Valorificarea Patrimoniului Etnografic al Judetului Suceava Prin Dezvoltarea Turismului Rural

Valorificarea patrimoniului etnografic al județului Suceava prin dezvoltarea turismului rural

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

Lucrarea de licență se intitulează ”Valorificarea patrimoniului enografic al județului Suceava prin dezvoltarea turismului rural”, având scopul de a identifica factorii ce pun în valoare potențialul turistic al județului Suceava și duc la o mai bună dezvoltare a turismului rural.

Lucrarea este structurată în 4 capitole, după cum urmează: Primul capitol se numește ”Aspecte conceptuale și metodologice privind turismul rural”, în care se definește conceptul de turism rural, particularitățile turismului rural, dezvoltarea turismului rural pe plan european precum și dezvoltarea turismului rural în România. În capitolul 2 intitulat ”Coordonatele dezvoltării turismului rural în județul Suceava”, se efectuează o analiză clară din perspectiva a trei aspecte importante în turism, în perioada anilor 2008-2012. În cel de-al treilea capitol intitulat ”Perspectivele valorificării patrimoniului etnografic al județului Suceava prin dezvoltarea turismului rural”, urmărim inițiativele ce au avut loc și au ajutat la dezvoltarea turismului rural în județul Suceava, bazate pe anumite proiecte implementate.

Am realizat o cercetare de marketing privind opiniile și atitudinile cetățenilor din municipiul Brașov cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava, cu ajutorul căreia am obținut rezultate folositoare la conceperea unui plan de dezvoltare a turismului în județul Suceava.

Ultimul capitol constă în ”Concluzii și propuneri”, ce cuprinde concluziile capitolelor realizate anterior și propuneri pentru o dezvoltare si valorificare mai bună a turismului rural în județul Suceava.

Totalitatea datelor au fost culese prin intermediul manualelor, cărților, articolelor din revistele de turism și site-urilor web.

Cap. 1. ASPECTE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE PRIVIND TURISMUL RURAL

Turismul rural este o formă alternativă de turism care se desfășoară în zonele rurale. El s-a impus treptat, fiind una dintre formele turistice foarte apreciate, cu precădere în țările foarte dezvoltate, cu un grad ridicat de urbanizare, ai căror locuitori își desfășoară activitățile în condiții tot mai stresante. Turismul rural poate reprezenta pentru aceștia reîntoarcerea către valorile pure, nealterate ale spațiului ancestral – satul, apropierea lor de natură, cu alte cuvinte reîntoarcerea la natură.

1.1.Definirea turismului rural

În accepțiunea Organizației Mondiale a Turismului, turismul rural este “o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural – istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiuniile și fermele agroturistice.”. O definiție generală ar fi aceea că turismul rural este activitatea turistică desfășurată în spațiul rural, privit în toată complexitatea sa. Această activitate trebuie să asigure perpetuarea valorilor specifice acestui spațiu, precum și satisfacerea intereselor celor care oferă servicii turistice, dar și a celor care sunt beneficiari. Definirea tursimului rural prin introducerea noțiunii de spațiu rural este în aparență extreme de clară, dar varietatea condiților natural și social – economice, pe plan mondial, conduce la o aplicare diversă a noțiunii de spațiu rural – legată de densitatea populației și a clădirilor, de modul de utilizare a terenurilor, de structurile de exploatare și de proprietate, structura și tipul gospodăriilor sau de structurile tradiționale de populație. Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajută la păstrarea culturii moștenite și în același timp să reducă fenomenul de migrație. Practicarea turismului rural se face într-un spațiu rural bine păstrat, cu specificul său rustic, dar nu necesită neapărat activități în sectorul primar. Un spațiu fără oameni și fără produse nu poate răspunde atenției turismului rural și la fel turismul rural nu-și găsește toate dimensiunile decât în modul viu de primire al populației autohtone.

1.2.Particularitățile turismului rural

Turismul rural are un scop comun cu agroturismul și ecoturismul, acesta fiind protejarea mediului natural pe termen lung. Turism rural are la bază o serie de trăsături specifice care caracterizează activitățile de turism rural. Cele mai importante sunt sunt: localizarea în zonele rurale, constituirea produsului turistic în mod funcțional, bazat pe caracteristicile lumii rurale, ruralitatea ca scală, caracterul tradițional, diversitatea formelor de prezentare în funcție de mediul rural. Turismul rural ține cont și de o serie de dimensiuni, precum:

dimensiunea psihologică, ce se bazează pe nevoia omului de a se odihni, recrea;

dimensiunea socială, ce este generată de contactul cu lumea rurală;

dimensiunea geografică, care este legată de configurația reliefului, care poate favoriza sau limita diferite activități turistice;

dimensiunea urbanistică, ce se referă la organizarea spațială, mărimea așezărilor.

Turismul rural vizează următoarele segmente de turiști ce sunt interesați de practicarea sa. Aceste segmente sunt reprezentate de: tinerii care și-au părăsit satele în care s-au născut, copii și tinerii dornici să cunoască câteva activități legate de creșterea și îngrijirea animalelor, orășeanul care dorește să scape de stresul cotidian și să-și petreacă vacanța într-un mediu curat și să aibă un regim alimentar sănătos, persoanele cu venituri ridicate care doresc să încerce ceva nou, de obicei fiind familiile cu copii, persoanele cu venituri mici care nu-și permit să își petreacă concediul într-o altă destinație, dar și orice fel de persoană care dorește să se relaxeze, să practice activități sportive într-un cadru natural și agreabil, precum și acele persoane care doresc să învețe câte ceva din tainele meșteșugurilor, precum olăritul, pictatul icoanelor pe sticlă, sculptatul, cojocăritul, țesutul la război.

1.3.Dezvoltarea turismului rural pe plan european

Europa rurală trece printr-un proces de schimbare irevesibil. Problemele din agricultură și din zonele împădurite împreună cu lipsa interesului pentru viața la țară a generațiilor tinere a forțat guvernele și administrațiile locale să găsească alternative viabile.

Un rol important în dezoltarea turismului rural la nivel european l-a jucat înființarea în anul 1990, 20 septembrie, la Tomar (Portugalia) a EUROGÎTES (Federation Europeenne pour I`Accueil Touristique chez Habitant a al Ferme et au Village), iar în prezent reunește 35 de organisme profesionale, din 28 de țări europene, printre care și România.

Pe plan european turismul rural a devenit cel mai popular pe măsură ce populația mediului urban a devenit interesată să petreacă vacanțe de sfârșit de săptămână, dar și sejururi de lungă durată în medii liniștite, cu un nivel scăzut de poluare și posibilități de agrement cultural sau în natură.

Turismul verde, a fost folosit îndeosebi în Uniunea Europeană pentru a defini activitățile turistice practicate mai ales în comunitățile rurale aflate în spațiul sau în apropierea unor parcuri naturale, naționale, rezervații ale biosferei sau alte tipuri de arii protejate.

Turismul verde a sedus în special europenii, în mod deosebit locuitorii marilor aglomerări urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai mulți dintre ”actorii” lumii turismului încearcă o dezvoltare cât mai orchestrată a echipamentelor și zonelor turistice cu mediul natural și socio-culural al ariilor de recepție. Atât prestatorii cât și turiștii încearcă o armonizare a interesului pentru o vacanță excelentă cu dorința de a îmbunătăți impactul acesteia – din punct de vedere social, cultural și al protejării, respectiv a atenuării efectului de degradare – asupra mediului înconjurător.

De obicei persoanele care practică turismul rural doresc condiții de cazare și trai tipic rurale, gradul confortului fiind decent, cu preparate culinare specific tradiționale regiunii în care se află.

Se remarcă faptul că în mare parte europenii sunt mai ales adepții vacanțelor sedentare; aceasta s-ar putea traduce prin dorința de a găsi la destinația vacanțelor un răspuns al aspirațiilor. Astfel, pentru un turist sedentar, produsul turistic este constituit din ansamblul de elemente care-i permit să petreacă o ”vacanță bună”.

1.4.Dezvoltarea turismului rural în România

Turismul rural în țara noastră se practică din totdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător și mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezintă – începând cu anii ’20 – ’30 ai secolului XX, cazarea la cetățeni a vizitatorilor ocazionali ai unei așezări rurale.

Numeroși specialiști în turism rural au identificat România ca fiind țara cu potențialul deosebit în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori cât și pentru bugetul țării. Cu toate acestea înca turismul rural la nivelul țării se află într-o stare incipientă, mai ales pentru că autoritățile românești nu recunosc importanța și potențialul acestui tip de turism, continuând să sprijine investiții majore în turismul clasic, de masă.

Turismul rural era asociat până în anii 1970 ”turismului ieftin” apreciat de către unii drept o alternativă a turismului estival la malul mărilor și oceanelor, dar începând cu acest moment, este remarcată o influențare a activității de schimbările produse în atitudinea și cerințele consumatorilor. Se remarcă în același timp, o diminuare a ”turismului de masă” și creșterea în rândul turiștilor a preferinței pentru un turism individual, bazat pe calitatea și organizarea vacanțelor după dorințele fiecăruia.

Turismul rural a devenit mult mai popular o dată cu inițiativele Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC). ANTREC este o organizație nonguvernamentală apolitică și nonprofit, creată la Bran în anul 1994 cu sprijinul Uniunii Europene prin intermediul programului PHARE, care a devenit la scurt timp după constituire un pion important în procesul de relansare și afirmare a turismului rural din România.

Această asociație este membră Eurogîtes din 1995, cu care conlucrează în vederea formării experților în management agroturistic la nivel local, regional și național, precum și în vederea continuării acțiunilor de formare a prestatorilor din rețeaua turistică rurală și a valorificatorilor specializați în comercializarea acestui produs.

Urmare a dinamismului activității desfășurate de către ANTREC, săptămânalul financiar ”Capital” a acordat asociației premiul ”Oskar – Capital” pentru anul 1995, recunoscând și confirmând prin aceasta ”inițiativa cu cel mai mare impact social” a anului.

Ultimii ani au cunoscut o creștere importantă a zonelor incluse în desfășurarea turismului rural și, impicit, a structurilor de primire, însă mulți dintre cei care au demarat o afacere au întâmpinat dificultăți majore cauzate de criza economico-financiară mondială.

În 2009 și 2010 mulți dintre turiști au ales destinații mai accesibile bugetului personal, iar zonele rurale au fost preferate. Conform datelor oferite de ANAT, turismul intern a cunscut o creștere în perioada sărbătorilor pascale de 10%.

În România avem următoarele zone principale ce promovează turismul rural:

Transilvania;

Crișana și Banat;

Oltenia;

Dobrogea;

Maramureș;

Bucovina;

Moldova.

Zona Transilvaniei cuprinde numeroase monumente naturale precum: peșteri, chei, defilee și coloane de bazalt. Satele zonei păstrează o arhitectură populară deosebită în piatră sau lemn. Sunt foarte bine conservate și elementele de artă populară, pictură pe sticlă, dansuri, cântece, obiceiuri și costume populare create de către localnicii zonei. O atracție pentru turiștii străini este reprezentată de pastrarea tradițiilor satelor săsești din zona Transilvaniei.

În zona Olteniei se poate admira arhitectura populară, care se păstreză foarte bine în satele de deal și munte, porțile monumentale precum și frumosul mobilier țărănesc, ceramica populară de la Horezu, țesutul covoarelor și costumelor populare.

În Dobrogea cuprinde Podișul Dobrogei și Delta Dunării, care constituie un mediu natural neatins de invențiile oamenilor.

Zona Maramureșului se remarcă prin conservarea arhitecturii tradiționale, în special a consturcțiilor din lemn: biserici, case, monumente ce păstrează tradițiile meșterilor cioplitori din zonă. Importante mai sunt portul popular, artizanatul dar și folclorul.

Pe teritoriul României se pot identifica mai multe tipuri de sate în care se practică turismul rural în funcție de principalele motivații care determină deplasarea turiștilor în aceste zone. Acestea sunt:

Sate turistice etnografic – folclorice;

Sate turistice de creație artizanală și artistică;

Sate turistice climaterice și peisagistice;

Sate turistice pescărești și de interes vânătoresc;

Sate turistice viti – pomicole;

Sate turistice pentru practicarea sporturilor.

Satul românesc, în general, și cel cu vocație turistică, în special, reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca o posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o gamă largă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.

BIBLIOGRAFIA CAPITOLULUI 1

Candrea A., Ecoturism și Turism Rural, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011.

Glăvan V., The Rural Tourism, Romanian Tourism Magazine, Nr.4, București, 1995.

Mac I., Petrea Rodica, Petrea D., 1999.

Nistoreanu P., Tigu G., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2003.

Nistoreanu P., Ghercheș M., Turism Rural-Tratat-, Ed. C.H. Beck, București, 2010.

Stoian M., Managementul pensiunilor, vol. 2, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2001.

Tălângă C., Turism Rural, Ed. CREDIS, București, 2010.

Tribe J., Font X., Griffiths N., Vickery R., Yale K., Enviromental Management for Roural Tourism and Recreation, Cassel UK, 2000.

http://anat.ro (consultat la data de 10.11.2014).

Cap. 2. COORDONATELE DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

Turismul românesc, ca fenomen economic și social, a cunoscut în ultimii 15 ani o dezvoltare semnificativă comparativ cu alte sectoare ale economiei. Turiștii preferă să călătorească și să cunoască locuri noi tocmai din dorința de refulare din cotidian, dintr-o lume sortită industrializării și urbanizării, monotonă și stresantă. Gradual, locațiile cu specific rustic și/sau tradițional câștigă teren, în dauna vechilor centre turistice.

2.1.Analiza potențialului turistic

În cadrul sistemelor sociale și economice înțelegerea fenomenelor, previziunea și

reacția la mediul extern, concomitent cu receptivitatea față de acțiunile și de capacitatea de a proiecta strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr-o investigație bazată pe analiza SWOT.

Principalele puncte tari ale turismului din județul Suceava sunt:

Poziția geografică – peisaje naturale atractive (peisajul munților);

Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;

Flora și fauna diverse (păduri de foioase, codrii ce împăduresc masivul Dragomirna și dealul Ciungilor – Ilișești, plante hidrofile lemnoase și ierboase, varietate de mamifere, de exemplu cerbi și fazani, precum și numeroase păsări, ca sitarul și graurul);

Resursele naturiale bogate, precum zăcăminte de mangan și sulfuri polimetalice în zonele montane, masivele calcaroase din localitățile Botuș, Câmpulung Moldovenesc, zăcăminte de sare la Cacica, cariere de gresii la Solca;

Ecosistem, rezervații naturale (Rezervația floristică Ponoare, Cheile Lucavei, Codrul secular Giumalău, Fânețele montane Todirescu, Fânețele seculare Frumoasa);

Existența arealelor turistice deosebite;

Posibilitatea de a practica diverse forme de turism pe toată perioada anului (turismul cultural, turismul balnear, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru sporturi de iarnă, turismul extrem, turismul de recreere, odihnă și agrement);

Existența monumentelor istorice, precum mănăstirile din ;

Existența ”celor 1000 de biserici”;

Existența muzeelor ( Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Istorie, Muzeul de Științele Naturii);

Existența caselor memoriale (Casa Memorială Simion Florea Marian);

Valorificarea spațiului multicultural și multietnic, cu un bogat trecut istoric;

Drumul European E85 ce traversează Lituania, vestul Belarusului, nord-vestul Ucrainei, estul României (Siret, Suceava, Fălticeni, Roman, Bacău, Adjud, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu) și Bulgaria, trecând Dunărea pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse.

Aeroportul din Suceava;

Rețeaua feroviară;

Crearea capacităților de cazare cu respectarea standardelor.

Principalele puncte slabe ale turismului din județul Suceava sunt:

Insuficientă valorificare și dezvoltare a potențialului turistic de care dispune județul;

Insuficientă pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalității;

Insuficientă comunicare și coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului;

Promovarea insuficientă a unor obiective turistice;

Insuficiente organizări de evenimente care să pună în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune;

Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice și culturale;

Oferta de agrement insuficientă – agenții economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere și practicare a sporturilor acesibile turiștilor;

Infrastructura rutieră modernizată, aflată sub standardele minime acceptate;

Rețele de alimentare cu gaze, apă potabilă și canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul rural;

Infrastructura de sănătate și educație insuficient dezvoltată;

Infrastructura pentru drumeții nesemnalizată, neîntreținută corespunzător;

Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice;

Lipsa magazinelor cu articole tradiționale zonei Bucovinei pentru turiști.

Principalele oportunități care pot favoriza dezvoltarea turismului din județul Suceva sunt:

Dezvoltarea unor noi stațiuni turistice în județul Suceava;

Susținerea proiectelor care introduce valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina;

Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism, precum turismul de aventură, turismul extrem;

Construirea Parcului Regional al Mănăstirilor din Bucovina;

Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri și refacerea unor obiective turistice de mare interes;

Includerea unor case de vacanță în ofertele agențiilor de turism din România și cele europene;

Încurajarea unor noi forme de turism și valorificarea moștenirii istorice, culturale, spirituale și de tradiție;

Modernizarea infrastructurii de transport aerian;

Modernizarea, extinderea și refacerea infrastructurii de transport rutier;

Extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu;

Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus.

Principalele amenințări care pot influența negativ dezvoltarea trismului din județul Suceava sunt:

Condițiile meteo aspre;

Lipsa mărcii turistice ”Bucovina” care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale;

Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică și socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populației în redresarea economică a țării;

Degradarea monumentelor de artă și arhitectură;

Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului;

Capacitatea scăzută a populației din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare și întreținere a infrastructurii reabilitate, modernizate, datorită posibilităților financiare și materiale reduse;

Insuficienta colaborare între administrațiile publice locale și județene pentru promovarea unor mari proiecte de interes județean sau național;

Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;

Acces redus la granturi nerambursabile, la activități desfășurate în mediul rural, deoarece nu sunt preluate informațiile.

Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, ținuturile deluroase și zonele montane, patrimoniul cultural, istoric și religios existent, populație locală primitoare, bogăția tradițiilor, județul Suceava deține un potențial turistic ridicat.

Însă este influențat negativ și datorită unor probleme critice precum lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”, lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei, numărul scăzut al centrelor de informare și promovare turistică a Bucovinei, preocuparea redusă pentru dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a unei rețele de distribuție a produselor artizanale specifice și situația deficitară a infrastructurii rutiere.

2.2.Prezentarea infrastructurii turistice

Județul Suceava, cunoscut mai mult sub denumirea de Bucovina, reprezintă una dintre cele mai complexe regiuni turistice din țară. Potențialul turistic de excepție, cu o mare varietate și diversitate de obiective de interes național și internațional, areale peisagistice de o frumusețe deosebită, factori terapeutici diverși, oferă posibilitatea dezvoltării industriei ospitalității. Spiritul gospodăresc și firea primitoare a bucovinenilor atrag anual un număr mare de turiști, care se pot caza în funcție de preferințe, la hotel, pensiune turistică, cabană, vilă turistică, sau alte forme de cazare.

Fig. 2.1. Numărul unităților de cazare turistică din județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: INSSE – Tempo – online)

Din figura 2.1 și anexa 2.1., obesrvăm că unitățile de cazare din județul Suceava au crescut vizibil. În anul 2008, în județul Suceava existau doar 233 de unități de cazare, din care: 26 hoteluri, 21 vile turistice, 4 cabane turistice, 50 pensiuni turistice și doar 117 pensiuni agroturistice, constatăm că în anul 2012 în acest județ există 296 de unități de cazare ceea ce reprezintă cu 63 unități mai mult decât în anul 2008 acestea fiind: 36 de hoteluri, 16 vile turistice, 13 cabane turistice, 74 pensiuni turistice și 130 pensiuni agroturistice. Capacitatea de cazare în funcțiune, element esențial în derularea procesului de cazare, este un indicator cu profunde implicații în stabilirea eficienței activității turistice.

Fig. 2.2. Capacitatea de cazare turistică din județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: INSSE – Tempo – online)

Din figura 2.2 și anexa 2.2., se observă că în județul Suceava capacitatea de cazare turistică a crescut anual, de la 7.029 locuri în anul 2008, la 8.033 locuri în anul 2010, ajungându-se în anul 2012 la 9.447 locuri, cu 2.418 de locuri de cazare mai mult decât în primul an analizat. Din punct de vedere al tipurilor de structuri de primire turistică se poate obseva că cele mai multe locuri de cazare se găsesc în rândul hotelurilor, pensiunilor agroturistice și pensiunilor turistice. În aprecierea eficienței exploatării echipamentelor de cazare turistică se utilizează pe lângă indicatorii standard – profit, rata rentabilității, nivelul cheltuielilor, productivitatea muncii etc. – și gradul de ocupare (coeficientul de utilizare a capacității). În opinia specialiștilor aceasta reperzintă indicatorul cel mai expresiv și totodată cumulativ pentru evaluarea rezultatelor activității desfășurate în spațiile de găzduire a turiștilor.

Fig. 2.3. Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare din județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: www.suceava.insse.ro)

Din figura 2.3 și anexa 2.3., se observă că în județul Suceava coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare a fost în scădere pe parcursul celor 5 ani, de la 25,2% în anul 2008, ajungându-se în anul 2012 la 22,6%, cu aproximativ 3% mai puțin decât în primul an studiat. O componentă importantă a bazei tehnico – materiale a turismului o reperzintă unitățile de alimentație publică. În majoritatea lor acestea se adresează, deopotrivă, rezidenților și turiștilor, ceea ce face dificilă o analiză riguroasă a principalelor tendințe în evoluția și structura celor destinate turismului. Baza materială pentru alimentație publică cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activități complexe, de la prepararea mâncărurilor, a produselor de cofetărie și patiserie, până la servirea acestora, clienților – turiștilor, într-un mediu relaxant, plăcut, astfel încât să fie satisfăcute cerințele acestora.  În județul Suceava unitățile de alimentație publică sunt întâlnite în special în cadrul complexurilor hoteliere, care oferă astfel funcțiuni multiple turiștilor.

Tabelul 2.4. Unitățile de alimentație publică din județul Suceva

Sursa: www.turism.gov.ro, consultat la data de 20.02.2015

Într-un număr semnificativ se regăsesc restaurantele clasice, fiind urmate de fast food-uri și barurile de zi, precum se poate observa din tabelul 2.4. O nouă categorie de unități de alimentație publică, dezvoltată în special în ultimii ani o reprezintă, restaurantele cu specific, unde întâlnim produse tradiționale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turiști, însă această categorie de unitate de alimentație în județul Suceava nu se regăsește într-un număr mare. Mijloacele de agrement reprezintă o altă componentă bine definită a bazei tehnico – materiale proprii turismului. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea condițiilor pentru distracție, recreere sau petrecerea plăcută a timpului liber. Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitație (tot mai multe pensiuni turistice rurale oferă solicitanților posibilitatea de a călări în spații special amenajate și sub îndrumarea unui bun cunoscător), drumețiile pedestre, cicloturism, pescuit și vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei tărănești. Echitația se poate practica la baza de agrement a societății ”Natura și Eu”, situată în Vatra Dornei la poalele Masivului Suhard. Principala zonă de agrement și sănătate la nivelul județului Suceava este zona bazinului Dornelor, în mod special stațiunea Vatra Dornei. Alături de cele două zone se mai regăsește ca zonă cunoscută pentru turismul de sănătate zona Cacica, unde se găsește celebra salină deschisă atât pentru agrement cât și pentru propietățile curative ale climatului subteran de care dispune. În urma analizării datelor din tabelul 2.5., anexa 2.4., cu privire la numărul unităților de agrement la nivelul județului Suceava, se poate observa un număr relativ mare de unități de agrement. Cele mai multe unități sunt reprezentate de secțiile sportive, 220 de unități, fiind urmate de numărul barurilor, regăsindu-se într-un număr de 76 de unități. Pe ultimele locuri se situează teatrele și sălile de spectacol, cu doar 5 unități; ștrandurile cu 2 unități și un singur parc de distracții. La nivelul județului Suceava se găsesc 11 pârtii de schi omologate, situate după cum urmează:

Tabelul 2.6. Lista pârtiilor de schi omologate din județul Suceva

Sursa: www.turism.gov.ro, consultat la data de 20.02.2015

Observăm că majoritatea pârtiilor de schi sunt situate în Vatra Dornei și Valea Putnei. Din cele 11 pârtii de schi se poate observa că doar 7 sunt clasificate și în funcție de gradul de dificultate.

Avem 2 pârtii cu un grad ușor de dificultate, una în Voievodeasa cu o lungime de 560 m și una în Valea Putnei cu o lungime de 1076 m.

Sunt 4 pârtii cu un grad mediu de dificultate, cea mai mică de lungime este siuată în Vatra Dornei doar cu 441 m, iar cea mai mare cu o lungime de 876 m fiind situată în Valea Putnei.

Doar o singură pârtie este clasificată cu cel mai mare grad de dificultate, ea este situată în Valea Putnei și are lungime de 421 m.

Se mai pot practica escalada și alpinismul, în patru locuri de desfășurare: Stânca Ruscă, Vatra Dornei – Pietrele Doamnei – Masivul Rarău, Stânca Alpină Dorna 1 și Moara Dracului. Județul Suceava are două săli de spectacole, respectiv ”Casa de Cultură a Sindicatelor” și ”Dom Polski”, un planetariu, un observator astronomic, un spațiu de joacă ”Red Caste”, două mall-uri și centre comerciale ”Iulius Mall” și ”Shopping City Suceava”, cinci cluburi și discoteci. În ultima perioadă, se observă o preocupare sporită de a se introduce în cadrul bazelor de cazare turistică a unor facilități pentru agrement. Se remarcă un număr mare de terenuri de volei, baschet, fotbal, piscine în aer liber și acoperite, săli de fitness, toate acestea contribuind la diversificarea sejurului.

În urma analizei infrastructurii turistice se constată o creștere a numărului unităților de cazare turistică, precum și a capacității de cazare turistice din județul Suceava în perioada 2008-2012, însă cu toate acestea coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare pe parcursul celor 5 ani studiați a scazut semnificativ.

La nivelul unităților de alimentație se observă un număr mic din punct de vedere a tipului de varietate și consider că restaurantele cu specific ar trebuie să se regăsească într-un număr cât mai mare pentru atragerea curiozității turiștilor de a mânca preparate tradiționale zonei.

În ceea ce privește oferta de agrement a județului Suceava, consider că este suficientă, însă ar trebui să existe mai multe activități care să pună în valoare obiceiurile, meșteșugurile și tradițiile zonei Bucovina.

2.3.Analiza circulației turistice

Circulația turistică este componenta cea mai expresivă a dimensiunilor și intensității activității turistice și poate fi caracterizată printr-o multitudine de indicatori de natură diferită. Unii dintre aceștia cum sunt: sosirile, înnoptările, încasările se obțin direct din documentele primare ale diferitelor organisme, altele rezultă din prelucrarea indicatorilor primari și servesc caracterizării aspectelor calitative ale dinamicii și orientării călăoriilor turistice.

Fig. 2.4. Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică în județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: INSSE – Tempo-online)

Se poate observa din figura 2.4 și anexa 2.5., că numărul turiștilor sosiți în județului Suceava au avut o evoluție oscilantă. În anul 2008 au fost în număr de 229.068 turiști, pe parcursul anilor 2009 și 2010 au scăzut ajungând la un număr de 194.365 turiști, iar pe parcursul următorilor 2 ani au crescut, ajungându-se în anul 2012 la un număr de 238.611 turiști. Numărul de înnoptări sau numărul zile – turist, se obține din înregistrările în spațiile de cazare, prin însumarea numărului de zile de ședere ale fiecărui turist; se poate determina pe tipuri de unități de cazare, pe tipuri de acțiuni, pe zone de proveniență a turiștilor.

Fig. 2.5. Numărul înnoptărilor în structuri de primire turistică în județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: INSSE – Tempo – online)

Se poate observa din figura 2.5 și în anexa 2.6., că numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică la nivelul județului Suceava au avut o evoluție oscilantă. În anul 2008 au fost în număr de 530.110, pe parcursul aniilor 2009 și 2010 au scăzut ajungând la un număr de înnoptări de 460.637, iar pe parcursul următorilor 2 ani au crescut semnificativ, ajungându-se în anul 2012 la un număr de 586.237 de înnoptări. Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumită zonă sau țară; nivelul său este totodată determinat și de o serie de factori socio-economici ca: nivelul veniturilor, nivelul prețurilor produselor turistice, calitatea serviciilor, mărimea timpului liber și se calculează după următoarea formulă:

Fig. 2.6. Durata medie a sejurului în județul Suceava în perioada 2008-2012

(Sursa: INSSE – Tempo – online)

Din figura 2.6 și anexa 2.7. , în perioada analizată, durata medie a sejurului în județul Suceava a avut o evoluție oscilantă. În anul 2008 a fost de 2,31 zile, însă în 2009 a scăzut la 2,28, urmând să cunoască o creștere în începând cu anul 2010 pâna în anul 2012, ajungând la 2,45 zile. Destinația turistică Bucovina este inclusă frecvent în circuitele turistice din Romania, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de ședere a turiștilor aici este aproximativ 2 zile.

În concluzie analiza circulației turistice suferă aceste oscilații din cauza sezonalității. În mod conștient sau nu, oamenii își încredințează deciziile cu privire la locul unde se stabilesc, la locația de vacanță, în funcție de imaginea acesteia. Dacă imaginea județului Suceava este mai cunoscută vor crește și șansele oamenilor de a prospera în industra turistică.

BIBLIOGRAFIA CAPITOLULUI 2

Bălăcescu A., Zaharia M., 2012, Analele Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3

Ispas A., Onuț, E., Economia turismului Fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004

Ispas A., Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010

Stanciu P., 2007, Studiul pensiunilor turistice din județul Suceava, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Revista de turism Nr.4, România

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, 2005

*** Strategia de dezvoltare a turismului în județul Suceva, 2008

INSSE – Tempo – online, consultat la data de 20.02.2015

www.suceava.insse.ro (consultat la data de 20.02.2015)

www.turism.gov.ro (consultat la data de 20.02.2015)

Cap. 3. PERSPECTIVELE VALORIFICĂRII PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL JUDEȚULUI SUCEAVA PRIN DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL

Bucovina, ca destinație turistică, dispune de resurse numeroase (naturale, culturale, istorice și balneare) și este de fapt ca un vast muzeu în are liber, în care a rămas înscrisă în piatră, lemn, culoare și grai o însemnată parte din zbuciumul, din visele și străduințele stăbunilor noștrii și în care oamenii locurilor se întâmpină și azi cu o tradițională ospitalitate, dar și cu noblețea vredniciei și aspirațiilor lor spre frumos. Județul Suceava, dăruit de natură cu un peisaj deosebit, este din punct de vedere turistic o zonă de prim rang al țării și ocupă unu dintre primele locuri privind potențialul economic, uman și turistic.

3.1.Inițiative pentru dezvoltarea turismului rural în județul Suceava

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în România, în general, și în Bucovina, în special, are drept scop realizarea unei baze adecvate pentru creșterea activității turistice interne și internaționale într-un mod integrat, echilibrat și durabil, care să aducă avantaje culturale și socioeconomice județului Suceava, dar și locuitorilor acestei zone. În elaborarea Strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, principiu care stă la baza întregii creșteri economice și sociale prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2005-2008. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creșterea economică și conservarea / reconstrucția cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerințele actuale, cât și cele de perspectivă, avand ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri și beneficiul pe termen lung al întregii societăți.

Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava a inclus următoarele proiecte:

Îmbunătățirea infrstructurii turistice în județul Suceava

Acest proiect a avut ca acțiuni realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale județului, identificarea și amenajarea, modernizarea și extinderea zonelor de agrement și a spațiilor de recreere din cadrul locațiilor rurale, reabilitarea și modernizarea parcurilor și a zonelor de agrement din locațiile urbane, reamenajarea zonelor de agrement ”Lunca Dornei” și ”Runc” din municipiul Vatra Dornei, realizarea proiectului ”Sport extrem la Vatra Dornei”, realizarea proiectului ”Consolidare și amenajare Cazinou Balnear din Vatra Dornei și repunerea în circuitul turistic”, semnalizarea rutieră corespunzătoare a obiectivelor turistice și unităților de cazare, realizarea, modernizarea și extinderea rețelelor și a instalațiilor de alimentare cu apă potabilă în mediul rural, realizarea, modernizarea și extinderea rețelelor și a instalațiilor de canalizare – epurare în mediul rural, execuția și reabilitarea infrastructurii de utilități și de mediu în zonele cu potențial turistic, amenajarea de spații de parcare în zonele de campare și realizarea de amplasamente pentru stocarea temporară a deșeurilor și modernizarea rețelelor de utilități în cadrul taberelor școlare.

Termenul acestui proiect a fost de 4 ani, 2006-2010, responsabilii acestui proiect au fost cei din Consiliile locale, Consiliul județean, Primăriile localităților, Ministerul Culturii, Inspectoratul Județean de Polițe, Inspectoratul Școlar Județean și Autoritățiile administrațiilor publice. Resursele au fost alocate din Bugetele locale, Bugetele județene, Bugetele proprii ale organizațiilor implicate, Bugetul Ministerului Culturii și Fonduri din Bugetele regionale.

Țintele acestui proiect au fost crearea infrastructurii rutiere în zonele turistice, realizarea unor zone de agrement, dezvoltarea turismului extrem, refacerea clădirilor, facilitatea identificării în teren a obiectivelor turistice, crearea infrastructurii de utilități în mediul rural, facilitarea parcării autoturismelor în zonele de campare, participarea elevilor în număr cât mai mare la taberele organizate.

Rezultatele au fost lungimea drumurilor reabiliate, creearea de noi spații de recreere și de agrement, extinderea spațiilor verzi și a zonelor de agrement, atragerea turiștilor care practică sporturi extreme, introducerea Cazinoului în circuitul turistic, marcarea în primul an, 2006, a minim 50% din obiective, cu încheierea acțiunii în anul următor, dezvoltarea turismului ecologic în mediul rural, dezvoltarea turismului în toate zonele cu potențial, creșterea numărului de zone de campare care oferă condiții corespunzătoare pentru parcare și colectarea deșeurilor și creșterea interesului copiilor și elevilor pentru taberele școlare.

Creșterea afluxului de turiști în Bucovina

Acest proiect a avut ca acțiuni elaborarea calendarului anual al evenimentelor: festivaluri, târguri, hramuri, etc., inventarierea tuturor centrelor de informare turistică existente pe teritoriul județului și înființarea unor noi centre de informare turistică în comunele limită de județ, localitățile de graniță și în localitățile cu potențial turistic ridicat.

Termenul acestui proiect a fost de 1 an, 2008, responsabilii acestui proiect au fost cei de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava, Primăriile pe teritoriul cărora există potențial turistic, ANTREC, ONG-uri. Resursele au fost alocate din Bugetele locale, Bugetele instituțiilor implicate.

Țintele acestui proiect au fost faciliaterea accesului turiștilor la evenimentele stabilite la date fixe care au loc în județ, centrele de informare existente și facilitarea accesului turiștilor la informații turistice.

Rezultatele au fost creșterea numărului de turiști ce participă anual la manifestările tradiționale organizate, cunoașterea centrelor de informare existente și informarea corespunzătoare a turiștilor.

Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale și valorificarea tradițiilor etno – culturale

Proiectul a avut ca acțiuni educația ecologică a comunităților locale,popularizarea legislației de mediu și creșterea nevelului educațional, antrenarea agențiilor de turism în conservarea și întreținerea mediului ca element de bază al ofertei turistice și crearea unor rețele de expoziții cu vânzare a artizanatului bucovinean.

Termenul acestui proiect a fost de 4 ani, 2006-2010, responsabilii acestui proiect au fost ONG-urile, APM-Suceva, Inspectoratul Școlar Județean, Universitatea Ștefan cel Mare, Primăriile, Agențiile de turism, Agenții economici, ATCOM și FEDEREALCOOP. Resursele au fost alocate din, Bugetele instituțiilor implicate și fonduri proprii.

Țintele acestui proiect au fost accesul publicului la programe educative, faciliatarea cunoașterii de mediu, agențiile de turism și promovarea produselor de artizanat.

Rezultatele au fost păstrarea ecologică a mediului, cunoașterea legislației de mediu de un număr cât mai mare de cetățeni, creșterea numărului de turiști care au grijă de mediu și asigurarea de souveniruri cu specific local pentru turiști.

Protejarea, păstrarea, îmbogățirea patrimoniului

Acțiunile proiectului au fost stabilirea listei extinse de obiective turistice care vor beneficia de fonduri pentru reparații, renovare, restaurare, dotare, modernizare, cu identificarea surselor de finanțare și stimularea evenimentelor culturale naționale și internaționale.

Prima acțiune a avut ca termen 1 an, 2006-2007, iar cea de a doua acțiune a avut un termen de 4 ani, 2006-2010, responsabilii proiectului au fost Ministerul Culturii și Cultelor, Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, Primăriile. Resursele au fost alocate din Bugetele instituțiilor implicate.

Țintele acestui proiect au fost monumentele istorice și păstrarea tradițiilor culturale.

Rezultatele proiectului au fost cunoașterea priorităților și necesarului de fonduri și creșterea numărului de evenimente culturale.

Promovarea profesionistă a județului Suceava ca destinație turistică

Acțiunile proiectului au fost actualizarea fertei turistice a județului Suceava, participarea firmelor de profil și a asociaților profesionale și patronale la manifestari promoționale specializate, realizarea unor produse turistice complexe, cu promovare de oferte combinate din alte zone, realizarea unor excursii de ospitalitate, cu participarea reprezentanților mass – media din țară și străinătate, participarea la târguri de turism internaționale, cu organizarea unor seri bucovinene, elaborarea pliantelor și hărților turistice, includerea ofertei turistice Bucovina în ofertele marilor firme touroperatoare, promovarea în circuitele ecoturistice a parcurilor și rezervațiilor naturale, realizarea unui punct electronic stradal de informare turistică pe baza unei aplicații soft de promovare turistică.

Termenul acestui proiect a fost de 4 ani, 2006-2010, proiect finanțat din Bugetul organizațiilor implicate și fonduri externe prin promovarea unor proiecte.

A avut ca și ținte turiștii, creșterea vizibilității externe a ofertanților de servicii turistice, agențiile de turism, atragerea atenției mass – media, facilitarea cunosterilor informațiilor despre Bucovina, promovarea turismului, facilitarea cunoașterii obiectivelor turistice.

Rezulatele au fost promovarea ofertei turistice, participarea la minim 5 manifestări promoționale anual, creșterea numărului de turiști în zonă, promovarea imaginii Bucovinei, creșterea interesului turiștilor de a vizita Bucovina, creșterea atracțiilor turistice, număr mai mare de turiști care se informează.

Alte proiecte implementate în județul Suceava sunt:

Instruirea tehnicienilor urbaniști, în vederea aplicării planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului, finanțat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale și de Coeziune – PHARE RO9807.01, în valoare de 101.500 Euro. Prin acest proiect au fost instruiți 120 de funcționari publici din cadrul administrației publice locale, specialiști în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului.

Module de promovare și informare turistică, finanțat în cadrul programului PHARE pentru Politici Regionale și de Coeziune – PHARE RO9807.01, în valoare de 37.000 Euro. Prin proiect au fost realizate materiale de promovare a turismului în județul Suceava.

Bucovina 2000, finanțat din fonduri Phare, componenta turism, în valoare de 105.600 Euro. Prin proiect s-a reușit realizarea unui album, redactat în 4 limbi, română, engleză, franceză și germană, care a contribuit la promovarea județului Suceava atât în țară, cât mai ales în străinătate.

Centrul economic Bucovina Suceava, în valoare totală de 4.999.777 Euro, finanțat prin programul Phare, cu următoarele obiective:

– centru expozițional (spații pentru expoziții, conferințe, prezentări, traininguri, cercetare);

– parc industrial (8 pavilioane pentru activități industriale);

– incubator de afaceri (sedii pentru firme, cu toate facilitățile specifice).

Ecologizarea și modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparținând patrimoniului național și UNESCO – Mănăstiri Suceava, finanțat în cadrul Programului PHARE 2003, Coeziune economică și socială, Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Valoarea totală a proiectului – 3,5 mil. Euro.

Obiectivele principale ale proiectului au fost:

Reabilitarea infrastructurii la 11 mănăstiri, respectiv drumuri, parcări, rețele de apă și canalizare, amplasarea de stații de epurare și rețele electrice. Cele 11 mănăstiri incluse în proiect au fost Putna, Sucevița, Voroneț, Moldovița, Dragomirna, Humor, Probota, Râșca, Slatina, Slătioara și Bogdan Vodă – Rădăuți;

Utilizarea mai bună a potențialului turistic zonal;

Stimularea dezvoltării economice prin impulsionarea activităților din sfera turismului.

Festivalul dansului și cântecului tradițional bucovinean, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina, 2004-2006, Phare CBC 2004, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006, Phare CBC 2005, Prioritatea Acțiuni “people to people”, Măsura ”Fondul Comun al Proiectelor Mici”Prioritatea. Valoarea proiectului este de 48.855 Euro. Prin intermediul acestui proiect comunitățile ucrainene din județul Suceava, respectiv cea română din regiunea Cernăuți au beneficiat de unele spectacole, menite să crească gradul de cunoaștere a tradițiilor și obiceiurilor bucovinene, realizându-se astfel un cadru propice de dezvoltare a relațiilor interumane dintre cetățenii celor două etnii, astfel încât conviețuirea minorităților române și ucrainene să constituie un model de comuniune bazat pe bună înțelegere și respect reciproc pentru valorile tradiționale.

Forumul Economic Regional Bucovina finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006, Phare CBC 2004, Prioritatea 1 – Promovarea dezvoltării socio – economice locale, Măsura 1.2 – Cooperare economică transfrontalieră. Valoare proiect – 61.580 Euro. Prin proiect s-a creat cadru de sprijin pentru dezvoltarea cooperării economice transfrontaliere între Județul Suceava și Regiunea Cernăuți și pentru dezvoltarea economică durabilă a zonei istorice Bucovina.

Reabilitarea vechilor coridoare de transport în regiunea istorică Bucovina: DJ 175 Benea – Moldova Sulița, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006, componenta PHARE CBC 2005. Valoarea proiectului este 959.315 Euro, prin care s-au modernizat 5 km din DJ 175 Benea – Moldova Sulița.

Infrastructură transfrontalieră de transport între județul Suceava și regiunea Cernăuți: Modernizare DJ 291 A Siret – Frătăuții Noi, finanțat în cadrul Programului de Vecinătate România – Ucraina 2004-2006, componenta PHARE CBC 2006, în valoare de 661.505,63 Euro, prin care s-au reabilitat 1,450 km de drum din DJ A Siret – Frătăuții Noi și s-a consolidat un pod de beton armat, pe o lungime de 16 m.

Centru Național de Informare și Promovare Turistică – proiect promovat în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea – Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora, în valoare totală de 1.674.411,59 lei.

Crăciun în Bucovina, finanțat în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea 2 – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice, în valoare totală de 858.965,80 lei. Obiectivul specific al proiectului a vizat promovarea produsului specific local „Crăciun în Bucovina” prin organizarea unui eveniment cu impact turistic, în scopul creșterii numărului de turiști la nivelul județului Suceava.

Paștele în Bucovina finanțat în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea 2 – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice, în valoare totală de 943.534,30 lei. Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat promovarea obiceiurilor și tradițiilor din zona Bucovinei, prilejuite de marea sărbătoare creștinească a Învierii Domnului, cu scopul creșterii numărului de turiști în județul Suceava.

Hora Bucovinei – finanțat în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea 2 – Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice, în valoare totală de 709.121 lei. Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat creșterea gradului de atractivitate a județului Suceava, promovarea produsului specific „Hora Bucovinei” prin organizarea unui eveniment cu impact turistic necesar elaborării brand-ului național de „Hora Bucovinei” în vederea dezvoltării turistice și a stimulării economice a județului Suceava.

Pelerin în Bucovina promovat în cadrul POR, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică Operațiunea Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice, în valoare totală de 959.854 lei. Obiectivul specific al proiectului l-a reprezentat promovarea turismului de pelerinaj în județul Suceava.

Promovarea folclorului ucrainean în județul Suceava și a celui românesc în regiunea Cernăuți – finanțat în cadrul POC Romania – Ucraina – Moldova, Prioritatea 3 – Promovarea proiectelor People to people, în valoare totală de 113.966,22 euro. Obiective specifice:

Păstrarea și conservarea tradițiilor cultural – artistice;

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul cultural;

Promovarea folclorului ucrainean în județul Suceava și a celui românesc în regiunea Cernăuți.

Monografia folclorică a ucrainenilor din județul Suceava și a românilor din regiunea Cernăuți, finanțat în cadrul POC Romania – Ucraina – Moldova, prioritatea 3 – Promovarea proiectelor People to people, în valoare totală de 118.154 euro. Obiectivul specific al proiectului se referă la îmbunătățirea relațiilor dintre comunitatea ucraineană din județul Suceava și comunitatea română din Regiunea Cernăuți, prin realizarea unei monografii care pune în valoare moștenirea socio – culturală a celor două zone.

Bucovina, ca unitate turistică în profil teritorial, este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare și se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune. Astfel, pentru a crește cota de participare a turismului bucovinean la eficiența economică și socială a turismului românesc, în general, se consideră că amplificarea tuturor fenomenelor de turism, a bezei materiale și a infrastructurii sunt de mare actualitate și pot constitui direcții de acțiune în strategia modelării.

Bucovina este una din zonele cele mai imporatnte în ceea ce privește potențialul turistic prin monumentele istorice și de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care dispune, factorii terapeutici, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai unor tradiții multiseculare, la care se adaugă creșterea calității serviciilor oferite, împreună cu susținerea acestei activități, printr-o campanie publicitară eficientă, atât în țară cât și în străinătate, prin toate acestea se speră la dezvoltarea cât mai puternică a turismului în Bucovina.

3.2.Cercetare de marketing privind opiniile, atitudinile și comportamentele cetățenilor din municipiul Brașov cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava

Pentru realizarea cercetării de marketing am realizat un chestionar, ce se regăsește în anexa 3.1., ce a fost testat pe 80 de locuitori ai municipiului Brașov.

Cercetarea de marketing a avut următoarele ipoteze generale:

Majoritatea populației brașovene își alege ca destinație de petrecere a vacanței o zonă rurală din România.

O parte a populației sunt interesați pentru a vizita zonele rurale din județul Suceava.

Majoritatea populației brașovene dorește să descopere vechiile tradiții ale zonelor rurale din județul Suceava.

Prețurile vacanțelor într-un mediu rural sunt destul de accesibile tuturor categoriilor de cetățeni ai municipiului Brașov.

Majoritatea persoanelor aleg petrecerea vacanței în mediu rural pentru relaxare, recreere. Obiectivele cercetării au fost:

Identificarea perioadei de vârf a practicării turismului rural de către turiști.

Determinarea gradului de vizitare a zonelor rurale din cadrul județului Suceva.

Identificarea punctelor tari și punctelor slabe ale zonei rurale vizitate.

Identificarea măsurii în care turiștii au fost nemulțumiți de prestarea serviciilor.

Identificarea opiniilor turiștilor despre gradul de satisfacție al unităților de cazare.

Identificarea motivelor care stau la baza deciziei de a alege această zonă rurală.

Identificarea opiniilor turiștilor despre potențialul zonei rurale vizitate.

Determinarea măsuri în care turiști consideră că există suficiente obiective turistice.

Determinarea măsuri în care turiști consideră că există suficiente baze de agrement.

Identificarea turiștilor care consideră că zona rurală necesită anumite îmbunătățiri.

Procentul de cunoaștere de către turiști cu privire la lipsurile zonei.

Aflarea părerilor turiștilor despre starea unităților de cazare.

Identificarea gradului de păstrare și conservare a tradițiilor locului.

Identificarea modalităților de promovare care îi determină pe turiști să aleagă o zonă rurala din Județul Suceava.

Identificarea măsurii în care turiștii apelează la aceste sisteme de informare pentu alegerea destinației unei vacanțe.

Identificarea respondenților prin vârstă, sex, anii de studiu, profesie, buget și dacă acestea influențează decizia de petrecere a unei vacanțe într-o zonă rurală din județul Suceava.

În urma aplicării chestionarului pe un eșantion de 80 de locuitori ai municipiului Brașov s-au înregistrat următoarele date. Populația cercetată este reprezentată de rezidenții orașului Brașov, cu vârste de peste 18 ani, de ambele sexe , indiferent de nivelul de studiu, profesie sau venit.

Acest chestionar se poate aplica oricărui cetățean, chiar daca obișnuiește sau nu să își petreacă vacanța într-o zonă rurală din Județul Suceava. Populația orașului Brașov este de aproximativ 276.914 de locuitori. Pentru a determina mărimea eșantionului, în cazul eșantionării aleatoare, se are în vedere atât nivelul de precizie al estimării (eroarea admisă) cât și intervalul de încredere. În vederea obținerii unor rezultate cât mai exacte, ținând cont de tipul cercetării alese, s-a optat pentru o eșantionare aleatoare. Pentru a ajunge la eșantionul final, s-a folosit eșantionarea în trepte. Astfel, în prima fază, s-au ales aleator din cele 12 cartiere ale Brașovului, 2 cartiere și anume: cartierul Tractoru și cartierul Astra. Apoi, tot aleator s-au ales câte două străzi din fiecare cartier:

Cartierul Tractoru: str. Gloriei și str. Bronzului

Cartierul Astra: str. L.C.Babeș și str. Barbu Lăutaru

Caracteristicile populației cercetate pe baza cărora se va realiza validarea eșantionului sunt sexul populației cercetate și venitul actual, și se prezintă în felul următor.

Pentru validarea eșantionului în raport cu principalele caracteristici ale populației cercetate se va avea în vedere sexul populației cercetate și venitul actual care se prezintă în felul următor:

Fig.3.1. Structura populației brașovene în funcție de sex

Structura pe sexe a turiștilor este de 60% femei și 40% barbați, pentru ca eșantionul să fie reprezentativ, populația cercetată trebuie să fie formată tot din 60% femei și 40% barbați.

Fig.3.2. Venitul populației cercetate

Am ales să analizez în funcție de venitul lunar net deoarece s-a dorit să se afle categoriile turiștilor care își petrec vacanța într-o zonă rurală din județul Suceava, în funcție de venituri și putem observa că majoritatea sunt turiști care au venituri încadrate între 1001-2000 lei. Pe un loc secund sunt situați ce ce au venitul peste 2000 lei într-un procent de 27,5%. Cu un procent de 26,3% sunt cei ce au un venit între 401-1000 lei, iar pe ultimul loc sunt cei ce au venitul sub 400 lei, fiind într-un procent de 13,8%.

În urma realizării acestei cercetări se pot trage mai multe concluzii în legătură cu opiniile, atitudinile și comportamentele populației din Brașov cu privire la petrecerea unei vacanțe în mediul rural al Județului Suceava. Această cercetare s-a bazat pe imaginea zonelor rurale din Județul Suceava, Pentru a avea și pentru a reuși să se mențină o imagine bună și atractivă printre cele mai frumoase zone rurale din România, cei care promovează turismul trebuie sa fie în permanent preocupați de modul în care își satisface clienții, dar mai ales de imaginea pe care o fac în rândul acestora. Scopul efectuării acestei cercetări îl constituie studiul imaginii și frecventarea zonelor rurale din Județul Suceava în rândul cetățenilor din Brașov. Se urmărește în principal să se stabilească măsura în care populația Municipiului Brașov allege să își petreacă o vacanță într-o zonă rurală din Județul Suceva și mai ales care sunt opiniile acesteia cu privire la imaginea zonelor rurale din România. S-a constatat faptul că o parte din populația cercetată nu sunt tentați de petrecrea vacanțelor în zone rurale. Aceștia motivând că sunt mai tentați de zonele de litoral, pentru petrecerea vacanțelor.

Fig.3.3. Frecvența alegerii unei zone rurale ca destinație de vacanță

S-a constatat la întrebarea: ”Cât de des vă alegeți ca destinație de vacanță o zonă rurală din județul Suceava?”, că cele mai multe răspunsuri au indicat efectuarea unui număr de 2 vacanțe într-o zonă rurală pe an, deținând 31 de răspunsuri, din cele 80 valide, reprezentând 38,8% din totalul răspunsurilor valide.

Fig.3.4. Aprecierea obiectivelor turistice

Pentru întrebarea ”Cum apreciați frumusețea zonei, precum și a obiectivelor turistice vizitate, din județul Suceava?”, dintre cei 80 de subiecți marea majoritate reprezintă 42.50% din răspunsurile valide, care au acordat 5 puncte, pe o scala de la 1 la 5, unde 5 înseamna ”Foarte mulțumit”.

Fig.3.5. Aprecierea infrastructurii județului Suceava

La întrebarea ”Cum apreciați infrastructura zonei rurale vizitate din județul Suceava?”, din cei 80 de subiecți, marea majoritate reprezintă 41.25% din răspunsurile valide, care au acordat 2 puncte, pe o scala de la 1 la 5, unde 5 înseamna ”Foarte mulțumit”. Prin urmare, 2 puncte reprezintă ”Nemulțumit”, aceasta având frecvența de apariție cea mai mare.

Fig.3.6. Modul de organizare al vacanțelor

Pentru întrebarea ”Cum vă organizați vacanțele?”, în acest caz răspunsul cu frecvența cea mai mare este ”pe cont propriu”, fiind reprezentat de un procent de 50%, din cele 80 de răspunsuri valide ale celor 80 de respondenți. Pe locul al doilea cu un procent de 28,78% se află persoanele care apelează la serviciile agențiilor de turism, iar pe ultimul loc într-un procent de 21,25% sunt cei ce preferă ambele variante.

Fig.3.7. Suma cheltuită pentru achiziționarea ultimei vacanțe

La întrebarea ”Ce sumă ați cheltuit pentru achiziționarea ultimei vacanțe?” răspunsul cu frecvența cea mai mare este ”peste 2000 lei” pentru care au optat un număr de 38 de persoane din cele 80, reprezentate într-un procent de 47,50%. Cu un procent de 35% sa constatat că au cheltuit între 1001-2000 lei, un număr de 28 de persoane din din cele 80 chestionate. Restul de 14 persoane, într-un procent de 17,50% a reieșit că pentru achiziționarea ultimei vacanțe au cheltuit între 501-1000 lei. Pe finalul acestei chestionări a populației brașovene cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava, am următoarele propuneri de îmbunătățire: Cei ce promovează turismul românesc să se implice mai mult în promovarea zonelor rurale care reprezintă pentru turiști adevărate oaze de relaxare, peisaje pitorești, precum și tradiții din cele mai vechi timpuri. O altă propunere ar fi ca județul Suceava să își promoveze mai mult zonele rurale. Colaborarea cu agenții de turism care să creeze anumite pachete turistice cu tematică rurală, accesibile tuturor categoriilor de vârstă, care să îi atragă să își achiziționeze asemenea vacanțe. Promovarea mai intensă a zonei Bucovinei. Conceperea de pachete turistice personificate în funcție de bunul plac al consumatorului. Participarea la târguri de turism pentru atragerea cât mai mare numărului de turiști care să practice turismul rural în județul Suceava. Promovarea adecvată pentru a pune în valoare și a scoate în evidență frumusețea zonelor rurale din județul Suceava. Organizarea de evenimente cu specific zonelor rurale în cadrul unor târguri de turism, prin care să se prezinte tradiții ale locului, ce ajută la achiziționarea în număr mai mare a vacanțelor în această zonă și trezește un interes sporit de cunoaștere a tradițiilor etno-folclorice precum si al isoriei și culturii locului. Îmbunătățirea infrastructurii turistice, pentru o accesibilitate mai bună a zonelor rurale din județul Suceava.

3.3.Plan pentru dezvoltatea turismului rural în județul Suceava

Turismul este cel mai important sector al economiei județului Suceava și, în general, are o tendință de creștere permanentă atât la nivel local, precum și național și internațional, deși, în ultima perioadă, din cauza conflictelor militare și politice, se observă o micșorare a numărului de turiști. Destinația turistică Bucovina trebuie promovată cât mai eficient ca fiind un loc unic atât pe piața internă, dar și pe piețele turistice internaționale. Pentru realizarea corectă a planului de dezvoltare a turismului rural în județul Suceava am ales să fac o analiză SWOT, ce se regăsește în capitolul 2 al lucrării de licență, prin care să evidențiez punctele tari și punctele slabe ale turismului rural în județul Suceava, precum și o cercetare de marketing cu privire la opiniile, atitudinile și comportamentele cetățenilor din municipiul Brașov cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava. Problemele critice rezultate în urma analizei SWOT sunt:

Destinația turistică Bucovina este inclusă în circuitele turistice din România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit, din cauza duratei medii de ședere a turiștilor, ea fiind aproximativ 2 nopți.

Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”.

Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei.

Lipsa centrelor de informare și promovare turistică a Bucovinei.

Preocuparea redusă pentru dezvoltarea micilor meșteșuguri artizanale și a unei rețele de distribuție a produselor artizanale specifice.

Situația deficitară a infrastructurii rutiere.

Pe baza concluziilor analizei SWOT și a cercetării de marketing am realizat următorul plan de dezvoltare a turismului rural în județul Suceava, regăsit în anexa 3.2..

Planul se bazează pe obiectivele ce trebuiesc atinse, acțiunile ce duc realizarea și finalizarea obiectivelor propuse, cei care sunt responsabili de acestea, termenul de desfășurare/finalizare, precum și bugetul stabilit pentru realizarea unor acțiuni.

Primul obiectiv al planului de dezvoltare este:

Îmbunătățirea comportamentului profesional al reurselor turistice umane din industria turistică (O1), ce vizează în special organizarea a cât mai multe cursuri de formare profesională, de aprofundare a cunoștințelor profesionale dobândite, de perfecționare în domeniul turismului rural în special și de a putea pregăti personalul să se adapteze mult mai ușor la cerințele pieței turistice.

Am cosiderat acest obiectiv unul important, deoarece cu ajutorul inițierii lui piața turistică din România ar avea unele schimbări de suferit, în sens bun, cum ar fi sporirea numărului de pachete turistice vândute în zonele rurale, sporirea numărului de turiști atât cei români cât și cei straini ce devin mult mai interesați de zonele rurale ale României, practicarea turismului rural într-un număr cât mai mare, fiind atrași de dorința de a descoperii zone, tradiții, obiceiuri, meșteșuguri noi.

Acțiunile întreprinse în cadrul acestui obiectiv sunt:

(A1.1) Organizarea de cursuri pentru pregătirea profesională în domeniile turismului și (A1.2) Organizarea de cursuri de recalificare de către Agenția județeana de Formare a Forței de Muncă, , cursuri ce se organizează spre exemplu pentru ghizii turistici, care să beneficieze de o pregătire specifică, cursuri prin care cei ce prestează servicii în domeniul turismului prin învățarea unor metode cât mai bune de atragere a atenției turistului și de a îi spori interesul pentru cunoaștere și explorare de noi locuri, experiențe.

(A1.3) Perfecționarea pregătirii personalului din cadrul monumentelor istorice (muzee, case culturale, centre de expoziție) pentru prestarea unei activități mai moderne adaptată cerințelor turiștilor, refertoare la faptul că ar putea să prezinte mult mai interactiv, prin punerea de întrebări turiștilor sau prin modul de a le cere o părere.

(A1.4) Perfecționarea pregătirii agenților de turism, pentru o vânzare mai mare numărului de pachete turisticece vor ajuta la o mai bună colaborare între cei ce vând pachetele turistice și cumpărători.

(A1.5) Perfecționarea personalului ce se ocupă cu tehnicile de promovare a ofertelor turistice, cursuri ce consider că sunt extrem de importnate de a fi realizate într-un număr cât mai mare pentru a putea pune în valoare cât mai bine zonele frumoase ale României, ce în momentul actual nu sunt prezentate la adevărata lor valoare. Spre exemplu pot promova foarte bine zona rurală a județului Suceava prin prezentări succinte în cadrul târgurilor turistice sau a unor broșuri a obiceiurilor, a porturilor tradiționale, a peisajelor minunate oferite de potențialul natural și antropic. Aceste cursuri vor ajuta la o participare mai activă la toate nivelel comunității, la dezvoltarea metodelor de învățare și de percepție.

(A1.6) Realizarea unor studii de piață, cercetări de marketing pentru observarea punctului de vedere al turiștilor cu privire la calitatea serviciilor oferite, este necesară și importantă realizarea cel puțin o dată pe an a unor studii de piață, ce pot fi la nivelul unităților de cazare din zona rurală, la nivelul unităților de agrement, la nivelul unităților de alimentație, la nivelul atracțiilor turistice, etc. Cu ajutorul acstor cercetări de marketing se pot observa părerile bune și rele pe care turiștii le au, la sfărșitul cărora cercetătorii pot lua masuri de îmbunătățire importante pentru dezvoltarea turismului și pentru atragerea a cât mai multi turiști în acea zonă.

Acest obiectiv are ca și responsabili ITM Suceava (Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava), AJOFM Suceava (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Suceava), Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, SC STRUCTURAL EURO FOND & TRAINING SRL.

Cursurile se pot organiza anual, pe o durată de mimim 2 luni/curs.

Consider un obiectiv important și Crearea propriei mărci turistice (O2) deoarece va atrage turiștii prin achiziționarea de produse tradiționale, suveniruri autentice, concepute de meșterii pricepiți ai satelor.

Acest obiectiv presupune ca acțiuni (A2.1) Crearea unei sigle, logo, brand a propriei mărci turistice Bucovina, esențială pentru a nu exista alți comercianți care să vândă atât turiștilor români cât și celor străini produse nespecifice din punct de vedere al tradiționalului. Se poate combate această acțiune de plagiat a unor comercianți prin cea de a doua acțiune a obiectivului și anume (A2.2) Înregistrearea propriei mărci la OSIM (Oficiu de Stat pentru Invenții și Mărci).

O altă acțiune este (A2.3) Crearea unui site cu produsele turistice din Bucovina, ce reprezintă o oportunitate pentru persoanele mai comode, pesoanele cărora le place să achiziționeze produse electronic sau pentru persoanele ce își doresc anumite suveniruri tradiționale, autentice din zona Bucovinei însă nu au posibilitatea de a ajuge în acea zonă.

Este importantă (A2.4) Stabilirea unui număr de produse turistice specifice zonei rurale, pentru a putea asigura și acoperi o gamă mai largă de preferințe și categorii. Pot fi comercializate spre exemplu suveniruri sculptate în lemn, pictate pe sticlă precum icoanele, se pot comercializa costume populare, chiar și bucate tradiționale zonei Bucovina.

Partea cea mai importantă a programului este reprzentată de o ultimă acțiune și anume (A2.5) Găsirea unor meșteri autentici pentru produsele selectate. Consider importantă producerea lor manuală pentru a da dovadă de o autenticitate clară a produselor comercializate, prin care clienții vor fi foarte mulțumiți de calitatea produselor, ceea ce îi va face să cumpere în continuare, dar și să îndemne alți turiști în achiziționarea produselor tradiționale cu specific bucovinean.

Responsabilii sunt următoarele instituții: Consiliul Județean Suceava, ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural), Autoritatea Națională pentru Turism, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România  – ANAT, OSIM (Oficiu de Stat pentru Invenții și Mărci).

Termenul de finalizare al obiectivului este de 8 luni.

Diversificarea gamei de oferte turistice (O3) are scopul de a combate în special sezonalitatea pe perioadele de toamnă – iarnă, atunci când cererea turistică este cu mult mai scăzută față de perioadele de primăvară – vară. Principalele acțiuni care ar duce la îmbunătîțirea acestui fenomen sunt:

(A3.1) Proiectarea unor oferte personalizate pentru Bucovina, pentru a reține turiștii minim 4 nopți în zonă, vor fi realizate anual cu scopu de a atrage turiștii și a îi reține pe o perioadă cât mai lungă în zonele rurale ale județuțui Suceava, în special în perioadele de extrasezon. Se vor realiza și oferte turistice personalizate în funcție de categoriile de turiști, spre exemplu pot fi făcute pachete turistice pentru pensionari, care vor avea un preț mai scăzut în perioada de extrasezon însă vor avea aceleași număr de facilități ca pachetele turistice din plin sezon. La fel mai pot fi organizate pachete turistice pentru grupuri de elevi sau studenți, pentru familii cu copii, etc.

(A3.2) Realizarea unor oferte care să includă plimbări tematice cu barca, cu bicicletele, ședințe de echitație. Pentru a fi și mai atractive ofertele și pachetele turistice, pot include diverse activități pentru recreere, exploatare și acumularea de noi experiențe pentru unii turiști, acestea fiind în același preț sau oferindu-se ca și bonusuri, pentru achiziționarea unor pachete turistice mai scumpe.

(A3.3) Conceprea de vouchere cu care să se poată vizita anumite muzee si mănăstiri la un preț promoțional, acțiune ce are scop și caracter educativ față de turiști. Urmărește sporirea capacității de asimilare a unor noi informații ce pot contribui la cultura generală a fiecărei persoane. Pot vizita următoarele: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca

Responsabilii obiectivului sunt Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România  – ANAT, Autoritatea Națională pentru Turism, ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural).

Conservarea arhitecturii tradiționale (O4), este foarte importantă pentru a asigura o uniformitate a cladirilor și pentru a se încadra cât mai bine în peisajul pitorec al zonei bucovinei. Obiectivul se adresează populației din zona rurală și se dorește a fi un important instrument de mobilizare în vederea conservării aspectului tradițional al satelor și al arhitecturii tipice prin umătoarele acțiuni:

(A4.1) Amenajarea tuturor spațiilor de cazare specific zonei, face referire la spațiile de cazare de tipul pensiunilor, cabanelor, vilelor, casele localnicilor ce vor trebui să arate atât la interior cât și la exterior tradițional zonei Bucovina. La exterior va trebui să păstreze arhitectura locală, spre exemplu să aiba acele picturi specifice zonei sau să fie sculptat pe grinzi anumite modele tradiționale, să nu fie construite pensiuni sau vile impunătoare în zonele cu clădiri de talie mică. La interior vor trebui să aibă mobilier în stil rustic, decorațiuni din ștergare tradiționale, sculpturi renumite, icoane pe sticlă, veselă din lut, obiecte de artizanat specifice bucovinei.

Termenul acestei prime acțiuni este de 2 ani.

(A4.2) Construirea spațiilor de cazare care să respecte aceiași arhitectură locală, vor trebui ca toate spațiile de cazare sau casele localnicilor ce se vor construii să păstreze arhitectura locală pentru a păstra imaginea autentică a satelor cu tradiții și obiceiuri din străbuni.

(A4.3) Reabilitarea localităților și locuințelor rurale din Suceava aflate în stare precară. Pentru a nu se degrada cât mai tare pe parcursul timpului, iar ca mai apoi să ducă la pierderea lor, locuințele locanicilor trebuiesc reabilitate. Spre exemplu unora li sa șters pictura de pe case sau li s-a stricat, pentru a nu o pierde în totalitate și pentru a nu crea o imagine defavorabilă satului este necesară recondiționarea ei la timp. Propun ca aceste reabilitări să fie susținute financiar din fonduri europene.

Această reabilitare se va efectua pe parcursul a unui termen de 2 ani.

(A4.4) Organizarea unor cursuri de specializare pentru arhitecții și localnici. Pentru ca toți localnicii să păstreze și să ajute la conservarea arhitecturii tradiționale este necesar ca arhitecții să participe la cursuri de specializare în domeniul arhitecturii tradiționale bucovinene. În acest fel, localnicii vor reușii prin ajutorul arhitecților, ce au acumulat noi cunoștințe despre arhitectura trațională zonei, să păstreze și să conserve mai bine arhitectura zonei Bucovina și nu numai.

Acest curs de specializare va avea o durată de 6 luni.

Responsabilii obiectivului sunt Ordinul Arhitecților din România, Consiliile Locale, Primăriile Locale, Consiliul Județean Suceava, ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural).

Conservarea tradițiilor și meseriilor locale (O5), reprezintă un obiectiv important deoarece tinerii zilelor de azi, nu mai apreciază și nu mai sunt atrași de a învăța tradițiile și meseriile locale, pentru perpetuarea lor continuă. Fiecare detaliu al acestor meșteșuguri reflectă istoria și moștenirea culturală a regiunii, fiind în același timp îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o generație la alta. De aceea sunt necesare demararea unor acțiuni precum:

(A5.1) Organizarea unor programe prin care turiștii să poată cunoaște și practica meșteșugurile tradiționale zonei, ce vor fi organizate anual, având o durată de 3-4 zile, în cadrul cărăra turiștilor le sunt prezentate meștețugurile tradiționale zonei bucovinei. Pot de asemenea să participe activ la aceste meșteșuguri, prin conceperea proprie a unor obiecte de artizanat pe care le poate păstra ca și amintire, în schimbul unei sume modice pe care el o consideră adecvată. Banii strănsi din această activitate se vor investii în materiile prime necesare meșteșugarilor autentici, precum și pentru achiziționarea ustensilelor sau recondiționarea mașinăriilor. Meșteșugurile cele mai renumite în zona bucovinei sunt reprezentate de olărit, tapiseria și covoarele, lucrări de artă precum încondeiatul ouălelor, măștile populare, costume tradiționale, pictatul icoanelor pe sticlă sau lemn, ceramica.

(A5.2) Organizarea de evenimente ce impică practicarea vechilor tradiții etno – folclorice de către turiști, pot fi reprezentate de festivalurile ce transmit ritualuri agrare ciclice, festivaluri de muzică și dansuri tradiționale. În cadrul festivalurilor cu dansuri tradiționale turiștii pot lua parte la acest eveniment localnici putându-i îmbrăca în costume populare, iar ei pot învăța pașii celer mai renumite hore și dansuri din zona Bucovinei.

Evenimentele sunt organizate cu scopul de a putea fi apreciate, descoperite și învățate cele mai frumoase cântece, dansuri ale zonei atât de către turiști cât și de localnicii cu o vârstă tânără care ar putea duce tradiția mai departe.

(A5.3) Realizarea unor evenimente care să pună în valoare patrimoniul etnografic cultural – istoric și de arhitectură rurală, prin care se dorește captarea atenției și sporirea interesului oricărui turist pentru a cunoaște cât mai multe lucruri noi și interesante, ce s-au păstrat de-a lungul timpului și care pun în valoare frumusețile României.

Pot fi organizate expoziții cu ilustrații ale arhitecturii rurale a bucovinei, prin care să se prezinte arhitectura caselor, porților, obiecte de mobilier, porturi populare. Mai pot fi organizate șezători la care turiștii pot lua parte și pot învăța să folosească fuiorul. Din perspectiva patrimoniului cultural se poate încuraja vizitarea numeroaselor biserici și manăstiri ale zonei, precum: Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuți, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO, determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcașurile sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor și bisericilor.

Evenimentele și expozițiile pot fi organizate anual.

(A5.4) Conceperea unei cărți de bucate cu specific zonei, se poate realiza în decursul unui termen de 5 luni, cu sprijinul localnicilior care vor contribui la împărtășirea de rețete culinare tradiționale. Turiștii pot astef să prepare și acasă, singur aceste preparate tradiționale. Aceasta acțiune aduce un beneficiu bănesc zonei rurale. Responsabilii obiectivului sunt ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural), Consiliile Locale, Primăriile Locale, Consiliul Județean Suceava, Autoritatea Națională pentru Turism, meșteri populari, ansambluri folclorice locale. Reabilitarea infrastructurii de transport (O6), ce constituie una din marile probleme și piedici ale turiștilor. Distanțele sunt relativ mari până în zona bucovinei, iar lipsa drumurilor și starea lor deficitară îi fac pe mulți dintre ei să renunțe la unele destinații. Din punctul meu de vedere infrastructura de transport a României constituie un punct slab în ramura turismului. (A6.1) Îmbunătățirea stării tehnice a șoselelor, va ajuta la diminuarea timpului de acces în zona turistică aleasă. Consider că acțiunea aceasta ar influența pozitiv turiștii ce doresc sa ajungă în zona bucovinei. (A6.2) Realizarea rutelor alternative pentru vehiculele agricole, acțiune ce va fluidiza traficul rutier, prin realizarea acestor rute pe care să circule vehiculele agricole, vehiculele cu tracțiune animală, care de obicei îngreunează circulația datorită vitezei mici cu care acestea se deplasează. În acest fel nu se vor mai crea ambuteiaje, vor fi mai puține accidente și traficul va fi mai fluid. (A6.3) Creșterea numărului de indicatoare rutiere, consider că este o acțiune importantă întrucât ajută turiștii și îi îndrumă mult mai ușor să ajungă la destinația dorită, fără a mai întâmpina obstacole (să se piardă pe drum). Responsabilii obiectivului sunt Consiliul Județean Suceava, SC Drumuri și Poduri SA Suceava, cu un termen de finalizare de 2 ani. Promovarea turismului rural (O7) (A7.1) Participarea la târguri de turism, ce se va realiza anual atât în cadrul târgurilor de turism naționale dar cât și la cele internaționale. Este un mod foarte bun de atragere a turiștilor, prin prezentarea la stad cu ajutorul materialelor promoționale, broșuri, pliante, cataloage, hărți, postere a zonelor pitorești ale bucovinei, tradițiilor, obiceiurilor, artei, culturii, porturilor tradiționale în scopul sporirii interesului turiștilor de a cunoaste cât mai multe lucruri. (A7.2) Conceperea unor panouri de informare turistică, au rolul de a ușura eforturile depuse de turiști pentru a descoperii informații reprezentative referitoare la zonele tradiționale ale bucovinei, evenimente, trasee turistice, muzee, case memoriale, biserici și mănăstiri, tradițiile și legendele saturilor, obiceiuri. Panourile pot fi amplasate la intrarea în județ, pe căile rutiere unde se gasesc amplasate obiectivele turistice. Conceprea lor va dura 3 luni. (A7.3) Realizarea de materiale de promovare (broșuri, pliante), ce vor avea scopul de a promova întrun mod cât mai bun atât zona bucovinei, cât și ofertele turistice. Realizarea materialelor promoționale va fi făcută și într-o limbă străină, engleză, vor conține cât mai multe imagini și cât mai puțin scris, vor fi concrete și se vor reface anual. Termenul lor de finalizare fiind de 1 lună.

Bugetul de realizare a matrialelor de promovare poate fi observat din tabelul de mai jos.

Tabelul 3.2. Costurile activității (A7.3)

Sursa: www.advicemedia.ro, www.magnetdesign.ro (consultate la data de 24.05.2015)

Costul total de îndeplinire a acestei activități este în valoare de 3742,2 Ron. Activitatea este finanțată de către ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural) și Autoritatea Națională pentru Turism, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România  – ANAT.

Am ales să realizez ca și materiale de promovare afișe în format A3 pentru a promova destinația turistică Bucovina în cadrul unui târg de turism. Costul afișelor este de 86,8 Ron. Pliantele ce conțin diferite informații legate de obiectivele turistice și tradițiile cele mai representative, ce vor fi înmânate persoanelor ce au venit la târgul de turism. Acestea sunt în număr de 300 de bucăți la costul de 334,8 Ron.

Broșurile au 16 pagini color, plastifiate, am realizat 50 de bucăți la prețul de 390,6 Ron. În ele se regăsesc în special poze prin care să fie avidențiat potențialul turistic, adresele câtorva unități de cazare, de alimentație publică și posibile oferte cu activități de agrement.

Magneții vor fi cu imaginii semnificațive, dar vor avea și forme diferite spre exemplu forma unui vas de lut. Vor fi expuși pentru vânzare, dar se vor acorda gratuit pentru persoanele care își achiziționează pachete turistice rurale în zona bucovinei.

Afișele, pliantele, flyerele și broșurile au fost comandate prin intermediul site-ului www.advicemedia.ro, iar magneții de frigider prin intermediul www.magnetdesign.ro.

Responsabilii obiectivului sunt Consiliul Județean Suceava, ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural), Autoritatea Națională pentru Turism, Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România  – ANAT.

BIBLIOGRAFIA CAPITOLULUI 3

Bouaru C. P., 2006, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina,Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, București, Revista de turism Nr.2, România

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, 2005

http://www.cjsuceava.ro/ (consultat la data de 18.04.2015)

www.advicemedia.ro (consultat la data de 24.05.2015)

www.magnetdesign.ro (consultat la data de 24.05.2015)

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Turismul rural este “o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural – istorice, umane), precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiuniile și fermele agroturistice.”

O primă analiză SWOT,a fost realizată cu scopul de a descoperii potențialul turistic al județului Suceava, prin care am pus în evidență punctele tari și slabe ale potențialului turistic, cât și oportunitățile de dezvoltare și amenințările existente.

Cea de a doua analiză este cea a infrastructurii turistice, în care se realizează o inventariere a numărului unităților de cazare și capacității de cazare turistică din județul Suceava, coeficientul de utilizare a capacității de cazare, unitățile de alimentație și unițățile de agrement, unde se observă o creștere pe parcursul celor 5 ani studiați însă la nivelul unităților de agrement și alimentație remarcăm lipsa diversității.

O ultimă analiză este cea a circulației turistice în care se urmăresc sosirile și înnoptările turiștilor în structuri de primire turistică în județul Suceava, precum și durata medie a sejurului, unde observăm că această destinație turistică este considerată mai mult o destinație de tranzit.

Prin realizarea cercetării de marketing am dorit să conturez anumite aspecte, referitoare la părerile populației brașovene cu privire la petrecerea vacanței într-o zonă rurală din județul Suceava. Spre exemplu, turiștii sunt mulțumiți de frumusețea, de tradițiile și obiceiurile zonei bucovinei, dar sunt nemulțumiți de infrastructura de acces.

În urma aspectelor concluzionate ale cercetării de marketing, am alcătuit un plan de dezvoltare al turismului rural al județului Suceava. Am considerat oportun acest plan pentru a putea valorifica mult mai bine potențialul turistic al zonei, precum și pentru a diminua numărul punctelor slabe, ce influențează negativ turismul rural.

În vederea promovării și dezvoltării turistice a județului Suceava propun următoarele:

Înființarea unor centre locale de informare și promovare turistică.

Realizarea unor trasee specifice prevăzute cu locuri de popas, panouri de informare și interpretare, săgeți de orientare.

Colaborarea profesionstă cu ghizi, prin încheierea unor contracte.

Încasarea unor taxe de vizitare a caselor tradiționale.

Realizarea și existența în număr mai mare a hărților, broșurilor, albumelor cu poze specifice locului sau cu poze prin care sa se pună în valoare tradițiile locului, pliante informative, suveniruri specifice zonei.

Elaborarea unor planuri de arhitectură, realizate cu ajutorul unor arhitecți vountari, prin intermediul cărora pot fi create modele de construcții cu specific tradițional.

Se pot creea centre destinate valorificări obiectelor tradiționale, ansambluri de dansuri populare, orchestre de muzică populară, grupuri de colindători și vaorificarea unor meșteșuguri tradiționale, precum olăritul, țesutul la război, sculptatul, pictatul pe sticlă.

Dezvoltarea unui slogan și al unui logo, al județului Suceava care să ajute la promovarea turismului rural, elemente ce vor fi folosite pentru toate activitățile promoționale.

Realizarea unor cupoane de reduceri, prin intermediul cărora se va oferi posibilitatea unor intrări mai ieftine în funcție de vârstă, pentru accesul la muzee sau alte obiective turistice.

Crearea unor produse rurale, iar în cadru acestor produse, pot fi valorificate toate pachetele turistice oferite de destinatari.

Să se organizeze vizite la locanici unde turiști pot experimenta activități din viața rurală.

Să se organizeze activități prin care turiștii pot învăța a țese la război și să își facă propriile țesături, pot sculpta sau olării, pot învăța cum să hrăneasca, îngrijească animale.

Turiști să aibă posibilitatea de a vedea sau de a participa la coptul pâini, la gătitul unor preparate specifice zonei.

La finalul vizitei turiștii să poată achiziționa oricare din aceste produse făcute de ei, sub îndrumarea sătenilor meșteșugari.

Organizarea de cursuri de dans și muzică populară.

Organizarea de șezători specifice locului la care turiștii sa poată lua parte.

Organizarea anumitor obiceiuri, spre exemplu simularea unei nunți, pentru ca turiștii să vadă care sunt tradițiile specifice.

Iarna să se poată lua parte la tăierea porcului, împodobirea bradului.

În preajma sărbatorilor pascale turiștii să poată lua parte la încondeierea oualelor și chiar ei să poată să își încondeieze propriile ouă.

Transportul turiștilor între obiective să se realizeze cu ajutorul căruțelor trase de cai frumos împodobiți vara și iarna cu ajutorul săniilor.

Ghizii sau oameni ce prezintă turiștilor obiectivele turistice să fie îmbracați în costume populare specifice locului.

Realizarea unui portal online de booking.

Reactualizarea periodică a site-ului județului Suceava precum și îmbunătățirea lui pentru atragerea curiozității turiștilor.

Organizarea anuală a unor evenimente culturale.

Modernizarea aeroportului „Ștefan cel Mare” și includerea acestuia în circuitul aerian internațional.

Montarea unor indicatoare rutiere care să faciliteze accesul către principalele obiective turistice locale și promovarea unor trasee turistice principale.

Amenajarea unui centru de informare turistică la nivel local (posibil în sediulPrimăriei) și a unor centre de informare în unităile de cazare, spații publice.

Utilizarea și mediatizarea celor 4 helioporturi existente pe teritoriul județului, pentru asigurarea legăturilor între mănăstiri și aeroportul Suceava, pentru zboruri de afaceri, utilitare, agrement.

Identificarea unor surse de finanțare europene pentru proiecte comune de promovare a valorilor locale și dezvoltare a turismului.

Acțiuni de ecologizare în zona monumentelor istorice și în parcurile de pe teritoriul orașului.

Amenajarea în parcul dendrologic Șipote a unui centru turistic multinațional cu spații de cazare, restaurante și activități de divertisment.

Reabilitarea bazei turistice și de tratament de la Vatra Dornei.

Realizarea autostrăzii București – Râmnicu Sărat – Focșani – Adjud – Bacău – Suceava – Siret, pe o lungime de 460 km, din care 99 km pe teritoriul județului Suceava, ce va contribui la un trafic rapid și fluent și va asigura legătura între sudul, estul și nordul țării, cu Ucraina și țările din est.

Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri, ca rezultat al realizării Centrului Economic Bucovina.

Constituirea Parcului Național Regional al Mănăstirilor din Bucovina.

Existența unor programe cu cofinanțare internațională orientate direct spre protecția mediului și a naturii (LIFE, ECOLINKS).

Dezvoltarea unor noi stațiuni turistice (Câmpulung Moldovenesc, Botu, Cacica).

Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism, precum turismul științific, de aventură, extrem. Turismul extrem, spre exemplu, se poate desfășura într-un mediu în care condițiile geografice sunt favorabile. În perioada verii în Munții Suhard, Călimani, aflați în jurul stațiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor ce doresc să facă drumeții sau să se plimbe cu bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain – biking.

În zona Dornelor se pot organiza activități specifice sporturilor extreme și turismului de aventură cum ar fi river – rafting-ul, mountain – biking-ul și datul cu parapanta de pe Vârful Oușorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice.

Alpinismul poate fi practicat mai ales în Munții Călimani, Rarău – Giumalău și Suhard, atât vara cât și iarna.

În județul Suceava ar mai putea fi practicate orientarea, utilizând hărți, busole, fenomenele meteo, reperele naturale; paintball, ce presupune supraviețuirea în sălbăticie în condiții ostile; caving, o incursiune ghidată în peșteri, orientarea și depășirea unor vatiate obstacole.

Turismul rural în județul Suceava este promițător cu condiția să existe o mai mare conștientizare a autorităților publice, consumatorilor cu privire la capacitatea turismului rural de a contribui la conservarea patromoniului natural și cultural din zonă.

BIBLIOGRAFIE

Bălăcescu A., Zaharia M., 2012, Analele Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3

Bouaru C. P., 2006, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina,Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, București, Revista de turism Nr.2, România

Candrea A., Ecoturism și Turism Rural, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011.

Glăvan V., The Rural Tourism, Romanian Tourism Magazine, Nr.4, București, 1995.

Ispas A., Onuț, E., Economia turismului Fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004

Ispas A., Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010

Mac I., Petrea Rodica, Petrea D., 1999.

Nistoreanu P., Tigu G., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2003.

Nistoreanu P., Ghercheș M., Turism Rural-Tratat-, Ed. C.H. Beck, București, 2010.

Stoian M., Managementul pensiunilor, vol. 2, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2001.

Stanciu P., 2007, Studiul pensiunilor turistice din județul Suceava, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Revista de turism Nr.4, România

Tălângă C., Turism Rural, Ed. CREDIS, București, 2010.

Tribe J., Font X., Griffiths N., Vickery R., Yale K., Enviromental Management for Roural Tourism and Recreation, Cassel UK, 2000.

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, 2005

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare a turismului în județul Suceva, 2008

INSSE – Tempo – online, consultat la data de 20.02.2015

http://anat.ro (consultat la data de 10.11.2014)

www.suceava.insse.ro (consultat la data de 20.02.2015)

www.turism.gov.ro (consultat la data de 20.02.2015)

http://www.cjsuceava.ro/ (consultat la data de 18.04.2015)

www.advicemedia.ro (consultat la data de 24.05.2015)

www.magnetdesign.ro (consultat la data de 24.05.2015)

ANEXE

Anexa 2.1.

Tabel 2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.2.

Tabelul 2.2. Capacitatea de cazare turistică existentă în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.3.

Tabelul 2.3. Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune în perioada 2008-2012

Sursa: www.suceava.insse.ro

Anexa 2.4.

Tabelul 2.5. Unitățile de agrement din județul Suceava

Sursa: Centru de Informare Turistică Suceava

Anexa 2.5.

Tabelul 2.7. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.6.

Tabelul 2.8. Înnoptări în structuri de primire turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.7.

Tabelul 2.9. Durata medie a sejurului în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 3.1.

Universitatea “Transilvania” Brasov Chestionar nr.___

Facultatea de Stiinte Economice Data___________

si Administrarea Afacerilor

CHESTIONAR

În vederea realizării unei cercetări de marketing privind opiniileșsi aitudinile cetățenilor din municipiul Brașov cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la urmatoarele întrebari. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante și vor ramâne confidențiale urmând a fi utilizate doar în scopul prelucăarii statistice. Vă mulțumesc!

Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătura cu urmatoarea afirmație: ”România este țara cu un potențial natural și antropic deosebit și nevalorificat din perspectivaă turistică.”

Accord Acord Nici accord Dezacord Dezacord

total nici dezacord total

Ce zone turistice preferați să vizitați în țară?

Zona Montană-sate și trasee turistice

Zona litorală

Stațiuni balneoclimaterice

Delta Dunării

Cât de frecvent ați călătorit în țară până în prezent?

Mai rar decât odată pe an

O dată pe an

De 2 ori pe an

De 3-4 ori pe an

Peste 4 ori pe an

Cât de des vă alegeți ca destinație de vacanță o zonă rurala din județul Suceava?

O dată pe an

De 2 ori pe an

De 3-4 ori pe an

Peste 4 ori pe an

Care este cea mai frecventă formă de turism practicată de dumneavoastră?

Turism rural

Turism montan

Turism litoral

Ecoturism

Alte forme de turism. Care anume?____________________________

Sunteti tentant și de zone turistice noi?

Da

Nu

Cunoașteti zonele rurale din județul Suceava?

Da (treceți la întrebarea nr. 8)

Nu (treceți la întrebarea nr. 15)

Numiți zona/zonele rurale din județul Suceava pe care le-ați vizitat:

………………………………………………………………………………………

Unde preferați să vă cazați?

Hotel

Pensiune

Cabană

Altele unități de cazare. Care anume?____________________

Preferați să mancati preparate specifice zonei?

Da (treceți la întrebarea nr.11)

Nu (treceți la întrebarea nr.12)

Repartizați 100 de puncte pentru fiecare din următoarele preparate specifice zonei, având în vedere preferința dumneavoastră pentru acestea:

Ciorbă rădăuțeană _____

Sarmale moldovenești _____

Pârjoale ____

Plăcinta ”Poale-n brâu” _____

Cum apreciați frumusețea zonei, precum și a obiectivelor turistice vizitate din județul Suceava?

Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total nemulțumit

Cum apreciati infrastructura zonei rurale vizitate din Judetul Suceava?

Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total nemulțumit

Dacă ați putea îmbunătăți cu ceva zona rurală vizitată din județul Suceava, care ar fi câteva din propunerile dumneavoastă?

…………………………………………………………………………………………..

Care sunt considerentele care v-ar împiedica să fiți tentat de o zonă turistică în care nu ați mai fost până în prezent?

…………………………………………………………………………………………

Ce sumă ați cheltuit pentru achiziționarea ultimei vacanțe?

Sub 500 lei

501-1000 lei

1001-2000 lei

Peste 2000 lei

Cum vă organizați vacanțele?

Pe cont propriu (treceți la întrebarea nr.19)

Prin intermediul agenției de turism (treceți la întrebarea nr.18)

Ambele variante (treceți la întrebarea nr.18)

Atunci când alegeți să vă organizați vacanțele prin intermediul agențiilor de turism, cât de important este raportul calitate – preț?

foarte important nici important neimportant total

important nici neimportant neimportant

În continuare va rog să răspundeți la câteva întrebări de identificare, pentru prelucrarea statistică a datelor:

Ce vârstă aveți?

18-27 ani

28-39 ani

40-55 ani

Peste 65 ani

Sexul:

Masculin

Feminin

Ultima școală absolvită?

Gimnaziu

Școala profesională

Liceu

Studii universitare

Studii postuniversitare (master, doctorat)

Care este ocupația dumneavoastră actuală?

………………………………………………………………………………………….

Venitul lunar net este aproximativ:

Mai mic de 400 lei

Între 401-1000 lei

Între 1001-2000 lei

Peste 2000 lei

Vă mulțumesc pentru timpul acordat de către dumneavoastră la completarea acestui chestionar!

Anexa 3.2.

Tabelul 3.1.Plan pentru dezvoltarea turismului rural în județul Suceava

BIBLIOGRAFIE

Bălăcescu A., Zaharia M., 2012, Analele Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, Nr.3

Bouaru C. P., 2006, Strategii de dezvoltare a turismului în Bucovina,Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, București, Revista de turism Nr.2, România

Candrea A., Ecoturism și Turism Rural, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011.

Glăvan V., The Rural Tourism, Romanian Tourism Magazine, Nr.4, București, 1995.

Ispas A., Onuț, E., Economia turismului Fundamente teoretice și aplicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004

Ispas A., Economia turismului, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010

Mac I., Petrea Rodica, Petrea D., 1999.

Nistoreanu P., Tigu G., Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București, 2003.

Nistoreanu P., Ghercheș M., Turism Rural-Tratat-, Ed. C.H. Beck, București, 2010.

Stoian M., Managementul pensiunilor, vol. 2, Ed. Psihomedia, Sibiu, 2001.

Stanciu P., 2007, Studiul pensiunilor turistice din județul Suceava, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava, Revista de turism Nr.4, România

Tălângă C., Turism Rural, Ed. CREDIS, București, 2010.

Tribe J., Font X., Griffiths N., Vickery R., Yale K., Enviromental Management for Roural Tourism and Recreation, Cassel UK, 2000.

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, 2005

*** Instituția prefectului, Strategia de dezvoltare a turismului în județul Suceva, 2008

INSSE – Tempo – online, consultat la data de 20.02.2015

http://anat.ro (consultat la data de 10.11.2014)

www.suceava.insse.ro (consultat la data de 20.02.2015)

www.turism.gov.ro (consultat la data de 20.02.2015)

http://www.cjsuceava.ro/ (consultat la data de 18.04.2015)

www.advicemedia.ro (consultat la data de 24.05.2015)

www.magnetdesign.ro (consultat la data de 24.05.2015)

ANEXE

Anexa 2.1.

Tabel 2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.2.

Tabelul 2.2. Capacitatea de cazare turistică existentă în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.3.

Tabelul 2.3. Coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune în perioada 2008-2012

Sursa: www.suceava.insse.ro

Anexa 2.4.

Tabelul 2.5. Unitățile de agrement din județul Suceava

Sursa: Centru de Informare Turistică Suceava

Anexa 2.5.

Tabelul 2.7. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.6.

Tabelul 2.8. Înnoptări în structuri de primire turistică în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 2.7.

Tabelul 2.9. Durata medie a sejurului în perioada 2008-2012

Sursa: INSSE – Tempo-online, consultat la data de 20.02.2015

Anexa 3.1.

Universitatea “Transilvania” Brasov Chestionar nr.___

Facultatea de Stiinte Economice Data___________

si Administrarea Afacerilor

CHESTIONAR

În vederea realizării unei cercetări de marketing privind opiniileșsi aitudinile cetățenilor din municipiul Brașov cu privire la petrecerea vacanței în mediul rural din județul Suceava, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la urmatoarele întrebari. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante și vor ramâne confidențiale urmând a fi utilizate doar în scopul prelucăarii statistice. Vă mulțumesc!

Vă rugăm să vă exprimați opinia în legătura cu urmatoarea afirmație: ”România este țara cu un potențial natural și antropic deosebit și nevalorificat din perspectivaă turistică.”

Accord Acord Nici accord Dezacord Dezacord

total nici dezacord total

Ce zone turistice preferați să vizitați în țară?

Zona Montană-sate și trasee turistice

Zona litorală

Stațiuni balneoclimaterice

Delta Dunării

Cât de frecvent ați călătorit în țară până în prezent?

Mai rar decât odată pe an

O dată pe an

De 2 ori pe an

De 3-4 ori pe an

Peste 4 ori pe an

Cât de des vă alegeți ca destinație de vacanță o zonă rurala din județul Suceava?

O dată pe an

De 2 ori pe an

De 3-4 ori pe an

Peste 4 ori pe an

Care este cea mai frecventă formă de turism practicată de dumneavoastră?

Turism rural

Turism montan

Turism litoral

Ecoturism

Alte forme de turism. Care anume?____________________________

Sunteti tentant și de zone turistice noi?

Da

Nu

Cunoașteti zonele rurale din județul Suceava?

Da (treceți la întrebarea nr. 8)

Nu (treceți la întrebarea nr. 15)

Numiți zona/zonele rurale din județul Suceava pe care le-ați vizitat:

………………………………………………………………………………………

Unde preferați să vă cazați?

Hotel

Pensiune

Cabană

Altele unități de cazare. Care anume?____________________

Preferați să mancati preparate specifice zonei?

Da (treceți la întrebarea nr.11)

Nu (treceți la întrebarea nr.12)

Repartizați 100 de puncte pentru fiecare din următoarele preparate specifice zonei, având în vedere preferința dumneavoastră pentru acestea:

Ciorbă rădăuțeană _____

Sarmale moldovenești _____

Pârjoale ____

Plăcinta ”Poale-n brâu” _____

Cum apreciați frumusețea zonei, precum și a obiectivelor turistice vizitate din județul Suceava?

Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total nemulțumit

Cum apreciati infrastructura zonei rurale vizitate din Judetul Suceava?

Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total nemulțumit

Dacă ați putea îmbunătăți cu ceva zona rurală vizitată din județul Suceava, care ar fi câteva din propunerile dumneavoastă?

…………………………………………………………………………………………..

Care sunt considerentele care v-ar împiedica să fiți tentat de o zonă turistică în care nu ați mai fost până în prezent?

…………………………………………………………………………………………

Ce sumă ați cheltuit pentru achiziționarea ultimei vacanțe?

Sub 500 lei

501-1000 lei

1001-2000 lei

Peste 2000 lei

Cum vă organizați vacanțele?

Pe cont propriu (treceți la întrebarea nr.19)

Prin intermediul agenției de turism (treceți la întrebarea nr.18)

Ambele variante (treceți la întrebarea nr.18)

Atunci când alegeți să vă organizați vacanțele prin intermediul agențiilor de turism, cât de important este raportul calitate – preț?

foarte important nici important neimportant total

important nici neimportant neimportant

În continuare va rog să răspundeți la câteva întrebări de identificare, pentru prelucrarea statistică a datelor:

Ce vârstă aveți?

18-27 ani

28-39 ani

40-55 ani

Peste 65 ani

Sexul:

Masculin

Feminin

Ultima școală absolvită?

Gimnaziu

Școala profesională

Liceu

Studii universitare

Studii postuniversitare (master, doctorat)

Care este ocupația dumneavoastră actuală?

………………………………………………………………………………………….

Venitul lunar net este aproximativ:

Mai mic de 400 lei

Între 401-1000 lei

Între 1001-2000 lei

Peste 2000 lei

Vă mulțumesc pentru timpul acordat de către dumneavoastră la completarea acestui chestionar!

Anexa 3.2.

Tabelul 3.1.Plan pentru dezvoltarea turismului rural în județul Suceava