Valorificarea Mijloacelor de Realizare a Activitatilor de Cunoasterea Mediului In Vederea Optimizarii Actului Cognitiv

CAPITOLUL AL III-LEA

VALORIFICAREA MIJLOACELOR DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR DE CUNOAȘTEREA MEDIULUI ÎN VEDEREA OPTIMIZĂRII ACTULUI COGNITIV

III/1.OBSERVAREA

Activitatea de cunoaștere cea mai importantă și cea mai eficace este observarea.Ea este activitatea de bază ,mijlocul prin care formăm copiilor capacitatea de investigare a realității obiective,capacitatea de observare,sesizarea și valorificarea corectă în situații noi a informațiilor câștigate..

După părerea pedagogilor francezi J.Deunff și Dulan,citați de M.Taiban în lucrarea ,,Cunoștințe despre natură și om în grădinița de copii,, ,,a observa înseamnă a

izola un obiect asupra căruia se concentrează atenția,a-l delimita și ,în afara oricărei influențe subiective a-i desprinde elementele esențiale(…).Investigareaspontană și rațională,interpretarea coerentă,măsura ,comparația plasate într-un sistem din ce înce mai complex,iată etapele esențiale ale dezvoltării intelectuale ale cărui punct de plecare îl are observarea.”(1)

Din punct de vedre cognitiv ,prin intermediul acestui gen de activitate,copiii își lărgesc orizontul de cunoștințe despre animale,plante,fenomene din natură,legate de succesiunea anotimpurilor.

Din punct de vedere formativ ,observările contribuie la cultivarea spiritului de investigație,a proceselor de cunoaștere ale copilului cât și a capacităților cognitive de a opera cu obiectele ,cu cunoștințele de a le folosi în viața cotidiană.Influențează dezvoltarea gândirii,trecerea de la particular la general și invers prin reactualizarea și sistematizarea cunoștințelor,își însușesc tehnicile de investigație.

Cunoscând faptul că preșcolarul începe cunoașterea cu mâinile la grupa mică am organizat observări bazate pe acțiunea pe obiecte ,urmărind antrenarea tuturor analizatorilor.

Logica analizei este determinată de relații de tipul:

…………………………………………………………………………………

1)M,Taiban: -Cunoștințe despre natură și om în grădinița de copii,Editura Didactică și Pedagogică,1979,p.9

-Ce aflăm despre măr dacă îl mirosim?

-Ce aflăm despre măr dacă îl privim?

-Ce aflăm despre măr dacă îl pipăim?etc.

La grupa mijlocie m-am axat pe observări care pun în prim plan însușirea tehnicilor simple de investigare a realității.În acest gen de observații am folosit relația de tipul:

-Ce trebuie să facem pentru a afla ce formă ,marime,culoare are mărul?

La grupa mare am desfășurat observări independente în care intervenția mea a fost minimă.După părerea pedagogului francez Leandri,citat de M.Taiban,,trebuie lăsat ca observarea,să se producă în mod spontan,căci numai atunci când vine de la copil este fructuoasă”

Observarea independentă am desfășurat-o după următoarea succesiune de momente:

-prezentarea materialului de intuit;

-reactualizarea tehnicilor de investigație;

-perceperea și descrierea sistematică a obiectului de către copii;

-completarea observațiilor copiilor pe diferite căi;

După mai multe observări cu aspecte similare am organizat cu grupa mare observări care vizau obișnuirea copiilor de a adresa întrebări și de a găsi tot ei răspunsurile corespunzătoare în legătură cu obiectul de observat.

Acest tip de observație are avantaje de necontestat:

-copiii manifestă interes sporit față de discuție,de aici o participare mai activă din partea copiilor;

-se asigură o independență în perceperea obiectelor și feniomenelor,solicitând aplicarea unor cunoștințe și tehnici însușite anterior;

-permite manifestarea creativității în formularea unor întrebări.

Un rol hotărâtor în desfășurarea optimă a observării îl are momentul de debut-captarea atenției.,,A nu fi motivat pentru activitate este identificabilă prin pasivitate,inactivitate ,concentrarea foarte lentă și greoaie în sarcina de cunoaștere.”(2)

Astfel m-am axat pe elemente de surpriză-de exemplu:

florile de primăvară vor fi aduse de Zâna primavara;

observarea unui avion se poate face după o jucărie a unui copil;

observare,,câinele am adus un câine pechinez;

Pentru efectele sale formative am folosit deseori în abordarea activității de observare povestiri cu un fond problematizat sau crearea unei situații problemă.

Exemplu:-..aseară am uitat pe masă afară o cană cu apă ,dimineata nu mai era apa ci gheață;Oare de ce?

În observare pe tema ,,Ceapa și ridichea am folosit întrebări de genul,,Ce sunt acestea?”,,De ce nu cresc ridichile iarna’?,,Cine mai are de adăugat la răspunsul lui Ăndrei?”,,Cine a observat greșeala în răspunsul lui George?”,,Dorește cineva să întrebe ceva?”(anexa Proiect didactic-Ceapa și ridichea)

……………………………………………………………………………..

2)]oan Neacșu -Motivație și învățare,Editura Didactică și Pedagogică,București,1979,p.83

O problemă importantă în activitatea de observare o reprezintă sintetizarea datelor senzoriale și odată cu acestea fixarea ,restructurarea și prelucrarea într-o formă nouă a constatărilor făcute

.De exemplu la grupa mijlocie cu tema ,,Iepurele”, sinteza finală am realizat-o prin asamblarea de către copii a iepurelui din părțile componente,în coșuleț având și alte părți specifice altor animale.

Pentru fixarea și sintetizarea cunoștințelor am folosit:

jocurile senzoriale,,Ghicește ce ai gusta?”,,Ghiceste ce ai pipăit?”, ,,Cine știe ce arăt eu?”

jocuri de asociere,,Alege ce se potrivește!”,,Spune ce lipsește?”,,Găsește greseala”

munca individuală pe fișe,

acțiunile cu caracter aplicativ-salata de legume,de fructe,plantare de pomi,floriu

Ierarhizând activitățile de observare pe cele trei vârste adaptându-le la capacitățile perceptive,axându-mă în munca educativă pe tipurile formative de observare,.

La finele perioadei preșcolare copiii au fost ănarmați cu elementele tehnicei de investigație.Consider că numai atunci când copiii ,ân acțiunile lor libere,simt trebuința lăuntrică de a investiga ,de a afla ,de a cerceta,se poate constata eficiența activității de obsrvare organizată și desfășurată în cei trei ani de grădiniță.

III/2.LECTURA DUPĂ IMAGINI

Lectura după imagini ,miloc de realizare a activtății de cunoașterea mediului ,solicită intens reprezentările copilului ,experiența lui de viață,capacitatea și potențele sale de a folosi ân mod independent cunoștințele dobăndite în diferite ocazii referitoare la mediul social și natural.

Eficiența activității de lectură după imagini depinde de: calitatea imaginii selectate de activizarea copiilor ,evaluare,etc.Citirea imaginii solicită un volum de cunoștințe din partea copiilor în vederea partcipării active a acestora.De exemplu în lectura după imagini,,Munca oamenilor în anotimpul de toamnă”, copiii trebuiau să cunoască fructele,legumele de toamnă,aspecte ale naturii reprezentative anotimpului de toamnă,specificul muncii oamenilor,etc.De aceea am planificat-o în urma observărilor organizate despre fructe ,legume,flori,povești de toamnă cum ar fi,,Unde a zburat rândunica?”,plimbărilor și vizitelor la Ferma Vulturești,pe câmp la cules porumb,etc.

Trezirea interesului pentru cunoaștere se realizează mai ales prin calitatea imaginii prezentate.În acest sens am urmărit ca ilustrațiile alese să cuprindă următoarele caracteristice:să respecte adevărul știițific,să corespundă vârstei din punct de vedere al coținutului,să pună în evidență elementul principal,să posede suficiente detalii pentru a forma reprezentări corecte și complete despre problema studiată,să faciliteze transmiterea mesajului prin elementele care o compun,să stărnească interes,să capteze atenția prin viu colorit,etc.Imaginea-după cum relatează Ioan Cerghit –sugerează esența ,condensează informația,reprezintă într-o formă transfigurată,stilizată o realitate,permite examinarea vizuală a unor trăsături cu valoare deosebită.(3)

În selectarea imaginilor am ținut cont de particularitățile de vârstă ale preșcolarilor.

În desfășurarea activitîții de lectură după imagini la grupa mică,eforturile copiilor în citirea imaginilor a fost gradat astfel:contemplarea tabloului în ansamblu și recunoașterea obiectelor,apoi enumerarea elementelor compoziționale principale și secundare ,descrierea lor și a acțiunilor.

În celelalte grupe am dirijat copiii spre interpretarea celor ilustrate,solicitând procesele gândirii:analiza,sinteza,generalizarea ,abstractizarea.

O altă posibilitate de operaționalizare a cunoștințelor în citirea imaginilor se referă la stabilirea de legături între conținutul tabloului și experiența de viață a copilului.Astfel în lectura după imagini,,Jocul copiilor în parc”,preșcolarii au reușit să asocieze acțiunile lor din tablou-sar coarda,consruiesc,joacă mingea ,se dau în leagăn-cu activitățile și jocurile pe care le desfășoară în grădiniță.

O modalitate interesantă în optimizarea analizei tabloului,pe care am folosit-o a fost interpretarea variată a semnificației diferitelor acțiuni.În lectura după imagini ,,La cules de vii” ,pentru a stimula gândirea divergentă,am întrebat:,,De ce credeți că au venit copiii la cules de struguri?”,nu m-am limitat la un singur răspuns.Astfel copiii au făcut raționamente logice și personale referitoare la mesajul transmis prin imagine..

Optimizarea activităților de lectură după imagini depinde în mare măsură de modul în care sunt formulate întrebările.De aceea am respectat următoarele cerințe:

-să evite sterotipia care plictisește și sărăcește gândirea și vorbirea;

-întrebarea să se refere la un aspect concret evident înțeles de copii;

-fiecare întrebare să fie formulată concis,corect gramatical;

-să se evite formularea generală,,,Cum este?”;

-să se formuleze numai câte o întrebare,nu două sau mai multe;

-să se evite întrebările care solicită un răspuns monosilabic,afirmativ sau negativ;

-să existe în raport cu vârsta un dozaj corect al întrebărilor,care solicită spiritul de observație și atribuirea denumirilor corespunzătoare,descrierea și interpretarea.

Pentru ca activitatea să devină activizantă pentru toți copiii ,am căutat să diferențiez sarcinile după posibilitățile fiecărui copil ăn parte-progresive cu deosebire pentru copiii cu lentoare psihică și pentru cei întârziați psihic,pentru a le ridica nivelul reprezentărilor și al noțiunilor la cerința programei-sarcini potențate și complicate pentru alții.

A optimiza activitatea de lectură după imagini înseamnă a-i spori caracterul formativ prin operaționalizarea cunoștințelor copiilor în situații noi ,ce le oferă tabloul.În acest sens copilul trebuie să analizeze,să descrie ,să compare,să sesizeze,să caute ,să constate,să generalize,să deducă.

……………………………………………………………..

3)Ioan Cerghit: -Perfecționarea lecției în școala modernă,Editura Didactică și Pedagogică,București,1985,p.136

Rezultate deosebite în cultivarea gândirii divergente am obținut prin încadrarea în ilustrații ce urmau lecturate a elementelor de prisos,lacunare și perspicacitate.Lecturarea lor a cerut din partea copiilor un volum de cunoștințe,analiză critică a tabloului,spirit de observație.Spre exemplificare număr câteva elemente de prisos pe care le-am întrebuințat:luna pe cer ziua,pomul înflorit iarna,un lup printre oi,un copil cu fular vara,un copil care se scaldă iarna,altul vara se dă cu sania.

Sesizarea lacunelor din imagine este mai dificilă deoarece copiii percep detaliile separate fără a le raporta unele la altele.Aceasta presupune din partea copiilor o experiență bogată,spirit de observație ascuțit,operațiile gândirii bine dezvoltate.

În concluzie după desfășurarea unor asfel de activități ,gândirea copiilor devine mai suplă,mai flexibilă,siguranța cunoașterii le dă o oarecare independență și răspunsurile lor devin mai clare,corecte,copiii reușind să-și fixeze corect unele noțiuni cu caracter generalizator,să precizeze caracteristicile unor lucruri ,să descopere legăturile cauzale dintre acestea.

III/3.JOCUL DIDACTIC

Vârsta preșcolară este considerată vârsta jocului.Ceea ce jocul îi poate oferi copilului la timpul potrivit rămâne ca achiziție importantă toată viața.Jocul codiționează viața însăși care poate să înflorească sau să degenereze,după câtă hrană spirituală este în stare să-î ofere.

Jocul didactic este acela care prin structura lui deosebită,reușește mai bine decât orice alt tip de activitate din grădiniță să îmbine elementele instructive cu cele educative și distractive.

,,Este suficient să amintim concentrarea copilului prins în joc ca și gravitatea cu care el urmărește respectarea unor reguli sau lupta prin care se angajează pentru a câștiga,pentru a înțelege,că în viața copilului jocul este un fapt esențial.,,(4)

Desfășurarea în condiții optime a jocului didactic presupune existența unei experiențe de viață a copiilor.Cu cât copilul are cunoștințe mai bogate și mai variate cu atât el are posibilitatea să le valorifice și să le aprecieze prin prisma propriilor sale vederi.

Numeroase jocuri didactice se desfățoară pe bază de imagini.Prin intermediul imaginii copilul primește un mesaj,,se exprimă asupra lui ,îl comunică.De exemplu în jocul didacti ,,Ce se potrivește ,, copiii trebuiau să recunoască ceea ce era reprezentat grafic pe jeton ,să descrie imaginea să o așeze la tabloul specificat prin stabilire de relații între ceea ce reprezintă jetonul și experiența copiilor cât și cu alte jetoane cuprinse în tabloul respectiv.

………………………………………………………..

4)P.P.Neveanu: -Natura jocului și eficiența lui,în ,,Culegerea metodică”,editată de ,,Revista de pedagogie”,sub titlul ,,Copilul și jocul”,Editura Didactică și Pedagogică,București,1975,p.7

Reușita jocurilor didactice depinde în mare măsură de modul în care educatoarea știe să selecționeze focurile în raport cu situațiile existente în grupă,De accea am căutat să cunosc foarte bine volumul de cunoștințe pe care îl au copiii ,capacitatea de a opera cu ele în funcție de acste realități să acționeze prin intermediul acestui mijloc eficient de cunoaștere a realității-jocul didactic.

Funcțiile formative ale jocului didactic se fructifică prin organizarea și organizarea lor potrivit cerințelor psihopedagogice atât în ce privește conținutul ,sarcina didactică ,regulile jocului,precum și elementele de joc.

Activitatea de joc didactic ,are la grupa mică,ca scop principal cunoașterea unor obiecte,a formelor, culorilor de bază,etc.Exemple de jocuri:,,Cu ce se îmbracă copilul?” ,,Ce este și ce faci cu el?”

La grupa mijlocie și la cea mare scopul cu care se organizează activitatea de joc este mai frecvent acela de consolidare și verificare.Prin desfășurarea jocului .,,Ce ne trebuie și ce nu ne trebuie” , am urmărit adâncirea și precizarea cunoștințelor despre obiectele de uz personal,educarea capacității de a selecționa obiectele în funcție de utilitatea lor.

Sarcina didactică am fixat-o în funcție de gradul de dezvoltare psihică a copiilor ,de experiența lor cognitivă.Dacă la grupa mică copiii au recunoscut au denumit ,au grupat după criterii simple ,la grupa 4-5 ani problema intelectuală de rezolvat s-a complicatîn sensul că li s-a adăugat descrierea ,reconstituirea ,comparația,sortarea după criterii mai complexe,iar preșcolarii mari au rezolvat probleme de găndire,toate celelate procedee enumerate mai sus sporind și ele într-o formă mai complexă,solicitând intens activitatea cognitivă.

În desfășurarea jocului didactic un rol important îl are regulile jocului pe care le-am fixat în funcție de conținut și sarcina didactică ale fiecărui joc.Am căutat ca regulile să nu apară copilului sub formă de constrângeri,ci ca un sprijin cu ajutorul cărora vor ajunge mai ușor și mai sigur la rezolvarea sarcinilor didactice.

În vederea asigurării unei atmosfere plăcute ,atractive,activizante pentru copii am folosit competitivitatea ,contradicția ,surpriza,,așteptarea întrecerea în elementele de joc.,,Or dacă asemenea aspecte lipsesc și copiii așteaptă cuminți să le vină rândul pentru a da un răspuns obișnuit ,pentru a efectua o manevră pe materialul dat și de a constata ce au obținut ,nu mai poate fi vorba de un joc didactic,ci de o activitate de predare sau de repetare bazate pe exerciții cu material sau orale.(5)

De aceea în preocuparea mea de a spori eficiența jocului didactic ca mijloc de cunoaștere am pornit de la respectarea atributelor de joc

După ce copiii de grupă mare au desfășurat numeroase activități de cunoaștere despre animale(observări ,lecturi după imagini,povestiri,jocuri didactice)mi-am propus să verific volumul de cunoștințe însușit și capacitatea copiilor de a opera cu ele.,prin jocul,,Cine sunt câștigătorii?,,Prin acest joc copiii au avut posibilitatea să stabilească legături corecte între cunoștințele avute,pe baza unor criterii obiective compuse de sarcinile trasate ,ei au fost determinați să-și fixeze corect unele noțiuni cu caracter generalizator.

………………………………………………………..

5)P.P.Neveanu: -Natura jocului și eficiența lui,în ,,Culegerea metodică”,editată de ,,Revista de pedagogie”,sub titlul ,,Copilul și jocul”,Editura Didactică și Pedagogică,București,1975,p.8

Rolul meu ăn desfășurarea jocului a constat în antrenarea copiilor ,în delimitarea sferei de acțiune ,în oferirea materialului ,în stimularea copiilor în joc prin întrținerea tonusului afectiv,în verificarea și aprecierea rezultatelor obținute.

Se poate afirma că un joc didactic de cunoaștere a mediului înconjurător devine eficient atunci când își păstrează atributele de joc,când prin modul de organizare își exercită toate funcțiile:formativă,informativă,de dezvoltare ,de activizare,de motivare dar și de recreere și de compensare.

Copilul în jocul didactic trebuie să găsească noi căi de organizare interioară a cunoștințelor sale,să stabilescă cu ușurință legături interne între fapte,între idei,acțiuni,prilej de a adăuga noi cunoștințe și noi scheme de acșiune,de trăire a unor satisfacții izvorâte din implinirea în colectiv a unor sarcini,care măresc fondul emoționalși sursa de energii creatoare.

Jocul didactic trebuie astfel desfășurat asfel încât să putem afirma:,,Jocul este o școală deschisă și un program tot așade bogat precum este viața”6)

…………………………………………………………………………..

6).P.P..Neveanu: -Op.cit.p.8

III/4.POVESTIRI,LECTURI ALE EDUCATOAREI

Povestirile sunt un mijloc important de transmitere orală a unor texte cu conținut literar ,etic cu scopul de a realiză obiectivele educaționale.Totodată ele au o valoare cognitivă,deoarece transmit diferite cunoștințe din sfera vieții cotidiene cu scopul lărgirii orizontului copiilor. Genul epic este preferat de copii ,pasiunea pentru povestiri este întreținută de curiozitatea aflării faptelor

Știind că reprezentarea experienței realului este întotdeauna direct proporțională cu cantitatea experienței ca atare a copiilor ,în planificarea povestirilor și a lecturilor am avut în vedere corelarea lor cu celelalte activități de cunoastere a mediului.Astfel la grupa mică povestirea ,,Ursul” ,de E.Jianu am planificat-o după observarea animalului

În optimizarea activităților de povestire,lecture ale educatoarei un rol hotărâtor îl are selectarea acestora.În acest sens am ținut cont de problemele accesibilității fiecărui text în parte pentru nivelul fiecărei grupe .

Pentru grupa mică am selectat texte scurte ,de preferință ritmate,cu o epică simplă și mai ușoară:,,Zi de primăvară”,de T.Constantinescu,,,Cine a zis Miau” de V.Guteev,,,Albina și soarele”, de N.Stănculescu,etc.

La celelate grupe am ales povestiri mai complexe atât ca formă de realizare artistică cât și ca coținut:,,Povestea unui bob de grâu”‚ ,,Ce mi-a povestit un greier mic”,de Magdalena Popa ,,Cel mai frumos dar”, de Mihnea Moisescu, ,,Povestea brazilor și a hârtiei”,de Demostene Botez.etc.

De nenumărate ori în alegerea povestirilor am pornit de la sondarea preferințelor copiilor

Eficiența activităților de povestire depinde și de modalitatea de prezentare a povestirii.Pentru copiii de la grupa mică textele planificate le-am povestit ceea ce am citit fragmentar si integral celor din grupa mare.

Valoarea artistică ,și implicit, forța de înrâurire a textului rezidă în forma lui originală,M-am srăduit să aleg și să prezint copiilor pasaje și expresii cât mai apropiate de sructura textului originar.

Specificul preșcolarității presupune acompanierea plastică a povestirilor.De aceea fiecare povestire pe care am prezentat-o copiilor au fost susținute de planșe care reflectau fie un moment epic,fie un grup de personaje.

De câte ori a fost posibil în prezentarea unor povestiri am asociat imaginii artistice și plastice pe cea perceptivă prin adăugarea fondului muzical adecavat textului literar povestit

Sincronizarea dintre cuvânt-sunet-imagine a dus la sporirea receptivității textului literar,la creșterea tensiunii emoționale ,încât copiii participau afectiv la anumite întâmplări ale povestirilorDe exemplu în povestirea,,Puiu”l, de AL.Brătescu-Voinești,în care copiiii aveau ochii înrourați de lacrimi.

Prin povestirile pe care le-am desfășurat cu copiii ca mijloc de cunoaștere am urmărit să lărgesc experiența de viață a copiilor,să-și precizeze și sistematizeze cunoștințele.

Dezvăluind copiilor existența unei lumi a povestirilor aceasta va deveni o necesitate:,,Spune-mi o poveste!”, devine o cerere curentă.

III/5.CONVORBIRI TEMATICE

Copilul preșcolar dobândește în grădiniță multiple cunoștințe pe care și le însușește cu prioritate prin legătura directă cu realitatea .Odată cu acumularea acestui bagaj de cunoștințe reprezentările copilului atrag un grad mai mare de generalizare.

Convorbirea este una din activitățile care contribuie la reamintirea ,selectarea și sistematizarea cunoștințelor,la folosirea operațiilor gândiriiși aplicarea lor în funcție de contextul discuției.

Reușita activității de convorbire depinde de modul în care educatoarea adresează întrebările.

Fiind activități de aprofundare,sistematizare și verificare a cunoștințelor ,ele se desfășoară pe baza unui volum bogat de cunoștințe,cerute de tema respectivă.De aceea le-am eșalonat și planificat în timp în vederea asigurării participării active a copilului la discuții.De exemplu convorbirea ,,Ce vreau sș fiu?”, am planificat-o după o serie de vizite la atelierele de croitorie,frizerie ,la poștă,magazine ,bibliotecă,școală;lecturi după imagini:,Despre o muncă frumoasă”, ,,Unde se construiesc vapoarele”?Jocuri didactice:,,Ce ne trebuie” „ Găsește repede și bine”,etc.Astfel am reușit să asigur suportul cognitiv pe baza căruia s-a desfășurat convorbirea .

În optimizarea convorbirilor am căutat să depășesc structura clasică a lor care era concepută ca o succesiune de întrebări și răspunsuri și să le realizez prin metode și procedee variate unite într-o structură închegată în deplină concordanță cu tema stabilită.În acest scop m-am axat în practica educativă pe următoarele structuri de convorbiri:

-convorbiri desfășurat pe baza unui suport intuitiv realizat cu imagini,machete,jetoane;

-convorbiri în care am introdus versuri ,cântece,ghicitori;

-convorbiri al căror specific îl constitue îmbinarea unor elemente de joc adecvate ca:simularea,dramatizarea ,întrecerea etc;

-convorbiri combinate;

În aceste activități am folosit imaginea cu rolul de a reaminti unele cunoștințe mai complexe,de exemplu ,munca pe ogoare în convorbirile despre anotimpuri pentru copiii veniți de la oraș care au mai puține reprezentări despre acestea.

Pentru a evita discuția neeficientă lipsită de suflu afectiv.pe bază de întrebare –răspuns,în convorbirea ,,Ce aș dori să fiu ?”, am introdus versuri,cântece care au avutdrept scop sublinierea specificului ,necesității și frumuseții meseriilor..Am folosit astfel poezia,,Ce să fiu ?”, de V.V.Boiculesi și cântecul ,,Sunt atâtea meserii,îndrăgite de copii”.

Pentru reușita acțiunii de optimizare a convorbirilor am pus accent pe folosirea întrebărilor complexe care cer dinamizarea gândirii,participarea activă și conștientă a copiilor. Convorbirile organizate cu referire la anotimpuri au avut rolul de a dezvolta capacitatea copiilor ,de a sesiza relațiile cauzale ,de suscesiune .Astfel întrebarea ,,După ce cunoasteti că e primăvară”?,î-a pus pe copii în situația să-ți reamintească cele observate ,să aleagă din mulțimea de fapte pe cele mai semnificative și să le expună.Alte întrebări au fost acelea care au solicitat sesizarea cauzelor fenomenelor:,,De ce se topește zăpadă?”,,De ce primăvara nu ninge?”etc.Copiii au stabilit legătura dintre cauză și efectul ei.și transformările pe care le aduc.

În aceste convorbiri am pus și întrebări care cereau sesizarea cunoștințelor unor fapte fără de care problema nu ar fi fost înțeleasă în esența ei:,,Ce s-ar întâmpla dacă oamenii nu ar repara uneltele”?,,Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar semana?.,Astfel copiii au înțeles relația dintre acțiunea omului –munca pe care trebuie să o depună -și consecințele ei –hrana pe care o dobândește dacă muncește.

Din exemplele de convorbiri de mai sus s-a putut constata că dinamizarea gândirii copiilor ,activizarea lor,are loc când influența educațională se exercită sistematic și continuu ,când în structura convorbirilor se îmbină diferite modalități de lucru a stfel încât să se rezolve sarcina didactică a activității și să se asigure discutarea ,la nivelul temei propuse copiilor ,

III/6.ASPECTE EVALUATIVE

Evaluarea este o condiție ,,sine qua non,, a unui proces instructiv-educativ modern ,este o condiție obiectivă prin care se conferă activității didactice o eficiență sporită.

La începutul fiecărui an școlar am realizat evaluări ințiale care mi-au oferi date despre nivelul la care se află grupa în ansamblul ei,și pe baza lor mi-am planificat acțiunea pedagogică desfășurată în cadrul activitățior de cunoașterea mediului.

Din informațiile rezultate am cunoscut natura și cauzele dificultăților ivite la unii copii și pe baza lor am luat măsuri ameliorative și corective prin tratament diferențiat și ajutor individualizat de sprijinire a copiilor aflati în dificultate.

Redau în continuare ,în tabel itemii și rezultatele obținute la testul inițial aplicat grupei mari cu un efectiv de 24 copii:

Evaluarea procesului de de dezvoltare a proceselor psihice de cunoaștere am realizat-o atât la începutului anului școlar ,cât și pe parcursul lui.

O parte din aceste testări le-am realizat sub forma jocurilor-exerciții grupate asfel:-jocuri pentru dezvoltarea capacității de a efectua o analiză,jocuri pentru dezvoltarea capacității de sinteză,de comparație de absractizare,generalizare;jocuri pentru dezvoltarea spiritului de observațíe,a memoriei,etc.

Datele culese pentru aceste probe- test au constituit suportul informațional necesar în cunoașterea nivelului capacităților cognitive ale copiilor și în organizarea muncii individualizate din cadrul jocurilor și activităților alese.

.În general la sfârșitul activității de cunoaștere a mediului preșcolarii mari au avut de rezolvat sarcini simple care s-au complicat în probele de evaluare finală

Evaluarea continuă sau formativă a constituit pentru mine o formă eficientă,reprezentînd rezultate obținute în cadrul activităților de cunoaștere a mediului.o astfel de evaluare mi-a permis un control permanent asupra copiilor cât și un autocontrol pentru mine în vederea perfecționării modalităților abordate în educația copiilor .

Evaluarea finală am realizat-o la fiecare sfârțit de semestru.

Orice activitate ,dacă nu are stabilite obiectivele nu este organizată,dacă nu sunt evaluate cunoștințele ,înseamnă că nu și-a atins scopul.,,Fără control,nu știm ce facem ,încotro merge”,(7)

1,Probă de evaluare curentă în activitatea de observare,,Morcovul,,

Sarcina,,Colorează imaginea corectă,,

Rezultate obținute-din 24 copii 21 au realizat corect sarcina

Intervenții ameliorative-cei trei copii vor repeta observarea morcovului în cadrul activitîților liber-alese

2.Probă de evaloare curentă la activitatea cu tema-observare,,Vaca și porcul,,

Sarcina: a)Colorează ceea ce este preparat din carne de porc

b)î ncercuiește produsele obținute de la vacă

Analiza rezultatelor-din 24 copii ,19 au rezolvat cotrect fișa iar 5 parțial.

Intervenții ameliorative –cu cei 5 copii voi desfășura in cadrul activitaților alese jocuri de cunoaștere a produselor alimentare.

3.Probă de evaluare finală ,,Plante,,

Srcina-Indică prinr-o linie imaginile care reprezintă factorii de dezvoltare și creștere a plantelor.

Rezultate obținute-din 20 copii testați 16 au reușit să rezolve corect,3 au rezolvat-o incomplet și 1 a greșit.

Intervenții ameliorative-în cadrul jocurilor și activităților alese am repetat cu cei 5 copii experiențele de germinație și de dezvoltare prin asigurarea tuturor condițiilor de creștere și prin suprimarea a câte unui factor pentru a-i familiariza cu legătura dintr creșterea plantelor și factorii necesari dezvoltării.

……………………………………………………………

7)E,Planchard: -Introducerea în pedagogie,Editura Didactică și Pedagogică,București,1976,p.84

4.Probă de evaluare finală –proba categoriei integratoare

Scop-verificarea capacității de generalizare a copiilor și gradul de însușire a unor noțiuni din domenii variate,posibilitățile raportării acestor noțiuni la respectivele categorii integratoare

Tehnica de aplicare-se propun copilului grupe de noțiuni aparținând aceleiași categoriei integratoare și i se cere sădenumească respectivele categorii:

a)crizantema,tufănica,ghiocelul;

b) roșia,ardeiul,vânăta;

c) laptele ,brânza,untul;

d) masa,scaunul,dulapul;

e) păpușa,mingea,coarda;

f) mașina ,elicopterul,trenul;

g) căciula ,mănușile,paltonul;

h) z idarul,tâmplarul,electricianul;

i) cercul,pătratul,triunghiul;

Instructajul-Spune ce sunt…

Analiza rezultatelor-din 20 copii testate 14 copii au rezolvat correct sarcina 14.Au fost 4 copii care au descries obiectele,2 copii au arătat la ce servesc dar nu au denumit categoria integratoare din care fac parte.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Practica educativă desfășurată cu copiii din grădiniță pe parcursul unei îndelungate activități m-a condus către desprinderea următoarelor concluzii,ce vor deveni pentru mine direcții de acțiune educativă.

Activitățile din cadrul Domeniului Științe-Cunoașterea mediului s-au dovedit a fi forme utile de dobândire ,consolidare și sistematizare a cunoștințelor copiilor,de cultivarea capacitășii cognitive și a trebuințelor de afirmare intelectuală.

Optimizarea actului educativ se bazează pe cunoașterea particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor

În activitatea de cunoaștere este vitală stabilirea unor scopuri definibile și operaționale,traductibile în termeni comportamentali și organizate în sisteme care să permită urmărirea progreselo copiilor,utilizarea unor criterii și instrumebte de evaluare adecvate.

Introducerea cu pricepere a elementelor de joc în etapa introductivă cât și în celelalte etape ale activității de cunoaștere aduce permanent pulsul de eficiență formativă în planurile cunoașterii-se evită desfășurarea silită,plicticoasă a activității de cunoaștere,se dezvoltă mai repede toate mecanismele psihice implicate în actul cunoașterii.

Calea formării unor abilități cognitive este cea care pleacă de la acăiunea cu obiectele spre acțiuni mintale.În acest sens am desfățurat activități de observare din aproape în aproape spre cunoașterea mintală la grupa mică,de la observarea dirijată la cea independentă prin introducerea unor tehnologii formative și activizante,astfel încât informațiile dobândite să fie rezultatul procesului de investigație al copilului asupra obiectului observat

În lectura după imagini pe lângă imaginile clasice am folosit imagini lacunare de prisos și de perspicacitate în vederea cultivîrii analizei critice în gândire,stimulării și dezvoltării unei minți agere.

Folosind jocul didactic am urmărit cultivarea spiritului competitiv-trăsătură definitorie a personalității omului de azi

În organizarea și desfășurarea activității de povestire m-a preocupat declanșarea simultană a sensibilității auditive,a sensibilității vizuale,a receptivității textului literar atât de importantă în creșterea eficienței receptivității conținutului cognitiv al povestirii.

Am urmărit cu întrebările adresate copiilor în timpul convorbirilor să producă tensiune intelectuală prin căutările ce le declanșează în cadrul sistemului de cunoștințe ,să dinamizeze cunoștinșele asimilate și să conducă spre noi cunoștințe.

Din cele prezentate ,decurge necesitatea ca fiecare educatoare să-și aducă contribuția la perfecționarea metodologiei didactice care este condiționată de ulttimile descoperiri ale pedagogiei științifice.

Consider că trebuie să se acorde o importanță deosebită jocurilor senzoriale și editarea unor truse speciale standardizate

În practica de zi cu zi se ivesc multe probleme a căror soluționare trebuie să ne aducem din plin contribuția.