Valorificarea Lecturii Predictive In Intelegerea Textului Literar

Valorificarea lecturii predictive în înțelegerea textului literar.

Studiu de caz: textul literar la gimnaziu și liceu

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE

1.1 Lectura, un proces continuu

1.1.1 Harta tipurilor de texte studiate în gimnaziu și în liceu

1.1.2 Modele de studiu ale literaturii

1.1.3 Modalități de stabilire a contactului cu textul literar

1.1.4 Modalități de abordare a textului

1.1.5 Strategii de organizare a modelului comunicativ-funcțional

1.2 Metode de abordare a lecturii

1.2.1 Lectura explicativă. Definiții. Metode de abordare

1.2.1.1 Algoritmul lecturii explicative

1.2.2 Lectura predictivă

1.2.3 Gândirea critică și creativă în contextul învățământului modern

1.2.3.1 Proiectarea și evaluarea activităților care urmăresc formarea/ dezvoltarea gândirii critice.

1.2.3.2 Exemplificări

1.2.4 Concluzie (parțial-estimată)

CAPITOLUL 2

VALORIFICAREA LECTURII PREDICTIVE ÎN ÎNȚELEGEREA TEXTULUI LITERAR

2.1 Ipoteza. Scop. Obiective. Metodologie

2.1.1 Ipoteză.

2.1.2 Scopul cercetării

2.1.3 Obiectivele cercetării

2.1.4. Metodologia cercetării

2.2 Testarea inițială. Chestionar

2.2.1 Obiectivele testării inițiale

2.2.2 Obiectivele chestionarului aplicate la cercul de lectură

2.3 Strategii de abordare a lecturii predictive

2.3.1 Aplicație pe schița D-l Goe de I. L. Caragiale

2.3.2 Aplicație pe nuvela Două loturi de I. L. Caragiale

2.3.3 Aplicație pe nuvela La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale

2.3.4 Aplicație pe nuvela Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi

2.4 Dezvoltarea competenței lecturale în cadrul cercului de lectură

2.4.1 Obiective

2.4.2 Desfășurare

CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII

3.1 Interpretarea și analizarea rezultatelor testelor

3.2 Interpretarea și analizarea activităților cercului de lectură

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Studiul limbii române literare, așa cum este evidențiată prin lectura textelor literare, are o importanță deosebită în pregătirea multilaterală a elevilor, asigurându-le acestora evoluția intelectuală adecvată, pregătindu-i pentru viața socială, pentru viitor.

La fel ca limba și literatura română ocupă un loc important în sistemul diciplinelor școlare. Ea valorifică funcția expresivă a limbii, iar preocupările învățământului privind valorificarea acestei funcții sunt concentrate nu numai pe ce trebuie să știe elevul, ci mai ales pe cum receptează și valorifică cunoștințele și competențele dobândite în contact cu literatura.

Așa cum este precizat în programele școlare scopul lecturii în perioada școlarității primare, gimnaziale și liceale, , este acela de a forma, metodic și progresiv, un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, „capabil sã înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii, exprimându-și gânduri, stări, sentimente, opinii, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om și, în viitor, să poată continua procesul de învățare în orice fază a existenței sale” (www.edu.ro/index.php%3Fmodule%3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D4264+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe 03.06.2014).

Lectura înseamnă o etapă decisivă în care, odată cu achizițiile resurselor necesare, elevul urmează să-și însușească și un limbaj alcătuit dintr-un bogat registru gramatical și lexical. Școlarul mic intră în clasa întâi cu un bagaj lingvistic limitat, adecvat vârstei lui. Nivelul vocabularului existent la debutul școlarității se diferențiază și în funcție de factorii socio-culturali din care provine elevul, de exemplu elevii a căror limbă maternă este alta decât limba română, vocabularul este mult mai sărac decât al vorbitorilor nativi. Acest vocabular va fi îmbogățit prin intermediul studierii limbii și literaturii române și implicit prin lectură prin studierea unor texte adecvate vârstei, începând cu cele simple în clasele primare, apoi din ce în ce mai complexe în clasele gimnaziale, respectiv liceale, prin care elevii pot învăța expresii și cuvinte noi. Acest proces de învățare este unul de lungă durată și nu se termină odată cu sfârșitul perioadei de școlarizare. Rezultatul său este formarea la elevi a unui mod de exprimare elevat, cu un vocabular bogat și variat.

Societatea modernă este într-o continuă schimbare și dezvoltare și procesul de învățământ necesită o adaptare la aceasta. Ca atare și didactica limbii și literaturii române a cunoscut un proces de dezvoltare și de adaptare la cerințele societății și lucrarea de față își propune să exemplifice noi modele de abordare a lecturii în școală.

În cercetarea noastră ne-am prous o abordare atât teoretică cât și practică a lecturii cu aplicații pe lectura predictivă.

Ipoteza de la care am pornit în conceperea acestei lucrări reprezintă dorința de a le oferi elevilor lecții de limba și literatura română cât mai atractive și stimulative. Utilitatea constă în faptul că metodele active de învățare îi determină pe elevi să gândească, să coopereze pentru a găsi soluții pentru rezolvarea unor sarcini de lucru. Conținutul lecțiilor le formează și dezvoltă elevilor capacitățile de exprimare corectă orală și scrisă.

Lucrarea își propune să ofere exemple de bune practici, modalități variate de predare – învățare – evaluare a limbii și literaturii române, care se pot valorifica atât în propriul demers didactic, precum și în cadrul catedrei, al cercului metodic din Covasna.

Curriculumul de limba și literatura română pentru învățământul gimnazial și liceal se bazează pe modelul comunicativ-funcțional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării și al textului literar. Acesta este adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor așa cum se prevede în Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a. (http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe data de 23.03.2014)

CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE

1.1 Lectura, un proces continuu

Florentina Sâmihăian realizează o clasificare a lecturii, cu care elevii intră în contact încă din clasele primare și pe care o dezvoltă mai apoi în ciclul gimnazial și liceal, formându-și deprinderi de receptare a diferitelor tipuri de texte:

lectura de informare

lectura de plăcere

lectura instituționalizată (Sâmihăian, 2011)

În ultima perioadă, de încearcă o promovare a lecturii de informare, scopul lecturii în școală schimbându-se radical, accentul punându-se pe formarea unor abilități de receptare a unor texte diferite în defavoarea însușirii cunoștințelor despre literatură, precum și despre anumite texte. Scopul acestei noi abordări este formarea unor lectori competenți. Conform noii programe, lectura prevede participarea activă a elevului la interpretarea sensurilor precum și un dialog al elevului cu textul literar. Studiul literaturii în școală îi ajută pe elevi să-și formeze repere culturale, să-și dezvolte gândirea autonomă și critică în receptarea și interpretarea textelor literare.

Scopul studiului literaturii în școală, este acela de a-i face pe elevi să înțeleagă mai bine lumea și pe ei înșiși și să perceapă arta ca pe o formă de comunicare și cunoaștere, toate aceste lucruri ducând într-un final la dezvoltarea propriei personalități. (Sâmihăian, 2011).

Considerăm că această nouă abordare a lecturii în școală, cu accent pe abilitatea elevilor de receptare și interpretare a diferitelor texte este mult mai eficientă decât cea clasică, în care se punea accent pe cunoștințele despre literatură. În abordarea clasică elevii doar memorau informațiile primite fără să se implice activ în procesul de învățare, Această metodă având consecințe negative în ceea ce privește dezvoltarea abilității elevilor de a recepta și interpreta texte la prima vedere. Elevii care au fost obișnuiți cu învățarea prin metoda clasică, cu memorarea, întâmpină mari dificultăți în înțelegerea textelor propuse. De exemplu, elevii clasei a IX-a C de la Liceul din Covasna au întâmpinat dificultăți mari în rezolvarea testului inițial, așa cum reiese din analiza testului (a se vedea cap.4.1), în care li s-a cerut să comenteze o secvență din textul propus și să-și exprime opinia în legătură cu textul dat.

1.1.1 Harta tipurilor de texte studiate în gimnaziu și în liceu

În lucrarea sa Didactica limbii și literaturii române 2, Florentina Sâmihăian realizează o hartă a tipurilor de texte, care se studiază în gimnaziu și liceu, prezentând modul în care sunt repartizate conținuturile din domeniul literaturii în programele prevăzute de gimnaziu și liceu. De exemplu: „În gimnaziu, se folosește clasificarea pe genuri (epic, liric și dramatic), la clasa a IX-a, criteriul de grupare a textelor este tematic (aceasta înseamnă că se studiază texte relevante pentru temele propuse în programă), iar în clasa a X-a este folosită o clasificare mai largă a textelor literare (proză, poezie, dramaturgie), care reflectă mai bine evoluția formelor literare spre depășirea granițelor de gen” (Sâmihăian, 2011, p 51), precum este redat și în următorul tabel.

(Sâmihăian, 2011, p 51-52)

Urmând modelul creat de Sâmihăian, am continuat clasificarea textelor literare. Astfel, în clasele a XI-a și a XII-a se realizează o cronologie a curentelor literare, începând cu Perioada veche în clasa a XI-a și încheindu-se cu Perioada postbelică la finalul clasei a XII-a, precum reiese și din tabelul următor.

1.1.2 Modele de studiu ale literaturii

În lucrarea sa Didactica limbii și literaturii române 2, Florentina Sâmihăian pune o întrebare care ne preocupă pe toți cei care predăm limba și literatura română: „Cum abordăm literatura sau conținuturile disciplinei?” (Sâmihăian, 2011, p 53)

Răspunsul îl găsim tot în aceași lucrare și anume că, de-a lungul timpului, s-au conturat trei modele mari care oferă perspective diferite asupra felului în care literatura poate fi abordată în școală: modelul cultural, modelul lingvistic si modelul dezvoltarii personale. (Sâmihăian, 2011)

Putem afirma că modelul cultural corespunde, în mare parte, abordării clasice a lecturii, iar cel lingvistic și cel al dezvoltării personale corespund abordării moderne. Aceste trei modele pot fi complementare, fiecare dintre ele având atât avantaje cât și dezavantaje.

Modelul cultural pune accent pe cunoștințele despre literatură și predomină informațiile transmise de profesor și pe aspectele teoretice. Avantajul îl reprezintă faptul că elevii își însușesc anumite informații teoretice, de care au nevoie la examenele naționale. Dezavantajul este acela că elevii nu se familiarizează cu receptarea și interpretarea textelor literare și în momentul în care trebuie să extragă informații dintr-un text propus, să comenteze, sau să-și exprime opiniile în legătură cu textul dat, întâmpină dificultăți.

Modelul lingvistic implică participarea activă a elevului, accentul căzând pe descifrarea mesajului textului, are un caracter analitic, avantajul său constând în faptul că elevii își dezvoltă abilitatea de a identifica particularitățile textelor studiate.

Modelul dezvoltării personale pune accent pe motivarea elevului pentru lectură și îi stimulează pe elevi să evalueze ei înșiși textele citite, ajută la formarea gândirii independente și creatoare. Ca dezavantaj, putem menționa că acest model nu este suficient pentru pregătirea elevilor pentru examenele naționale de final de ciclu.

Considerăm că cea mai bună abordare didactică a lecturii este combinarea celor trei modele: modelul cultural pentru asimilarea aspectelor teoretice, cel lingvistic pentru evidențierea particularităților textelor studiate și modelul dezvoltării personale pentru motivarea elevilor pentru lectură.

1.1.3 Modalități de stabilire a contactului cu textul literar

Lectura elevilor se desfășoară, în mod obișnuit, sub îndrumarea cadrului didactic, care poate avea un rol important în motivarea elevilor spre aceasta și pentru dezvoltarea gustului pentru t fi complementare, fiecare dintre ele având atât avantaje cât și dezavantaje.

Modelul cultural pune accent pe cunoștințele despre literatură și predomină informațiile transmise de profesor și pe aspectele teoretice. Avantajul îl reprezintă faptul că elevii își însușesc anumite informații teoretice, de care au nevoie la examenele naționale. Dezavantajul este acela că elevii nu se familiarizează cu receptarea și interpretarea textelor literare și în momentul în care trebuie să extragă informații dintr-un text propus, să comenteze, sau să-și exprime opiniile în legătură cu textul dat, întâmpină dificultăți.

Modelul lingvistic implică participarea activă a elevului, accentul căzând pe descifrarea mesajului textului, are un caracter analitic, avantajul său constând în faptul că elevii își dezvoltă abilitatea de a identifica particularitățile textelor studiate.

Modelul dezvoltării personale pune accent pe motivarea elevului pentru lectură și îi stimulează pe elevi să evalueze ei înșiși textele citite, ajută la formarea gândirii independente și creatoare. Ca dezavantaj, putem menționa că acest model nu este suficient pentru pregătirea elevilor pentru examenele naționale de final de ciclu.

Considerăm că cea mai bună abordare didactică a lecturii este combinarea celor trei modele: modelul cultural pentru asimilarea aspectelor teoretice, cel lingvistic pentru evidențierea particularităților textelor studiate și modelul dezvoltării personale pentru motivarea elevilor pentru lectură.

1.1.3 Modalități de stabilire a contactului cu textul literar

Lectura elevilor se desfășoară, în mod obișnuit, sub îndrumarea cadrului didactic, care poate avea un rol important în motivarea elevilor spre aceasta și pentru dezvoltarea gustului pentru lectură.

După Paul Cornea, lectura așează în discuție „trei eroi”: autorul, opera și lectorul. Același autor propune o tipologie a lectorilor care ar include: lectorul alter ego; lectorul vizat; lectorul prezumtiv; lectorul virtual; lectorul înscris; lectorul real (empiric). (Cornea, 1998, p. 61-62)

Autorul însuși se poate identifica cu lectorul alter ego, acesta fiind primul cititor al textului pe care îl scrie. Lectorul vizat și cel prezumtiv se identifică cu cititorul căruia îi este destinat textul, cel pe care autorul și-l imaginează, pe când lectorul virtual este cel care interpretează textul, iar lectorul empiric este cititorul propriu-zis.

Un alt tip de relație între cititor și text a fost descris de cercetătoarea americană Judith Langer, care stabilește următoarele corespondențe: pășirea din exterior spre interior sau intrarea în lumea textului; a fi în interior și a explora lumea textului; a păși înapoi și a regândi datele pe care le avem; a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența (Marin, 2008, cit. in. Langer, 1987). Aceste relații se pot defini și ca etape de abordare a textului literar. Prima relație, cea de intrare în lumea textului poate coincide cu pregătirea elevilor pentru lectură, prin conversație, problematizare; explorarea lumii textului este a doua etapă a abordării, și anume interpretarea textului, extragerea ideilor, iar ieșirea din text este a treaia etapă a abordării, momentul în care se realizează recitirea planului de idei și conexiunea inversă.

În literatura de specialitate sunt menționate totodată și câteva tipuri de lectori. Lectorul inocent este cel care realizează un prim nivel de lectură, interesul căzând pe reacțiile personale în fața textului; lectorul eficient, care este capabil să surprindă semnificația de ansamblu a unei opere literare, lectura fiind orientată de obiective bine stabilite și lectorul competent fiind cel care și-a educat gustul literar printr-o bogată experiență de lectură (Marin, 2008).

Precizând relația dintre cititor și autor, semiologul italian Umberto Eco creează o paralelă între lectură și pădure, evidențiind tipurile de cititor-model și autor-model: „Atunci când intri în pădure, poți parcurge pe două căi: încerci să ajungi pe una sau mai multe căi ca să ajungi mai repede la casa Bunicii, sau a lui Prichindel, sau a lui Hansel și Gretel; în cel de-al doilea fel ne mișcăm ca să înțelegem cum anume e construită pădurea, de ce unele poteci sunt accesibile și altele nu…”(Eco, 1997, p 189 cit. ind. Marin, 2013).

În ceea ce privește relația dintre cititor și autor, așa cum o prezintă semiologul italian Umberto Eco, putem face o diferențiere între cititorul care nu este familiarizat cu lectura și cel care este. Dacă cititorul neexperimentat alege o singură cale, drumul drept spre „casa bunicii”, cititorul experimentat va încerca să afle și cum este construită pădurea până să ajungă la destinație, la descifrarea textului.

Rolul cel mai important în atragerea elevilor spre studiul literaturii, spre lectură, îi revine profesorului, care trebuie să-i îndrume și să-i supravegheze, atât în alegerea cărților, cât și în modul în care aceștia citesc și folosesc ceea ce au citit. Pentru aceasta este nevoie de o foarte bună organizare a strategiilor didactice, o bună planificare și fixarea unor obiective, conform programei, care să le dezvolte elevilor competențe și aptitudini de abordate a textului literar.

În gimnaziu, elevii sunt îndrumați să identifice informațiile esențiale și de detaliu dintr-un text literar sau nonliterar; să recunoască modalitățile de organizare a textului epic, procedeele de expresivitate în textul liric; să se deprindă cu folosirea unor tehnici de lucru cu textul și să analizeze și să interpreteze texte epice, lirice și dramatice (http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe data de 23.03.2014).

La nivelul claselor gimnaziale, textele literare și nonliterare trebuie alese în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor. Astfel, la nivelul clasei a V-a, elevii nu au încă deprinderea de a citi texte lungi, sau să interpreteze textele citite, așa că textile trebuie alese din cadrul prozei scurte, schiță, legend, basm, iar ca srcini de lucru putem folosi citirea cu o intonație adecvată, identificarea informațiilor esențiale și de detaliu, alcătuirea planului de idei simplu și dezvolta și identificarea fragmentului de text și textului integral. La nivelul clasei a VI-a, putem introduce procedele de expresivitate în textul liric. La clasele a VII-a și a VIII-a putem diversifica tipurile de texte și să folosim tehnici de lucru cu textul, analiza și interpretarea textelor aparținând celor trei genuri literare: epic, liric și dramatic.

La nivelul claselor liceale, contactul cu textul presupune abordarea dintr-un punct de vedere mai complex. Elevii trebuie să-și dezvolte abilități de încadrare a textului într-un current literar, identificarea trăsăturilor curentului în text, încadrarea textului într-o temă literară, evoluția genurilor literare.

1.1.4 Modalități de abordare a textului

Un text literar se poate aborda în mai multe moduri, acestea fiind determinate de o serie de variable precum: acționale, individuale, culturale și metodologice, variabile care au propuse de Florentina Sâmihăian în lucrarea Didactica limbii și literaturii române 2, acestea putând diferi în funcție de ciclul școlar. Tipul de lectură este un factor esențial în ceea ce privește prioritatea variabilelor. Variabilele individuale și culturale primează în lectura de plăcere, iar cele metodologice și acționale în abordarea lecturii în școală, lectura instituționalizată.

În clasele gimnaziale, elevii pătrund treptat în lumea literaturii, învață primele elemente de teorie literară. În acest context variabilele care predomină sunt cele individuale și metodologice. În această perioadă contează foarte mult personalitatea elevului, motivația sa în ceea ce privește lectura și toate acestea pot fi influențate de unghiul sau modalitatea de abordare a textului în școală. Dacă această abordare se face prin metode atractive și interactive, elevul va fi atras de lectură, dar dacă se va folosi doar metoda clasică, citirea și notarea unor noțiuni, pe care elevul trebuie să le memorize, atunci, probabil elevul se va îndepărta de carte.

La nivelul claselor liceale, elevii sunt deja familiarizați cu elementele de bază ale teoriei literare și au formate anumite competențe de lucru cu textul, predominând variabilele acționale și metodologice. La acest nivel contează atât împrejurările și modul de desfășurare a lecturii cât și felul în care este abordat textul.

Rolul profesorului este de a-l face pe fiecare elev să înțeleagă la ce anume îl ajută să poată citi și să interpreteze adecvat textele literare. Pentru ca elevii sa fie familiarizati cu diferite strategii de receptare a textului este nevioe de folosirea unor activitati didactice diversificate, aplicate pe diverse tipuri de texte. „Nu a discuta exhaustiv un text este rostul orelor de literatură, ci a oferi cât mai multe posibilități de acces spre textele studiate, astfel încât aceste căi / modalități de abordare să poată fi aplicate de elevi în lectura individuală, pe texte noi – asemănătoare ca structură, tematică, sensibilitate estetică.” (Sâmihăian, 2011, p. 56)

În continuare o să prezentăm câteva dintre modalitățile de abordare a textului, sau căile de acces care se pot folosi la clasă, în ora de literatură, după modelul creat de Florentina Sâmihăian în lucrarea Didactica limbii și literaturii române 2.

La clasele gimnaziale se pot folosi următoarele abordări:

• Abordarea tabulară (identificarea paradigmelor semantice ale textului / câmpuri semantice / lexicale), corelații în plan denotativ / conotativ

• Abordarea structurală (analiza pe niveluri de organizare a textului: fonetic, morfosintactic, semantic etc.)

• Abordarea lineară (la prima lectură și la relectură – progresie textuală, conștientizarea așteptărilor, anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri) (Sâmihăian, 2006).

În cazul abordării tabulare, în interpretarea textului se poate porni de la câmpuri semantice, de exemplu la textul Cărțile cu Apolodor de Gellu Naum se poate realiza câmpul semantic al animalelor, astfel elevii nu fac doar legătura cu textul, ci își îmbogățesc vocabularul discutând cîteva aspecte despre animale și făcând asocieri cu mediul lor de viață.

La nivel fonetic se pot introduce figurile de stil sonore, aliterația și asonanța, iar la nivel semantic se pot introduce activități de îmbogățire a vocabularului.

În ceea ce privește abordarea structurală, ca metode se pot folosi lectura predictivă, urmată de lectura propriu-zisă a textului, sau identificarea reperelor temporale și spațiale, personajele, momentele subiectului, realizarea planului de idei.

La nivelul claselor liceale:

• Abordarea ilustrativă (lectura unui text ilustrativ pentru un curent literar, identificarea, împreună cu elevii, a trăsăturilor marcante ale textului)

• Abordarea centrată pe „punctele tari“ ale textului (identificarea elementelor-cheie pentru interpretarea textului, opțiuni / alternative interpretative)

• Abordarea retoric-argumentativă (identificarea elementelor specifice discursului de tip argumentativ, analizarea acestora)

• Abordarea problematizantă (pornind de la elementele surpriză ale textului, de la obscuritățile acestuia)

• Abordarea din perspectivă comunicativă (identificarea rolurilor de comunicare, interpretarea mesajului ca act de comunicare)

• Abordarea afectivă / emoțională (reacții de identificare / respingere, corelarea cu experiențe personale) (Sâmihăian, 2006).

Abordarea ilustrativă se poate folosi la clasele liceale în momentul în care se face introducerea la un current literar. Se ia un text aparținând curentului literar respectiv, de exemplu fragmente din romanul Ion de Liviu Rebreanu și împreună cu elevii se vor discuta trăsăturile marcante ale textului și în final se va face legătura textului cu realismul, identificând trăsăturile acestuia.

La abordarea centrată pe „punctele tari“ ale textului, se poate porni de la tema textului, a motivelor literare, atât la textele epice cât și la cele lirice.

Abordarea retoric-argumentativă îi ajută pe elevi în formarea competențelor de a-și exprima opiniile de a redacta un text argumentativ, prin identificarea structurii textului, a conectorilor, a argumentelor.

Abordarea din perspectivă comunicativă este una eficientă în pregătirea elevilor pentru examenul de competențe orale, unde elevii trebuie să identifice elementele comunicării și să interpreteze mesajului ca act de comunicare.

În cadrul abordării afective, elevii pot fi de accord sau nu cu atitudinea personajului, cu acțiunile sale, pot face legături cu experiențe personale și să își exprime punctele de vedere.

1.1.5 Strategii de organizare a modelului comunicativ-funcțional

Dacă în gimnaziu se pune accent pe studierea gramaticii, pe asimilarea cunoștințelor de morfologie și sintaxă și se studiază doar câteva elemente de teorie literară, specii literare, în liceu accentul cade pe studierea curentelor literare, încadrarea autorilor și a operelor în aceste curente, pe analiza și comentarea textelor, fără să se facă legătura între cele două niveluri.

Programele școlare modulează și deschid modelul comunicativ prin regruparea și diversificarea conținuturilor. Astfel, dacă programele pentru gimnaziu izolează trei arii (1. lectura; 2. practica rațională și functională a limbii; 3. elemente de construcția comunicării), cele de liceu restructurează câmpul disciplinei în următoarele variante: în clasele IX-XII, domeniile sunt 1. literatură, 2. limbă și comunicare și 3. concepte operaționale, iar in clasa a XII-a întâlnim 1. literatura, 2. dezbateri și sistematizări și 3. practici discursive (http://www.scritub.com/profesor-scoala/SPECIFICUL-MODELULUI-COMUNICAT 941511111.php, accesat pe data de 12.05.2014).

Conform curriculum-ului de limba și literatura română pentru clasele V-VIII se propune o modificare de bază la nivelul studierii limbii și literaturii. În locul compartimentării artificiale a disciplinei ,, limbă și literatură”, se propune un nou model, cel ,,comunicativ-funcțional” , adecvat nu numai disciplinei limba și literatura română, ci și dezvoltării competenței de comunicare a elevilor. Specificul modelului comuinicativ functional presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și exprimare orală, precum receptarea mesajului scris și exprimarea scrisă (http://biblioteca.regielive.ro/referate/filologie/principiul-comunicativ-si-functional-romana-421.html, accesat pe 21.05.2014).

Așa cum se specifică în programele școlare de limba și literatura maghiară pentru elevii care frecventează clasele cu predare în limba română sau trăiesc în două culturi minoritare, dezvoltarea competențelor de comunicare trebuie să se realizeze prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și non-literare adecvate vârstei școlare (www.edu.ro/index.php%3Fmodule%3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D1087+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe 22.06.2014)

Majoritatea elevilor maghiari care frecventează clasele cu predare în limba română, se descurcă greu la orele de limba și literatura română, chiar și în clasele liceale, pentru că ei nu au formate competențele de comunicare în limba română. Programa alocă foarte puține situații de comunicare pe teme cotidiene, elevii nu au un vocabular bogat și de multe ori învață și reproduc mecanic ce se discută sau ce citesc despre textele literare discutate, fără să înțeleagă.

Un exemplu concret îl reprezintă câțiva elevi din clasa a X-a, care nu intră în contact cu limba română decât în cadrul orelor de curs. La începutul anului școlar, în prima oră, pentru a face o introducere și a ne cunoaște reciproc, le-am adresat câteva întrebări de genul: „Care e actorul tău preferat?”, „Ce îți place să faci în timpul liber?”, „Ce cărți ai citit?” și le-am cerut și lor să-mi adreseze întrebări. Rezultatul a fost că la întrebările mele nu am primit niciun răspuns de la cei pe care i-am întrebat, pe motiv că nu au înțeles întrebarea. În momentul în care trebuia să pună ei întrebări, îi rugau pe cei care cunosc limba română să traducă, sau îi întrebau pe ceilalți ce i-am întrebat eu și reproduceau stâlcit întrebările. Considerăm că aceste situații nu sunt izolate și modelul comunicativ-funcțional ar veni în ajutorul elevilor.

Dacă abordarea tradițională a orelor de limba și comunicare tradițională separă școala de viața de zi cu zi, noua abordare încearcă să creeze o legătură a „științei de carte” cu viața. Considerăm că un bun exemplu îl oferă studiul limbilor străine, unde elevii sunt puși întâi în situații concrete de comunicare despre teme uzuale, își formează vocabularul necesar, abia apoi învață să interpreteze texte și să redacteze eseuri pe baza textelor. Prin adaptarea didacticii la noul model educativ, și anume modelul comunicativ-funcțional, se realizează o continuitate asupra disciplinei. Prin acest model se încearcă îmbinarea lecțiilor de limbă, literatură și comunicare în cadrul aceleiași unități de învățare. Rolul profesorului, în acest caz, este de a ghida elevul în procesul învățării de a învăța (www.referat.ro/referate/Principiul_comunicativ_si_functional_a3175.html, accesat pe data de 23.05.2014).

Acest tip învățare se aplică deja la studiul limbilor străine, unde unitățile de învățare sunt realizate în jurul unor teme și include atât lecții de limbă, literatură și comunicare pe teme uzuale. Ca această metodă să fie eficientă, este nevoie de realizarea unor sinteze recapitulative periodice, ca realizarea unor activități ce reiau cunoștințele despre situația de comunicare, astfel încât să se șteargă acele bariere dintre limba și literatură (http://www.scritub.com/profesor-scoala/SPECIFICUL-MODELULUI-COMUNICAT941511111.php, accesat pe data de 12.05.2014).

În acest caz un rol important îl au metodele de evaluare alternativă, cum ar fi portofoliul, posterul, compunerile gramaticale etc. De exemplu, elevii pot alcătui o descriere folosind cât mai multe adjective, în care să folosească și figuri de stil și să respecte regulile de orografie învățate. În concluzie, modelul comunicativ-funcțional presupune încurajarea elevilor de a lucra în mod independent cu textul și implicarea lor activă în actul de învățare.

Modelul comunicativ-funcțional propune așadar, o nouă abordare a textului, în ansamblul său. Orice act de învățare presupune implicarea personală al celui care învață, prin urmare, învățatea tehnicilor muncii cu cartea se realizează prin punerea elevilor în situația de a opera în mod independent cu elemente ale lecturii, văzută ca metodă (http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe 23.03.2014).

Având în vedere că predau într-un liceu mixt , unde majoritatea elevilor sunt de etnie maghiară, se necesită adaptarea modelului comunicativ-funcțional . Majoritatea claselor la care predau sunt clase cu predare în limba maghiară și doar o clasă cu limba de predare romănă. Nivelul claselor diferă în sensul că există clase unde elevii cunosc bine limba română și au dezvoltate competențe de comunicare în limba română, dar există și clase în care elevii nu cunosc bine limba română și întâmpină dificultăți în exprimare, fie și exprimarea unor lucruri simple ca activități din timpul liber.

Prin utilizarea modelului comunicativ-funcțional , elevii slabi sunt puși în situația de a comunica pe teme cotidiene, să-și dezvolte vocabularul, nu numai să acumuleze informații, pe care de multe ori nu le înțeleg, ca apoi doar să le reproducă mecanic. Elevii buni au posibilitatea să -și exprime opiniile, convingerile despre textele studiate, să intervină în text, să participe activ la procesul de învățare.

Ca modalități de abordare a textului cele care și-au dovedit funcționalitatea au fost: abordarea tabulară și structurală, la clasele gimnaziale și abordarea ilustrativă, argumentativă și comunicativă la nivel liceal. Elevii de gimnaziu au fost încântați de abordarea tabulară aplicată pe textul Cărțile cu Apolodor de Gellu Naum,ei realizând câmpurile semantice prin ilustrații, desene proprii, care apoi au fost afișate în clasă. La nivelul liceului cea mai apreciată abordare, de elevi, a fost cea argumentativă, pentru că au învățat să se exprime liber, cum să argumenteze nu numai în cadrul orelor de limba și literatura română, ci și în viața din afara școlii.

1.2 Metode de abordare a lecturii

1.2.1 Lectura explicativă. Definiții. Metode de abordare

Lectura explicativă este o metodă specifică în familiarizarea elevilor cu tehnici ale muncii cu cartea, este procesul prin care se asigură două achiziții în legătură cu textul literar: a-l înțelege și a-l aprecia. După ce elevii au reușit să-și însușească tehnica cititului, ei trebuie să atingă un nou nivel, adică o nouă performanță cerută elevului și învățătorului: “…să facem pe fiecare elev să înțeleagă și să simtă ceea ce a citit, să fie în stare să-și reprezinte imaginile, ideile, sentimentele pe care le conțin cuvintele și propozițiile, să asimileze pe deplin ceea ce a citit, așa cum ochiul fotografiază un personaj, o scenă, un peisaj pe care îl privește cu atenție” (Dottrens, 1970, p. 119)

Citirea explicativă, ca și noțiune, are un sens larg, și anume, pe lângă citirea efectivă a textului presupune și înțelegerea conținutului acestuia. Aceasta implică și explicații de conținut la nivelul înțelegerii elevilor.

Geoff Petty, în lucrarea Profesorul azi. Metode moderne de predare, menționează trei metode de abordare a lecturii: ”Procesarea de suprafață”, ”Procesarea de adâncime” și ”Procesarea de grad zero”.

Procesarea de suprafață este aceea în care elevii sunt pasivi și sunt preocupați să parcurgă textul, să realizeze cât de mult au asimilat, să identifice răspunsul corect și să memoreze informațiile primite. Această metodă s-a folosit destul de mult în cadrul învățământului românesc și se poate asocia modelului cultural, centrat pe profesor, în care elevii doar acumulează informații și apoi le reproduc mecanic. Datorită dezvoltării și a schimbării necesităților societății contemporane considerăm că această abordare a lecturii nu își mai găsește utilitatea decât în proporții mici, atunci când este nevioe de asimilarea unor informații teoretice.

Procesarea de adâncime este metoda în care elevii au o atitudine mentală activă și sunt preocupați de ideea principală a textului, creând o imagine de ansamblu, să observe ce se află în spatele raționamentului, să urmărească logica argumentelor, să clarifice ideile pe care nu le înțelege și să-și exprime opiniile despre concluziile textului (http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe 23.03.2014) Procesării de adâncime îi corespunde lectura explicativă, care este încă cea mai folosită metodă în gimnaziu, metodă prin care elevii se pot implica activ în interpretarea textului, prin răspunsul la întrebările Cine?, Unde?, Când? Cum? etc. pentru a descoperi care este acțiunea textului, cine sunt personajele, relația dintre personaje etc..

Procesarea de grad zero presupune gestul elevului doar de a citi repede textul crezând că asimilarea acestuia se va produce pe parcurs. Elevul este preocupat să termine de citit cât mai repede posibil ca să poată avea alte preocupări (http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe 23.03.2014). Această metodă de abordare a textului se întâlnește frecvent în cadrul elevilor, aceștia parcurg repede un text citind doar „pe diagonală”, adică parcurg textul rapid fără să se oprească asupra detaliilor. Considerăm că această metodă se dovedește ineficientă, deoarece elevul nu poate oferi informații legate de textul parcurs, sau să ofere un punct de vedere argumentat.

Același autor oferă câteva metode prin care elevii pot fi atrași spre lectură și pot învăța din ceea ce au citit.

O activitate interesantă de lectură este provocarea elevilor de a descoperi răspunsul la o problemă de tip ”puzzle”. Autorul consideră că această activitate îi atrage mai mult pe levi și îi încurajează să citească mai mult decât simpla afirmație ”Citiți capitolul 23” (Petty, 2007, p.289). Profesorul poate oferi elevilor o situație sau un fragment de text, de exemplu intriga, fără să mai ofere alte detalii, astfel ca elevii să fie atrași să citească, probabil și din curiozitate, să afle care va fi deznodământul textului.

O altă activitate menționată este reorganizarea materialelor într-o altă formă. De exemplu așezarea unor fragmente de texte, care au fost inițial amestecate, astfel încât evenimentele relatate să fie în ordine cronologică. (Petty, 2009)

1.2.1.1 Algoritmul lecturii explicative

Lectura explicativă este metoda tradițională folosită curent în clasele primare și gimnaziu care urmărește citirea textului în scopul înțelegerii lui și este văzută ca un ansamblu de metode, care implică explicație, conversație, demonstrație, povestire, joc de rol etc. (Eco, 1996, p. 25)

Conform abordării lecturii explicative de către M. Norel, aceasta se desfășoară după următorul algoritm:

Pregătirea pentru citire/lectură

Lectura integrală a textului

Citirea pe fragmente, analiza textului și extragerea ideilor principale, alcătuirea planului de idei

Citirea integrală a planului de idei

Refacerea sintezei textului (Norel, 2010)

Pregătirea pentru lectură sau captarea atenției se poate realize cu ajutorul unor obiecte sau imagini. De exemplu, dacă urmează să fie citit D-l Goe de I. L. Caragiale, profesorul le poate adduce elevilor un bilet de tren sau un ambalaj de ciocolată, urmând să se discute pe marginea acestora. Profesorul poate adresa întrebări ajutătoare, fă a oferi însă răspunsuri astfel conducându-i pe elevi la subiectul textului de citit.

A doua etapă, citirea integrală a textului. Textul care poate fi citit de profesor, citire model, la clasele mici, sau de elevi. Pentru a-i motiva să urmărească textul, se poate folosi metoda „ștafetei”. Un elev începe să citească, iar profesorul va spune „stop”, iar cel care a citit trebuie să-l numească pe următorul cititor. De asemenea, profesorul poate formula întrebări care să vizeze aspect ale textului citit pentru a verifica atenția elevilor.

La etapa citirii pe fragmente se pot explica cuvintele necunoscute, se formulează întrebări care să-i ajute pe elevi la identificarea ideilor principale, la identificarea momentelor subiectului.

Citirea integrală a planului de idei se realizează, pentru a atrage atenția asupra unor detalii ale textului, precum personaje, mesajul textului. Refacerea sintezei textului se poate realiza prin povestire sau joc de rol.

1.2.2 Lectura predictivă

Prin definiție, lectura predictivă îi ajută pe elevi să-și dezvolte gândirea critică, dezvoltă activismul de învățare, capacitatea de reflecție și motivația pentru lectură. Totodată ea faciliteayă și înțelegerea de profunzime a textului, dezvoltă capacitatea de sinteză și îi ajută pe elevi să-și deyvolte gândirea predictivă. Predicția este unul dintre cele mai importante instrumente care pot conduce la dezvoltarea gândirii critice.(Bernat, 2006, p. 23)

1.2.3 Gândirea critică și creativă în contextul învățământului modern

Gândirea critică constă în procesul mental de analiză sau evaluare a informației, mai ales afirmații sau propoziții pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecție asupra înțelesului acestor afirmații, examinând dovezile șiraționamentul oferit și judecând faptele. (http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndire_critic%C4%83, accesat pe data de 16.02.2014). Ea declanșează procese cognitive complexe, care încep cu acumularea de informații și se termină cu luarea de decizii. Cadrul necesar pentru dezvoltarea gândirii critice implicătimp, diversitate, implicare activă din partea elevilor, respectul față de colaboratori și valoarea răspunsului (http://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-aa844-4679-februarie-2-aa2/gandirea-critica-si-creativa-in-contextul-invatamantului-modern, accesat pe data de 16.02.2014).

În cadrul strategiilor didactice care promovează dezvoltarea gândirii critice, profesorul nu este numai organizatorul și dirijorul activității, el este partener de învățare, îi ajută pe elevi să înțeleagă, îndemnându-i să pună întrebări, accept și oferă posibilitatea exprimării punctelor de vedere diferite. În ceea ce privește activitatea elevului, el exprimă puncte de vedere proprii, pe care le argumentează, cooperază cu colegii pentru a rezolva sarcinile propuse și pune întrebări când nu înțelege anumite aspecte. Învățarea, în acest caz, se realizează prin punerea accentului pe dezvoltarea gândirii și este promovată învățarea prin colaborare. Evaluarea se realizează prin aprecierea capacităților cu accent pe calitatea nu cantitatea informațiilor.

1.2.3.1 Proiectarea și evaluarea activităților care urmăresc formarea/ dezvoltarea gândirii critice.

Conform lui I. Al. Dumitru „Cadrul specific de predare – învățare – evaluare pentru dezvoltarea spiritului critic, prin intermediul activităților instructiv – educative , reprezintă un demers complex ce începe cu proiectarea, continuându- se cu organizarea și desfășurarea activității și finalizându-se cu evaluarea.” In ceea ce priveste procesul planificării și proiectării unei activități care dezvoltă gândirea critică, I. Al. Dumitru consideră că acesta trebuie să cuprindă:

Activități de introducere, desfășurate înainte de începerea lecției;

Activitățile lecției propriu-zise;

Activități de extindere, realizate după terminarea lecției. (Dumitru, 2000):

Aceste trei tipuri de activități se regăsesc într-o structură tabelară realizată de M. Bocoș.

De-a lungul timpului, această structură tabelară a suferit modificări și adăugiri rezultând un algoritm al proiectării activităților didactice în vederea dezvoltării gândirii critice, așa cum se prezintă în tabelul următor:

(tabelul a fost preluat de pe site-ul https://xa.yimg.com/kq/groups/71023252/335362855/name/Gandire+critica,+anul+III,+sem+2.doc, accesat pe data de 25.11.2013)

1.2.3.2 Exemplificări

Proiect didactic

Clasa: a VI-a C

Subiectul: D-l Goe de I. L. Caragiale

Tipul lecției: acumulare de cunoștințe

Motivația:

Prin intermediul acestui text, elevii au oportunitatea de a-și exprima opiniile cu privire la educația pe care a primit-o Goe și cum se reflectă aceasta în comportamentul său. Elevii au ocazia să aprofundeze dialogul, ca mod de expunere. Gândirea critică este dezvoltată prin posibilitatea pe care o oferă această lecție elevilor, de a interpreta textul din mai multe perspective, dând posibilitatea raportării textului la situații de același fel din alte opere literare sau din realitate.

Obiective:

La sfârșitul lecției elevii trebuie să fie capabili să:

Realizeze legături între informații

Să fie coerenți în exprimarea ideilor

Să citească corect și expresiv

Să rezume conținutul textului

Să compare textul propus cu alte texte pe aceeași temă

Condiții prealabile:

Clasa este una eterogenă, elevii fiind de nivel slab, mediu și bun

Clasa este cu predare în limba maghiară

Elevii au deprinderi de a lucra frontal, individual și în echipă

Elevii au studiat în clasa a V-a schița Vizită… de I. L. Caragiale, care se bazează pe aceeași temă a educației greșite a copiilor

Strategii didactice:

Metode și procedee: lectura predictivă, diagrama Venn-Euler, conversația

Forme de organizare: lucru în echipă, frontal, individual

Mijloace didactice: fișe cu citate, tablă, caiete

Evaluare: observația sistematică, realizarea sarcinilor de lucru în echipă, redactarea unor texte, evaluare sumativă

Bibliografie folosită:

L.Caragiale: Temă și variațiuni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

Popa, M. Popa: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VI-a, Editura Niculescu, 2006

C.Șchiopu: Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Pitești, 2009

Demersul didactic

Evocare

Clasa se împarte în echipe de câte 5 elevi. Elevii extrag bilețele conținând cuvinte extrase din textul care urmează să fie studiat, cu care trebuie să alcătuiască scurte compuneri.

Timp de 10 minute elevii redactează compunerile.

Se citesc câteva compuneri și se face legătura cu textul propus, D-l Goe de I. L. Caragiale.

Realizarea sensului

Pentru această etapă se va folosi metoda lecturii predictive pornind de la o situație dată.

Elevii fac predicții asupra textului propus, pe fragmente și completează prima rubrică a tabelului „Ce crezi că s-a întâmplat?”

După notarea predicțiilor se citesc fragmentele și se completează a doua rubrică a tabelului „ Ce s-a întâmplat?”

Citind pe verticală, a doua rubrică a tabelului elevii vor descoperi conținutul textului propus.

Reflecția

Elevii primesc ca sarcină să facă o comparație între textele D-l Goe și Vizită… de I. L. Caragiale. Pentru aceasta se va folosi metoda diagramei Venn-Euler.

Se fac observații asupra celor discutate și profesorul notează elevii cu o activitate deosebită

Extindere

Elevii vor avea de redactat la alegere:

O scrisoare adresată lui Goe, prin care să îi dea sfaturi și să-i explice de ce comportamentul său este greșit

Sau

Să-și imagineze o continuare a textului, să relateze o experiență prin care trece Goe în București și care îl va face să-și schimbe comportamentul

Proiect didactic

Clasa: a VII-a A

Subiectul: Două loturi de I. L. Caragiale

Tipul lecției: mixtă: acumulare de cunoștințe, caracterizarea personajului

Motivația:

Această lecție permite dezvolatrea gândirii critice a elevilor prin metodele active și interactive folosite, stimulează comunicarea între elevi în vederea rezolvării sarcinilor de lucru. Totodată, permite elevilor să reflecteze la modul de comportament al personajului, având în vedere situația în care se află.

Obiective:

La sfârșitul lecției elevii trebuie să fie capabili să:

Să fie coerenți în exprimarea ideilor

Să exprime liber, folosind cuvinte proprii, ideile transmise de text

Să rezume conținutul textului

Să identifice trăsăturile personajului și să le argumenteze cu exemple din text

Condiții prealabile:

Clasa este una eterogenă, elevii fiind de nivel mediu și bun

Clasa este cu predare în limba maghiară

Elevii au deprinderi de a lucra frontal, individual și în echipă

Strategii didactice:

Metode și procedee: lectura predictivă, ciorchinele, rețeaua personajului, conversația

Forme de organizare: lucru în echipă, frontal, în perechi

Mijloace didactice: fișe cu citate, manual, tablă, caiete

Evaluare: observația sistematică, realizarea sarcinilor de lucru în echipă, redactarea unor texte, evaluare sumativă

Bibliografie folosită:

L.Caragiale: Temă și variațiuni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

Popa, M. Popa: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VII-a, Editura Niculescu, 2006

Demersul didactic

Evocare

Pentru această etapă se va folosi metoda ciorchinelui.

Clasa se împarte în echipe de câte 4 elevi. Elevii primesc câte un bilet de loterie și realizează câmpul lexical al acestuia.

Elevii realizează sarcina timp de 5 minute.

Din listele elevilor se aleg cele considerate cele mai bune, se trec pe tablă și în caiete.

Se anunță titlul textului Două loturi de I. L. Caragiale, făcându-se legătura cu câmpul lexical realizat de elevi.

Realizarea sensului

Pentru această etapă se va folosi eseul de 5 minute. Elevii redactează, la alegere, un scurt text în care își imaginează că au câștigat la loterie, sau un text în care la final află că de fapt nu au câștigat.

Elevii realizează sarcina timp de 5 minute.

În continuare se va folosi metoda lecturii predictive pornind de la o situație dată.

Elevii fac predicții asupra textului propus, pe fragmente și completează prima rubrică a tabelului „Ce crezi că s-a întâmplat?”

După notarea predicțiilor se citesc fragmentele și se completează a doua rubrică a tabelului „ Ce s-a întâmplat?”

Citind pe verticală, a doua rubrică a tabelului elevii vor descoperi conținutul textului propus.

În continuarea lecturii predictive se va folosi rețeaua personajului pentru identificarea trăsăturilor personajului principal, în vederea caracterizării acestuia.

Elevii, împărțiți în grupe, completează rețeaua timp de 15 minute.

În urma consultării grupurilor se completează schema pe tablă și în caiete.

Reflecția

Elevii sunt îndrumați să redea oral conținutul textului și câteva trăsături ale personajului.

Se fac reflecții asupra celor discutate și profesorul notează elevii cu o activitate deosebită

Extindere

Elevii vor avea de redactat un posibil final al textului.

Proiect didactic

Clasa: a IX-a C

Subiectul: Tema lumi fantastice. La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale

Tipul lecției: acumulare de cunoștințe

Motivația:

Prin intermediul acestei teme se creează contextul pentru schimbul de idei, se permite o abordare interdisciplinară, elevii au posibilitatea să-și valorifice informațiile de cultură generală în ceea ce privește tema fantasticului. În cadrul textului propus, elevii au oportunitatea de a identifica modul în care se realizează îmbinarea realului cu fantasticul prin ochii personajului Fănică.

Obiective:

La sfârșitul lecției elevii trebuie să fie capabili să:

Formuleze opinii față de tema propusă

Selecteze informațiile esențiale din text

Să sesizeze modalitățile de îmbinare a fantasticului cu realul în textul propus

Să identifice tema, motive și simboluri în textul propus

Condiții prealabile:

Clasa este una de nivel mediu

Clasa este cu predare în limba română

Elevii au deprinderi de a lucra frontal, individual și în echipă

Elevii au avut de redactat o compunere intitulată „Vrăjitor pentru o zi”, în care a trebuit să-și imagineze o situație care iese din sfera realului

Elevii sunt creativi și inventivi

Strategii didactice:

Metode și procedee: lectura predictivă, ciorchinele, conversația, reportajul

Forme de organizare: lucru în echipă, frontal, individual

Mijloace didactice: fișe cu citate, fișe de lucru, tablă, caiete

Evaluare: observația sistematică, realizarea sarcinilor de lucru în echipă, redactarea unor texte, evaluare sumativă

Bibliografie folosită:

I L. Caragiale: La hanul lui Mânjoală, Momente, Editura Litera Internațional, București-Chișinău

M. Badea: Limba și literatura română pentru elevii de liceu, Editura Badea & Professional Consulting, București, 2008

Coord. C. Dobrescu, A. Bodiu: Literatură și civilizație scriitori români canonici și reforma curriculară, volumul 1, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008

H. Soare, Gh. Soare: Limba și literatura română clasa a IX-a, Îndrumător pentru noile manual alternative, Editura Carminis, Pitești, 2005

Demersul didactic

Evocare

În cadrul acestei etape se va folosi metoda ciorchinelui.

Clasa se împarte în echipe de câte 4 elevi. Elevii notează cuvinte și sintagme aparținând temei fantasticului.

Timp de 5 minute elevii discută în echipe și notează cuvintele.

Se discută ideile elevilor și se notează pe tablă și în caiete.

Se anunță subiectul lecției Tema lumi fantastice, cu aplicație pe nuvela La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale.

Realizarea sensului

Pentru această etapă se va folosi metoda lecturii predictive pornind de la o situație dată.

Elevii fac predicții asupra textului propus, pe baza situației propuse și completează prima rubrică a tabelului „Ce crezi că s-a întâmplat?”

După notarea predicțiilor se citesc fragmentele și se completează a doua rubrică a tabelului „ Ce s-a întâmplat?”

Elevii primesc o fișă de citate pe baza căreia vor identifica motive și simboluri din text.

Elevii completează schema motivelor, se discută și se notează.

Pe baza fragmentului primit, istoria hanului, elevii trebuie să redacteze un articol de ziar prin care să-și imagineze cum ar fi descris acel jaf în zilele noastre.

Reflecția

Pe grupe, elevii completează fișa cu motive și simboluri și modul în care acestea se reflectă în textul propus.

Se fac observații asupra celor discutate și profesorul notează elevii cu o activitate deosebită

Proiect didactic

Clasa: a XI-a B

Subiectul: Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi

Tipul lecției: caracterizare de personaj

Motivația:

Realizând caracterizarea personajului prin metodele active propuse, elevii își vor putea exprima opiniile cu privire la acțiunile sale și au posibilitatea să stabilească o poziție pozitivă sau critică față de faptele personajului. Va fi stimulată capacitatea de exprimare orală a opiniilor și argumentarea lor.

Obiective:

La sfârșitul lecției elevii trebuie să fie capabili să:

Caracterizeze personajul principal scpțând în evidență modalitățile de caracterizare

Stabilească tipul de relații dintre personaje

Raporteze personajul la o realitate concretă și să definească tipul uman pe care îl reprezintă

Condiții prealabile:

Clasa este una eterogenă, elevii fiind de nivel mediu și bun

Clasa este cu predare în limba maghiară

În orele precedente elevii au studiat trăsăturile romantismului și tipurile de nuvelă

Strategii didactice:

Metode și procedee: situația de opțiune morală, lectura predictivă, conversația, horoscopul

Forme de organizare: lucru în echipă, frontal, individual

Mijloace didactice: fișe cu citate, fișe de lucru, tablă, caiete

Evaluare: observația sistematică, realizarea sarcinilor de lucru în echipă, evaluare sumativă

Bibliografie folosită:

C. Negruzzi: Alexandru Lăpușneanul, Editura Hyperion, 2008

H. Soare, Gh. Soare: Limba și literatura română clasa a XI-a, Îndrumător pentru noile manual alternative, Editura Carminis, Pitești, 2005

C. Popa, M. Popa, I. Popa: Manual preparatory pe baza manualelor alternative, clasele IX-XII, Editura Niculescu, București, 2006

E. Ilie: Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

C.Șchiopu: Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Pitești, 2009

Demersul didactic

Evocare

Se propune elevilor o situație de opțiune morală, ei trebuie să aleagă unul sau mai multe răspunsuri din variantele propuse și să argumenteze alegerea făcută.

Se introduce subiectul lecției Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi.

Realizarea sensului

Pentru această etapă se va folosi metoda lecturii predictive pentru identificarea conținutului textului.

Elevii fac predicții asupra textului propus, pe baza situației propuse și completează prima rubrică a tabelului „Ce crezi că s-a întâmplat?”

După notarea predicțiilor se citesc fragmentele și se completează a doua rubrică a tabelului „ Ce s-a întâmplat?”

Elevii primesc o fișă de citate și fișa horoscopului pentru a identifica trăsăturile personajului principal.

Elevii lucrează în grupe de câte 4 și încadrează personajul într-o zodie, identificând trăsăturile sale.

Elevii vor adopta o poziție pozitivă sau critică față de personajul ales, argumentându-și poziția.

Reflecția

Elevii completează fișa de caracterizare a personajului, realizând o sinteză a trăsăturilor și a modalităților de caracterizare.

Se fac observații asupra celor discutate și profesorul notează elevii cu o activitate deosebită

1.2.4 Concluzie (parțial-estimată)

Lectura explicativă este metoda cea mai utilizată în abordarea didactică a lecturii, pentru receptarea și interpretarea textelor literare. Această metodă trebuie însă utilizată moderat și în combinație cu metode active și interactive pentru a menține interesul elevilor față de lectură.

Metodele pe care le putem folosi sunt cele care dezvoltă gândirea critică. Aceste metode îi transformă pe elevi din participanți pasivi în unii activi la procesul învățării, îi face să se implice în fiecare moment al lecției, să renunțe la ideea că doar un singur răspuns poate fi corect și să-și exprime liber opinile legate de text sau de acțiunile personajelor. Prin crearea și desfășurarea unor astfel de activități, elevii își formează abilități de interpretare a textului citit, de a-și exprima și argumenta punctele de vedere. În acest caz, profesorii și elevii devin parteneri în procesul de învățare și dispare acea barieră dintre profesori și elevi, care exista prin folosirea metodelor tradiționale. Elevii se obișnuiesc să lucreze în echipă, să colaboreze, fapt ce îi va ajuta și după ce ies de pe băncile școlii.

CAPITOLUL 2

VALORIFICAREA LECTURII PREDICTIVE ÎN ÎNȚELEGEREA TEXTULUI LITERAR

2.1 Ipoteza. Scop. Obiective. Metodologie

2.1.1 Ipoteză.

Ipoteza de la care am pornit în realizarea acestei lucrări este aceea că metodele tradiționale folosite în abordarea textelor, în cadrul orelor de lima română, îi dac pe elevi să se îndepărteze de lectură.

Capitolul acesta își propune să ofere exemple de bune practice prin folosirea metodelor active și interactive în cadrul orelor de lima română, în ceea ce privește abordarea lecturii.

Ca o lecție să fie eficientă, nu este suficientă prezentarea unor informații de către professor, ca apoi elevii să le redea fără să le prelucreze. Este nevoie și de folosirea de modalități prin care elevii își pot forma deprinderi, care să le asigure eficacitatea atât pe plan școlar, cât și, mai târziu, pe plan professional.

De asemenea, am constatat, pe parcursul activității mele didactice, că elevii manifestă un interes din ce în ce mai scăzut față de lectură. Prin activitățile derulate cu elevii, am încercat să-I atrag înapoi spre lectură, încercând să-I conving că interpretarea unui text nu-I ajută doar la ora de limba română, ci îi ajută să-și formeze deprinderea și de a relata un eveniment la care au participat sau un film, pe care l-au văzut.

2.1.2 Scopul cercetării

Scopul cercetării este optimizarea activităților de formare a deprinderilor de receptare și interpretare a textului literar, în vederea dezvoltării competențelor de comunicare ale elevilor.

2.1.3 Obiectivele cercetării

Identificarea factorilor care pot contribui la schimbarea interesului față de lectură al elevilor

Îmbunătățirea demersul didactic al activității de lectură prin folosirea metodelor active și interactive

Înregistrarea și analizarea progreselor făcute de elevi în urma folosirii metodelor active și interactive în înțelegerea textului literar.

Atragerea elevilor spre lectură prin intermediul cercului de lectură

2.1.4. Metodologia cercetării

Tipul cercetării: constatativă–ameliorativă

Perioada de cercetare: septembrie 2012- iunie 2014

Locul de desfășurare a cercetării: Liceul ”Kőrösi Csoma Sándor”, Covasna

Disciplina de învățământ vizată: Limba și literatura română

2.1.4.1 . Eșantionul de cercetare

Eșantionul de cercetare a cuprins 107 de subiecți, elevi din clasele a VI-a (24 de elevi), a VII-a, (32 de elevi), a IX-a (22 de elevi), și a XI-a (29 de elevi) de la Liceul ”Kőrösi Csoma Sándor” din orașul Covasna, Județul Covasna, în perioada septembrie 2012- iunie 2014.

Variabilele folosite în alegerea eșantionului au fost: vârsta, obișnuința lecturii, împărtășirea lecturilor citite, interesul față de lecturile școlare recomandate.

Elevii sunt cu vârste cuprinse între 12-14 ani, clasele gimnaziale și 15-17 ani, clasele liceale și provin atât din mediul urban cât și rural, majoritatea fiind de etnie maghiară.

Majoritatea elevilor folosesc limba română doar în cadrul orelor de limba și literatura română, neavând contact cu aceasta în afara școlii. Acest fapt poate fi înregistrat ca un dezavantaj din punctul de vedere al însușirii limbii și al progresului școlar.

2.1.4.2. Metode utilizate

În vederea testării ipotezei și a realizării obiectivelor propuse am utilizat următoarele metode:

Lectura predictivă

Diagrama Veen-Euler

Metoda ciorchinelui

Rețeaua personajului

Horoscopul

Cercul de lectură

2.1.4.3 Etapele cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în trei etape după cum urmează:

testarea inițială și chestionare de investigare

aplicarea metodelor active și interactive, centrate pe elev

testarea finală

Prima etapă a constat într-o testare inițială, orală și scrisă, cu funcția de diagnoză pentru a scoate în evidență informații preliminare privind nivelul înțelegerii și interpretării textului literar, dar și în aplicarea unor chestionare în ceea ce privește interesul elevilor pentru lectură. Pe baza datelor obținute în această perioadă, am elaborat prognoza, alegând cele mai potrivite instrumente și metode activizante pe care urma să le aplic în timpul experimentului.

Etapa a doua a fost mai extinsă și a cuprins o diversitate de activități derulate prin aplicarea metodelor activ- participative. M-am oprit asupra metodelor care solicită elevul să participle activ la învățare, să participe la propria formare. Am îmbinat diverse tipuri de exerciții- metodă specifică limbii române- cu metode ale gândirii critice precum: lectura predictivă, diagrama Veen-Euler, rețeaua personajului, reportajul, horoscopul.

Tot în această perioadă am consemnat observații și am analizat obiectiv produsele activității elevilor. Am insistat în mod deosebit pe latura formativă a demersului didactic în vederea obținerii performanței în formarea și dezvoltarea capacităților de interpretare a textului literar. Elevii au relaționat optim între ei, au colaborat intens la activități.

A treia etapă s-a desfășurat sub forma unei testări sumative. Rezultatele înregistrate ne-au permis să analizăm performanțele și să facem o comparație obiectivă între nivelul competențelor din faza inițială și acela din etapa finală.

2.2 Testarea inițială. Chestionar

2.2.1 Obiectivele testării inițiale

Testarea inițială a avut un caracter constatativ, itemii formulați sunt de tipul obiectiv, semiobiectiv și subiectiv și conțin activități operaționale care permit obținerea unor informații cu privire la:

La gimnaziu:

calitatea vocabularului deținut de elevi (corectitudine, diversitate)

capacitatea elevilor de a identifica tema textelor propuse

identificarea unei idei principale

extragerea unor informații din textele propuse

calitatea utilizării vocabularului în exprimarea scrisă (corectitudine, claritate, fluență, expresivitate)

La liceu:

capacitatea elevilor de interpretare a textelor literare

redactarea unor texte pe baza textului propus

argumentarea unui punct de vedere privind textul propus

calitatea vocabularului în exprimarea scrisă, în cea ce privește corectitudinea, claritatea, fluența

În elaborarea testelor (Anexa) am avut în vedere diversificarea itemilor și a cerințelor, acestea variind de la solicitarea elevilor să identifice informații esenșiale din text, să comenteze secvențe și să-și exprime opiniile legate de mesajul textului. Am abordat și scrierea creativă în cadrul testelor. Obiectivul acestei cerințe a fost verificarea calității folosirii vocabularului în exprimarea scrisă. Testele și baremele de notare elaborate urmează structura subiectelor de la examenele și concursurile naționale, modele care au fost preluate și adaptate în funcție de vârsta și nivelul elevilor.

2.2.2 Obiectivele chestionarului aplicate la cercul de lectură

Chestionarul a fost aplicat în cadrul cercului de lectură în vederea adunării unor date privind atitudinea față de lectură și stabilirea priorităților de lectură ale elevilor. Acesta a fost elaborat în cadrul unei sesiuni de lucru al catedrei de limba și literatura română la cursul de formare organizat de Casa Corpului Didactic din Covasna.

2.3 Strategii de abordare a lecturii predictive

Principala metodă folosită în această cercetare, ca metodă activă în vederea abordării didactice a lecturii, este lectura predictivă. Prin această metodă, elevii au impresia că pot interveni în text și pot deveni ei înșiși creatori, participând astfel activ la procesul învățării.

Obiectivele propuse în cadrul acestei metode sunt acelea ca la sfârșitul lecțiilor elevii:

Să poată facă predicții asupra unui text literar

Să identifice informații esențiale dintr-un mesaj

Să povestească fragmente din textul studiat

Să argumenteze opinii proprii

Să redacteze texte imaginative

Să identifice legături între textul propus și alte texte citite de ei

Să caracterizeze un personaj

Textele alese spre interpretare sunt:

Clasa a VI-a: D-l Goe de I. L. Caragiale

Clasa a VII-a: Două loturi de I. L. Caragiale

Clasa a IX-a: Hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale

Clasa a XI-a: Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi

Putem observa preferința pentru operele lui I. L. Caragiale, pentru că acestea se pretează la mai multe interpretări, ceea ce oferă un material de lucru optim scopului nostru.

2.3.1 Aplicație pe schița D-l Goe de I. L. Caragiale

Textul a fost aplicat la clasa a VI-a C, secția maghiară. Clasa este grupată în grupuri de câte cinci elevi. Fiecare elevi din grupă extrage un bilețel pe care este scris un cuvânt. Lucrând în echipă elevii vor avea cele cinci cuvinte cu care vor trebui să scrie o compunere de 10-15 rânduri. Elevii au la dispoziție 15 minute.

Cele cinci cuvinte sunt: băiețel, tren, fereastră, ciocolată și pălărie.

Exemple de compuneri:

„Un băiețel se află în trenul de Constanța, cu bunica. El era foarte bucuros pentru că mergea pentru prima dată la mare. Când se apropiau de mare, a văzut un pescăruș. Băiețelul a cerut o bucată de ciocolată de la bunica. Când a deschis geamul de la tren să-i dea ciocolată pescărușului i-a zburat pălăria din cap. Băiatul a început să plângă, iar bunica la consolat cu promisiunea că o să-i cumpere o pălărie mai frumoasă odată ce ajung la destinație.” (elevii clasei a VI-a C)

„Era ultima zi de școală. Doamna dirigintă ne-a anunțat că următoarea zi vom merge cu trenul într -o excursie. Toți copiii au fost foarte fericiți. Următorea zi, în tren, era o foarte mare veselie. Un băiețel a întrebat-o pe doamna dirigintă unde merg. Doamna îi spuse că totul este o surpriză. Când ne-am uitat pe geam, am văzut niște ciuperci mari cu pălării de ciocolată. Doamna ne-a spus că suntem în Orașul Ciocolatei. Am coborât din tren și am vizitat fabrica de ciocolată. Acolo am văzut cum se face și am aflat că există foarte multe feluri de ciocolată. Timpul a trecut foarte repede și doamna ne-a spus că a sosit timpul de plecare. Abia am reușit să ne despărțim de Orașul Ciocolatei și să ne luăm la revedere de la minunățiile de acolo. Pentru toți a fost o călătorie de neuitat!” (elevii clasei a VI-a C)

Li se cere elevilor să citească câteva compuneri și se va face legătura cu textul care urmează să fie parcurs.

Se prezintă titlul textului, D-l Goe, menționându-se că vor citi un text despre un băiețel care merge cu trenul și se împarte elevilor textul pe fragmente. Elevii vor citi fragmentele în funcție de indicațiile primite, formulează predicții, descoperă și interpretează, rând pe rând, fiecare fragment.

Elevii citesc primul fragment și identifică câteva date despre personaj, completând rubrica „Ce s-a întâmplat”.

Primul fragment:

Elevii fac o a altă predicție răspunzând la întrebarea „Cum credeți că se va comporta Goe în tren. Ce va face el?”

Se trec, în prima rubrică, predicțiile fiecărei grupe, apoi li se cere elevilor să citească al treilea fragment și să completeze rubrica „Ce s-a întâmplat?

Se citește al treilea fragment și elevii completează rubrica „Ce s-a întâmplat?” Se discută frontal și se scrie pe tablă ideea considerată a fi cea mai potrivită, în urma consultării grupelor.

Al treilea fragment:

Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul – și nu stă mult.

Trenul este plin… Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat… Mam'mare își face cruce, apoi aprinde o țigară… Goe nu vrea sa intre în cupeu; vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații.

– Nu!… nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d-l Goe, și-l trage puțin înapoi.

– Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.

Ș Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se.ule! zice unul dintre tineri lui d-l Goe, și-l trage puțin înapoi.ac locuri pentrva urâtul, și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere.

– Mamițoo! mam' maree! tantii!

– Ce e? Ce e? sar cocoanele.

– Să oprească! zbiară și mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! să opreascăăă!!!

Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la stația din urmă.

– Biletele, domnilor!

Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate și Goe să facă același lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, și, dacă a zburat pălăria, firește c-a zburat cu pamblică și cu bilet cu tot. Dar avea bilet…

– Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Mița.

Conductorul însă nu înțelege, pretinde bilet; daca nu, la stația apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe. Așa scrie regulamentul: daca un pasager n-are bilet și nu declară ca n-are bilet, i se ia o amendă de 7 lei și 50 de bani, și-l dă jos din tren la orice stație.

– Dar noi n-am declaratără? strigă mamița.

– Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam' mare.

– De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul.

– Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Mița urâtului…

– Uite ce e, cucoană – zice conductorul – trebuie să plătiți un bilet…

– Să mai plătim? n-am plătitără o dată?

– Și pe dasupra un leu și 25 de bani.

– Și pe dasupra?…

– Vezi, daca nu te-astâmperi? zice mamița, și-l zguduie pe Goe de mână.

– Ce faci, soro? ești nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam' mare.

Ș Ce faci, soro? ești nebulaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. Goe începe să urle… în sfârșit, n-au ce să facă. Trebuie să se hotărască a plăti biletul, pe care are să-l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!… Ce-o să facă d. Goe la București cu capul gol? și toate prăvăliile închise!… s-ar întreba oricine, care nu știe câtă grije are mam' mare și câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Daca se întâmplă să plouă, ori răcoare? Și mam' mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable.

– Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam' mare.

– Nu… răspunde Goe.

– Să moară mam' mare?

– Să moară!

– Ad', să-l pupe mam' mare, că trece!

Ș Ad', să-l pupe mam' mare, că trece!eabă mam' mare.amița lui

– Parcă-i șade mai bine cu beretul!… zice mam' mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce.

– Cu ce nu-i șade lui bine? adaogă tanti Mița, și-l scuipă și dumneaei și-l sărută.

– Lasă-l încolo! că prea e nu știu cum!… Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefăcându-se foarte supărată.

– Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam' mare.

Dar mamița adaogă:

– Da' pe mamițica n-o pupi?

– Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor.

– Așa? zice mamița. Lasă!… și-și acopere ochii cu mâinile și se face că plânge.

– Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe.

– Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare.

Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice:

– Cine mă pupă… uite!… ciucalată!

Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor.

– Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!… E lucru mare, cât e de deștept! zice mam' mare.

– E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Mița.

Pe când Goe își mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta… Trenul aleargă acuma despre Crivina către Periș.” (Caragiale,1988, p. 150, 152 )

Elevii fac o a altă predicție răspunzând la întrebarea „Credeți că băiețelul se va cuminți acum, sau va continua cu năzbâtiile?”

Se trec, în prima rubrică, predicțiile fiecărei grupe, apoi li se cere elevilor să citească al patrulea fragment și să completeze rubrica „Ce s-a întâmplat?”

Al patrulea fragment:

„- Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamițo! zice mamița către mam'mare.

Mam'mare se ridică bătrânește și se duce în coridor:

– Goe! puișorule! Goe! Goe!

Goe nicăieri.

– Vai de mine! țipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul!… s-a prăpădit băiatul!…

Și toate cucoanele sar.

– A căzut din tren băiatul! Țațo, mor!

Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în ușa compartimentului unde nu intră decât o persoană.

– Goe! maică! acolo ești?

– Da!

– Aide! zice mam' mare, ieși odată! ne-ai speriat.

– Nu pot! zbiară Goe dinăuntru.

– De ce?… te doare la inimă?

– Nu! nu pot…

– E încuiat! zice mam' mare, vrând să deschidă pe dinafară.

– Nu pot deschide! zbiară Goe desperat.

– Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: primește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență. Și mam' mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. În sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: primește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cucoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență. Și mam'mare se hotărește să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului.” (Caragiale,1988, p. 152- 153)

Se citește al patrulea fragment și elevii completează rubrica „Ce s-a întâmplat?” Se discută frontal și se scrie pe tablă ideea considerată a fi cea mai potrivită, în urma consultării grupelor.

Elevii fac o a altă predicție răspunzând la întrebarea „Ce credeți că va mai face Goe?”

Se trec, în prima rubrică, predicțiile fiecărei grupe, apoi li se cere elevilor să citească al cincilea fragment și să completeze rubrica „Ce s-a întâmplat?”

Al cincilea fragment:

„Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care are la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul mașinii și începe să-l tragă.

– Șezi binișor, puișorule! să nu strici ceva! zice mam'mare.

Trenul își urmează drumul de la Periș cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un șuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, și trenul se oprește pe loc, producând o zguduitură puternică.

Ce e? ce e?… Toți pasagerii sar înspăimântați la ferestre, la uși, pe scări…

– Goe! puișorule! Goe! strigă tanti Mița și se repede afară din compartiment.

Goe este în coridor… De ce s-a oprit trenul?

Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. Din ce vagon?… Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se ața înnodată și cu nodul plumbuit. Personalul trenului umblă forfota, examinând roatele tamponate cu toată presiunea, așa de tamponate că-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-și încarce iar pompa de aer comprimat și să poată urni trenul din loc. În toată vremea asta, conductorii și șeful trenului aleargă din vagon în vagon și cercetează aparatele semnalelor de alarmă.

„Cine poate ghici în ce vagon era ruptă ața plumbuită și răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri pălăria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam' mare doarme în fundul cupeului cu puișorul în brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela.

Trenul se pornește în sfârșit, și ajunge în București cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare așază frumușel beretul lui Goe, îl scuipă pe puișor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul și-l sărută dulce.

Apoi cucoanele se suie în trăsură și pornesc în oraș:

– La Bulivar, birjar! La Bulivar!…” (Caragiale,1988, p. 153 )

Se citește al cincilea fragment și elevii completează rubrica „Ce s-a întâmplat?” Se discută frontal și se scrie pe tablă ideea considerată a fi cea mai potrivită, în urma consultării grupelor.

Citind ceea ce au notat elevii în rubrica „Ce s-a întâmplat?”, se descoperă, de fapt, planul de idei al textului citit; elevii reciti întregul text, pot stabili structura lui, împărțirea pe fragmente, se pot purta discuții referitoare la alte modalități de împărțire a textului în fragmente.

În continuarea lecturii predictive am folosit metoda comparației și anume diagrama Venn-Euler, pentru identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre două personaje. Elevii au avut de comparat textele D-l Goe și Vizită de I. L. Caragiale. Metoda presupune realizarea a două cercuri care se suprapun parțial. În secvența suprapusă elevii vor trece asemănările, iar în cele două semicercuri rămase deosebirile dintre cele două personaje.

Diagrama Venn-Euler

În final elevii au avut de redactat la alegere:

O scrisoare adresată lui Goe, prin care să îi dea sfaturi și să-i explice de ce comportamentul său este greșit

Să-și imagineze o continuare a textului, să relateze o experiență prin care trece Goe în București și care îl va face să-și schimbe comportamentul

Exemple de răspunsuri

O scrisoare adresată lui Goe

Covasna, 03.05.2013

Dragă Goe,

Sunt H., sunt elev în clasa a VI-a și îți scriu să-ți spun părerea mea despre comportamentul tău. Eu cred că nu te comporți bine și nu vorbești frumos, ceea ce nu e bine. Nu cred că este bine ce faci și aș dori să-ți dau câteva sfaturi.

În primul rând, ar trebui să vorbești frumos cu rudele, să nu o jignești pe mama și bunica ta. Trebuie să înveți să ai răbdare și că nu poți obține mereu ce vrei.

Pe de altă parete trebuie să înveți mai bine, să înveți să scrii, să-mi poți răspunde și poate putem fi prieteni. Eu când am luat notă mică la școală nu am avut voie să mă joc pe calculator o săptămână.

Cam asta am vrut să-ți spun și sper că vom fi prieteni.

Cu drag,

H.

Continuarea schiței

”Ajungând pe bulevard, Goe nu avea răbdare să viziteze orașul. Îi ceru bunicii suc și ciocolată, dar aceasta se terminase. Goe începu să urle că vrea ciocolată. Doamnele au mers la magazin să cumpere ciocolată și suc. Goe nu a vrut să intre și a rămas afară. După un timp s-a plictisit și a început să alerge de colo colo. Odată a văzut că este singur și nu știa drumul înapoi. S-a speriat și a început să plângă. Un bărbat a venit la el și l-a întrebat:

De ce plângi, micuțule?

Nu e treaba ta, urâtule, a răspuns Goe.

Bărbatul a plecat și l-a lăsat singur, pentru că a vorbit urât cu el. După un timp un alt bărbat îl văzu. Acesta era „urâtul” din tren. El l-a recunoscut și a mers la el.

De ce plângi, Goe?

M-am rătăcit, a spus Goe, fără să-i mai spună „urâtule”.

„Urâtul” l-a dus înapoi la mama și bunica lui și doamnele i-au mulțumit.

Goe a văzut că dacă nu e cuminte și vorbește urât poate rămâne singur și a promis că de acum încolo va fi cuminte.”(elevi din clasa a VI-a C)

2.3.2 Aplicație pe nuvela Două loturi de I. L. Caragiale

Textul a fost aplicat la clasa a VII-a A, secția maghiară.

Activitatea de introducere a lecției s-a realizat pe grupe de câte patru elevi, folosind metoda ciorchinelui. Fiecare grupă a primit câte un bilet de loterie și a trebuit să realizeze câmpul lexical al acestuia. Elevii au avut la dispoziție 5 minute.

Fiecare grupă a prezentat realizările, s-a discutat frontal și s-au trecut pe tablă cuvintele considerate cele mai bune, în urma consultării grupurilor.

S-a anunțat titlul textului, Două loturi, s-a explicat sensul cuvântului lot, făcându-se legătura cu câmpul lexical realizat de elevi.

Lot = loz, bilet de loterie

În continuare, elevii au redactat un scurt text, în care și-au imaginat că au câștigat la loterie și unul, în care, la final, află că nu au câștigat.

Exemple de text

„- Mami, mami! Tocmai s-au extras numerele la loto! Dacă au ieșit toate numerele, oare am luat potul cel mare? Mie să îmi cumperi o bicicletă, o mașinuță electrică și multe animăluțe. Lui tati să-i cumperi o mașină frumoasă, să avem cu ce să mergem la mare, iar ție poți să-ți iei multe poșete și pantofi.” (elev, clasa a VII-a)

„Într-o zi tata citea ziarul și pentru că eram pedepsit și nu aveam voie la calculator stăteam pe lângă el. Deodată, văd că pe prima pagină sunt numerele extrase la loterie. Știam că mama a cumpărat bilete, am fugit repede la ea și i le-am cerut. Când mă uit mai bine, văd că numerele din ziar și cele de pe bilet sunt la fel. Mi-am făcut un plan cum să-l conving pe tata să mă ducă la Disneyland, pentru că mi-a promis că mă duce dacă câștigăm la loterie. Mai ma nevoie și de câteva jocuri pentru calculator și o bicicletă nouă ca a colegului meu.

Îi arăt repede biletele spunându-i planurile mele, dar tata începe să râdă spunându-mi că ziarul este de anul trecut. Am fost foarte supărat toată ziua.” (elev, clasa a VII-a)

S-au explicat elevilor câteva cuvinte, în avans, pentru a facilita înțelegerea textului.

Consoartă= soție, nevastă

Pesimist = persoană care privește cu neîncredere viața

Chivuță = țigancă

Duzină = grup de 12 obiecte de același fel

Gentil = amabil, politicos

Căință = regret, remușcare

Târn = mătură mare, făcută din nuiele

Oarba! = (interjecție) Să nu te mai văd niciodată!

Viceversa = invers

Din cauza lungimii textului s-a folosit manualul pentru citire și elevii au citit doar fragmentele indicate, au formulat predicții, au descoperit și interpretat, rând pe rând, fiecare fragment.

Elevii au citit primul fragment și au făcut predicții despre ce caută domnul și doamna Popescu, completând prima rubrică a tabelului.

Primul fragment

„Asta e … culmea!… strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea , pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget … Nu e și nu e!…

– Femeie, trebuie să fie-n casă… Dracu n-a venit să o ia!… Dar ce au pierdut? ce caută?” (Caragiale, 1988, p. 95)

Elevii citesc al doilea fragment și completează a doua rubrică a tabelului.

Al doilea fragment

„Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat.

Însă oricine mă poate întreba:

– Bine, dacă a pierdut beletul, de unde știe d. Lefter de câștig?

– E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut… Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului.

Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist:

– Ți-ai găsit! eu și noroc!

Dar d. căpitan Pandele, mai optimist:

– De unde știi dumneata norocul meu?

Ș-a pus pe d. Lefter să-i însemneze în carnet numerele biletelor.

A trecut mult de la aceasta. Lotăriile, amânate de atâtea ori, s-au tras în sfârșit amândouă în aceeași zi. La prima (Lotăria "Societății pentru fundarea unei Universități Române în Dobrogea, la Constanța"), lotul cel mare de 50.000 lei l-a câștigat numărul 076.384; iar la a doua (Lotăria "Asociațiunii pentru fundarea și înzestrarea unui Observatoriu Astronomic la București"), lotul cel mare de 50.000 lei l-a câștigat numărul 109.520.

D. Lefter, până adineaori, habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă lotăriile. Era seară; omul ședea la masă cu consoarta sa în sălița de intrare, vorbind în ticnă despre cum se scumpește viața din zi în zi, când aude o birje oprindu-se-n poartă, apoi pași apăsați în curticică și pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară. D. Lefter sare să deschidă bănuind în gând:

"Hait! iar ne chiamă deseară la serviciu extraordinar turbatul (turbatul e șeful), să ne canonească până la miezul nopții, ca să se recomande ministrului că e grozav!" – iar madam Popescu se repede în odaie, fiindcă era în négligé. D. căpitan Pandele intră ca o furtună și, vorbind din ce în ce mai tare, ca și cum d. Lefter ar fi surd:

– Bine, nene, păcatele mele! de ce n-ai venit la berărie?… se poate să fii așa de indiferent? te caut ca un nebun de atâtea ceasuri?

– Ne-a ținut până adineaori turbatul la canțilerie… De ce?

– Leftere!… nu știi nimica?

– Ce!

– Ieri s-a tras lotăriile noastre!

– Ei?

– Am câștigat!

– Nu mă-nnebuni!… Cât?

– La amândouă am câștigat loturile mari! ale mari de tot! Și căpitanul pune pe masă listele oficiale și alături carnetul său. În adevăr, carnetul sună tocmai ca-n liste: 076.384 Universitate-Constanța, 109.520 București-Astronomie.

Cititorul a înțeles acuma ce căuta de trei zile pe brânci soții Popescu.

D. Lefter a trimis turbatului o scrisoare, cerând cu tot respectul un concediu de două-trei zile, pe motiv că nu se simte de loc bine. Așa și este,e bolnav.

După o muncă zadarnică de atâta vreme, după ce toată casa a fost răsturnată de zece ori, când așa, când aminterea, d. Lefter a căzut pe o canapea sfărâmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile și așa, un fel de slăbiciune la lingurea, parcă-l lua o apă; a moțăit câteva ore ș-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun că nu mai putea de picioare și de mijloc – se-nțelege de atâta alergătură și de-atâtea ridicături. Să fi ațipit d. Lefter ca vreun sfert de ceas și de odată, se scoală drept, cu fața luminată de raza adevărului…

– Știu unde sunt! acuma știu!… uf!… le-am găsit.

– Unde?”(Caragiale, 1988, p. 95-96)

Elevii trebuie să facă următoarea predicție răspunzând la întrebarea: „Unde credeți că și-a pus Lefter Popescu biletele?

Elevii citesc al treilea fragment și completează a doua rubrică.

Al treilea fragment

– În jacheta mea cenușie de vară… Cu ea eram la berărie când le-am cumpărat. Țiu minte bine, le-am pus în buzunarul de la piept, înăuntru… Acolo, sunt!… sigur!… Adu-mi jacheta!

Pe cât își aducea mai limpede aminte domnul Lefter, pe atât madam Popescu se turbura, se roșea, se-ngălbenea…

– Care jachetă? întreabă ea aiurită, ca de pe altă lume.

– Cea cenușie.

– Leftere! zice femeia punând mâna la sânul stâng, ca și cum ar fi simțit un junghi grozav.

– Ce?

– Am… dat-o.

– Ce-ai dat?

– Jacheta!

– Care jachetă?

– Aia cenușie!

– Cui?

– N-ai spus tu că n-o mai porți?

– Cui? cui ai dat-o, nenorocito!

– La o chivuță.

– Pentru ce?

– Pe farfurii.

– Când?

– Alaltăieri…

– Alaltăieri!… fără s-o cauți prin buzunare!

– Am căutat-o, răspunde femeia îngrozită de vina ei; nu era nimic.

– Taci! strigă crunt d. Lefter… Pe câte farfurii ai dat-o?

– Pe zece… Destul m-am tocmit: n-a vrut să-mi dea o duzină întreagă, răspunde ea fără să mai știe ce spune.

– Unde sunt farfuriile?… Voi să văz farfuriile! Adu farfuriile! poruncește strașnic d. Lefter.

Consoarta sa, fără să mai zică o vorbă, se supune; i le aduce și le pune pe masă. Frumoase farfurii! cu chenar dublu, unul conabiu lat pe muche, și altul pembe îngust pe buză. Domnul Lefter ia una ș-o sună – porțălan.

– Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.

Și, pac! trântește una jos… țăndări! și pe urmă, paf! alta asemenea.

– Leftere!

– Așa sunt eu, galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!

Și iar pac! paf! până la a din urmă, pe când cocoana se scutură la fiecare, parcă ar arde-o cu un bici de foc. După ce le isprăvește pe toate d. Popescu își scoate batista, își șterge sudoarea frunții și se așează grav pe scaun, apoi, cu tonul sever, dar calm, al judecătorului ne-nduplecat către criminalul care-i stă de față-n picioare:

– La care chivuță? o știi?

– La Țâca, aia tânără frumoasă, care vine totdeauna pe aici, răspunde vinovata, plângând cu inima frântă de târzie căință.

– Știi unde se află această chivuță?

– Zice că stă tocmai la margine, în mahalaua Farfurigiilor.

– Destul, nenorocito!

Peste un ceas, pe-nserate, o birje trece în goana mare prin strada Emancipării din Farfurigii: pe capră, alături cu birjarul, un sergent; în fund, d. Lefter și d. căpitan Pandele: iar, dinainte, încă un sergent și d. comisar al secției respective, Turtureanu, deja cointeresat cu cinci la sută asupra câștigului – se-nțelege, câștig, dacă se vor găsi cele două bilete. Comisarul știe unde stă chivuța Țâca.

Birja, trecând din greu prin noroi, se oprește în sfârșit în apropierea unei cocioabe de pământ, care șade singuratică pe un peș, pe un maidan. Comisarul postează pe sergenți, pitulați, în dosul cocioabei, după regula strategică consacrată la călcări de vizuini; le face semnul clasic al lui Harpocrates, ș-apoi trece, urmat de d. căpitan și de d. Popescu, să bată la ușe… O fetică zdrențuită vine să deschiză. În sălița luminată de pălpăiala a câțiva tăciuni de pe vatră, miroase strașnic a carne cu prune: o țigancă bătrână pregătește de cină. Țoți trei vizitatorii se dau înapoi pe prispă punându-și mâna la nas.

– Unde-i mă-ta, fa? întreabă d. comisar.

– Trebuie să vie acuma, zice copila uitându-se sperios la cei trei domni.

– Aprinde-un muc de lumânare și hai de ne du în odaie, s-o așteptăm. Fata stă la-ndoială.

– Haide! se răstește d. Turtureanu… și toți trei intră, împingând pe fată-nainte.

– Da ce e? întreabă bătrâna, ridicându-se de la vatră, unde sta stârcită.

– Avem treabă cu fie-ta, cu Țâca…

– Lipsește ceva dintr-o casă… știe ea ce lipsește, adaogă d. Lefter.

– Vai de mine! boiarule, zice bătrâna… N-are Țâca obiceiul… La toate casele boierești o cunoaște pe Țâca… la toate cocoanele mari o știe pe Țâca…

– Haide! nu mai lungi vorba, comandă d. căpitan Pandele, ș-aprinde! cât vrei să mă ții în picioare?

– Iac-aprinz… Da nu se poate, Țâca, boiarule! să ferească Dumnezeu! eu, pântru Țâca, poci să-mi pui mâna-n foc pântru Țâca… Poate, altă chivuță…

Și zicând aceasta, baba a aprins o lumânare de seu ș-a trecut în odaie, urmată de boieri. Odaia are două paturi, o masă, o laviță, un scaun și o sobiță de tuci. Pe amândouă paturile, stau grămezi de haine, încălțăminte, pălării, șaluri purtate, pe sub paturi și pe laviță fel-de-fel de mărfuri de farfurărie și sticlărie…

La vederea mormanelor de vechituri, d. Lefter tresare; se repede și-ncepe să scotocească luând și examinând pe rând bucățică cu bucățică, fir cu fir. Câte reflexiuni ironice, picante, sentimentale, se pot face asupra unei așa grămezi pestrițe de vechituri, cu privire la zădărnicia lumii trecătoare prin care au trecut și ele o clipă, nouă, neveștejite! Dar d. Lefter n-are vreme să filosofeze… el caută… caută mereu… Fatalitate! jacheta cenușie nu se află. Când gânduri peste gânduri îi clocotesc în cap, iacătă și Țâca, d-abia ducându-și coșul plin de vechituri nouă, foarte obosită de alergătura zilii-ntregi și flămândă: de departe i s-au umflat nările ca răspuns la chemarea generosului miros de pe vatră.

Cum intră, o înconjură toți trei musafirii; d. Lefter o ia de pept:

– Unde mi-e jacheta?

– Care jachetă?

– Jacheta a cenușie…

– Care jachetă cenușie?

– Jacheta cu biletele…

– Care belete, boiarule?

– Te faci că nu știi, gașperiță!

– Să mă trăsnească Dumnezeu! să hie al dracului!

– Mai bine, spune drept, zice d. Turtureanu.

– Dacă spui ai bacșiș bun, adaogă d. căpitan Pandele.

– Ce sa spuie boiarule! zice bătrâna apilpisită: ce să spuie? vai de păcatele noastre, dacă nu știe… auzi colo! ce sa spuie?

– Taci tu! zbiară d. Turtureanu și-i dă brânci babei cât colo în săliță.

Baba își face cruci, iar copila tremură ca varga lângă vatră, unde prunele sfârâie tare-n cratiță.

– Să n-aibă parte!… dă să zică Țâca.

– Na-i fost tu, o-ntrerupe d. Lefter, în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă – naltă, subțirică, frumoasă, oacheșă, casele ale verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr d-asupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu?

– Ba, am fost.

– Atunci, de ce minți?

– Ba, nu minț, boiarule; am fost. Ei?

– Nu ți-a dat pe zece farfurii, că n-ai vrut să dai o duzină-ntreagă, cu chenar conabiu lat pe muche și altul pembe îngust pe buză, o jachetă cenușie?

– Ba, mi-a dat.

– Atunci, de ce minți?

– Nu minte, boiarule! zice bătrâna din săliță.

– Taci tu!… Unde e jacheta?

– E pa mine… o port pa dedesubt.

– Ca să nu te prinz!

– Ba, sa hie al dracului care n-o poartă de frig… Sunt borțoasă, boiarule… alerg toată zâulica pân zloată – bogdaproste, îmi țâne cald la pântece și la șale.

– Dezbracă-te, poruncește d. Lefter.

– Iaca…

Și Țâca începe a-și lepăda țoalele de pe ea. Tocmai dedesubt de tot, peste cămașe, se vede jacheta cenușie. D. Lefter repede o caută-n buzunarul de la piept; chivuța se strâmbă, că se gâdilă la sân. În buzunar, nimic; dar în fund are o descusătură… desigur o fi căzut în căptușeală. Țâca scoate și o dă d-lui Lefter, care o descoase cu briceagul din toate tighelurile… În căptușală, nimic și iar nimic.

– Ce mi-ai făcut biletele? răcnește îngrozitor cu pumnii-n-cleștați d. Lefter, pe când ceilalți doi o strâng de aproape într-un colț.

– Care belete? zbiară și chivuța ca o nebună ș-apoi, schimbând tonul, strigă tare către baba din săliță în țigănește: "Săi, că se sfarojesc prunele de tot!"

– Ce ai spus pe țigănește? urlă d. Lefter.

– Hauleu! începu să se bocească baba și copila, ce năpaste a fost să cază pe noi!

– Să-mi scoți biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! că te omor, mă-nțelegi? te omor!

Și-i trage Țâchii o palmă, s-o năucească. Atunci, toate trei femeile se pornesc pe răgete, să crezi că s-a aprins o cușcă cu pantere. D. Turtureanu dă într-o parte pe d. Lefter și cu gravitate:

– Las-o mă rog… Las' că spun dumnealor la secție. Apoi iese-n ușă, dă un țignal; sergenții răsar ca din pământ, și haide! le-au pornit pe nemâncate…

Pe când vorbește d. Turtureanu, d. căpitan Pandele citește gazeta de seară, iar d. Lefter ascultă dus pe gânduri. La un moment, d. Popescu se face palid: un domn a intrat în berărie și trece pe lângă masa lor către fund. Este șeful său de la minister, un tip foarte posomorât și din cale afară aspru. D. Lefter se scoală și salută; șeful d-abia moțăie din cap și se așează la o masă puțin mai departe. (Caragiale, 1988, p. 96-101)

„Ce credeți că îi spune șeful domnului Popescu pentru că nu a fost la serviciu și ce face Lefter după aceea?”

Elevii fac predicții și completează prima rubrică, apoi citesc fragmentul următor și completează a doua rubrică, în urma consultării între ei.

Al patrulea fragment

„Peste câteva momente, domnul șef, care a plătit paharul său de bere, se scoală și, trecând spre ușă pe lângă masă, zice:

– Domnule Popescu, dacă dumneata nu mai vrei să vii la serviciu, atunci, te rog, cel puțin trimite mâine cheia sertarului, unde ai acte publice în întârziere.

– Am fost bolnav, domnule șef.

– Mofturi!…

– Parol, domnule șef; mâine viu negreșit.

– Te rog! zise scurt și apăsat șeful și plecă fără să salute. D. Turtureanu se uită la ceas… Târziu! Trebuie să meargă la serviciul de noapte: peste un ceas trece inspectorul pe la secție. Pleacă; d. Lefter pleacă după el. Să aruncă într-o birjă; d. Lefter se aruncă după el.

– Merg și eu la secție, nene Turturene, s-o mai văz pe hoață! D. Turtureanu se-nvoiește numai după ce amicul își da cuvântul solemn de onoare că n-are să mai fie violent, n-are să mai facă nimic femeilor arestate. Pe drum, d. Popescu promite amicului său să-i ridice partea din câștig de la cinci la zece ta sută, dacă se găsesc biletele.

– Pe viitorul și pe onoarea mea! nene Turturene!

Au sosit… Nenorocire!… Inspectorul trecuse pe la secție adineauri; cercetase la secret, notase ceva foarte supărat, în portofel, și liberase pe cele trei femei, îmbunându-le cu vorbe blânde.

– De mare belea mi se pare că m-ai dat, nene Popescule, cu ipohondriile dumitale! a zis d. comisar.(…)

Era cam pe la rândul al treilea al salipgiilor; mijea bine de ziuă, când d. Lefter, după ce rătăcise atâta vreme prin mahalale, ajunse în sfârșit în maidanul din strada Emancipării, în fața cocioabei, de unde ridicaseră aseară pe cele trei chivuțe…

Poate… poate că rugăciunea să biruie ce n-a putut birui violența… și d. Popescu bate cu sfială la ușa sărmanei locuințe… Nici un răspuns… Mai bate odată, tot așa de discret… Același rezultat… Să bată mai cu inimă!… Dar mai multă inima n-are… Se apropie în vârful galoșilor de ferestruică și ascultă ce să fie înăuntru… În tăcerea dimineții umede și neguroase, se aud bine horcăieli… Femeile, zdrobite de împrejurările prin care trecuseră, dormeau duse.

D. Lefter șezu pe marginea de lemn a prispii și aprinse o țigaretă… Șezu cât șezu așa, meditând un discurs bine simțit pentru a convinge pe chivuțe că niște femei muncitoare pot câștiga o avere într-un chip onorabil, fără să caute a ruina pe un om, de la casa căruia au câștigat totdeauna o bucățică de pâine… Ar fi păcat! și mai la urmă, el a dat de știre: biletele sunt anulate; dar zece, cinsprezece la sută, da! o avere necalculabilă, care le pică din cer: bogate, independente și… oneste, ș.c.l…

Deodată, se aude zgomot ușor în casă… în sfârșit, s-au deșteptat… Musafirul se scoală-n picioare, tușește și pune mâna pe bordul pălăriei. În același moment ușa se deschide și se arată-n prag chipul nețesălat al fetii:

– Haoleu, mamă! săriți! c-a venit hăla iar! Femeile sar degrab:

– Iar ai venit, nebunule? țipă Țâca.

– Ai venit iar la belete, ai? urlă bătrâna. Și, până să n-apuce d. Popescu să salute măcar, se pomenește fleașc! drept în ochi, o strachină cu prune sleite!

– Na belete!

– Să pui să ne omoare, nevinovate, la poliție, ai? oțule!

Și după ce i-au luat văzul, trege-i pumni, palme, și pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn și femeia cu un târn, și dă-l tava pân noroi:

– Na belete! na belete!! na belete!!!

Când au ostenit bine chivuțele, a plecat și d. Lefter destul de ostenit și dumnealui dar repede, și cu capul gol, de degrab ce-i era, – și chivuțele după el:

– Ho! Ho! nu mai vrei belete? să mai vii la belete! ho! oarrba!!

Pe la șapte și jumătate d. Popescu era acasă. Consoarta sa nu dormise toată noaptea de grijă. Cocoana, văzând halul omului, s-a pornit pe plâns… De cu seara, venise un prieten de la minister și lăsase o scrisoare…

0 citește:

«Dragă Leftere,

Astăzi, când am plecat de la canțilerie, d. Georgescu, șeful, mi-a zis să te anunț că, dacă mâine nu vii la serviciu, poți să nu mai vii deloc, căci face raport de destituire și pune să spargă broasca sertarului tău, unde ai încuiat dosarul cu afacerea Goldstein. Au venit astăzi trei deputați și au făcut gură că se trăgănează lucrurile. De mâne, începem pe cât o ține Camera, canțileria la 8 dim. Te rog, în interesul tău, vină negreșit. Șeful e turbat rău.

Al tău fidel amic,

MITICUȚĂ»

La opt și cinci, d. Lefter, spălat și premenit, suie treptele ministerului. întreabă pe aprod:

– Șeful a venit?

– Acușica, răspunde aprodul. A ordonat să mergeți imediat la dumnealui.

D. Popescu grăbește și intră foarte umilit. Șeful, care se plimbă de colo până colo, cu mâinile în buzunar, cum îl vede, se oprește:

– Ai venit, domnule?

– Da, domnule Georgescu…

– Aici nu sunt domnul Georgescu, domnule! aici sunt domnul șef… Să-mi aduci la moment dosarul afacerii Goldstein… Și altădată, să știi că te dau afară! Statul nu plătește impiegații, ca să facă beții noaptea și ziua să zacă – uite ce prăpădit ești! – în loc să vie la datorie… M-ai auzit? Mergi de-mi adu dosarul!

Impiegatul iese împleticindu-se. Se duce la masa lui de lucru, descuie sertarul și apucă nervos un vraf de hârtii. Când dă să pună vraful pe masă, scapă pântre dește jos o hârtiuță mică îndoită. S-apleacă – o ridică — o privește lung — dă un țipăt…”(Caragiale, 1988, p. 102-104)

„Ce credeți că găsește Lefter în sertarul biroului și ce face?”

Elevii fac predicții și completează prima rubrică, apoi citesc fragmentul următor și completează a doua rubrică, în urma consultării între ei.

Al cincilea fragment

„Toți zeii! toți au murit! toți mor! numai Norocul trăiește și va trăi alături cu Vremea, nemuritoare ca și el!… Sunt aci!… aci biletele!… aci era soarele strălucitor căutat atâta timp orbește pe-ntuneric!

D. Lefter e liniștit – acea liniște a mării, care, înțelenită în fine, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan: fața ei este senină, fără creț, pe când în fundu-i zac atâtea sfărâmâturi de corăbii înghițite pe de-apururi, înainte de a fi putut ajunge la liman!

El ascunde-n sân, între flanelă și piele, într-un plic de pânză, cele două bucățele de hârtie tipărite conabiu, ca muchea unor farfurii pierdute pe veci. Surâzând de această reminiscență vizuală, se încheie la jiletcă fără pripă, se așează bine în jețul său de mușama și așterne cu mâna sigură pe o coală de hârtie ministerială, următoarea compoziție, care, sub forma-i laconică, ascunde atâta ironie:

Domnule Ministru,

«Sănătatea mea prea delicată nu-mi permite să mai suport asprimile de tot felul ale serviciului.

Vă rog dar respectuos să binevoiți a-mi primi demisia din postul ce ocup la acest onor minister.

Binevoiți etc.»

«ELEUTHERIU POPESCU».

Ia apoi dosarul și demisia și intră hotărât la șeful, care lucrează cu nasul vârât în hârtii:

– Domnule șef, iată dosarul Goldstein.

– Bine, răspunde superiorul fără să ridice capul. Lasă-l aici.

– Și mai iată, "domnule Georgescu", vă rog foarte mult, și demisia mea.

– Bine… Las-o aici.

– Vă salut.

– Bine… Du-te.

După zece minute, omul care a scuturat în fine jugul nesuferitei robii, intră la bancherul unde au fost depuse biletele en gros.

– Mă rog, unde se încasează câștigurile de la lotăriile care s-au tras alaltăieri?

– Fondul e depus la casa de depuneri, dar poate cineva să le-ncaseze și prin noi. Aveți vreun bilet câștigător?

– Am două câștigătoare, răspunse fără afectare d. Popescu, și arată de departe biletele, ținându-le grațios între două degete.

– Sunt câștiguri mari?

– Măricele… Am amândouă câștigurile mari! Bancherul deschide niște ochi plini de admirație și zice, dând să ia biletele:

– Dați-mi voie, mă rog.

Dar d. Lefter retrage încetinel mâna, desdoiește biletele și întreabă:

– N-aveți listele oficiale?

– Ba da. Iată-le.

– Mă rog, zice d. Lefter cu vorbă respicată, Avem odată: zero-șapte-zeci-și-șase-de-mii-trei-sute-opt-zeci-și-patru Universitate-Constanța.

– Nu, răspunde bancherul: una-sută-și-nouă-mii-cinci-sute-două-zeci.

– Dă-mi voie, nu mă-ncurca: una sută-și-nouă-mii-cinci-sute-două-zeci – București-Astronomie.

– Ba, pardon, zice bancherul… București-Astronomie zero-șapte-zeci-și-șase-de-mii-trei-sute-opt-zeci-și-patru.

D. Lefter nu-și dă seama bine de ce, dar simte o sfârșeală, și cade, alb ca porțelanul, pe un scaun lângă cantoră, întinzând machinal mâna cu biletele. Bancherul le ia se uită bine la liste, la bilete, la posesorul lor, și zâmbind și el fără afectare zice d-lui Lefter, care ascultă stupid:

– Uite ce e, stimabile: v-ați înșelat. Și iacă de unde provine… Dumneata ai… Ciudat lucru, ce-i drept… Cum s-a întâmplat!… Al dracului!… Dumneata ai la una tocmai numărul care a câștigat la cealaltă și…

– Și ce?

– … și viceversa.

Cum aude cuvântul viceversa, d. Lefter se face vânăt ca ficatul și se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă:

– Vice-versa! Nu se poate, domnule! peste poate! Vice-versa! Asta-i șarlatanie, mă-nțelegi! Vă-nvăț eu minte pe d-voastră să umblați d-acu-ncolo cu infamii, și să vă bateți joc de oameni, fiindcă este o exploatare și nu vă mai săturați ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se-ncrede orbește-n mofturile d-voastră și cu tripotajuri ovreiești de bursă, care suntem noi proști și nu ne-nvățăm odată minte ca să venim, mă-nțelegi, și să ne revoltăm… da! să ne revoltăm! Așa să știți: proști! proști! proști!

Ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să tropăie din picioare, făcând așa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forței publice ca să scape de d. Lefter…” (Caragiale, 1988, p.104-106)

„ Cum credeți că se termină textul?”

Elevii fac predicții și completează prima rubrică, apoi citesc ultimul fragment și completează finalul în a doua rubrică.

Al șaselea fragment

„Dacă aș fi unul din acei autori care se respectă și sunt foarte respectați, aș încheia povestirea mea astfel…

…Au trecut mulți ani la mijloc.

Într-un târziu, cine vizita mânăstirea Țigănești, putea vedea acolo o mică bătrână, oacheșă, înaltă și uscată ca o sfântă, cu o aluniță mare păroasă d-asupra sprincenei din stânga și cu privirea extatică. Ea nu scotea un cuvânt, nu voia să răspunză la nici o întrebare; nu făcea nici un rău, era dimpotrivă foarte blândă. O singură apucătură denunța oarecum că, sub fruntea ei senină, clipea o minte cu reazimul dezrădăcinat: toată ziulica, maica Elefteria culegea, te mir pe unde le mai găsea, cioburi de străchini, pe care le ascundea cu scumpătate în scunda ei chiliuță.

Tot într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureștilor, trecătorii puteau vedea un moșneag micuț, intrat la apă și scofâlcit, plimbându-se liniștit, cu acea liniște a mărei, care, potolită în sfârșit, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan. Bătrânelul se plimba regulat, – dimineața, de colo până colo pe dinaintea Universității – seara, cum răsăreau aștrii, de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, – șoptind mereu, cu un glas blajin, același cuvânt: "Vice-versa!… da, vice-versa!”… – cuvânt vag ca și vagul vastei mări, care sub fața-i fără creț, ascunde-n tainicele-i adâncuri stâncoase cine știe câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de-a pururi pierdute!

Dar… fiindcă nu sunt dintre acei autori, prefer să vă spun drept: după scandalul de la bancher, nu știu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu și cu madam Popescu.”(Caragiale, 198, p. 106-107)

Elevii sunt îndrumați să scrie un posibil final al textului.

Exemple de texte

„Lefter Popescu a plecat de la bancă supărat s-a dus acasă și i-a spus doamnei Popescu că nu au câștigat. A doua zi Lefter a plecat la Minister să ceară să lucreze din nou, dar șeful nu l-a lăsat. Cei doi au rămas foarte săraci și repetau mereu viceversa.”

„După ce ieși din bancă Lefter s-a așezat pe scară și a început să plângă de supărare. La scurt timp îl auzi pe bancher care l-a strigat:

Domnule, domnule, veniți repede! S-a produs o greșeală!

Ce e? Ce e?

La mine e greșeala, la mine e viceversa.

Cum viceversa?

Adică listele mele sunt viceversa, numerele dumitale sunt corecte.

Vasăzică am câștigat?

Da.

La amândouă?

Da.

Astfel Lefter Popescu se îmbogăți, își cumpără o casă mare și trăi fericit.”

În continuarea lecturii predictive am folosit metoda rețeaua personajului, metodă care valorifică, în primul rând, capacitatea de analiză a elevilor. După citirea textului, elevii notează într-un cerc numele personajului,Lefter Popescu, apoi împărțiți în perechi, scriu în cercuri satelit cuvinte care caracterizează personajul. Elevii notează în jurul în jurul cercurilor acțiuni, atitudini, extrase din text care evidențiază însușirile alese. În final, rețeaua

este discutată și completată la tablă și în caiete

Rețeaua pesonajului

2.3.3 Aplicație pe nuvela La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale

Textul a fost aplicat la clasa a IX-a C, secția română, nivel mediu.

Elevii sunt grupați în grupuri de câte 4-5. Se cere elevilor să scrie pe un bilețel ceea ce înțeleg ei prin fantastic. Aceste bilețele se strâng și se afișează pe tablă folosind metoda ciorchinelui, apoi ciorchinele va fi copiat în caiete.

Elevii primesc următoarea fișă de lucru și fac o primă predicție.

Fișa nr. 1

Se prezintă următoarea situație:

Un tânăr dorește să ajungă la Popești de Sus la logodnica și socrul său pentru a se însura. Pe drum poposește la un han, de unde nu mai poate pleca,chiar dacă își dorește și chiar încearcă să facă acest lucru, fiind reținut de proprietara hanului.

Cerință:

De ce mijloace credeți că se folosește proprietara pentru a-l reține pe eroul povestirii?

Răspunsuri ale elevilor:

„Noi credem că femeia îl vrăjește ca acesta să se îndrăgostească de ea, pentru că era o vrăjitoare malefică.”

„Noi considerăm că i-a pus ceva în mâncare sau băutură să uite cine este, să-și piardă memoria, să rămână cu ea.”

„ Se poate că femeia îl convinge cu vorbe frumoase pe eroul povestirii, îi promite bogăție, fericire deplină, tinerețe fără bătânețe ca în basme.”

Elevii citesc fragmentul de pe fișa a doua și identifică răspunsul corect.

Fișa nr. 2 Grupa I

„Cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă, știam. Niciodată însă de când o cunoșteam – ș-o cunoșteam de mult; trecusem pe la hanul lui Mânjoală de atâtea ori, încă de copil, pe când trăia răposatul taică-meu, că pe acolo n-era drumul la târg – niciodată nu mi se păruse mai plăcută… Eram tânăr, curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel. M-am apropiat pe la stânga ei, cum era aplecată spre vatră, și am apucat-o peste mijloc; ajungând cu mâna la brațul ei drept, tare ca piatra, m-a-mpins dracul s-o ciupesc.

– N-ai de lucru? zice femeia și s-a uitat la mine chiorâș… Dar eu ca s-o dreg, zic:

– Strașnici ochi ai, cocoană Marghioalo!” (Caragiale, p.14).

Fișa nr. 2 Grupa II

„Bună mâncare! pâine caldă, rață friptă pe varză, cârnați de purcel prăjiți, și niște vin! și cafea turcească! și râs și vorbă… halal să-i fie cocoanei Marghioalii! După cafea zice cotoroanții:

– Spune să scoată o jumătate de tămâioasă…

Grozavă tămâioasă!… Mă apucase un fel de amorțeală pe la încheieturi; m-am dat așa-ntr-o parte pe pat, să trag o țigara cu ale din urmă picături chihlimbarii din pahar, și mă uitam prin fumul tutunului la cocoana Marghioala, care îmi sta pe scaun în față și-mi făcea țigări. Zic:

– Fie, cocoană Marghioală, strașnici ochi ai!…” (Caragiale, p.15).

Fișa nr. 2 Grupa III

„Mi-am tras mâna cu putere; am mers la grajd; cu mare greutate am deșteptat un argat și mi-am găsit calul; l-am închingat, l-am tras la scară și m-am suit în odaie să-mi iau noapte bună de la gazdă. Femeia, dusă pe gânduri, ședea pe pat cu căciula mea în mână, o tot învârtea ș-o răsucea.

– Cât am de plată? am întrebat.

– Îmi plătești când treci înapoi, răspunse gazda, uitându-se adânc în fundul căciulii.

Ș Îmi plătești când treci înapoi, răspunse gazda, uitându-se adânc în fundul căciulii.i mi-am găsit calul; l-am închingat, l-am tras la scară și m-am suit în odaie să-mi iau noapte

– Sărut ochii, cocoană Marghioalo!” (Caragiale, p.16).

Elevii au răspuns că proprietara hanului, Marghioala, l-a vrăjit pe eroul povestirii cu privirea, cu ochii, identificând un prim simbol/motiv al textului.

În continuare elevii numesc alte posibile motive care apar în text alcătuind câmpul lexical al vrăjitoriei.

Elevii primesc următoarea fișă cu un fragment din nuvelă în care e prezentată istoria hanului, așa cum o știe eroul. Elevii trebuie să dezvolte nucleul narativ într-o scurtă narațiune de tip știre.

Fișa nr. 3

„Odată au vrut s-o calce tâlharii… S-au apucat să-i spargă ușa. Unul dintre ei, ăl mai voinic, un om cât un taur, a ridicat toporul și când a tras cu sete, a picat jos. L-au ridicat repede! era mort… Frate-său a dat să vorbească, dar n-a putut – amuțise. Erau patru inși. L-au pus pe mort în spinarea lui frate-său, și ceilalți doi l-au apucat de picioare, să-l îngroape undeva departe. Când să iasă din curtea hanului, Mânjoloaia începu să strige pe fereastră: hoții! și-n față-le, iacă zapciul cu mai mulți inși și cu patru dorobanți călări. Strigă pomojnicul: "Cine-i?" Hoții cei doi fugi care-ncotro! rămâne mutul cu frate-său mort în cârcă. Acu, ce te faci la cercetare? Toată lumea știa că mutul vorbește; cui putea să-i treacă prin cap că mutul nu se preface? L-au bătut până l-au smintit, ca să-i vie glasul la loc – degeaba. De atunci li s-a tăiat pofta flăcăilor să mai calce hanul..”. (Caragiale, p.12-13).

Exemple de texte:

Pe grupe, elevii completează fișa cu motive și simboluri. Acestea sunt discutate și apoi notate în caiete.

Fișa nr. 4

(fișă de lucru preluată și adaptată de pe site-ul http://www.didactic.ro/materiale-didactice/32334_la-hanul-lui-manjoala, accesat pe data de 02.02.2012)

2.3.4 Aplicație pe nuvela Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi

Textul a fost aplicat la clasa a XI-a B, secție maghiară.

S-a propus elevilor următoarea situație de opțiune morală:

Alexandru Lăpușneanul, protagonistul nuvelei”Alexandru Lăpușneanul”de C. Negruzzi, trădat de boieri în prima sa domnie, vine spre Moldova cu o armată numeroasă alcătuită din mercenari străini,cu gândul de a redobândi scaunul țării. La graniță este întâlnit de câțiva boieri moldoveni, care îi spun să se întoarcă înapoi, pentru că nu-l vrea țara. Lăpușneanul le răspunde: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră.” (Negruzzi, 2008, p.2) Neputându-se împotrivi, domnitorul țări fuge, oferindu-i astfel lui Lăpușneanul tronul.

Cerință:

Cum trebuie să procedeze mai departe Lăpușneanul vizavi de boierii care l-au trădat în prima lui domnie?

Alegeți din variantele propuse și argumentați-vă opțiunea:

a) Lăpușneanul trebuie să-i ierte pe boierii care l-au trădat, căpătând astfel încrederea și susținerea lor.

b) Lăpușneanul trebuie să-i expulzeze din țară asigurându-și astfel liniștea necesară domniei.

c) Domnitorul trebuie să-i pedepsească pe toți cei care l-au trădat, ucigându-i.

d) Domnitorul trebuie să le ia averile, lăsându-i în viață.

e) Lăpușneanul trebuie să le explice că trădarea nu este cel mai bun mijloc de a scăpa de un domnitor.

f) Afirmând că-i iubește, Lăpușneanul trebuie să demonstreze acest fapt în relația sa cu boierii.

g) Altă opinie.

Opiniile elevilor au fost împărțite. Unii elevi au considerat că Domnitorul trebuie să le ia averile, dar să-i lase în viață; alții din contră au spus că Domnitorul trebuie să-i pedepsească pe toți cei care l-au trădat, ucigându-i, iar o altă parte a considerat că Lăpușneanul trebuie să-i expulzeze din țară asigurându-și astfel liniștea necesară domniei.

Elevii fac o predicție răspunzând la întrebarea „Ce credeți că va face Lăpușneanul?”

Majoritatea elevilor au răspuns că îi va expulza pe boierii trădători din țară, doar unii au considerat că îi va ucide.

În continuare elevii au citit fragmentul tăierii capetelor celor 47 de boieri, respectând tonul, intonațiile, pauzele, accentele logice adecvate textului.

„— Doamne! Doamne! zise Moțoc, căzînd în genunchi, nu ne pedepsiți pre noi după fărădelegile noastre! […] Încredi-te în noi!

— Să mă-ncred în voi? zise Lăpușneanul înțelegînd planul lui. Pesemne gîndești că eu știu zicătoarea moldovenească: «Lupul părul schimbă, iar năravul ba»? Pesemne nu vă cunosc eu și pre tine mai vîrtos?[…]Dar tu, Moțoace? învechit în zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii, ai vîndut pre Despot, m-ai vîndut și pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-mi, n-aș fi nătărău de frunte, cănd m-aș încrede în tine? Eu te iert însă, c-ai îndrăznit a crede că iar mă vei putea înșela, și îți făgăduiesc că sabia mea nu se va mînji în sîngele tău; te voi cruța, căci îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstemurile norodului. Sînt alți trîntori de care trebuie curățit stupul.

«Boieri dumneavoastră! De la venirea mea cu a doua domnie și pînă astăzi, am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. Unul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de aceasta; dar dumneavoastră știți că m-a silit numai dorința de a vedea contenind gîlcevirile și vînzările unora și altora, care ținteau la răsipa țării și la peirea mea. Astăzi sînt altfel trebile. Boierii și-au venit în cunoștiință; au văzut că turma nu poate fi fără păstor, pentru că zice mîntuitorul; „Bate-voi păstorul, și se vor împrăștia oile».

Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, iubindu-ne ca niște frați, pentru că aceasta este una din cele zece porunci: „Să iubești pre aproapele tău ca însuți pre tine și să ne iertăm unii pre alții, pentru că sîntem muritori, rugîndu-ne Domnului nostru Iisus Hristos — își făcu cruce — să ne ierte nouă greșalele, precum iertăm și noi greșiților noștri.“.

Sfîrșind această deșănțată cuvîntare, merse în mijlocul bisăricii și, după ce se închină iarăși, se înturnă spre norod în față, în dreapta și în stînga, zicînd:

— Iertați-mă, oameni buni și boieri dumneavoastră!

— Dumnezeu să te ierte, măria-ta! răspunseră toți, afară de doi juni ce sta gînditori, răzămați de un mormînt lîngă ușă, însă nime nu le-a luat seama.

Lăpușneanul ieși din biserică, poftind pre boieri să vie ca să ospăteze împreună; și încălecînd, se înturnă la palat. Toți se împrăștiară.

— Cum îți pare? zise unul din boierii care i-am văzut că nu iertase pre Alexandru-vodă.

— Te sfătuiesc să nu te duci astăzi la dînsul la masă, răspunse celălalt; și se amestecară în norod. Acești erau Spancioc și Stroici.

La curte se făcuse mare gătire pentru ospățul acesta. Vestea se împrăștiase că domnul se împăcase cu boierii și boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. Cît pentru norod, el era indiferent; el din împăcarea aceasta nu aștepta vreun bine, nici prepunea vreun rău. Norodul se învoia cu oblăduirea lui Alexandru-vodă; cîrtea numai asupra ministrului său Moțoc, care întrebuința creditul ce-l avea la domn, spre împilarea gloatei. Căci, deși era necontenite jalobele obștiei pentru jăfuirile lui Moțoc, Lăpușneanul sau nu răspundea, sau nu le asculta.

Ceasul prînzului apropiindu-se, boierii începură a veni călări, întovărășiți fieștecare de cîte două-trei slugi. Luau seamă însă că curtea era plină de lefecii înarmați și că patru tunuri sta îndreptate spre poartă; dar socoteau că sînt puse pentru a serba, după obicei, ceremonia prin salve. Unii poate că și prepuneau vreo cursă, dar odată intrînd, nu se mai putea înturna: căci porțile erau străjuite și păzitorii porunciți a nu lăsa să iasă nime.

Adunîndu-se, boierii, 47 la număr, Lăpușneanul se puse în capul mesii, avînd în dreapta pre logofătul Trotușan și în stînga pre vornicul Moțoc. Începură a zice din surle: și bucatele se aduseră pe masă.

În Moldavia, pe vremea aceea, nu se introdusese încă moda mîncărilor alese. Cel mai mare ospăț se cuprindea în cîteva feluri de bucate. După borșul polonez, veneau mîncări grecești ferte cu verdețuri, care pluteau în unt; apoi pilaful turcesc, și, în sfîrșit, fripturile cosmopolite. Pînza mesii și șervetele erau de filaliu țesute în casă. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile și păharele erau de argint. Pe lîngă părete sta așezate în rînd mai multe ulcioare pîntecoase, pline de vin de Odobești și de Cotnar și la spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă, care dregea. Toate aceste slugi erau înarmate.

În curte, pe lîngă două junci și patru berbeci fripți, erau trei poloboace desfundate, pline de vin; slujitorii mîncau și beau; boierii mîncau și beau. Acum capetele începuseră a se înfierbînta; vinul își făcea lucrare. Boierii închinau și urau pre domn cu vivate zgomotoase, la care răspundeau lefeciii prin chiote și tunurile prin bubuit.

Acum era aproape a se scula de la masă, cînd Veveriță ridică paharul și închinînd zise:

— Să trăiești întru mulți ani, măria-ta! să stăpînești țara în pace și milostivul Dumnezeu să te întărească în gîndul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri și a bîntui norodul…

N-apucă să sfîrșească, căci buzduganul armașului, lovind-l drept în frunte, îl oborî la pămînt.

— A! voi ocărîți pre domnul vostru! strigă acesta; la ei, flăcăi!

În minut, toți slujitorii de pe la spatele boierilor, scoțînd junghiurile, îi loviră; și alți ostași, aduși de căpitanul de lefecii, intrară și năpustiră cu sabiile în ei. Cît pentru Lăpușneanul el luasă pre Moțoc de mînă și se trăsesă lîngă o fereastră deschisă, de unde privea măcelăria ce începuse. El rîdea; iar Moțoc, silindu-se a rîde ca să placă stăpînului, simțea părul zburlindu-i-se pe cap și dinții săi clănțănind. Și cu adevărat era groază a privi această scenă sîngeroasă. Închipuiască-și cineva într-o sală de cinci stînjeni lungă și de patru lată, o sută și mai mulți oameni ucigași și hotărîți spre ucidere, călăi și osîndiți, luptîndu-se, unii cu furia deznădejdei, și alții cu aprinderea beției. Boierii, neavînd nici o grijă, surprinși mișălește pe din dos, fără arme, cădeau făr-a se mai împotrivi. Cei mai bătrîni mureau făcîndu-și cruce; mulți însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacîmurile mesii se făceau arme în mîna lor; unii, deși răniți, se încleștau cu furie de gîtul ucigașilor și, nesocotind rănele ce priimeau, îi strîngeau pîn-îi înădușeau. Dacă vreunul apuca vreo sabie, își vindea scump viața. Mulți lefecii periră, dar în sfîrșit nu mai rămasă nici un boier viu. Patruzeci și șepte de trupuri zăceau pe parchet! În lupta și trînta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sînge făcuse o baltă pe lespezile salei.”(Negruzzi,2008, p. 3, 5-6)

Elevii identifică reacția lui Lăpușneanu vizavi de boieri și modul său de a-i pedepsi și de a se răzbuna: Lăpușneanu îi ucide pe majoritatea boierilor, doar doi dintre ei reușesc să scape, pentru că nu au avut încredere în cuvintele Domnitorului și nu au căzut în capacană. Cei doi, Spancioc și Stroici reușesc să fugă din țară.

Elevii fac o altă predicție răspunzând la întrebarea „De ce credeți că îl lasă în viață pe Moțoc?”

Elevii citesc fragmentul dat și completează a doua rubrică a tabelului.

„— Oameni buni! Măria-sa vodă întreabă ce vreți și ce ceriți? si pentru ce ați venit așa cu zurba?

Prostimea rămasă cu gura căscată. Ea nu se aștepta la asemenea întrebare. Venise fără să știe pentru ce au venit și ce vrea. Începu a se strînge în cete, cete, și a se întreba unii pe alții ce să ceară. În sfîrșit începură a striga:

— Să micșureze dăjdiile! — Să nu ne zapciască!

— Să nu ne mai împlinească! — Să nu ne mai jăfuiască!

— Am rămas săraci! — N-avem bani! — Ne i-au luat toți Moțoc! — Moțoc! Moțoc! — El ne belește și ne pradă! — El sfătuiește pre vodă! Să moară!

— Moțoc să moară! — Capul lui Moțoc vrem!

Acest din urmă cuvînt, găsind un eho în toate inimile, fu ca o schinteie electrică. Toate glasurile se făcură un glas și acest glas striga: „Capul lui Moțoc vrem“.

— Ce cer? întrebă Lăpușneanul, văzînd pre armașul intrînd.

— Capul vornicului Moțoc, răspunse.

— Cum? Ce? strigă acesta sărind ca un om ce calcă pe un șărpe; n-ai auzit bine, fîrtate! vrei să șuguiești, dar nu-i vreme de șagă. Ce vorbe sînt aceste? Ce să facă cu capul meu? îți spun că ești surd; n-ai auzit bine!

— Ba foarte bine, zise Alexandru-vodă, ascultă singur. Strigările lor se aud de aici.

Într-adevăr, ostașii nemaiîmpotrivindu-se, norodul începuse a se cățăra pe ziduri, de unde striga în gura mare: „Să ne deie pe Moțoc! Capul lui Moțoc vrem!“

— Oh! păcătosul de mine! strigă ticălosul. Maică preacurată fecioară, nu mă lăsa să mă prăpădesc!… Dar ce le-am făcut oamenilor acestora? Născătoare de Dumnezeu, scapă-mă de primejdia aceasta și mă jur să fac o biserică, să postesc cît voi mai ave zile, să ferec cu argint icoana ta cea făcătoare de minuni de la monăstirea Neamțului!… Dar, milostive doamne, nu-i asculta pre niște proști, pre niște mojici. Pune să deie cu tunurile într-înșii… Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști!

— Proști, dar mulți, răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judecă dumneata singur. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale, cum ziceai însuți cînd îmi spuneai că nu mă vrea, nici nu mă iubește țara. Sînt bucuros că-ți răsplătește norodul pentru slujba ce mi-ai făcut, vînzîndu-mi oastea lui Anton Sechele și mai pe urmă lăsîndu-mă si trecînd în partea Tomșii.

— Oh! nenorocitul de mine! strigă Moțoc smulgîndu-și barba, căci de pe vorbele tiranului înțelegea că nu mai este scăpare pentru el. Încai lăsați-mă să mă duc să-mi pun casa la cale! fie-vă milă de jupîneasa și de copilașii mei! lăsați-mă să mă spoveduiesc!

Și plîngea, și țipa, și suspina.

— Destul! strigă Lăpușneanul, nu te mai boci ca o muiere! fii român verde. Ce să te mai spoveduiești? Ce-i să spui duhovnicului? că ești un tîlhar și un vînzător? Asta o știe toată Moldova. Haide! luați-l de-l dați norodului și-i spuneți că acest fel plătește Alexandru-vodă celor ce pradă țara.

Îndată armașul și căpitanul de lefecii începură a-l tîrî. Ticăitul boier răcnea cît putea, vrînd să se împotrivească; dar ce puteau bătrînile lui mîni împotriva acelor patru brațe zdravane care-l trăgeau! Vrea să se sprijinească în picioare, dar se împedeca de trupurile confraților săi și luneca pe sîngele ce se închegase pe lespezi. În sfîrșit puterile îi slăbiră, și sateliții tiranului, ducîndu-l pe poarta curții mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulțime.

Ticălosul boier căzu în brațele idrei acestei cu multe capete, care întru o clipală îl făcu bucăți.

— Iată cum plătește Alexandru-vodă la cei ce pradă țara! ziseră trimișii tiranului.” (Negruzzi,2008, p. 7-8).

În continuarea lecturii predictive, pentru caracterizarea lui Alexandru Lăpușneanul, am folosit metoda horoscopului și abordarea diferitelor atitudini față de comportamentul personajului.

Elevi sunt grupați în echipe de câte 4 și își aleg pozițiilor dominante: pozitivă și negativă și încearcă să motiveze cât mai multe din trăsăturile zodiei alese.

Se împart elevilor fișele de lucru, fișele cu citate reprezentative și fișele cu trăsăturile zodiilor, precum și sarcinile de lucru.

Alexandru Lăpușneanul – fișă de citate

1.,,…Alexandru Lăpușneanul, după înfrângerea sa în două rânduri, de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum să izgonească pre răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pre care nu l-ar fi pierdut, de n-ar fi fost vândut de boieri. Intrase în Moldavia, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strânsură.”

2.,,- Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi scântieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-ntorc? Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăpt.”

3.,,- Au doar nu sunt și eu unsul lui Dumnezeu?”

4.,,- Să mă-ncred în voi?zise Lăpușneanul înțelegând planul lui. Pesemne gândești că eu nu știu zicătoarea moldovenească: Lupul părul schimbă, iar năravul ba?”

5. „… te voi cruța, căci îmi ești trebuitor, ca să mă mai ușurezi de blăstemurile norodului. Sunt alți trântori de care trebuie curățit stupul.”

6.,,Lăpușneanul nu întâlnise nicio împiedicare în drumul său. Norodul pretutindeni îl întâmpina cu bucurie și nădejde, aducându-și aminte de întâia lui domnie…”

7.,,Acum numai Ruxanda mai rămăsese din familia lui Petru Rareș[…] și ca să atragă inimile norodului în care via încă pomenirea lui Rareș, se însură și luă pre fiica lui.”

8.,,- Ce veste, frumoasa mea doamnă? zise el sărutând-o pe frunte; ce pricină te face astăzi, când nu-i sărbătoare a-ți lăsa fusele? Cine te-au trezit așa de dimineață?”

9.,,După ce a ascultat sfânta slujbă, s-a coborât din strană, s-a închinat pe la icoane, și apropiindu-se de racla sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare smerenie, și a sărutat moaștele sfântului. Spun că în minutul acela el era foarte galben la față, și că racla sfântului ar fi tresărit.”

10.,,- Boieri dumneavoastră! De la venirea mea cu a doua domnie și până astăzi, am arătat asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsând sângele multora […] dar

dumneavoastră știți că m-a silit numai dorința de a vedea contenind gâlcevirile și vânzările unora și altora, care țineau la risipa țării și la pieirea mea. Astăzi sunt altfel trebile. Boierii și-au venit în cunoștință; au văzut că turma nu poate fi fără păstor…”

11.,,- Proști, dar mulți, răspunse Lăpușneanul cu sânge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judecă dumneata singur.”

12.,, În vreme ce nenorocitul Moțoc perea în acest fel, Lăpușneanul porunci să se ridice masa, și să se strângă tacâmurile; apoi puse să răteze capetele ucișilor, și trupurile le aruncă pe fereastră. După aceea, luând capetele, le așeză în mijlocul mesii pe încet și cu rânduială, puind pe ale celor mai mici boieri dedesubt și pe a celor mai mari deasupra, după neam și după ranguri, până ce făcu o piramidă de patruzeci și șepte de căpăține, vârful căria se închia prin capul unui logofăt mare.”

13. „Scotea ochi, tăia mâni, ciunțea și seca pe care avea prepus; însă prepusurile lui erau părelnice, căci nime nu mai cuteza a cârti câte puțin” (Negruzzi, 2008)

Cerințe grupa negativă

Cărei zodii îi aparține Alexandru Lăpușneanu dacă îl privim cu un ochi critic?

Care sunt trăsăturile alese spre argumentare?

Cum demonstrați că Alexandru Lăpușneanu este plin de inițiativă ținând cont de faptul că aveți pălăria neagră?

Care sunt evenimentele care dovedesc că Alexandru Lăpușneanu este inteligent ?

Cerințe grupa pozitivă

Care considerați că este zodia ce se potrivește cel mai bine personajului, judecând dintr-o perspectivă pozitivă?

Care sunt trăsăturile pe care le-ați ales spre argumentare?

Cum motivați că Lăpusneanu este diplomat?

Care sunt citatele care susțin trăsăturile pe care tocmai le-ați argumentat?

Răspunsuri ale elevilor

Echipa negativă

Considerăm că este în acest caz Scorpion.

Trăsăturile identificate sunt: plin de inițiativă, dinamic, egoist, extremist, neortodox, autoritar, sarcastic, nemilos, crud, inteligent, arrogant.

În ceea ce privește inițiativa, Lăpușneanu este foarte activ, dacă ne gândim la toate lucrurile pe care le face pentru a-și recăpăta tronul, dar toate aceste inițiative sunt orientate către un scop distructiv, ceea ce face ca totul să capete aspect negative..

El dovedește inteligență în majoritatea actelor sale, de reținut fiind momentul în care manipulează mulțimea răsculată în așa fel încât el să obțină uciderea lui Moțoc.

Citatele sunt: 3, 10, 11, 12, 13;

Echipa pozitivă

Considerăm că, analizând personajul dintr-un punct de vedere constructiv, el poate fi un Capricorn.

Trăsăturile identificate sunt: diplomat, pragmatic, inteligent, ambițios, întreprinzător.

Prin comportamentul său, el reușește să-i convingă pe boieri că intențiile sale sunt bune, că dorește o domnie în deplină armonie cu aceștia, atenuând astfel conflictul, chiar dacă numai pentru o scurtă perioadă, atât cât să-i ademenească la ospățul care le va aduce moartea, ceea ce exprimă că disimularea este o trăsătură a lui Lăpușneanu. El dovedește că este capabil de a opri conflicte prin modul de a se adresa, ceea ce denotă capacitățile sale diplomatice.

Citatele sunt: 9, 7, 5, 2, 1;

Fișă caracterizare de personaj

2.4 Dezvoltarea competenței lecturale în cadrul cercului de lectură

Ideea de cerc de lectură am preluat-o și adaptat-o din revistelele ANPRO, de unde m-am inspirat în crearea diferitelor activități din cadrul cercului.

Cercul de lectură intitulat „O carte, vă rog!”, pe care l-am coordonat a încercat să răspundă la unele întrebări ca:

Cât din lectura elevilor este lectură de plăcere?

Cum îi putem încuraja pe elevi să citească și altceva în afara lecturilor obligatorii?

Care sunt avantajele lecturii în îmbogățirea vocabularului și a culturii generale?

Elevii au fost invitați să participe la cercul de lectură prin intermediul următoarelor întrebări:

Ești pasionat de lectură?

Nu ai cu cine să îți împărtășești impresiile despre carte?

Vrei să recomanzi cartea și altora?

Ai nevoie de o recomandare de carte?

Ai talent, îți place să creezi, dar nu are cine să îți aprecieze munca?

2.4.1 Obiective

Cultivarea interesului pentru lectură

promovarea și stimularea elevilor cu aptitudini literare și plastice

evocarea unor experiențe autentice de lectură, care definesc, în esență, tipuri de cititori, de cărți și de lecturi;

alcătuirea unei liste de cărți citite, ce poate fi folosită ca punct de pornire al cercurilor de lectură, în locul recomandărilor stricte ale profesorului;

lectura predictivă, pornind de la o experiență olfactivă;

crearea unei liste de lecturi suplimentare

2.4.2 Desfășurare

Pentru început s-a creat împreună cu elevii o listă bibliografică. Pentru aceasta s-a oferit participanților o listă ce cuprinde mai multe mirosuri, precum:

scorțișoară, iasomie, naftalină, tămâie, locomotivă, asfalt topit, mare, munte, mentă, leuștean, trandafiri, viorele, crini, iahnie de fasole, transpirație, cerneală, celuloză, lemn ars, lemn de fag, brad, dulceață de gutui, magiun de prune, ciuperci, mucegai, iarbă proaspăt cosită, fân, usturoi, cameră neaerisită, lavandă, mere, pere coapte, vin tămâios, gogonele murate, pește prăjit, porumb fiert, rachiu de caise, vișinată, cafea la ibric, ulei ars, praf etc. (www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/v2,nr1/Articole%2520Preuniversitaria%2520online/2.Abordari%2520didactice%2520ale%2520lecturii/Alina%2520Petri.pdf+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe data de 2.10.2013)

Elevii trebuie să asocieze aceste mirosuri cu experiențe personale, cu amintiri, cu persoane. Mai apoi, fiecare va alege din listă două mirosuri, asociindu-le povestea evocată de acestea, o persoană, un loc, un obiect, gust (dacă e posibil) și o carte. Se va completa, astfel, tabelul.

Exemple date de elevi

Următoarea activitate s-a bazat pe metoda lecturii predictive. Fiecare participant a primit câte un plic închis în care era o petală de floare parfumată și un fragment dintr-o operă literară. Fără a-l deschide, pornind doar de la miros, fiecare elev trebuia să încerce să intuiască conținutul mesajului: unde s-ar putea petrece acțiunea, când, cine ar putea fi personajele, care ar fi intriga.

După ce participanții au făcut predicții (majoritatea participanților au asociat parfumul cu un personaj feminin sau cu o poveste de dragoste) s-au deschis plicurile și s-a citit fragmentul din Irisul galben de Agatha Christie. S-a trecut apoi la analiza lecturii predictive.

A urmat promovarea lecturii de plăcere și a lecturii interpretative. Elevii și-au prezentat cărțile preferate realizând și afișe (Anexa). Aceste afișe au fost expuse la centrul de documentare și informare al liceului, cu scopul de a fi studiate de elevi și profesori. Totodată s-a organizat și o „campanile electorală” a cărților și elevii și profesorii liceului au fost invitați să voteze cartea pe care o consideră câștigătoare, în funcție de interesul stârnit pentru lectură, de prezentarea făcută prin afiș.

În cadrul întâlnirilor s-au prezentat cărți din cele mai diverse: Singur pe lume de Hector Malot, Harry Potter de J. K. Rowling, Mara de Ioan Slavici, Legendele Olimpului de Alexandru Mitru, Doamna Bovary de Gustave Flaubert, Roșu și negru de Stendhal, Omul amfibie de Aleksandr Beleaev , Un cuib de nobili de I. S. Turgheniev, Aventurile lui Huckleberry Finn și Prinț și cerșetor de Mark Twain, Jane Eyre de C. Bronte, Stăpânul inelelor J.R.R. Tolkien, Romeo și Julieta de W. Shakespeare, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Robinson Crusoe de D. Defoe, Iliada și Odiseea de Homer etc.

Cartea câștigătoare pentru „Interesul stârnit pentru lectură” a fost Un cuib de nobili I. S. Turgheniev iar pentru „Cea mai originală prezentare de carte„ Amintiri din copilărie de Ion Creangă.

„A citi pentru a desena” (Onojescu, 2007, p.108) a fost activitatea care i-a antrenat mai mult pe cei mici, elevii de gimnaziu, dar și pe câțiva din clasele liceale. Dacă elevii din gimnaziu au ales povești și basme pentru a le interpreta prin desen, elevii de liceu au ales să-ți transmită impresiile asupra textelor poetice.(Anexa)

„Cărțile pe care nu le-ai citit” a reprezentat activitatea de creare a listelor de lectură suplimentară.

În romanul său Dacă într-o noapte de iarnă un călător, Italo Calvino construiește o alegorie a Cititorului, în căutarea Cărții Cărților, a scriiturii care să-l mulțumească pe deplin, să-l determine să se regăsească definitiv și să o împărtășească cu cei dragi. Drumul călătorului prin librărie, care își clasifică, ordonează și etichetează cărțile nu după rațiuni de biblioteconomie, ci după experiențe personale, poate fi un bun pretext de scoatere la „vânzare” a propriilor preferințe livrești ale cititorilor de la Cercul de lectură.

(www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/v2,nr1/Articole%2520Preuniversitaria%2520online/2.Abordari%2520didactice%2520ale%2520lecturii/Alina%2520Petri.pdf+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe data de 2.10.2013)

După modelul lui Calvino, s-au creat „etichete” care să prilejuiască numirea unor cărți, vehicularea unor titluri, pe criterii strict subiective:

Cartea care ți-a displăcut, ți-a lăsat un gust amar

Cartea pe care ai lua-o cu tine în orice vacanță de vară

Cartea pe care nu ai crezut niciodată că o vei termina de citit

Cartea pe care ai cumpărat-o și încă nu ai citit-o

Cartea pe care ai dărui-o unui dușman

Cartea savurată ca „desert”

Cartea pe care ai intenția să o citești dar mai întâi trebuie să citești altele

Cartea pe care vrei să o ai la îndemână pentru a te justifica

Cartea prea scumpă pe care ai putea să aștepți să o cumperi când va fi la jumătate de preț

Cartea în care te-ai visat sau măcar te-ai imaginat

Cartea pe care ai putea să o împrumuți de la cineva

Cartea pe care ai „domesticit-o”, ai transformat-o „a mea”

Cartea pe care ai vrea cu orice preț să o citești înainte de lansarea oficială

Cartea care ți-a răspuns cel mai mult unor prejudecăți formate

Cartea deja citită fără să fi fost nevoie să o deschizi

Cartea fără de care crezi că ai fi fost altfel

Cartea pe care ai recit-o de cele mai multe ori

Cartea la care te-a trimis un film

Cartea pentru care ți-a neglijat/ ți-ai neglija activitățile cotidiene

Cartea care ți-a răspuns cel mai puțin unor prejudecăți formate

Cartea la modă pe care n-ai vrut să o citești

Cartea în care ai fi vrut „să trăiești”, ca personaj

Cartea cu care ai dormi sub pernă

Cartea „grea” la stomac

Cartea de care crezi că te-ai fi putut lipsi

Cartea care ți-a făcut rău, care ți-a mâncat degeaba timpul

Cartea pe care ai citit-o ca să epatezi

Cartea pe care ți-e frică să o recitești

Cartea pe care o cauți/ ai căutat-o în zadar multă vreme

Cartea pe care toți au citit-o și, deci, e ca și cum și tu ai citit-o

Cartea pe care ai citit-o aproape fără întrerupere, fără să te poți gândi la altceva între timp(www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/v2,nr1/Articole%2520Preuniversitaria%2520online/2.Abordari%2520didactice%2520ale%2520lecturii/Alina%2520Petri.pdf+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe data de 2.10.2013)

Această activitate a scos la iveală atât preferințele cât și cărțile care le-au displăcut elevilor .

Astfel, în zona cărților care au displăcut, pe care nu le-au terminat de citit s-au aflat cărți ca: Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, Moromeții de Marin Preda, Roșu și negru de Stendal, Crimă și pedeapsă de F. M. Dostoievski.

Cărțile de care nu s-ar despărți în vacanțele de vară, pe care le- ar recomanda oricui, pe care le-au recitit de plăcere sunt: Harry Potter de J.K. Rowling, La răscruce de vânturi de Emily Bronte, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Romeo și Julieta de William Shakespeare, Copii căpitanului Grant de Jules Verne, Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas, cărțile lui Agatha Christie.

CAPITOLUL 3

REZULTATELE CERCETĂRII

Cercetarea s-a finalizat prin aplicarea testării finale a cărui scop este de a măsura cu exactitate progresele obținute față de testul inițial, ca urmare a aplicării diverselor metode de lucru cu elevii în ceea ce privește studiul textelor literare în gimnaziu și liceu.

3.1 Interpretarea și analizarea rezultatelor testelor

Clasa a VI-a – testare inițială

Media clasei : 6,34

Repartizarea notelor

Histograma notelor

În ceea ce privește rezultatele putem observa că cele mai multe se situează între 4 și 5,99, ceea ce dovedește că nivelul clasei este mediu spre slab.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

Cerințele de a desprinde informațiile legate de titlul și autorul textului au fost realizate de toți elevii, proporția fiind de 100 %;

Cerințele de a desprinde informații din text au fost realizate în proporție de 62%;

Cerința privind comentarea unei secvențe din textul dat a fost realizată în proporție de 12%

Ideea principală a textului a fost identificată în proporție de 67%

Formularea unor enunțuri proprii a fost realizată în proporție de 43%

Clasa a VI-a – testare finală

Media clasei : 7,13

Repartizarea notelor

Histograma notelor

În urma notelor putem observa că majoritatea notelor se situează între 7 și 8.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

exercițiile de limbă au fost rezolvate în proporție de 89%

Cerințele de a desprinde informații din text au fost realizate în proporție de 73%;

Ideea principală a textului și figurile de stil au fost identificate în proporție de 70%

Formularea unor enunțuri proprii enunțuri proprii a fost realizată în proporție de 62%

Compararea rezultatelor

Comparând rezultatele celor două teste putem concluziona că se observă o îmbunătățire atât la nivelul lexicului cât și la identificarea informațiilor legate de text și la utilizarea corectă a tehnicii compoziționale în enunțuri proprii. Elevii pot rezuma un text cu o mai mare ușurință, identifică momentele subiectului, personajele.

Clasa a VII-a – testare inițială

Media clasei 7,26

Repartizarea notelor

Histograma notelor

La clasa a VII-a majoritatea notelor sunt peste 7, ceea ce dovedește nivelul avansat al clasei.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

Cerințele de a desprinde informațiile legate de titlul și autorul textului au fost realizate aproape de toți elevii, proporția fiind de 98 %;

Cerințele de a desprinde informații din text au fost realizate în proporție de 68%;

Ideea principală a textului a fost identificată în proporție de 72%

Formularea unor enunțuri proprii a fost realizată în proporție de 52%

Comentarea unei secvențe de text a fost realizată în proporție de 23%

Putem observa că la nivelul claselor gimnaziale elevii întâmpină dificultăți la cerințele care necesită interpretarea textului și la formularea de enunțuri proprii și se descurcă la întrebările de tip închis. Acestea pot fi cauzate de dificultățile de înțelegere a textului de către elevii a căror limbă maternă nu este română.

Clasa a VII-a – testare finală

Media clasei : 7,82

Repartizarea notelor

Histograma notelor

În ceea ce privește notele putem observa că nu mai există note de 2 și 3 și există o îmbunătățire la nivelul elevilor slabi.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

Cerințele de a desprinde informații din text au fost realizate în proporție de 73%;

Ideea principală a textului a fost identificată în proporție de 78%

Formularea de enunțuri proprii a fost realizată în proporție de 68%

Comentarea unei secvențe de text a fost realizată în proporție de 34%

Recunoașterea momentelor subiectului 71%

Compararea rezultatelor

Comparând rezultatele celor două teste putem concluziona că se observă o îmbunătățire la nivelul elevilor slabi atât la nivelul lexicului cât și la identificarea informațiilor legate de text și la utilizarea corectă a tehnicii compoziționale în enunțuri proprii. Elevii pot realiza o caracterizare de personaj, respectând schema acesteia.

Clasa a IX-a

Media clasei: 5,78

Repartizarea notelor

Histograma notelor

La clasa a IX-a se putem observa că există 5 note sub nota de trecere și doar două peste 8, ceea ce indică nivelul mediu al clasei.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

Cerința de a identificarea temei textului literar a fost realizată în proporție de 46%

Cerința de a recunoaște figurile de stil a fost realizată în proporție de 62%

Cerința în ceea ce privește cunoașterea normelor DOOM a fost realizată în proporție de 38%

Cerința de a indica sinonime în context a fost realizată în proporție de 69%

Cerința în ceea ce privește identificarea motivelor literare a fost realizată în proporție de 12%

Cerința în ceea ce privește abilitatea de analiză a textului literar a fost realizată în proporție de 16%

Putem observa că la nivelul clasei a IX-a elevii încă întâmpină probleme în ceea ce privește analiza textului literar, la identificarea temei sau a motivelor literare chiar dacă limba lor maternă este româna. Elevii au un vocabular sărac și întâmpină probleme la formularea enunțurilor, având probleme de coerență. Cauza ar putea fi neobișnuința lor de a lucra cu textul literar, de a face analiză pe text, sau identificarea temei și exersarea tehnicilor compoziționale.

Clasa a IX-a – testare finală

Media clasei : 6,70

Repartizarea notelor

Histograma notelor

La clasa a IX-a se putem observa că există mai puține note sub 5, și majoritatea notelor sunt peste 7.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate am observat:

Exercițiile de lexic au fost realizate în proporție de 72%

Cerința de a recunoaște figurile de stil a fost realizată în proporție de 62%

Cerințele de interpretare a textului prin comentarea unei secvențe au fost realizate în proporție de 68%

Cerința în ceea ce privește utilizarea tehnicilor compoziționale a fost realizat în proporție de 42%

Identificarea ideii principale a textului a fost realizat în proporție de 68%

Compararea rezultatelor

Dacă la testul inițial elevii încă întâmpinau probleme mari în ceea ce privește analiza textului literar, la identificarea temei sau a motivelor literare, rezultatele la testul final arată o îmbunătățire semnificativă. Elevii reușesc să extragă informațiile cerute din text și să facă o interpretare a unui text literar studiat.

Clasa a XI-a

Media clasei: 6,31

Repartizarea notelor

Histograma notelor

La clasa a XI-a putem observa că majoritatea elevilor au luat sub 8, nivelul clasei fiind mediu.

Procentul de rezolvare al cerințelor

În urma analizei rezultatelor înregistrate se observă:

Identificarea temei a fost realizată în proporție de 82%

Cerința în ceea ce privește identificarea perspectivei narative a fost realizată în proporție de 62%

Cerința în ceea ce privește menționarea trăsăturilor textului epic a fost realizată în proporție de 41%

Cerința în ceea ce privește comentarea unei secvențe de text a fost realizată în proporție de 29%

Textul de argumentare a unui punct de vedere privind textul propus a fost realizat în proporție de 62%

La nivelul clasei a XI-a, secția maghiară, putem observa că vocabularul elevilor nu este încă suficient dezvoltat și elevii încă întâmpină probleme la analiza textului literar.

Clasa a XI-a – testare finală

Media clasei : 7,08

Repartizarea notelor

Histograma notelor

La clasa a XI-a putem observa o creștere a numărului notelor peste 7 și există doar o notă sub 5.

Procentul de rezolvare al cerințelor

Cerința în ceea ce privește identificarea perspectivei narative a fost realizată în proporție de 62%

Exprimarea unui punct de vederea fost realizată în proporție de 41%

Cerința în ceea ce privește comentarea unei secvențe de text a fost realizată în proporție de 49%

Folosirea tehnicilor compoziționale de caracterizare a personajului a fost realizată în proporție de 82%

Textul de argumentare a unui punct de vedere privind textul propus a fost realizat în proporție de 82%

Compararea rezultatelor

Analizând și comparând rezultatele testelor la clasa a XI-a putem observa o creștere semnificativă a nivelului clasei. Majoritatea elevilor și-au format deprinderea de a selecta informații din text, să-și exprime un punct de vedere și să urmeze structura unui text argumentativ.

3.2 Interpretarea și analizarea activităților cercului de lectură

Din analiza chestionarelor aplicate în etapa inițială am constatat că:

Cei mai mulți dintre elevi citesc, dar nu toți de plăcere.

Mulți dintre ei, în proporție de 74%, consideră lectura ca pe o obligație,

Elevii preferă proză, în special formele scurte, în gimnaziu și foarte puțini și din cadrul elevilor din liceu citesc romanele integral

Există preferința pentru citirea rezumatelor sau a interpretărilor gata făcute

Poezie citesc doar 12% din elevii chestionați

Internetul se substituie bibliotecii

Elevii sunt îndrumați de profesorii lor să citească

În urma activităților realizate în cadrul cercului de lectură elevii au afirmat că le face plăcere să citească și să-și împărtășească impresiile despre cartea lor preferată. Ceea ce i-a atras cel mai mult este că aceste activități s-au desfășurat într-un cadru prietenos, că nu erau constrânși de „catalog” și că au putut să se exprime liber.

Nu contează atât „formula” prin care se ajunge la cărți, dacă le recomandă sau interzic colegilor, dacă există păreri convergente despre lecturi. E esențial aici să se trimită la ele în urma unor experiențe autentice de lectură, să se justifice opiniile și să se incite la lectură.

Consider că rolul cercurilor de lectură este foarte important în dezvoltarea competenței lecturale a tinerilor. Întâlnirile în acest format reușesc să compenseze nevoia de lectură, dar și de exprimarea opiniilor despre cărțile citite. Elevii și-au format deprinderea, ca după ce au terminat de citit cartea, să o prezinte, să o recomande altora, să-i convingă să o citească, fiecare dintre ei sperând că povestea lor va câștiga titlul de „Cartea cercului”.

CONCLUZII

Analizând evoluția elevilor pe parcursul cercetării am constatat că majoritatea au realizat un progres real în înțelegerea textului literar și interpreatarea acestuia, în exprimarea propriilor idei și atitudini în raport cu textul literar. Dificultățile constatate la nivelul testului inițial nu au putut fi înlăturate total, dar au fost diminuate.

Analizând feedback-ul oferit de elevi, atât la sfârșitul orelor de curs obișnuite, cât și în cadrul cercului de lectură, am observat că elevii au fost încântați de modul în care s-au desfășurat activitățile.

Rezultatele cercetării confirmă importanța și beneficiile activitățiilor desfășurate într-un context stimulativ și printr-o implicare activă. Aplicarea unor metode activ-interactive, îmbinarea activităților frontale cu cele diferențiate, au fost modalități care au creat condiții pentru ameliorarea randamentului școlar în domeniul lecturii.

Progresul elevilor în lectură se produce prin prin stimularea plăcerii de lectură. Datorită unei practice regulate de lectură, elevul își integrează progresiv cunoștințele și strategiile de lectură dobândite în diverse situații.

Atât rezultatele testărilor finale, cât și observarea sistematică din timpul activităților desfășurate, confirmă efectul benefic al metodelor folosite în cadrul acestei cercetări. În cadrul orelor de curs, prin metoda lecturii predictive, și elevii mai timizi au putut să-și exprime opiniile legate de text, în special în momentul predicțiilor, neexistând răspuns corect sau greșit, ei nu erau speriați de faptul că vor greși.

Activitățile de la clasă, corelate cu activitățile de la cercul de lectură au determinat dezvoltarea și consolidarea competenței lecturale la elevii implicați în cercetare. Interesul pentru lectură a elevilor a crescut, elevii au câștigat încredere, și-au format abilități de lucru cu textul literar și nu se mai tem atât de mult de listele bibliografice.

Datele prezentate ne permit să facem observația că literatura este o formă de cunoaștere intuitivă, o formă de transmitere a unor atitudini și emoții, precum și o concepție despre realitate. (Crăciun, 1997)

Un text literar este perceput de un elev pe baza propriei imaginații și opinii, de aceea este bine să se aleagă textul în așa fel încât să le stimuleze interesul de cunoaștere și să le dezvolte creativitatea. În îndrumarea elevului, profesorul trebuie să aibă în vedere principiile estetico-literare, și anume: principiul stimulării interesului pentru lectură al elevilor; principiul actualizării experienței de viață și a celei estetice a elevului; principiul creativității.

Lectura este un factor important, în primul rând, la nivel gimnazial, permițând dezvoltarea unui vocabular adecvat precum și îmbogățirea limbajului. La nivel liceal, lectura are rolul de a induce noi tehnici de a învăța, de a dezvolta gândirea critică și deschiderea către receptarea opiniilor altora.

În cadrul acestei cercetări am dorit să transformăm lectura, în rândul elevilor, dintr-o obligație într-o activitate plăcută așa cum exprimă citatul lui Mircea Eliade: „Cetim ca să trecem examene, ca să omorâm timpul sau cetim din profesiune. Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație”

BIBLIOGRAFIE

Badea, M.: Limba și literatura română pentru elevii de liceu, Editura Badea & Professional Consulting, București, 2008

Bernet, S. E. Educație multiculturală, Ghid metodologic, Centrul de resurse pentru diversitate Etnoculturală, King Baudouin Foundation, Cluj, 2006

Caragiale, I. L.: La hanul lui Mânjoală, Momente, Editura Litera Internațional, București-Chișinău

Caragiale, I. L.: Temă și variațiuni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

Cojocăreanu, G., A. Vâlceanu: Didactica specialității, Limba și literatura română – liceu, Editura Arves

Coord. C. Dobrescu, A. Bodiu: Literatură și civilizație scriitori români canonici și reforma curriculară, volumul 1, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008

Cornea, P. Introducere în teoria lecturii, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1998

Crăciun, C.Metodica predării limbii și literaturii în gimnaziu și liceu, Editura Emia, Deva, 2004

Crăciun, Gh. Introducere în teoria literaturii, Editura Magister, 1997

Coord Dobrescu, C., A. Bodiu: Literatură și civilizație, Scriitori români canonici și reforma curricular, Volumul 1, editura Universității Transilvania, Brașov, 2008

Dothens, R. E. Rast, M. Ray, A educa și a instrui, Editura Didactică și pedagogic, București, 1970

Dumitru, Al. Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura De Vest, Timișoara, 2000

Eco, U. Limitele interpretării, Traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996

Eco, U. Șase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica, Craiova, 1997

Goia, V. Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2008

Ilie, E. Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

Ilie, E. Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

Langer, A reader based view of comprehension, The Californian Reader, 1987

Marin, M. Didactica lecturii, Editura Cartier, Chișinău, 2013

Marin, M. Principii de dezvoltare a atitudinii elevului față de opera literară, Teză de doctor, Institutul de științe ale educației, Chișinău, 2008

Marin, M. Valorizarea textului literar de către subiectul receptor în Cadrul activității, Decada lecturii

Negruzzi, C.: Alexandru Lăpușneanul, Editura Hyperion, 2008

Norel, M. Didactica limbii si literaturii romane pentru invatamantul primar, Editura Art, București, 2010

Norel, M. F. Sâmihăian, Didactica limbii și literaturii române, II, Proiectul pentru învățământul rural, MEC, 2006

Coord. Onojescu, M. Lecturiada, Cercuri de lectură, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2007

Dir. Pamfil, A: Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 2(13)/ 2006

Dir. Pamfil. A: Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 2 (23)/ 2011

Pamfil, A Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești , 2008

Dir. Pamfil, A. Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 1 (22)/2011

Panțuru, S. Instruirea în spiritul strategiei dezvoltării gândirii critice, Editura Psihomedia, 2003

Petty, G., Teaching Today. A practical guide. Fourth Edition, Nelson Thornes, 2009

Petty, G. Profesorul azi. Metode moderne de predare, Prima ediție în limba română, Coordonator traducere: A. Țepelea, Editura Atelier Didactic, București, 2007

Popa, C. , Popa, M., Popa, I.: Manual preparator pe baza manualelor alternative, clasele IX-XII, Editura Niculescu, București, 2006

Popa, M. Popa, I.: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VII-a, Editura Niculescu, 2006

Popa, M. Popa, I.: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VI-a, Editura Niculescu, 2006

Soare H., Soare, Gh.: Limba și literatura română clasa a IX-a, Îndrumător pentru noile manual alternative, Editura Carminis Educațional, Pitești, 2005

Soare H., Soare, Gh.: Limba și literatura română clasa a XI-a, Îndrumător pentru noile manuale alternative, Editura Carminis Educațional, Pitești, 2007

Șchiopu, C.: Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Pitești, 2009

www.aep.ro, Revista electronică, Importanța lecturii și rolul ei în dezvoltarea capacităților de comunicare ale elevilor, București, 2006, accesat pe 06.03.2014

www.didactic.ro, Revista electronică Didactic.ro, Gândirea critică și creativă în contextual învățământului modern, accesat pe 08.06.2014

www.edu.ro, Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, accesat pe 08.09.2013

www.edu.ro, Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele a IX-a – a XII-a, accesat pe 08.09.2013

www.scribd.ro, Predarea și învățarea în spiritual dezvoltării gândirii critice, accesat pe 10.05.2014

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/32334_la-hanul-lui-manjoala, accesat pe data de 02.02.2012

Insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL.LB.ROMANA2.pdf, accesat pe 03.10.2012

http://concursurilecomper.ro/rip/2014/februarie2014/11BoitosDanaRolul_lecturii_si_strategii.pdf, accesat pe 12.04.2014

www.edu.ro/index.php%3Fmodule%3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D4264+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe 03.06.2014

http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe data de 23.03.2014

www.referat.ro/referate/Principiul_comunicativ_si_functional_a3175.html, accesat pe data de 23.05.2014

http://www.scritub.com/profesor-scoala/SPECIFICUL-MODELULUI-COMUNICAT941511111.php, accesat pe data de 12.05.2014

http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndire_critic%C4%83, accesat pe data de 16.02.2014

https://xa.yimg.com/kq/groups/71023252/335362855/name/Gandire+critica,+anul+III,+sem+2.doc, accesat pe data de 25.11.2013

ANEXE

Teste și bareme clasa a VI-a

Teste și bareme clasa a VII-a

Teste și bareme clasa a IX-a

Teste și bareme clasa a XI-a

Fișe de lucru

Chestionar

Lucrări ale elevilor

Anexa 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a VI-a

Citește textul:

„ «Mica Sirenă» rămâne însă basmul cel mai strălucitor din întreaga mea copilărie, pe care l-am recitit apoi de zeci de ori, cu ochii plini de lacrimi de fiecare dată. Dacă există un personaj pe care să-l fi detestat fără ezitare, acesta a fost Prințul. Mi se părea inadmisibil ca el să calce în picioare cu atâta nepăsare sentimentele Micii Sirene și sacrificiile ei. Felul în care Mica Sirenă aruncă în apă cuțitul cu care trebuia să-l ucidă pe Prinț ca să-și regăsească trupul și sufletul mi s-a părut gestul cel mai înduioșător din toate.”

(Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

Partea I (48 de puncte)

Autorul textului este ………………………………………… 6 puncte

Titlul fragmentului este : 6 puncte

Cititul

Scrisul

Cititul și scrisul

Menționează două personaje care apar în textul dat. 6 puncte

Transcrie o secvență din textul dat în care este menționat sentimentul autorului față de opera «Mica Sirenă». 6 puncte

Precizează sensul expresiei să calce în picioare din textul dat. 6 puncte

Precizează ideea principală a textului. 6 puncte

Ce trebuia să facă Mica Sirenă să-și recapete trupul și sufletul? 6 puncte

Ce sentimente are autorul textului față de Prinț și de ce? 6 puncte

PARTEA a II-a (30 de puncte)

Redactează o compunere de 8-10 rânduri (aproximativ 80-100 de cuvinte), în care să folosești 5 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I.

Vei avea în vedere :

Punerea unui titlu sugestiv

Folosirea a cel puțin două figuri de stil sau imagini artistice diferite

Organizarea ideilor în scris

Cuvinte selectate : ……………, …………….. , …………………………, ………………, ………………… .

Notă!

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuație și de exprimare, respectarea limitelor de spațiu indicate, lizibilitate, așezare în pagină).

Test de evaluare inițială

Clasa a VI-a

Barem de notare

Partea I……………………………………………………………………………. 48 puncte

Menționarea corectă a autorului (Nicolae Manolescu)…………………… ..6 puncte

c….…………………………………….………………………………………6 puncte

Menționarea a două personaje care apar în textul dat (ex. mica sirenă, prințul) 2x3p=6 puncte

Transcrierea secvenței „ «Mica Sirenă» rămâne însă basmul cel mai strălucitor din întreaga mea copilărie” ……………………………………………………….6 puncte

Precizarea adecvată a sensului expresiei „să calce în picioare”……………… 6 puncte

Precizare parțială ……………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare………………………………………………..1 punct

Precizarea ideii principale a textului. …………………………………….6 puncte

Precizare parțială ……………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare………………………………………………..1 punct

Formularea răspunsului adecvat (ex. Să arunce cuțitul în apă)……………… 6 puncte

Simpla copiere a secvenței din text…………………………………….2 puncte

Formularea adecvată a răspunsului și argumentare…………………………..6 puncte

Formularea răspunsului fără argumentare………………………………3 puncte

PARTEA a II-a………………………………………………………………… 30 de puncte

Titlu sugestiv………………………………………………………………4 puncte

Folosirea adecvată și sublinierea cuvintelor selectate……………………10 puncte

Unitatea compunerii………………………………………………………..5 puncte

Inlănțuirea logică a ideilor………………………………………………..5 puncte

Folosirea a două figuri de stil/imagini artistice……………………….….6 puncte

REDACTARE……………………………………………………………………. 12 puncte

Respectarea normelor de ortografie……………………………………….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………1 punct

Peste 5 greșeli …………………………………………………………………0 puncte

Respectarea normelor de punctuație……………………………………….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………1 punct

Peste 5 greșeli ………………………………………………………………….0 puncte

Respectarea normelor de exprimare, sintaxă, morfologie…………………4 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………4 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

Peste 5 greșeli ………………………………………………………………….0 puncte

Lizibilitate ………………………………………………………………….2 puncte

Respectarea limitelor de spațiu……………………………………………..1 punct

Așezare în pagină……………………………………………………………1 punct

EVALUARE FINALĂ

Clasa a VI-a

Subiectul I (60 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

„…Hagiul adoarme, mâhnit că, dacă iarna va ține tot așa, n-o mai duce fără lemne. Și ce scumpe trebuie să fie lemnele. Așa e, o să iasă din iarnă sărac lipit. A adormit. Se mișcă. Se învârtește. Toată noaptea visează că se prigorește la un foc mare. A doua zi nepoată-sa îl găsi pe jumătate înghețat. Abia putu să zică: „Leano, foc, că mor”, și îi întinse un bănuț de aur, închizând ochii. Îi fu rușine ca să nu-l vază acel ochi de aur cu câtă ușurință îl aruncă în mânile nemiloase ale lumii. Oftă dureros. Focul pâlpâie în vatră. Mormanul de jeratic dogorește și aruncă un polei cald și rumen, pe peretele din față. Tavanul trosnește și zidurile asudează. (…) Bătrânul a ieșit din pătură și-i e cald, și îl ia cu fiori. Picioarele îi tremură. E lihnit. Îi cere inima o ciorbă, ca niciodată în viața lui.

‒ Ce pui atâtea lemne? Prea multe lemne! Leano, n-auzi? Și tot mi-e frig… Prea multe lemne!… Mi-e foame… O să dai foc casei!… Ah! pânea nu mă mai satură… picioarele nu mă mai țin!

‒ Oi fi bolnav, răspunse Leana. Să chem pe cineva. Lângă spițărie e un doftor…”

(Barbu Ștefănescu Delavrancea – Hagi Tudose)

Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Limba română

1. Menționează trei termeni din familia lexicală a cuvântului gheață. 6 puncte

2. Indică câte un sinonim pentru cuvintele: mâhnit, sărac, doctor. 6 puncte

3. Construiește enunțuri cu omonimele cuvântului mie. 6 puncte

B. Înțelegerea textului

1. Menționează personajele care participă la acțiune. 6 puncte

2. Indică locul și timpul desfășurării acțiunii din fragmentul citat. 6 puncte

3. Transcrie, din fragmentul dat, o metaforă și un epitet. 6 puncte

4. Indică modurile de expunere folosite de autor în text. 6 puncte

5. Menționează două trăsături care să justifice faptul că textul aparține genului epic. 6 puncte

6. Ce visează Hagiul? 6 puncte

7. Care sunt senzațiile pe care le are Hagiul? 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Redactează, în maximum 10-15 rânduri, rezumatul schiței D-l. Goe de I. L. Caragiale respectând regulile de alcătuire a unui astfel de tip de compunere.

În compunerea ta, trebuie:

-să respecți fidelitatea față de textul dat; 5 puncte

-să desprinzi ideile principale ale textului; 5 puncte

-să prezinți succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 5 puncte

-să respecți convențiile specifice rezumatului; 5 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 10 puncte pentru redactarea compunerii (unitatea compoziției – 1p.; coerența textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 2 p.; punctuația – 1 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Evaluare finală

Clasa a VI-a

Barem de notare

Subiectul I (60 de puncte)

A.Limba română

1. Menționarea a trei termeni din familia lexicală a cuvântului dat (ex. ghețar, înghețat, ghețuș, dezgheța) 3×2 p=6 puncte.

2. Indicarea a câte un sinonim pentru cuvintele date (ex. trist, supărat; sărman; medic) 3x2p=6 puncte.

3. Construirea a oricare două enunțuri cu omonimele cuvântului dat 2x3p=6 puncte.

B. Înțelegerea textului

1. Menționarea personajelor care participă la acțiune (ex. Hagiul, Leana). 2x3p=6 puncte.

2. Indicarea locului și timpului desfășurării acțiunii din fragmentul dat (ex. în casa lui Hagi, iarna). 2x3p= 6 puncte.

3. Transcrierea unei metafore și a unui epitet. 2x3p=6 puncte.

4. Indicarea modurilor de expunere folosite de autor în text (ex. narațiune, dialog).

2x3p= 6 puncte.

5. Menționarea a două trăsături care să justifice faptul că textul aparține genului epic. 2x3p=6 puncte.

6. Răspuns adecvat (ex. Hagiul visează că este lângă un foc mare) 6 puncte.

7. Răspuns adecvat (ex. Hagiul simte căldură, foame) 6 puncte.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

– respectarea fidelității față de textul dat; 5 puncte

-parțial 2 puncte

– desprinderea ideilor principale ale textului; 5 puncte

– parțial 2 puncte

-prezentarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; 5 puncte

– parțial 2 puncte

-respectarea convențiilor specifice rezumatului; 5 puncte

– parțial 2 puncte

Redactarea compunerii 10 puncte

unitatea compoziției 1punct

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 puncte parțial 1punct

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 1 punct

așezarea corectă a textului în pagină 1punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 2

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a VII-a

Citește textul:

„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti…

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor.

– Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. […]

Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară unde să se ducă? Nici el, iacă, nu știa. […]

Când, ce să vezi d-ta? Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, așa, de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. […]

El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo, țâșt! și dânsa, și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. […]”

(***, Broasca țestoasă cea fermecată, text cules de Petre Ispirescu)

Partea I (48 de puncte)

Autorul textului este 5 puncte

Petre Ispirescu

Necunoscut

Fragmentul dat face parte dint-un text literar 6 puncte

Cult

Popular (Argumentează-ți răspunsul)

3. Menționează specia literară și principalul mod de expunere, cu privire la textul dat. 6 puncte

4. Transcrie o comparație din textul dat. 5 puncte

5. Precizează personajele care apar în textul dat. 6 puncte

6. Scrie ideea principală a fragmentului dat. 5 puncte

7. Unde îi trimite împăratul pe fiii lui și de ce? 5 puncte

8. Unde l-a dus drumul pe fiul cel mic al împăratului? 5 puncte

9. Explică semnificația expresiei „era dus cu gândurile”. 5 puncte

Partea a II-a (30 puncte)

Redactează o compunere de 8-10 rânduri (80-100 de cuvinte) despre întâlnirea cu prima carte, în care să utilizezi 5 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.

Cuvinte selectate: …………………………, …………………………, ……………………….. . …………………………, ………………………..

Vei avea în vedere :

Punerea unui titlu sugestiv

Folosirea a cel puțin două figuri de stil sau imagini artistice diferite

Organizarea ideilor în scris

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuație și de exprimare, respectarea limitelor de spațiu indicate, lizibilitate, așezare în pagină)

Test de evaluare inițială

Clasa a VII-a

Barem de notare

Partea I……………………………………………………………………………. 48 puncte

b. ……………………………………………………………………. ………..5 puncte

b și argumentare.………………………………………………………………… 6 puncte

Fără argumentare …………………………………………………… …………..2 puncte

Menționarea speciei literare și a modului de expunere (ex. basm, narațiune) 2x3p=6 puncte

Transcrierea unei comparații (ex. Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană)

5 puncte

Precizarea personajelor (ex. Împăratul, fiii)……………… ……………….2x3p=6 puncte

Precizarea ideii principale a textului. ………………………………………..5 puncte

Precizare parțială …………………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare…………………………………………………… 1 punct

Formularea răspunsului adecvat (ex. Să arunce cuțitul în apă)………………….. 5 puncte

Simpla copiere a secvenței din text……………………………………….2 puncte

Formularea adecvată a răspunsului …………………………………………..…..5 puncte

Simpla copiere a secvenței din text …………………………………..… 2 puncte

Explicarea adecvată a expresiei………………………………………….……….5 puncte

Încercare de explicare ……………………………………………………1 punct

PARTEA a II-a………………………………………………………………… 30 de puncte

Titlu sugestiv…………………………………………………………….……….4 puncte

Folosirea adecvată și sublinierea cuvintelor selectate………………………..…10 puncte

Unitatea compunerii………………………………………………………….…..5 puncte

Inlănțuirea logică a ideilor………………………………………………….……5 puncte

Folosirea a două figuri de stil/imagini artistice……………………………….….6 puncte

REDACTARE……………………………………………………………………. 12 puncte

Respectarea normelor de ortografie………………………………………………2 puncte

0-2 greșeli…………………………………………………………… …..2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………….1 punct

Peste 5 greșeli ………………………………………………………… ..0 puncte

Respectarea normelor de punctuație………………………………………..…….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………….2 puncte

3-5 greșeli…………………………………………………………………..1 punct

Peste 5 greșeli ……………………………………………………………..0 puncte

Respectarea normelor de exprimare, sintaxă, morfologie…………………………4 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………..4 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………..2 puncte

Peste 5 greșeli ……………………………………………………………0 puncte

Lizibilitate ……………………………………………………………………….2 puncte

Respectarea limitelor de spațiu…………………………………………….……..1 punct

Așezare în pagină…………………………………………………………….……1 punct

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Clasa a VII-a

Citește cu atenție textul următor pentru a rezolva cerințele:

„ D. Lefter , până adineaori, habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă loteriile.Era seară; omul ședea la masă cu consoarta sa în sălița de intrare, vorbind în ticnă despre cum se scumpește viața din zi în zi,când aude o birje oprindu-se-n poartă, apoi pași apăsați în curticică și pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară.D.Lefter sare să deschidă , bănuind în gând:”Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul( turbatul e șeful), să ne canonească până la miezul nopții, ca să se recomande ministrului că e grozav!”-iar madam Popescu se repede în odaie, fiindcă era în neglige. D. Căpitan Pandele intră ca o furtună și, vorbind din ce în ce mai tare, ca și cum d. Lefter ar fi surd:

Bine, nene,păcatele mele! De ce n-ai venit la berărie?…se poate să fii așa de indiferent…te caut ca un nebun, de atâtea ceasuri!

Ne-a ținut până adineaori turbatul în canțilerie…De ce ?

Leftere!…nu știi nimica?

Ce?

Ieri.S-a tras lotăriile noastre!

Ei?

Am câștigat!

Nu mă-nnebuni!…Cât?

La amândouă am câștigat loturile mari! Ale mari de tot!

Și căpitanul puse pe masă listele oficiale și alături carnetul său. În adevăr, carnetul sună tocmai ca-n liste:

076.384 Universitate –Constanța, 109520 București –Astronomie.”

( I.L.Caragiale, Două loturi )

Subiectul I

A.Limba română

1. Menționează câte un sinonim pentru cuvintele: ședea și consoartă. 5 puncte

2. Scrie forma literară pentru cuvântul „lotărie” 5 puncte

3. Transcrie, din textul dat, un cuvânt format prin derivare cu sufix diminutival. 5 puncte

B. Înțelegerea textului

Numește momentul din zi când este plasată acțiunea fragmentului dat. 5 puncte

Precizează subiectul discuției dintre Lefter și soția sa. 5 puncte

Numește care moment al subiectului reprezintă fragmentul dat. 5puncte

Precizează scopul sosirii căpitanului Pandele la familia Popescu. 5 puncte

Precizează cine este „turbatul”. 5 puncte

Scrie două trăsături ale lui Lefter, care reies din enunțurile subliniate în textul citat. 10 puncte

Explică semnificația secvenței subliniate din textul dat. 10 puncte

Subiectul II.

Redactează, în 15-20 de rânduri caracterizarea lui Lefter Popescu din nuvela Două loturi de I. L. Caragiale 30 puncte

Vei avea în vedere

Încadrarea personajului în operă

Prezentarea a cel puțin două trăsături

Ilustrarea trăsăturilor cu situații semnificative din text

Modalități de caracterizare

Vei obține 20 de puncte pentru conținut și 10 puncte pentru redactare

Evaluare finală

Clasa a VII-a – Barem de notare

Subiectul I (60 de puncte)

A.Limba română

1. Indicarea a câte un sinonim pentru cuvintele date (ex. stătea; soție, nevastă) 2x3p=6 puncte.

2. Scrierea formei literare a cuvântului dat. 6 puncte

3. Transcrierea unui cuvânt format prin derivare cu sufix diminutival (ex. săliță) 6 puncte.

B. Înțelegerea textului

1. Indicarea reperului temporal (ex. seara) 6 puncte.

2. Precizarea subiectului discuției (ex. viața de zi cu zi) 6 puncte.

3. Numirea momentului subiectului (ex. expozițiunea) 6 puncte.

4. Precizarea răspunsului corect (ex. Anunțarea câștigului) 6 puncte.

5. Precizarea răspunsului corect (ex. șeful) 6 puncte.

6. Menționarea a oricăror două trăsături ale personajului 2x3p=6 puncte.

7. Explicarea adecvată a secvenței date 6 puncte.

Explicare parțială 3puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Încadrarea personajului în operă 4 puncte

Prezentarea a cel puțin două trăsături 4 puncte

Ilustrarea trăsăturilor cu situații semnificative din text 6 puncte

Modalități de caracterizare 4 puncte

Redactare 12 puncte

unitatea compoziției 2 puncte

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 puncte

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 2 puncte

așezarea corectă a textului în pagină 1 punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 3

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a IX-a

Partea I (30 de puncte)

A. Citește cu atenție textul următor și răspunde la cerințele formulate:

„Mult mai clar au stat lucrurile cu prima carte pe care, hm, să zicem că am încercat să o citesc… Cartea cu pricina nu era nici pe departe una de beletristică, nu era nici măcar una de colorat, cum stătea bine unui copil încă nealfabetizat ca mine, ci o … carte de bucate a Sandei Marin, descoperită în bucătăria mamei. Pe paginile ei am început – ajutat de părinți – să învăț a citi

„fotografiind” mai întâi cu privirea cuvintele, după învățarea prealabilă a literelor. Aveam, pe atunci, vârsta de patru ani și jumătate, o vârstă considerată precoce azi în materie de citit. (…) Cum însă, pe lângă rețete, cartea avea și ilustrații cu feluri de mâncare foarte apetisante, mmm! efectul asupra mea a fost unul teribil. Îmi amintesc și azi cu câtă fascinație priveam un desen al conopidei (care mi s-a părut că seamănă cu muma pădurii), ca și spaima pe care mi-a insuflat-o în suflet cuvântul „sufleu”…Cred că am avut și coșmaruri după asta! Dacă aș ține cu orice chip să mă dau mare, aș zice că întâlnirea cu cartea Sandei Marin n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci un „om de gust”.”

(Paul Cernat, Cărți de bucate, enciclopedii, mâzgăleli)

1. Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmația este adevărată, încercuiește litera A. Dacă apreciezi că este greșită, încercuiește litera F.

Cuvântul sufleu este format prin derivare de la substantivul suflet. A // F

Cuvântul rețetă este folosit cu sens figurat în textul de mai sus. A // F 6 puncte

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Punctele de suspensie sugerează, în construcția ci o … carte de bucate:

surpriza; b. melancolia; c. încântarea. 6 puncte

3. identifică perechile de sinonime din următoarea listă de cuvinte: 6 puncte

Extraordinar, de vreme, apetisant, surprinzător, timpuriu, precoce, uimitor, gustos, teribil

4. Transcrie fragmentul în care se dezvăluie motivul fascinației exercitate de desenul conopidei asupra copilului. 6 puncte

5. Comentează, în 3-5 rânduri, structura n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci un „om de gust”. 6 puncte

Partea a II-a (30 de puncte)

Scrie o compunere de 20 – 25 de rânduri în care să îți exprimi părerea despre importanța cărții. (Prezentarea modului în care cartea poate influența comportamentul omului, susținerea unei opinii argumentate despre importanța cărții în viața omului)

Pentru conținutul compunerii vei primi 16 puncte, iar pentru redactare14 puncte (organizarea ideilor în scris; utilizarea limbii literare; respectarea părților unei compuneri; ortografia; punctuația; așezarea în pagină, lizibilitatea; încadrarea în limita de spațiu indicată).

Notă!

În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă minimum 20 de rânduri și să dezvolte subiectul propus.

Test de evaluare inițială

Clasa a IX-a

Barem de notare

1. F; F 2x3p=6 puncte

2. a 6 puncte

3. Identificarea perechilor de sinonime apetisant – gustos; teribil – extraordinar; precoce – timpuriu; (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte

4. Selectarea fragmentului corect „mi s-a părut că seamănă cu muma pădurii”. 6 puncte

5. Comentarea sintagmei, prin evidențierea ironiei trădate de folosirea ghilimelelor, a ideii rafinamentului în materie de literatură, opoziția între scopul cărții respective și rezultatul avut asupra copilului, remarcarea enumerației și a conjuncției adversative ci, etc.: 4 puncte.

(Comentarea corectă, nuanțată, a ideii exprimate, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 4 p.; comentarea corectă, fără evidențierea rolului enumerației și al conjuncției, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2 p.; încercarea de comentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.), respectarea limitei minime/maxime de spațiu indicată: 2 p. 6 puncte

Partea a II-a (30 de puncte)

Conținutul compunerii (16 puncte)

Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă textul abordează subiectul propus.

Formularea clară a părerii despre importanța cărții:4p ; formularea confuză, schematică: 2p; 4 puncte

Prezentarea modului în care cartea poate influența comportamentul omului: (Prezentarea originală, nuanțată, a modului în care cartea influențează: 6 p.; prezentarea comună, dar nuanțată, a modului în care cartea influențeză: 3 p.; încercarea de prezentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.) 6 puncte

Susținerea unei opinii argumentate despre importanța cărții în viața omului: (exprimarea unei opinii: 2 p.; enunțarea argumentului: 2 p.; susținera argumentului prin explicații, exemplificări etc.: 2 p.) 6 puncte

Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spațiu precizată și dacă textul dezvoltă cerința formulată.

Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2 p.; părțile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1 p.) 2 puncte

Utilizarea limbii literare (stil și vocabular adecvat conținutului eseului, claritatea enunțului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3 p.; stil și vocabular parțial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2 p.; vocabular restrâns, monoton, repetiții de cuvinte, inadecvare semantică: 1 p.) 3 puncte

Abilitatea de analiză și de argumentare (foarte bună relație idee-argument; ideile urmează o succesiune logică; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv; abilitatea de a forma judecăți de valoare și de interpretare critică și personală: 3 p.; încercări de a susține ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător: 2 p.; afirmații rareori susținute de argumente; idei irelevante; schematism în prezentarea ideilor: 1 p.) 3 puncte

Punctuație (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte

Ortografie (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte

Așezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea 1 punct

Respectarea limitei de spațiu indicată 1 punct

TESTARE FINALĂ

Clasa a IX-a

Subiectul I (60 puncte)

Citește cu atenție textul următor :

„Așa socotind în gând, am și văzut de departe, ca la o bătaie bună de pușcă, lumină multă la hanul lui Mânjoală, adică așa-i rămăsese numele; acum era hanul Mânjoloaii – omul murise de vreo cinci ani… Zdravană femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul când trăia bărbatu-său, acum s-a plătit de datorii, a dres acaretul, a mai ridicat un grajd de piatră, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune. Unii o bănuiesc că o fî găsit vreo comoară… alții, că umblă cu farmece. Odată au vrut s-o calce tâlharii… S-au apucat să-i spargă ușa. Unul dintre ei, ăl mai voinic, un om cât un taur, a ridicat toporul și când a tras cu sete, a picat jos. L-au ridicat repede! era mort… Frate-său a dat să vorbească, dar n-a putut – amuțise. Erau patru inși. L-au pus pe mort în spinarea lui frate-său, și ceilalți doi l-au apucat de picioare, să-l îngroape undeva departe. Când să iasă din curtea hanului, Mânjoloaia începu să strige pe fereastră: hoții! și-n față-le, iacă zapciul cu mai mulți inși și cu patru dorobanți călări. Strigă pomojnicul: "Cine-i?" Hoții cei doi fugi care-ncotro! rămâne mutul cu frate-său mort în cârcă. Acu, ce te faci la cercetare? Toată lumea știa că mutul vorbește; cui putea să-i treacă prin cap că mutul nu se preface? L-au bătut până l-au smintit, ca să-i vie glasul la loc – degeaba. De atunci li s-a tăiat pofta flăcăilor să mai calce hanul… ”

(I.L.Caragiale, La hanul lui Mânjoală)

Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte : socotind, a ridica, parale. 6 puncte

Transcrie 2 cuvinte din câmpul semantic al gradelor de rudenie . 6 puncte

Transcrie două cuvinte / expresii care contribuie la descrierea hoților 8 puncte

Extrage o idee din fragmentul citat. 8 puncte

Rezumă textul dat în 3 – 5 rânduri. 8 puncte

Ilustrează, prin câte un enunț, sensul denotativ și sensul conotativ al cuvântului femeie. 8 puncte

Extrage din text un element care contribuie la crearea ezitării. 8 puncte

Identifică, în textul dat, câte două elemente ce țin de lumea fantastică, respectiv de lumea reală. 8 puncte

Subiectul al II- lea (30 puncte)

Realizează un eseu structurat în care să prezinți îmbinarea fantasticului cu realul în opera Hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale.

Vei avea în vedere

Prezentarea temei operei

Explicarea a cel puțin trei motive/ simboluri

Modul în care fantasticul interferează cu realul cu exemplificări

prezentarea a două situații prin care trece personajul

respectarea normelor de redactare

Testare finală

Clasa a IX-a

Barem de notare

Subiectul I 60 puncte

Scrierea a câte un sinonim contextual pentru cuvintele date (ex. calculând, a înălța, bani)

2x3p=6 puncte

Transcrierea a 2 cuvinte din câmpul semantic al gradelor de rudenie (ex. bărbat, frate).

2x3p=6 puncte

Transcrierea a două cuvinte / expresii care contribuie la descrierea hoților (ex. ăl mai voinic, un om cât un taur ) 2x4p=8 puncte

Menționarea ideii fragmentul citat. 8 puncte

Rezumarea adecvată textului dat în limita de spațiu indicată 8 puncte

-parțială sau fără încadrarea în spațiul indicat 4puncte

Ilustrarea prin câte un enunț, sensul denotativ și sensul conotativ al cuvântului dat.

2x4p=8 puncte

Extragerea din text a unui element care contribuie la crearea ezitării (ex. punctele de suspensie ). 8 puncte

Identificarea elementelor ce țin de lumea fantastică, respectiv de lumea reală. 2p+2p+2p+2p=8 puncte

Subiectul al II- lea 30 puncte

Prezentarea temei operei 5 puncte

Explicarea a cel puțin trei motive/ simboluri 2x3p=6 puncte

Modul în care fantasticul interferează cu realul cu exemplificări 5 puncte

Fără exemplificări 2 puncte

prezentarea a două situații prin care trece personajul 2x2p=4 puncte

respectarea normelor de redactare 10 puncte

unitatea compoziției 1 punct

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2puncte – parțial 1punct

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 1 punct

așezarea corectă a textului în pagină 1 punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 4

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a XI-a

PARTEA I (60 de puncte )

Se dă următorul text :

“ Luni pe la prânz focul era stins cu desăvârșire și zidurile afumate stăteau părăsite, privind cu tristeță la ziua senină și înveselitoare.

Din toate celelalte nu se alesese decât praful și cenușa : grinzi, acoperământ, dușumele, butoaie din pivniță, toate erau cenușă și numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniță, nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici pe colo din cenușa groasă .

Bătrâna ședea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci și plângea cu lacrimi alinătoare.

Se vede c-au lăsat ferestrele deschise ! Zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine : dar așa le-a fost dat ! …

Apoi ea luă copiii și plecă mai departe. ”

( Ioan Slavici – Moara cu noroc )

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor : stins, plânge.

10 puncte

Explică rolul punctelor de suspensie în secvența : dar așa le-a fost dat ! … 5 puncte

În fragmentul citat, perspectiva narativă este: 5 puncte

subiectivă

obiectivă

Transcrie un indiciu temporal din textul dat. 5 puncte

Transcrie și explică semnificația unei enumerații din textul dat. 5 puncte

Menționează două trăsături ale textului epic prezente în fragmentul dat . 10 puncte

Explică, în 10-15 rânduri, momentul subiectului căruia îi aparține fragmentul dat.

10 puncte

Comentează, în 6-10 rânduri, secvența dată: 10 puncte

”Simțeam eu că nu are să iasă bine : dar așa le-a fost dat ! …”

PARTEA a II-a (30 de puncte)

Se dă textul :

“Dacă plimbarea prin hotel nu-ți ajunge, poți să ieși spre mallurile din oraș, puse și ele, strategic, între hotel și sala de concerte. Aici, imaginea noastră românească despre mall este oarecum dislocată. Ar trebui să spunem că un mall american este fie o stradă acoperită, de vreo trei kilometri, fie un rectanglu mare cât un stadion acoperit, ambele având ca unic obiect comerțul, fie că e vorba de bunuri sau servicii. Este de fapt varianta de secol 21 a bazarului oriental, pentru că la tot pasul ți se oferă ceva sau ți se întâmplă ceva. Ce colcăială de magazine de tot soiul, de la cele de pălării și cizme de cowboy, de haine, de pantofi, de aparate electrice, de covoare, de cravate kitsch, de cărți poștale trăsnite, de mobilă, de mâncare și până la magazine de bărci cu motor costând între 1000 și 50.000 de dolari, ce colcăială de cârciumi, fast-fooduri și restaurant, apoi de instalații de masaj puse în mijlocul drumului și de asiatici care se oferă să-ți frământe gâtul, spatele sau picioarele, pentru că shoppingul și căscatul gurii obosesc al naibii, ce colcăială de oameni de toate culorile și taliile ! ”

(Gabriel Liiceanu, Scrisori către fiul meu )

Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre importanța mallurilor în viața voastră, valorific\nd informațiile oferite de textul dat.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuație) si limitele de spațiu indicate. 6 puncte

Test de evaluare inițială

Clasa a XI-a

Barem de notare

1. Numirea antonimelor cuvintelor date (ex. aprins, râde) 2x5p=10 puncte

2. Explicarea rolului semnelor de punctuație 5 puncte

3. b .5 puncte

4. Transcrierea unui indiciu temporal din textul dat (ex. luni, pe la prânz) 5 puncte

5. Transcrierea și comentarea semnificației unei enumerații din textul dat. 5 puncte

Simpla transcriere fără comentare 2 puncte

6. Menționarea a două trăsături ale textului epic (ex. mod de expunere, personaje, acțiune, repere temporal, spațiale) 2x3p=6 puncte

7. Explicarea adecvată a momentului subiectului căruia îi aparține fragmentul dat. 10 puncte

Explicare parțială fără încadrarea în limitele de spațiu indicate 5 puncte

Încercare de explicare 1 punct

6. Comentarea secvenței date 10 puncte

Comentarea corectă, nuanțată, a ideii exprimate, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 10 p.;

comentarea corectă, fără evidențierea rolului enumerației și al conjuncției, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 5 p.;

încercarea de comentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.),

respectarea limitei minime/maxime de spațiu indicată: 2 p.

Partea a II-a (30 de puncte)

construcția discursului de tip argumentativ:

structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunțarea si susținerea argumentelor, concluzia (structurare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de exemplu, verbe de opinie, adverbe/ locuțiuni adverbiale de mod, folosite ca indicatori ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ, utilizate pentru

exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi (utilizare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

conținutul si structura argumentării:

– formularea ipotezei 3 puncte

– câte 3 puncte pentru enunŃarea oricăror două argumente [pro și/ sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte

– câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunțate

2x3p=6 puncte

– formularea unei concluzii pertinente 3 puncte

respectarea normelor limbii literare si a limitei de spațiu indicate:

– registrul stilistic adecvat cerinței 1 punct

– respectarea normelor de exprimare (0-1 greseli din punct de vedere lexical sau morfosintactic – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea normelor de ortografie si de punctuație (0-1 greseli din punct de vedere ortografic si de punctuație – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea limitei de spațiu indicate 1 punct

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Clasa a XI-a

Citește textul următor:

“-Oameni buni!Măria-sa vodă întreabă ce vreți și ce ceriți? Și pentru ce ați venit așa cu zurba?

Prostimea rămase cu gura căscată.Ea nu se aștepta la o asemenea întrebare.Venise fără să știe pentru ce au venit și ce vrea. Începe a se strînge cete-cete și a întreba unii pe alții ce să ceară.În sfîrșit începură:

-Să micșureze dăjdiile!-Să nu ne mai zăpcească!-Să nu ne mai jăfuiască!-Am rămas săraci!-N-avem bani!-Ni I-au luat Moțoc pe toți!-Moțoc!El sfătuiește pe Vodă!-Să piară!-Capul lui Moțoc vrem!

Acest din urmă cuvînt găsind un eho în toate inimile,fu ca o schinteie electrică.Toate gurile se făcură un glas.

-Oh!păcătosul de mine!striga ticălosul.Maică precistă,nu mă lăsa să mă prăpădesc!..Dar ce le-am făcut eu oamenilor acestora?Născătoare de Dumnezeu,scapă-mă și mă jur să fac o biserică,să postesc cît voi mai avea zile!..Dar,milostive doamne,nu-I asculta pre niște proști…Să moară toți!Eu sunt boier mare,ei sunt niște proști!

-Proști.dar mulți,răspunse Lăpușneanul cu sînge rece;să omor o mulțime de oameni pentru un om,nu ar fi păcat?”

(C.Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul)

Subiectul I

Arată modul în care se cristalizează voința mulțimii. 5 puncte

Numește și descrie trăsătura de caracter dominantă ce rezultă din replica llui Moțoc.

5 puncte

Numește și descrie trăsătura de caracter dominantă ce rezultă din replica lui Lăpușneanul. 5 puncte

Exprimă-ți punctul de vedere în legătură cu modul de expunere folosit. 5 puncte

Menționează sinonime pentru următoarele cuvinte: a se ciocoi, prost. 4 puncte

Precizează trei modalități diferite de redare a unor aspecte de limbă veche. 6 puncte

Subiectul II (30 puncte)

Scrie un text argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre puterea de a privi adevărul în față.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuație) si limitele de spațiu indicate. 6 puncte

Subiectul III (30 puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinti particularitătile de constructie a personajului Alexandru Lăpușneanul din nuvela cu același titlu de Costache Negruzzi

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– mentionarea a patru elemente de structură ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu:, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, particularităti ale compozitiei, constructia personajului, modalitati de caracterizare etc.);

– prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele nuvelei;

– evidentierea a două episoade/ situatii semnificative pentru ilustrarea unei trăsături a personajului;

– sustinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în constructia personajului.

Testare finală

Clasa a XI-a

Barem de notare

Subiectul I

Prezentarea adecvată a modului în care se cristalizează voința mulțimii. 5 puncte

Prezentare parțială 2 puncte

Numirea și descrierea trăsăturii de caracter dominante ce rezultă din replica llui Moțoc. 5 puncte

Doar numire 2 puncte

Numirea și descrierea trăsăturii de caracter dominante ce rezultă din replica lui Lăpușneanul. 5 puncte.

Doar numire 2 puncte

Exprimarea argumentată a punctului de vedere în legătură cu modul de expunere folosit. 5 puncte

Încercare de exprimare 2 puncte

Menționarea sinonimelor pentru cuvintele date: (ex. parveni, neștiutor).2x2p= 4 puncte

Precizarea a trei modalități diferite de redare a unor aspecte de limbă veche. 2x3p=6 puncte

Subiectul II

construcția discursului de tip argumentativ:

structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunțarea si susținerea argumentelor, concluzia (structurare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de exemplu, verbe de opinie, adverbe/ locuțiuni adverbiale de mod, folosite ca indicatori ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ, utilizate pentru

exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi (utilizare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

conținutul si structura argumentării:

– formularea ipotezei 3 puncte

– câte 3 puncte pentru enunŃarea oricăror două argumente [pro si/ sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte

– câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunțate 2x3p=6 puncte

– formularea unei concluzii pertinente 3 puncte

respectarea normelor limbii literare si a limitei de spațiu indicate:

– registrul stilistic adecvat cerinței 1 punct

– respectarea normelor de exprimare (0-1 greseli din punct de vedere lexical sau morfosintactic – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea normelor de ortografie si de punctuație (0-1 greseli din punct de vedere ortografic si de punctuație – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea limitei de spațiu indicate 1 punct

Subiectul III

Conținut – 16 puncte

– câte 1 punct pentru menționarea oricăror patru elemente de structură ale textului epic, semnificative pentru realizarea personajului 4x1p=4 puncte

– prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului, prin raportare la conflictul/ conflictele operei (prezentare: detaliată si nuanțată – 4 p./ schematică, fără raportare la conflictul/ conflictele comediei – 1 p.) 4 puncte

– câte 2 puncte pentru evidențierea a două episoade/ situații semnificative pentru ilustrarea unei trăsături a personajului 4 puncte

– formularea unui punct de vedere personal în concordanță cu cerința 2 puncte

– susținerea punctului de vedere formulat 2 puncte

Redactare – 14 puncte

– organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – introducere, cuprins si încheiere, iar construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor – 3 p.; părțile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există echilibru între ele, iar ideile sunt, în general, evidențiate prin paragrafe – 2 p.; plan vag de structurare a textului, iar trecerea de la o idee la alta nu este evidențiată – 1 p.)

3 puncte

– abilități de analiză si de argumentare (relația adecvată idee-argument, utilizarea de argumente convingătoare, formularea de judecăți de valoare – 3 p.; analizarea ideilor prezentate cu unele elemente de interpretare – 2 p.; afirmații nesusținute prin argumente, prezentarea de idei irelevante, schematism – 1 p.) 3 puncte

– utilizarea limbii literare (stil si vocabular adecvate conținutului eseului, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.)

2 puncte

– ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.); 2 puncte

– punctuația (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.); 2 puncte

– asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct

– încadrarea în limita maximă de spațiu indicată 1 punct

Anexa 5

Fișe de lucru

Lectura predictivă

Diagrama Venn-Euler

D-l Goe Vizită…

Ciorchine

Rețeaua personajului

Fișă motive și simboluri

Fișă caracterizare personaj

Fișă cerc de lectură

Fișă horoscop (Ilie, 2008, p. 177-178)

Anexa 6

Chestionar aplicat la cercul de lectură

Îți place să citești?

da

nu

2. Lectura este pentru tine

a) o pierdere de vreme

b) un mod de a-ți umple timpul

c) o pasiune

d) o necesitate pentru a-ți îmbogăți cunoștințele

3. Din lista următoare citești mai ales (4 alegeri posibile)

a) proză

b) poezie

c) romane polițiste

d) science-fiction

e) altele

4. Lecturile propuse de școală te-au interesat ?

a) puțin

b) mult

c) deloc

5. Profesorii vă îndeamnă să citiți singuri acasă ?

a) nu

b) rar

c) cu insistență

6. În afară de textele obligatorii pentru școală, citești pe an:

a) mai puțin de 5 cărți

b) între 5 și 10 cărți

c) mai mult de 10 cărți

7. Cum îți alegi lecturile personale ?

a) la recomandarea altcuiva

b) la întâmplare

c) nu le alegi, îți sunt impuse (de școală, de către părinți, etc.)

d) după publicitate (TV, presă, premii literare etc.)

8. Pentru a te documenta mergi la bibliotecă sau cauți pe internet ?

a) merg la bibliotecă

b) caut pe internet

c) amândouă

9. Ce cauți cel mai des pe internet ?

a) Informații și date

b) e-book

c) Opac (On-line Public Access Catalog)

d) situri bibliografice

e) altele

10. Textele din literatura universală le citești

a) în limba de origine

b) în traducere

c) depinde de texte

11. Ce cărți ți se par importante pentru formarea ta intelectuală sau, în general, pentru viața ta ? (indică 3 titluri și autorii lor)

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

12. Citești cărți în afara celor obligatorii, cerute de programa școlară?

a) da

b) nu

c) Câteodată

13. Atunci când în lectura ta întâlnești cuvinte sau trimiteri cultural pe care nu le cunoști, te informezi cu privire la semnificația lor sau citești mai departe fără a te informa?

a) mă informez

b) nu mă informez

14.Atunci când ști că s-a facut o ecranizare după o carte, te uiți direct la film sau preferi să citești întâi cartea?

a) mă uit la film

b) citesc întâi cartea

15. De obicei citești textul în original sau referatele de pe internet?

a) textul original

b) referate

Anexa 7

Lucrări ale elevilor

BIBLIOGRAFIE

Badea, M.: Limba și literatura română pentru elevii de liceu, Editura Badea & Professional Consulting, București, 2008

Bernet, S. E. Educație multiculturală, Ghid metodologic, Centrul de resurse pentru diversitate Etnoculturală, King Baudouin Foundation, Cluj, 2006

Caragiale, I. L.: La hanul lui Mânjoală, Momente, Editura Litera Internațional, București-Chișinău

Caragiale, I. L.: Temă și variațiuni, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988

Cojocăreanu, G., A. Vâlceanu: Didactica specialității, Limba și literatura română – liceu, Editura Arves

Coord. C. Dobrescu, A. Bodiu: Literatură și civilizație scriitori români canonici și reforma curriculară, volumul 1, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2008

Cornea, P. Introducere în teoria lecturii, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1998

Crăciun, C.Metodica predării limbii și literaturii în gimnaziu și liceu, Editura Emia, Deva, 2004

Crăciun, Gh. Introducere în teoria literaturii, Editura Magister, 1997

Coord Dobrescu, C., A. Bodiu: Literatură și civilizație, Scriitori români canonici și reforma curricular, Volumul 1, editura Universității Transilvania, Brașov, 2008

Dothens, R. E. Rast, M. Ray, A educa și a instrui, Editura Didactică și pedagogic, București, 1970

Dumitru, Al. Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura De Vest, Timișoara, 2000

Eco, U. Limitele interpretării, Traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996

Eco, U. Șase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica, Craiova, 1997

Goia, V. Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2008

Ilie, E. Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

Ilie, E. Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

Langer, A reader based view of comprehension, The Californian Reader, 1987

Marin, M. Didactica lecturii, Editura Cartier, Chișinău, 2013

Marin, M. Principii de dezvoltare a atitudinii elevului față de opera literară, Teză de doctor, Institutul de științe ale educației, Chișinău, 2008

Marin, M. Valorizarea textului literar de către subiectul receptor în Cadrul activității, Decada lecturii

Negruzzi, C.: Alexandru Lăpușneanul, Editura Hyperion, 2008

Norel, M. Didactica limbii si literaturii romane pentru invatamantul primar, Editura Art, București, 2010

Norel, M. F. Sâmihăian, Didactica limbii și literaturii române, II, Proiectul pentru învățământul rural, MEC, 2006

Coord. Onojescu, M. Lecturiada, Cercuri de lectură, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2007

Dir. Pamfil, A: Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 2(13)/ 2006

Dir. Pamfil. A: Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 2 (23)/ 2011

Pamfil, A Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești , 2008

Dir. Pamfil, A. Perspective, Revistă de didactica limbii și literaturii române, nr. 1 (22)/2011

Panțuru, S. Instruirea în spiritul strategiei dezvoltării gândirii critice, Editura Psihomedia, 2003

Petty, G., Teaching Today. A practical guide. Fourth Edition, Nelson Thornes, 2009

Petty, G. Profesorul azi. Metode moderne de predare, Prima ediție în limba română, Coordonator traducere: A. Țepelea, Editura Atelier Didactic, București, 2007

Popa, C. , Popa, M., Popa, I.: Manual preparator pe baza manualelor alternative, clasele IX-XII, Editura Niculescu, București, 2006

Popa, M. Popa, I.: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VII-a, Editura Niculescu, 2006

Popa, M. Popa, I.: Literatura română, Manual preparator pentru clasa a VI-a, Editura Niculescu, 2006

Soare H., Soare, Gh.: Limba și literatura română clasa a IX-a, Îndrumător pentru noile manual alternative, Editura Carminis Educațional, Pitești, 2005

Soare H., Soare, Gh.: Limba și literatura română clasa a XI-a, Îndrumător pentru noile manuale alternative, Editura Carminis Educațional, Pitești, 2007

Șchiopu, C.: Metodica predării literaturii române, Editura Carminis, Pitești, 2009

www.aep.ro, Revista electronică, Importanța lecturii și rolul ei în dezvoltarea capacităților de comunicare ale elevilor, București, 2006, accesat pe 06.03.2014

www.didactic.ro, Revista electronică Didactic.ro, Gândirea critică și creativă în contextual învățământului modern, accesat pe 08.06.2014

www.edu.ro, Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, accesat pe 08.09.2013

www.edu.ro, Programa școlară de limba și literatura română pentru clasele a IX-a – a XII-a, accesat pe 08.09.2013

www.scribd.ro, Predarea și învățarea în spiritual dezvoltării gândirii critice, accesat pe 10.05.2014

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/32334_la-hanul-lui-manjoala, accesat pe data de 02.02.2012

Insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL.LB.ROMANA2.pdf, accesat pe 03.10.2012

http://concursurilecomper.ro/rip/2014/februarie2014/11BoitosDanaRolul_lecturii_si_strategii.pdf, accesat pe 12.04.2014

www.edu.ro/index.php%3Fmodule%3Duploads%26func%3Ddownload%26fileId%3D4264+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro, accesat pe 03.06.2014

http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&printversion=1&n=1119, accesat pe data de 23.03.2014

www.referat.ro/referate/Principiul_comunicativ_si_functional_a3175.html, accesat pe data de 23.05.2014

http://www.scritub.com/profesor-scoala/SPECIFICUL-MODELULUI-COMUNICAT941511111.php, accesat pe data de 12.05.2014

http://ro.wikipedia.org/wiki/G%C3%A2ndire_critic%C4%83, accesat pe data de 16.02.2014

https://xa.yimg.com/kq/groups/71023252/335362855/name/Gandire+critica,+anul+III,+sem+2.doc, accesat pe data de 25.11.2013

Anexa 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a VI-a

Citește textul:

„ «Mica Sirenă» rămâne însă basmul cel mai strălucitor din întreaga mea copilărie, pe care l-am recitit apoi de zeci de ori, cu ochii plini de lacrimi de fiecare dată. Dacă există un personaj pe care să-l fi detestat fără ezitare, acesta a fost Prințul. Mi se părea inadmisibil ca el să calce în picioare cu atâta nepăsare sentimentele Micii Sirene și sacrificiile ei. Felul în care Mica Sirenă aruncă în apă cuțitul cu care trebuia să-l ucidă pe Prinț ca să-și regăsească trupul și sufletul mi s-a părut gestul cel mai înduioșător din toate.”

(Nicolae Manolescu, Cititul și scrisul)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

Partea I (48 de puncte)

Autorul textului este ………………………………………… 6 puncte

Titlul fragmentului este : 6 puncte

Cititul

Scrisul

Cititul și scrisul

Menționează două personaje care apar în textul dat. 6 puncte

Transcrie o secvență din textul dat în care este menționat sentimentul autorului față de opera «Mica Sirenă». 6 puncte

Precizează sensul expresiei să calce în picioare din textul dat. 6 puncte

Precizează ideea principală a textului. 6 puncte

Ce trebuia să facă Mica Sirenă să-și recapete trupul și sufletul? 6 puncte

Ce sentimente are autorul textului față de Prinț și de ce? 6 puncte

PARTEA a II-a (30 de puncte)

Redactează o compunere de 8-10 rânduri (aproximativ 80-100 de cuvinte), în care să folosești 5 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I.

Vei avea în vedere :

Punerea unui titlu sugestiv

Folosirea a cel puțin două figuri de stil sau imagini artistice diferite

Organizarea ideilor în scris

Cuvinte selectate : ……………, …………….. , …………………………, ………………, ………………… .

Notă!

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuație și de exprimare, respectarea limitelor de spațiu indicate, lizibilitate, așezare în pagină).

Test de evaluare inițială

Clasa a VI-a

Barem de notare

Partea I……………………………………………………………………………. 48 puncte

Menționarea corectă a autorului (Nicolae Manolescu)…………………… ..6 puncte

c….…………………………………….………………………………………6 puncte

Menționarea a două personaje care apar în textul dat (ex. mica sirenă, prințul) 2x3p=6 puncte

Transcrierea secvenței „ «Mica Sirenă» rămâne însă basmul cel mai strălucitor din întreaga mea copilărie” ……………………………………………………….6 puncte

Precizarea adecvată a sensului expresiei „să calce în picioare”……………… 6 puncte

Precizare parțială ……………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare………………………………………………..1 punct

Precizarea ideii principale a textului. …………………………………….6 puncte

Precizare parțială ……………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare………………………………………………..1 punct

Formularea răspunsului adecvat (ex. Să arunce cuțitul în apă)……………… 6 puncte

Simpla copiere a secvenței din text…………………………………….2 puncte

Formularea adecvată a răspunsului și argumentare…………………………..6 puncte

Formularea răspunsului fără argumentare………………………………3 puncte

PARTEA a II-a………………………………………………………………… 30 de puncte

Titlu sugestiv………………………………………………………………4 puncte

Folosirea adecvată și sublinierea cuvintelor selectate……………………10 puncte

Unitatea compunerii………………………………………………………..5 puncte

Inlănțuirea logică a ideilor………………………………………………..5 puncte

Folosirea a două figuri de stil/imagini artistice……………………….….6 puncte

REDACTARE……………………………………………………………………. 12 puncte

Respectarea normelor de ortografie……………………………………….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………1 punct

Peste 5 greșeli …………………………………………………………………0 puncte

Respectarea normelor de punctuație……………………………………….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………1 punct

Peste 5 greșeli ………………………………………………………………….0 puncte

Respectarea normelor de exprimare, sintaxă, morfologie…………………4 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………………4 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………………2 puncte

Peste 5 greșeli ………………………………………………………………….0 puncte

Lizibilitate ………………………………………………………………….2 puncte

Respectarea limitelor de spațiu……………………………………………..1 punct

Așezare în pagină……………………………………………………………1 punct

EVALUARE FINALĂ

Clasa a VI-a

Subiectul I (60 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

„…Hagiul adoarme, mâhnit că, dacă iarna va ține tot așa, n-o mai duce fără lemne. Și ce scumpe trebuie să fie lemnele. Așa e, o să iasă din iarnă sărac lipit. A adormit. Se mișcă. Se învârtește. Toată noaptea visează că se prigorește la un foc mare. A doua zi nepoată-sa îl găsi pe jumătate înghețat. Abia putu să zică: „Leano, foc, că mor”, și îi întinse un bănuț de aur, închizând ochii. Îi fu rușine ca să nu-l vază acel ochi de aur cu câtă ușurință îl aruncă în mânile nemiloase ale lumii. Oftă dureros. Focul pâlpâie în vatră. Mormanul de jeratic dogorește și aruncă un polei cald și rumen, pe peretele din față. Tavanul trosnește și zidurile asudează. (…) Bătrânul a ieșit din pătură și-i e cald, și îl ia cu fiori. Picioarele îi tremură. E lihnit. Îi cere inima o ciorbă, ca niciodată în viața lui.

‒ Ce pui atâtea lemne? Prea multe lemne! Leano, n-auzi? Și tot mi-e frig… Prea multe lemne!… Mi-e foame… O să dai foc casei!… Ah! pânea nu mă mai satură… picioarele nu mă mai țin!

‒ Oi fi bolnav, răspunse Leana. Să chem pe cineva. Lângă spițărie e un doftor…”

(Barbu Ștefănescu Delavrancea – Hagi Tudose)

Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Limba română

1. Menționează trei termeni din familia lexicală a cuvântului gheață. 6 puncte

2. Indică câte un sinonim pentru cuvintele: mâhnit, sărac, doctor. 6 puncte

3. Construiește enunțuri cu omonimele cuvântului mie. 6 puncte

B. Înțelegerea textului

1. Menționează personajele care participă la acțiune. 6 puncte

2. Indică locul și timpul desfășurării acțiunii din fragmentul citat. 6 puncte

3. Transcrie, din fragmentul dat, o metaforă și un epitet. 6 puncte

4. Indică modurile de expunere folosite de autor în text. 6 puncte

5. Menționează două trăsături care să justifice faptul că textul aparține genului epic. 6 puncte

6. Ce visează Hagiul? 6 puncte

7. Care sunt senzațiile pe care le are Hagiul? 6 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Redactează, în maximum 10-15 rânduri, rezumatul schiței D-l. Goe de I. L. Caragiale respectând regulile de alcătuire a unui astfel de tip de compunere.

În compunerea ta, trebuie:

-să respecți fidelitatea față de textul dat; 5 puncte

-să desprinzi ideile principale ale textului; 5 puncte

-să prezinți succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 5 puncte

-să respecți convențiile specifice rezumatului; 5 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 10 puncte pentru redactarea compunerii (unitatea compoziției – 1p.; coerența textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.; ortografia – 2 p.; punctuația – 1 p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Evaluare finală

Clasa a VI-a

Barem de notare

Subiectul I (60 de puncte)

A.Limba română

1. Menționarea a trei termeni din familia lexicală a cuvântului dat (ex. ghețar, înghețat, ghețuș, dezgheța) 3×2 p=6 puncte.

2. Indicarea a câte un sinonim pentru cuvintele date (ex. trist, supărat; sărman; medic) 3x2p=6 puncte.

3. Construirea a oricare două enunțuri cu omonimele cuvântului dat 2x3p=6 puncte.

B. Înțelegerea textului

1. Menționarea personajelor care participă la acțiune (ex. Hagiul, Leana). 2x3p=6 puncte.

2. Indicarea locului și timpului desfășurării acțiunii din fragmentul dat (ex. în casa lui Hagi, iarna). 2x3p= 6 puncte.

3. Transcrierea unei metafore și a unui epitet. 2x3p=6 puncte.

4. Indicarea modurilor de expunere folosite de autor în text (ex. narațiune, dialog).

2x3p= 6 puncte.

5. Menționarea a două trăsături care să justifice faptul că textul aparține genului epic. 2x3p=6 puncte.

6. Răspuns adecvat (ex. Hagiul visează că este lângă un foc mare) 6 puncte.

7. Răspuns adecvat (ex. Hagiul simte căldură, foame) 6 puncte.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

– respectarea fidelității față de textul dat; 5 puncte

-parțial 2 puncte

– desprinderea ideilor principale ale textului; 5 puncte

– parțial 2 puncte

-prezentarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele; 5 puncte

– parțial 2 puncte

-respectarea convențiilor specifice rezumatului; 5 puncte

– parțial 2 puncte

Redactarea compunerii 10 puncte

unitatea compoziției 1punct

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 puncte parțial 1punct

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 1 punct

așezarea corectă a textului în pagină 1punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 2

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a VII-a

Citește textul:

„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti…

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor.

– Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. […]

Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară unde să se ducă? Nici el, iacă, nu știa. […]

Când, ce să vezi d-ta? Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, așa, de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. […]

El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschideau talazurile care înconjurau vârful nuielei, acolo, țâșt! și dânsa, și ochii de la dânsul nu și-i mai lua. […]”

(***, Broasca țestoasă cea fermecată, text cules de Petre Ispirescu)

Partea I (48 de puncte)

Autorul textului este 5 puncte

Petre Ispirescu

Necunoscut

Fragmentul dat face parte dint-un text literar 6 puncte

Cult

Popular (Argumentează-ți răspunsul)

3. Menționează specia literară și principalul mod de expunere, cu privire la textul dat. 6 puncte

4. Transcrie o comparație din textul dat. 5 puncte

5. Precizează personajele care apar în textul dat. 6 puncte

6. Scrie ideea principală a fragmentului dat. 5 puncte

7. Unde îi trimite împăratul pe fiii lui și de ce? 5 puncte

8. Unde l-a dus drumul pe fiul cel mic al împăratului? 5 puncte

9. Explică semnificația expresiei „era dus cu gândurile”. 5 puncte

Partea a II-a (30 puncte)

Redactează o compunere de 8-10 rânduri (80-100 de cuvinte) despre întâlnirea cu prima carte, în care să utilizezi 5 cuvinte alese de tine din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.

Cuvinte selectate: …………………………, …………………………, ……………………….. . …………………………, ………………………..

Vei avea în vedere :

Punerea unui titlu sugestiv

Folosirea a cel puțin două figuri de stil sau imagini artistice diferite

Organizarea ideilor în scris

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de punctuație și de exprimare, respectarea limitelor de spațiu indicate, lizibilitate, așezare în pagină)

Test de evaluare inițială

Clasa a VII-a

Barem de notare

Partea I……………………………………………………………………………. 48 puncte

b. ……………………………………………………………………. ………..5 puncte

b și argumentare.………………………………………………………………… 6 puncte

Fără argumentare …………………………………………………… …………..2 puncte

Menționarea speciei literare și a modului de expunere (ex. basm, narațiune) 2x3p=6 puncte

Transcrierea unei comparații (ex. Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană)

5 puncte

Precizarea personajelor (ex. Împăratul, fiii)……………… ……………….2x3p=6 puncte

Precizarea ideii principale a textului. ………………………………………..5 puncte

Precizare parțială …………………………………………………………3 puncte

Încercare de precizare…………………………………………………… 1 punct

Formularea răspunsului adecvat (ex. Să arunce cuțitul în apă)………………….. 5 puncte

Simpla copiere a secvenței din text……………………………………….2 puncte

Formularea adecvată a răspunsului …………………………………………..…..5 puncte

Simpla copiere a secvenței din text …………………………………..… 2 puncte

Explicarea adecvată a expresiei………………………………………….……….5 puncte

Încercare de explicare ……………………………………………………1 punct

PARTEA a II-a………………………………………………………………… 30 de puncte

Titlu sugestiv…………………………………………………………….……….4 puncte

Folosirea adecvată și sublinierea cuvintelor selectate………………………..…10 puncte

Unitatea compunerii………………………………………………………….…..5 puncte

Inlănțuirea logică a ideilor………………………………………………….……5 puncte

Folosirea a două figuri de stil/imagini artistice……………………………….….6 puncte

REDACTARE……………………………………………………………………. 12 puncte

Respectarea normelor de ortografie………………………………………………2 puncte

0-2 greșeli…………………………………………………………… …..2 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………….1 punct

Peste 5 greșeli ………………………………………………………… ..0 puncte

Respectarea normelor de punctuație………………………………………..…….2 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………….2 puncte

3-5 greșeli…………………………………………………………………..1 punct

Peste 5 greșeli ……………………………………………………………..0 puncte

Respectarea normelor de exprimare, sintaxă, morfologie…………………………4 puncte

0-2 greșeli………………………………………………………………..4 puncte

3-5 greșeli………………………………………………………………..2 puncte

Peste 5 greșeli ……………………………………………………………0 puncte

Lizibilitate ……………………………………………………………………….2 puncte

Respectarea limitelor de spațiu…………………………………………….……..1 punct

Așezare în pagină…………………………………………………………….……1 punct

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Clasa a VII-a

Citește cu atenție textul următor pentru a rezolva cerințele:

„ D. Lefter , până adineaori, habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă loteriile.Era seară; omul ședea la masă cu consoarta sa în sălița de intrare, vorbind în ticnă despre cum se scumpește viața din zi în zi,când aude o birje oprindu-se-n poartă, apoi pași apăsați în curticică și pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară.D.Lefter sare să deschidă , bănuind în gând:”Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul( turbatul e șeful), să ne canonească până la miezul nopții, ca să se recomande ministrului că e grozav!”-iar madam Popescu se repede în odaie, fiindcă era în neglige. D. Căpitan Pandele intră ca o furtună și, vorbind din ce în ce mai tare, ca și cum d. Lefter ar fi surd:

Bine, nene,păcatele mele! De ce n-ai venit la berărie?…se poate să fii așa de indiferent…te caut ca un nebun, de atâtea ceasuri!

Ne-a ținut până adineaori turbatul în canțilerie…De ce ?

Leftere!…nu știi nimica?

Ce?

Ieri.S-a tras lotăriile noastre!

Ei?

Am câștigat!

Nu mă-nnebuni!…Cât?

La amândouă am câștigat loturile mari! Ale mari de tot!

Și căpitanul puse pe masă listele oficiale și alături carnetul său. În adevăr, carnetul sună tocmai ca-n liste:

076.384 Universitate –Constanța, 109520 București –Astronomie.”

( I.L.Caragiale, Două loturi )

Subiectul I

A.Limba română

1. Menționează câte un sinonim pentru cuvintele: ședea și consoartă. 5 puncte

2. Scrie forma literară pentru cuvântul „lotărie” 5 puncte

3. Transcrie, din textul dat, un cuvânt format prin derivare cu sufix diminutival. 5 puncte

B. Înțelegerea textului

Numește momentul din zi când este plasată acțiunea fragmentului dat. 5 puncte

Precizează subiectul discuției dintre Lefter și soția sa. 5 puncte

Numește care moment al subiectului reprezintă fragmentul dat. 5puncte

Precizează scopul sosirii căpitanului Pandele la familia Popescu. 5 puncte

Precizează cine este „turbatul”. 5 puncte

Scrie două trăsături ale lui Lefter, care reies din enunțurile subliniate în textul citat. 10 puncte

Explică semnificația secvenței subliniate din textul dat. 10 puncte

Subiectul II.

Redactează, în 15-20 de rânduri caracterizarea lui Lefter Popescu din nuvela Două loturi de I. L. Caragiale 30 puncte

Vei avea în vedere

Încadrarea personajului în operă

Prezentarea a cel puțin două trăsături

Ilustrarea trăsăturilor cu situații semnificative din text

Modalități de caracterizare

Vei obține 20 de puncte pentru conținut și 10 puncte pentru redactare

Evaluare finală

Clasa a VII-a – Barem de notare

Subiectul I (60 de puncte)

A.Limba română

1. Indicarea a câte un sinonim pentru cuvintele date (ex. stătea; soție, nevastă) 2x3p=6 puncte.

2. Scrierea formei literare a cuvântului dat. 6 puncte

3. Transcrierea unui cuvânt format prin derivare cu sufix diminutival (ex. săliță) 6 puncte.

B. Înțelegerea textului

1. Indicarea reperului temporal (ex. seara) 6 puncte.

2. Precizarea subiectului discuției (ex. viața de zi cu zi) 6 puncte.

3. Numirea momentului subiectului (ex. expozițiunea) 6 puncte.

4. Precizarea răspunsului corect (ex. Anunțarea câștigului) 6 puncte.

5. Precizarea răspunsului corect (ex. șeful) 6 puncte.

6. Menționarea a oricăror două trăsături ale personajului 2x3p=6 puncte.

7. Explicarea adecvată a secvenței date 6 puncte.

Explicare parțială 3puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Încadrarea personajului în operă 4 puncte

Prezentarea a cel puțin două trăsături 4 puncte

Ilustrarea trăsăturilor cu situații semnificative din text 6 puncte

Modalități de caracterizare 4 puncte

Redactare 12 puncte

unitatea compoziției 2 puncte

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 puncte

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 2 puncte

așezarea corectă a textului în pagină 1 punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 3

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a IX-a

Partea I (30 de puncte)

A. Citește cu atenție textul următor și răspunde la cerințele formulate:

„Mult mai clar au stat lucrurile cu prima carte pe care, hm, să zicem că am încercat să o citesc… Cartea cu pricina nu era nici pe departe una de beletristică, nu era nici măcar una de colorat, cum stătea bine unui copil încă nealfabetizat ca mine, ci o … carte de bucate a Sandei Marin, descoperită în bucătăria mamei. Pe paginile ei am început – ajutat de părinți – să învăț a citi

„fotografiind” mai întâi cu privirea cuvintele, după învățarea prealabilă a literelor. Aveam, pe atunci, vârsta de patru ani și jumătate, o vârstă considerată precoce azi în materie de citit. (…) Cum însă, pe lângă rețete, cartea avea și ilustrații cu feluri de mâncare foarte apetisante, mmm! efectul asupra mea a fost unul teribil. Îmi amintesc și azi cu câtă fascinație priveam un desen al conopidei (care mi s-a părut că seamănă cu muma pădurii), ca și spaima pe care mi-a insuflat-o în suflet cuvântul „sufleu”…Cred că am avut și coșmaruri după asta! Dacă aș ține cu orice chip să mă dau mare, aș zice că întâlnirea cu cartea Sandei Marin n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci un „om de gust”.”

(Paul Cernat, Cărți de bucate, enciclopedii, mâzgăleli)

1. Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. Dacă apreciezi că afirmația este adevărată, încercuiește litera A. Dacă apreciezi că este greșită, încercuiește litera F.

Cuvântul sufleu este format prin derivare de la substantivul suflet. A // F

Cuvântul rețetă este folosit cu sens figurat în textul de mai sus. A // F 6 puncte

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.

Punctele de suspensie sugerează, în construcția ci o … carte de bucate:

surpriza; b. melancolia; c. încântarea. 6 puncte

3. identifică perechile de sinonime din următoarea listă de cuvinte: 6 puncte

Extraordinar, de vreme, apetisant, surprinzător, timpuriu, precoce, uimitor, gustos, teribil

4. Transcrie fragmentul în care se dezvăluie motivul fascinației exercitate de desenul conopidei asupra copilului. 6 puncte

5. Comentează, în 3-5 rânduri, structura n-a făcut din mine nici un bucătar, nici un mâncău, ci un „om de gust”. 6 puncte

Partea a II-a (30 de puncte)

Scrie o compunere de 20 – 25 de rânduri în care să îți exprimi părerea despre importanța cărții. (Prezentarea modului în care cartea poate influența comportamentul omului, susținerea unei opinii argumentate despre importanța cărții în viața omului)

Pentru conținutul compunerii vei primi 16 puncte, iar pentru redactare14 puncte (organizarea ideilor în scris; utilizarea limbii literare; respectarea părților unei compuneri; ortografia; punctuația; așezarea în pagină, lizibilitatea; încadrarea în limita de spațiu indicată).

Notă!

În vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă minimum 20 de rânduri și să dezvolte subiectul propus.

Test de evaluare inițială

Clasa a IX-a

Barem de notare

1. F; F 2x3p=6 puncte

2. a 6 puncte

3. Identificarea perechilor de sinonime apetisant – gustos; teribil – extraordinar; precoce – timpuriu; (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte

4. Selectarea fragmentului corect „mi s-a părut că seamănă cu muma pădurii”. 6 puncte

5. Comentarea sintagmei, prin evidențierea ironiei trădate de folosirea ghilimelelor, a ideii rafinamentului în materie de literatură, opoziția între scopul cărții respective și rezultatul avut asupra copilului, remarcarea enumerației și a conjuncției adversative ci, etc.: 4 puncte.

(Comentarea corectă, nuanțată, a ideii exprimate, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 4 p.; comentarea corectă, fără evidențierea rolului enumerației și al conjuncției, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 2 p.; încercarea de comentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.), respectarea limitei minime/maxime de spațiu indicată: 2 p. 6 puncte

Partea a II-a (30 de puncte)

Conținutul compunerii (16 puncte)

Cele 16 puncte pentru conținut se acordă numai dacă textul abordează subiectul propus.

Formularea clară a părerii despre importanța cărții:4p ; formularea confuză, schematică: 2p; 4 puncte

Prezentarea modului în care cartea poate influența comportamentul omului: (Prezentarea originală, nuanțată, a modului în care cartea influențează: 6 p.; prezentarea comună, dar nuanțată, a modului în care cartea influențeză: 3 p.; încercarea de prezentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.) 6 puncte

Susținerea unei opinii argumentate despre importanța cărții în viața omului: (exprimarea unei opinii: 2 p.; enunțarea argumentului: 2 p.; susținera argumentului prin explicații, exemplificări etc.: 2 p.) 6 puncte

Cele 14 puncte pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în limita minimă de spațiu precizată și dacă textul dezvoltă cerința formulată.

Organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere, cuprins, încheiere); construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor: 2 p.; părțile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe: 1 p.) 2 puncte

Utilizarea limbii literare (stil și vocabular adecvat conținutului eseului, claritatea enunțului, varietatea lexicului, sintaxa adecvată: 3 p.; stil și vocabular parțial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 2 p.; vocabular restrâns, monoton, repetiții de cuvinte, inadecvare semantică: 1 p.) 3 puncte

Abilitatea de analiză și de argumentare (foarte bună relație idee-argument; ideile urmează o succesiune logică; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv; abilitatea de a forma judecăți de valoare și de interpretare critică și personală: 3 p.; încercări de a susține ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat neconvingător: 2 p.; afirmații rareori susținute de argumente; idei irelevante; schematism în prezentarea ideilor: 1 p.) 3 puncte

Punctuație (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte

Ortografie (0-1 erori: 2 p.; 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte

Așezarea corectă a textului în pagină și lizibilitatea 1 punct

Respectarea limitei de spațiu indicată 1 punct

TESTARE FINALĂ

Clasa a IX-a

Subiectul I (60 puncte)

Citește cu atenție textul următor :

„Așa socotind în gând, am și văzut de departe, ca la o bătaie bună de pușcă, lumină multă la hanul lui Mânjoală, adică așa-i rămăsese numele; acum era hanul Mânjoloaii – omul murise de vreo cinci ani… Zdravană femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul când trăia bărbatu-său, acum s-a plătit de datorii, a dres acaretul, a mai ridicat un grajd de piatră, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune. Unii o bănuiesc că o fî găsit vreo comoară… alții, că umblă cu farmece. Odată au vrut s-o calce tâlharii… S-au apucat să-i spargă ușa. Unul dintre ei, ăl mai voinic, un om cât un taur, a ridicat toporul și când a tras cu sete, a picat jos. L-au ridicat repede! era mort… Frate-său a dat să vorbească, dar n-a putut – amuțise. Erau patru inși. L-au pus pe mort în spinarea lui frate-său, și ceilalți doi l-au apucat de picioare, să-l îngroape undeva departe. Când să iasă din curtea hanului, Mânjoloaia începu să strige pe fereastră: hoții! și-n față-le, iacă zapciul cu mai mulți inși și cu patru dorobanți călări. Strigă pomojnicul: "Cine-i?" Hoții cei doi fugi care-ncotro! rămâne mutul cu frate-său mort în cârcă. Acu, ce te faci la cercetare? Toată lumea știa că mutul vorbește; cui putea să-i treacă prin cap că mutul nu se preface? L-au bătut până l-au smintit, ca să-i vie glasul la loc – degeaba. De atunci li s-a tăiat pofta flăcăilor să mai calce hanul… ”

(I.L.Caragiale, La hanul lui Mânjoală)

Scrie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte : socotind, a ridica, parale. 6 puncte

Transcrie 2 cuvinte din câmpul semantic al gradelor de rudenie . 6 puncte

Transcrie două cuvinte / expresii care contribuie la descrierea hoților 8 puncte

Extrage o idee din fragmentul citat. 8 puncte

Rezumă textul dat în 3 – 5 rânduri. 8 puncte

Ilustrează, prin câte un enunț, sensul denotativ și sensul conotativ al cuvântului femeie. 8 puncte

Extrage din text un element care contribuie la crearea ezitării. 8 puncte

Identifică, în textul dat, câte două elemente ce țin de lumea fantastică, respectiv de lumea reală. 8 puncte

Subiectul al II- lea (30 puncte)

Realizează un eseu structurat în care să prezinți îmbinarea fantasticului cu realul în opera Hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale.

Vei avea în vedere

Prezentarea temei operei

Explicarea a cel puțin trei motive/ simboluri

Modul în care fantasticul interferează cu realul cu exemplificări

prezentarea a două situații prin care trece personajul

respectarea normelor de redactare

Testare finală

Clasa a IX-a

Barem de notare

Subiectul I 60 puncte

Scrierea a câte un sinonim contextual pentru cuvintele date (ex. calculând, a înălța, bani)

2x3p=6 puncte

Transcrierea a 2 cuvinte din câmpul semantic al gradelor de rudenie (ex. bărbat, frate).

2x3p=6 puncte

Transcrierea a două cuvinte / expresii care contribuie la descrierea hoților (ex. ăl mai voinic, un om cât un taur ) 2x4p=8 puncte

Menționarea ideii fragmentul citat. 8 puncte

Rezumarea adecvată textului dat în limita de spațiu indicată 8 puncte

-parțială sau fără încadrarea în spațiul indicat 4puncte

Ilustrarea prin câte un enunț, sensul denotativ și sensul conotativ al cuvântului dat.

2x4p=8 puncte

Extragerea din text a unui element care contribuie la crearea ezitării (ex. punctele de suspensie ). 8 puncte

Identificarea elementelor ce țin de lumea fantastică, respectiv de lumea reală. 2p+2p+2p+2p=8 puncte

Subiectul al II- lea 30 puncte

Prezentarea temei operei 5 puncte

Explicarea a cel puțin trei motive/ simboluri 2x3p=6 puncte

Modul în care fantasticul interferează cu realul cu exemplificări 5 puncte

Fără exemplificări 2 puncte

prezentarea a două situații prin care trece personajul 2x2p=4 puncte

respectarea normelor de redactare 10 puncte

unitatea compoziției 1 punct

coerența textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2puncte – parțial 1punct

ortografia (0-2 greșeli 2p, 3-5 greșeli 1p, peste 5 greșeli 0p) 2 puncte

punctuația 1 punct

așezarea corectă a textului în pagină 1 punct

lizibilitatea 1 punct

Anexa 4

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Clasa a XI-a

PARTEA I (60 de puncte )

Se dă următorul text :

“ Luni pe la prânz focul era stins cu desăvârșire și zidurile afumate stăteau părăsite, privind cu tristeță la ziua senină și înveselitoare.

Din toate celelalte nu se alesese decât praful și cenușa : grinzi, acoperământ, dușumele, butoaie din pivniță, toate erau cenușă și numai pe ici, pe colo se mai vedea câte un cărbune stins, iară în fundul gropii, care fusese odinioară pivniță, nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici pe colo din cenușa groasă .

Bătrâna ședea cu copiii pe o piatră de lângă cele cinci cruci și plângea cu lacrimi alinătoare.

Se vede c-au lăsat ferestrele deschise ! Zise ea într-un târziu. Simțeam eu că nu are să iasă bine : dar așa le-a fost dat ! …

Apoi ea luă copiii și plecă mai departe. ”

( Ioan Slavici – Moara cu noroc )

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor : stins, plânge.

10 puncte

Explică rolul punctelor de suspensie în secvența : dar așa le-a fost dat ! … 5 puncte

În fragmentul citat, perspectiva narativă este: 5 puncte

subiectivă

obiectivă

Transcrie un indiciu temporal din textul dat. 5 puncte

Transcrie și explică semnificația unei enumerații din textul dat. 5 puncte

Menționează două trăsături ale textului epic prezente în fragmentul dat . 10 puncte

Explică, în 10-15 rânduri, momentul subiectului căruia îi aparține fragmentul dat.

10 puncte

Comentează, în 6-10 rânduri, secvența dată: 10 puncte

”Simțeam eu că nu are să iasă bine : dar așa le-a fost dat ! …”

PARTEA a II-a (30 de puncte)

Se dă textul :

“Dacă plimbarea prin hotel nu-ți ajunge, poți să ieși spre mallurile din oraș, puse și ele, strategic, între hotel și sala de concerte. Aici, imaginea noastră românească despre mall este oarecum dislocată. Ar trebui să spunem că un mall american este fie o stradă acoperită, de vreo trei kilometri, fie un rectanglu mare cât un stadion acoperit, ambele având ca unic obiect comerțul, fie că e vorba de bunuri sau servicii. Este de fapt varianta de secol 21 a bazarului oriental, pentru că la tot pasul ți se oferă ceva sau ți se întâmplă ceva. Ce colcăială de magazine de tot soiul, de la cele de pălării și cizme de cowboy, de haine, de pantofi, de aparate electrice, de covoare, de cravate kitsch, de cărți poștale trăsnite, de mobilă, de mâncare și până la magazine de bărci cu motor costând între 1000 și 50.000 de dolari, ce colcăială de cârciumi, fast-fooduri și restaurant, apoi de instalații de masaj puse în mijlocul drumului și de asiatici care se oferă să-ți frământe gâtul, spatele sau picioarele, pentru că shoppingul și căscatul gurii obosesc al naibii, ce colcăială de oameni de toate culorile și taliile ! ”

(Gabriel Liiceanu, Scrisori către fiul meu )

Scrie un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre importanța mallurilor în viața voastră, valorific\nd informațiile oferite de textul dat.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuație) si limitele de spațiu indicate. 6 puncte

Test de evaluare inițială

Clasa a XI-a

Barem de notare

1. Numirea antonimelor cuvintelor date (ex. aprins, râde) 2x5p=10 puncte

2. Explicarea rolului semnelor de punctuație 5 puncte

3. b .5 puncte

4. Transcrierea unui indiciu temporal din textul dat (ex. luni, pe la prânz) 5 puncte

5. Transcrierea și comentarea semnificației unei enumerații din textul dat. 5 puncte

Simpla transcriere fără comentare 2 puncte

6. Menționarea a două trăsături ale textului epic (ex. mod de expunere, personaje, acțiune, repere temporal, spațiale) 2x3p=6 puncte

7. Explicarea adecvată a momentului subiectului căruia îi aparține fragmentul dat. 10 puncte

Explicare parțială fără încadrarea în limitele de spațiu indicate 5 puncte

Încercare de explicare 1 punct

6. Comentarea secvenței date 10 puncte

Comentarea corectă, nuanțată, a ideii exprimate, respectarea normelor de exprimare, ortografie și punctuație: 10 p.;

comentarea corectă, fără evidențierea rolului enumerației și al conjuncției, respectarea normelor de exprimare, de ortografie și de punctuație: 5 p.;

încercarea de comentare, divagații și/ sau improvizații, cu greșeli de exprimare și/ sau de ortografie: 1 p.),

respectarea limitei minime/maxime de spațiu indicată: 2 p.

Partea a II-a (30 de puncte)

construcția discursului de tip argumentativ:

structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunțarea si susținerea argumentelor, concluzia (structurare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de exemplu, verbe de opinie, adverbe/ locuțiuni adverbiale de mod, folosite ca indicatori ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ, utilizate pentru

exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi (utilizare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

conținutul si structura argumentării:

– formularea ipotezei 3 puncte

– câte 3 puncte pentru enunŃarea oricăror două argumente [pro și/ sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte

– câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunțate

2x3p=6 puncte

– formularea unei concluzii pertinente 3 puncte

respectarea normelor limbii literare si a limitei de spațiu indicate:

– registrul stilistic adecvat cerinței 1 punct

– respectarea normelor de exprimare (0-1 greseli din punct de vedere lexical sau morfosintactic – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea normelor de ortografie si de punctuație (0-1 greseli din punct de vedere ortografic si de punctuație – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea limitei de spațiu indicate 1 punct

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Clasa a XI-a

Citește textul următor:

“-Oameni buni!Măria-sa vodă întreabă ce vreți și ce ceriți? Și pentru ce ați venit așa cu zurba?

Prostimea rămase cu gura căscată.Ea nu se aștepta la o asemenea întrebare.Venise fără să știe pentru ce au venit și ce vrea. Începe a se strînge cete-cete și a întreba unii pe alții ce să ceară.În sfîrșit începură:

-Să micșureze dăjdiile!-Să nu ne mai zăpcească!-Să nu ne mai jăfuiască!-Am rămas săraci!-N-avem bani!-Ni I-au luat Moțoc pe toți!-Moțoc!El sfătuiește pe Vodă!-Să piară!-Capul lui Moțoc vrem!

Acest din urmă cuvînt găsind un eho în toate inimile,fu ca o schinteie electrică.Toate gurile se făcură un glas.

-Oh!păcătosul de mine!striga ticălosul.Maică precistă,nu mă lăsa să mă prăpădesc!..Dar ce le-am făcut eu oamenilor acestora?Născătoare de Dumnezeu,scapă-mă și mă jur să fac o biserică,să postesc cît voi mai avea zile!..Dar,milostive doamne,nu-I asculta pre niște proști…Să moară toți!Eu sunt boier mare,ei sunt niște proști!

-Proști.dar mulți,răspunse Lăpușneanul cu sînge rece;să omor o mulțime de oameni pentru un om,nu ar fi păcat?”

(C.Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul)

Subiectul I

Arată modul în care se cristalizează voința mulțimii. 5 puncte

Numește și descrie trăsătura de caracter dominantă ce rezultă din replica llui Moțoc.

5 puncte

Numește și descrie trăsătura de caracter dominantă ce rezultă din replica lui Lăpușneanul. 5 puncte

Exprimă-ți punctul de vedere în legătură cu modul de expunere folosit. 5 puncte

Menționează sinonime pentru următoarele cuvinte: a se ciocoi, prost. 4 puncte

Precizează trei modalități diferite de redare a unor aspecte de limbă veche. 6 puncte

Subiectul II (30 puncte)

Scrie un text argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri) despre puterea de a privi adevărul în față.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:

− să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte

− să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argument adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte

− să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuație) si limitele de spațiu indicate. 6 puncte

Subiectul III (30 puncte)

Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinti particularitătile de constructie a personajului Alexandru Lăpușneanul din nuvela cu același titlu de Costache Negruzzi

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– mentionarea a patru elemente de structură ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu:, actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, constructia subiectului, particularităti ale compozitiei, constructia personajului, modalitati de caracterizare etc.);

– prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele nuvelei;

– evidentierea a două episoade/ situatii semnificative pentru ilustrarea unei trăsături a personajului;

– sustinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în constructia personajului.

Testare finală

Clasa a XI-a

Barem de notare

Subiectul I

Prezentarea adecvată a modului în care se cristalizează voința mulțimii. 5 puncte

Prezentare parțială 2 puncte

Numirea și descrierea trăsăturii de caracter dominante ce rezultă din replica llui Moțoc. 5 puncte

Doar numire 2 puncte

Numirea și descrierea trăsăturii de caracter dominante ce rezultă din replica lui Lăpușneanul. 5 puncte.

Doar numire 2 puncte

Exprimarea argumentată a punctului de vedere în legătură cu modul de expunere folosit. 5 puncte

Încercare de exprimare 2 puncte

Menționarea sinonimelor pentru cuvintele date: (ex. parveni, neștiutor).2x2p= 4 puncte

Precizarea a trei modalități diferite de redare a unor aspecte de limbă veche. 2x3p=6 puncte

Subiectul II

construcția discursului de tip argumentativ:

structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – ipoteza, enunțarea si susținerea argumentelor, concluzia (structurare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de exemplu, verbe de opinie, adverbe/ locuțiuni adverbiale de mod, folosite ca indicatori ai subiectivității evaluative, conjuncții/ locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ, utilizate pentru

exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi (utilizare: adecvată – 3 p./ parțial adecvată – 1 p.) 3 puncte

conținutul si structura argumentării:

– formularea ipotezei 3 puncte

– câte 3 puncte pentru enunŃarea oricăror două argumente [pro si/ sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte

– câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunțate 2x3p=6 puncte

– formularea unei concluzii pertinente 3 puncte

respectarea normelor limbii literare si a limitei de spațiu indicate:

– registrul stilistic adecvat cerinței 1 punct

– respectarea normelor de exprimare (0-1 greseli din punct de vedere lexical sau morfosintactic – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea normelor de ortografie si de punctuație (0-1 greseli din punct de vedere ortografic si de punctuație – 2 p.; 2 greseli – 1 p.; 3 sau mai multe greseli – 0 p.) 2 puncte

– respectarea limitei de spațiu indicate 1 punct

Subiectul III

Conținut – 16 puncte

– câte 1 punct pentru menționarea oricăror patru elemente de structură ale textului epic, semnificative pentru realizarea personajului 4x1p=4 puncte

– prezentarea statutului psihologic, moral etc. al personajului, prin raportare la conflictul/ conflictele operei (prezentare: detaliată si nuanțată – 4 p./ schematică, fără raportare la conflictul/ conflictele comediei – 1 p.) 4 puncte

– câte 2 puncte pentru evidențierea a două episoade/ situații semnificative pentru ilustrarea unei trăsături a personajului 4 puncte

– formularea unui punct de vedere personal în concordanță cu cerința 2 puncte

– susținerea punctului de vedere formulat 2 puncte

Redactare – 14 puncte

– organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente – introducere, cuprins si încheiere, iar construcția paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor – 3 p.; părțile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există echilibru între ele, iar ideile sunt, în general, evidențiate prin paragrafe – 2 p.; plan vag de structurare a textului, iar trecerea de la o idee la alta nu este evidențiată – 1 p.)

3 puncte

– abilități de analiză si de argumentare (relația adecvată idee-argument, utilizarea de argumente convingătoare, formularea de judecăți de valoare – 3 p.; analizarea ideilor prezentate cu unele elemente de interpretare – 2 p.; afirmații nesusținute prin argumente, prezentarea de idei irelevante, schematism – 1 p.) 3 puncte

– utilizarea limbii literare (stil si vocabular adecvate conținutului eseului, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.)

2 puncte

– ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.); 2 puncte

– punctuația (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.); 2 puncte

– asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct

– încadrarea în limita maximă de spațiu indicată 1 punct

Anexa 5

Fișe de lucru

Lectura predictivă

Diagrama Venn-Euler

D-l Goe Vizită…

Ciorchine

Rețeaua personajului

Fișă motive și simboluri

Fișă caracterizare personaj

Fișă cerc de lectură

Fișă horoscop (Ilie, 2008, p. 177-178)

Anexa 6

Chestionar aplicat la cercul de lectură

Îți place să citești?

da

nu

2. Lectura este pentru tine

a) o pierdere de vreme

b) un mod de a-ți umple timpul

c) o pasiune

d) o necesitate pentru a-ți îmbogăți cunoștințele

3. Din lista următoare citești mai ales (4 alegeri posibile)

a) proză

b) poezie

c) romane polițiste

d) science-fiction

e) altele

4. Lecturile propuse de școală te-au interesat ?

a) puțin

b) mult

c) deloc

5. Profesorii vă îndeamnă să citiți singuri acasă ?

a) nu

b) rar

c) cu insistență

6. În afară de textele obligatorii pentru școală, citești pe an:

a) mai puțin de 5 cărți

b) între 5 și 10 cărți

c) mai mult de 10 cărți

7. Cum îți alegi lecturile personale ?

a) la recomandarea altcuiva

b) la întâmplare

c) nu le alegi, îți sunt impuse (de școală, de către părinți, etc.)

d) după publicitate (TV, presă, premii literare etc.)

8. Pentru a te documenta mergi la bibliotecă sau cauți pe internet ?

a) merg la bibliotecă

b) caut pe internet

c) amândouă

9. Ce cauți cel mai des pe internet ?

a) Informații și date

b) e-book

c) Opac (On-line Public Access Catalog)

d) situri bibliografice

e) altele

10. Textele din literatura universală le citești

a) în limba de origine

b) în traducere

c) depinde de texte

11. Ce cărți ți se par importante pentru formarea ta intelectuală sau, în general, pentru viața ta ? (indică 3 titluri și autorii lor)

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

12. Citești cărți în afara celor obligatorii, cerute de programa școlară?

a) da

b) nu

c) Câteodată

13. Atunci când în lectura ta întâlnești cuvinte sau trimiteri cultural pe care nu le cunoști, te informezi cu privire la semnificația lor sau citești mai departe fără a te informa?

a) mă informez

b) nu mă informez

14.Atunci când ști că s-a facut o ecranizare după o carte, te uiți direct la film sau preferi să citești întâi cartea?

a) mă uit la film

b) citesc întâi cartea

15. De obicei citești textul în original sau referatele de pe internet?

a) textul original

b) referate

Anexa 7

Lucrări ale elevilor