Valorificarea Jocului Didactic In Dezvolterea Creativitatii Prescolarului, In Cadrul Activitatii din Domeniul Om Si Societate

De-a lungul timpului s-au efectuat numeroase cercetări educaționale în domeniul creativității, dar cu toate acestea nu și-a pierdut deloc importanța. Deși, mulți tind să susțină că pășim pe tărâmuri deja bătătorite când vine vorba de această temă, vreau să vă asigur că fiecare cercetare realizată în domeniu aduce ceva nou și de valoare atât sistemului educational cât și societății.

Ei bine, sunt de părere că nu s-au epuizat toate resursele implementării unor noi programe educaționale, unor idei noi și originale și datorită acestui lucru am ales să realizez o cercetare pe această temă. Oamenii și mai ales profesorii cunosc acest subiect, dar nu-i acordă o deosebită importanță fie pentru că nu-i acordă suficient timp, fie că doresc să ajungă cu elevii sau copii lor la un nivel cât mai înalt, dar cu algoritmii deja stabiliți de aceștia.

Așadar, este importantă realizarea unei cercetări educaționale pe această temă deoarece, va deschide noi viziuni profesorilor și părinților, alte oportunități elevilor, iar societatea se va bucura nespus de glorie.

Ca viitor cadru didactic am ales să dezvolt creativitatea preșcolarilor prin joc în cadrul activității din domeniul om și societate. Poate că unii dintre dumneavoastră vă întrebați „dar de ce în cadrul activității din domeniul Om și societate?”. Din pricina faptului, că „pe om îl interesează omul”. Încă de când se naște omul este curios de lume și nerăbdător de a afla ce e în ea.

Acest domeniu este primul pe care îl explorează copilul atunci când vine pe lume, dar care rămâne pe ultimele locuri în detrimentrul altor activități care sunt socotite ca fiind primordiale. Știm bine, că preșcolarii noștrii excelează la activități precum cea de educare a limbajului și cea matematică, dar nu fără a lua mai întâi contact cu oamenii și cu societatea în care trăiesc.

Cu alte cuvinte, acest domeniu reprezintă baza unei piramide pe care se dezvoltă mai apoi alte activități instructive educative și de aceea noi trebuie să-l sprijinim pe preșcolar să cunoască și să înțeleagă lumea în care trăiește.

III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării

Atenție la timpul verbelor! Cercetarea este in curs de realizare. Pentru ceea ce ai apucat sa faci folosești prezentul, pt ceea ce nu ai facut inca, folosești viitorul!

Timpul trecut se foloseste in lucrarea finala!

Ipotezele și obiectivele pe care le vom stabili vor avea în vedere aspect legate de dezvoltarea creativității preșcolarilor prin joc în cadrul activității din domeniul om și societate.

Scopul cercetării este de a diversifica și valorifica jocurile creative pentru a dezvolta creativitatea preșcolarilor. În acest sens, ne-am stabilit următoarea ipoteză de lucru: dacă în cadrul activității din domeniul Om și societate se aplică un program de jocuri creative (numit „Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”), atunci nivelul creativității preșcolarilor va crește.

Pentru validarea acestei ipoteze, ne-am propus următoarele obiective ale cercetării:

O1: Elaborarea și implementarea unui program educațional de dezvoltare a creativității preșcolairilor în cadrul activității din domeniul om și societate;

O2: Stabilirea relației dintre jocurile creative folosite și nivelul de dezvoltare a creativității preșcolarului;

O3: Identificarea celor mai potrivite jocuri creative ce pot fi valorificate din perspectiva nivelului de dezvoltare a creativității preșcolarilor.

Pentru operaționalizarea acestor obiective am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental, cu rol formativ-ameliorativ. Cercetarea are rol formativ-ameliorativ deoarece dezvoltă elevilor capacitățile creative care îi ajută pe preșcolari să se adapteze oricărei situații, să-și antreneze gândirea, să prelucreze informațiile, să redea multiple soluții unei probleme date, să resolve într-un mod original sarcini date și ameliorează actiunile dirijate și algoritmice ale elevilor.

III.2. Metodologie

III.2.1. Subiecți

Cercetarea s-a desfășurat în anul școlar 1014-2015 pe un eșantion de 18 subiecți, preșcolari în grupa mare de la Grădinița numărul 64 „Ileana Cosânzeana”, județul Galați. Media vârstei preșcolarilor este de cinci ani și șase luni (șaizeci de luni). Grupa mare conține, dintr-un eșantion de 18 subiecți dintre care 9 sunt fete și 9 sunt băieți.

III.2.2. Metode de cercetare

Pe parcursul cercetării mele am utilizat următoarele metode de cercetare științifică:

Experimentul

Experimentul presupune crearea presupune crearea unei situații noi, prin introducerea unor modificări în desfășurarea procesului educational.

Metoda experimentului a fost utilizată cu scopul de a insera un program educational nou de dezvoltare a creativițății preșcolarilor prin joc care să aducă îmbunătățiri atât în planul personal al preșcolarilor cât și în planul educational și social.

Observația

Observarea constă în urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unui copil în condiții obișnuite, firești, normale, naturale, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice.

Observația a fost folosită cu scopul de a identifica copiii care manifestă un comportament creativ în situații naturale, obișnuite.

Observația utilizată este de următorul tip: sistematică, directă și pasivă. Durata observației este discontinuă. Perioada în care s-a desfășurat observația este 9 feruarie – 1 mai având ca spațiu sala de grupă cu un o ambianță fizică propice și aranjament potrivit activităților desfășurate.

Metoda analizei produselor activității

Metoda analizei produselor activității ne permite să analizăm produsele realizate de un individ cu în vederea descoperirii unor disponibilități psihice ale acestuia.

Am folosit metoda analizei produselor activității deoarece potențialul creativ al elevului poate fi descoperit prin analiza produsului realizat de acesta. Produsele preșcolarilor pe care le am în vedere sunt desene, confecții iar criteriile de apreciere vor viza fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea.

Metode/proceduri de colectare, prelucrare și interpretare a datelor (tabele de rezultate, reprezentări grafice etc.)

Datele obținute în pretest și posttest au fost colectate în tabele de rezultate, reprezentate grafic și analizate atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă.

III.2.3. Măsurarea

III.2.3.1. Variabile

În cercetarea pe care am desfășurat-o am utilizat următoarele categorii de variabile:

a) variabila independentă:

Programul de jocuri creative „Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”

b) variabila dependentă:

Nivelul dezvoltării creativității preșcolarilor

III.2.3.2. Instrumente

Pe parcursul cercetării noastre am utilizat următoarele instrumente de lucru:

Proba de evaluare inițială (scrisă)

Această probă de evaluare a fost elaborată cu scopul de a stabili nivelul inițial de dezvoltare a creativității preșcolarilor, înainte de implementarea programului educational de dezvoltare a creativității. Proba de evaluare conține patru itemi care au în vedere aspecte legate de de factorii creativității. Primul item vizează fluiditatea (pentru a afla gradul de lejeritate cu care preșcolarii desenează legume și fructe) , al doilea item vizează flexibilitatea (pentru a afla potențialul de descoperite a unor modalități deosebite de rezolvare a problemelor), al treilea item vizează fluiditatea (pentru a afla ușurința cu care desenează obiecte care seaman cu un cerc) și al patrulea vizează originalitatea (pentru a descoperi capacitățile inventive, inovatoare).

Proba de evaluare finală (scrisă)

Proba de evaluare finală scrisă va fi elaborată cu scopul de a stabili nivelul de dezvoltare al creativității după aplicarea programului („Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”). Aceasta va conține un număr de patru itemi ce vor viza factorii creativității cum ar fi: fluiditate, flexibilitate, originalitate.

Fișele de observație

Fișele de observație au fost elaborate cu scopul de a identifica frecvența cu care se manifestă anumite comportamente ale preșcolarilor în cadrul activițății din domeniul om și societate. Principalii indicatori observaționali vizați au fost:

I1: rapiditatea de a reda cuvinte

I2: lejeritatea de a produce idei

I3: îndemânarea de a efectua asociații

I4: ușurința de a inventa povestiri

I5: facilitatea de a alcătui propoziții

I6: rapiditatea de a reda expresii

I7: capacitatea de a descoperi modalități cât mai deosebite de rezolvare a problemelor

I8: capacitatea de a găsi modalități inventive

I9: capacitatea de observare a unor eruări, nepotriviri

I10: capacitatea de a utiliza un obiect sau o parte a acestuia într-un mod neobișnuit

III.3. Procedura

Cercetarea a avut în vedere trei etape fundamentale și anume:

a) Etapa initială (pretest) a fost realizată la data de 25 noiembrie, anul 2014, printr-o probă de evaluare initială (scrisă), aplicată pentru a măsura nivelul initial de dezvoltare al creativității preșcolarilor.

b) Etapa formativă (cvasiexperimentală) a fost realizată va fi realizată în perioada de 20 februarie, anul 2015, până la data de 10 mai, anul 2015. În această etapă voi aplica programul de jocuri creative („Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”) în cadrul activității din domeniul Om și Societate și voi observa preșcolarii printr-o diversitate de jocurilor creative, observarea sistematică a elevilor și analiza produselor activității.

c) Etapa finală (posttest) a fost realizată la data de de 20 mai, anul 2015 print-o probă de evaluare finală (scrisă), pentru a măsura nivelul de dezvoltare al creativității după aplicarea programului de jocuri creative („Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”).

III.4.Analiza și interpretarea datelor

Reamintim faptul că în cercetarea noastră am pornit de la ipoteza conform căreia, dacă în cadrul activității din domeniul Om și societate se aplică un program de jocuri creative (numit „Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”), atunci nivelul creativității preșcolarilor va crește. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele obținute la proba de evaluare inițială precum și introducerea în etapa formativă.

Prezentăm în cele ce urmează demersul investigativ, precum și rezultatele obținute în fiecare etapă a cercetării.

ETAPA INIȚIALĂ (PRETEST)

În această etapă initială am aplicat tuturor subiecților o probă de evaluare initială (scrisă) ce cuprinde patru itemi pentru a măsura nivelul inițial de dezvoltare al creativității.

Proba de evaluare initială (scrisă) aplicată tuturor subiecților se prezintă sub următoarea formă:

Grupa: mare

Domeniul: DOS – domeniul Om si societate

Forma de evaluare: initială

Obiective:

O1: Să prezinte prin desen cât mai multe legume și fructe .

O2: Să dea sens desenelor astfel încât, să reprezinte ceva folositor omenirii.

O3: Să asocieze diverse obiecte din locuință cu o figură geometrică.

O4: Să continuie un desen plecând de la un element dat.

Itemi:

1. Desenați toate legumele și fructele care vă vin în minte.

2. Completați desenele astfel încât acestea să reprezinte cela util pentru omenire.

3. Desenează în spațiul dat obiectele din locuința ta care se aseamănă cu un cerc.

4. Continuați desenul în spațiul dat.

Descriptori de performanță:

Rezultatele obținute la această probă sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 1. Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială în cadrul activității din domeniului om și societate.

În graficul de mai jos se vor reprezenta rezultatele obținute la proba de evaluare inițială (scrisă).

Fig. 1. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială în cadrul activității din domeniul om și societate.

.

Proba de evaluare inițială aplicată în cadrul activității din domeniul om și societate a fost realizată individual de către toți preșcolarii. După cum se și observă, foarte puțini elevi au reușit să se descurce bine la această probă. Cea mai mare parte a elevilor au nevoie de sprijin în rezolvarea acestor sarcini, iar o parte egală cu a celor care au reușit să rezolve întreaga probă bine, refuză realizezarea sarcinilor.

În mare parte elevii au întâlnit dificultăți la aproximativ toate probele, dar câțiva preșcolari s-au descurcat bine la proba de desenare a unor legume ce le vin în minte (vizează factorul, fluiditate), după care cea de completare a desenelor pentru a reprezenta ceva util pentru omenire (vizează factorul, flexibilitate) și de continuare a unui desen (vizează factorul, originalitate).

Deși itemii numărul unu și trei vizează aceeași factori (fluiditate), doar câțiva elevi au reușit să se descurce bine numai la primul item, pe când la itemul trei nu a reușit nici un preșcolar să se descurce bine. Așadar elevilor le-a fost mai ușor să deseneze legumele și fructele pe care trebuiau să și le amintească decât să-și amintească obiecte rotunde din locuința lor. Există probabilitatea ca unii preșcolari să nu aibă obiecte ce se aseamănă cu un cerc în locuința lor, șă aibă dificultăți în a desena obiectele identificate (obiectele identificate din locuința lor care se aseamănă cu un cerc sunt prea complexe) sau dificultăți în a le identifica după formă.

Este probabil, ca rezultatele slabe obținute de preșcolari la proba de evaluare inițială pot fi din cauza faptului că, nu sunt obișnuiți cu astfel de sarcini (sunt puțin diferite de cele pe care le realizează în mod obișnuit), nu sunt utilizate prea des astfel de probe în cadrul activității din domeniul om și societate, preșcolarii nu au reușit să se concentreze asupra sarcinilor.

ETAPA FORMATIVĂ (CVASIEXPERIMENTALĂ)

În această etapă voi aplica programul de jocuri creative în cadrul activitățiii din domeniul Om și societate și voi observa preșcolarii printr-o diversitate de jocurilor creative, observarea sistematică a elevilor și analiza produselor activității.

Denumirea programul de jocuri creative pe care voi dori să-l aplic în cadrul activității din domeniul Om și societate este, „Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm”.

Pentru realizarea acestui program voi fost stabili următoarele obiective:

O1: Dezvoltarea capacității de exprimare liberă, spontană a propriilor convingeri, opinii și soluționări;

O2: Stimularea și dezvoltarea gândirii divergente;

O3: Dezvoltarea și stimularea capacității imaginative;

O4: Dezvoltarea fluidității, flexibilității și originalității.

În cele ce urmează voi prezenta câteva exemle de jocuri creative ale programului „Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm” pe care le voi aplica in cadrul activității din domeniul om și societate.

„Împreună ne jucăm și pentru om și societate creăm” – jocuri creative

Cine născocește cea mai frumoasă poveste?

Scopul jocului: formare capacității de a crea povestiri inventive, spontane, neobișnuite.

Sarcina didactică: Creați o poveste care să aibă ca personaje un câine rănit, o vrăbiuță și un om.

Conținutul jocului: Cunoștințe despre animale, păsări, om și norme de îngrijire a animalelor.

Desfășurarea jocului: Preșcolarii vor primi „cartea autorului” (o cărticică confecționată ce cuorinde trei ilustrații: una cu un câine rănit, una cu o vrăbiuță și ultima cu un om). Copiii care doresc vor primi mai întâi cărticica, după care vor ieși în fața sălii de grupă și ne vor spune povestea născocită de ei.

Toți preșcolarii care vor avea curajul să-și spună povestea vor primi câte o insignă de povestitor și trei dintre ei (cu cele mai originale, neobișnuite povești) vor primi premii de la I la III, în funcție de originalitatea povestirii lor.

Dacă un copil nu va mai putea continua povestirea acesta poate înmâna „cartea autorului” unui copil care dorește să-i continuie povestea începută.

Regulile jocului: Preșcolarii nu au voie să copieze alte povestiri care au mai fost înainte, în caz contrar aceștia își vor pierde dreptul de povestitor și va trebui să ne alcătuiască doar propoziții cu cvintele „câine”, „vrăbiuță”, „om”.

Elevii vor pofti să-și spună povestea doar atunci când vor primi „cartea autorului”, în caz contrar, pe lângă povestire va trebui să realizeze și o conversație cu „cartea autorului”.

Elemente de joc: aplauzele, recompense, întrecerea.

Cine zice mai multe?

Scopul jocului: însușirea unor obiecte din locuință.

Sarcina didactică: Denumiți toate obiectele care vă vin în minte potrivit camerei enunțate.

Conținutul jocului: Cuvinte care denumesc obiecte din locuință.

Desfășurarea jocului: Preșcolarii vor primi pe rând câte o imagine cu o cameră, iar educatoarea va spune „Să presupunem că aceasta este o bucătărie … enumeră cât mai multe obiecte potrivite pe care le-ai pune în ea”. Preșcolarii trebuie să enumere cât mai multe obiecte potrivite pe care le-ar pune în bucătărie, ca de exemplu: masă, aragaz, ceas, frigider, pubelă, scaun, etc.

Cine enumeră cele mai multe obiecte potrivite pentru camera dată va fi desemnat câștigător și va primi o cameră din carton cu obiecte din carton pe care sa le lipească pe acea cameră.

Regulile jocului: Obiectele enumerate trebuie să se potrivească cu camera dată, în caz contrar preșcolarul respectiv va trenbui să înmâneze camera (confecție din carton) copilului următor.

Elemente de joc: aplauzele, recompense, întrecerea.

Știm să găsim și alte întrebuințări obiectelor!

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de a găsi și alte utilizări obiectelor

Sarcina didactică: Găsiți o altă întrebuințare, decât cea obișnuită, obiectului enunțat.

Conținutul jocului: Întrebuințări ale unor obiecte gospodărești.

Desfășurarea jocului: Educatorul va spune un cuvânt care va desemna un obiect gospodăresc, ca de exemplu, un ciocan și îi va întreba pe preșcolari ce facem noi în mod obișnuit cu un ciocan, după care aceștia vor trebui să găsească o altă întrebuințare ciocanului decât cele cele obișnuite. Copilul care va găsi primul o altă întrebuințare va fi desemnat câștigător și va fi recompensat cu obiectul căruia i-a găsit întrebuințarea (a găsit o întrebuințare neobișnuită a ciocanului, atunci va primi un ciocan – din carton)

Regulile jocului: Întrebuințarea obiectului dat trebuie să fie neobișnuită, în caz contrar nu se va lua în considerare întrebuințarea.

Elemente de joc: aplauzele, recompense, întrecerea.