Valorificarea Jocului Didactic In Dezvoltarea Competentelor Specifice Invatamantului Primar

CUPRINS

Argument

Capitolul I. Jocul didactic din perspectiva învățământului contemporan

Definire, funcții, caracteristici

Noutăți, cerințe ale educației contemporane

Statutul curricular al j ocului didacti c

Necesitatea folosirii j ocului didactic în ciclul primar

Capitolul II. Rolul jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar

Jocul didactic metodă sau mijloc de învățământ

Relația dintre joc și învățare

Capitolul III. Studiu practic-aplicativ privind dezvoltarea competențelor specifice elevilor de clasa I

Ipoteză, obiective, eșantion

Metodologia cercetării

Programul educațional ,,Nejucăm, lucruri multe învățăm!’’

Etapa inițială

Etapa experimentală – implementarea programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm! ’’

Jocuri didactice utilizate la limba română

Jocuri didactice utilizate la matematică

Etapa finală

Capitolul IV. Rezultate și concluzii

Rezultate

Concluzii Bibliografie

Argument

Așa cum bine știm, jocul este cel mai bun prieten al copilului. Vorbim despre el din primii ani de viață și nu ne temem deloc când afirmăm că jocul există, dar într-o mai mică măsură, și în viața adultului. Jocul este activitatea care îi reunește și definește cel mai bine pe copii, îi reprezintă.

În dobândirea competențelor specifice învățământului primar, un rol important îl are perfecționarea demersului didactic de către cadrul didactic implicat în procesul instructiv- educativ, pentru că este bine știut că strategiile didactice utilizate de învățător conduc la obținerea performanțelor elevilor.

De foarte multă vreme, cadrele didactice din învățământul primar utilizează într-o mare măsură jocul didactic ca metodă eficientă în desfășurarea procesului instructiv- educativ. Putem spune, fără nicio teamă, că jocul didactic a acaparat activitatea didactică tocmai pentru că este un mijloc prin care elevul învață fără a considera acest lucru o povară sau o imposibilitate de rezolvare a unor cerințe educative.

Jocul este o caracteristică specifică copilului așa cum munca este o caracteristică a adultului. Este tocmai acea pregătire de care are nevoie copilul pentru viața de mai târziu. Se știe că jocul predomină în perioada preșcolară, și așa cum este firesc, continuă în ciclul primar sub alte forme, cu sarcini și reguli diferite și cu un grad de dificultate mai ridicat. Jocul didactic poate astfel fi receptat ca o trecere de la jocul liber desfășurat în grădiniță la învățare.

Jocul didactic este privit ca o metodă activă, extrem de eficace în munca instructiv- educativă cu elevii. Prin intermediul lui, lecțiile capătă culoare, devin interesante și atractive pentru copii. Se înlătură monotonia și plictiseala pentru a se face loc bunei dispoziții, destinderii, dorinței de a pătrunde în tainele cunoașterii și de a achiziționa cât mai multe informații, fără prea mult efort.

În lucrarea ,, Valorificarea jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar’’ am încercat să demonstrez, prin utilizarea unor jocuri didactice, aplicate la disciplinele: limba și literatura română și matematică, , că jocul didactic contribuie într-o mare măsură la dobândirea competențelor elevilor în ciclul primar.

Am ales această temă datorită importanței pe care o are jocul didactic în procesul instructiv-educativ și pentru a cerceta mai atent valoarea formativă a jocului didactic matematic în ciclul primar.

În realizarea lucrării am pornit de la ipoteza că utilizarea jocului didactic contribuie la însușirea noțiunilor cu un efort minim din partea elevilor, la participarea lor activă la lecții și obținerea unor rezultate bune la disciplinele de studiu la care s-au aplicat jocurile didactice.

Pentru atingerea obiectivelor propuse am creat jocuri variate specifice particularităților de vârstă ale elevilor și în concordanță cu conținuturile programei în vigoare, pe care le-am aplicat la clasă pentru optimizarea activității de instruire a elevilor și obținerea performanței școlare.

Printre obiectivele urmărite se enumeră:

trezirea interesului elevilor pentru disciplinele de studiu;

optimizarea activității de instruire a elevilor prin intermediul jocului didactic;

verificarea experimentală a importanței jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar;

utilizarea unor tipuri de jocuri didactice care să sporească interesul elevilor pentru activitățile desfășurate și implicarea lor maximă;

cunoașterea și evidențierea valențelor formative-educative ale jocului didactic;

Primul capitol al acestei lucrări cuprinde definițiile jocului, caracteristicile și funcțiile acestuia, dar și noutățile și cerințele educației contemporane, statutul curricular al jocului didactic și necesitatea utilizării acestuia în ciclul primar.

Următorul capitol aduce în prim plan jocul didactic atât ca metodă cât și ca mijloc de învățământ și stabilește relația dintre joc și învățare.

Al treilea capitol este un studiu practic – aplicativ privind dezvoltarea competențelor specifice elevilor de clasa a IV-a și cuprinde metodologia cercetării dar și programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ precum și o serie de jocuri ce pot fi aplicate la limba română, matematică, științe ale naturii și geografie.

În finalul lucrării am interpretat rezultatele obținute în urma experimentului aplicat și am notat concluziile.

Din propria experiență, am observat că prin intermediul jocului didactic învățarea poate fi privită cu multă plăcere de către elevi. Noțiunile care până nu de mult păreau de nepătruns, prin introducerea jocului didactic au devenit lucruri cunoscute, ușor de înțeles.

Odată introduse în activitatea didactică, elementele de joc transformă total lecția respectivă dându-i culoare, făcând-o mai vie, mai atrăgătoare pentru elevi. Se înlătură astfel în totalitate plictiseala, oboseala și monotonia pentru a se face loc veseliei, stării de bine și divertismentului.

Putem afirma cu tărie că dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, a gândirii și a imaginației se realizează în special prin dobândirea conștientă și temeinică a cunoștințelor transmise de cadrul didactic prin intermediul jocului didactic.

Capitolul I. Jocul didactic din perspectiva învățământului contemporan

Trecerea de la lecțiile tradiționale la cele moderne, în care predomină elementele de joc, a constituit o adevărată provocare pentru cadrele didactice care s-au văzut nevoite să adapteze conținutul programei la nevoia de joc a școlarilor mici.

Datorită performanțelor obținute în urma aplicării jocului didactic în actul educativ, noile modificări ale programelor școlare , atât la limba și literatura română cât și la matematică, prevăd trecerea cadrului didactic din postura de transmițător al informațiilor în cea de organizator al unor activități variate de învățare care să îi motiveze pe elevi, să îi implice în propria lor formare.

Privit atât ca metodă cât și ca mijloc didactic eficient, jocul didactic este folosit tot mai mult de cadrele didactice implicate în procesul instructiv – educativ în vederea obținerii rezultatelor optime.

Definire, funcții , caracteristici

Definirea jocului

Pedagogii contemporani consideră jocul didactic un element de sprijin în actul educațional, prin intermediul căruia se ating obiectivele educaționale, un mijloc de instruire și educare a copiilor, o îmbinare a comportamentelor intelectuale cu cele motivaționale.

În Homo Ludens, J. Huizinga definește jocul ca ,,acțiune specifică, încărcată de sensuri și tensiuni, întotdeauna desfășurată după reguli de acceptare de bunăvoie și în afara sferei utilității sau necesității materiale, însoțită de simțăminte de înălțare și încordare, de voioșie și destindere ’’.

Jocul didactic este un mijloc de consolidare și verificare a cunoștințelor dobândite de elevi în actul instructiv-educativ.

În viziunea lui Mihai Roșu, jocul didactic ,,reprezintă un ansamblu de acțiuni și operații care, paralel cu destinderea, buna dispoziție și bucuria, urmărește obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală,estetică, fizică a copilului. Zi de zi copilul se joacă și astfel își satisface de activitate, acționează prin joc cu obiecte reale sau imaginare și joacă diferite roluri care îl apropie de lumea reală.

Văzut ca o activitate cognitivă, jocul didactic, ,,desemnează o activitate ludică propriu-zisă, fizică sau mentală, spontană și urmărită prin ea însăși, fără utilitate

o

imediată, generatoare de distracții, plăcere, reconfortare’ ’.

Jocul este, de asemenea, privit ca ,,spontaneitate originală’, o acțiune urmărită prin ea însăși, generatoare de relaxare, plăcere și bucurie.

Pedagogia modernă consideră că jocul didactic nu este un simplu exercițiu pregătitor, favorabil dezvoltării fizice, ci o activitate de stimulare a realului la activitatea proprie a elevului, o metodă activă, atractivă, foarte eficientă în procesul instructiv-educativ. Este privit ca o activitate ce determină stări afective pozitive și diferite satisfacții; o activitate care antrenează elevul cu toate funcțiile psihice, cognitive, afective și volitive; o activitate de destindere și relaxare, pentru că jocul este o necesitate a organismului în dezvoltare.

Pentru că învățarea este o treabă serioasă în care efortul devine mult mai ușor și mai eficient atunci când se introduce jocul didactic, se recomandă utilizarea acestuia cât mai des în lecții, pentru că îmbinarea elementelor instructive cu cele distractive conduce la obținerea unor rezultate bune în rândul elevilor.

Dacă este bine folosit de cadrul didactic implicat în procesul de instruire, jocul didactic poate conduce la formarea unor trăsături de caracter pozitive, poate trezi sentimente și însușiri morale superioare, poate implementa elevilor comportamente adecvate vârstei lor.

Referindu-se la jocul didactic, Gheorghe Tomșa spunea, în lucrarea Psihopedagogie preșcolară și școlară, că acesta ,,se îmbină cu învățarea independentă, dar și cu creația, dându-i posibilitatea elevului de a experimenta rolul de creator al realității; este un stimulent cognitiv atât pentru învățarea independentă cât și în cea în grup; este cel mai sigur mediu de manifestare a creativității și, concomitent, modalitatea prin care copilul își dezvoltă și își afirmă individualitatea, își cristalizează imaginea de sine; este modalitatea prin care se asigură și o dezvoltare fizică armonioasă a copilului ’’, în timp ce Elkonin afirma că acesta ,,oferă satisfacție și veselie ’’.

Lăsând deoparte definițiile atribuite jocului de cunoscuți psihologi și pedagogi, putem spune că sensul cel mai important al jocului este acela de activitate specific umană, care predomină în perioada copilăriei. Jocul este prezent pe parcursul întregii vieți a omului, de la cele mai fragede vârste, când este o activitate principală, până la maturitate, dar sub diferite forme și cu alte reguli deoarece cu cât se înaintează în vârstă jocul se transformă în activitate secundară.

,,Copilul se dezvoltă prin joc, își potențează funcțiile latente, punând în acțiune posibilitățile care decurg din structura sa particulară , pe care le traduce în fapte, le

n

asimilează și le complică ’’ .

Jocul, ,,ca una din activitățile cele mai caracteristice activități ale elevului, în varietatea formelor lui, este astăzi atât mai valorificat, din punct de vedere pedagogic, în intenția de a imprima un caracter mai viu și mai atrăgător activităților școlare în care

o

acesta tinde să fie integrat ’ .

Această formă de activitate atât de plăcută copiilor, oferă plăcere, confort și conduce la atingerea unor obiective, a unor scopuri, satisfăcând în mare măsură dorințele celor implicați.

Funcțiile jocului didactic

Privit ca activitate principală a copilului, jocul satisface nevoile acestuia de mișcare, exprimare, acțiune; contribuie la dezvoltarea gândirii copilului, conduce către dobândirea de cunoștințe noi prin efort minim și oferă plăcere, destindere și relaxare. Prin intermediul jocului copițiile latente, punând în acțiune posibilitățile care decurg din structura sa particulară , pe care le traduce în fapte, le

n

asimilează și le complică ’’ .

Jocul, ,,ca una din activitățile cele mai caracteristice activități ale elevului, în varietatea formelor lui, este astăzi atât mai valorificat, din punct de vedere pedagogic, în intenția de a imprima un caracter mai viu și mai atrăgător activităților școlare în care

o

acesta tinde să fie integrat ’ .

Această formă de activitate atât de plăcută copiilor, oferă plăcere, confort și conduce la atingerea unor obiective, a unor scopuri, satisfăcând în mare măsură dorințele celor implicați.

Funcțiile jocului didactic

Privit ca activitate principală a copilului, jocul satisface nevoile acestuia de mișcare, exprimare, acțiune; contribuie la dezvoltarea gândirii copilului, conduce către dobândirea de cunoștințe noi prin efort minim și oferă plăcere, destindere și relaxare. Prin intermediul jocului copii relaționează, se apropie mai mult unii de alții, se cunosc mai bine evitându-se izolarea.

Referindu-se la trăsăturile caracteristice jocului didactic, Mihai Roșu amintește că jocul este o caracteristică specifică omului care întregește alte activități precum învățarea, munca și creația; este o activitate practică și conștientă, desfășurată cu bună știință de participanți; introduce jucătorul într-o lume imaginară; are ca scop însăși acțiunea care-i satisface jucătorului dorințele; este o activitate cu reguli bine definite, pe care jucătorul trebuie să le cunoască și să le respecte.

Dacă ar fi să vorbim despre particularitățile jocului didactic, am putea spune că:

jocul are un caracter universal, deosebit de important în dezvoltarea elevilor;

are un caracter polivalent pentru că presupune muncă, fantezie, și realitate;

nu se dezvoltă de la sine, ci trebuie învățat într-o ambianță socială;

este o realitate permanentă pentru faptul că apare de-a lungul întregii vieți, sub diferite forme;

are un caracter colectiv datorită nevoii de comunicare.

Ținând cont de clasificarea realizată de Ioan Cerghit în lucrarea ,,Metode de învățământ’’, funcțiile jocului sunt:

Funcția de explorare a realității;

Funcția de valorificare a avantajelor dinamicii de grup, a spiritului de cooperare, de participare afectivă și totală la joc antrenând atât elevii timizi cât și pe cei mai slabi la

învățătură;

Funcția de măsurare a calității morale, precum: răbdarea, respectul față de sine și de

cei din jur, autocontrolul, tenacitatea, stăpânirea de sine și cinstea;

În ,,Psihologia vârstelor ’’, Jean Piaget atribuie jocului următoarele funcții:

Funcția de asimilare pe plan cognitiv și afectiv prin care elevul învață din ceea ce

vede în jurul său și utilizează mai apoi în joc;

Funcția de adaptare care se referă la înțelegerea realității de către copii și

acomodarea lor la realitate în special prin imitație;

Funcția formativă și informativă;

Funcția de descărcare energetică și de rezolvare a conflictelor afective, de

compensare și de trăire intensă;

Funcția de socializare, de comunicare și acomodare cu cei din jur.

Gândindu-se la funcțiile jocului, Ed. Claparede consideră că acestea pot fi împărțite

în funcții principale și secundare. Astfel, printre funcțiile principale ale jocului găsim funcția de manifestare a personalității, iar printre cele secundare sunt enumerate: funcția de divertisment, de recreere, funcția de agent de manifestare socială și funcția de agent de transmitere a ideilor și experienței.

Pe lângă funcțiile principale și secundare atribuite jocului de către Ed. Claparede, Ursula Șchiopu atribuie o a treia categorie de funcții, funcțiile marginale.

Astfel, din categoria funcțiilor esențiale sau principale fac parte:

Funcția de cunoaștere bazată pe curiozitatea și atenția copiilor;

Funcția de exercitare a mișcărilor;

Funcția formativ-educativă.

În rândul funcțiilor secundare atribuite jocului de către Ursula Șchiopu sunt incluse funcția de tonifiere, echilibrare și compensație, iar funcția terapeutică a jocului este privită ca funcție marginală.

Cadrele didactice implicate în procesul instructiv – educativ trebuie să cunoască atât funcțiile principale cât și pe cele secundare ale jocului pentru a-și atinge obiectivele propuse.

O atenție deosebită trebuie acordată și tipurilor de joc pe care cadrul didactic le utilizează în lecție. El trebuie să aibă capacitatea de a le alege pe cele care se potrivesc cel mai bine conținuturilor și obiectivelor cerute de lecție.

În funcție de sarcina jocului didactic și de modul de desfășurare , jocurile didactice pot fi grupate în:

Jocuri cu exemplificări și explicații;

Jocuri cu explicații dar fără exemplificări;

Jocuri cu enunțarea sarcinii și fără explicații.

Dacă ținem cont de sarcina didactică și scop, jocurile didactice se pot grupa astfel:

În funcție de momentul în care se introduc în lecție;

În funcție de conținutul și tipul lecției.

Gândindu-ne la momentul introducerii jocului didactic, putem identifica:

Jocuri didactice aplicate pe parcursul întregii lecții;

Jocuri didactice introduse în anumite secvențe ale lecției;

Utilizate cu atenție de cadrul didactic îndrumător, jocurile didactice pot contribui la:

dobândirea informațiilor transmise în timpul procesului instructiv – educativ;

fixarea cunoștințelor noi;

consolidarea cunoștințelor dobândite anterior.

Sub aspectul aportului formativ jocurile didactice utilizate în procesul instructiv – educativ, încă din primii ani de școală se pot structura astfel:

jocuri didactice necesare dezvoltării capacității de analiză;

jocuri didactice care contribuie la dezvoltarea capacității de sinteză;

jocuri didactice prin intermediul cărora se dezvoltă capacitatea de abstractizare și generalizare;

jocuri didactice care contribuie dezvoltarea capacității de comparare.

Din perspectiva materialelor utilizate pe parcursul desfășurării, jocurile se împart în:

jocuri didactice cu material didactic;

jocuri didactice fără material didactic.

Caracteristicile jocului didactic

Jocul este o activitate specifică copiilor, pe care aceștia o desfășoară cu deosebită plăcere și datorită căruia își dezvoltă gândirea, motivația, atenția, imaginația și limbajul pentru că învață să comunice cu cei din jur.

Prin intermediul jocului didactic, care conferă elevului acea stare de relaxare de care acesta are nevoie, se conturează personalitatea lui și se dezvoltă întreaga ființă. Putem spune că jocul asigură și dezvoltarea fizică armonioasă pentru că contribuie la descărcarea surplusului de energie acumulat de copil.

Jocul didactic îi activizează pe elevi din punct de vedere cognitiv, afectiv și motric – acțional. Copilul participă activ la joc, se manifestă firesc și acest lucru îi permite cadrului didactic să îi analizeze comportamentul. Jucându-se elevul face diferența dintre bine și rău și își modelează astfel comportamentul pentru a avea succes în viața de adult.

Permanenta modernizare a procesului instructiv-educativ impune aplicarea de către cadrele didactice a unor metode atent selectate, accesibile elevilor. Astfel se va urmări înlăturarea plictiselii, a monotoniei din lecțiile obișnuite și atragerea către învățare, către însușirea unor noi cunoștințe fără un efort prea mare din partea elevilor, sporindu-se totodată interesul pentru conținutul lecțiilor.

Pentru ca jocul didactic să aibă reușită este foarte important ca îndrumătorul să aleagă cu atenție tema, scopul jocului, durata de desfășurare, locul și momentul începerii acestuia, obiectele utilizate în joc, regulile care trebui stabilite încă de la început dar și acordarea recompenselor în cazul reușitei sau a pedepselor în caz contrar.

La dezvoltarea armonioasă a copilului contribuie în mare măsură atmosfera de competiție existentă în timpul jocului didactic, spiritul de echipă, dar și satisfacția pe care o trăiește elevul atunci când ajunge câștigătorul jocului.

Jocul didactic nu se desfășoară la întâmplare ci în funcție de anumite caracteristici specifice acestuia, precum: scop, subiect, procedeul de joc și regulile de joc.

Punerea în practică a unui joc didactic presupune pricepere din partea cadrului didactic implicat în procesul instructiv-educativ. Reușita jocului didactic se datorează experienței și creativității învățătorului , care trebuie să aleagă scopul jocului în funcție de tema aleasă și de obiectivele pe care dorește să le atingă. Scopul jocului se realizează prin intermediul sarcinii didactice pe care elevii trebuie să o rezolve pe parcursul jocului didactic propus de învățătoare în cadrul actului educativ.

Jocurile didactice aplicate în procesul instructiv-educativ conduc către o stare de relaxare, veselie, în rândul elevilor, produc plăcere și au menirea de a contribui la educarea elevilor. În joc se pornește mereu de la ceea ce cunoaște deja elevul, de la noțiunile deja însușite de acesta până la acel moment și se ajunge , prin intermediul sarcinii propuse de cadrul didactic îndrumător, la rezolvări diferite de cele cunoscute de el până atunci. Sarcina didactică propusă de învățător prin intermediul jocului, face de fapt, trecerea de la ceea ce elevul știa la cunoștințe noi, descoperite prin eforturi proprii, prin participarea activă la joc.

Obiectivele stabilite de îndrumătorul jocului didactic, trebuie să se reflecte în subiectul jocului, trebuie să țină seama de particularitățile de vârstă ale elevilor și să respecte, de asemenea, cerințele programei școlare în vigoare.

Acțiunile desfășurate de elevi în timpul jocului didactic sunt de fapt procedeele jocului. Fiecare joc în parte poate avea diferite procedee de joc așa cum poate avea și diferite reguli de joc. Regulile sunt menite să conducă elevul spre ascultare și respectare. Neîndeplinirea lor atrage pedeapsa iar urmarea lor îndeaproape conduce grupul sau echipa către rezolvarea sarcinii didactice și obținerea satisfacțiilor verbale și materiale.

Conținutul și structura jocului didactic trebuie să fie bine organizate și subordonate particularităților de vârstă ale elevilor, să aibă sarcini didactice bine definite și să se desfășoare după reguli din timp stabilite de învățător.

Prin joc elevul este stimulat prin intermediul sarcinilor pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit și totodată motivat prin diferite premii surpriză oferite de cadrul didactic îndrumător de îndată ce sarcinile au fost realizate. Odată anunțat jocul, sala de clasă se transformă într-o lume imaginară în care personajele principale sunt toți elevii, inclusiv cei timizi sau cei mai slabi la învățătură, care în mod normal nu ar participa la lecție. În această lume imaginară totul se bazează pe comunicare, colegialitate, răspundere, încredere în forțele proprii și ale celor din jur, pentru că toate aceste caracteristici, împreună conduc spre îndeplinirea sarcinilor și atingerea obiectivelor dorite.

Prin joc se asigură elevului plăcerea de a învăța, se dezvoltă totodată curajul perseverența, corectitudinea, disciplina, spiritul de observație și cooperare cu ceilalți participanți la joc. Participând la joc, ca adevărate personaje de poveste, implicate în propria lor formare, elevii își dezvoltă gândirea logică, memoria și imaginația creatoare.

Lecțiile cu un conținut interesant, frumos ilustrate și presărate cu elemente de joc vin în sprijinul elevilor, atrăgându-i și relaxându-i totodată. Pentru ca jocul didactic să fie eficient în procesul instructiv-educativ, cadrul didactic trebuie să țină cont de proiectarea, organizarea și desfășurarea lui metodică.

Desfășurarea jocului didactic presupune o etapizare care trebuie știută foarte bine de cadrul didactic pentru ca jocul introdus în activitatea didactică să fie valorificat la maxim și să contribuie la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar.

Prima etapă în aplicarea, în actul educativ, a jocului didactic este alegerea acestuia, ținându-se cont de progresele realizate până în acel moment de către elevi, de particularitățile lor de vârstă, dar și de obiectivele propuse anterior. În alegerea jocului învățătorul trebuie aibă în vedere ca jocul să fie să fie accesibil tuturor elevilor ,să fie pe placul lor, să le trezească interesul pentru ca aceștia să participe activ la rezolvarea sarcinii.

Pregătirea și organizarea jocului este următorul pas ce trebuie avut în vedere pentru valorificarea jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar. Fiecare joc didactic presupune o organizare minuțioasă, un ritm de conducere, o participare activă a elevilor și o varietate a elementelor de joc. Învățătorul trebuie să fie atent la toate detaliile astfel încât jocul să se desfășoare fără impedimente.

Această etapă presupune planificarea jocului didactic, familiarizarea cu conținutul acestuia, realizarea proiectului didactic, stabilirea mijloacelor și materialelor ce urmează a fi folosite în joc dar și pregătirea sălii de clasă pentru joc deoarece sunt situații în care reușita jocului este condiționată de organizarea mobilierului din sala de clasă și împărțirea elevilor pe echipe.

Cele două etape prezentate anterior sunt urmate de desfășurarea propriu-zisă a jocului didactic. În acest moment cadrul didactic devine îndrumătorul jocului asigurând totodată buna desfășurare a acestuia. Introducerea jocului didactic în lecție trebuie realizată cu mare atenție astfel încât sa îi atragă pe elevi, să le capteze atenția și să îi determine să își dorească să participe la ceea ce urmează să se desfășoare în continuare. De cele mai multe ori introducerea în situația de joc se realizează prin discuții pregătitoare sau prin scurte povești, ghicitori și cântece.

Odată anunțat jocul, învățătoarea explică elevilor sarcina didactică ce trebuie să fie rezolvată și regulile ce trebuie respectate pe parcursul jocului. Imediat ce interesul elevilor a fost captat se poate trece la dirijarea învățării îmbinându-se, astfel, elemente de joc cu elemente de învățare pentru atingerea obiectivelor propuse. Jocul se desfășoară sub atenta supraveghere a cadrului didactic care intervine ori de câte ori este nevoie pentru atenționări asupra timpului dacă jocul se desfășoară contra cronometru sau asupra altor probleme organizatorice ce se pot ivi pe parcurs., urmărind evoluția jocului și antrenând elevii pentru obținerea rezultatelor dorite.

Pe parcursul desfășurării jocului, cadrul didactic, observă din umbră relațiile stabilite între elevi, gradul lor de implicare, precum și sarcinile rezolvate de fiecare elev și intervine în joc pentru alungarea monotoniei prin introducerea unor noi sarcini menite să-i atragă pe elevi și să-i determine să se concentreze în vederea atingerii obiectivelor propuse. Finalul jocului presupune evaluarea întregii activități desfășurate de elevi prin diferite premii surpriză anunțate încă de la începutul jocului.

Jocul didactic poate fi utilizat în orice moment al lecției, fie într-o secvență de lecție, fie pe tot parcursul acesteia, urmărindu-se dobândirea de noi cunoștințe sau fixarea și consolidarea acestora, dar și verificarea și aprecierea nivelului de pregătire al elevilor.

Jocul didactic este apreciat în procesul instructiv-educativ ca treaptă de legătură între învățare și joc, o coordonată esențială care face ca dobândirea de noi cunoștințe să se realizeze cu un efort minim din partea elevilor implicați în propria lor instruire.

Odată ce realizează că jocul îl transpune într-o lume care îl atrage, o lume care contribuie la propria lui formare, care-i dezvoltă imaginația, îl determină să ia propriile decizii, să se comporte civilizat, să facă diferența dintre bine și rău, să socializeze cu cei din jur, să colaboreze și să stabilească relații de prietenie, colegialitate, respect; elevul își dorește ca aceste trăiri să se repete și dacă jocul îi oferă toate aceste sentimente și trăiri atunci cu siguranță va dori să se joace și mai mult.

Așadar, este bine să amintim de caracteristicile jocului didactic care sunt transpuse prin: obiectivele urmărite pe tot parcursul jocului; conținutul jocului; sarcina didactică pe care copii trebuie să o rezolve; regulile jocului care trebuie respectate; elementele de joc și materialul didactic care trebuie să fie în concordanță cu obiectivele și sarcina didactică.

Implicarea jocului didactic în activitățile instructiv – educative conduce către atingerea anumitor aspecte metodologice:

Aplicarea aceleiași sarcini pe conținuturi și materiale diferite, prin aplicarea altor reguli;

Consolidarea conținuturilor prin modificarea sarcinilor de învățare;

Îmbunătățirea ritmului de lucru prin intermediul regulilor și al elementului de joc;

Activizarea și dezvoltarea vocabularului elevilor prin punerea în practică a regulilor jocului;

Obținerea feedback-ului prin repetarea informațiilor achiziționate;

Dezvoltarea comunicării prin utilizarea unui limbaj specific conținutului;

Jocul didactic trebuie privit de elevi ca un mijloc de învățare și nu un simplu divertisment, deoarece prin joc se dezvoltă gândirea, spiritul de echipă și disciplina în joc. Învățarea este o activitate serioasă în care efortul devine mai ușor și mai eficient atunci când se utilizează jocul didactic.

Putem afirma cu tărie, că jocul didactic îmbină elementul instructiv cu elementul distractiv în vederea dezvoltării competențelor specifice învățământului primar.

Noutăți, cerințe ale educației contemporane

Apărută o dată cu societatea umană, educația a suferit , pe parcursul dezvoltării societății, o serie de transformări importante. Astfel, în ultimii ani se dorește ca învățarea să se realizeze în grup, să fie cooperantă, partenerială, activ-participativă și să se desfășoare, neapărat, într-un mediu relaxant.

Prin folosirea, în procesul instructiv-educativ, a învățării prin cooperare se obțin o serie de rezultate extrem de importante, precum: creșterea motivației elevilor în ceea ce privește activitatea de învățare; dezvoltarea competențelor sociale ale elevilor; crearea unor relații pozitive între elevi; formarea unor atitudini pozitive atât pentru disciplinele de studiu și conținutul acestora, cât și pentru cadrul didactic implicat în actul educativ; obținerea unei stime de sine pozitivă în rândul elevilor.

Învățământul primar urmărește asigurarea educației tuturor copiilor indiferent de etnie sau vârstă; înzestrarea elevilor cu acele capacități, cunoștințe și atitudini care să-i ajute să se integreze normal în mediul social; și formarea personalității elevilor prin respectarea ritmului specific de dezvoltare.

Referindu-se la educație, J. Delors, afirma că educația trebuie să se desfășoare în funcție de pilonii cunoașterii: ,,a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu alții și a învăța să fii’’.

Așadar, pentru sporirea eficienței procesului instructiv-educativ, în epoca contemporană, trebuie acordată o atenție deosebită unor principii fundamentale: cel al educației permanente și cel al orientării prospective a educației.

Obiectivele educației urmăresc:

utilizarea unor metode și tehnici de organizare a procesului instructiv-educativ cât mai eficiente, care să contribuie la adaptarea și integrarea elevului în viața socială;

îmbogățirea cunoștințelor generale și profesionale ale elevilor;

cultivarea unei atitudini pozitive;

dezvoltarea responsabilității elevilor;

cultivarea unor relații de prietenie și respect față de cei din jur;

stimularea, în rândul elevilor, a dorinței de a învăța;

dobândirea unor tehnici de autoeducație pe baza educației.

Obiectivele ciclului achizițiilor fundamentale vizează obișnuirea elevilor mici cu procesul educativ caracteristic ciclului primar, însușirea cu succes a scrisului, cititului și calculului aritmetic; stimularea potențialului creativ, a imaginației și intuiției elevului; stimularea elevului în vederea cunoașterii și adaptării la mediul natural înconjurător dar și formarea motivației pentru învățare.

Procesul de învățământ are în vedere relația dintre cadrul didactic implicat în actul pedagogic și elevul, personaj activ în propria formare; interdependența dintre informativ și formativ și reglarea activității didactice.

Relația cadru didactic – elev, presupune existența unui ,,repertoriu comun operațional în interiorul acțiunii didactice ’’ care contribuie în mare măsură la înțelegerea și acceptarea mesajului transmis. Comunicarea devine optimă atunci când, în procesul educativ, se ține cont de scopul activității, personalitatea elevului și a cadrului didactic, de cadrul de desfășurare al activității și stilul educațional utilizat de cadrul didactic.

Relația dintre formativ și informativ se referă în special la efectele psihologice ale conținutului activității didactice și conținutul activității didactice în sine. Trecerea de la cunoașterea pedagogică sau formativă la cunoașterea informativă, științifică trebuie să asigure legăturile funcționale între cunoștințe, să asigure autoritatea epistemică a conținutului ce trebuie predat, învățat și apoi evaluat și să asigure calitățile specifice explicației educaționale. În acest sens trebuie elaborat un limbaj bazat pe semne lingvistice sau non lingvistice care să contribuie la determinarea modificărilor în sfera personalității elevului.

De-a lungul timpului, cele trei forme de educație formală, non formală și informală și-au dovedit eficiența în dezvoltarea personalității elevilor și , totodată, au contribuit la dezvoltarea societății.

Reglarea procesului de învățământ presupune perfecționarea permanentă a actului pedagogic ținând cont de idealul și scopurile pedagogice avute în vedere, de specificul clasei de elevi dar și de specificul școlii. În vederea reglării procesului de învățământ cadrul didactic utilizează toate resursele educaționale cunoscute și perfecționează actul de predare – învățare – evaluare.

Pedagogia modernă atribuie o atenție deosebită jocului didactic în procesul instructiv educativ.

,, Jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a personalității sale în formare, și deci un excelent mijloc de a descoperi aptitudinile și caracterele individuale, ci poate fi utilizat ca auxiliar educativ și chiar să deservească drept bază a metodelor de predare ’ ’ în ciclul primar.

Curriculum școlar precizează că activitățile de învățare trebuie să se bazeze pe interpretarea realității și activități de descoperire. Acesta pune accent în special pe competențele elevului, pe ceea ce știe elevul să facă, pe modul lui de a acționa. Pentru respectarea acestor prevederi, una dintre cele mai eficiente metode, ce poate fi utilizată cu succes în ciclul primar, este jocul didactic.

12

Jocul didactic poate fi privit ca un ,,sprijinitor al instruirii formale’’ care se diferențiază de jocul obișnuit prin conținutul instructiv.

Programele școlare, în vigoare, conțin diverse activități adaptate particularităților de vârstă ale elevilor și numeroase exemple de învățare care pot fi realizate prin intermediul jocului didactic.

Modernizarea învățământului contemporan a presupus numeroase transformări, printre care menționăm:

diferite schimbări de natură metodologică și axiologică care au avut în vedere diferite modele de clasificare morfologică și taxonomică a obiectivelor, responsabilitate profesională și capacități creative;

îmbogățirea și diversificarea curriculum-ului prin perfecționarea disciplinelor cunoscute și introducerea altor discipline noi precum educația ecologică și educația civică;

introducerea programelor de studiu diferențiate care vizează diferențierea sarcinilor de lucru atribuite elevilor, în funcție de nivelul lor de pregătire și de capacitatea de înțelegere, dar și asigurarea unui nivel minim de cunoștințe pentru toți elevii cu probleme de învățare;

informatizarea învățământului prin introducerea competențelor de IT încă din ciclul primar;

coborârea nivelului de vârstă la care elevii să fie capabili să studieze științele;

reevaluarea funcțiilor aplicative ale conținutului învățământului prin punerea accentului pe activitățile practice;

,,Schimbările introduse prin reforma învățământului românesc contemporan conduc spre realizarea unui sistem educativ global și deschis, care ușurează mobilitatea

13

pe orizontală și pe verticală a celor ce învață și le multiplică posibilitățile de opțiune ’’ .

Ioan Nicola spunea că ,,jocurile oferă condiții prielnice educării copiilor în spirit cooperant prin regulile pe care le impun, prin stările afective pe care le declanșează’ ’ . Rolul jocului didactic în activitatea didactică este predominant instructiv pentru că urmărește însușirea unor cunoștințe, formarea unor priceperi și deprinderi.

Statutul curricular al jocului didactic

În programa școlară se observă tot mai mult înlocuirea conținuturilor teoretice cu diferite contexte problematice care au în vizor dezvoltarea capacităților și competențelor elevilor implicați în procesul instructiv-educativ. Un rol deosebit de important îl au și activitățile de explorare și investigare a realității. Astfel cadrul didactic devine îndrumătorul unor activități de învățare variate, stimulând elevii să lucreze în ritm propriu și evaluând progresul înregistrat de fiecare participant al actului de instruire.

Pentru implicarea tuturor elevilor în lecții se recomandă utilizarea jocurilor didactice care să-i atragă pe copii, să-i determine să se implice în procesul educativ inclusiv pe elevii timizi și mai slab pregătiți care de obicei participau mai puțin la lecții.

Perfecționarea demersului didactic necesar sporirii eficienței procesului instructiv – educativ și obținerea performanței școlare este strâns legată de interesul cadrului didactic în perfecționarea competențelor sale psihopedagogice și profesionale, deoarece performanțele obținute de elevi în procesul educativ depind în totalitate de strategiile didactice utilizate de cadrul didactic implicat în actul pedagogic și de interesul acestuia în realizarea unui proces educativ diferențiat.

Sistemul de învățământ actual vizează optimizarea strategiilor de predare-învățare, cu accent pe metodele activ-participative, pe activitatea elevilor și pe stimularea competențelor acestora. Având în vedere aceste cerințe, o metodă și, totodată, un mijloc de eficientizare a procesului didactic, este jocul didactic, care poate fi utilizat cu succes în ciclul primar în dobândirea competențelor specifice învățământului primar.

Utilizarea jocului didactic presupune, printre altele și folosirea unui material didactic bogat, antrenant pentru copii care să reușească să-i captiveze și să-i determine să rezolve sarcina didactică propusă de joc. Este recomandat cu precădere folosirea jocului didactic în special la clasele mici pentru dobândirea competențelor specifice învățământului primar.

Interdependența și originalitatea elevului se pot obține prin diferite activități în care sunt solicitate independența, investigația, originalitatea și este neapărat nevoie ca ,,învățământul primar să fie receptiv la tot ceea ce interesează și le place elevilor, la ceea ce vor și pot ei să realizeze, valorificând activitatea didactică, toate forțele și dorințele copiilor, toate interesele lor de cunoaștere’’ în forme accesibile elevilor.

Fiind ,,unproces destinat achiziționării unei experiențe moi, formării unor capacități și deprinderi care să permită individului rezolvarea unor situații problematice sau optimizarea relațiilor sale cu lumea înconjurătoare’’, învățarea poate fi organizată prin doc didactic deoarece acesta corespunde particularităților de vârstă ale elevilor, stimulează curiozitatea acestora, presupune relaxare și conduce către atingerea obiectivelor dorite, prin implicarea activă a elevului în propria formare.

Necesitatea folosirii jocului didactic în ciclul primar

Referindu-se la importanța jocului didactic în procesul instructiv educativ, Ioan Nicola afirma că jocul ,,pregătește condițiile pentru trecerea de la activitatea

17

predominantă de joc la cea predominantă de învățare ’’ . Jocul asigură motivarea intrinsecă prin plăcerea pe care o degajă iar munca conduce către obținerea unor rezultate concrete. Astfel, elevii trec rapid de la joc la învățare.

Jocul didactic îmbină funcțiile și sarcinile specifice jocului cu funcțiile și sarcinile caracteristice învățării. Astfel elevii participă la activități cu interes și dobândesc informațiile necesare fără prea mare efort.

Utilizarea jocului didactic în ciclul primar contribuie în mare parte la dobândirea cunoștințelor într-un mod mai plăcut, mai ușor și de ce nu, mai pe înțelesul celor mici. Pornind de la afirmația, binecunoscută, că jocul este activitatea de bază a copilului, se poate considera că învățarea prin joc este un avantaj al procesului instructiv-educativ.

Jocul didactic este un mijloc eficient pentru dezvoltarea vorbirii și a gândirii logice a școlarilor mici pentru că la desfășurarea lui participă toți copii, depunând eforturi de gândire și exprimare considerând că se joacă. Ținând cont că jocul didactic contribuie la dezvoltarea limbajului și solicită intelectual pe elev, este foarte important ca acesta să fie interesant, să captiveze elevul, să conțină elemente de joc variate, multiple și totodată să aibă un ritm alert, dinamic.

Jocurile didactice necesită o mai mare concentrare din partea elevilor, dar de îndată ce se conștientizează sarcina de joc, școlarii mici participă cu mare plăcere și chiar solicită cadrului didactic repetarea jocului și în alte situații. Pentru elevi jocul și în special jocul didactic reprezintă una dintre cele mai plăcute forme de învățare,deoarece asigură o participare atractivă, fără prea mare efort.

Utilizarea frecventă jocurilor didactice în procesul instructiv – educativ, încă din primii ani de școală, oferă elevilor posibilitatea de a dobândi și consolida diferite noțiuni, de a-și însuși treptat formele structurii gramaticale, contribuind foarte mult la ridicarea nivelului calitativ al comunicării orale și scrise.

Jocul didactic fixează și activizează vocabularul elevilor și are un rol deosebit de important în corectarea deficiențelor de pronunție ale elevilor, contribuind în egală măsură și la însușirea structurilor gramaticale necesare dezvoltării expresivității limbajului.

Prin utilizarea jocului didactic în lecțiile de limba și literatura română cadrul didactic, implicat în procesul instructiv – educativ, urmărește:

pronunțarea clară și corectă a sunetelor;

depistarea și corectarea greșelilor de pronunție;

îmbogățirea vocabularului;

activizarea vocabularului;

dezvoltarea comunicării orale;

stimularea interesului pentru disciplina limba și literatura română.

Eficiența jocului didactic în dezvoltarea vorbirii școlarilor mici ține de modul în care cadrul didactic îndrumător reușește să selecteze jocul potrivit, în raport cu situațiile existente în clasă. Aceasta presupune o foarte bună cunoaștere a copiilor atât sub aspectul nivelului atins în dezvoltarea limbajului cât și sub aspectul defectelor de vorbire. Prin utilizarea jocului didactic, cadrul didactic poate urmări, în lecțiile de limba și literatura română, consolidarea propoziției, cuvintelor, silabei, sunetului.

Valoarea educativă ce reiese din valorificarea jocului didactic în ciclul primar este de necontestat și rezultă din faptul că reușește să îl determine pe elev să se implice în propria lui formare, să devină participant activ și totodată interesat de actul instructiv-educativ, îi stimulează atenția, îi pune la încercare răbdarea, îi dezvoltă spiritul critic, stăpânirea de sine și contribuie, în mod deosebit, la închegarea colectivului de elevi.

Prin intermediul componentelor lui: conținut, sarcină, elemente de joc și reguli, jocul didactic presupune realizarea unui echilibru între sarcina didactică și elementele de joc.

În crearea și punerea în practică a jocurilor, în actul educativ, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere anumite condiții:

să corespundă particularităților de vârstă ale elevilor;

să respecte prevederile programelor în vigoare;

să fie variat, atractiv și să îmbine situația de învățare cu cea de joc:

să se deruleze într-un anumit interval de timp;

să aibă materiale de lucru ajutătoare;

să aibă în vedere sarcinile și scopul lecției;

să se introducă mai ales atunci când elevii sunt obosiți;

să antreneze toți elevii;

să aibă sarcini diferențiate;

să formeze deprinderi de muncă independentă;

să fie relaxante și să conducă la recuperarea energiei elevilor;

să aibă obiective clare, precise și pe înțelesul elevilor;

să poată fi introdus în lecție în orice moment;

să solicite gândirea și creativitatea;

să aibă reguli;

să se conștientizeze starea de învățare;

să aibă caracter dinamic;

Aplicând jocul didactic în lecțiile de limba și literatura română și matematică, cadrul didactic urmărește de fapt implicarea efectivă și afectivă a școlarilor mici, în căutarea unor soluții necesare atingerii obiectivelor urmărite de joc, precum și argumentarea deciziilor luate de aceștia în rezolvarea diferitelor situații problematice.

Jocul didactic este considerat cea mai accesibilă cale de abordare interdisciplinară pentru că prin intermediul acestuia se realizează sarcinile formative care presupun implicarea operațiilor gândirii, dezvoltarea spiritului de observație, a atenției și a disciplinei, dar și formarea deprinderilor de lucru.

Observând satisfacțiile pe care le are datorită jocurilor didactice aplicate de cadrul didactic îndrumător în activitățile instructiv – educative, copilul învață mai mult și se implică activ în propria lui formare pentru că este antrenat și stimulat de acestea.

Jocul didactic este subordonat învățării, contribuind într-o mare măsură la dezvoltarea psihică a elevului. Este o formă accesibilă de învățare activă, participativă, o activitate prin care elevul îmbină elementele de învățare cu cele de joc, însușind anumite cunoștințe și făcând primii pași în direcția formării deprinderilor de muncă intelectuală.

Dacă cadrul didactic implicat în procesul educativ reușește să transforme un joc în joc didactic care să aibă un scop didactic, o sarcină didactică, reguli cunoscute elevilor și un conținut adecvat particularităților de vârstă ale elevilor, trebuie neapărat să-l utilizeze la clasă pentru a atrage interesul și totodată pentru a dezvolta competențele specifice învățământului primar.

Jocul didactic corespunde particularităților de vârstă ale elevilor și stimulează interesul acestora, curiozitatea lor pentru învățare prin intermediul elementului distractiv; ușurează procesul de asimilare și consolidarea a cunoștințelor transmise de cadrul didactic implicat în procesul instructiv – educativ și dezvoltă personalitatea școlarului mic.

Prin folosirea jocului didactic în ciclul primar se realizează un proces instructiv- educativ de durată. Copilul își va aplica practic, prin joc cunoștințele dobândite anterior. Introducerea jocului didactic în lecții contribuie, de asemenea, la înțelegerea noilor noțiuni, la fixarea cunoștințelor dobândite anterior, la verificarea cunoștințelor elevilor și la sistematizarea acestora.

Jocul didactic constituie ansamblul de operații și acțiuni, care pe lângă relaxarea oferită, bună dispoziție și plăcere, urmărește numeroase obiective de pregătire intelectuală și fizică a copilului. Jocul, datorită caracterului său formativ, contribuie la dezvoltarea personalității elevului.

Jocul didactic are un rol important în dezvoltarea operațiilor gândirii, dezvoltarea imaginației, a spiritului de observație, formarea unor deprinderi și priceperi, însușirea sigură și, de ce nu, plăcută a unor noțiuni necunoscute. Poate fi utilizat în lecții fie pe toată durata acestora, fie într-o singură secvență, fie la începutul sau sfârșitul lecției, dar și ori de câte ori intervine monotonia sau plictiseala.

Jocul este cel care mobilizează elevii cel mai repede. Pe fondul entuziasmului produs de anunțarea jocului de către cadrul didactic, cunoștințele, priceperile și deprinderile intelectuale au toate șansele să se fixeze cu mai multă trăinicie.

Privit ca un factor motivațional important în învățarea activă , jocul didactic are și rol terapeutic, este generator de preocupări și izvor de satisfacții, realizează devierea stresului și încordării prin canalizarea energiei spre activități tonice, atractive.

Pentru ca jocul didactic să fie eficient, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere anumite aspecte:

realizarea cerinței pe înțelesul elevului;

aplicarea principiului învățării prin descoperire;

crearea unor situații problemă accesibile elevului;

stimularea inițiativei și inventivității copiilor prin lejeritatea modului de lucru.

Pentru ca jocul didactic să aibă eficiența dorită, elevii trebuie să fie implicați corect în rezolvarea sarcinilor instructiv-educative, pentru că lăsați să le desfășoare la întâmplare, elevii le transformă în activități inutile, care le consumă energia și timpul. ,,Organizat și condus cu pricepere, jocul ajută la construirea unor structuri mintale, la dezvoltarea unei

motivații superioare, iar prin elementul său de divertisment, mai pronunțat sau mai

18

discret, jocul este agreat de copii și poate fi aplicat la mai multe obiecte de învățământ’’ .

Capitolul II. Rolul jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice

învățământului primar

Dacă ținem cont că jocul este principala activitate a copiilor, utilizarea jocului didactic ca principala metodă de transmitere a cunoștințelor în clasa I, poate fi considerată un avantaj în fața celorlalte metode.

Privit ca un mijloc de organizare și desfășurare a procesului instructiv – educativ, jocul didactic poate fi fructificat la orice tip de lecție și în orice moment al acesteia. Jocul didactic aplicat în ciclul primar, contribuie la consolidarea relațiilor dintre elevi, pentru că în echipă elevii găsesc cele mai bune răspunsuri, contribuie la dezvoltarea atenției și a perspicacității școlarilor mici.

Deși presupune relaxare, jocul didactic este o activitate serioasă care conduce la înțelegerea noțiunilor transmise de cadrul didactic, fixarea acestora și la formarea unor deprinderi de durată.

În lecțiile de limba și literatura română, jocurile didactice, utilizate la timp, au menirea de a depista greșelile de pronunție, de a forma deprinderea de exprimare corectă și de a contribui la îmbogățirea vocabularului elevilor. În lecțiile de matematică, jocurile didactice contribuie la formarea deprinderii de numerație, dezvoltarea gândirii logice, stimularea spiritului competitiv.

Utilizarea jocurilor didactice în procesul instructiv – educativ poate fi privită ca o formă, accesibilă, de învățare pentru școlarii mici, plăcută, atractivă și în concordanță cu particularitățile lor de vârstă.

În ciclul primar, interesul elevilor mici este susținut de cadrul didactic îndrumător prin jocuri didactice variate, care menține concentrarea elevilor și reduce gradul de oboseală.

Jocul didactic metodă sau mijloc de învățământ

Așa cum bine știm, jocurile didactice fac trecerea de la preșcolaritate la școlaritate. Pentru că această trecere trebuie realizată într-un mod cât mai plăcut, cât mai atractiv pentru școlarii mici, cadrul didactic poate utiliza jocurile didactice în activitățile instructiv – educative, pentru că acestea creează momentele de relaxare, de plăcere, destindere care înlătură teama elevilor și îi încurajează să participe la activități.

Jocul didactic este o metodă activă, extrem de folosită în ultima vreme în procesul instructiv-educativ și totodată, extrem de eficace în ciclul primar. El poate fi considerat atât metodă cât și procedeu. Jocul în sine poate privit atât ca o activitate distractivă, de relaxare, de amuzament, o muncă ușoară ce oferă satisfacție, dar poate fi considerat în aceeași măsură și activitate sportivă, dramatică, metodă psihoterapeutică și de ce nu metodă de instruire.

Fiind privit ca un element important în procesul instructiv-educativ, jocul didactic este un mijloc de instruire a elevilor dar și o metodă de realizare a sarcinilor propuse de cadrul didactic.

Dacă ne referim la jocul didactic ca mijloc educativ, acesta își exercită funcția formativ-educativă și de valorificare a cunoștințelor acumulate de elevi în procesul instructiv-educativ. Văzut ca distracție, este un mijloc de educație, este atât munca elevului, cât și un mijloc prin care se dezvoltă interesul acestuia pentru cunoașterea realității. El contribuie la dezvoltarea și perfecționarea limbajului, dezvoltarea percepției, memoriei, gândirii și imaginației.

Referindu-se la jocul didactic ca mijloc de învățământ, Merenne Schoumaker afirma că acesta este ,,o tehnică aleasă dintre altele în funcție de criterii: coerența cu metodele și obiectivele alese, luarea în considerare a reconstrângerilor materiale, competența, etc.’’.

Jocul didactic este un mijloc prin care cadrul didactic poate urmări relaxarea sistemului nervos al elevilor dar și realizarea unor sarcini instructiv educative sub formă de joc. Prin joc elevii se obișnuiesc să se concentreze mai mult timp asupra activităților școlare, să fie atenți la explicațiile aferente cadrului didactic, să repete ceea ce au învățat dar și să aplice în mod conștient noțiunile însușite.

Dacă jocurile aplicate de învățător sunt atractive și variate, acesta poate cunoaște și îndruma comportamentul elevilor, poate să le creeze condițiile necesare desfășurării unor activități deosebite prin care ei să-și modifice cunoștințele și aptitudinile necesare atingerii performanțelor școlare.

Cadrul didactic trebuie să îi facă pe elevi să conștientizeze că se află într-o situație de învățare și că cel mai important lucru este aspectul cognitiv care trebuie să se desfășoare cu seriozitate. Dacă această condiție, esențială în derularea unui joc, nu este asigurată, elevii au tendința de a trata totul ca un simplu moment de divertisment, de amuzament , care afectează sarcinile de învățare.

Pentru ca jocul didactic să fie o metodă eficientă în procesul instructiv educativ, trebuie respectate anumite cerințe, precum:

Respectarea particularităților de vârstă ale elevilor;

Predarea cunoștințelor noi să se realizeze numai după însușirea celor anterioare;

Trecerea către sarcinile noi să fie realizate într-o manieră care să mobilizeze resursele energetice necesare efectuării acestei treceri, să motiveze elevii și să le trezească interesul pentru noutate.

Organizarea unui demers didactic eficient, presupune predarea adecvată a noțiunilor și alegerea corectă a metodelor ce urmează a fi aplicate. Prin introducerea jocului didactic în procesul didactic, elevul trăiește cu intensitate și reține mult mai bine conținutul transmis, învățarea realizându-se, astfel, pe o durată mai mare de timp.

Folosirea jocului didactic în procesul instructiv – educativ presupune respectare anumitor pași de către cadrul didactic implicat în actul educativ:

captarea atenției elevilor prin prezentarea materialului demonstrativ sau prin introducerea unui personaj de poveste;

precizarea scopului și a obiectivelor urmărite în joc;

actualizarea cunoștințelor prin efectuarea unor exerciții joc utilizând materialul demonstrativ;

prezentarea conținutului și dirijarea învățării prin explicarea regulilor jocului și a modului de desfășurare a acestuia, demonstrativ, prin exemplificare;

obținerea performanței prin aplicarea propriu-zisă a jocului de către elevi;

asigurarea retenței și a transferului prin complicarea jocului, introducerea de noi reguli și obiective;

evaluarea participării elevilor la joc prin aprecierea atingerii, de către elevi, a obiectivelor propuse.

Metoda jocurilor contribuie la valorificarea dinamicii de grup, independența și spiritul de cooperare și participare activă și totală. Principala condiție a jocului didactic este de a-i determina pe elevi să înțeleagă că se află într-o situație de învățare, în care important este aspectul cognitiv și trebuie să se desfășoare cu seriozitate deoarece elevii neobișnuiți cu această metodă de lucru au tendința de a o vedea ca un moment de distracție, ceea ce dezavantajează atingerea obiectivelor propuse.

Pentru că jocul este activitatea specifică copilului, acesta se joacă uitând de timp, fiind absorbit de activitatea respectivă, deoarece prin joc elevul face ceea ce își dorește, recreându-se utilizându-și în mod plăcut energia și restabilindu-și echilibrul organismului.

Jocul didactic, utilizat atât ca metodă cât și ca mijloc, în procesul instructiv – educativ, ușurează asimilarea, fixarea și consolidarea cunoștințelor, contribuind la formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de exprimare corectă. Caracterul său formativ influențează dezvoltarea personalității elevului, reprezentând un important mijloc de educație intelectuală.

Jean Piaget, în Psihologie și pedagogie privește jocul didactic ca pe o metodă activă, afirmând totodată că ,,toate metodele active trebuie să furnizeze copiilor un material

corespunzător pentru ca, jucându-se, ei să reușească să asimileze realitățile intelectuale

20

care, fără aceasta, rămân exterioare inteligenței elevului ’’ .

Jocul este văzut și ca ,,o metodă de cunoaștere cu largă aplicabilitate, regăsindu-se

21

pe Anumite secvențe de învățare în cadrul tuturor activităților’’ .

Pedagogii consideră că jocul didactic contribuie la dezvoltarea intelectuală, dezvoltarea spiritului de observație, a imaginației, a gândirii și a limbajului, conducând elevii către munca intelectuală, independentă cerută în ciclul primar.

Utilizat încă din primele lecții, jocul didactic contribuie la familiarizarea elevului mic cu școala, la verificarea cunoștințelor și deprinderilor de exprimare orală dobândite de elevi până la intrarea în clasa I dar și la depistarea dificultăților de pronunție a acestora.

Ioana Cojocaru susține că jocul didactic este ,,un mijloc de cunoaștere și familiarizare a elevului cu viața înconjurătoare, deoarece în desfășurarea lui cuprinde

sarcini didactice care contribuie la exersarea deprinderilor, la consolidarea cunoștințelor

22

și valorizarea lor creatoare ’’ .

Utilizându-se jocul didactic ca metodă de învățare obișnuită în lucrul cu elevii, se poate observa progresul performanțelor școlare obținute de elevi și participarea lor deschisă, activă la lecții.

loan Nicola considera că utilizarea jocului didactic în procesul instructiv-educativ este ,, o altă formă de realizare a învățării, atât în procesul de învățământ, precum și în

23

afara lui” .Jocul didactic face trecerea de la joc la învățare fără ca elevul să simtă acest lucru, ușurează învățarea atrăgând elevii și dirijându-i spre rezolvarea sarcinilor cerute de cadrul didactic implicat în procesul instructiv-educativ.

Relația dintre joc și învățare

Deși jocul didactic este principala activitate a elevului mic, încă de la clasa I, o bună parte din timpul acestuia este ocupat de activitatea de învățare. Pentru a veni în sprijinul elevului, cadrul didactic trebuie să îmbine eficient activitatea de joc cu cea de învățare. Învățarea presupune achiziționarea unor informații, formarea operațiilor intelectuale, deprinderilor motorii dar și formarea aptitudinilor.

În procesul instructiv -educativ, învățarea școlară are următoarele caracteristici:

este un proces dirijat din exterior;

se realizează într-un cadru instituționalizat;

este un proces controlat prin mijloace specifice;

este un demers conștient;

are un caracter gradual și secvențial;

este un proces relațional mijlocit;

are un caracter informativ-formativ.

Dacă activitatea de învățare era privită de elevi ca fiind o activitate deloc ușoară, care necesită energie și efort din partea lor, prin introducerea jocului didactic, învățarea devine o activitate agreată de elevi, relaxantă, în care se implică cu plăcere și entuziasm.

Jocul didactic face trecerea de la joc la activitatea de învățare și reprezintă un mijloc de îmbogățire a cunoștințelor elevilor și de sistematizare și verificare a cunoștințelor.

Jocul didactic este considerat de majoritatea pedagogilor ca fiind forma cea mai naturală de învățare folosită în procesul instructiv-educativ. Dacă la început elementele caracteristice jocului aveau o mare importanță, treptat acestea lasă loc elementelor cu caracter instructiv. De fapt, jucându-se elevul participă activ la propria lui instruire.

Învățarea presupune o serie de situații și sarcini de învățare la care elevul răspunde și pe care le rezolvă. Jocul și învățarea se combină perfect dacă e să ne gândim că învățarea nu trebuie să fie neapărat grea. În realizarea cât mai variată a jocurilor didactice, cadrul didactic trebuie să dovedească buna cunoaștere a elevilor, a înclinațiilor acestora și să respecte, totodată, particularitățile lor de vârstă.

Învățarea se realizează eficient atunci când jocul didactic corespunde obiectivelor lecției. Dacă învățarea se realizează prin intermediul jocului didactic atunci elevul este captivat și participă cu plăcere la propria instruire. Prin joc aceștia sunt stimulați și motivați să rezolve sarcina didactică astfel efortul depus să fie minim. Cu toate acestea în jocul didactic predomină învățarea și nu distracția. În joc sunt antrenate atât caracteristicile și funcțiile jocului didactic cât și caracteristicile și funcțiile învățării în aceeași măsură.

Jocul didactic este un stimulent cognitiv destul de puternic pentru învățarea independentă dar și pentru învățarea în grup. Adevăratul progres al elevului este atins prin intermediul feedback-ului.

Pentru observarea relației dintre joc și învățare trebuie să precizăm că în timp ce jocul didactic este motivat intrinsec, învățarea este motivată extrinsec. Dacă jocul presupune plăcere și relaxare, învățarea apare ca ceva impus din exterior care necesită un efort destul de mare din partea elevilor.

Dacă privim cu mai multă atenție, vom observa că jocul didactic este metoda care dă cel mai mare randament în activitățile de învățare, tocmai pentru că este pe placul școlarilor mici și face parte din preocupările lor de zi cu zi.

Funcțiile jocului didactic sunt valorificate la maxim dacă cadrul didactic respectă elementele de joc caracteristice: așteptarea, surpriza, mișcarea, întrecerea.

Învățarea în sine are un conținut bogat și o mare sferă de cuprindere precum formarea priceperilor și deprinderilor, dar și acumularea de noi cunoștințe. Învățarea poate fi privită ca „un proces destinat achiziționării unei experiențe noi, formării unor capacități și deprinderi care să permită individului rezolvarea unor situații problematice

25

sau optimizarea relațiilor sale cu lumea înconjurătoare’ .

De aceea este de preferat ca învățarea să se alterneze cu jocul pentru ca sarcinile pe care copii le au de îndeplinit să pară mai ușoare, mai distractive, mai pe placul lor și în conformitate cu particularitățile lor de vârstă.

Utilizat de cadrele didactice în procesul instructiv – educativ, jocul didactic poate fi privit și ca principală metodă de comunicare cu elevii; o comunicare deschisă și sinceră.

Având în vedere că aptitudinile, deprinderile și interesele elevilor se structurează încă din primele clase, evoluția elevilor se va organiza astfel încât ,,elevii să îndeplinească rol activ în învățare, iar învățarea să fie privită nu numai ca rezultat, ci mai ales ca proces provocat, organizat și îndrumat nemijlocit de cadrul didactic ’’ implicat în procesul didactic.

Prin intermediul jocului didactic, elevii își însușesc temeinic cunoștințele transmise de cadrul didactic, își formează atitudini și comportamente adecvate, se ajută reciproc și învață să aprecieze obiectiv munca și, desigur, succesul celor din jur.

Jocul este principala coordonată care face trecerea de la activitățile distractive din ciclul preșcolar la activitatea de învățare specifică școlii.

Capitolul III. Studiu practic-aplicativ privind dezvoltarea competențelor specifice

elevilor de clasa I

Având în vedere modificările prevăzute de noua Programă Școlară, care presupun modificarea obiectivelor în vederea relaxării ritmului de lucru al școlarului mic și schimbarea rolului cadrului didactic din transmițătorul informațiilor în organizatorul unor activități variate de învățare pentru toți elevii, pe parcursul acestui capitol, mi-am propus desfășurarea unui studiu practic – aplicativ, care constă în derularea unui program educațional intitulat sugestiv ,,Ne jucăm , lucruri multe învățăm!’’.

Prin intermediul acestui program voi aplica jocuri didactice variate care să contribuie la dezvoltarea competențelor specifice elevilor de clasa I, voi urmări atragerea elevilor spre disciplinele de studiu limba și literatura română și matematică și voi evidenția, totodată, valențele formativ – educative ale jocului didactic.

Jocurile didactice incluse în studiul practic – aplicativ, vor fi adaptate nivelului de cunoștințe acumulat de elevi până la momentul aplicării , dar și particularităților lor de vârstă.

Ipoteză, obiective, eșantion

Ipoteza cercetării

Luând în considerare modernizarea învățământului românesc prin utilizarea cât mai multor metode și mijloace de eficientizare a procesului instructiv-educativ, în lucrarea ,, Valorificare jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar’’ am pornit de la ipoteza că dacă se implementează programul de jocuri ,, Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’, special conceput pentru dezvoltarea capacității de receptare atât a mesajului oral cât și a celui scris, de exprimare orală și scrisă, de cunoaștere și utilizare a conceptelor matematice, de explorare, investigare și rezolvare de probleme, de formare și dezvoltare a limbajului matematic, se determină creșterea performanțelor școlarilor mici.

Obiectivele cercetării

În lucrarea „Valorificarea jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar’ ’, obiectivele urmărite sunt:

– stabilirea nivelului de cunoștințe al elevilor;

elaborarea și aplicarea programului educațional ,, Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ care are ca scop valorificarea jocului didactic în vederea dezvoltării competențelor specifice învățământului primar;

înregistrarea progresului acumulat de elevi în urma aplicării programului educațional ,, Ne jucăm, lucruri multe învățăm! ’’;

Eșantionul cercetării

Studiul necesar valorificării jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar s-a realizat pe un lot de 18 elevi, din care 9 fete și 9 băieți, ce alcătuiesc un grup bine închegat, bazat pe relații de colegialitate, prietenie și respect. Elevii au vârste cuprinse între 7 și 10 ani. Deși provin din medii sociale diferite, cei 18 elevi care formează colectivul clasei IC sunt receptivi la noutate, ambițioși în atingerea obiectivelor propuse și însetați de cunoaștere.

În colectivul clasei I C s-a integrat cu succes și C.M., un elev care provine dintr-o familie monoparentală și care nu a frecventat deloc grădinița până la vârsta de 7 ani. După testările inițiale aplicate atât de mine cât și de învățătoarea de sprijin, elevul a fost testat și de Comisia de specialitate care, în urma repetatelor examinări, a considerat că este un copil cu cerințe educaționale speciale.

Pe parcursul anului școlar s-a observat progresul elevului atât în ceea ce privește comportamentul, cât și în dobândirea, cu sprijin, a unor cunoștințe elementare: citit, scris, socotit.

Puși adesea în situația de a lucra în grup sau în perechi, elevii au învățat să colaboreze unii cu alții, să-și împartă sarcinile în funcție de puterile fiecăruia, să comunice în vederea obținerii răspunsurilor necesare rezolvării sarcinilor cerute.

Metodologia cercetării

Pentru realizarea obiectivelor propuse am avut în vedere următoarele metode: observația sistematică; testele; ancheta pe baza chestionarelor; experimentul pedagogic; analiza produselor activității și cercetării documentelor.

Observația sistematică a comportamentului elevilor în timpul desfășurării jocurilor didactice cuprinse în programul educațional ,, Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ a condus la obținerea unor informații utile, diverse și complete, înregistrate pe parcursul mai multor lecții de limba română și matematică (Anexa 5).

Testele docimologice aplicate atât la începutul cât și la finalul experimentului, au contribuit la strângerea datelor legate de nivelul de cunoștințe acumulat de fiecare elev în parte și la cunoașterea rezultatelor obținute de elevi, ca urmare a aplicării programului educativ ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm/’’.

Ancheta pe baza chestionarelor a urmărit determinarea gradului de implicare al elevilor în activitățile care presupun joc didactic; părerile pro sau contra legate de utilizarea jocului didactic în lecții (Anexa 6).

Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe toată perioada cercetării și a cuprins etapa pre-experimentală în care s-au aplicat testele inițiale; etapa propriu-zisă în care s-au realizat și aplicat jocurile didactice în vederea dezvoltării competențelor specifice învățământului primar și etapa finală care a constat în aplicarea testărilor finale și compararea rezultatelor obținute de elevi în urma programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm/’.

Analiza produselor activității și cercetării documentelor a contribuit la obținerea unor informații despre elevi, despre nivelul de cunoștințe dobândit; despre gradul de formare de priceperi și deprinderi; despre progresul sau regresul înregistrat de fiecare elev la finele programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm/'.

Programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățămV’

Programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm/’’ a fost creat din dorința de a veni în sprijinul dobândirii noțiunilor de limba și literatura română și de matematică specifice clasei I.

Acest program presupune elaborarea unor jocuri didactice variate, care au ca scop dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar și aplicarea acestora la disciplinele de studiu limba și literatura română și matematică.

Obiectivele urmărite în aplicarea programului educativ menționat mai sus, sunt:

formularea clară și corectă a enunțurilor verbale potrivite unor situații date;

integrarea cuvintelor noi în enunțuri;

identificarea literelor, grupurilor de litere, silabelor, cuvintelor și enunțurilor în textul tipărit și în textul scris de mână;

sesizarea sensului cuvintelor într-un enunț dat;

citirea în ritm propriu;

scrierea corectă a literelor, silabelor, cuvintelor;

scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale de la 0 la 30;

efectuarea operațiilor de adunare și de scădere în concentrul 0-30, fără trecere peste ordin;

rezolvarea unor probleme care presupun o singură operație dintre cele învățate;

formularea orală a unor exerciții și probleme cu numere de la 0 la 30;

verbalizarea modalităților de calcul folosite în rezolvarea unor probleme practice și de calcul.

Jocul didactic poate fi introdus în lecții fie pe toată durata acesteia, fie la început sau la sfârșit, fie intercalat cu lecția, în vederea alungării monotoniei. Prin introducerea jocului didactic în lecție, se urmărește înțelegerea mai bine a noțiunilor noi; fixarea cunoștințelor dobândite; verificarea cunoștințelor anterioare; sistematizarea noțiunilor; deoarece jocul didactic este forma cea mai naturală de învățare.

În programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’, am utilizat, ca modalitate de recompensă, pentru efortul elevilor în atingerea obiectivelor impuse de jocurile didactice, ștampiluțele cu diferite imagini. Datorită entuziasmului elevilor în a dobândi cât mai multe ștampiluțe pe caiete, ca dovadă a reușitelor obținute în urma participării la jocurile didactice desfășurate la lecțiile de limba și literatura română și matematică, am achiziționat diferite ștampile pe care elevii le-au primit pe măsura desfășurării programului ,,Nejucăm, lucruri multe învățăm!’’.

Modele de ștampiluțe utilizate în _program:

Etapa inițială

Etapa inițială, pre – experimentală, este etapa de constatare a nivelului cunoștințelor dobândite de elevi până în prezent. Această etapă constă în elaborarea și aplicarea, pe eșantionul ales, a testelor inițiale, atât la limba română cât și la matematică, în vederea stabilirii nivelului de pregătire al elevilor.

În elaborarea testărilor inițiale o atenție deosebită se acordă respectării programelor școlare în vigoare pentru clasa I și particularităților de vârstă ale elevilor.

Obiectivele urmărite în testul inițial, aplicat elevilor de clasa I, la disciplina limba și literatura română (Anexa 1) au fost:

excluderea imaginilor care nu se potrivesc seriei de imagini dată;

realizarea corespondenței între imaginile a căror denumiri au înțeles opus;

identificarea imaginilor corespunzătoare poveștii ,,Cei treipurceluși ’’;

despărțirea în silabe a cuvintelor sugerate de imaginile date și reprezentarea silabelor găsite, prin liniuțe;

identificarea cuvintelor care încep cu sunetul a și a celor care se termină cu un sunetul l,

scrierea, în aceeași ordine, a literelor de tipar de pe fișă.

Conform rezultatelor obținute în urma evaluării inițiale, la limba și literatura română, am ajuns la concluzia că elevii au avut dificultăți mai mari în identificarea imaginilor care nu se potriveau în seria de imagini dată, dar s-au descurcat ceva mai bine la realizarea corespondenței imaginilor, la despărțirea în silabe a cuvintelor, reprezentarea grafică a acestora și indicarea cuvintelor care începeau sau se terminau cu sunetul dat, și destul de bine la identificarea imaginilor corespunzătoare poveștii ,,Cei trei purceluși’’ și scrierea în aceeași ordine a literelor de tipar date.

La o analiză atentă a rezultatelor obținute de elevi, se poate spune că grădinița are rol decisiv în dobândirea unor cunoștințe minime cu care elevul vine în clasa I. Elevii care au frecventat grădinița au obținut rezultate bune și foarte bune la toți cei cinci itemi incluși în testul de evaluare, în timp ce aceia care au recunoscut că mergeau mai rar la grădiniță, pentru că aveau cu cine sta acasă, au înregistrat rezultate mai slabe.

Au existat și situații în care copiii au lucrat individual, acasă , în timpul lor liber, pentru că așa au dorit părinții sau au fost determinați de anumite jocuri educaționale să exploreze anumite domenii de cunoaștere. Așadar, rezultatele acestora au fost pe măsura studiului lor.

Rezultatele testelor inițiale la limba și literatura română, susținute de elevii clasei I C, au fost cuprinse în diagramele de mai jos.

Rezultate obținute la limba și literatura română

Foarte bine – 10

Bine – 7

Suficient – 1

Din cei 18 elevi care au susținut testul de evaluare inițială la disciplina limba și literatura română, 10 au obținut calificativul Foarte bine, 7 au obținut calificativul Bine și un elev a obținut calificativul Suficient. Elevul C. M. a fost singurul care a obținut calificativul Suficient la patru din cei cinci itemi incluși în testul de evaluare inițială, fiind un elev cu Cerințe Educaționale Speciale.

Pentru a exista transparență în notare și mai ales pentru a observa itemii la care elevii au înregistrat calificative mai slabe și a lua măsurile de ameliorare necesare, rezultatele testelor au fost înregistrate și pe itemi.

Limba și literatura română

Analizând tabelul de mai sus se pot observa cu ușurință itemii la care elevii au obținut rezultate mai slabe, datorită diferitelor lacune pe care aceștia le au la intrarea în școală și care trebuie acoperite pe parcursul anului școlar.

Privind în ansamblu rezultatele obținute de elevi, consider că acestea sunt destul de bune dacă ținem cont că mai bine de jumătate din clasă a obținut calificative de Foarte bine.

Graficul calificativelor pe itemi:

Așa cum se observă și în diagramă, cele mai multe calificative de Foarte bine au fost obținute de elevi la itemii 3 și 5, apoi la itemii 2 și 3 și cele mai puține însumându-se

la primul item. La discutarea testelor, elevii au argumentat obținerea calificativelor de bine

și suficient prin neacordarea atenției cuvenite cerințelor exercițiilor.

La matematică testul inițial (Anexa 2), aplicat elevilor de clasa I, a avut în vedere următoarele obiective:

identificarea formele geometrice date, prin colorarea acestora conform cerințelor;

completarea numărului lipsă în șirul dat;

realizarea corespondenței între elemente;

respectarea șirului de elemente prin scrierea lor în ordinea dată;

scrierea cifrei corespunzătoare fiecărei mulțimi de obiecte;

stabilirea valorii de adevăr a unor propoziții, pe baza imaginilor redate pe fișa de lucru.

Rezultatele obținute la această disciplină au condus la concluzia că, în mare parte, elevii au identificat și colorat, conform cerințelor, figurile geometrice; au numărat și completat corespunzător șirul albinuțelor; au realizat cu succes corespondența între elementele date, identificând perechile formate și încercuind elementele rămase fără pereche; dar au întâmpinat dificultăți la redarea exactă a șirului de figuri geometrice și la scrierea corectă a cifrelor.

Rezultate obținute la matematică

Foarte bine – 11

Bine – 6

Suficient – 1

La testarea inițială la disciplina matematică, din cei 18 elevi ,11 au obținut calificativul Foarte bine, 6 calificativul Bine și un singur elev calificativul Suficient.

La testările inițiale la disciplina matematică, elevii au obținut rezultate mulțumitoare și destul de apropiate de cele obținute la disciplina limba și literatura română.

Elevii au considerat testarea inițială destul de ușoară și prin urmare la anumiți itemi nu s-au concentrat suficient. Deși cunoșteau figurile geometrice de la grădiniță, ei nu au acordat atenția necesară reprezentării corecte ale acestora și au scris invers . O altă greșeală, realizată de mai mulți elevi, este și scrierea inversă a cifrelor 3, 6 și 9.

Ca și în cazul evaluărilor de la limba și literatura română, și la matematică rezultatele obținute de elevi au fost centralizate pe itemi.

Graficul calificativelor pe itemi:

Conform digramei de mai sus, calificativul maxim a fost obținut cu ușurință la toți itemii, de mai bine de jumătate dintre elevi, în timp ce restul calificativelor – Bine și Suficient – au avut un procent minor.

Etapa experimentală

Etapa experimentală are un puternic caracter formativ și constă în derularea programului educativ ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’.

În activitatea instructiv – educativă desfășurată atât la limba română cât și la matematică, pe lângă metodele și procedeele folosite în mod obișnuit, am încercat să utilizez, cât mai mult posibil, jocul didactic pentru a testa ipoteza că dacă se implementează un program de jocuri special conceput pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral și scris, de exprimare orală și scrisă, de cunoaștere și utilizare a conceptelor matematice, de explorare, investigare și rezolvare de probleme, de formare și dezvoltare a limbajului matematic, se determină creșterea performanțelor elevilor.

Jocurile didactice aplicate în programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ au fost realizate în funcție de prevederile programelor de limba și literatura română și matematică, dar și de particularitățile specifice vârstei elevilor implicați în acest program educațional.

În stabilirea jocurilor didactice am avut în vedere următoarele criterii:

Să respecte programele școlare în vigoare, atât la limba română cât și la matematică

Să corespundă particularităților de vârstă ale elevilor și nivelului de pregătire al acestora;

♦ Să fie variate și să trezească interesul elevilor prin conținutul lor sau prin elementele de joc;

Jocuri didactice utilizate la limba română

Pentru disciplina limba și literatura română am urmărit să introduc jocuri didactice variate, care să poată fi aplicate pe parcursul mai multor lecții, jocuri pe care să le pot adapta la conținuturile programei școlare și totodată să fie pe placul școlarilor mici.

Jocurile didactice aplicate pe parcursul programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ în lecțiile de limba și literatura română au urmărit îmbogățirea și activizarea vocabularului elevilor, dezvoltarea gândirii, imaginației, spiritului de observație, dezvoltarea spiritului de competiție și lucrului în de echipă.

În cadrul programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ au fost aplicate următoarele jocuri: ,,Punguța fermecată’’, ,,Litera înaintașă’’, ,,Continuă șirul!’’, ,,Furnicuța hărnicuța ’’, ,,Secretul meu ’’,,, Crezi că știi? ’’, ,,Cine sunt eu? ’’.

♦♦♦ Punguța fermecată

Scopul: Deprinderea elevilor de a formula clar și corect enunțuri verbale și scrise.

Sarcina didactică: Extrăgând o imagine din punguța fermecată, vei avea ocazia să alcătuiești cel mai frumos enunț și să câștigi premiile puse în joc.

Material didactic: punguța fermecată, jetoane cu diferite imagini.

Desfășurarea jocului: Fiecare elev extrage din punguța magică câte un jeton cu o imagine pe care o lipește pe caiet, scrie denumirea imaginii, desparte în silabe cuvântul scris și apoi alcătuiește o propoziție, având grijă să utilizeze literele cunoscute până în acel moment. Recomandări:

Acest joc poate fi utilizat cu succes la predarea și consolidarea unei litere noi.

Se pot folosi imagini ale căror denumiri elevii le pot scrie în întregime dacă au învățat literele necesare, sau se pot utiliza imagini pe care elevii le lipesc în propozițiile alcătuite, în locul cuvintelor, dacă nu cunosc toate literele necesare scrierii cuvântului, sărind peste etapa despărțirii în silabe.

Cadrul didactic poate anunța, încă de la începutul jocului, că cele mai frumoase și corecte enunțuri formulate de elevi, primesc ștampiluță ca recompensă.

De exemplu :

Dacă pentru prima imagine elevii știu să scrie toate literele, pentru cea de-a doua imagine, ei nu l-au învățat pe ,,t” și atunci jocul se schimbă.

♦ Jocul poate implica și jetoane pe care sunt scrise diferite cuvinte, pe care elevii le extrag din punguța fermecată, le citesc clasei, le despart în silabe și alcătuiesc cu ele un enunț scris.

De exemplu:

joben

jo – ben Magicianul a scos un iepure din joben .

În funcție de cerințele cadrului didactic, se poate trece peste despărțirea în silabe a cuvântului și se lipește cuvântul extras în enunț, la locul potrivit.

Elevii care termină primii pot colora după bunul plac desenele primite sau cuvintele introduse în propoziție.

Din

j o b e n

magicianul a scos un iepure.

Exemple din activitățile elevilor:

De exemplu:

♦♦♦ Litera înaintașă

Scopul: Formarea deprinderii de scriere corectă a literelor învățate și de alcătuire de enunțuri

Sarcina didactică: Extrage litera înaintașă și alcătuiește o propoziție în care toate cuvintele să înceapă cu acea literă.

Material didactic: un plic cu literele învățate până la momentul aplicării jocului Desfășurarea jocului: Elevii sunt împărțiți din tip în echipe de câte 4 elevi. Fiecare membru extrage din plic o literă înaintașă cu care trebuie să alcătuiască o propoziție conform regulilor amintite de cadrul didactic îndrumător. După expirarea timpului de joc, pe rând echipele își citesc enunțurile și primesc aprecierile colegilor. Echipa care primește cele mai multe puncte este considerată câștigătoare și primește recompensa anunțată de cadrul didactic încă de la începutul jocului.

Recomandări:

Jocul poate fi folosit cu succes în lecțiile de predare, consolidare și evaluare a literelor.

La primele aplicări ale jocului elevii trebuie ajutați pentru că există tendința de a introduce și alte litere în joc.

Exemplu:

Dacă litera extrasă este a elevul poate alcătui propoziția : Ana are alune.

Dacă elevul extrage litera m , el poate scrie : Mihai mănâncă mure.

Pentru litera v , se poate alcătui un enunțul : Vineri vine Viorica.

Exemple din activitățile elevilor:

♦♦♦ Continuă șirul!

Scopul: Formarea capacității de identificare a literelor și introducerea lor în cuvinte Sarcina didactică: Identifică litera și alcătuiește un cuvânt.

Desfășurarea jocului: Pornind de la un cuvânt dat, elevul solicitat de cadrul didactic, identifică litera finală și o introduce într-un cuvânt pe care îl adresează altui coleg. Elevii nu au voie să repete cuvintele deja spuse de ceilalți colegi. Încălcarea regulii conduce la eliminarea din joc.

Recomandări:

Pentru a crea o atmosferă de competiție, elevii pot fi împărțiți pe echipe.

Fiecare echipă va încerca să câștige puncte prin căutarea unor cuvinte ale căror litere finale să închidă echipa adversă.

Exemple din activitățile elevilor:

♦♦♦ Furnicuța hărnicuța

Scopul: Formarea deprinderii de „alintare” a cuvintelor.

Sarcina didactică: Alintă cuvintele pe care le întâlnește furnica în drumul ei spre mușuroi. Desfășurarea jocului: Elevii lucrează în echipe de câte 4 elevi. Ei vor încerca, contra timp, să alinte cuvintele pe care furnica le întâlnește în drumul ei spre mușuroi. Fiecare cuvânt „alintat” corect reprezintă un punct pentru echipă și un pas înainte spre câștigarea premiului pus în joc.

■>

băiat

masă

floare

bunică

vrabie

măr

Jocul poate fi adaptat în funcție de imaginația fiecărui cadru didactic:

Recomandări:

Varianta cu imagini este considerată de elevi mai plăcută.

Pentru a da elevilor o sarcină în plus, desenele pot fi alb – negru pentru a putea fi colorate de elevi la finalul jocului.

Exemple din activitățile elevilor:

❖ Secretul meu!

Scopul: Formarea capacității de orientare într-un rebus. Consolidarea deprinderii de integrare a unor cuvinte în enunțuri proprii

Sarcina didactică: Identificând denumirea imaginilor, veți putea completa rebusul și descoperi secretul acestuia.

Material didactic: fișe de lucru cu rebus și diferite imagini

Desfășurarea jocului: Fiecare elev primește câte o fișă de lucru pe care trebuie să o completeze pentru a descoperi secretul ascuns în liniile rebusului.

Confecționate din timp, fâșiile afișate mai sus pot fi lipite de elevi pe caiete.

După descoperirea secretului, fiecare elev are sarcina de a alcătui o propoziție cu acesta. Elevii care termină mai repede pot alcătui propoziții și cu celelalte cuvinte înscrise în rebus, colorând locul fiecăruia în enunțul alcătuit.

Cele mai ordonate caiete pot primi, pentru încurajare, ștampiluțe cu diferite imagini. Exemple din activitățile elevilor:

fa;

Recomandare:

♦ Elevii pot colora cuvintele cu care au alcătuit propoziții pentru evidențiere.

Recomandări:

Enunțurile alcătuite de elevi sunt condiționate de literele învățate până la momentul aplicării jocului didactic.

Mai târziu, când elevii și-au însușit toate literele, cadrul didactic poate aduce unele modificări jocului, în sensul renunțării la imagini și introducerii fie a unor definiții care să-i conducă pe elevi la obținerea „secretului” ascuns de rebus, fie a unor cuvinte al căror înțeles opus, elevii trebuie să îl completeze în rebus pentru obținerea verticalei dorite.

3.

5.

Exemplu:

Exemple din activitățile elevilor:

Completând rebusul elevii au obținut titlul textului din abecedar: ,,Zebruț’’.

. m W'

Locul în care este desenată trecerea de pietoni.

Semaforul are 3

Cei care trec pe zebră se numesc

orientare într-un rebus;

Dezvoltă gândirea elevilor;

Contribuie la dezvoltarea capacității de formulare clară și corectă a enunțurilor verbale potrivite unor situații date;

Consolidează deprinderea de

integrare a unor cuvinte în enunțuri noi;

Formează deprinderea de

identificare a literelor și grupurilor de litere;

La început:

au fost elevi care nu reușeau să se orienteze în pătrățelele rebusului;

♦ au fost cazuri în care elevii nu utilizau literele de tipar pentru completarea rebusului dat;

♦♦♦ Crezi că știi?

Scopul: Formarea deprinderii de citire în ritm propriu și de formulare clară și corectă a enunțurilor verbale.

Sarcina didactică: Alege un bilet și răspunde la întrebare pentru a te număra printre isteții clasei.

Material didactic: bilete cu întrebări

Desfășurarea jocului:Pe baza unui text citit anterior de elevi, cadrul didactic realizează un set de bilețele cu diferite întrebări. Jocul se poate desfășura pe echipe. Fiecare membru alege un bilețel, citește întrebarea și dă răspunsul. Dacă acesta este apreciat, de echipa adversă, ca fiind corect se punctează, iar dacă este greșit echipa respectivă pierde punctul. Câștigă echipa cu cele mai multe puncte acumulate în intervalul de timp anunțat, încă de la început, de cadrul didactic îndrumător.

Exemplu:

Ce a pictat Ciprian?

Ciprian a pictat un păun.

Cu ce se spală copii?

Copiii se spală cu apă și săpun.

Recomandări:

Utilizat frecvent, acest joc va fi învățat de elevi, și ulterior, se poate renunța la bilețele deoarece elevii se vor implica, cu plăcere, în adresarea întrebărilor.

Jocul poate continua prin completarea unor propoziții cu cuvintele potrivite din textul citit de elevi sau prin ordonarea cuvintelor într-o propoziție.

Exemple din activitățile elevilor:

♦ Jocul ,,Crezi că știi?’’ poate fi schimbat după imaginația fiecărui cadru didactic. Astfel, pe un text citit de elevi, cadrul didactic poate orienta atenția elevilor pe semnele de punctuație sau pe numărul cuvintelor într-o propoziție.

Exemplu:

Citește o propoziție alcătuită din trei cuvinte!

Găsește o propoziție care are la sfârșit semnul întrebării!

Identifică un cuvânt alcătuit din trei silabe!

♦ Cadrul didactic poate să ceară elevilor să găsească întrebările potrivite pentru diferite răspunsuri alese, din timp, de el din textul pe care elevii l-au avut de citit.

Exemplu:

Exemple din activitățile elevilor:

♦♦♦ ,,Cine sunt eu?”

Scopul: Formarea deprinderii de identificare a literelor, grupurilor de litere, silabelor și cuvintelor

Sarcina didactică: Cunoscând litera inițială, elevii trebuie să descopere cuvântul ascuns. Material didactic: Jetoane

Desfășurarea jocului: Cadrul didactic împarte elevii în două grupe. Liderii grupelor extrag un număr de jetoane pe care trebuie să le descopere încadrându-se în timpul alocat. La

finalul jocului se citesc cuvintele găsite și se punctează răspunsurile corecte. Câștigă echipa care a descoperit cât mai multe variante și a acumulat cele mai multe puncte. Recomandări:

♦ Jocul se poate complica prin introducerea unor condiții, cum ar fi: existența unor grupuri de vocale sau a unor grupuri de litere în interiorul cuvintelor.

p_

Exemplu:

piersică

– condiție : grupul de vocale ie

răspuns

♦ Jocul poate continua prin introducerea cuvântului descoperit în enunțuri.

3.3.2.2 Jocuri didactice utilizate la matematică

Jocurile didactice matematice prezentate mai jos au fost create în concordanță cu prevederile programei școlare în vigoare , au avut în vedere particularitățile de vârstă ale elevilor iar sarcinile didactice au fost pe măsura posibilităților celor 18 școlari implicați în acest experiment.

Jocurile didactice matematice oferă elevilor posibilitatea de a se implica activ în rezolvarea unor situații problematice fară un efort prea mare.

Jocurile aplicate la matematică, în programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm’’ sunt: „Surpriza’’, ,, Eu am…cine are… ’’, ,,Super-echipa’’, ,,De-a baba oarba’’, ,, Insula comorilor’’, „Detectivii ’’, „Calculează și colorează’’, „Aritmogriful’’.

❖ „Surpriza”

Scopul: Dezvoltarea deprinderii de a număra în scris de la 0 la 30

Sarcina didactică: Unind punctele, în ordine crescătoare, veți descoperi surpriza.

Material didactic: Fișe de lucru cu numere naturale cuprinse între 1 și 30.

Desfășurarea jocului: Fiecare elev primește câte o fișă de lucru și trebuie să descopere surpriza. Elevii care termină mai repede pot colora imaginea descoperită.

La finalul jocului, pentru efortul depus, elevii primesc pe fișele lucrate o ștampilă cu imaginea unei stele.

Recomandare:

♦ Jocul ,,Surpriza’’ poate fi adaptat și pentru alte lecții, precum numerația 0 -100, astfel:

.*1

♦♦♦ ,,Eu am Cine are….?’’

Scopul jocului îl constituie consolidarea deprinderilor de efectuare orală a operațiilor de adunare și scădere a numerelor naturale în concentrul 0 – 10, fără trecere peste ordin. Sarcina didactică: Calculând oral exercițiile de adunare și scădere citite de colegi, veți putea participa la joc și obține cât mai multe puncte pentru echipă.

Material didactic: Cărți de joc cu diferite adunări și scăderi.

Desfășurarea jocului: Elevii sunt împărțiți în două grupe a câte 9 elevi și primesc cărțile de joc. Cadrul didactic începe jocul spunând: ,,Cine are 3 + 6?’’, unul dintre elevii care au pe cărțile de joc cifra 9 răspunde rapid: ,,Eu am 9’’, și în continuare, citește operația pe care o are trecută pe cartea de joc: Cine are …?

Fiecare răspuns corect aduce echipei un punct, iar fiecare răspuns greșit atrage o pedeapsă. Pedepsele sunt date de echipa adversă și pot fi astfel:

Numără crescător până la 10!

Numără din 2 în 2 până la 10!

Numără descrescător de la 10 la 0!

Spune vecinul mai mare al numărului ….!

Spune vecinul mai mic al numărului .!

Dacă nivelul clasei este ridicat, atunci pedepsele pot fi mai dificile:

Care este cel mai mic număr par de o cifră?

Care este cel mai mare număr impar de o cifră?

Spune două numere consecutive!

Dacă pedeapsa nu este dusă la bun sfârșit cu bine de către elevul pedepsit, echipa pierde punctul.

EV am

3

CINE ARE

2 + 6 ?

Recomandări:

♦ Acest joc poate fi utilizat, cu eficiență și în clasa a III-a pentru consolidarea înmulțirii și a împărțirii.

♦ Din experiența anilor trecuți, pot afirma că ,,Eu am… Cine are…?’’, este un joc care dezvoltă gândirea și captează întreaga atenție a elevilor, îi antrenează să răspundă prompt și totodată, eficient.

❖ Super – echipa

Scopul: Formarea deprinderii de formulare orală a unor exerciții și probleme cu numere naturale cuprinse între 0 și 10, cu o singură operație, fără trecere peste ordin.

Sarcina didactică: Formulând, oral, o problemă sau un exercițiu matematic cu una din operațiile învățate, veți primi titlul de ,,super – echipă’’.

Materiale didactice: fișe de notare a exercițiilor

Desfășurarea jocului: pentru acest joc, cadrul didactic împarte clasa în echipe de câte patru elevi. Timp de 2 minute, fiecare membru al echipei trece pe foaia de lucru un exercițiu cu una din operațiile învățate ( adunare sau scădere). După expirarea timpului echipele schimbă fișele între ele și alcătuiesc probleme în funcție de exercițiile date, având totodată grijă să nu repete problemele colegilor.

Recomandare:

♦ Echipele câștigătoare pot primi ecusoane cu denumirea ,,super-echipă’’ iar celelalte aplauze și încurajări pentru jocurile viitoare.

♦♦♦ De-a baba — oarba!

Scopul: Dezvoltarea deprinderii de compunere și descompunere a unui număr natural cuprins între 0 și 10.

Sarcina didactică: Descompune corect, numărul extras și vei conduce echipa către succesul dorit.

Material didactic: jetoane cu numerele de la 0 la 10.

Desfășurarea jocului: Cadrul didactic împarte clasa în două grupe a câte 9 elevi. Fiecare grupă își alege un căpitan de echipă, care trag la sorți pentru a vedea ce echipă își trimite prima participantul la joc. Fiecare membru din cele două echipe descompune numărul extras din săculeț.

Un răspuns corect înseamnă un punct pentru echipă.

La final, echipa câștigătoare primește drept recompensă câte un smiley face.

2

2

1

3

Recomandare:

Jocul poate fi utilizat atât pentru descompunerea numerelor cât și pentru compunerea acestora.

Poate fi folosit și pentru numerația 0 – 30 sau 30 -100 .

♦♦♦ Insula comorilor

Scopul: Dezvoltarea deprinderilor de ordonare, comparare și scriere a numerelor naturale de la 0 la 30;

Sarcina didactică: Găsind indiciile și rezolvând probele de foc, veți reuși să ajungeți la comoară și să vă bucurați de ea.

Material didactic: Plicuri cu probele de foc; harta comorii; fișe cu ghicitori; fișe de lucru cu numere naturale de la 0 la 30.

Desfășurarea jocului: Grupați în echipe de câte patru, elevii trebuie să descifreze răspunsul la ghicitori, să găsească plicurile cu probele de foc și să le rezolve corect pentru a ajunge la comoara mult dorită, pe care o vor împărți la finalul jocului. Comoara poate ascunde bomboane, ecusoane cu diferite personaje, baloane, etc., în funcție de imaginația cadrului didactic.

În formularea ghicitorilor am ținut cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, dar am luat în calcul și sugerarea unor locuri accesibile elevilor, pentru ca aceștia să găsească ușor plicurile cu probele de foc.

Ghicitoarea numărul 1 E frumoasă ca o fată,

(Floarea din ghiveci) O miroși când îți e dată,

Stă pe pervaz la lumină Și o uzi la rădăcină!

| Proba de foc nr. 1

Ordonează crescător numerele date: 20, 2, 18, 30, 10, 15, 4, 9.

Scrie toate numerele cuprinse între 12 și 22.

Numără crescător de la 19 la 30.

Are limbă Nu vorbește!

Ghicitoarea numărul 2

(Ceasul)

Și întrebi mereu Cât este?

| Proba de foc nr. 2 • Efectuează adunările și scăderile:

• Completează zecile și unitățile:

■u

z u

14

HI

z u

10

z u

24

29

30

11

• Colorează cu roșu numerele mai mici:

24 și 30 20 și 29 15 și 21

12 și 11 27 și 20 19 și 11

Ghicitoarea numărul 3 Iarna, el te-ncălzește

(calorifer) Chiar nu știi cum se numește?

Proba de foc nr. 3

Scrie toate numerele pare cuprinse între 10 și 20.

Scrie toate numerele impare cuprinse între 15 și 23.

Scrie succesorul și predecesorul numărului 19.

Recomandare:

♦ Sarcinile jocului trebuie adaptate astfel încât toți elevii să poată lucra.

♦♦♦ Detectivii

Scopul: Consolidarea deprinderilor de efectuare a operațiilor de adunare și scădere în concentrul 0 -30, fără trecere peste ordin.

Sarcina didactică: Rezolvă operațiile matematice și găsește indiciul.

Material didactic: fișe de lucru

Desfășurarea jocului: Fiecare elev primește o fișă de lucru cu diferite adunări și scăderi. În
dreptul fiecărui răspuns se află o petală din floarea ce ascunde indiciul ce trebuie
descoperit de elevi. Elevii rezolvă adunările și scăderile scrise de cadrul didactic pe fișele
de lucru și ordonează literele ținând cont de ordinea crescătoare a numerelor date în floarea
din dreapta exercițiilor.

Exemplul nr. 1:

13 + 14 =

20 + 10 =

15 – 10 ‘

27 – 13 =

R

B

E

CERB

–

28

13 25 –

1

A C l

MACI

M

Rezolvarea fișei:

+ 14 = 27 ^R 20 + 10 = 30 ^ B

15 – 10 = 5 £ C

27 – 13 = 14 ( E

Exemplul nr. 2:

15 + 10 =

26 – 13 =

+ 14 =

11 – 10 =

Rezolvarea fișei

+ 10 =25 26 – 13 =13 A 14 + 14 =28 11-10= 1

Recomandare:

♦ Jocul exemplificat mai sus poate fi utilizat cu succes în completarea unei ore de limba și literatura română în vederea predării sau consolidării grupurilor de litere ce, ci, dar poate fi la fel de bine adaptat și altor lecții.

♦♦♦ Calculează și colorează!

Scopul: Formarea deprinderii de efectuare a operației de scădere în concentrul 0 -30, fără trecere peste ordin

Sarcina didactică: Calculează scăderile și colorează conform indicațiilor.

Material didactic: fișe de lucru individuale

Exemplu:

Desfășurarea jocului: Cadrul didactic pregătește din timp o fișă de lucru cu un desen animat, preferat de copii, pe care introduce diferite scăderi. Elevii trebuie să calculeze operațiile de scădere și să coloreze conform indicațiilor date de învățătoare.

– cu galben – rezultatele cuprinse între 0 și 5

– cu gri – rezultatele cuprinse între 6 și 26

– colorați nasul, gura și ochii cum doriți

Recomandare:

♦ Fiecare cadru didactic poate modifica acest joc în funcție de imaginația sa , de preferințele elevilor și de lecția predată. Poate fi privit ca un mijloc de consolidare a cunoștințelor predate anterior și poate fi aplicat în orice tip de lecție.

Exemple din activitățile elevilor:

♦♦♦ Aritmogriful

Scopul: Formarea deprinderilor de utilizare a terminologiei specifice matematicii

Sarcina didactică: Efectuează sumele și diferențele pentru a completa aritmogriful și a afla tainele acestuia

Material didactic: fișe cu aritmogrife

Desfășurarea jocului: Elevii primesc câte o fișă cu un aritmogrif ce trebuie completat după efectuarea operațiilor date, cu literele potrivite. Fiecare elev trebuie să explice modul de calcul și să folosească terminologia matematică. Jocul se poate desfășura pe echipe, pe grupe sau individual.

Exemplu:

Recomandare:

♦ Aritmogriful poate fi aplicat, cu succes, la ora de matematică, în continuarea lecției de consolidare a grupurilor de litere ce, ci, ge desfășurate la lecția de limba și literatura română.

Exemple din activitățile elevilor:

3.3.3 Etapa finală

Etapa finală a constat în aplicarea unor teste de evaluare finală, în vederea comparării rezultatelor obținute în urma aplicării programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’, cu cele obținute la testele de evaluare inițială, aplicate la începutul programului.

Obiectivele urmărite în testarea finală, aplicată elevilor de clasa I, au vizat:

Scrierea corectă a literelor, silabelor și cuvintelor;

Identificarea grupurilor de litere învățate;

Despărțirea în silabe a cuvintelor;

Ordonarea cuvintelor într-o propoziție pentru obținerea unui enunț logic;

Alcătuirea unor propoziții după imagini;

Scrierea unor cuvinte cu înțeles opus/asemănător celor date.

Analizând rezultatele obținute de elevi am ajuns la concluzia că la finalul clasei I toți elevii și-au însușit literele alfabetului limbii române și pot comunica în scris prin enunțuri fără probleme.

Întrebați despre dificultățile întâlnite în rezolvarea itemilor cuprinși în testarea finală la disciplina limba și literatura română, elevii au afirmat că nu au existat situații de genul ,,nu știu să rezolv’’ iar greșelile pe care le-au făcut s-au datorat neatenției.

Calificativele obținute de elevi la testarea finală au demonstrat buna lor pregătire la această disciplină pe parcursul întregului an școlar.

Pentru evidențiere, am cuprins rezultatele testelor finale la limba și literatura română, susținute de elevii clasei I C, în următoarele diagrame.

Rezultate obținute la testarea finală la limba și literatura română

Foarte bine – 15

Bine – 2

Suficient – 0

Din cei 18 elevi înscriși la începutul anului școlar doar 17 au susținut testul de evaluare finală, deoarece elevul Crăcană Maria a abandonat școala la puțin timp după începutul celui de-al doilea semestru școlar.

Așadar, din cei 17 elevi care au susținut testul de evaluare finală la disciplina limba și literatura română, 14 au obținut calificativul Foarte bine, în timp ce 3 elevi au obținut calificativul Bine. Spre surprinderea elevilor și bucuria mea, nu s-a înregistrat niciun calificativ de Suficient.

Pentru transparență în notare și pentru observarea rezultatelor înregistrate la fiecare item am realizat următorul tabel:

Limba și literatura română

Graficul calificativelor pe itemi:

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Itemul 4 Itemul 5 Itemul 6 Itemul 7

V V

Calificativul maxim a fost obținut de un număr mare de elevi la itemii 1, 2, 3, 4 și 7, iar cele mai slabe calificative s-au înregistrat la itemii 5 și 6.

În urma evaluării finale elevii au demonstrat că știu să scrie după dictare; pot despărți în silabe fără probleme; pot recunoaște grupurile de litere învățate; nu au probleme în ordonarea cuvintelor într-o propoziție; știu să găsească cuvinte cu înțeles asemănător și cuvinte cu înțeles opus și pot alcătui propoziții după imagini.

Pentru testarea finală la matematică am avut în vedere următoarele obiective:

Ordonarea crescătoare/descrescătoare a numerelor de la 0 la 100;

Compunerea/ descompunerea numerelor naturale;

Compararea numerelor;

Efectuarea operațiilor de adunare și scădere cu numere cuprinse între 0 și 100, fără trecere peste ordin;

Rezolvarea unor probleme cu una din operațiile învățate.

Rezultate obținute la testarea finală la matematică

Foarte bine – 14

Bine – 3

Suficient – 0

La testarea finală la disciplina matematică, din cei 17 elevi , 14 au obținut calificativul Foarte bine și 3 calificativul Bine. Nici un elev nu a obținut calificativul Suficient.

Elevii au obținut rezultate foarte bune la testarea finală susținută la matematică. Ca urmare pot spune că toți elevii și-au dobândit numerația 0-100; pot ordona crescător și descrescător diferite numere date; pot compara două numere și pot efectua calcule matematice cu cele două operații învățate ( adunare și scădere).

Exercițiile cuprinse în testul final au fost considerate de elevi accesibile pentru că nu au întâmpinat dificultăți în rezolvarea acestora. Greșelile înregistrate la diferiți itemi au fost puse de elevi pe seama neatenției.

Rezultatele obținute de elevi la testarea finală, au fost centralizate pe itemi, conform tabelului de mai jos.

Matematică

Graficul calificativelor pe itemi:

18

16

14

12

10

8

6

Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Itemul 4 Itemul 5 Itemul 6 Itemul 7

4

2

Conform diagramei prezentate mai au fost situații în care elevii au înregistrat calificative mai slabe datorită neatenției și superficialității cu care au tratat testul de evaluare. La prima vedere ei au afirmat că este un test ușor și au acordat atenția necesară rezolvării exercițiilor.

În urma analizării rezultatelor înregistrate de elevi la matematică s-au obținut 14 calificative de Foarte bine și – Foarte bine și 3 calificative de Bine.

Capitolul IV. Rezultate și concluzii

Rezultate

În lucrarea ,, Valorificarea jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar’ ’ am avut în vedere atingerea următoarelor obiective:

stabilirea nivelului de cunoștințe al elevilor;

elaborarea și aplicarea unui program educațional de valorificare a jocului didactic în vederea dezvoltării competențelor specifice învățământului primar;

înregistrarea progresului acumulat de elevi în urma aplicării programului educațional ,, Ne jucăm, lucruri multe învățăm! ’’.

Pornind de la premiza că jocul face parte din existența copilului și reprezintă principala modalitate prin care acesta își însușește cunoștințe, își formează priceperi și deprinderi, își dezvoltă aptitudinile și interesele, pe parcursul întregului an școlar 20122013 am utilizat diferite jocuri didactice, atât la limba și literatura română cât și la matematică, din dorința de a le oferi elevilor o cale spre obținerea unor rezultate optime prin joc.

Folosind jocurile didactice în fiecare zi, atât la disciplina limba și literatura română cât și la matematică, elevii s-au obișnuit cu ele și le-au considerat mijloace de acumulare și de consolidare a cunoștințelor.

Prin intermediul jocurilor didactice utilizate, toți elevii, implicați în acest experiment, au dobândit capacitatea de citire , de comunicare orală și scrisă; și-au însușit numerația 0100; pot scrie, ordona și compara numerele; pot efectua calcule matematice fără trecere peste ordin în concentrul 0-100 și pot efectua probleme care se rezolvă prin una din cele două operații învățate: adunare sau scădere.

Dacă comparăm rezultatele obținute de elevi la evaluarea inițială cu cele obținute la evaluarea finală, vom observa o creștere a randamentului școlar, așa cum reiese și din diagramele de mai jos.

Testarea inițială limba și literatura română

Foarte bine – 10

Bine – 7

Suficient – 1

Testarea finală limba și literatura română

Foarte bine – 15

Bine – 2

Suficient – 0

Dacă în faza inițială a proiectului ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ elevii clasei IC, au obținut la disciplina limba și literatura română, 10 calificative de Foarte bine din 18, la finalul acestui program, la aceeași disciplină, rezultatele înregistrate au fost mult mai bune, deoarece din cei 17 elevi care au susținut testarea finală, 15 au obținut calificative maxime.

Din cei 7 elevi care la evaluarea inițială au obținut rezultatul Bine, 5 și-au îmbunătățit rezultatele, pe parcursul anului școlar, prin intermediul jocurilor didactice utilizate în cadrul programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ , în timp ce 2 dintre ei au menținut același ritm.

Respectând programa școlară de limba și literatura română, dar și particularitățile de vârstă ale școlarilor mici, jocurile didactice aplicate pe parcursul acestui experiment, au condus la obținerea unor rezultate optime și au înlăturat eventualele lacune pe care elevii le aveau la începutul anului școlar când printre rezultate a existat și un calificativ de Suficient.

Jocurile prezentate în etapa experimentală la limba și literatura română au fost create astfel încât să fie aplicate la cât mai multe unități de învățare: sunetul, litere și grupuri de litere, cuvântul, silaba, propoziția.

În cadrul experimentului am utilizat și jocuri didactice ample, care s-au desfășurat pe parcursul întregii lecții dar și jocuri mai mici, aplicate secvențial.

Jocurile didactice utilizate, în activitatea instructiv – educativă, pe parcursul derulării programului experimental, au contribuit la îmbogățirea și activizarea vocabularului elevilor, dezvoltarea gândirii, imaginației, spiritului de observație, dezvoltarea spiritului de competiție și lucrului în de echipă. Ele au creat bună dispoziție în rândul elevilor care au înțeles că școala poate fi privită și ca un loc de joacă, firește cu anumite reguli și limite.

Învățarea matematicii este o activitate dificilă în sprijinul căreia vin jocurile didactice care ușurează munca elevilor. Jucându-se , elevii sunt captivați de sarcina pe care o au de îndeplinit și nu simt oboseala.

Prin intermediul jocurilor didactice matematice, cadrul didactic determină elevii să atingă obiectivele pe care le-ar avea și într-o lecție obișnuită: să recunoască, să denumească, să observe, să compună/descompună numere, să compună probleme, să ordoneze.

În urma comparării rezultatelor obținute de elevi la cele două testări: inițială și finală, se observă o creștere a randamentului școlar.

Testarea inițială matematică

Foarte bine – 11

Bine – 6

Suficient – 1

Testarea finală matematică

Foarte bine – 14

Bine – 3

Suficient – 0

Finalul programului experimental a fost pe măsura așteptărilor și la disciplina matematică dacă ținem cont că din 18 elevi, la evaluările inițiale s-au remarcat 11 elevi care au obținut rezultate de Foarte bine comparativ cu 15 calificative maxime din 17, obținute de elevi la evaluările finale.

Din cei 6 școlari cu rezultate de Bine obținute în faza inițială a programului ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ jumătate au reușit să obțină rezultate maxime. Nu au existat calificative de Suficient sau Insuficient.

Jocurile didactice matematice implementate în etapa experimentală, au avut ca scop atragerea elevilor spre această disciplină; implicarea activă a micilor școlari în procesul instructiv – educativ; realizarea unor lecții antrenante, plăcute, care să genereze o învățare de durată.

Valorificarea jocului didactic la cele două discipline: limba română și matematică, a condus, cu siguranță, la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar și obținerea unor rezultate bune.

Concluzii

În urma aplicării programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ am ajuns la concluzia că jocul didactic este atât un mijloc cât și o metodă eficientă în procesul instructiv – educativ, ce se poate utiliza cu succes în toate lecțiile de limba și literatura română și matematică. Aplicarea acestuia conduce la crearea unui climat de relaxare în care elevii participă fără sfială la activitățile desfășurate și se implică activ în procesul instructiv – educativ.

Utilizând jocuri didactice în fiecare zi, la toate lecțiile de limbă și literatură română și matematică, elevii se obișnuiesc cu acestea, le învață regulile și se bucură de fiecare dată când sunt puși în situația de a se juca. Majoritatea jocurilor create și aplicate în acest program educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ vor putea fi utilizate, cu siguranță, și în clasa a II-a, bineînțeles cu modificările necesare.

Programul ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ a fost un real succes din prima zi până în ultima. Jocurile didactice, aplicate pe parcursul acestui program, au fost realizate în conformitate cu prevederile programelor de limba și literatura română și matematică, în vigoare, și au respectat, totodată, și particularitățile de vârstă ale elevilor mici.

Jocurile didactice au imprimat lecțiilor un caracter viu, atrăgător; au condus către bună dispoziție, destindere; au înlăturat monotonia și oboseala școlarilor mici. Sloganul ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ însenina chipurile elevilor pentru că știau că vor desfășura activități ce presupuneau jocuri didactice.

Am încercat, de fiecare dată, să surprind elevii venind cu altceva nou care să le stârnească curiozitatea, să fie pe placul și posibilitatea de lucru a fiecăruia; să îi determine să se implice activ, să colaboreze, să își dorească să câștige și să se mândrească cu acest lucru.

Din experiența didactică, pot spune că nimic nu se compară cu entuziasmul elevilor care împărtășesc părinților, la sfârșitul orelor, bucuria unei alte zile în care s-au jucat și totodată au învățat lucruri noi.

În urma aplicării programului educațional ,,Nejucăm, lucruri multe învățăm!’’, elevii au precizat că au învățat jocuri educaționale distractive pe care le pot juca și acasă, în timpul liber, cu părinții, bunicii sau alți prieteni. Acest lucru denotă faptul că elevilor le- au fost pe plac jocurile didactice propuse pentru acest experiment și le vor juca, probabil, și pe perioada vacanței școlare.

Efectul pozitiv al acestui program a fost înregistrat și din afirmațiile părinților care se refereau la situațiile în care, în timpul liber, elevii îi solicitau pentru desfășurarea unor jocuri pe care le-au învățat la școală.

Jocurile didactice utilizate în acest program educațional au antrenat toți elevii, inclusiv pe cei timizi, care în mod obișnuit erau reținuți în răspunsurile date; au creat un climat de relaxare, de confort psihic necesar studiului școlarilor mici; au contribuit la acumularea și consolidarea cunoștințelor elevilor; au condus la închegarea unor relații de prietenie și respect reciproc.

În lucrarea ,,Valorificare jocului didactic în dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar’’ am pornit de la ipoteza că dacă se implementează un program de jocuri special conceput pentru dezvoltarea capacității de receptare atât a mesajului oral cât și a celui scris, de exprimare orală și scrisă, de cunoaștere și utilizare a conceptelor matematice, de explorare, investigare și rezolvare de probleme, de formare și dezvoltare a limbajului matematic, se determină creșterea performanțelor școlarilor mici.

Ca urmare a înregistrării și analizării rezultatelor obținute de elevii implicați în acest experiment, consider că prin implementarea programului educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ s-au atins obiectivele propuse și s-a demonstrat că utilizarea jocurilor didactice în ciclul primar contribuie la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar.

În urma demonstrării faptului că jocul didactic contribuie la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar, jocurile didactice utilizate în acest experiment vor fi adaptate și utilizate și în anii următori pentru menținerea ritmului de lucru și înregistrarea unor rezultate optime din partea elevilor.

Recomandări

Jocurile didactice implementate în lecțiile de limba și literatura română contribuie în mare măsură la dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, a gândirii și a imaginației , dar și la dobândirea conștientă și temeinică a cunoștințelor transmise de cadrul didactic implicat în procesul instructiv – educativ, prin intermediul lor.

Introduse în activitatea didactică, elementele de joc schimbă total lecția, fie că e o lecție de limba și literatura română sau de matematică, dându-i culoare, făcând-o mai vie, mai atrăgătoare pentru școlarii mici. Se înlătură astfel în totalitate monotonia, oboseala și plictiseala elevilor pentru a se face loc relaxării și stării de bine.

În urma acestui studiu experimental recomand jocurile didactice aplicate pe parcursul întregului an școlar și altor cadre didactice care doresc obținerea unor rezultate optime din partea elevilor, cu un efort minim.

Bibliografie

Antohe, V., Gherghinoiu, C., Obeadă, M. – Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Editura Ex Libris, Brăila, 2002;

Bulboaca, M., Alecu M. – Metodica activităților matematice în grădiniță și clasa I, Sigma, Bucuresti, 1996;

Cerghit, I. – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976;

Chateau, Jean – Copilul și jocul, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Claparede, Ed. – Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975,

Cojocaru, Ioana – Influențele jocului didactic în procesul instructiv educativ, Editura Publistar S.R.L., București, 1979;

Delors, J. – Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI , Polirom, Iași , 2000;

Elkonin, D., B. – Psihologia jocului , Editura Didactică și Pedagogică, 1980;

Enache, M., Munteanu, M. – Jocuri didactice , Editura Porto-Franco, Galați, 1998;

Geissler, E., E. – Mijloace de educație, E.D.P., București, 1977;

Huizinga, J. – Homo Ludens, Editura Univers, București, 1977;

Iucu, Romiță , Manolescu, Marian – Pedagogie, Fundația culturală D. Bolintineanu, 2002,

Mihailovici, R. – Dezvoltarea gândirii independente și atitudinilor de investigare a elevilor mici la lecție prin jocuri și exerciții de aritmetică, Revista de Pedagogie nr. 10, 1971;

Munteanu, Georgeta – Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor de ortografie, Revista de Pedagogie nr. 1, 1977;

Nicola, Ioan – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000;

Pantelimon,G., Verzan, E., Zlate M. – Psihologia copilului, E. D. P., București, 1992;

Piaget, Jean – Psihologie și pedagogie, E.D.P., București, 1972;

Planchard, Emil – Introducere în pedagogie, E.D.P., București, 1976;

Popescu, Neveanu – Natura jocului și eficiența lui. Copilul și jocul , Revista de Pedagogie, Nr.8, 1975;

Programele școlare pentru învățământul primar, aprobate de Ministerul Învățământului cu nr. 32665/193;

Programe Școlare Revizuite – Limba și literatura română, Clasele I – II, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686 / 05.08.2003;

Programe Școlare Revizuite — Matematică, Clasele I – II, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686 / 05.08.2003;

Revuz, A – Predarea matematicii în clasele primare cu ajutorul unor jocuri cu materiale structurate care activează gândirea copiilor. Predarea la clasele I-IV, vol. II, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1980;

Roșu, M. – Pedagogia învățământului primar și preșcolar, MEC, 2006;

Revista de Pedagogie nr. 1-6, 1999;

Schoumaker, Bernadette, Merenne – Didactica geografiei, Editua All Educational, 1988;

Șchiopu, Ursula – Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970;

Șchiopu, U., Verza, E. – Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981;

Tomșa, Ghe. – Psihopedagogie preșcolară și școlară, M.E.C., București, 2005;

ANEXA 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALA Disciplina Limba și literatura română

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

PARTEA I

Maria se joacă cu câteva jetoane cu imagini. Joacă-te și tu cu ea, rezolvând următoarele cerințe:

Desparte cuvintele în silabe. Desenează tot atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt sugerat de imagine;

Taie cu o linie imaginile care sugerează cuvinte care încep cu sunetul A;

Încercuiește imaginile care sugerează cuvinte ce se termină cu sunetul L.

PARTEA A II-A

5. Scrie literele următoare în spațiul de mai jos, în aceeași ordine dată:

ANEXA 2

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Disciplina Matematică

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Se dă tabelul:

Colorează cu galben caseta de sub cea mai mică figură geometrică;

Colorează cu roșu interiorul unei figuri care are vârfuri;

Scrie în caseta dată, numărul de figuri geometrice care nu sunt pătrate.

O fetiță compară un bloc cu o casă și spune trei propoziții despre ele. Colorează cu roșu cerculețul din dreptul fiecărei propoziții adevărate:

O

O

O

Blocul este mai înalt decât casa.

Blocul are mai puține camere decât casa.

Casa are mai multe ferestre decât blocul.

3. Gigel trebuie să rezolve un exercițiu cu albinuțe. Ajută-l să răspundă corect la cerințele de mai jos:

Colorează cu galben a opta albinuță;

Scrie cifra lipsă din șir, în caseta corespunzătoare;

Scrie pe spațiul punctat, câte albinuțe rămân, dacă pleacă primele două albinuțe din șir:

4. Privește imaginile de mai jos:

Unește, cu câte o linie dreaptă, fiecare cățel cu fiecare os;

Scrie pe spațiul punctat câte perechi ai obținut:

Încercuiește imaginea care nu are pereche.

Continuă șirul cu încă 6 forme geometrice, respectând ordinea formelor.

6. Scrie în caseta corespunzătoare, câte obiecte conține fiecare mulțime:

ANEXA 3

TEST DE EVALUARE FINALA Limba și literatura română

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Dictare:

IJLJU-l

Denumește imaginile

3. Desparte în silabe:

primăvară

copii

4. Ordonează cuvintele și scrie propoziția: un Haiduc ascultător este

frumoase

câine

Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: școlar –

copac –

buburuză –

Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: frumos –

scurt –

adevăr –

Alcătuiește câte o propoziție pentru fiecare imagine:

ANEXA 4

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Disciplina Matematică

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Ordonează:

crescător numerele: 13, 65, 90, 43, 51, 46, 29, 19

descrescător numerele: 26, 36, 81, 9, 32, 75, 94, 77

Găsește „cheia” și completează șirurile date:

20, 30, 40, , , , ,

75, 70, 65, 60, , , , ,

52, 54, 56, , , , ,

Descompune numerele în Z și U

69 48 70 96 57 89

Compune numerele

40

6

60

30

9

90

80

30

4

1

7 3

Compară numerele folosind semnele <, =, >:

76

68

89

63

45 54

55 55

70 74

60 60

82 28 47 74

Rezolvă problemele:

Într-o librărie sunt 98 de cărți de colorat.

Câte cărți au mai rămas în librărie, dacă 53 de cărți de colorat au fost cumpărate?

Într-o florărie sunt 40 de narcise și 59 de lalele. Câte flori sunt în florărie?

ANEXA 5

Grilă de observație

Interpretarea datelor:

Din fișa de observație rezultă că:

– 17 elevi din cei 18 emit valori de judecată coerente ( elevul C. M. fiind un elev cu

cerințe educaționale speciale);

majoritatea elevilor colaborează și se implică în desfășurarea jocurilor didactice aplicate în programul educațional ,,Nejucăm, lucruri multe învățăm!’’;

elevii respectă regulile jocurilor și rezolvă sarcinile de lucru cu succes.

Constatări:

Conform rezultatelor înregistrate în fișa de observație, jocurile didactice aplicate în programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ au fost pe placul elevilor și au contribuit la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar.

ANEXA 6

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Cât de mult sunt utilizate jocurile didactice în lecțiile de limba română și matematică?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Jocurile didactice aplicate la lecții sunt pe placul tău?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Ai reținut mai ușor noțiunile de limbă română și matematică prin joc? a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Jocurile didactice reușesc să îți atragă atenția?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Crezi că jocurile didactice contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare?

foarte mult b) mult c) puțin

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

privind lucrarea metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I

Subsemnata/subsemnatul ,

cadru didactic la din localitatea

, județul , cu domiciliul în

,act de identitate , seria

, nr , tel , e-mail

, înscrisă/înscris în seria 2012-2014 pentru

examenul de acordare a gradului didactic I, cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria-mi răspundere următoarele:

Lucrarea metodico-științifică cu tema „

a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

Nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;

Nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fară a fi citate sau fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatei/subsemnatului

Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice cu tema „

în vederea evaluării și acceptării pentru susținerea finală.

Data, Semnătura,

3 Ioan Cerghit – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976, pag. 165;

7 Mihai Roșu – Pedagogia învățământului primar și preșcolar, M.E.C, 2006, pag. 77;

8 loan Cerghit – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976, pag. 165;

12 E.E. Geissler – Mijloace de educație, E.D.P., București, 1977, pag. 231;

13 Ghe. Tomșa – Psihopedagogie preșcolară și școlară, M.E.C., București, 2005, pag. 20;

17 Ioan Nicola – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000, pag. 261;

18 Georgeta Munteanu – Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor de ortografie, Revista de Pedagogie nr. 1, 1977, pag. 30;

20 Jean Piaget – Psihologie și pedagogie, E.D.P., București, 1972, pag. 139;

21 V. Antohe, C. Gherghinoiu, M. Obeadă – Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Editura Ex Libris, Brăila, 2002, pag. 5;

22 Ioana Cojocaru – Influențele jocului didactic în procesul instructiv educativ. Editura Publistar S.R.L., București, 1979, pag. 18;

23 loan Nicola – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis,București, 2000, pag. 261;

25 Pantelimon G., Verzan, E.,Zlate M. – “Psihologia copilului", E. D. P., București, 1992, pag. l95;

Bibliografie

Antohe, V., Gherghinoiu, C., Obeadă, M. – Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Editura Ex Libris, Brăila, 2002;

Bulboaca, M., Alecu M. – Metodica activităților matematice în grădiniță și clasa I, Sigma, Bucuresti, 1996;

Cerghit, I. – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976;

Chateau, Jean – Copilul și jocul, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Claparede, Ed. – Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975,

Cojocaru, Ioana – Influențele jocului didactic în procesul instructiv educativ, Editura Publistar S.R.L., București, 1979;

Delors, J. – Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI , Polirom, Iași , 2000;

Elkonin, D., B. – Psihologia jocului , Editura Didactică și Pedagogică, 1980;

Enache, M., Munteanu, M. – Jocuri didactice , Editura Porto-Franco, Galați, 1998;

Geissler, E., E. – Mijloace de educație, E.D.P., București, 1977;

Huizinga, J. – Homo Ludens, Editura Univers, București, 1977;

Iucu, Romiță , Manolescu, Marian – Pedagogie, Fundația culturală D. Bolintineanu, 2002,

Mihailovici, R. – Dezvoltarea gândirii independente și atitudinilor de investigare a elevilor mici la lecție prin jocuri și exerciții de aritmetică, Revista de Pedagogie nr. 10, 1971;

Munteanu, Georgeta – Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor de ortografie, Revista de Pedagogie nr. 1, 1977;

Nicola, Ioan – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000;

Pantelimon,G., Verzan, E., Zlate M. – Psihologia copilului, E. D. P., București, 1992;

Piaget, Jean – Psihologie și pedagogie, E.D.P., București, 1972;

Planchard, Emil – Introducere în pedagogie, E.D.P., București, 1976;

Popescu, Neveanu – Natura jocului și eficiența lui. Copilul și jocul , Revista de Pedagogie, Nr.8, 1975;

Programele școlare pentru învățământul primar, aprobate de Ministerul Învățământului cu nr. 32665/193;

Programe Școlare Revizuite – Limba și literatura română, Clasele I – II, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686 / 05.08.2003;

Programe Școlare Revizuite — Matematică, Clasele I – II, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4686 / 05.08.2003;

Revuz, A – Predarea matematicii în clasele primare cu ajutorul unor jocuri cu materiale structurate care activează gândirea copiilor. Predarea la clasele I-IV, vol. II, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1980;

Roșu, M. – Pedagogia învățământului primar și preșcolar, MEC, 2006;

Revista de Pedagogie nr. 1-6, 1999;

Schoumaker, Bernadette, Merenne – Didactica geografiei, Editua All Educational, 1988;

Șchiopu, Ursula – Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970;

Șchiopu, U., Verza, E. – Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981;

Tomșa, Ghe. – Psihopedagogie preșcolară și școlară, M.E.C., București, 2005;

ANEXA 1

TEST DE EVALUARE INIȚIALA Disciplina Limba și literatura română

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

PARTEA I

Maria se joacă cu câteva jetoane cu imagini. Joacă-te și tu cu ea, rezolvând următoarele cerințe:

Desparte cuvintele în silabe. Desenează tot atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt sugerat de imagine;

Taie cu o linie imaginile care sugerează cuvinte care încep cu sunetul A;

Încercuiește imaginile care sugerează cuvinte ce se termină cu sunetul L.

PARTEA A II-A

5. Scrie literele următoare în spațiul de mai jos, în aceeași ordine dată:

ANEXA 2

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Disciplina Matematică

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Se dă tabelul:

Colorează cu galben caseta de sub cea mai mică figură geometrică;

Colorează cu roșu interiorul unei figuri care are vârfuri;

Scrie în caseta dată, numărul de figuri geometrice care nu sunt pătrate.

O fetiță compară un bloc cu o casă și spune trei propoziții despre ele. Colorează cu roșu cerculețul din dreptul fiecărei propoziții adevărate:

O

O

O

Blocul este mai înalt decât casa.

Blocul are mai puține camere decât casa.

Casa are mai multe ferestre decât blocul.

3. Gigel trebuie să rezolve un exercițiu cu albinuțe. Ajută-l să răspundă corect la cerințele de mai jos:

Colorează cu galben a opta albinuță;

Scrie cifra lipsă din șir, în caseta corespunzătoare;

Scrie pe spațiul punctat, câte albinuțe rămân, dacă pleacă primele două albinuțe din șir:

4. Privește imaginile de mai jos:

Unește, cu câte o linie dreaptă, fiecare cățel cu fiecare os;

Scrie pe spațiul punctat câte perechi ai obținut:

Încercuiește imaginea care nu are pereche.

Continuă șirul cu încă 6 forme geometrice, respectând ordinea formelor.

6. Scrie în caseta corespunzătoare, câte obiecte conține fiecare mulțime:

ANEXA 3

TEST DE EVALUARE FINALA Limba și literatura română

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Dictare:

IJLJU-l

Denumește imaginile

3. Desparte în silabe:

primăvară

copii

4. Ordonează cuvintele și scrie propoziția: un Haiduc ascultător este

frumoase

câine

Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: școlar –

copac –

buburuză –

Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: frumos –

scurt –

adevăr –

Alcătuiește câte o propoziție pentru fiecare imagine:

ANEXA 4

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Disciplina Matematică

An școlar 2012 – 2013 Clasa I C

Ordonează:

crescător numerele: 13, 65, 90, 43, 51, 46, 29, 19

descrescător numerele: 26, 36, 81, 9, 32, 75, 94, 77

Găsește „cheia” și completează șirurile date:

20, 30, 40, , , , ,

75, 70, 65, 60, , , , ,

52, 54, 56, , , , ,

Descompune numerele în Z și U

69 48 70 96 57 89

Compune numerele

40

6

60

30

9

90

80

30

4

1

7 3

Compară numerele folosind semnele <, =, >:

76

68

89

63

45 54

55 55

70 74

60 60

82 28 47 74

Rezolvă problemele:

Într-o librărie sunt 98 de cărți de colorat.

Câte cărți au mai rămas în librărie, dacă 53 de cărți de colorat au fost cumpărate?

Într-o florărie sunt 40 de narcise și 59 de lalele. Câte flori sunt în florărie?

ANEXA 5

Grilă de observație

Interpretarea datelor:

Din fișa de observație rezultă că:

– 17 elevi din cei 18 emit valori de judecată coerente ( elevul C. M. fiind un elev cu

cerințe educaționale speciale);

majoritatea elevilor colaborează și se implică în desfășurarea jocurilor didactice aplicate în programul educațional ,,Nejucăm, lucruri multe învățăm!’’;

elevii respectă regulile jocurilor și rezolvă sarcinile de lucru cu succes.

Constatări:

Conform rezultatelor înregistrate în fișa de observație, jocurile didactice aplicate în programul educațional ,,Ne jucăm, lucruri multe învățăm!’’ au fost pe placul elevilor și au contribuit la dezvoltarea competențelor specifice învățământului primar.

ANEXA 6

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Cât de mult sunt utilizate jocurile didactice în lecțiile de limba română și matematică?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Jocurile didactice aplicate la lecții sunt pe placul tău?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Ai reținut mai ușor noțiunile de limbă română și matematică prin joc? a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Jocurile didactice reușesc să îți atragă atenția?

a) câteodată b) de fiecare dată c) niciodată

Crezi că jocurile didactice contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare?

foarte mult b) mult c) puțin

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

privind lucrarea metodico-științifică pentru obținerea gradului didactic I

Subsemnata/subsemnatul ,

cadru didactic la din localitatea

, județul , cu domiciliul în

,act de identitate , seria

, nr , tel , e-mail

, înscrisă/înscris în seria 2012-2014 pentru

examenul de acordare a gradului didactic I, cunoscând dispozițiile articolului 292, Cod penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe propria-mi răspundere următoarele:

Lucrarea metodico-științifică cu tema „

a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;

Nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;

Nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fară a fi citate sau fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatei/subsemnatului

Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice cu tema „

în vederea evaluării și acceptării pentru susținerea finală.

Data, Semnătura,

3 Ioan Cerghit – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976, pag. 165;

7 Mihai Roșu – Pedagogia învățământului primar și preșcolar, M.E.C, 2006, pag. 77;

8 loan Cerghit – Metode de învățământ, E.D.P. , București, 1976, pag. 165;

12 E.E. Geissler – Mijloace de educație, E.D.P., București, 1977, pag. 231;

13 Ghe. Tomșa – Psihopedagogie preșcolară și școlară, M.E.C., București, 2005, pag. 20;

17 Ioan Nicola – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000, pag. 261;

18 Georgeta Munteanu – Jocul didactic, mijloc de consolidare și apreciere a deprinderilor de ortografie, Revista de Pedagogie nr. 1, 1977, pag. 30;

20 Jean Piaget – Psihologie și pedagogie, E.D.P., București, 1972, pag. 139;

21 V. Antohe, C. Gherghinoiu, M. Obeadă – Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic, Editura Ex Libris, Brăila, 2002, pag. 5;

22 Ioana Cojocaru – Influențele jocului didactic în procesul instructiv educativ. Editura Publistar S.R.L., București, 1979, pag. 18;

23 loan Nicola – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis,București, 2000, pag. 261;

25 Pantelimon G., Verzan, E.,Zlate M. – “Psihologia copilului", E. D. P., București, 1992, pag. l95;