VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE TRADIȚIE ȘI FOLCLOR ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ DIN GRĂDINIȚĂ W.H. George afirma că „cercetarea este o artă și un meșteșug… [303521]

CAPITOLUL IV

CERCETAREA PEDAGOGICĂ

VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE TRADIȚIE ȘI FOLCLOR

ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ DIN GRĂDINIȚĂ

W.H. George afirma că „cercetarea este o [anonimizat]″. (Erica Alecu, 2007, p12).

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], capacitatea de a [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat], perseverență, [anonimizat].

IV.1. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]- tradiția. După cum spunea profesorul Nicolae Andrei: ″Ne pierdem de matca străbună,/ Atrași de mirajul străin,/ Ștergând cu buretele vremii/ Tradiții de neam și destin.″

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a tradiției și a folclorului care să-l [anonimizat], asupra dorinței de a le valorifica. [anonimizat], aceasta fiind apreciată ca una a disponibilității pentru învățare, a socializării, a disocierii. Apetitul preșcolarului pentru descoperirea elementelor de tradiție și folclor sunt întâmpinate prin cercetarea de față.

Cadrul didactic al zilelor noastre trebuie să dețină o [anonimizat], deoarece reușita oricărui demers didactic e condiționată de cunoașterea individualității copilului, a [anonimizat], [anonimizat] a obiceiurilor, tradițiilor, dansului și cîntecului popular.

IV.2. Design-ul cercetării

IV.2.1 Scopul și obiectivele cercetării

O etapă importantă în derularea cercetării sunt scopul și obiectivele care vor fi urmărite.

Această lucrare are ca scop evidențierea importanței activității opționale prin cunoașterea și valorificarea elementelor de tradiție și folclor care vor contribui la cultivarea dragostei și a respectului pentru valorile tradiționale românești.

Obiectivele cercetării:

Diagnosticarea elementelor de tradiție și folclor cunoscute de copii.

Înțelegerea noțiunilor cu specific popular din cadrul activităților: obiceiuri, tradiții, [anonimizat], [anonimizat], demonstrație, exercițiu etc.

Formarea si dezvoltarea deprinderilor de a interpreta după model si apoi independent un text coregrafic de mici întinderi.

Măsurarea gradului de implicare al copiilor în procesul învățării elementelor coregrafice ale dansurilor populare.

Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute la copiii grupelor experimentale și de control, în etapa preexperimentală, experimentală și finală.

Formularea unor propuneri și sugestii de optimizare a procesului instructiv- educativ, prin activitatea opțională.

IV.2.2. Ipoteza și variabilele

Ipoteza care stă la baza cercetării este redactată astfel:

Dacă am valorifica elementele de tradiție și folclor la nivel preșcolar, prin aplicarea

unui opțional, atunci copiii ar cunoaște mai mult folclorul, ar dori să intre mai mult în contact cu el, l-ar înțelege și l-ar prețui.

În derularea acțiunii de cercetare s-au născut și alte ipoteze secundare:

Ipoteza 1 Dacă preșcolarii ar fi implicați în activități de culegere de folclor, ar manifesta interes față de bogăția acestuia;

Ipoteza 2 Dacă valoarea etică a scenariului folcloric ar fi transferată în serbările copiilor, componența comportamentală a lor ar fi de o altă calitate.

Ipoteza 3 E posibil ca preșcolarii îmbrăcând costumul popular la serbări, să învețe să-l poarte cu mândrie și respect și în cadrul altor evenimente;

Ipoteza 4 Percepând folclorul ca domeniu complementar al activității, munca de cercetare folclorică ar putea deveni mijloc de orientare școlară și profesională;

Ipoteza 5 Dacă sunt prezentate copiilor, experiențe personale ca dascăli, legate de folclor, efectul asupra sufletului lor este mult mai profund.

Din ipoteze se desprind variabilele cercetării redate în continuare:

Variabila independentă: valorificarea elementelor de tradiție și folclor în activitatea opțională.

Variabila dependentă: gradul de acceptare și recunoaștere a valorilor tradiționale, gradul de înțelegere și decodificare a acestora, măsura în care ele sunt profunde și traduse în comportamente și atitudini.

IV.2.3. Strategia cercetării

IV.2.3.1 Eșantionul de participanți

În cadrul cercetării analizate, am operat cu două eșantioane de participanți, copiii din două grupe mari. Eșantionul experimental, a fost reprezentat de grupa mare ″Fluturașii″ și cel de control, de grupa mare ″Ștrumfii″, ambele de la Grădinița cu Program Prelungit ″Albinuța″- structură a Școlii Gimnaziale ″Liviu Rebreanu″ din Târgu Mureș.

Am inclus în experiment eșantionul de control, un eșantion cu nivel cât mai asemănător cu cel al eșantionului experimental, copii de vârste apropiate, 5-6 ani. La eșantionul de control maniera de lucru fiind cea obișnuită, neinfluențată de variabila independentă, valorificarea elementelor de tradiție și folclor în procesul instructiv- educativ.

Grupa Fluturașii este formată dintr-un număr de 20 de copii, având aceeași vârstă și aproape același nivel de pregătire. În cadrul grupei Fluturașii cât și a grupei Ștrumfii s-au format, după cum era și normal, colective unite, cu relații trainice stabilite între copii. Copiii grupei Fluturașii provin din familii bine organizate, iar de educația acestora sunt interesați, în egală măsură, ambii părinți.

De asemenea și copiii din grupa Ștrumfii provin din familii bune și foarte bune, dispunând de un climat familial plăcut, cu părinți deschiși spre comunicare și interesați de educația și dezvoltarea copiilor. Colectivul grupei este format dintr-un număr de 20 de copii de același nivel de vârstă. Deprinderile de comportare sunt bine și corect însușite în general, atât în cadrul disciplinelor realizate în sala de grupă cât și a celor din afara acesteia, neîntâmpinându-se greutăți în respectarea lor. Copiii sunt volubili, veseli, participă în mod activ la toate activitățile desfășurate.

Astfel sunt îndeplinite cerințele cercetării psihopedagogice privind compoziția similară a celor două grupuri: grupul experimental, respectiv grupul de control. Cercetarea s-a derulat în semestrul I și al II-lea al anului școlar 2016-2017.

IV.2.3.2. Sistemul metodelor utilizate

Metodele de cercetare utilizate au respectat cerințele specifice, cercetării pedagogice, făcând parte din grupul metodelor de cercetare științifică, având în vedere intrarea lor în mod eficient în esența fenomenelor educaționale.

Pentru realizarea și reușita cercetării, am utilizat următoarele metode de cercetare:

Metode de colectare a datelor: testele, observația, metoda analizei produselor activității, convorbirea.

Metode acționale sau de intervenție: experimentul psihopedagogic.

Metode de prelucrare, interpretare și prezentare a datelor cercetării: tabele de rezultate, reprezentări grafice, histograme, diagrame.

Metode de colectare a datelor

Testele sunt utilizate pentru măsurarea capacităților, a însușirilor psihice ale preșcolarilor în vederea stabilirii gradului de dezvoltare și a particularităților de manifestare. Testul evidențiază starea preferențială a individului în grupul mic din care face parte. Orice test trebuie să îndeplinească următoarele condiții: standardizarea, validitatea, etalonarea, fidelitatea. Am încercat să respect aceste cerințe creând aceleași condiții pentru toți copiii supuși testării, fără a-i favoriza pe unii sau defavoriza pe alții, indicațiile date privind sarcinile ce trebuie realizate, au fost aceleași pentru toți, precum și timpul de lucru acordat. Am administrat copiilor din cele două grupe (grupa experimentală și grupa de control) aceleași teste, individual, fiecărui copil, în același timp.

Pentru a reuși să realizez o măsurare cât mai obiectivă am ales să aplic preșcolarilor din cele două colective trei teste. Aplicarea acestora mi-a dat posibilitatea să identific nivelul copiilor privind cunoștințele despre tradiții și obiceiuri populare. Eficiența metodei depinde de modul în care este utilizată, dar mai ales de felul în care sunt interpretate datele pe care testul ni le oferă.

Observația este una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosită nu numai în psihologie. Este frecvent întâlnită deoarece este cel mai ușor de aplicat din punct de vedere tehnic. În sensul cel mai larg, observația constă în investigarea sistematică, pe baza unui plan dinainte stabilit și cu ajutorul unor instrumente adecvate, a acțiunilor și interacțiunilor evenimentelor, relațiilor și proceselor din câmpul educațional dat.

Metoda observației sistematice a constat în urmărirea și consemnarea intenționată, metodică și sistematică a eșantionului de subiecți, în condiții obișnuite de existență și de desfășurare, în scopul explicării, înțelegerii și ameliorării obiectivelor propuse. Am aplicat această metodă pentru a surprinde aspecte referitoare la unele particularități psihice implicate în activitatea de învățare, cum ar fi: spiritul de observație, capacitatea de concentrare, caracteristici ale limbajului popular, rapiditatea și spontaneitatea răspunsurilor, nivelul formării unor deprinderi motrice de dans popular, reacția față de succes sau eșec, de asemenea, pentru a cunoaște trebuințele și preferințele copiilor, trăirile afective, nivelul și calitatea performanței, etc. Am urmărit desfășurarea structurilor de exerciții și elemente coregrafice corespunzătoare fiecărui dans, în condiții obișnuite de existență și desfășurare, în scopul explicării, înțelegerii și ameliorării lor. Am realizat observații sistematice în toate momentele activităților desfășurate și am folosit-o pe tot parcursul cercetării în combinație cu celelalte metode.

Metoda analizei produselor din cadrul activitățior

Această metodă am utilizat-o cu scopul relevării unor trăsături ale creativității preșcolarilor prin prisma obiectivării ei în produsele muncii, desene, picturi, fișe de lucru, obiecte confecționate etc.

Metoda oferă indirect diferite date privitoare la acțiunea educațională, îndeosebi asupra rezultatelor ei. Din această cauză informațiile respective oferă prilejul unor reflecții retroactive și a unor comparații între ceea ce constată la momentul respectiv și ceea ce ne oferă alte metode și procedee. Produsele activității ne permit de asemenea, să facem previziuni în legătură cu dezvoltarea personalității elevilor pentru a depista cauzele unor manifestări comportamentale ale lor.

Convorbirea constă într-un „dialog dintre cercetător și subiecții supuși investigației în vederea acumulării unor date (opinii, interese, dorințe, aspirații) în legătură cu anumite fenomene și manifestări.”(I. Drăgan, I. Nicola, 2003,p.53). Aceasta se desfășoară pe baza unui plan și a unor întrebări dinainte elaborate, ceea ce înseamnă că pe parcurs cercetătorul nu se poate abate de la întrebările fixate, în funcție de unele situații neprevăzute ce pot apărea. Trebuie ca dialogul să se poarte cât mai natural, apelându-se la întrebări care să stimuleze pe copilul să-și expună gândurile și sentimentele.

Prin utilizarea acestei metode am cules informații despre personalitatea și preferințele fiecărui copil în parte, despre cunoștințele și deprinderile de care dispune la un moment dat.

Metode acționale sau de intervenție

Fiind o lucrare de tip experimental, experimentul reprezintă metoda fundamentală de cercetare. Spre deosebire de observație presupune modificarea condițiilor de apariție și desfașurare a fenomenului. Experimentul este o observare provocată. Experimentul psihopedagogic este metoda de investigație cea mai sigură și precisă, în care, spre deosebire de observație, educatoarea, cercetând, poate interveni efectiv, provocând intenționat anumite fenomene, le poate izola parțial sau total pe acestea, poate modifica condițiile de manifestare, poate sesiza mai bine relațiile dintre variabilele experimentate. Deci, scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării și eventual de a sugera alte întrebări sau ipoteze. Realizarea acestuia presupune parcurgerea a trei etape: etapa pre-experimentală, etapa experimentală, etapa postexperimentală.

Metode de prelucrare, interpretare și prezentare a datelor cercetării

Rezultatele testului inițial, testului formativ și final le-am măsurat și exprimat cantitativ prin tabelele de rezultate și reprezentări grafice sub formă de diagramă, histogramă în urma administrării celor trei probe atât grupului experimental, cât și grupului de control.

Am realizat tabele sintetice atât în cadrul grupului experimental, cât și a grupului de control, în cele trei etape ale cercetării în care au fost aplicate testele. Datele obținute le-am transformat în procentaje. Procentele fac posibilă compararea variabilelor de aceeași natură provenite din grupuri de cercetare diferite, dar și din același grup de cercetare, în faze diferite a experimentului.

În urma unui experiment, a unei observații sistematice sau a unei anchete se obține, de regulă, o colecție de date care nu pot fi cuprinse și examinate printr-o simplă inspecție vizuală. În cercetarea psihopedagogică dobândește prioritate analiza calitativă, în timp ce prelucrarea statistică este subordonată celei dintâi. Tehnicile de calcul intervin ca momente în raționamentul cercetătorului.

IV.3. Organizarea și desfășurarea cercetării

Cercetarea de față, fiind una experimentală, urmează cele trei faze ale experimentului, constituite ca etape de sine stătătoare.

Etapa preexperimentală – cu rolul de a stabili nivelul de pregătire existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la grupul experimental, cât și la cel de control.

Etapa experimentală – se introduce variabila independentă la nivelul grupului experimental.

Etapa postexperimentală- constă în aplicarea probelor de evaluare pentru grupul experimental, respectiv grupul de control.

IV.3.1. Etapa preexperimentală

Demersul de cercetare a avut ca punct de plecare necesar, aplicarea la preșcolari atât grupului experimental cât și celui de control a unui test de evaluare inițial.

Testul administrat în această fază a experimentului a avut următoarele obiective:

O1- Să coloreze corect îmbrăcămintea de sărbătoare a țăranilor, de pe vremuri;

O2- Să redea toate cele trei case tradiționale românești;

O3- Să coloreze imaginile care redau datini și obiceiuri de iarnă;

O4 Să redea o poezie populară, un cântec sau o poveste populară;

O5 Să demonstreze cunoașterea sau practicarea dansurilor populare, prin redarea

unor elemente coregrafice.

Am recurs la evaluarea calitativă, de tip descripitiv, realizată pe baza descriptorilor de performanță, care oferă datele necesare reglării procesului de învățare, pentru ca evaluarea progresului școlar să-și atingă scopurile propuse.

Descriptori de performanță pre-test

Test initial

1. Colorează îmbrăcămintea de sărbătoare a oamenilor de la țară, pe vremea bunicilor.

2. Încercuiește casele tradiționale românești.

3. Colorează imaginile reprezentative obiceurilor pe care le sărbătorim la Crăciun.

4. Cunoști poezii, povești sau cântece populare?

5. Dacă practici și cunoști dansuri populare, arată-mi câteva figuri.

IV.3.1.1. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute la

testul inițial

În urma aplicării testului inițial preșcolarii grupului experimental și cei ai grupului de control au obținut următoarele calificative:

Prezentarea procentuală a calificativelor obținute

Diagrama 1

Diagrama 2

Fig.1 Reprezentare comparativă privind calificativele preșcolarilor din cele două grupuri în urma aplicării testării inițiale.

După cum s-a constatat prin compararea rezultatelor obținute, diferențele dintre cele două grupuri pe ansamblu, în cadrul evaluării inițiale, nu sunt semnificative. În urma aplicării acestei testări, se constată că majoritatea copiilor din grupul experimental dețin un bagaj minim de cunoștințe privind tradițiile și obiceiurile populare.

Analizând rezultatele am ajuns la concluzia că și grupul de control a obținut rezultate asemănătoare în urma testării. Comparând rezultatele, pot spune că preșcolarii sunt la același nivel, dețin cunoștințe de nivel mediu, devenind motivați pentru învățare.

Ca măsuri am avut în vedere aplicarea unui program de activitate opțională, ″Tradiții și obiceiuri la români″, în care să-i familiarizez pe copii cu elementele de tradiție și folclor existente în cultura noastră românească. Aplicarea unor metode didactice corespunzătoare, asigurarea mijloacelor necesare, motivarea permanentă pentru învățare, vor asigura în timp conținuturi de bază privind tradițiile și folclorul românesc de la care preșcolarii să poată demara acțiunea proprie și activă de învățare, în acest domeniu.

Tot în această etapă, preexperimentală a fost aplicat un chestionar cadrelor didactice (Anexa 1), pentru a evidenția atitudinea acestora față de tradiții și folclor. Chestionarul a fost alcătuit din 5 întrebări, cu răspunsuri închise. El a fost aplicat unui număr de 23 cadre didactice, din cadrul Grădiniței cu P.P. Albinuța, fiind structurat în funcție de anumite criterii care vizează atitudinea acestora față de elementele de tradiție și folclor, acestea fiind:

preferințele cadrelor didactice pentru utilizarea tradției și a folclorului în activitatea opțională.

eficiența elementelor de tradiție și folclor în activitatea opțională.

Răspunsurile la prima întrebare sunt redate în următoarea diagramă:

Diagrama 3

Din diagrama prezentată reiese faptul că, peste jumătate dintre cadrele didactice chestionate (74%), utilizează în cadrul activităților didactice doar uneori folclorul. Iar 26% dintre cadrele didactice folosesc întotdeauna folclorul și tradițiile în cadrul activităților, deci mai des, acordând o importanță mai deosebită acestora.

Răspunsurile la întrebarea 2 au fost analizate astfel că ponderea lor este prezentată după cum urmează:

Diagrama 4

Din diagrama de mai sus se poate constata faptul că folclorul și tradițiile populare sunt folosite într-o pondere mare în cadrul activităților extracurriculare (32%) și în cadrul activităților opționale(30%), urmate de activitățile pe domenii experiențiale (23%) și activitățile liber alese(15%).

Răspunsurile cadrelor didactice la întrebarea 3 sunt și acestea exprimate în procente în următoarea diagramă:

Diagrama 5

După cum se poate observa, elementele de tradiție și folclor cele mai folosite sunt datinile și obiceiurile populare și costumul popular, fiind considerate accesibile și ușor de folosit. Astfel datinile și obiceiurile, ocupă un prim loc, fiind utilizate într-un procentaj destul de mare, 26%, iar costumul popular este pe locul doi cu un procentaj de 25%. Pe locul trei se situează elementul dans popular, cu un procent de 23%. O atenție mai scăzută este acordată elementelor poezia și cântecul popular care a obținut un procent de 18% și casei tradiționale românești cu un procent de doar 8%.

Răspunsurile la întrebarea 4 este prezentată în diagramă astfel:

Diagrama 6

Analizând diagrama de mai sus se observă că aproape toate cadrele didactice chestionate (96%), au considerat că valorificarea elementelor de tradiție și folclor prin activitatea opțională este importantă în timp ce 4% dintre cadrele didactice oscilează între importanța folosirii acestor elemente în cadrul activităților opționale.

Răspunsurile la întrebarea 5 au fost analizate și prezentate după cum urmează:

Diagrama 7

Din analiza datelor prezentate în diagramă reiese că, un procentaj de 39%, dintre cadrele didactice, consideră că elementele de tradiție și folclor contribuie la cunoașterea și conservarea datinilor și a obiceiurilor populare, pe de altă parte 18% dintre cadrele didactice consideră că aceste elemente de tradiție și folclor ajută la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de universul copilăriei, de tradițiile populare. Un procent egal de 17%, l-au acordat și educării unei atitudini de admirație și respect față de tradițiile și obiceiurile populare și lărgirii orizontului cunoașterii și înțelegerii tradițiilor românești prin arta populară. În timp ce doar 9% au considerat că aceste elemente contribuie la familiarizarea copiilor cu frumusețea, muzicalitatea limbii materne.

Sintetizând rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului adresat cadrelor didactice, se pot constata următoarele aspecte:

majoritatea cadrelor didactice chestionate folosesc uneori elementele de tradiție și folclor în cadrul activităților didactice (74%), deoarece nu le consideră atât de folositoare, cu un mare impact educațional asupra preșcolarilor;

cel mai frecvent folclorul și tradițiile populare sunt folosite în activitatea extracurriculară și cea opțională cu un procentaj de 32% și 30%.

Astfel, se poate constata faptul că, deși aplicarea acestor elemente de tradiție și folclor în activitatea opțională necesită o pregătire mult mai vastă și consumă mult mai mult timp decât alte teme, cadrele didactice tind să le utilizeze făcând abstracție de aceste impedimente, chiar dacă sunt utilizate mai rar.

De asemenea, se poate observa că puține cadre didactice nu folosesc aceste elemente, deoarece nu le consideră folositoare sau nu se încred în rezultatele obținute în urma aplicării lor. Însă, folosirea tradiției și a folclorului rămâne la libera alegere a fiecărui cadru didactic, putând fi folosite sau nu, în funcție de preșcolari, de personalitatea lor dar și de modul de lucru specific.

Tot în etapa preexperimentală s-au analizat și produsele activității preșcolarilor, precum fișe de lucru, desenele pe marginea unor activități.

IV.3.2. Etapa experimentală

Prin evaluărea inițială realizată și inventarierea achizițiilor existente la începutul grupei mari, am observat necesitatea unei noi abordări metodologice, menită să îmbunătățească activitatea didactică mai ales la grupul experimental unde sunt șapte preșcolari care au obținut calificativul S (suficient) și patru calificativul I (insuficient).

După această evaluare am stabilit anumite obiective, pe care mi-am propus să le îndeplinesc, ca urmare a intervenției în cadrul grupului experimental cu variabila independentă- valorificarea elmentelor de tradiție și folclor, prin activitatea opțională. În acest timp, în cadrul eșantionului de control activitatea instructiv educativă s-a desfășurat în conformitate cu metodica obișnuită, fără să fie influențată de variabila independentă introdusă eșantionului experimental. Educatoarea grupei de control nu a cunoscut modul în care au fost proiectate activitățile din cadrul opționalului la grupa experimentală și nici amănunte în legătură cu organizarea situațiilor de învățare, pentru a nu fi influențată în activitatea ei didactică.

Aceasta etapă a cercetării reprezintă, de fapt, scena de desfășurare a învățării cântecelor și dansurilor populare, a repetițiilor, serbărilor, șezătorilor, convorbirilor, întâlnirilor cu specialiștii, cu artiști populari, desfășurate cu scopul realizării obiectivelor cercetării.

Obiectivele propuse sunt:

Cultivarea și educarea sentimentelor de prețuire și dragoste față de frumusețea folclorului românesc.

Lărgirea orizontului cunoașterii și înțelegerii tradițiilor românești, prin arta populară.

Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv cu expresii și cuvinte specifice folclorului ardelenesc.

Receptarea și interpretarea textului cântecului popular, în grupuri mici și individual, cu respectarea cerințelor.

Cultivarea dezvoltării, coordonării și supleții mișcării prin elemente coregrafice de dans popular.

Cultivarea emoțiilor artistice, manifestarea inteligenței emoționale prin practicarea elementelor de tradiție și folclor.

Experimentul a inclus ca eșantion de conținut opționalul ″Tradiții și obiceiuri la români″, care cuprinde 32 unități de învățare, structurate pe șase conținuturi tematice:

Casa tradițională românească.

Costumul popular românesc.

Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou.

Datini și obiceiuri de Paști.

Cântece, poezii și povești populare.

Dansuri populare.

În cadrul fiecărui conținut s-au desfășurat activități cu întreaga grupă, pe grupuri

mici și individual. În primele activități cu grupul experimental, am avut în vedere familiarizarea preșcolarilor cu elementele de tradiție și folclor, explicarea pe înțelesul acestora să fie realizate prin intermediul vizitei desfășurate la Muzeul de etnografie și artă populară. Dacă la începutul experimentului s-au desfășurat activități de observare, activități artistico- plastice și practice, jocuri didactice, memorizări, povestiri, tipuri de activități cu care preșcolarii erau familiarizați, spre finalul experimentului am încercat introducerea unor activități mai complexe precum predarea de cântece și dansuri populare, pentru a mări gradul de dificultate al sarcinilor învățării și pentru a verifica nivelul de adaptare al copiilor la situații noi de învățare. De asemenea, în cadrul activitățior din opțional nu s-a utilizat doar o singură metodă activ-participativă, ci s-au folosit mai multe metode, cu scopul creării unor activități captivante pentru copii.

Etapa de evaluare formativă s-a desfǎșurat pe parcursul semestrului al II-lea și a constat în aplicarea a unui test de evaluare cu valențe formative, grupului experimental și un test de evaluare grupului de control, pentru a constata dacǎ elementele de tradiție și folclor, utilizate pe grupul experimental au contribuit la dezvoltarea dragostei și a respectului pentru valorile tradiționale ale poporului nostru.

Testul administrat în această fază a experimentului a avut următoarele obiective:

O1 – să decoreze costumele populare ale copiilor cu elemente grafice specifice, motive florale și geometrice.

O2 – să coloreze imaginile care reprezintă obiecte vechi de artă populară;

O3 – să încercuiască imaginile care reprezintă obiceiuri și datini de la Paști;

O4 – să interpreteze un cântec și să recite o poezie populară.

O5 – să exemplifice două dansuri populare învățate.

Descriptori de performanță evaluare formativă

Test evaluare formativă

Decorează costumele populare ale copiilor cu elemente grafice specifice, motive florale și geometrice.

2. Colorează obiectele vechi de artă populară.

3.Încercuiește imaginile reprezentative obiceiurilor sărbătorite la Paști.

4. Recită o poezie și interpretează un cântec popular.

5. Redă elementele coregrafice din două dansuri învățate.

IV.3.2.1. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul din

evaluarea formativă.

În urma aplicării testului formativ cele două grupuri au obținut următoarele rezultate :

Prezentarea procentuală a rezultatelor

Diagrama 8

Diagrama 9

Fig.2 Reprezentare comparativă privind calificativele preșcolarilor din cele două grupuri în urma aplicării testului de evaluare formativă.

În urma consemnării datelor obținute în cadrul celor două testări (testarea inițială și testarea formativă) remarcăm unele diferențe între rezultatele obținute de către preșcolari în cele două faze ale experimentului. Grupul experimental a avut o creștere considerabilă, în timp ce grupul de control se află aproximativ la același nivel.

După aplicarea testului de evaluare formativă la grupul experimental și a unei analize comparative cu rezultatele obținute la testul de evaluare inițialǎ este evident faptul cǎ s-a constatat o creștere a procentajului, prin urmare o însușire a elementelor de tradiție și folclor.

IV.3.3. Etapa postexperimentală

Etapa postexperimentală s-a desfǎșurat în perioada de evaluare finală din semestrul al II-lea și a constat în aplicarea unui test de evaluare finalǎ, celor douǎ grupuri, de control și experimental, și o observare statistică a însușirii dansurilor populare doar grupului experimental. Am dorit o constatare privind introducerea elementelor de tradiție și folclor în cadrul grupului experimental și contribuția lor la dezvoltarea orizontului cunoașterii și a înțelegerii tradițiilor românești.

Pentru a măsura cât mai exact volumul și calitatea elementelor coregrafice însușite în cadrul dansurilor ″De-a lungul″, ″Învârtita″, ″Fecioresc″, ″Lingurile″, am avut în vedere următoarele obiective:

O1. Stimularea aptitudinilor psiho- motrice prin dezvoltarea coordonării și supleței mișcării

corpului în mod ritmic.

O2. Executarea corectă a elementelor coregrafice prin îmbinarea specifică figurilor din dans.

O3. Asocierea elementelor coregrafice cu linia melodică, prin executarea lor identică și

simultană.

O4. Sincronizarea segmentelor corpului cu ritmul muzical impus.

O5. Reproducerea de expresii ritmate și rimate după ritmul dat de melodie.

Descriptori de performanță evaluare finală

Dans popular

Prezentarea procentuală a rezultatelor

Diagrama 10

În urma observărilor consemnate, din cadrul activităților și al serbării de sfârșit de an școlar, ″Cântec, joc și voie bună″, copiii din grupul experimental și-au însușit în proporții semnificative elementele coregrafice ale dansurilor populare, întrucât acest aspect m-a determinat să încriu grupa la un festival de tradiții populare în cadrul proiectului educațional județean Europuzzle- Unitate în diversitate, ediția a V-a cuprins în CAEJ, poziția 28.

În cadrul acestui festival participarea s-a realizat cu dansurile ″Fecioresc″, ″Lingurile″ și două grupuri vocale care au interpretat cântece populare ″Bună ziua dragii mei!″, ″Cui nu-i place dragostea!″.

Finalitatea muncii s-a dovedit a fi una plăcută, având în vedere rezultatele obținute: locul I pentru dansul de fete ″ Lingurile″ și locul II pentru dansul de băieți ″Fecioresc″, apoi locul I pentru grupul vocal care a interpretat cântecul ″Cui nu-i place dragostea!″ și locul II pentru grupul vocal care a interpretat cântecul ″Bună ziua dragii mei!″. (anexa 7)

Testul de evaluare finală administrat în această fază a experimentului a avut următoarele obiective:

O1- să realizeze corespondența între piesele costumului popular și părțile corpului atât

al fetiței cât și al băiatului;

O2- să asocieze casa bunicii cu obiectele de artă populară;

O3- să redea prin încercuire imaginile în care sunt prezentate obiceuri de Crăciun și

prin colorare imaginile în care sunt reprezentate obiceiuri din sărbătorile pascale.

O3- să recite o poezie,să interpreteze un cântec popular din cele învățate, să spună

morala unei povești populare;

O4- să exemplifice elementele coregafice din cele trei dansuri învățate;

Descriptori de performanță evaluare finală

Test Evaluare finală

Îmbracă fetița și băiatul cu piesele vestimentare ale costumului popular, prin trasarea unor săgeți spre partea corpului corespunzătoare.

Așează în casa bunicii doar obiectele de artă populară.

Încercuiește imaginile în care sunt reprezentate obiceiuri de Crăciun, apoi colorează-le pe cele cu obiceiuri și datini de la Paști.

Recită o poezie, interpretează un cântec popular popular și spune morala unei povești populare.

Redă figurile învățate din trei dansuri populare învățate.

IV.3.3.1. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute la testul final.

Prezentarea procentuală a rezultatelor

Diagrama 11

Diagrama 12

Fig. 3 Reprezentare comparativă privind calificativele preșcolarilor din cele două grupuri în urma aplicării testului de evaluare finală.

În urma analizei datelor prezentate în tabel se poate observa că, rezultatele preșcolarilor sunt diferite de cele de la începutul cercetării, progrese înregistrându-se la grupul experimental, unde s-au introdus prin activitatea opțională elementele de tradiție și folclor.

Dacă la începutul cercetării, 4 copii din grupul experimental au obținut calificativul Foarte Bine, 5 copii au obținut calificativul Bine, 7 copii calificativul Suficient și 4 copii calificativul Insuficient, la sfârșitul testării preșcolarii au înregistrat un progres mare respectiv 12 copii au obținut calificativul Foarte Bine, 7 copii au obținut calificativul Bine, un copil a obținut calificativul Suficient și nici unul nu a primit Insuficient.

Comparând rezultatele inițiale ale preșcolarilor cu rezultatele obținute la finele cercetării, în cadrul grupului experimental, am constatat faptul că s-au înregistrat progrese semnificative, în special în rândul celor care au obținut calificativul Foarte Bine. Numărul copiilor care au luat calificativul Bine a înregistrat o ușoară creștere, iar numărul copiilor care au primit calificativul Suficient a scăzut considerabil, calificativul Insuficient nefiind atribuit nimănui.

Se poate constata faptul că, 56% dintre preșcolarii, care fac parte din grupul experimental au obținut calificativul Foarte Bine, comparativ cu 25% dintre preșcolarii, care fac parte din grupul de control. Aceste rezultate reprezintă un succes pentru preșcolarii grupului exeprimental, și în același timp un succes pentru aplicarea elementelor de tradiție și folclor în activitatea opțională.

Analizând produsele activității copiilor, am constatat o creștere semnificativă și totodată calitativă, mai ales în ceea ce privește grupul experimental. Odată cu aplicarea acestor elemente, preșcolarii și-au îndreptat atenția mult mai mult spre tradiții, obiceiuri, cântece, dansuri populare, ajungând să le îndrăgească și să le aprecieze. Astfel, ei au început să își exprime dorința de realiza și desfășura spectacole pe această temă, de a se juca mai mult cu obiectele de artă populară, de a desena mai mult, de a exersa singuri anumite elemente coregrafice din dansurile preferate.

Ca urmare a aplicării experimentului am constatat că :

nivelul calității cunoștințelor despre tradiții și folclor a crescut,

nivelul preșcolarilor cu rezultate mai slabe a scăzut,

preșcolarii care la testul inițial au avut rezultate bune și-au perfecționat modalitățile de acțiune și stilul de învățare,

s-a micșorat timpul necesar rezolvării situațiilor de lucru,

motivația preșcolarilor pentru învățare a crescut considerabil,

au existat efecte vizibile în evoluția fiecărui preșcolar,

și-au însușit în mod activ și conștient noile conținuturi și formarea competențelor,

transformarea preșcolarului dintr-un ascultător pasiv într-un colaborator activ,

și- au dezvoltat atitudini de înțelegere și comunicare.

IV.4.4. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor

Activitățile organizate de-a lungul acestui experiment, au fost axate pe însușirea de către preșcolari a elementelor de tradiție și folclor prin activitate opțională, acestea având o influență pozitivă în formarea și dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuală și motrică. Pentru a susține copiii în formarea deprinderilor de muncă intelectuală și motrică specifică dansului, am utilizat metodele tradiționale, acestea fiind îmbinate armonios în cadrul activității opționale.

Eficența acestei activități opționale utilizând elementele de tradiție și folclor e demonstrată de rezultatele obținute de copii la testele aplicate ce dovedesc îmbunătățirea performanțelor școlare.

Fig. 4 Reprezentare comparativă privind evoluția preșcolarilor din grupul experimental pe parcursul întregului experiment.

Fig. 5 Reprezentare comparativă privind evoluția preșcolarilor din grupul de control pe parcursul întregului experiment.

Rezultatele obținute de grupul experimental în urma aplicării testelor de cunoștințe au scos în evidență un progres gradat al preșcolarilor din acest eșantion, iar în ceea ce privește grupul de control, rezultatele acestuia au rămas relativ constante. Având în vedere că cele două grupuri, la începutul experimentului nu au nimic diferit din punct de vedere statistic, diferențele constatate la sfârșitul experimentului se datorează acțiunii variabilei independente asupra grupului experimental.

Astfel ipoteza cercetării a fost confirmată, deci prin valorificarea elementelor de

tradiție și folclor la nivel preșcolar, prin aplicarea unui opțional, copiii au cunoscut mai multe amănunte legate de folclor, au intrat mai mult în contact cu el, l-au înțeles și l-au prețuit.

Cercetarea practic-aplicativă pe care am întreprins-o s-a înscris în perimetrul activităților de dezvoltare personală- activitate opțională, și am urmărit ca prin rezultatele ei să confirme ipoteza de la care am pornit în procesul cercetării, să contribuie la îmbunătățirea procesului instructiv educativ și chiar să aducă modificări metodologice în cadrul activităților didactice. Trăim într-o perioadă de numeroase schimbări în învățământ, de aceea, trebuie să implementăm mai des în grădiniță valorile tradiționale, punând accentul pe latura practică a activității opționale, deoarece preșcolarul învață prin muncă și prin efort propriu.

În cadrul cercetării efectuate am constatat că variabila independentă utilizată constant în cadrul activităților a adus un real aport în eficientizarea activității opționale, încât analiza rezultatelor cercetării duce la concluzia că: ipoteza cercetării a fost confirmată,

utilizarea elementelor de tradiție și folclor contribuie la dezvoltarea competențelor de aplicare a conținuturilor parcurse. Modalitățile diverse de prezentare a conținuturilor îi atrage pe copii și îi implică activ în activitatea de învățare.

Comparând cele două grupuri, am constatat că grupa experimentală e mai bine pregătită, ceea ce conduce la faptul că utilizarea elementelor de tradiție și folclor este necesară în activitățile cu preșcolarii.

CONCLUZII

Folclorul reprezintă o lume fascinantă și, încă plină de surprize, cum fascinantă și plină de surprize e lumea copiilor preșcolari. Bucuria de a o valorifica pe prima și de a crea scenarii metodice în cea de-a doua, este atât răsplata căutării, cât și a trăirii în prezent a unei forme de civilizație apusă, pe cât de simplă pe atât de profundă.

Folclorul este un tezaur de înțelepciune și experiență de viață ce trebuie apreciat și promovat mereu, respingând pătrunderea elementelor eterogene de origine urbană sau extranațională, care duc la denaturarea, falsificarea și în ultimă instanță la dispariția lui.

Grădinița ar trebui să se ocupe permanent de transmiterea pe mai departe a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești prin studierea și exersarea lor continuă, prin sensibilizarea copiilor, prin atragerea și întoarcerea părinților și a întregii comunități către valorile tradiționale românești. Valorificarea acestora este necesară, având în vedere contribuția lor la îmbogățirea și extinderea orizontului cultural- artistic al copiilor, la educarea sentimentelor de dragoste, de admirație, respect față de comorile creației populare. Satisfacția momentelor în care copiii îmbracă costumele populare, îmbogățesc capacitatea afectivă, iar legătura cu comunitatea locală, vizitarea unui muzeu, a unor case bătrânești, poveștile despre obiceiuri și tradiții, șezătorile și serbările tematice din grădiniță, provoacă o stare de spirit pozitivă față de arta populară, îi învață pe copii să apecieze valoarea și frumosul a căror viață se prinde în eternitate. Să încercăm, așadar să oferim fiecărei generații ceva din sufletul nostru de români, ajutându-i pe cei mici să se așeze firesc în ordinea vieții, ducând mai departe tradiția creștină și cea națională.

Prin intermediul acestei lucrări ″Valorificarea elementelor de tradiție și folclor în activitatea educativă din grădiniță″, mi-am propus evidențierea importanței activității opționale, ″Tradiții și obiceiuri la români″, prin cunoașterea și valorificarea elementelor de tradiție și folclor, care vor contribui la cultivarea dragostei și a respectului pentru valorile tradiționale românești.

Eficiența desfășurării acestei activități opționale a fost desprinsă astfel: pe de o parte prin autoobservarea, observare și analiza activității didactice iar pe de altă parte din analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute. Prin analiza cantitativă și calitativă a datelor cercetării, rezultatele obținute au confirmat fără echivoc ipoteza de la care am pornit precum și atingerea obiectivelor cercetării.

Rezultatele cercetării sunt pozitive și reflectă evoluția fiecărui copil, nivelul de dezvoltare al acestuia în cadrul eșantionului experimental comparativ cu cel de control.

Performanțele copiilor sunt atribuite variabilei independente: valorificarea elementelor de tradiție și folclor în activitatea opțională.

Subliniem ideea că opționalul reprezintă o activitate de dezvoltare personală cu un puternic impact activizant asupra copiilor și, în consecință, are o contribuție specifică la formarea personalității copiilor. Utilizat în grădiniță dă o formă mai plăcută, atractivă activității prin bogăția emoțională a cunoștințelor și deprinderilor transmise, a cântecelor, a jocurilor populare, care le-au mobilizat forțele tuturor copiilor educându-le voința, motivația, stăpânirea de sine, sociabilitatea, autocontrolul și disciplina conștientă.

Cercetarea de față a demonstrat faptul că:

Utilizarea opționalului ″Tradiții și obiceiuri la români″, propus spre cercetare a determinat rezultate benefice în ceea ce privește procesul de formare a personalității preșcolarilor, cunoașterea și înțelegerea tradițiilor românești, prin arta populară, îmbogățirea vocabularului activ și pasiv cu expresii și cuvinte specifice folclorului, dezvoltărea, coordonării și supleții mișcării prin elemente de dans folcloric.

Varietatea de activități, jocuri, dansuri poate fi utilizată cu succes în activitățile didactice susținute cu preșcolarii, acestea oferind un caracter activizant.

În urma desfășurării activității cu preșcolarii s-a constatat:

Gradul ridicat de implicare al copiilor grupei eșantionului experimental în activitatea opțională a făcut ca aplicabilitatea elementelor de tradiție și folclor să fie însușită mult mai ușor și copiii să ajungă în situația de a se desfășura fără un efort prea mare.

Preșcolarii eșantionului experimental s-au remarcat în cadrul activității opționale prin faptul că au cunoscut și au înțeles tradițiile populare prin practicarea elementelor folclorice, și-au îmbogățit vocabularul cu expresii specifice, au învățat cântece și poezii populare, au învățat să reproducă elemente coregrafice specifice dansurilor populare ″De-a lungul″, ″Învârtita″, ″Fecioresc″, ″Lingurile″, toate acestea ducând la cultivarea emoțiilor artistice, manifestarea inteligenței emoționale și educarea sentimentelor de prețuire față de folclorul românesc.

Utilizarea unor strategii moderne, adecvate particularităților psihologice de vârstă a contribuit semnificativ la formarea unei atitudini pozitive față de tradiții și folclor.

Experimentul didactic și-a dovedit eficiența.

Având în vedere faptul că o asemenea activitate și-a dovedit eficiența, se impune, ca și în continuare, să se adopte un stil asemănător. Este nevoie deci, de mare atenție și preocupare din partea noastră, a educatoarelor și nu numai pentru transmiterea elementelor de tradiție și folclor, acest lucru determinându-mă să reconsider demersul pedagogic și să-mi propun utilizarea cu preponderență a opționalului ″Tradiții și obiceiuri la români″, în activitatea mea la grupă în cadrul generațiilor de preșcolari care vor urma, axându-mă pe valoarea acestuia, pe care doresc să o transmit copiilor și totodată să valorific această activitate de cercetare.

Valorificarea și popularizarea ei se va realiza în următoarele forme:

organizarea unor lecții deschise a comisiilor metodice a educatoarelor, cercuri pedagogice;

sesiuni de comunicări științifice, simpozioane;

articole în Revista învățământul preșcolar;

articole în reviste de specialitate;

pe site-ul dedicat cadrelor didactice: www.didactic.ro și alte site-uri de specialitate;

Consider că rezultatele obținute oferă informații utile asupra eficienței activității opționale ″Tradiții și obiceiuri la români″, transmițând și cultivând dragostea și respectul pentru valorile tradiționale românești, prin cunoașterea și valorificarea elementelor de tradiție și folclor, care vor contribui la formarea și educarea personalității preșcolarilor.

Copiii noștri merită toată atenția, preocuparea și priceperea noastră în a-i ajuta să descopere și să se apropie cât mai mult de specificul popular românesc. Consider că avem datoria să-i învățăm să prețuiască și să ducă mai departe valorile și tradițiile populare, elemente care ne disting ca neam într-o lume a globalizării.

Practicile străvechi trebuie scormonite și scoase la lumină, valorificate de către dascăli, în forme inedite, originale, așa încât copiii să fie pregătiți să recepteze și chiar să inoveze străvechiul folclor, pentru că ″un popor nu trăiește numai din ceea ce moștenește, ci și din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui″ (I. Eseev, 1994, p.209).

BIBLIOGRAFIE

Agrigoarei E. (1981), Țara neuitatelor constelații-folclor arhaic românesc, editura Junimea, Iași.

Alecu ,Erica, “Metodologia cercetării educaționale”, Suport de curs, Târgu Mureș, 2006-2007.

Amzulescu Al. (1986), Cântecul nostru bătrânesc, editura Minerva, București.

Apostol Popescu I.,(1970), Studiu de folclor și artă populară editura Minerva, București,

Atanasie M. (2005), Sărbătorile si Datinile  române vechi, editura Saeculum, București,

Avram I. (2006), Etnopedagogie aplicată- Formarea orientărilor axiologice la preșcolarii mari, editura Eurodidact, Cluj- Napoca.

Batca M. (2006), Costumul popular românesc, editura București.

Bernea E. (1997), Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, editura Humanitas, București.

Bernea E.(2006), Civilizația română sătească, editura Vremea, București.

Berdan Lucia, Sărbătoarea Sfintelor Paști și riturile de trecere între anotimpuri, în „Datini”, Centrul Național al Creației Populare, București, 1994.

Bîrlea O. (1974), Istoria folcloristicii românești, editura enciclopedică română, București.

Bîrlea O.(1982), Eseu despre dansul popular românesc, editura Cartea Românească, București.

Bocoș M. (2013), Instruirea interactive- repere axiologice și metodologice, editura Polirom, Iași.

Bocoș, M., (2005), Teoria și practica cercetării pedagogice, ediția a III-a, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Bocoș, M., Avram, I., Calatano, H., Someșan, E., ( 2009), Pedagogia învățământului preșcolar. Instrumente didactice, editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Bocoș, M., Avram, I., Calatano, H., Someșan, E., (coord. 2009), Pedagogia învățământului primar. Instrumente didactice, editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Bocoș, M.(2008), Didactica disciplinelor pedagogice- un cadru constructivist, editura Paralela 45, Pitești.

Borzan M., Man R.(2009), Din zestrea ținutului mureșean, editura Nico, Târgu Mureș.

Caroli M., Crișan E., Julea C.- Gimnastică ritmică, modernă, dans popular, ed. Emia 2002.

Constantinescu N, Dobre A.,(2007), Etnografie și folclor românesc, editura Funadției România de Mâine, București.

Chiș, V., Bocoș, M., (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Chiș, V., Bocoș, M., (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

(2008) Curriculum pentru învățământul preșcolar(3-6,7ani);

Cerghit, Ioan, (2006), Metode de învățământ, editura Polirom, Iași.

Ganciu M.,(2011), Dansul popular specific zonelor etnografice- îndrumător metodic, editura Universității, București.

Gașler A. (2011) „Întemeierea unei gospodării țărănești tradiționale”, în revista Satul, anul III, nr. 8, februarie-aprilie.

Gοlman, D., (2001), Іntеlіgеnța еmοțіοnală, edіtura Сurtеa Vеchе, Βucurеștі;

Ghinoiu I., (2008), Mica enciclopedie de tradiții românești, editura Agora, București.

Mihail, Z., Terminologia portului popular românesc, editura Academiei, București, 1978

Moraru S.(2011), Casa, satul și devenirea în tradițiile românești, editura Saeculum Vizual, București.

Negruțiu S. (2005), Valorificarea folclorului în învățământul preșcolar, editura Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca.

Netea V.(1983), Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș.

Netea V.(2006),Mureșul superior – Vatră de cultură românească.. ed. Cuvântul București.

Nicolau I. (1998), Ghidul sărbătorilor românești, editura Humanitas, București.

Noica C.(2000) Pagini despre sufletul româneasc, ediția a II-a, editura Humanitas, București.

Pavelescu Gh.(2014), Arta populară românească- studii de etnografie si folclor, editura “ASTRA Museum”, București.

Roșu Georgeta, (2011), Costumul tradițional în România, București.

Raileanu D.(2005) Inițiere, cunoaștere, creativitate, curriculum la decizia grădiniței.

Sav S. (2006), Tradițiile și obiceiurile românești- Mijloace de formare și educare a preșcolarilor, editura Nico, Târgu Mureș.

Secoșan Elena, Petrescu, Paul. Portul popular de sărbătoare din România, București, 1984.

Stan, C., (2001), Teoria educației, editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Stanciu, S., Petre, Al.,(1979) Pedagogie și folclor, editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica A., Filimon N. (2010), Antologie de dansuri pentru preșcolari, editura Fundației Asturian, Târgu Mureș.

Șerban I., Moldoveanu A.(2006), Meșteșug și hărnicie- activitate opțională pentru grupa pregătitoare, editura Nico, Târgu Mureș.

Torpan I. (2008), Folclor de pe Valea Mureșului, editura Nico, Târgu Mureș.

*** www.didactic.ro

***www.scribd.ro

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR

adresat cadrelor didactice

1. Utilizați folclorul în activitatea didactică?

Anexa 2

Șezătoare

Obiceiuri de iarnă la români

Gazdele:

Dragi bunice, dragi bunici,

Dragi mamice, dragi tătici,

Voi băieți și voi fetițe,

Colegi de la grădinițe,

Noi, copiii din grupa pregătitoare

Vă poftim la șezătoare.

Am să încep cu-o ghicitoare

Ce este o șezătoare?

Cine știe? Mâna sus!

Să vedem ce-aveți de spus!

Orice zi de șezătoare

E un fel de sărbătoare

Când prietenii se adună

Și muncesc cu voie bună.

Treaba lor cu toți și-o fac

Basme, glume, ghicitori

Se spun pe la șezători.

Curățat-ai casa, femeie?

Pus-ai pe masă bucate pentru colindători?

Pregătit-ai coșurile cu mere, nuci și covrigei?

Da! Casa e curată!

Mere, nuci, am pus pe masă,

Bradul l-am împodobit,

Colindătorii oricând pot veni.

Se aude gălăgie pe-afară,

Colindătorii încep s-apară.

Hai să ne străduim,

Cât mai bine să-i primim.

Ca să fie și mai bine,

Pune-o sticlă de răchie!

Vin copii colindători,

În ajun de sărbători,

Vin copiii voinicei,

Cu glasuri de clopoței.

Intră fetele: Primiți colindătorii?

Gazdele: Primim cu dragă inimă!

Bună seara gazdele noastre

Și tinere și frumoase

Că-n casă voi ne primiți

Numai bine să trăiți.

Am venit la șezătoare,

Azi la casa dumitale,

Dacă bine ni-i primi,

Și-altă dată vom veni.

Poftiți fetelor, poftiți,

La șezătoare veniți!

Că acesta-i obicei străbun

Păstrat și azi la români.

Muncă, joc și voie bună

Se-mpletesc azi impreună,

După datina străbună.

Doamne, mult îmi place mie

S-am în casă veselie.

Să cântăm și să lucrăm

Colinde să-nvățăm

Și la urmă să jucăm.

La toate v-am pregătit

După cum e rânduit

Un coș cu lâniță s-o-nvârtiți

Un ghem mare să-mi brobodiți.

Ca să pot să mă apuc

Cât mai repede de țesut.

Mulțumim lele Marie

Seara asta vrem să fie

Cum era demult odată,

Când bunica era fată.

Vrem să nu lăsăm să piară

Ce străbunii ne lăsară

Graiul, straiele frumoase

Îndeletniciri alese.

Acum știe fiecare

Ce este o șezătoare

Obicei vechi, așezat,

Și de treabă și de sfat.

Pe scaune noi stăm

De lucru să ne apucăm.

Șezătoarea nu-i deplină

Dacă feciorii n-o să vină.

Haideți să colindăm

Că-n Postul Crăciunului ne aflăm.

Fetele lucrează și colindă: Scoală gazdă din pătuț

Tare frumos ați mai colindat!

Cred că vin acum feciorii,

Se aude gălăgie mare!

Foarte bine ai grăit,

Pare-mi-se c-au sosit

Aud voci și zurgălăi.

Și ascultați vin spre noi!

Primește-ne gazdă în casă

Ieși afară de ne vezi

Că de frig ne-am făcut verzi,

Ca și iarba din livezi.

Nu ieși cu mâna goală,

Numai cu colaci în poală

Cu cârnații subsuară

Și cu un cabanos in oală.

Gazdă n-ar fi rău să fie

Și-o lecuță de răchie

Și-ar fi bună de Crăciun

Și-o lecuță de vin bun!

Bate vântul de din față,

Umple casa de dulceață,

Bate vântul de din dos,

Umple casa de miros.

Iar acum cu o colindă ne-ncântați.

Băieții cântă :Am plecat să colindăm

De pe unde ați venit

Cred că multe-ați auzit

Spuneți-ne nouă aici

Tot ce știți de unde veniți.

Poate cum e timpu-afară

Poate ce-ați făcut aseară…

Poate știți și vreo întâmplare

Poate câte-o ghicitoare.

Câte-o fabulă, vre-un cântec

Câte-un zvon sau vreun descântec

Căci dacă nu-i cu supărare

Știți cu toții, ce să zicem,

Așa e la șezătoare!

Colinda „Am venit la dumneavoastră!”, ″Afară ninge liniștit″

Câte sărbători pe lume,

Ca și Crăciunul n-are nume.

După Craciun ce urmează?

Anul Nou și Boboteaza!

Hai mai bines ă ne pregătim

Și turca să o primim.

Băieții Primiți Turca-n casa voastră?

Gazdele Primim cu mare bucurie și cu mare veselie,

C-ați venit la oameni de omenie.

Noi pământul l-am lucrat,

Roade multe-am adunat!

Ia, vă rog să faceți loc,

Să intre și Turca-n joc!

Urmează descântecele pentru Turcă:

Foicică trei scaieți,

A venit Turca, baieți!

Foicică pălămidă,

Am venit cu Turca-n tindă.

Turca noastra-i de la munte,

Cu steluțe albe-n frunte.

Turca asta-i de la stână

Bună de lapte și lână.

Asta-i Turcă adevărată

Și la spate coada lată

Turca mea are mărgele

Ce lucesc ca niște stele.

Sari, Turcuță pe-un picior

Bucuria tuturor,

Sari, Turcuță pe picioare

Să strigăm câte-o urare.

Turca innebunește și cade, un copil o mângâie și îi spune:

Vai, vai, vai Turcă frumoasă,

Te-au deochiat ăi din casă

Și te-au deocheat cam tare,

Că te-au strâmbat de picioare

Am auzit din bătrâni

Un descântec tare bun

Un descântec strămoșesc

Poate pot s-o-nveselesc.

Descântecul

Cigur, mugur de mătasă,

Pier oile de călbează,

Caprele de vreme rea,

Piere și Turcuța mea.

Deocheată ori speriată,

Învii-o Doamne, odată.

Copiii îi mângâie blănița, după ce îi descântă, iar capra sare din nou. În timpul

descântecului, bdidușul se duce roată cu un bici în mână, o atinge cu biciul de jur

împrejur, apoi o mângâie și capra sare din nou.

Toți descântă pe un ton vessel, hazliu:

Ța, ța, ța, turcuța ța,

Te-am adus din Idicel,

Te-am adus cu camionul,

Să petrecem Revelionul !

Te-om trimite-n București

Și acol’ să te petreci!

Hai, turcuță, să jucăm,

Cu toți să ne bucurăm

Și la anu’ care vine

Să ne întâlnim cu bine!

Anul Nou a venit

Pe când eram adormită

Și mi-a spus cu șoapte line

Să iau sorcova cu mine.

Să mă duc să sorcovesc

Pe cei care mă iubesc!

Sorcova de la bătrâni

A fost odată la români

Ca un semn de-nbelșugare

La Anu’ și la mai mare.

Gazdele: – Voi știți să colindați “Steaua”?

– Da! – răspund copiii.

Un băiat primește Steaua, iar copiii în jurul lui încep să colinde:

Băieții – Hai să spunem un Plugușor că vine și Anul Nou!

“Plugușorul”

Aho, aho, copii argați

Stați puțin și nu mânați

Lângă boi v-alăturați

Și cuvântul mi-ascultați

S-o sculat mai an

Bădica Traian

Ș-a încălecat

Pe-un cal învățat

Cu nume de graur

Cu șaua de aur,

Cu frâu de mătasă,

Cât vița de groasă,

Și-n scări el s-a ridicat,

Peste câmpuri s-a uitat

Ca s-aleagă un loc curat

De arat și semănat.

Plugusorul cel semet,

Cu fetite si baieti,

Baieti harnici si cuminti,

Le ureaza la parinti:

Sa va fie casa plina

De belsug si de lumina,

S-aveti multa sanatate

Si la anu’ spor la toate.

Ia mai mânați măi: hăi, hăi!

La mulți ani și la mai mare!

Anu Nou care răsare

Să vină cu zestre mare,

Să vină cu sănătate

Și cu case-mbelșugate

Ia mai mânați măi: hăi, hăi!

Ia mai mânați măi!

Hăi, hăi!

Să trăiți, să înfloriți

În an nou voioși să fiți!

Să fiți puternici și sănătoși

Să vă fie casa casă

Să vă fie masa masă,

Tot cu casele grijite

Cu gazde bune locuite

La anu și la mulți ani!

De urat, am mai urat,

Dar ni-i c-om însera

Pe la curtea dumneavoastră Haideti să colindîm: Iată vin colindători!

Departe de casa noastră,

Urăm tare, tuturor

La mulți ani și-n viață spor.

Ia mai mânați măi!

Hăi, hăi! Gazdele împart colindătorilor mere

Anexa 3

Intra baietii: Buna ziua doamne ajuta!

Intra fetele: Muresana-s muresana!

Toți copii:” Bună ziua dragii mei.”

Bună ziua dragii mei, la la la…

Fete mândre și flăcăi la la la…

Am venit cu voie bună la la la….

Să petrecem împreună. la la…

Vom petrece, vom cânta la…

Inima ne-om bucura la….

Și vom zice tuturor la…

Cântece de drag și dor.la..

Dragi părinți și invitați

Noi cu drag v-am așteptat

Și vă mulțumim din suflet,

Că astăzi ne-ați onorat

Cu prezența dumneavoastră

La marea serbare a noastră.

Ne-ați vazut și-n alte dăți,

Ne-ați aplaudat cu toți

Astăzi aici v-am poftit

E un moment deosebit.

Urmează un dialog între fete și băieții, (strigături):

fete: Ce stai bade tot pe prag

Și te uiți la noi cu drag?

băieți: Mărită-te mândra mea

C-apoi nu m-oi mai uita.

fete: Și tu bade crezi că eu

Mă topesc de dorul tău?

băieți: Mândră de nu ți-ar păsa

Apoi nu m-ai întreba!

Băieții cântă : Frumoasa-i vecina noastra

1. Frumoasa-i vecina noastra

Scoate capul pe fereastra

Sa vad chip frumos,

Drag si luminos.

R: Au inima mea,

Ce frumoasă-i dragostea

Că eu cât trăiesc

Tot am să iubesc.

2. Aseara trecui calare

Pe la poarta ta cea mare,

Te zarii la lumanare

Necajita tare.

R:….

3. Dac-aș ști că de la mine

Vine necazul la tine,

Aș cânta tot mereu

Tot de dragul tău.

Dialog fete – băieți:

B: Bate vântul frunza cade

Dorul mândri rău mă arde.

Du-te dor în munți de piatră

Și la mândra câteodată.

F: Măi bădiță, măi bădiță,

Hai diseară la portiță

Să nu uiți dragă bădiță

Că ți-oi da dulce guriță.

Mândra mea tare-i frumoasă

Că aș pune-o în fereastră

Da o strică gurița

Că-i umblă ca melița!

Ce te țâi bădiță mare

Că nu ești precum se pare

Lângă casa ta-m trecut

Și nimica n-am văzut.

O frunză de măturică

Și o urmă de biată mâță!

O frunză de pătrunjel,

Și-o urmă de biet cățel!

Foaie verde și-o nuia

Harnică e mândra mea!

Se scoală de dimineață

Pân' la prânz de-abia se-ncalță!

De-ar ști toarce și urzi

Cum se ști la joc suci

Nu i-ar fi cămașa ruptă

Și rochia desfăcută.

Foaie verde măghiran

Nu fii bade așa viclean,

Că tu vezi destul de bine

Că-s mai vicleană ca tine.

M-a trimis mama pe sate,

Pe la fetele bogate.

Le-am gasit nepieptănate

Și cu gurile căscate.

Bădiță la voi în curte

Bate vântul ca pe munte

ș

N-are-n ce se rezema

Numa-n pălăria ta.

Fetele vor cânta „Bade pălărie nouă"

1.Bade pălărie nouă

Tu mi-ai rupt inima-n două

Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o coase

C-un fir roșu de mătase.

2. Merge badea pe cărare

Și grijă de mine n-are

Și-și poartă cojocu' bine

Nici nu se uită la mine.

3.Ce-ai crezut bade că-mi pasă

Când ai zis că nu-s frumoasă,

Nu-s frumoasă, nici n-oi fi

Om frumos tot mi-oi găsi.

Pe cărare sub un brad

Șade-un voinic supărat.

Ce stai voinic supărat

Sau aștepți un sărutat?

Cum să nu fiu supărat?

De vestea ce am aliat

Că mândra s-a măritat

C-un băiat din alt sat.

Sus pe munți de piatră seacă

Colind dorul să-mi mai treacă

Și-oi găsi o altă fată

Să mă mai iubeasc-o dată.

Du-te bade-ncetinel

Dorul n-ai să scapi de el

Că dragostea n-are leac

Decât ochii care-ți plac.

Cântec: Cui nu-i place dragostea

Cui nu-i place dragostea, ei, hai, dragostea – bis
Dumnezeu sa nu i-o dea, lalalalalala – bis.

Sa mi-o deie numai mie, ei, hai, dragostea – bis
C-o stiu din copilarie, lalalalalala. – bis.

Din copilaria mea, ei, hai, dragostea – bis
Am stiut ce-i dragostea, lalalalalala. – bis

Fetele cântă: „Supărat badea-i de-aseară"

Supărat badea-i de-aseară, nu-i bai, nu-i bai – bis

Supărat badea-i de-aseara n-am ieșit la poarta afară, nu-i bai.

N-am ieșit că n-am putu, nu-i bai

N-am ieșit că n-am putu mi-a dat mama de cernut nu-i bai.

Și mi-a dat o sită deasă nu-i bai.

Și mi-a dat o sită deasă să nu pot ieși din casă. nu-i bai.

Și mi-a dat o sită rară nu-i bai.

Și mi-a dat o sită rară să nu pot ieși afară, nu-i bai.

Pe Valea Mureșului,

Crește floarea dorului

Și-am cules o floricea

Să o duc la mândra mea!

Pe la joc, ea e stăpână,

La lucru-i ca o albină

O cunosc popoarele,

Holda și izvoarele.

Mlădioasă-i româncuța

La lucru-i ca furnicuța.

Știe de toate a face

Borangic subțire toarce.

Iată-mă sunt românaș

Tata zice că-s fecior,

Iară mama puișor,

Mă îmbracă, mă gătește

Uite așa pe românește.

Cu opinci, cu zurgălăi

Cum stă bine la flăcăi.

Și cu cușma pe-o ureche

Ca să le fiu drag la fete.

Iată-mă sunt româncuță,

Cam micuță dar drăguță,

În picioare-am opincuțe,

Și la brâu port tricolor,

Pe cap coroniță cu flori.

Poale mândre c-ale mele

Mititele, frumușele

Spune-ți cine, cine oare

Se fălește că le are?

Dans baieti: Fecioresc de pe campie

Iată-ne! Azi românași!

Chiar dacă stăm la oraș

Portul din bătrâni lăsat

Cu mândrie îmbrăcat.

Cămașa de pe aici

E cusută cu arnici

Floricele colorate

De mânuțe sunt lucrate!

Am opinci și zurgălăi

Cum se poartă pe la noi

Iar la brâu eu m-am legat

Tot cu tricolorul lat

Că-mi iubesc portul și glia

Și-a mea țară România.

Sunt româncă mititică,

Tricolor eu port în chică,

Mama-mi țese ie albă,

Și la gât îmi pune salbă.

Pieptăraș cusut cu fir,

La ureche trandafir

Și-n picioare opincuță

Să mă știți că-s româncuță!

Sunt româncă, mă mândresc

Căci pe plaiul românesc

Păstrăm azi cu pietate,

Cele din străbuni lăsate.

Și vă-ntreb acum a-mi spune

Mai este vreo țară-n lume,

Unde-i omul primitor

Cum e blândul meu popor?

Obicei, tradiții, grai,

Toate-s mândre pe-al meu plai.

Dans Fete Lingurile

Drag mi-e jocul românesc,

Dar nu știu cum să-l pornesc

Că de nu l-oi porni bine.

Eu m-oi face de rușine.

Pe Mureș și pe Târnavă

Nu-i fată să-mi fie dragă,

Pe Mureș și pe câmpie

Nu-i fată să-mi placă mie.

Frumos ați cântat

Bine ați recitat

Și tare mult ați lucrat

Dar de joc voi ați uitat?

Cine nu știe juca

N-are aici ce căuta,

Foaie verde busuioc

Haideți cu toții la joc.

Hai feciori să chiuim

Pe fete să le-nvârtim

De mână pe după spate

Ca să ne iubească toate.

Poftiți fetelor, poftiți

La noi astăzi să veniți,

Că acesta-i obicei străbun

Păstrat și azi la români

Muncă, joc și voie bună

Se-mpletesc azi împreună.

Bată-l supărarea

Că eu de-aia joc și cânt

Cât oi trăi pe pământ,

Să intrăm cu toți la joc!

Pân vă țin brâiele

Pân s-aprind călcâiele, Joc: De-a lungul, Învârtita.

Anexa 4

Anexa 5

Casa tradițională românească

Vizită la Muzeul de Etnografie și artă populară.

Exerciții grafice- Ulcioare

Pictură ″Farfurii tradiționale″

Modelaj ″Ulcioare și farfurii″

Activitate practică- Țesem covorașe la gherghef.

Observăm obiecte de artă populară

Costumul popular

Șezătoare- obiceiuri de iarnă la români

Vizită la biserică- Obiceiuri legate de Înălțarea Domnului.

Încondeiem și vopsim ouă în foi de ceapă.

Pregătim pască și cozonaci

Spectacol ″Cântec, joc și voie bună″

Anexa 6

Articole în presa scrisă, ziarul ″Zi de Zi″.

http://www.zi-de-zi.ro/2017/06/24/foto-cantec-joc-si-voie-buna-la-gradinita-

albinuta/

″Ziua de 1 iunie alături de bunici″

FOTO: Ziua de 1 Iunie, sărbătorită de B-Unicii din Târgu-Mureş

Anexa 7

Declarație de autenticitate

Subsemnata, Suciu (Vlasa) Cristina Alina având funcția didactică de profesor învățământ preșcolar, la Școala Gimnazială Liviu Rebreanu- structură Grădinița cu Program Prelungit ″Albinuța″, Târgu Mureș, declar pe propria răspundere că lucrarea cu titlul “Valorificarea elementelor de tradiție și folclor în activitatea educativă din grădiniță” având coordonator științific pe d-nul prof. dr. Orosan Dumitru, a fost elaborată personal pe baza studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și îmi aparține în întregime. De asemenea nu am utilizat alte surse decât cele menționate în bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări, fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale candidatului.

Data Semnătura candidatului,