VALORIFICAREA DIDACTICĂ A TEHNOLOGIILOR IT ÎN ABORDAREA TEXTULUI LITERAR [303588]

VALORIFICAREA DIDACTICĂ A TEHNOLOGIILOR IT ÎN ABORDAREA TEXTULUI LITERAR

CUPRINSUL LUCRĂRII

Argument

Capitolul 1- [anonimizat] a citi

Particularitățile lecturii școlare

Lectura și abilitățile de viață

Capitolul 2 -INTRODUCERE ÎN E-LEARNING

2.1 Integrare și utilizare TIC în învățământul gimnazial

2.2 Optimizarea activițății didactice prin utilizarea mijloacelor IT

2.3 Instrumente TIC utilizate în procesul didactic

2.4 Beneficii ale utilizării mijloacelor de învățare electronice

Capitolul 3- ESTETICA RECEPTĂRII TEXTELOR LITERARE PROPUSE ÎN CORPUS

3.1 Actul lecturii între plăcere și necesitate

3.2 Strategii didactice folosite pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului

3.3 Particularitățile textelor propuse în corpus

Capitolul 4- EXPERIMENTUL PEDAGOGIC

4.1 [anonimizat]

4.2 Descrierea metodelor și mijloacelor didactice utilizate în experiment

4.3 Analiza comparativă a mijloacelor didactice utilizate în receptarea textelor literare

4.4 Modalități de valorificare a instrumentelor TIC în receptarea textului

4.5 Analiza comparativă a [anonimizat], fișe, Bibliografie

Argument

Societatea contemporană reprezintă o pemanentă și inedită provocare pentru educație. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], dar poate fi filtrat și prin apelul la tehnologia informației și a comunicațiilor pentru o mai eficientă și atractivă analiză a lui, pentru a-i da posibilități tarctive elevului de a-l urmări și valorifica.

Lucrarea de față își propune o prezentare a modului în care mijloacele de învățare clasice se pot îmbina cu cele digitale spre o altfel de receptare a textului literar. Astfel, în cadrul orei de opțional, ,,Lectura și abilitățile de viață", propus pe parcursul unui an școlar clasei a VI-a am urmărit dezvoltarea abilităților de comunicare și de receptare a textelor prin diverse metode. [anonimizat].

În cele 4 capitole ale lucrării se urmărește evidențierea modului de întrepătrundere a textului cu instrumentele TIC. [anonimizat], [anonimizat], la stimularea interesului pentru lectură și dezvoltarea abilităților de viață prin lectură.

În al doilea capitol am subliniat importanța formelor de învățare electronice alături de cele tradiționale. [anonimizat]-o bună măsură la îmbunătățirea rezultatelor învățării.

În al treilea capitol am analizat pe mai multe niveluri textele literare din corpus și pe baza acestora am construit câteva strategii didactice alternative de apropiere a elevului de text și mai ales de receptare a acestui într-o [anonimizat]. [anonimizat]-au însușit anumite texte din literatura română contemporană , dar și din literatura universală contemporană, cu mai mult interes, stimulați de posibilitățile multiple de investigație și construcție avute la îndemână, reușind suținerea reciprocă a activităților formale de învățare cu cele nonformale și informale, venind cu mai mult interes înspre tainele textului literar. Am găsit spațiul virtual ca o formă accesibilă aproape oricărui elev în care el și-a putut crea cu mai multă ușurință locul lui, fie printr-o aplicație, fie printr-o intervenție, fie printr-un răspuns, de fiecare dată apărea și numele lui, asta responsabilizându-l, dându-i curaj să exploreze mai mult textele literare propuse .

În ultimul capitol, am prezentat experimentul pedagogic urmărit în această perioadă. Structurat pe mai multe subcapitole, acesta urmărește modul în care am investigat ce fel se schimbă procesul de receptare a textelor literare de la o perioadă la alta, de la faza inițială de testare, până la momentul de implementare a rezulatelor și, mai ales, de la o prezentare clasică, la una ce valorifică spațiul E- learning. Utilizarea calculatorului nu s-a mai făcut doar de către profesor pentru pregătirea materialelor didactice, ci a devenit instrumentul de lucru al amândurora utilizat și în cadru nonformal, dar cu scopul rezolvării unor sarcini literare, creative clare.

Rezultatele investigației sunt remarcabile, noile tehnologii îl ajută pe elevul modern să se apropie în propriul ritm și pe baza resurselor sale de text, nu-l îndepărtează și nu-l îngrădesc, din contră, îl stimulează să caute oricând soluții în spațiul virtual pentru îndeplinarea sarcinilor propuse la literatură. Evident, există și temeri sau insuficiențe în spațiul propus de TIC, dar, având în vedere că literatura română pleacă întotdeauna de la text pentru dezvoltarea abilităților de viață, profesorul și elevul vor găsi cele mai potrivite căi de a-și pune în valoare competențele de comunicare, comprehensiune și interpretare critică.

Capitolul I- LECTURA ȘI FORMELE RECEPTĂRII

Activitatea de lectură sau arta de a citi

Cititul este o activitate ce poate fi deprinsă încă de la vârste foarte fragede, dar care se dezvoltă continuu doar dacă cel ce desfășoară această activitate îi înțelege rostul. Dacă elevul conștientizează importanța lecturii în viața lui și trăiește la modul real printre cărți va reuși să devină un adult pregătit să facă față celor mai mari provocări. E adevărat că aproape niciunul dintre elevii cititori ,,de nevoie" sau chiar ,,de cursă lungă" nu-și pune problema dacă citește cum trebuie.

Lectura este un act de mare complexitate care presupune nu doar prezența unui lector și a unui text dar și interacțiunea acestora. Mai mult decât atât lectura este influențață de contextul social, psihologic, social în care are loc.

De ce citim? În lucrarea sa Arta de a citi, Emile Faguet considera că în timpurile sale se citea foarte puțin și printre cei care doreau să se instruiască, majoritatea nu citeau cum trebuie. ,,Se înțelege că a ști să citești e o artă și această arta de a citi chiar există". La mai bine de jumătate de secol de atunci, profilul cititorului nu s-a schimbat foarte mult. Ulterior în lucrarea sa valoroasă, probabil necesară a fi citită înainte mult de a te apuca de citit serios, acesta pornea dezbaterea artei de a citi de la diverse întrebări legate de motivele ce determină lectura. Răspunsul pentru cei interesați de cititul făcut cu scopul instruirii era acela de a se citi încet, chiar foarte încet ,cu pixul în mână, notând aproape tot ceea ce considerăm important, după care să recitim pe îndelete tot ce am scris. Nu există o metodologie perfectă care să învețe cum să citim. E demonstrat că lectura se produce în straturi. ,,Receptarea mesajului presupune parcurgerea unor etape ale lecturării, structurate după cum urmează : lectura superficială, realizată la nivelul primului contact cu cartea; lectura profundă, care accede la startul originar al operei și lectura istorică sau bibliografică, care implică compararea operei lecturate cu celelalte scrieri ale autorului și descoperirea stilului personal al scriitorului pe baza listei bibliografice a operelor pe care le semnează "

Această recomandare e făcută de profesor elevilor la aproape orice carte de care vor să se apuce, oricât s-ar strădui să rețină totul fără notițe sau fișe de lectură, e imposibil. Evident că e o muncă foarte serioasă și care pentru mulți nu oferă nicio plăcere, dar cu siguranță ești mai câștigat, păstrezi mai mult din tot misterul cărții și reușești să-l mai dezvolți și mai târziu. Este cunoscut faptul că pentru mulți elevi această formă de a citi dublată și de însemnări despre autor, despre conținutul textului devine fie plictisitoare, fie cronofagă. Poate părea că citind cu scopul unor însemnări te vei duce mai mult înspre teritoriul criticului, dar elevul cititor va trebuie să știe cum păstreze și plăcerea lecturii și reperele valorice ale textului.

Odată formată deprinderea de a citi cu pixul în mână, elevul va ști cum să gestioneze întregul act al lecturii fără a risipi din bucuria cufundării în text. Este foarte adevărat că la un moment dat cititorul va ști cum să-ți orienteze lectura în funcție de carte, de gen, de problematică, de necesități. Astfel, cărțile de idei, ale filosofilor se citesc altfel, pentru că a citi un filosof înseamnă a-l confrunta fără încetare cu el însuși. Pe de altă parte cărțile care se adresează sentimentelor se pot citi puțin mai repede, nu prea repede; la acestea deja cititorul trebuie să se lase furat de lectură. Acest gen de autor zugrăvește sentimentele mai puțin cu scopul de a le înfățisa, cât pentru a ni le inspira, el dorește să emoționeze, încearcă să ne transpună într-un fel de molipsire, în diferitele stări sufletești ale personajelor create. Cu certitudine acest miraj este trăit de mulți dintre elevii care intră în contact cu o carte pentru suflet, de care nu se pot despărți pentru că-i mișcă, ca se lasă furați de universul ficțional, de impresii. ,,Citind un roman care ne pasionează, nu mai suntem noi înșine, ci trăim în personajele și în locurile prezentate și descrise de magus, cum foarte bine spunea Horațiu, adică de către hipnotizator."

În calitate de profesori de literatură avem datoria de a dezvolta competențele de lectură ale elevilor, găsindu-le și drumul spre o lectură eficientă, dar asta se face ca într-un program personalizat. Oricât am încerca să îi surprindem pe toți cu o recomandare de lectură de mare interes, cu siguranță vor fi doi-trei care nu vor fi captivați, ba poate nici în urma unor încercări suplimentare nu vor reuși să se apropie de text, dar voi mai fi și câțiva care vor trăi entuziasmul primului moment care vor vedea doar partea evidentă a cărții. Exercițul lecturii este unul de cunoaștere, de descifrare, de analiză, de reflecție, iar toate acestea nu sunt doar din zona literaturii.

Într-un decalog al lectorului, inclus în volumul Comme un roman, sub denumirea de drepturi, ipostaze ale manifestării fenomenului lecturii, autorul surprinde mai multe drepturi ale lectorului:dreptul de a nu citi, dreptul de a citi pe sărite, dreptul de a nu citi toată cartea, dreptul de a reciti, dreptul de a citi orice, dreptul de a citi oriunde, dreptul de a citi cu voce tare, dreptul de a tăcea. Important e să ajungem la carte, evident fiecare în funcție de interesale sale și de experiența textului, dar odată ajunși în lumea cărților nu rămâne decât să fii furat de tot ce înseamnă lectura: mister, cunoaștere, instruire, viață, sens. ,,Astfel, lectura este alcătuită din ce cunoaștem, din ce aflăm, din ce știm acum mai bine pentru că am învățat din nou. Trecem în felul acesta de la realitate la ficțiune, iar ficțiunea este importantă pentru noi numai dacă este pătrunsă de realitate".

În Prefață la prima ediție a cărții Introducerea în teoria lecturii, Paul Cornea se întreabă ,,Pentru câți oameni din zilele noastre mai constituie încă lectura, ca pentru Borges ,,o formă a fericirii?” Într-adevăr, este destul de dificil în zilele noastre să-i mai apropii pe oameni, respectiv pe elevi, de literatură, deoarece tehnologia și mass-media ocupă un rol privilegiat în societatea de consum.

Provocatoarea misiune a apropierii de literatură în această eră dominată prea mult de tehnologie și de alte aspecte cotidiene este o prioritate greu de îndeplinit, dar nu imposibil. Motivațiile renunțării la lectură sunt destule, unele acceptabile, altele de neînțeles și asta e mai grav. Există mulți dușmani ai lecturii mărturisiți sau nu, iar printre aceștia ar fi și: amorul propriu, timiditatea și tendința de a critica. ,,Azi aproape nimeni nu mai are timp să se retragă la umbră mai multe zile și să citească. Cartea nu se mai citește decât bucată cu bucată, douăzeci de pagini și iar douăzeci; continuitatea în lectură este necesară nu numai pentru a judeca o lucrare bună, dar și pentru a o înțelege." Foarte greu e să își dea seama elevul că nu-i plictisitor și nici greu de citit, asta mai ales dacă vrea să descopere cartea potrivită, dar odată ce prinde gustul, mai cere și altele și constată surprins că îi place, că are un loc în carte al său și că înțelege și judecă altfel lucrurile. E adevărat că nu înseamnă că o carte ce place cuiva, recomandată de un profesor chiar va plăcea și elevului sau că la anumite cărți nu va întâmpina dificultăți, dar asta nu e decât o formă de a căuta mai mult, de a găsi grile de lectură mai potrivite, de a avea criteriile de judecată și de a nu o abandona. În procesul continuu de lectură și cititorul va trece prin stadii diferite în funcție de stare, de perioada în care citește, în funcție de carte. De aceea în cazul elevilor prezența profesorului de literatură îi va ghida cu mai multă siguranță pașii, îi va oferi recomandări și sprijin de fiecare dată când pare greu, indiferent că întâmpină dificultatea înțelegerii sau îndepărtarea de lectură, împreună vor ști că pauza trebuie să fie foarte scurtă și în beneficiul lectorului.

Particularitățile lecturii școlare

Lectura școlară reprezintă contextul formal de lectură organizat în cadru școlar, propus de programa școlară, uneori obligatoriu sau selectat de profesor și inclus în lista de lectură în funcție de anumite particularități urmărite. Lectura suplimentară școlară va deveni lectură particulară dacă elevul înțelege că este extrem de important să o facă în mod conștient și asumat, pentru sine și cu plăcere cu rezultate azi și mai ales în viitor. Este important ca elevul să-și formeze această deprindere începută la școală, să fie continuată acasă, să fie programată, să aibă suportul familiei dacă în bibliotecă nu există volumul de care are nevoie și , evident, să aibă acces real sau virtual la acel conținut . Prin diverse activități se încearcă apropierea elevilor de carte, trezirea interesului pentru a-și căuta ,,hrana sufletului", dorința de a merge la biblioteca de la școală sau la cea din oraș, iar în anumite situații să învețe să-și cumpere cărți sau să le caute prin intermediul Web. Vremurile actuale încep să rărească drumul școlarului de acasă către bibliotecă deorece există concepția comodă că găsesc pe internet orice este nevoie. Într-adevăr, există foarte multe site-uri oficiale care încarcă în format pdf volume întregi, cărți de specialitate , adeseori cu posibilitatea descărcării în dispozitivul de acasă ( laptop, computer, tabletă, e-book, telefon). Dar nu întotdeauna găsim pe internet ceea ce avem nevoie, însă rămâne o opțiune viabilă pentru cei interesați de lectura electronică. Cu toate acestea , biblioteca rămâne spațiul privilegiat , locul în care găsim absolut orice avem nevoie pentru a citi, pentru a ne informa, iar elevul trebuie să-l aleagă de fiecare dată. Lectura devine obișnuință dacă elevul are exemplul personal în familie, și dacă de la școală este îndrumat în acest scop, dacă percepe nevoia aceasta, câștigul e cu siguranță pe termen lung.

Astfel, la vârsta gimnaziului elevii vor căuta să citească mai mult cărți de tip Fantasy și Science Fiction, cu timpul se vor mai apropia și de romanele realiste sau chiar de lecturile grele, mari, cu profunde implicații estetice și de conținut, vor depăși praguri și vor avea mari satisfacții. Paul Cornea spunea că : ,,A spori motivațiile lecturii, a îmbunătăți randamentul calitativ al comprehensiunii, a crește abilitatea abordării plural a textelor înseamnă a înmulți șansele individului de a se înțelege pe sine și de a-i înțelege pe alții. E un obiectiv major cultural, și nu numai cultural, la îndeplinirea căruia aportul școlii e hotărâtor, dar nu exclusiv”. Elevul va înțelege mai întâi prin intermediul părintelui și apoi al profesorului de limba și literatura română că o carte poate fi o aventură palpitantă, o adevărată plăcere, un joc ce trebuie descifrat și că imaginația îl va purta pe tărâmuri necunoscute, unde va întâlni personaje noi, situații spectaculoase, unde va avea propriul rol.

Nicolae Manolescu în Lectura pe înțelesul tuturor vorbea în sens metaforic despre omul cult, despre tipul laic și tipul religios din punct de vedere al raportării sale la cărți. ,,Tipul laic se caracterizează prin diversitate și cantitate, citește cărți; tipul religios, tipul religios prin calitate și monotonie, acesta citește Cartea." Pe parcursul eseului său, criticul literar explică diferențele dintre Carte și cărți, dar și dintre aceste tipuri de cititori, susținând acestea și cu exemple de scriitori care s-au încadrat acestor clasificări. ,,Tipul laic reabilitează de fapt lectura; căci ceea ce contează nu este obiectul, ci actul prin care ni-l însușim. Lectura devine în raport cu Cartea, sau mai exact, cu cărțile, pluralul conține deja un sens peiorativ. ,,Cartea s-a degradat în cărți, așa cum ideea s-a degradat în idei ori Cuvântul în cuvinte. Epoca modernă cunoaște aproape numai tipul laic de lectură. Noi suntem toți niște cititori de cărți. Cărțile sunt un aliment indiferent pentru Lectură pentru foamea spiritului; lectura distruge astăzi Cartea. " Surprinderea în detaliu a cititorului modern se face în paralel cu a cea a tipului religios de cititor. Cititorul modern începe mai multe cărți deodată, se plictisește repede și sare de la una la alta, pe când cel religios preferă recitirea.

,,Amatorul de cărți realiste , este în viața personală un tip drept, corect, cu un raționament just, iar cititorului de cărți idealiste în care personajele au virtuți extraordinare, îi place să creadă în noblețea naturii omenești." Elevul trebuie înainte de încadrarea într-un tip de cititor să înțeleagă rostul lecturii și să facă din ea o activitate plăcută, formatoare. Fiecare cititor se apropie de cărțile pe care interiorul său le cere, cele care-l definesc, cele care-l dezvăluie și mai ales cele care-l facă să înțeleagă altfel decât ceilalți lucrurile. Este o descriere de fapt a tot ceea ce au trăit alții și am trăit noi, profesorii, privitor la cărți. Vrem în această calitate nobilă ce incumbă numeroase răspunderi să i-o dezvoltăm elevului poate pe cea mai de preț, lectura, singura formă de a descoperi Paradisul, dar mai ales pe tine însuți.

Proces ce pare dificil și uneori durează, lectura e singurul mod ce oferă omului și relaxare și cunoaștere și împlinire din multe puncte de vedere. ,,Înainte de a citi, omul era fără experiență, după, și-a făcut experiența. Dar între ele, omul s-a schimbat. În timpul lecturii cititorul își trăiește propria experiență care-i aduce profit. Cititorul va ști să privească lucrurile cu inteligență, să se detașeze de carte și să vorbească apoi, și el, nu după carte, ci ca o carte, natural." Formarea și cultivarea gustului pentru lectură reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale orelor de limba și literatura română. Prin lectură, elevul este condus să își formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi conținuturi și forme ale realității, exprimate într-o multitudine de forme de expresie, de a le asocia unele cu altele, ceea ce îi permite să își extindă astfel aria cunoașterii. Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea unui vocabular activ, bogat și stimulativ comunicării, la dezvoltarea gustului estetic, la valorificarea gândirii critice. Varietatea de texte literare reprezintă un suport material ce poate asigura dezvoltarea vocabularului și a limbajului literar, a creativității, precum și dezvoltarea capacității intelectuale, imaginative și motivaționale. Indiferent de domeniul pe care-l alege elevul cititor pătrunde într-un spațiu pe care-l explorează în funcție de interesele sale: aventură, istorie, fantasy, divertisment.

Fiecare cititor poate găsi o lume după gustul, dorința sau nevoia lui, ceea ce înseamnă că, o data mai mult, ca și ,, rețeaua internetului, rețeaua literară este a tuturor, rămâne instrumental accesibil pentru explorarea lăuntrică și pentru acomodarea cu sine."

Lecturile literare, prin accesibilitatea lor, îi apropie pe elevi de realitate, le oferă o diversitate de informații și experiențe umane, modele morale, emoții și sentimente. Toate aceste beneficii le are lectorul, elevul. Termenul provine din fr. lecteur și se referă la cititor, la acea persoană care citește un text. Reacția cititorului față de textul pe care îl citește este complexă. Aceasta presupune, înainte de toate participare, identificare emoțională cu textul. ,,Un text nu are existență reală atâta vreme cât nu este citit, semnificațiile sale sunt potențiale, neactualizându-se decât în momentul în care cititorul îl decodează prin lectură." Odată început acest act, devine artă pentru că cititorul își asumă pas cu pas rolul, nu execută doar citirea, ci caută semnificațiile textului în funcție evident de gustul său artistic, de personalitatea sa, de interesele și experiențele sale. De aici rolul cititorului este și mai important, acesta începe procesul de intrepretare și cunoaștere a textului, se afundă în text și-i dă sens, dincolo de cuvinte, situații și personaje el caută semnificații, descoperă alte lumi, se descoperă pe sine. ,,În sfârșit, condiția cititorului presupune și o purificare, catharsisul, produs în urma lecturii. Acțiunea, personajele, limbajul poetic, produc în cititor emoție, trăiri imaginare, stări de înălțare estetică și morală." S-au făcut de către cercetători multe clasificări ale lectorilor, una dintre ele necesită analiză pentru a putea urmări modul de evoluție a elevului din perspectiva activității sale de lectură: 1. lectorul ,,alter ego,,-ceea ce revine la a privi textul din perspectiva intenționalității obiective, 2. lectorul vizat (destinatarul)-are în vedere un anumit cititor; 3.lectorul prezumtiv (ideal), e cel pe care autorul îl revendică fără a-l cunoaște; 4. lectorul virtual, implicit (W. Iser) ori model (Umberto Eco) 5. lectorul înscris e cititorul reprezentat în carne și oase; 6.lectorul real (empiric) care e cititorul propriu-zis.

În activitatea de lectură se creează o legătură între opera literară și destinatar (cititor). Wolfang Iser identifică două extremități ale unei opere literare (,,artistică și estetică”). În zilele noastre, există cititorul ,,contemporan”, despre care criticul considera că e cel care ar trebui să recepteze mesajul textului ficțional și să asocieze întâmplările cu propria experiență de viață. În lucrarea sa, teoreticianul identifică și un ,,cititor ideal”, care nu este decât o ficțiune, deoarece trebuie să posede același cod ca și autorul. Elevul va deveni poate în timp un cititor experimentat, dar asta după ce urmează un îndelung proces formator, stadii diferite prin care le va trece descoperindu-se ca cititor. Interacțiunea dintre text și cititor e diferită de fiecare data, dar ea trebuie să existe și să completeze acele imagini, goluri ale cititorului ajutându-l să-și creeze propriile povești pe seama celor citite. ,,Lectura, ca activitate dirijată de către text, pune în relație procesul de prelucrare a textului cu efectele acestuia asupra cititorului." Textul îl provoacă pe cititor, îi oferă atât de multe, nu soluții, dar multe axe de orientare pe baza cărora se reușește receptarea.

Lectura și abilitățile de viață

,,Lectura este un fenomen social și psihologic în același timp care privește categorii diverse ale populației, diferite din punct de vedere al posibilităților intelectuale, al nivelului de cultură, al pregătirii profesionale și al vârstei." În sens tradițional și etimologic, lectura înseamnă descifrarea și înțelegerea unui text și evident implică și interpretarea acestuia. Lectura operei literare, activitate specifică literaturii, este cea presupune decodarea unui mesaj în funcție de competențele artistice ale cititorului: sensibilitate, imaginație, gust artistic, profunzime. Interpretarea textului depinde și de deschiderea acestuia, de posibilitatea pe care i-o lasă cititorului de a fi interpretat. Constantin Parfene în lucrarea Analize și interpretări literare vede lectura textului literar ca un proces dinamic, deschis, în care opera propune o gamă variată de virtualități, iar cititorul, cu orizontul lui de așteptare, selectează pe acelea care intră în acest orizont. De aici, posibilitatea lecturilor multiple, atât ca grad de profunzime cât și ca varietate ideologică.

Lucrările de didactica literaturii ilustrează două etape importante : cea a prelecturii numită în teoria receptării ,,formarea orizontului de așteptare al cititorului"și etapa postlecturii sau ,,a dialogului cu opera".

Modul de raportare la o carte se face și în funcție de etapele receptării propriu-zise, momentele premergătoare sunt descrise, cel puțin la o primă privire, într-un discurs teoretic simplu și concis; secvențele care surprind formarea orizontului de așteptare în A citi, a reciti de Matei Călinescu. Reiese faptul că acest orizont de așteptare îl are orice cititor, evident, în funcție de bagajul său ideatic. ,,Chiar înainte de a mă decide să citesc o carte, posed anumite așteptări, rezultate nu numai din familiarizarea cu genul de scriere aleasă, ci și foarte probabil dintr-un număr de supoziții specifice privind acea carte. (…) Așadar când îmi propun să citesc o carte , este foarte probabil să știu ceva despre ea: se prea poate să fi aflat întâmplător motivele pentru care trebuie sau nu s-o citesc".

Competențele de bază formate și dezvoltate în cadrul disciplinei limba și literatura română, care integrează două domenii distincte – educația lingvistică și educația literară, sunt: competența de comunicare (orală și scrisă) și competența de lectură, ambele având caracter general, o structură complexă și integrând mai multe competențe specifice (lingvistice, de receptare, textuală, culturală etc.). Formarea-evaluarea competențelor de comunicare și de lectură în școală se realizează procesual, integrator și instrumental, prin metode și tehnici specifice, de aceea procesul integrat de formare-evaluare a competențelor date solicită din partea cadrului didactic, în primul rând, cunoașterea teoriei lecturii, dar și a didacticii lecturii, în al doilea rând, stăpânirea metodologiei specifice de proiectare și realizare a activităților de formare-evaluare, selectarea metodelor adecvate. Resursa pedagogică esențială în formarea competenței de lectură o reprezintă textul, îndeosebi cel literar, care este purtător de sensuri și pe care elevul ghidat de profesor trebuie să ajungă să-l descifreze, obținând informații și devoltându-și abilitățile de viață de tipul celor de comunicare, sociale, de autocunoaștere etc. Descoperirea textului se face pas cu pas pornind de la înțelegerea lui, până la analiza, interpretarea și comentarea acestuia.

Prin abilități se înțelege comportamentul controlat care duce la atingerea unor țeluri, îndeplinirea unor obligații sau abordarea unei situații în funcție de cel puțin o anumită îndemânare pe care fiecare trebuie să o aibă . Abilitățile de viață reprezintă un set de priceperi necesare omului pentru a putea duce o viață la un nivel de calitate acceptabil, pentru a se dezvolta și a menține relații normale cu ceilalți, pentru a-și realiza scopurile propuse într-o anume perioadă de viață și pentru a face față diferitelor dificultăți. ,,Descrierea unei abilități de viață se face în termeni de comportament, de cunoaștere, de atitudini și de performanță, care reprezintă cele patru caracteristici ale acesteia. Oricât de mult s-ar strădui profesorul de limba română să-l ghideze pe elev pe tărâmul lecturilor de celebre, consacrate, valoroase, va trebui totuși să-l lase pe cititorul neinițiat să se plimbe și printre lecturile ce îi plac, va veni timpul când va căuta cu siguranța și lecturile provocatoare. E important să-l ajute să pătrundă printre ele, să le exploreze și să-și dezvolte sinele prin toate abilitățile de viață furnizate prin lectură. Solomon Marcus spunea într-un interviu: ,,Nevoia organică de poveste este cel mai natural mijloc de a-i atrage pe copii la lectură. Școala va trebui să înțeleagă rolul lecturii autentice și să vină în întâmpinarea nevoii de lectură a copiilor." De aceea și înțelegerea adaptării actului lecturii la modernitatea vremurilor e de acceptat, asta pentru că foarte mulți citesc, chiar dacă nu cartea, cu paginile ei de hârtie al căror miros îi farmecă, apelează la cărțile electronice. Și e tot o reușită, important e să nu renunțe la citit, să-și completeze tezaurul cărților copilăriei pentru a-l pregăti cum trebuie pe cel viitor.

Capitolul 2- INTRODUCERE ÎN E-LEARNING

2.1 Integrare și utilizare TIC în învățământul gimnazial

Odată cu dezvoltarea societății sunt urmărite și mijloacele care îi asigură acesteia progresul și noua abordare față de schimbările ce se impun. Acest lucru este urmărit cu interes și în cadrul procesului de învâțământ dorindu-se o creștere a calității acestuia și o reușită deplină.

Cunoscut sub denumirea de E-learning acest proces virtual de învățare se referă la valorificarea tehnologiei informaționale, dar și a resurselor cognitive umane pentru a ajunge la o cunoaștere profundă a subiectului, a temei sau disciplinei studiate. În lucrarea sa Instrumente pentru E-learning, autoarea, Mihaela Brut oferă mai multe definiții ale termenului e-learning printre care: modalitate de a facilita și îmbunătăți învățământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul și a tehnologiei comunicațiilor cum ar fi :calculatoare personale, telefoane mobile, internet sau set amplu de procese și aplicații te tip instruire asistată de calculator, învățare bazată pe Web, clase virtuale sau colaborarea online. Tehnologia informațiilor și comunicațiilor oferă o multitudine de instrumente și mijloace utile și accesibilie pentru desfășurarea activităților educaționale de la școală și de acasă. Noi, profesorii acestei generații trebuie să ne pliem cât mai mult pe profilul elevilor actuali și asta înseamnă să ne specializăm și pe valorificarea mijloacelor IT pentru a transpune mai bine și mai atractiv conținutul educațional. La unele discipline acest demers pare mai ușor și chiar cu rezultate remarcabile, dar pentru disciplinele umaniste pare puțin mai anevoioasă implementarea TIC în procesul predării-învățării-evaluării.

Din punct de vedere metodic și didactic ,,instruirea asistată pe calculator pătrunde sub diverse forme tot mai mult în procesul de instrucție din cadrul lecțiilor de limba și literatura română fie pentru vizualizarea informațiilor, afișarea de scheme, găsirea unor informații, creare, autoevaluare." Dar cu toate astea mijloacele IT în grade diferite nu lipsesc din activitatea didactică, aici fie vorbim de simpla utilizare a laptopului, a videoproiectorului la clasa sau accesarea internetului, într-o oarecare măsură aproape fiecare profesor valorifică tehnologia modernă. Acest lucru reprezintă cea mai complexă formă de integrare a educației informale în educația formală. Evident că utilizarea TIC este condiționată de existența în clasă și acasă a unor mijloace tehnice minime, dar în ultima vreme acest lucru nu mai e un impediment, cel puțin internetul e cumva la îndemâna tuturor și merită folosit și în scopuri educaționale, nu doar pentru că e la modă, ci pentru că oferă multe facilități. Meritul său principal este acela de a solicita gândirea și creativitatea elevilor care sunt puși în situația de a folosi cuvinte-cheie pentru găsirea informațiilor dorite, datorită caracterului interactiv dintre elev și calculator, elevul e pasionat de tainele sale și atunci pătrunzând în misterele aplicații își rezolvă altfel și cerințele de la limba și literatură.

Competența digitală, una dintre cele 8 competențe-cheie, stabilite în cadrul de referință de către Comisia Europeană, vizează utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării. Acest  aspect presupune utilizarea critică și cu încredere a mijloacelor media electronice  la școală, în timpul liber și pentru orice comunicare sau pentru rezolvarea în ritm propriu a unor sarcini de lucru. Aceste competențe se referă la gândirea logică și critică, la abilitățile de management a informației la standarde înalte și la abilități de comunicare dezvoltate. La nivelul de bază, abilitățile TIC cuprind utilizarea tehnologiei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce, prezenta și schimba informații și pentru a comunica și a participa în rețele, prin Internet. E de mare ajutor să utilizezi tehnologia pentru a ușura activitatea și a da o formă și mai atractivă materialelor didactice, în plus accesul este neîngrădit, transmiterea, prezentarea, distribuirea sunt factori pozitivi ce merită să fie luați în calcul în momentul alegerii alternativelor TIC pentru activitățile didactice.

Este important de valorificat în abordarea textului literar toate metodele și mijloacele care-și dovedesc utilitatea în procesul receptării. În acest sens vom face uz de mijloacele și materialele aflate la dispoziția noastră, mai vechi sau mai noi, dar adaptate obiectivelor propuse doar pentru a reuși optimizarea receptării și apropierii elevilor de învățarea de plăcere, în cazul literaturii, apropierea de text printr-o altfel de receptare. ,, În școala modernă, profesorul are la dispoziție o gamă variată de mijloace, de la cele clasice: tablă, scheme, planșe, tablouri, până la noile tehnologii informaționale și de comunicare cu funcții diverse: de comunicare propriu-zisă a noilor cunoștințe, de demonstrație, de simulare, de motivație, de evaluare etc. Indiferent de canalul folosit, ele trebuie să servească creșterii eficienței."

Un alt pas în modernizarea receptării textului literar este acela de a apela la toate mijloacele actuale față de care elevii de astăzi manifestă un real interes: telefon, internet, aplicații, site-uri, cu alte cuvinte mijloacele TIC- tehnologia informațiilor și a comunicațiilor. Această reorientare este cumva o necesitate deoarece realitatea modernă surprinde transformare radicală. Pentru noile generații de elevi, deja obișnuiți cu avalanșa de informații multimedia, conceptul de asistare a procesului de învățământ cu calculatorul este o cerință intrinsecă. Calculatorul, internetul sunt atât de familiare lor încât le-au transformat în jucării, în prieteni cu care își petrec timp foarte mult. A intrat deja în obișnuința zilnică utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire, socializare, promovare. Chiar dacă se pot găsi și dezavantaje ale apropierii de tot ce înseamnă internet și device-uri, atâta vreme cât există un echilibru și o utilizare rațională, lucrurile nu pot fi vazute decât în latura lor pozitivă.

Existând acest interes al ,,generației Internet" el trebuie exploatat și în direcția îmbunătățirii activităților de învățare. Astfel, ,,utilizarea mijloacelor TIC în învățământ va conduce la deplasarea accentului de la un mediu de învățare centrat pe profesor la unul centrat pe elev, profesorul nemaifiind sursa-cheie de informație și de transmitere a cunoștințelor, ci colaboratori activi în educație ca și elevii."

2.1 Optimizarea activității didactice prin utilizarea mijloacelor IT

Pe lângă valențele formative și informative ale utilizării TIC, un aspect foarte important al acestor mijloace, și anume cel al atractivității. Mijloacele TIC moderne sporesc semnificativ atractivitatea procesului educativ. Se cunoaște și faptul că există o limitare principială a posibilităților de utiliare TIC ce poate fi depășită printr-o preocupare permanentă a profesorului de a-și îmbunătăți aceste abilități tehnice. Studii din domeniul comunicării arată că învățarea este mai eficientă atunci când se folosește și suportul verbal: persoanele rețin peste 75 % din ceea ce văd, aproximativ 15 % pe cale auditivă, restul combinarea tactilului cu celelalte simțuri.

Instruirea programată

Platformele e-learning reprezintă o alternativă educațională oferită de Web pentru organizarea cursurilor sau lecțiilor online. ,,Orice școală sau instituție de formare profesională poate oferi fiecărei discipline un spațiu Web în care profesorii să își posteze sau să editeze diverse materiale didactice, teme pentru elevi, testări online, catalog de note, comunicând cu elevii inclusiv.,,Introducerea calculatorului în școală și valorificarea lui în instrucție și autoinstrucție a devenit, în ultimii ani o consecință firească a dezvoltării tehnologiei informaționale a transformării calculatorului într-un instrument de lucru de mare necesitate.." Realitatea a dovedit apropierea noastră de calculator, utilizarea acestuia e aproape obligatorie, beneficiile sale nu pot fi ignorate. Chiar și în școală, dincolo de orele de TIC, calculatorul și internetul trebuie să pătrundă, să ajute și contribuie la schimbarea în bine. În sensul acesta printr-o distribuire echilibrată a sarcinilor de învățare/ evaluare, am putea să combinăm mijloacele tradiționale cu cele de tip digital pentru a fi mai siguri pe reușită. Dacă i se propune un proiect elevului, cu siguranță, toate aplicațiile web îi vor servi unei prezentări calitative și asta fără a-l îndepărta de lectură, documentare, pix, hârtie.

Calculatorul poate fi utilizat cu succes și în cadrul orelor de literatură, de gramatică și de comunicare. În cadrul orelor de gramatică și de comunicare este cel mai mult folosit pentru că se realizează mai ușor o formă de aprofundare sau de testare a cunoștințelor. Profesorul lucrează singur pe calculator fișa cu dirijarea învățării și o propune copiilor sau apelează la diverse aplicații sau platforme care pun la dispoziție diferite materiale facilitând astfel învățarea, evaluarea, obținerea rapidă a rezultatelor și a unui feedback.

,,Platformele e-Learning sunt infrastructuri de învățare controlate software. O astfel de platformă este localizată pe un calculator conectat la Internet sau situat într-un Intranet, fiind accesibilă în mod obișnuit prin intermediul unui browser Web." Beneficiile utilizării acestor platforme educaționale sunt unele reale și sunt date de accesibilitate, de educația individualizată oferită în funcție de stilul de învățare al fiecăruia și de învățarea centrată pe elev.

Lucrările de didactică modernă au încercat să acorde mai mult interes instruirii asistate de calculator pentru că există un spijin real pe care-l acordă actului învățării. Furnizarea virtuală, dar rapidă a unor dicționare, enciclopedii, cărți în format pdf sau audiobook-uri, înregistrări, tutoriale, ecranizări, vloguri de prezentare sau valorificarea unor aplicații educaționale, sunt aspecte care aduc îmbunătățiri procesului de învățare. Interesul crescut al generației actuale pentru spațiul online nu e de neglijat; în acest sens toate instituțiile de învățământ și de cultură se adaptează, au apărut: ,,Bibliotecile virtuale, blogurile literare și diversele site-uri de literatură ale unor reviste literare, școlare (Observator literar, Dilema Veche) ce pun la dispoziția elevilor multe texte literare sau vin în întâmpinarea dorinței de a fi la curent cu noutățile editoriale."

2.3 Instrumente TIC utilizate în procesul educativ

Utilizarea internetului și a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învățământ, fiind totodată o formă de integrare a educației informale în educația formală, o reoerientare a actului didactic .În analiza noilor tehnologii autorul Traian Anghel urmărește toate abordările educaționale care optimizează învățarea. Astfel, evidențiază rolul major al instrumenteleor Web în educație fără a exclude beneficiile mijloacelor tradiționale de învățare. ,,Preocupări recente de sistematizare a modelelor învățării arată că, până în prezent, psihologia educațională a utilizat trei metafore sau paradigme ale învățării: metafora asociaționistă, metafora procesării informației și metafora constructivistă. În context constructivist, rolul tehnologiilor moderne constă în a-i pune pe elevi/studenți în legătură pentru colaborare. Rolul educatorului rămânând acela de a-i ajuta pe studenți să lucreze în grup pentru a analiza și rezolva problemele " După psihologul rus Vîgotski, activitatea de instruire trebuie să respecte următoarele principii: învățarea este o activitate socială, colaborativă, aceasta trebuie să se realizeze într-un context semnificativ fără a se separa de învățarea pe care copiii o au în lumea reală și obligatoriu experiențele exterioare să se coreleze cu experiența școlară.

Consider utilă analiza comparativă a celor două moduri de abordare a educației: tradițional și constructivist

Abordarea tradițională vs. abordarea constructivistă

Analizând cele două abordări, tradițională și constructivistă, descopăr că ele ar putea fi completate și de descoperirile mele zilnice de la școală, și evident, susținerea abordării constructiviste vine din nevoia schimbării paradigmei educaționale, dar pentru a aduce îmbunătățiri nu trebuie să găsim doar minusurile abordării tradiționale. Abordarea constructivistă este o necesitate, tehnologia avansată, noile preocupări ale generațiilor actuale, graba, cotidianul, nevoia tehnologiei sunt doar câteva din cauzele care determină această abordare. În mod clar, elevii de astăzi au nevoie și de alte contexte de învățare și de alte forme de cunoaștere care să-i ajute să-și dezvolte abilități, competențe, bagajul lor de cunoștințe trebuie să nu fie doar cantitativ, ci calitativ, să îi ajute să rezolve oricând și singuri diverse probleme cât mai creativ și mai eficient. Aș adăuga alte câteva puncte de interes oferite de abordarea constructivistă: elevul e angajat în actul învățării pentru el și nu pentru un examen, profesorul e mult mai flexbil, mai creativ, mai inovativ, timpul învățării se poate prelungi în funcție de nevoile fiecăruia, activitățile sunt mai antrenante, mai interesante, rezultatele învățării se pot realiza prin metode cât mai diverse și de multe ori chiar elevul singur o face.

Și dacă în cele mai multe situații mijloacele IT sunt utilizate cu ponderație, există și situații independente de voința profesorului când rămân singura modalitate de a comunica și de a lucra cu elevii. O astfel de situație o reprezintă actualitate pe care o trăim când suntem nevoiți să ne îndepărtăm unii de alții și să renunțăm și la modalitățile tradiționale de învățare. Și cu toate acestea, profesorul nu renunța și caută să-și îmbunătățească toate cunoștințele pentru a crea un cadru de învățate prin intermediul tehnologiei informației și a comunicațiilor. În acest sens încearcă să păstreze contactul cu elevii predând, învătând și evaluând la distanță. Pentru asta profesorul s-a informat serios și a creat o bună colaborare cu părinții și elevii pentru a obține succesul acestui proces nou pentru învățământul românesc. Stabilindu-și instrumentele de predare -învățare corespunzătoare din multitudinea celor ce se găsesc în mediul virtual actual: zoom, skype, Google Classroom, Meet, Cisco Webex, Microsoft Teams. O platformă educațională este o alternativă eficientă a școlii tradiționale, imposibil de păstrat doar ea, dar accesată cu mai mult curaj devine salvatoare, oferă și elevului și profesorului siguranța contactului, prelungirea învățării, asigurarea intimității, un climat motivațional, noutate și vizibilitate.

Învățarea într-o clasă virtuală

Clasa virtuală este un spațiu online privat , accesibil pe Internet, pe care profesorii îl pot utiliza pentru a sprijini învățarea. O clasă virtuală permite elevilor și profesorilor ca și în clasa tradițională să participe în timp real la lecții și discuții și uneori să le programeze într-un moment al zilei dorit. O clasă virtuală beneficiază de coordonarea unui tutore, care efectuează activități diverse: planifică activitatea clasei de elevi, creează, analizează și evaluează teme propuse, identificând pentru fiecare elev problemele care au apărut în activitatea sa. Un model de clasa virtuală îl pun la dispoziție diferitele platforme educaționale existente.

Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, e nevoie de trei tipuri de resurse:

O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, surprind câteva din cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom , Google Meet , Microsoft Teams, acestea vin cu sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit, e securizat, e bine gestionat și relativ ușor de consultat.

Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului. Aici se utilizează în prezent Google Classroom, Microsoft Teams și alternative folosite de profesori, precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo, având aplicații coumune sau proprii.

Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici sunt incluse aplicații precum ASQ, Kahoot, Videoant, Quizziz, Quizalize, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, biblioteci virtuale (zipper.ro), teme și studiu individual.

Videoconferințele sau întâlnirile video

Una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video este ZOOM care permite crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde se pot invita până la 100 de participanți prin intermediul unui link limita fiind de 40 de minute. Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să vă înscrieți cu e-mailul școlii aici, nu doar cu ajutorul contului personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom folosind adresa școlii vor putea organiza întâlniri din conturile lor.

Elevii nu au nevoie de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra într-o întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește profesorul de pe ecranul său (opțiunea share screen), se pot vedea și auzi reciproc dacă au microfoane și camere web instalate pe aparatul pe care îl folosesc. Această opoțiune a întâlnirilor video o putem găsi și la celelalte platforme amintite mai sus. Teams-ul și Meet-ul funcționează cam pe aceleași principii, deci pe baza unui cod trimis prin link elevilor, și acestea având posibilitatea întâlnirii video în cadrul căreia să se poată distribui materiale diverse.

Aplicația Kahoot

În era digitală, a învăța prin intermediul calculatorului și, mai ales, cu ajutorul telefonului mobil este o provocare atât pentru elev cât și pentru profesor. În încercare de a da și alte utilizări telefonului, am descoperit utilitatea acestei aplicații interactive și mai mult decât atât a fost foarte bine primită de copiii de la clasa la care am experiment utilitatea TIC în receptarea textelor.

Kahoot! este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie educațională. Lansat în august 2013 în Norvegia, Kahoot! este acum folosită de peste 50 milioane de oameni din 180 de țări. Profesorul poate aplica la această formă modernă de evaluare creând un joc distractiv în câteva minute; după ce lucrează și consolidează anumite conținuturi poate realiza o serie de întrebări în format digital, numărul de întrebări depinde doar de alegerea acestuia, de necesitățile învățării, evaluării. Se pot adăuga imagini, clip-uri video și diagrame întrebărilor pentru a face testul cât mai plăcut. De asemenea, profesorul introduce și răspunsurile corecte pentru a vedea imediat ce se încheie testul fiecare dintre elevi clasamentul. Kahoot-urile se joacă cel mai bine în grup, de exemplu cu o clasă înteagă. Jucătorii răspund întrebărilor de pe propriile dispozitive, de obicei de pe telefoane, în timp ce întrebările și răspunsurile sunt afișate pe un ecran comun, pentru a uni lecția.

Jocul creează un "moment-foc de tabără", încurajând jucătorii  să interacționeze.
Pe lângă puterea de a crea propriul kahoot, jucătorii pot să caute prin milioanele de jocuri deja existente. Jocul nu le ia mult timp, dar îi provoacă să-și amintească detalii ce i-ar putea ajuta să iasă câștigători, ce-i determină permanent să performeze.

Socrative.com- puternic instrument de evaluare online

Prin intermediul acestui instrument profesorul poate obține date instantanee de la elevi. În funcție de preferință și utilizare se pot crea teste cu variante multiple, adevărat sau fals sau cu răspuns scurt. Rezultatele sunt afișate în timp real, ca și la alte aplicații de acest tip se pot face și rapoarte fiecărui elev sau pe clasă, rapoartele se pot verifica oricând de către profesor pentru notare sau pentru prezentarea lor părinților. E un instrument antrenant, cu exerciții diverse cu punctaje ce pot fi grupate pe capitol încât să fie păstrate într-un fel de culegere digitală.

Voki (http://www. Voki,com) este un serviciu gratuit care permite crearea de avatare personalizate și transformă textul scris în mesaj vocal, Ele pot fi folosite pe blog, profil, în mesaje de e-mail sau ca prezentări ale participanților în proiecte. Sugestii: utilitatea unui instrument ca Voki este modul în care oferă elevilor timizi o voce.

proProfs Quiz Maker

Este un instrument pentru generare de teste online cu opțiuni variate de siguranță, de notare, de afișare a statisticilor. Conține șase tipuri de teste și chestionare, în care pot fi incluse imagini sau videoclipuri.

Glogster

O platformă web, practic un instrument util pentru diverse prezentări, proiecte tematice de literatură sau limbă română. Utilizatorii, elevi sau profesori o pot folosi cu succes alături de alte mijloace clasice sau independent de altele. E o propunere atractivă prin care se pot încărca cu ușurință fotografii, clipuri video, texte diverse pentru a fi prezentate electronic și celorlalți. E foarte ofertantă și utilă. Profesorul are posibilitatea de a crea și înregistra un mediu online unic, atractiv, practic o clasă virtuală din care să facă parte toți elevii și fiecare să-și construiască domeniul oricând și în orice mod alege. Practic acolo se realizează gloguri, postere interactive pe bază un configurații, animații deja găsite acolo, dar căreia ei îi pot face diverse modificări în funcție de interese, îi pot adăuga texte, material audio, pot integra mai multe discipline și pot obține cu ușurință lucruri foarte interesante care se păstrează la profilul fiecăruia, dar care pot fi făcute și publice.

Bubbl.us

Este o aplicație foarte utilă prin intermediul căreia se pot realiza diverse hărți conceptuale colaborative, atât pregătite dinainte și utilizate în cadrul lecției, dar și sincron, respectiv în timpul predării/învățării. Aceste scheme sunt binevenite pentru o mai bună gestionare a conținuturilor învățării, fie ele de conținut, tematice, de la literatură sau de la gramatică sunt de mare ajutor. În general elevii se tem la literature de conținuturile ample, stufoase a căror învățare o resping, prin intermediul hărților mentale le ușurăm învățarea. Nu necesită eforturi tehnice sau de timp, plus că se pot realiza și individual și pe grup. Impactul vizual al acestor hărți/scheme ușor de realizat facilitează reținerea unor aspect de o anumită însemnătate care pot fi valorificate de elev și în alte secvențe ale învățării, putându-se interveni asupra lor oricând pentru extindere, completare, configurare.

Padlet

Padlet este o aplicație online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurință opiniile pe un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall-perete). Peretele este, de fapt, o pagină web unde utilizatorii publică scurte mesaje conținând text, imagini, clipuri video și / sau legături de care se pot folosi oricând pentru suținerea unei teme, a unor păreri.. Poate fi folosit pentru sesiuni de brainstorming, pentru a posta adrese de Internet utile, cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o temă dată. Colaboratorii pot fi invitați prin e-mail sau cu ajutorul URL–ului. ,,Padlet este utilizat pentru socializarea clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la egal la egal, colectarea cercetării și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui subiect sau a unui concept studiat. Este o aplicație usor de folosit de către elevi si de către profesori." Este un instrument digital utilizat colaborativ, elevii pot încărca teme pe avizierul creat de profesor, pot aprecia temele colegilor sau pot realiza aviziere virtuale multimedia, în echipă, pentru a demonstra o idee, pentru a susține o prezentare, pentru a indica și comenta resurse relevante pe o temă dată etc.

Google Jamboard

Este o aplicație Google, o tablă albă ce se folosește doar prin intermediul Google Meet, această tablă are o interfață prietenoasă și diverse opțiuni, culori, formate, instrumente de scriere, creioanele de diferite culori, mărimi. Este tot o unealtă colaborativă ce facilitează interacțiunea dintre mai multe persoane proiectarea se face pe videoproiector sau se poate partaja documentul realizat în colaborare, dar cu produsul fiecăruia pe care se pune numele.

Blogul

Termenul provine din limba engleză și înseamnă jurnal pe internet. Astfel, blogul reprezintă un instrument de facilitare a interacțiunilor umane în care sunt expuse ideile și comentariile autorului, dar și a altor vizitatori. Blogurile sunt de două categorii: cu un singur autor și cu mai mulți autori. Autorii pot restricționa publicarea pe blog doar a propriilor mesaje sau pot permite vizitatorilor să lase comentarii. Utilitatea blogurilor pentru e-learning este multiplă: pot fi sursă de idei și informații despre un anumit subiect, iar cunoașterea reciprocă are un impact deosebit asupra închegării unei clase de elevi. Blogurile înregistrează procesele de învățare și oferă feedback, responsabilizează pentru că necesită actualizare, grijă pentru conținut și editare, promovează idei. Discuțiile de grup, transmiterea unor informații, comunicarea unor rezultate sau a unor experiențe comune vor spori nu numai interacțiunile interpersonale pozitive, dar vor intensifica, de asemenea, eficiența învățării. Elevii și profesorii pot posta oricând și de oriunde on-line, pot citi ceea ce cred colegii lor, pot interacționa, fără niciun fel de limite, iar părinții pot avea acces de oriunde și oricând la activitatea copiilor.

2.4 Beneficii ale utilizării mijloacelor de învățare electronice

Cele mai multe beneficii ale utilizării mijloacelor electronice sunt legate de interacțiunea permanentă și performantă cu tot ce vine în sprijinul realizării unor lecții de calitate. Fie că vorbim de utilizarea acestor mijloace pentru crearea materialelor didactice, fie că vorbim de transmiterea tuturor informațiilor online, toate ajută profesorul să fie pregătit să-și atingă obiective mărețe ce nu pot fi realizate fără apelul la mijloacele TIC.

Rolul major al instrumentelor Web în educație, fără a exclude beneficiile mijloacelor tradiționale de învățare, nu poate fi contestat, mai ales dacă această deprindere digitală e corect valorificată și gestionată. Și dacă în cele mai multe situații mijloacele IT sunt utilizate cu ponderație, există și situații independente de voința profesorului când rămân singura modalitate de a comunica și de a lucra cu elevii. O astfel de situație o reprezintă actualitate pe care o trăim când suntem nevoiți să ne îndepărtăm unii de alții și să renunțăm și la modalitățile tradiționale de învățare, dar în niciun caz la învățare. Și cu toate acestea, profesorul nu renunță și caută să-și îmbunătățească toate cunoștințele digitale pentru a crea un cadru de învățare prin intermediul tehnologiei informației și a comunicațiilor. În acest sens încearcă să păstreze contactul cu elevii comunicând, distribuind conținuturi, predând, învățând și evaluând la distanță. Pentru asta profesorul s-a informat serios și a creat o bună colaborare cu părinții și elevii pentru a obține succesul acestui proces nou pentru învățământul românesc. Stabilindu-și instrumentele de predare -învățare corespunzătoare din multitudinea celor ce se găsesc în mediul virtual actual: Zoom, Skype, Google Meet, Cisco Webex, Microsoft Teams. E un proces ce trebuie foarte bine gestionat atât din punct de vedere a eficienței și creativității cât și din perspectiva siguranței în spațiul virtual. Cu ajutorul resurselor online se poate învăța de acasă doar beneficiind de un device și conexiune la internet, de organizarea unui spațiu de lucru potrivit, adică o clasă virtuală și un program de predare –învățare-evaluare dinamic, atractiv, interactiv.

Cetățenia digitală este un concept care îi ajută pe profesori, liderii tehnologici, dar și pe părinți să înțeleagă ceea ce elevii utilizatori de tehnologie ar trebui să știe și să valorifice pentru a utiliza tehnologia într-un mod corespunzător. ,,Cetățenia digitală este mai mult decât un instrument didactic, ea reprezintă și o modalitate de a pregăti elevii pentru o societate dominată de tehnologie."

Elevii înțeleg probleme umane, culturale și sociale legate de tehnologie și au un comportament legal, etic, responsabil. Ce fac ei singuri sau ajutați de profesori: a. susțin și practică folosirea sigură, legală și responsabilă a informațiilor și tehnologiei; b. manifestă o atitudine pozitivă față de utilizarea tehnologiei, care sprijină colaborarea, învățarea și productivitatea; c. demonstrează o responsabilitate personală pentru învățarea pe tot parcursul vieții; d. manifestă spirit de conducere pentru cetățenia digitală.

Pentru lecțiile de limba și literatura română îndeosebi profesorul alege predarea-învățarea online de tip sincron pentru că este cea mai cea mai potrivită și apropiată de metoda tradițională. Stabilindu-se întâlniri de tip videoconferință prin intermediul unei platforme potrivite, elevii reușesc să își vadă profesorul, discută, intervin pe parcursul orei, pot urmări materialul didactic partajat de profesor și în același timp iau notițe pe caiet, păstrându-se interactivitatea lecției, ulterior întâlnirii punându-și pe platforma clasei lor virtuale temele, sarcinile de lucru rezolvate. Oportunitățile oferite de platformele de învățare online sunt numerose, atractive, actuale și de mare ajutor, ba mai mult decât atât sunt primite cu mare interes de copii, pentru ei fiind de multe ori mai ușor de utilizat, iar surpriza cea mai mare vine din faptul că și interesul lor pentru învățare crește, rezultatele sunt vizibile. Ceea ce în momentul actual e doar un exercițiu de adaptare, acesta poate deveni un mijloc prioritar de organizare a procesului didactic pe viitor și asta pentru că tehnologia nu vine să înlocuiască nimic din ceea ce e bun și clasic, ci vine să ofere ajutor acolo unde chiar e necesar, acolo unde clasicul are limitele sale.

Capitolul III – ESTETICA TEXTELOR LITERARE PROPUSE ÎN CORPUS

3.1 Actul lecturii între plăcere și necesitate

Competența de comunicare definită ca ,,abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente și fapte atât în scris , cât și oral ", e foarte importantă în programa școlară de gimnaziu și se referă la capacitatea elevilor de a produce și interpreta mesaje în funcție de situația de comunicare. În prezent ideea de competență a început să fie completată de cea de performanță , ceea ce implică o integrare atentă a competenței de comunicare, a competenței socioculturală, a performanței lingvistice și a competenței literare. Marilena Pavelescu în lucrarea Metodica limbii și literaturii române evidențiază faptul că programa de gimnaziu nu-și propune să le formeze elevilor o cultură literară elitistă, nici să facă din ei critici literari, dar are printre finalități însușirea unui bagaj lexical, literar și cultural care să le faciliteze comunicarea, prin transmiterea unor modele de comportament responsabile pentru determinarea identității etnice, naționale, religioase, sociale și pentru crearea seturilor de valori, gânduri și sentimente ale fiecărei persoane dintr-un microgrup. Dacă pentru competența lingvistică e oarecum suficientă cunoașterea limbii, pentru performanța în comunicare și aspectul integrator, se impune literatura, și de aici nevoia de lectură.

Așadar, este necesară formarea competenței de lectură prin abordarea textului literar , nonliterar sau de graniță. Lectura apare ca o activitate de bază a elevului, desfășurată nu doar la disciplina literatura română unde e cel mai intens valorificată, iar formarea competenței de lectură implică activități de înțelegere și receptare, decodare și interpretare, transformare, producere de noi sensuri și transformarea la finalul claselor liceale a cititorului neexperimentat într-un cititor avizat capabil de a produce texte, de a înțelege adâncimile textului, de a-și forma diferite capacități de analiză, interpretare, argumentare, gândire critică. Este acesta de fapt cititorul ideal, cel pe care ar vrea oricine să-l întâlnească pentru că datorită lecturii a devenit o personalitate capabilă să înțeleagă toate tainele lumii, să se exprime corect, nuanțat și expresiv față de diversele teme, aspecte existențiale. Deși majoritatea consideră că în ultimii ani societatea românească trece printr-o criză acută a lecturii, motiv care îngrijorează, foarte mulți pasionați de lectură, dintre oamenii de cultură ai României au scris pledoarii despre cărți. Principala motivație a elevilor legată de puținul timp dedicat lecturii este legată de lipsa timpului, deși găsesc timp foarte mult pentru a-l petrece pe diverse dispozitive mobile și electronice. Într-un interviu acordat de Florentina Sânmihăian pentru Dilema veche privitor de la lecturile obligatorii și la cele esențiale într-o epocă a digitalizării aceasta semnala toate noile tentații ale elevilor de azi, dar și rolul major al profesorului care trebuie să încerce să-și cunoască elevii, să afle ce îi interesează, de ce le place sau nu să citească, care sunt experiențele de învățare nonformală pe care aceștia le au: ,,orice profesor dacă vrea, poate să găsească modalități de a-i implica pe elevi în lectura exploratorie și interpretativă, prin diversificarea perspectivelor de abordare și prin valorificarea strategiilor și noilor tehnologii pe care copii le mânuiesc cu ușurință. " O perioadă esențială pentru formarea gustului lecturii este cea cuprinsă între 10-14 ani , de aceea în această perioadă copilul trebuie să se întâlnească frumos cu ficțiunea, să experimenteze bucuria lumilor descoperite și să-și ia avânt spre alte universuri. Dar pentru că și lectura este un exercițiu de durată am avut răbdarea de a le crea întâlniri periodice cu altfel de cărți, i-am provocat la explorare și chiar la scrierea propriilor cărți, i-am stimulat și apreciat pentru orice efort dovedeau, le-am ascultat propunerile, preferințele, interesele, i-am încurajat să persevereze.

,,Accentul pus pe dezvoltarea competenței de lectură se explică prin complexitatea acestui proces care presupune observare, precizie, nuanțare, elaborare, identificare și construire, confirmare și infirmare de sens, reflecții și imaginație. " Utilizarea ,,lecturii ca o materie-instrument, de care fiecare se servește toată viața" și în cadrul altor discipline, dar și pentru viitor are de fapt în vedere anumite finalități precum: cultivarea atitudinilor și aptitudinilor cognitive, comunicaționale, dezvoltarea competenței informaționale și stimularea continuă spre studiu individual, spre lectura funcțională și problematizantă.

În acest sens am încercat, după aplicarea unui chestionar privitor la lectură să creez o listă de lectură pe care să o propun elevilor pe parcursul unui an școlar. Cărțile selectate, mai multe decât cele păstrate în corpus au fost în special din literatura română contemporană. Cărțile au fost citite în formatul lor tradițional, tipărit, dar ca element de noutate pentru care am arătat și eu și elevii destul de mult interes a fost apelul la lectura unor cărți în format electronic, adică prin accesarea internetului unii dintre copii au citit online, unele cărți au fost descărcate în format PDF sau în format digital descărcate prin intermediul unui Ebook Reader, cum e Kindle. Alegerea literaturii contemporane pentru copii a a fost influențată de răspunsurile primite de la elevi în urma chestionarului, dar și în urma discuțiilor cu aceștia de la orele de literatură română când descopeream că sunt mai interesați de cărțile ce le vorbesc pe limba lor, care au teme, personaje și mister și sens. Da, e adevărat că deși selecția acestor cărți din cadrul cursului opțional Lectura și abilitățile de viață a fost făcută prin consultarea prealabilă cu aceștia, au fost și elevi care nu au primit cu interes recomandările făcute, motivând deinteresul pentru tema cărții, pentru stilul scriiturii. În etapa de orientare a lecturii textelor sau fragmentelor de text am conversat cu ei pe diverse teme de lectură, le-am prezentat chiar mai multe titluri , coperte ale unora dintre cărți regăsite și în corpus, am propus citate, am umblat prin rafturile mini-bibliotecii noastre, am consultat site-uri și bloguri de lectură și am încercat stimularea interesului de a citi și de a se angaja cumva cu încredere în acest proiect.

E foarte dificil să reușești să răspunzi nevoilor și preferințelor literare în cazul fiecărui elev dintr-un colectiv de 24. Pe cât de greu a fost să-i implic în acest ,,maraton ficțional", pe atât de mulțumitor a fost să văd că au răspuns solicitării de a citi și de a se implica în activitățile destinate cărții respective peste 50% dintre elevi, ba chiar cei care la începutul demersului meu experimental au recunoscut dezinteresul față de această activitate, încet-încet s-au lăsat convinși că merită efortul, că li se potrivește, că le place.

Pentru a crea și mai atractiv acest context întreprins am apelat și la cunoștințele și interesele lor digitale, în sensul în care pe lângă abilitățile cognitive și interpretative, le-am promovat și pe cele tehnice. Am utilizat cu măsură mijloacele tehnologiei informațiilor și comunicațiilor pentru a ajuta la implicarea mai activă în diferitele sarcini de producere de text, fișe de lectură, video-uri, prezentări, exerciții de consolidare și evaluare a textelor literare propuse.

3.2 Strategii didactice folosite pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului

Așa cum evidențiază Marilena Pavelescu didactica literaturii așază în centru intenția de a face vizibil modul în care se constituie sensul în actul lecturii. Datoria profesorului de limba și literatura română fiind aceea de a dirija pașii elevilor, cu răbdare, spre ceea ce e miracol și devenire. În prim-plan va poziționa cititorul, elevul, pe care îl va invita și învăța să colaboreze cu textul. ,,Această focalizare a demersurilor didactice este expresia noii pedagogii centrate pe elev, dar reflectă și noile direcții din teoria literară, care consideră textul literar ,,o operă deschisă"și insistă aproape obsesiv asupra momentului lecturii , al interpretării, al colaborării sau cooperării receptorului cu autorul.

Receptarea textului literar trebuie realizată, evident, prin contact direct cu textul, cu opera literară, de preferat integrală și personală, nu prin intermediul rezumatelor sau comentariilor găsite pe internet sau prin alte cărți. Lectura este văzută ca un proces prin care elevul-cititor își creează propriul text, actul lecturii solicitându-i și înțelegerea, valorificarea conținutului și interpretarea semnificațiilor.

,,Un scenariu construit de Robert Scholes citat și de Alina Pamfil în lucrarea sa urmărește schițarea unui parcurs al actului lecturii și al interpretării format din patru tipuri de relații între cititor-text: 1. Intrarea în lumea textului; 2. A explora lumea textului din interior; 3. A păși înapoi și a regândi datele; 4. a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența."

Având în vedere etapele cunoscute și amintite ale lecturii se vor urmări câteva dintre posibilele strategii pe care profesorul alături de elevii săi trebuie să le urmărească și să și le însușească pentru o lectură corectă.

Strategii specifice prelecturii

Se vor avea în vedere în primul rând cele care vizează conturarea orizontului de așteptare prin:

Secvențe care își propun conturarea orizontului de așteptare din perspectivă tematică.

Acestea se realizează prin activități care permit anticiparea unor conținuturi pornind de la

titlul operei, de la ilustrații, la titlurile, subtiturile capitolelor. Aceste elemente paratextuale pot oferi chei de lectură care ajută la direcționarea sensului, sunt primele elemente care-i formează elevului o părere despre text. Rolul profesorului constă în apropierea elevilor de lectură, descifrarea și interpretarea textului, prin propunerea unor exerciții de descoperire , de exprimare a opiniei, de comparație doar pe baza cunoștințelor literare pe care le au, fără a ști încă textul.

Secvențe care își propun conturarea orizontului de aștepare din perspectiva genului

Se referă la anticiparea unor experiențe de lectură care permit extinderea înțelegerii în următoarele moduri: prin descoperirea unor trăiri interioare intense, prin cunoașterea unor lumi și a unor istorii, prin discutarea unor aspecte privitoare la problematică, la anumite cuvinte cheie, la tipul ficțiunii.

,,Obiectivele acestei etape pot viza atât conturarea atitudinii estetice și a orizontului de așteptare al cititorului-elev, cât și diminuarea dificultăților de comprehensiune și interpretare. În plus etapa de prelectură poate răspunde intenției de a proteja textul de o receptare inadecvată."

Rolul postlecturii în receptarea textului literar

,,Postlectura, secvență plasată după încheierea receptării, definirea acesteia necesită circumscrierea etapelor anterioare, reprezentate de interpretare și de aplicare." Secvența interpretării propriu-zise sau construcția de semnificație este de fapt punctul cel mai important al receptării pentru că este momentul în care elevul încearcă să-și verifice semnificațiile textului, își dă răspunsuri întrebării ,,Despre ce vorbește textul?" Este vorba despre confruntarea semnificațiilor construite de cititor cu cele intenționate de autor.

,,Secvența evaluării semnificațiilor construite pe parcursul lecturii din perspectiva relevanței pentru cititor, pentru viața lui și pentru lumea în care trăiește." Această secvență pune în perspectivă lectura individuală a elevului și urmărește descoperirea mesajului prin propriul filtru, urmărind ce face elevul cu toate semnificațiile găsite.

Comprehensiunea textului, adică abilitatea de a stabili relații între text și toate cunoștințele elevului, se poate realiza pe nivele. Realizarea lor integrală înseamnă performanța spre care ar trebui să tindă profesorul în activitatea didactică:

Comprehensiunea literală- înseamnă recunoașterea informațiilor, o etapă la care fiecare elev se raportează diferit, dar la care toți au acces; primi pași spre descifrarea textului, cei care presupun o lectură denotativă, răspunsuri la întrebări precum; CINE?

CE? UNDE? CÂND? CUM?

Comprehensiunea interpretativă-semnalează capacitatea elevului de a identifica relațiile dintre diferitele componente ale textului, o etapă a lecturii conotative la care discuțiile cu ceilalți colegi și cu profesorul influențează într-o măsură semnificativă receptarea și surprinde sarcini precum: Din ce cauză amestecă autorul în Și v-am spus povestea așa personaje din basmul străvechi și basmul comercial? Ce urmări a avut plecarea la bunici a lui Vlad? Ce ai constat în privința copilului cu CES, Agustina?;

Comprehensiunea critică- presupune atingerea stagiului în care elevul emite aprecieri personale în legătură cu textul și surprinde activități de tipul: Apreciază atitudinea pedagogică a primelor două învățătoare ale Agustinei din Pelinul negru de Ioana Nicolaie.

,,Matei Călinescu spunea, în preambulul unei dezbateri de la Iași, prilejuită de apariția cărții sale A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii: mi se pare că noi trăim acum într-o epocă a postlecturii, a postlivrescului, pentru că majoritatea oamenilor, a tinerilor, mai ales, citesc pe computer, pe ecran și asta creează un nou tip de lectură. Mai fragmentară, însă foarte intertextuală."Chiar și în această epocă a postlecturii, promovarea ei în rândul elevilor are rezultate, profesorul propunând fel și fel de activități de valorificare a reacțiilor și nevoilor personale în legătură cu diverse texte, prin care elevii să intre în relație cu textul din plăcere și cu mai mult curaj. Profesorul va ghida pașii elevului spre lectură, îl va îndemna să hoinărească, pentru ca în timp să-și dezvolte interese de explorator și nu doar la școală, ci și mod individual, continuu, implicat.

,,Interpretarea este un ,,act de traducere", de transpunere a ceva în altceva, iar realizarea acesteia depinde de conținutul de interpretat și de contextul în care are loc activitatea. Prin interpretare se produce analiza prin descoperirea elementelor de semnificație și sinteză prin care simbolismul este pus relație cu realitatea, cu experiența, cu lumea, fiind o raportare generatoare de semnificativitate."

Competențele specifice impun realizarea unor demersuri didactice prin care profesorul să-i ofere elevului strategii care să-i confere încredere în importanța actului de lectură. Această influență a profesorului de română trebuie să se realizeze prin implicarea activă și conștientă în actul de lectură, prin stimularea interesului pentru exprimarea unor sentimente și atitudini legate de tema sau problematica textului sau de sfera lor de interes. Fiecare tehnică de lectură este specifică unui profesor, dar nu înseamnă că se potrivește oricând , oricui sau oricărui text.

Indiferent de scopul lecturii: plăcerea descifrării, proiectarea într-o altă lume, obținerea unor informații, este important pentru elev să conștientizeze existența unor factori mediatori ai lecturii, așa-numitul avantext sau paratext prin intermediul cărora cititorul se împrietenește cu textul.

În demersul întreprins pe parcursul acestui an școlar am încercat descoperirea universului cărților prin intermediul lecturii, prin valorificarea platformelor și aplicațiilor online, prin diverse metode tradiționale și moderne care să faciliteze înțelegerea și aprofundarea unor aspecte tematice și de conținut, dar altfel, aproape din joacă, dar printr-o joacă ce devenea de multe ori foarte serioasă, organizată, roditoare. Strategia didactică urmărită a fost de fiecare dată gândită într-o manieră personalizată în funcție de situația de învățare, respectiv, de textul literar pe care urma să-l descoperim. Am considerat că fiind vorba de o activitate de lectură ale cărei rezultate le urmărim în cadrul cursului de opțional, cel mai important câștig al demersului ar trebui să fie unul pe termen lung, cel prin care lectura devine o necesitate, dar și o plăcere ce facilitează învățarea, prin care se pot descoperi și în folosul căreia își aduc toate priceperile tehnice, culturale, cognitive, astfel reușind să se evidențieze și să prelungească această activitate dincolo de orele de opțional de lectură sau de literatură. Am adoptat o învățare centrată pe elev pentru că am înțeles nevoia creșterii activității independente și nevoia asumării responsabilității unui comportament de învățare conștient din partea elevului. Orele de lectură și de literatură trebuie să-i sensibilizeze pe elevi, să-i facă mai profunzi și mai atenți la ceea ce e dincolo de text, asta pentru că temele sunt variate: despre prietenie și dușmănie, despre adevăr și minciună, despre viață și moarte, despre istorie și misterele lumii, despre oameni și fabulos, ceea ce favorizează întâlnirea personală cu ceilalți și mai ales cu sine însuși, favorizându-se astfel dezvoltarea unor aptitudini și comportamente necesare. Orice text literar devine o invitație la reflecție asupra unor aspecte și adevăruri fundamentale asupra vieții, contribuind semnificativ la formarea unui sistem de valori spirituale, culturale, sociale și la dezvoltarea unor abilități de viață de autocunoaștere, de comunicare etc.

Pentru că am urmărit experimentul la o clasă de a șasea, stilul și nevoile lor deja le cunoșteam din clasa a V-a, am încercat o schimbare, dar îmbinând cu rost toate mijloacele și metodele clasice. Apelul la noile tehnologii informaționale și de comunicare a venit ca o necesitate de a îmbina ceea ce cunosc ei foarte bine cu ceea ce le trebuie, în acest sens în anumite etape ale parcurgerii unui text literar am trecut de la carte, la cartea în format PDF sau audio, la fișă de lectură, la fișe de consolidare online, la scheme demonstrative, la blogul literar sau la videoconferințe până la evaluările clasice sau la cele din aplicații. Fiecare dintre mijloacele alese și-a dovedit clar funcția îndeplinită: de comunicare propriu-zisă a cunoștințelor, de demonstrație, de motivație sau creativă. Indiferent de canalul folosit, adică în clasa tradițională, față în față cu elevii sau în clasa virtuală, legătura a fost permanentă și eficiența învățării a crescut.

Neînvățați cu utilizarea telefonului la ore, au rămas surprinși când în cadrul unei etape a abordării textului citit au putut folosi telefonul, dar nu pentru a se juca pe jocurile deja cunoscute, ci pentru a-și verifica lectura printr-un quizz sau întrând într-o bătălie a cunoașterii și vizualizându-și pe loc răspunsurile , cine e câștigătorul și care e clasamentul sau și-au descărcat diverse aplicații și platforme pe care puteau intra oricând cu scopul verificării temelor, fișierelor, activităților didactice, dar și pentru a-și urmări contribuția.

La un moment dat am realizat și o clasă virtuală, inițial pe Google classroom, apoi am mutat-o pe Teams și organizarea învățării a devenit și mai riguroasă, aici erau postate cărțile sub forma unui proiect în cadrul căruia aveau mai multe sarcini de urmărit, adică întâlniri video pe baza cărții sau atașarea unor teme periodice din cadrul proiectului. Fiecărei cărți din cele 8 propuse în corpus îî revenea cam o lună, timp în care se discuta de aproximativ trei ori în orele de curs opțional, iar restul activităților erau desfășurate online. Prima întâlnire cu acel text din proiect pleca de la o poveste despre ei, despre lume, despre viață și ușor-ușor se pătrundea în subiectul textului. De exemplu: Povești din cartierul copilăriei, de la poveștile din cartierul lor ajungeau la poveștile dintr-o altă perioadă, mai exact din cea comunistă, redate cu tâlc și haz de Adina Popescu în 8 povestiri pe Calea Moșilor. După această primă familiarizare cu noul text se urmărea printr-un quizz sau printr-o fișă clasică de lectură cât de bine au reținut anumite aspecte ale textului. De asemenea după fiecare carte citită lecturiștii de plăcere erau invitați să-și exprime părerile pe blog, impresiile de lectură și alte articole personale ce puteau pune într-o lumină favorabilă cartea. Deși un exercițiu ,,jurnalistic" atractiv, nu toți au fost curajoși să-și expună ideile în cadrul acestui blog literar din teama de a nu primi comentarii diverse de la colegii lor. Pe parcursul orei elevii erau solicitați să se implice în toate activitățile desfășurate pe baza textului. Cele mai multe activități vizau competența de comunicare căreia îi erau suplimentate și celelalte competențe în funcție de particularitățile textului literar discutat. Dacă erau elevi care la activitățile de lectură organizate la clasă răspundeau mai mult și mai nuanțat, erau și elevi care la clasă s-au dovedit mai puțin activi decât în activitățile online unde reușeau să-și aducă un aport considerabil. Fiecare oră se încheia cu un test formativ dat fie pentru a fi lucrat pe loc, fie acasă și atașat apoi la secțiunea de teme din cadrul clasei virtuale, în plus, de la o oră la alta aveau și alte sarcini de pregătit concepute în principal pentru aprofundarea textelor literare suport. Uneori misiunea proiectului se finaliza cu succes prin prezentarea proiectului tematic sub formă de portofoliu, planșă, booktrailer, jurnal de lectură, benzi desenate, gloguri, chestionare de lectură.

Alegerea cărților a vizat și urmărirea interdisciplinarității, valorificarea cunoștințelor lor de la celelalte discipline , provocarea la căutări suplimentare a unor informații utile din istorie, știință, mitologie, geografie, ceea ce făcea ca de fiecare dată pe lângă universul ficțional transpus să le deschidă și alte orizonturi.

3.3 Particularitățile textelor propuse în corpus

Rolul opționalului de română de anul acesta ,,Lectura și abilitățile de viață" este de a pătrunde alături de elevi mai bine într-o lume magică a cărților în care să discutăm despre aventură, literatură și acțiune și mai ales despre viață. Am înțeles nevoia acestui curs optional care să contribuie altfel la formarea capacităților de comunicare, la dezvoltarea competențelor culturale, de argumentare și de gândire critică, dar mai ales motivarea pentru apropierea de lectură, nu din obligație, ci din necessitate și din plăcere. Nu am păstrat învățarea doar în cadrul , ci cu mijloacele tradiționale, ci am încercat să apropii sarcinile de lectură de universal lor digital în care se cufundaseră tot mai mult, am apelat la tehnologie pentru a face lecția altfel în clasă, dar mai ales pentru a o putea continua oricând și acasă. Cărțile, în general, au fost citite acasă, în urma unui program stabilit destul de generos ca să poată avea toată lumea acces la cartea proiectului, lectura unor fragmente a fost făcută și împreună. Pentru a nu se epuiza din biblioteci și nici nu a fi nevoiți să-și cumpere cărțile decât dacă își doreau, iar în situațiile în care găsirea cărților de către fiecare copil al clasei era dificilă, apelam la cărțile în format PDF sau E-book-uri; cine își permitea. Pentru urmărirea lecturii în clasă sau a unor secvențe de film importante în cazul în care cartea respectivă avea și ecranizare.

În contextual actual în care se impune adoptarea unui demers didactic centrat pe competențe pentru a-l pregăti pe copil să devină adultul competent de mâine care să facă față provocărilor, să învețe pe tot parcursul vieții e necesară urmărirea competențelor cadru și valorificarea activităților de învățare în mod adecvat obiectivelor majore și finalităților ciclurilor curriculare.

Alegerea cărților cu preponderență din literatura contemporană a ținut cont în mare măsură de preferințele copiilor pe care am vrut să-i câștig în acest moment, pe parcurs mai variind tipologia textelor, în plus, literatura contemporană pentru copii le oferă spații de cunoaștere asemănătoare realității acestor zile și asta într-un limbaj ușor, de-al lor, ceea ce îi captivează. Într-un interviu acordat de autoarea Ioana Nicolaie despre cărțile pentru copii mărturisea: ,,literatura asta nu-i nicidecum o cenușăreasă, ci un drum pe care ar trebui duși toți copiii. La început cu grijă, ținându-i de mână, pentru ca apoi să-și găsească singur punctul în care se vor desprinde ușor și vor începe să zboare. Către cultură, către completare interioară, către ceea ce, mai mult ca sigur, au și ei de spus. Cititorii se formează în timp, nu apar peste noapte."

Niciodată, Vreodată, Destul de Maria Ellis, o poveste în versuri, o carte pentru copii, mai degrabă un exercițiu de scriere și totodată o provocare pentru autoarea care scrisese deja un roman, Carte de colorat pentru orbi. Unul dintre primele texte descoperite la clasa cu care am demarat acest experiment, le-a fost trimis elevilor în format PDF asta pentru că deși e un text scurt, publicat la Editura Minerva, nu ar fi putut ajunge în timp util la toată lumea, la biblioteca județeană fiind foarte puține exemplare. Așa că doar 3 copii au avut cartea, celorlalți le-a fost disponibilă lectura online și a mers destul de bine. O carte cu rime și ilustrații despre copii și comportamentele lor, despre prieteni, acceptare și educare, schimbare .

Pelinul negru o altă carte contemporană, un roman care m-a fascinat întâi pe mine și apoi am zis că merită descoperit și de copii. Autoarea, Ioana Nicolaie, cea de altfel cunoscută elevilor datorită unor serii anterioare: Aventurile lui Arik, Ferbonia a fost primită cu entuziasm de elevii de 12-13 ani. ,,Pelinul negru" sau ,,iarba neagră" așa cum îl numește autoarea este de fapt povestea dramatică a unei fetițe cu handicap fizic și mental,un copil special născut într-un timp nefast, moment ce i-a schimbat total existența: aprilie 1986 când cel de-al patrulea reactor al Centralei din Cenobȋl a explodat. Personajul feminin, Bulța Agustina își duce existența într-un mediu familial deloc prietenos, adaptându-se foarte greu în mediul social și școlar din cauza efectelor nocive ale ,,pelinului negru" ce i-au schimbat existența.

Trimiterile la contextul sociocultural, respectiv la contaminarea radioactivă sunt specificate chiar de autoare: ,,am copilărit fără nici cea mai mica bănuială, într-un loc contaminat radioactiv. Abia când am început să simt pe propria-mi piele urmările, am înțeles cât de acută era grozăvia, și câțiva ani m-am întrebat continuu cine e de vină, de ce nu răspunde nimeni pentru marile catastrofe, cum de există atâtea victime subînțelese care n-au deloc glas. Nu mi-am putut răspunde altfel decât scriind romanul Pelinul negru – punctul de vedere al unei fetițe a cărei existență e ca o frânghie care, pe măsură ce calci, se tot subțiază, până devine o sforicică ce sfârșește, inevitabil, prin a se rupe…" Am mers cu emoții spre spre acest roman pentru că inițial m-am gândit să nu fie prea mult, prea dur pentru ei, surpriza a fost faptul că în afară de 4 copii din clasă care nu l-au citit, ceilalți l-au primit cu mare interes, au fost curioși să descopere și mai mult despre acea catastrofă, au văzut chiar documentare și au intrat cu un alte amănunte în tainele textului. Impactul emoțional a fost unul puternic, fiecare încercând să-și imagineze cam ce a cauzat pentru o mare parte din populația Europei un moment gestionat greșit. De asemenea, au analizat anumite aspect tematice ale cărții referitoare la: familie, educație, școală, timp, pedeapsă, integrarea copiilor cu C.E.S, despre dislexici. Elevii au empatizat cu personajul Agustina, copilul ce trăiește într-o lume a ei în care existența se împarte, care nu știe cine e ,,drugă"- echivalentul păpușii urâte, incapabile de ceva asemeni ei, cea pe care alții o desconsideră sau ,,tutuană"- păpușa deșteaptă, utilă, frumoasă, aceste două păpuși ale Agustinei reprezintă forma de supraviețuire, de etichetare, de acceptare : ,,chiar dacă eu m-am făcut repetentă, proastă și, pentru colegii din prima clasă, o toantă de să stai la zece metri distanță.." Presărat de elemente autobiografice, romanul își lasă eroina să își spună povestea tristă despre inadaptare, despre handicap, despre indiferența unor oameni și grija altora, despre puterea toleranței, despre vină și nevinovați, despre realitate. Existența unor astfel de copii e o realitate pe care o regăsesc și în timpurile lor, copii care sunt stigmatizați pentru că nu au aceleași calități ca ceilalți și așa au reușit să fie mai atenți la tot ceea ce se întâmplă în jur. Au discutat multe aspecte ale romanului, dar cel mai mult s-au preocupat de vina celorlați și povara handicapului.

Într-un interviu acordat editurii Humanitas, autoarea subliniază acest aspect ce necesită atenție: ,,cred că și astăzi, în comunitățile mici, handicapul e socotit o rușine, chiar și cel fizic, nu doar cel psihic. Mulți suportă oprobiul celorlalți, iar copiii sunt striviți de intoleranța majorității. Dacă nu sunt duși în instituții speciale sunt pur și simplu ascunși, adică izolați de educație, de sprijin, de binele la care au tot dreptul și care ar trebui necondiționat să li se dea. Pelinul negru e, sper, un fel de ochean prin care ne putem uita puțin nu doar către ei, ci și către ce e de făcut pentru ei. Aș vrea să ne pună pe cât mai mulți pe gânduri." A fost o carte ce i-a intrigat de la primele pagini, nu doar datorită subiectului, cât mai ales datorită personajelor, realității surprinse.

O altă carte primită cu entuziasm pe parcursul experimentului a fost Și v-am spus povestea așa a lui Florin Bican, care e, după cum îi spune și titlul, o poveste ce se întoarce spre fabulos, spre mitologie și basm, dar adaptând personajele și întâmplărilor timpurilor actuale. Trecerea spre tărâmul ficțiunii se face brusc pornind de la o călătorie obișnuită spre Sinaia a unei familii cu un băiețel ce-l ia cu el și pe Ralf, căluțul de plastic. Aceștia se abat puțin din drum și se trezesc deodată într-o lume miraculoasă cu personaje fantastice și animale vorbitoare în care se sărbătorea Paștele Cailor, ocazie cu care eroii din basme s-au reunit pentru a asculta povești cu cai năzdrăvani. De aici începe practic o aventură a lor care are la bază repovestirea unor întâmplări din poveștile consacrate ale literaturii, dar spuse din perspectiva căluților năzdrăvani. Într-un stil jovial și amuzant elevii au fost plimbați în alte tărâmuri, dar fără a se plictisi, astfel autorul a reușit să combine basme și povești populare dintr-o perspectivă surprinzătoare: cea a calului năzdrăvan care-i însoțește pe toți eroii și Feții-Frumoși. Surpriza a fost oferită și de reinterpretarea jucăușă a unor texte sau persoanje cu care ei se mai întâlniseră în lecturile lor: Povestea lui Harap-Alb sau Luceafărul împletit cu Fiind băiet păduri cutreieram, Ileana Cosânzeana, dar cititorul este prins cu totul în poveste, chiar orizontul lui de așteptare e dat peste cap și e provocat să facă eforturi de reamintire, iar în cazul în care elevul nu avea cunoștințe despre personajele surprinse curiozitate descoperirii acestora creștea și erau doritori să citească și basmul la care fac trimitere. De asemenea scriitorul inventează noi personaje și punți de legătură între povești, comentează aspecte mai puțin credibile, folosește exprimări populare hazlii, dar și vorbe înțelepte și aspecte ale existenței asupra cărora mintea de copil se oprește să-nțeleagă trimiterile poate nu chiar toate aluziile sau comentariile mucalite: ,, Împăratul a încercat s-o dea pe glumă, cum că și el, cât e de împărat, nu-i decât tot un fel de politician, iar făgăduielile politicienilor nu trebuie luate-n seamă… șa am ajuns să căutăm răul peste tot pe fața pământului și să-l stârpim. Atâta vreme cât luptam împotriva răului, simțeam că aripile mele au un rost. Dar deși ieșeam de fiecare dată învingători, răul nu părea să dea înapoi câtuși de puțin, ba chiar se-ntețea. Iar oamenii păreau a i se deschide tot mai mult. Noi ne-am urmat însă chemarea neabătuți, până într-o zi, când stăpânului meu i s-a făcut lehamite de oameni."

Cronicile din Narnia (vol I și vol II) de C.S Lewis

Deși demersul meu experimental pornise de la descoperirea literaturii române contemporane, am strecurat și vreo două cărți din literatura universală, am păstrat Cronicile pentru experiment, deoarece impactul a fost unul neașteptat, interesul pentru descoperirea fiecărui volum a fost atât de mare încât am supus analizei și acest roman. Volumul I , ,,Nepotul magicianului" surprinde experiența spectaculoasă trăită de doi copii: Digory Kirke și Polly Plummer ce se împrietenesc și descoperă împreună secretul unchiului Andrew, ușa secretă care-i duce în camera misterioasă, respectiv preocupările sale de magie, păstrarea unor inele misterioase de diferite culori pe care din curiozitate le ating și se trezesc în alte locuri, după ce înțeleg efectul magic al acestora ajung și în Pădurea dintre tărâmuri și să călătorească în alte lumi de care inițial se tem și pe care apoi le explorează cu emoție. În periplul lor fantastic ajung și în orașul Charn, o lume în care nu exista niciun om, iar Digory tot din curiozitate o trezește pe vrăjitoarea Jadis, regina acelui loc care îi eliminase pe toți locuitorii. De aici începe partea și mai palpitantă a volumului, cu binele și răul ce încearcă prin reprezentanții lor (leul Aslan și vrăjitoarea Jadis) să dețină fiecare supremația tărâmului Narnia. Ca și în basme elevilor le-a plăcut că există un erou care nu e înzestrat cu puteri supranaturale, călătoria inițiatică pe care Digory trebuie să o facă pentru aducerea mărului face parte din procesul său formator și e încărcată de suspans. Băiatul reușește să se întoarcă cu mărul magic cerut de Aslan și va aduce rezolvarea a mai multor probleme: transformarea mărului într-un pom minunat ce va ține răul departe de acest tărâm, primirea ca răsplată a unui alt măr cu care-și va vindeca mama, iar în timp transformarea într-un dulap a restului de măr vindecător. Dulapul însă păstrează proprietăți magice de demult și devine portalul noilor aventuri din volumul II: Leul,vrăjitoarea și dulapul. Miracolul, imposibilul, alternativa, provocarea, acestea au fost elementele care au asigurat succesul acestor prime două volume. ,,C.S. Lewis surprinde această caracteristică a miracolului chiar în primele pagini ale romanului său apologetic Șifonierul, leul și vrăjitoarea , când Lucy, reîntoarsă din prima vizită în tărâmul Narnia, unde credea că petrecuse multă vreme, încearcă să-și introducă imediat frații în universul miracolului, ca atunci când, trezit dintr-un vis frumos, închizi ochii imediat sperând că visul va continua." Șifonierul miraculos, fără fund, spre surprinderea lui Lucy prima dată, are un fund tangibil a doua oară, când îi aduce pe frați, făcându-i și pe ei părtași la ceea ce ei credeau că e fabulația surorii Lucy.

Trecerea spre Aventura ficțiunii în acest volum s-a făcut de cu patru frați, fiecare va trece prin dulapul magic și vor descoperi tărâmul Narniei alături de creaturi magice și animale cuvântătoare, vor trecere prin alte provocări, războaie, sacrificii. Și de data aceasta elevilor le-a plăcut modul în care imaginația i-a purtat atât de departe, o alternativă a lumii lor reale:,,cartea inspiră emoție și suspans, dar în același timp sensiblitate…cu fiecare frază citită îmi doream să fiu și mai implicată în povestea celor din fascinantul tărâm al Narniei care devenea și al meu"

Jurnalul Annei Frank deși nu e tocmai literatură și poate ca tematică nu se încadrează celorlalte texte din corpus, a fost o carte mai degrabă solicitată de elevi; pornisem în faza inițială a demersului de la prezentarea unor cărți, aceasta a fost una pe care au solicitat-o pentru că le spunea mai puțin despre ficțiune și foarte mult despre istorie, război, timpuri, oameni, realități, Holocaust. Chiar dacă a fost un jurnal, practic un text de graniță, impactul emotional, cultural, istoric, tematic a depășit așteptările, autoarea, o fetiță de doar 13 ani, a reușit să îi impresioneze pe foarte mulți dintre elevi și să-i facă chiar să privească viața și oamenii cu alți ochi. Ca și în cazul Pelinului negru transdisciplinaritatea a existat din plin, copiii au descoperit detalii istorice care i-au intrigat. Puterea și optimismul acestei copile i-au convins că există speranță chiar și atunci când nimic nu a demonstrat-o, asta i-a determinat să facă pași adânci spre carte, spre tainele vieții nedrepte a evreilor care s-au ascuns pentru a scăpa de deportarea în lagăre, despre acte de solidaritate și oameni altruiști, care și-au riscat viața pentru a-și salva prietenii și cunoștințele care erau nevinovați.

Jurnalul Annei Frank  le-a vorbit despre speranță și optimism, despre încrederea în bunătatea inerentă a firii umane, despre tăria de a urma un ideal, oricât de improbabil ar părea, despre absurditatea și profunda nedreptate a antisemitismului. Adevărată formă de rezistență și de sacrificiu îi poartă în povestea jurnalului Annei. După doi ani petrecuți de familia copilei și de alți patru evrei în ascunzătoarea pe care Anne o numește Anexa secretă, cei opt locatari au fost arestați în urma unui denunț, fiind trimiși la Auschwitz cu ultimul transport. Toate aceste momente au fost trăite și de elevi care au urmărit nu doar acțiunea, dramatismul, conflictele, ci și modul în care povestea curgea spre sfârșit, punând în evidență limitele ființelor, modele comportamentale cărora au încercat să le ofere ei resorturi existențiale.

,,Jurnalul Annei a lăsat cea mai frapantă mărturie umană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai mult a dat un chip, o voce, un nume milioanelor de victime inocente-fără chip , fără nume- ale barbariei naziste." Au descoperit-o pe Anne Frank scriitoarea, au apreciat-o chiar dacă ea nu știa dacă are talent, au trăit intens alături de ea și au preluat câte ceva din maturitatea ei. Au descoperit-o pe Anna- copilul model, o optimistă înnăscută: ce vedea izolarea forțată ca pe o aventură periculoasă și romantică, tratează privațiunile cu umor și consideră că nu poate fi nefericită atât timp cât există soare și cer senin.  S-au plimbat pe parcursul lecturii și prin camerele Anexei secrete, descoperind un site ce le-a dat această posibilitate virtuală , i-au căutat fiecare persoană care i-a fost alături Annei Frank – locatari ai Anexei și cei care i-au ajutat -, au căutat foarte multe informații suplimentare despre supraviețuitori, despre tatăl Annei,  despre Peter Wessel (Peter Schiff, pe numele adevărat – băiatul de care Anne este îndrăgostită), despre care multă vreme nu s-a știut nimic.

Să creștem mici a Laurei Grünberg a fost o carte pe care copiilor le-am recomandat s-o citească dacă e posibil cu părinții, unii dintre ei chiar au reușit acest experiment și li s-a părut inedit și de mare ajutor și unora și celorlalți. Așa cum mărturisea însăși autoarea la lansare, cartea a venit ca o necesitatea a realității actuale a adulților care au uitat să fie mai mici, să fie mai entuziaști, mai deschiși, mai fericiți.. Formatul a fost unul de asemenea foarte atractiv, cartea e colorată, cu ilustratii foarte interesante și sugestive, care-i proiectează și mai bine pe copii în proiectul demarat de Simon, Dani și Emy, copiii ce vor să salveze lumea de acreală, plictiseală și lipsă de imaginație. În plus, cartea propune și un supliment tip bandă desenată care prin lectura imaginii surpinde și mai comic realitatea pe care nu o văd adulții în jurul lor și care trebuie tratată altfel, cu mai mult umor. Pe deasupra, cartea propune salvarea Omarilor- oamenilor crescuți prea mari, o categorie tot mai des întâlnită de Omici-copiii nonconformiști, care mai fac prostii și au râs molipsitor, fără a omite și alte categorii de oameni ai acestor timpuri: avuții, pufoșii, plutitorii, ofuscații. Ceea ce mai atrage la această carte este limbajul, foarte apropiat de limbajul lor, de asemenea abordarea ludică a poveștii și implicarea unor elemente nonliterare: grafice, tabele, chestionare, teste, exerciții, statistici, . Amuzamentul poveștii a fost asigurat de la început până la sfârșit nerealizând cât de ușor se citește și cât de mult se implică ei în calitate de cititori activi ce vor și ei să contribuie în vreun fel la proiectul omicilor. Ca tematică povestea face trimitere la acreala lumii adulților care trăiesc haotic și asupra cărora doar copiii pot sări în sprijin și cum ei sunt ingenioși pun la cale un plan foarte ambițios care necesita promovare, finanțare, implicare din partea oricui voia să trăiască într-o lume mai bună. Privită de unii ca o simplă poveste, iar de alții ca o lecție despre cum trebuie să se comporte în copilărie și cum trebuie să crească mici ca adulți.

8 Povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu

Cele 8 povestiri ale Adinei Popescu surprind amintiri și întâmplări ale copilăriei autoarei dintr-o perioadă comunistă deloc cunoscută copiilor, dar captivante prin modul onest în care îi ajută să înțeleagă anumite aspecte legate de școală, de jocurile și preocupările de atunci. Așa după cum mărturisește autoarea ,,se întoarce cu o mașină a timpului într-alt secol într-un timp care — o știu acum —  a fost unic, irepetabil, un „loc” care a fost și nu mai poate fi. Așadar, este vorba despre viața și întâmplările mărunte de pe o stradă aparent banală, care s-a schimbat, s-a transformat sub ochii mei, pe măsură ce creșteam, deveneam din copil o adolescentă. O stradă care încă reprezintă mica mea lume." Fără prea mare legături între povești acestea surprind cea mai frumoasă și plină de amintiri stradă, Calea Moșilor cu toate simbolurile, la unele dintre aceste simboluri fac trimitere poveștile: Magazinul Universal de la Bucur Obor de unde-și cumpăra lunganele, păpușile ce semănau cu Barbie sau prima bicicletă, un Pegas și multe altele pentru școală, dar toate găsite doar acolo. Oamenii de care amintește sunt strict legați de copilărie, de școală, cu ei nu s-a mai văzut de atunci și poate că nici nu au avut o semnificație deosebită pentru autoare, dar au fost evocați ca mărturii ale unor timpuri și locuri cu semnificații nesfârșite.

Andilandi , Călătoria lui Vlad pe celălalt tărâm de Sînziana Popescu

O altă provocare pentru lectură, dar și pentru înțelegerea textului prin mijloace tradiționale și de tip IT, a fost primul volum din trilogia de fantasy a Sînzianei Popescu, o invitație a autoarei în lumea basmelor și a copilăriei, acolo unde vor intra fără să-și dea seama și vor zăbovi cu folos.

,, În această lume magică, în care îi invit să pășească pe toți cititorii, copiii vor avea parte de multe aventuri, din care se vor întoarce în lumea lor îmbogățiți, vor fi mai buni, mai blânzi, mai toleranți. Deci, cărțile seriei Andilandi folosesc ca punct de plecare personajele din basmele de odinioară, din poveștile cu care am crescut noi, părinții de azi, dar sunt scrise pe limba copiilor noștri."

O poveste minunată ce surprinde aventura fantastică și amuzantă a unui băiat de zece ani într-o lume de basm specifică folclorului românesc. Călătorul este un băiețel, Vlad, de doar 10 ani care e ,,exilat" la bunici pe perioada verii pentru că părinții erau preocupați de venirea pe lume a unui nou membru. Supărat și gelos pe noua situație din familia sa se retrage în acel univers nou, izolat și încearcă să înțeleagă superstițiile și modul localnicilor de a-și duce existența. Noua lui locuință este undeva într-un sătuc uitat de lume din Transilvania, Hoghiz, foarte aproape de Pădurea Bogății, aici își asumă o misiune importantă: să o apere pe Andilandi, Pasărea Măiastră, de cei care vor să o fure prin tot felul de vicleșuguri, așa alunecă treptat spre Celălalt Tărâm.

,,Îmi propusesem să scriu doar o singură carte cu personaje mitologice românești în straie contemporane, un fel de basm modern cu ființele fantastice pe care eu le îndrăgisem în copilărie și pe care am vrut să i le prezint băiatului meu. M-am gândit că s-ar bucura dacă i-aș face cunoștință cu Caii Năzdrăvani, cu Pasărea Măiastră, cu Zmeii, cu Blajinii, cu Căpcânii, cu Uriașii și cu Ielele copilăriei mele și că scriind această poveste îi voi putea demonstra că sunt și aceștia demni de atenție, asemenea Trolilor, Elfilor, Enților, Goblinilor și Hobbiților. Nu știu în ce măsură mi-a ieșit, dar asta am avut în gând la început."

În peripețiile lui, Vlad întâlnește personaje fantastice bune sau rele precum Ielele, Strigoii, Balaurii, Solomonarii, Calul Năzdrăvan, Blajinii; de la cele pozitive, copilul învață despre prietenie, despre dăruire, despre ce înseamnă să fii un frate bun, despre fericire și iubire: ,, nu știi s-o apreciezi când o ai, dar întotdeauna îți amintești cu plăcere de clipele în care ai avut-o" . Vrăjmașii, la fel ca în orice basm sunt antieroii de genul strigoilor , strigoiul Iona, zmeii, Căpcânii, ielele, balaurii. ,,Mi-am însușit aceste personaje și vi le-am prezentat în straie noi, contemporane, iar acum vă predau ștafeta, doar așa mențineți mereu vie tinerețea fără bătrânețe a miturilor și basmelor noastre."

Capitolul IV. EXPERIMENTUL PEDAGOGIC

4.1 Noile competențe

Introducerea competențelor-cheie ca finalități educaționale, care au înlocuit obiectivele educaționale, s-a realizat în învățământul românesc pe parcursul mai multor momente până la implementarea lor, prin cercetări ample, cu scopul optimizării acțiunilor sistemului educațional existent și poziționării la nivelul standardelor europene.

În Legea Educației Naționale în art. 68 se prezintă Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial ce se axează pe 8 domenii de competențe – cheie care determină profilul de formare a elevului:

1) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale se referă la exprimarea și interpretarea conceptelor, ideilor, emoțiilor, faptelor și opiniilor în formă orală și scrisă precum și interacțiunea lingvistică în maniere adecvate și creative într-un registru de contexte societale și culturale, în educație și formare, la locul de muncă, acasă și în timpul liber.

2) competențe de comunicare în limbi străine;

3) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

4) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere se referă la – utilizarea pe scară largă, dar și critică, a noilor tehnologii la locul de muncă, în timpul liber și pentru comunicare. Implică: utilizarea calculatorului pentru a accesa, evalua, stoca, produce, prezenta, schimba informație, precum și comunicarea și participarea în rețele prin intermediul internetului.

5) competențe sociale și civice;

6) competențe antreprenoriale;

7) competențe de sensibilizare și de expresie culturală– vizează aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor printr-un registru de mijloace care includ muzică, artele spectacolului, literatură, arte vizuale;

8) competența de a învăța să înveți.

Competențele cheie sunt prezentate ca rezultate ale învățării, fiind ansambluri de cunoștințe, abilități și atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente culturale pentru învățarea pe parcursul întregii vieți. ,,Observăm că domeniile decupate indică atât perspective academice – recunoaștem câteva discipline din curriculumul tradițional (limbă maternă, limbi străine, matematică, științe și tehnologii), o „noutate” devenită aproape un loc comun – TIC, regrupări ale disciplinelor „clasice” (studii sociale, civică, cultură) precum și dimensiuni inovative în structurarea curriculară: metacogniția și antreprenoriatul. Structurarea celor opt competențe cheie se realizează la intersecția mai multor paradigme educative, altfel spus,setul combină decupaje academice, domenii noi, perspective inter și transdisciplinare."

Modelul comunicativ-integrator al actualei programe școlare de limba și literatura română propune valorificarea și formarea competenței de comunicare, formarea de valori și atitudini, studiul fiind orientat către elev, către lectura și abordarea unor texte atât din literatura română clasică sau contemporană, cât și din literatura universală.

În cadrul european pentru literatură sunt prezentate în funcție de cadrul de referință 12-15 ani și 15-19 ani 4 sau 6 niveluri ale competenței literare ce poate fi dezvoltată în învățământul secundar. Fiecărui nivel îi este propusă o tipologie și o listă de cărți, dar și un inventar de activități de predare-învățare-evaluare care îî ajută pe elevi să-și îmbunătățească competența literară, astefel încât să facă tranzitul de la un nivel inferior la un nivel superior. Pentru majoritatea textelor și strategiilor didactice propuse m-am orientat și în funcție de aceste aceste recomandări și tranziții propuse în cadrul de referință 12-15 ani. Cea mai mare atenție am acordat-o tranzitului de la nivelul 2 spre 3 și chiar spre 4, în acest sens am ținut cont de tot ceea ce se urmărea la fiecare nivel din perspectiva cunoștințelor elevilor. Tematica, problematica și aspectele critice ale textelor suport alese în cadrul experimentului au fost prezentate în capitolul anterior, aici rămânând să surprind analitic modul în care am urmărit aceste texte și rezultatele obținute. În trecerea de la nivelul 2 la nivelul 3 am urmărit orientarea elevilor de la o lectură implicată la o lectură exploratorie prin lărgirea intereselor de lectură ale elevilor. Literatura le-a venit în sprijinul explorării și a altor domenii, valorizării tuturor aspectelor literare, afective, cognitive și căutarea personală a răspunsurilor la tot ceea ce întâlnesc și trebuie cunoscut.

În acest context al schimbărilor ce pun în prim plan dezvoltarea complexă a elevului și a pregătirii acestuia pentru viață învățându-l să cunoască din toate câte ceva, dar în funcție de nevoile și deprinderile sale și într-un ritm personal, totul s-a orientat în jurul a ceea ce știe și ce i-ar mai fi de folos. Am inițiat acest demers experimental de stimulare a interesului pentru învățare și lectură prin valorificarea mai multor competențe, dar în mod deosebit a celei digitale și a celei de expresie prn metode de învățare clasice , dar și moderne. Nevoia acestui demers a venit ca urmare a implementării noilor progmare școlare și a adaptării la noile cerințe educaționale.

În complexitatea structurală și de conținut, la nivel gimnazial, disciplina de limba și literatura română contribuie la formarea și la dezvoltarea competențelor-cheie, aceasta fiind esențială în procesul de învățare pe toată durata vieții.

4.2 Descrierea metodelor și mijloacelor didactice utilizate în experiment

Experimentul a fost umărit pe o perioadă de aproximativ un an timp în care am gândit și inițiat diverse strategii didactice în cadrul cursului optional Lectura și abilitățile de viață, uneori și în orele de literatură, dar și în afara orelor de curs, în online prin intermediul platformelor de învățare și a clasei virtuale.

Prin studierea unor texte literare epice, am încercat să-i apropii pe elevii din clasa a VI-a A de text căutând toate mijloacele pe care le avem pentru a stimula interesul pentru lectură și dezvoltarea unor competențe cheie, dar și a anumitor atitudini și comportamente care să-i ajute în conturarea personalității.

Atât metodele cât și mijloacele didactice sunt instrumentele prin intermediul cărora profesorul reușește să-și organizeze și împlinească anumite obiective educaționale, adaptându-le și optimizându-le în funcție de situație și cerințe. Profesoara și autoarea Metodicii de limba română, Marilena Pavelescu subliniază faptul că toate metodele didactice sunt supuse unui proces de reevaluare, de revitalizare pentru a le asigura un grad cât mai mare de eficientizare. Ele așază actul instruirii îndeosebi în slujba atingerii obiectivelor a învăța să cunoști și a învăța să faci. Prin urmare orice demers didactic întreprins viza dezvoltarea personală a elevului indiferent în ce măsură.

De asemenea, practica școlară a demonstrat că nicio metodă nu poate fi folosită ca o rețetă și izolat, ci ca un ansamblu de procedee, acțiuni, la care fiecare apelează cum știe mai bine. Având în vedere contextul modernizării educației și dezvoltarea metodelor și mijloacelor, am păstrat în cadrul experimentului și metode tradiționale sau mai bine spus am încorporat pe acestea unora noi, atât din sfera celor activ –participative cât și din zona învățării digitale. Nu am ales decât ceea ce consideram că într-o anumită etapă a învățării vine în sprijinul real al elevului, deschizându-i căi atractive și compelxe de cunoaștere și de aprofundare și de evaluare.

Dintre metodele tradiționale utilizate în acest experiment didactic umărit, amintesc:

1.Lectura – metodă de receptare a textului literar, prioritară și intens valorificată atât ca studiu cât și ca pasiune, poate fi realizată de elevi în clasă sau acasă și se poate finaliza cu fișe de lectură. Astfel în 2 dintre lecțiile dedicate descifrării textului și fragmentelor date am folosit metoda lecturii în lanț, împreună în clasă. Am avut în vedere dezvoltarea înțelegerii texetelor citite și am ținut cont de interesele lor de lectură și de stilul de lectură potrivit.

2.Expunerea- este o metodă de comunicare a unor cunoștințe, prin prezentare detaliată. În cadrul experimentului am folosit expunerea pentru a le da informațiidespre contextul socciocultural al textelor propuse sau despre problematica urmărită;

3.Conversația –euristică, de reactualizare sau de verificare ; valorifică tehnica întrebărilor și răspunsurilor , stimulează gândirea și solicită feedback rapid. Astfel prin conversație am verificat mereu textele propuse, urmărind verificarea aspectelor literare, narative, tematice sau de conținut;

4.Analiza literară – este o metodă de comprehensiune și interpretare ce constă în investigarea unor concepte literare regăsite și importante pentru text în etapa postlecturii; De cele mai multe ori în cadrul textelor din corpus le-am dat o grilă de analiză pe care o schimbam în funcție de particularitățile textului.

Grila propusă urmărea de cele mai multe ori:

Încadrarea în gen, eventual și în specie a textelor;

Identificarea și comentarea temelor și motivelor literare ;

Prezentarea subiectului (pe momentele subiectului, relația incipit-final)

Studierea personajelor;

Punctul de vedere narativ;

Viziunea desore lume;

Structura textului (volume, părți, capitole, subcapitole);

Limbajul și stilul autorului

5. Rezumatul- un exercițiu atât de înțelegere a textului, cât și de sinteză și de producere de text, care va urmări firul narativ al textului propuz, rezevindu-le prezentarea pe scurt a unor aspecte de conținut absolut esențiale; scopul final fiind acela de a citi cât de mult pot, mai mult decât anul trecut poate fiecare dintre ei și prin asta îmbunătățirea competențelor literare. Rezumatul nu mai trebuia ,,pregătit de pe internet" fiecare încerca în măsura în care citise și știa despre text să păstreze ideile esențiale și să le exprime scris/oral.

6. Dezbaterea – o metodă de dezvoltare a competențelor linvistice și de lectură, o formă a comunicării orale prin care elevii își expun punctele de vedere convingător și organizat; Am aplicat-o la Și v-am spus povestea așa sau Andilandi, pornind de la o moțiune precum ,, Ar trebuie înlocuite toate basmele și poveștile de odinioară cu altfel de literatură"sau pornind de la Povestirile de pe Calea Moșilor i-am provocat la o dezbatere pornind de la : ,,Copilăria părinților era mult mai plictisitoare decât a copiilor de azi". Important a fost ca de fiecare dată când era lansată o astfel de dezbatere să le dau curajul de a merge mai departe, de a folosi reperele textului-suport pentru a surprinde din perspectivă personală diverse probleme sociale, psihologice, de viață .

7. Proiectul – atât o metodă de învățare, cât și o metodă de evaluare, e o formă de aprofundare a unor cunoștințe în funcție de nivelurile de organizare a textului literar, cu specificul anumitor categorii de texte; Ideea priectelor tematice am gândit-o de la început ca un proces organizat pe etape de înțelegere și valorificare a textelor suport în funcție de orele și activitățile propuse. Exemple: Ziua Cărții- 23 aprilie- proiect realizat online, prin intermediul platformei Glogster sau proiecte ce au urmărit atât lucrul în format clasic cât și online la: Salată de basme, Povești din cartierul copilăriei, Călător prin alte lumi etc. Aceste proiecte erau concepute pe termen lung, secvențial, începute cu lectura și dezbaterea cărții și continuate cu receptarea textului prin diverse metode tradiționale/moderne, acestea erau lucrate în variantă colectivă, fiecare elev strângându-și materialele și aducându-și aportul cât de bine reușea și în zona pe care o stăpânea cel mai bine :design, text, ilustrații, editare, investigare. Importantă era libertatea pe care o aveau în modul de a-și construi aceste proiecte ce reprezentau modul lor creativ de a se raporta la cartea citită și punând în prim plan impactul acesteia asupra dezvoltării lor. Reușita proiectului era asigurată de fiecare dată de seriozitatea echipei și de modul colaborativ în care ei lucrau. Multe dintre proiecte desfășurându-se în format digital, misiunea era și mai provocatoare pentru că abilitățile digitale/tehnice nu le aveau toți, în acest sens unora le ieșeau prezentări foarte interesante, altora mai puțin, dar câștigul era al tuturor pentru că aveau șansa perfecționării, a schimbului de bune practici. Pentru a evalua și stimula interesul pentru activitățile de tip proiect am gândit o grilă de interevaluare pe care de obicei o completa fiecare echipă participantă pentru a ști un rezultat și un clasament cât mai obiectiv realizat.

Grilă de evaluare/autoevaluare/interevaluare pentru prezentare de carte , proiect, articol

8.Scrierea creativă – valorificată cu interes prin diverse sarcini de învățare ce presupun orginalitate, gândire critică, sensibilitate estetică, nu pentru a-i face scriitori, ci pentru le stârni inspirația, a-i determina să dea mai multă valoare cuvintelor lor. Porneau de la compunere, acel text narativ, descriptiv, argumentativ, imaginativ de care uneori se sperie și pe care îl orientam tematic în funcție de nevoile și interesele lor și ale cărții. Intens valorificată această latură a scrierii creative a vizat în principal universul ficțional propus prin cărțile citite:

Descrie o zi petrecută de tine în Narnia, Prezintă o întâmplare deosebită petrecută în Fantascalia, Imaginează-ți întâlnirea personajelor din basmele vechi cu dublurile lor din Basmul Nou, Făt-Frumos și Calul năzdrăvan pe Tărâmul Celălalt, Fă-ți o salată după gustul tău, ,,asezonând-o"cu secvențe, personaje, motive, simboluri din cărțile citite etc. (vezi anexa 10)

Metodele activ-participative (moderne)

Metodele active au la bază conceptul de învățare activă, adică angajează operațiile de gândire și de imaginație și apelează la structuri de care elevul se folosește ca de niște instrumente în vederea unei noi învățări. ,,Se pot considera activ-participative acele metode capabile să-i angajeze pe elevi în activitate, concretă sau mentală, cu puternice valențe formative și cu impact ridicat asupra dezvoltării personalității lor." Deși sunt cronofage, necesită o pregătire temeinică, iar conținutul informațional uneori poate fi relativ mic, dar cu toate acestea îl ajută pe elev să învețe să știe, să învețe să facă, să învețe să fie și să-și găsească soluții pentru toate problemele. Dintre cele la care am apelat pe parcursul experimentului amintesc:

Problematizarea – se referă la rezolvarea unor situații-limită create de profesor pe care elevul rezolvându-le găsește soluții adecvate bazate pe toate cunoștințele acumulate, reflectând critic la comportamentul personajelor sau la anumite situații, idei, momente. Astfel de situații problemă au fost găsite la fiecare text : Ce a însemnat explozia de la Cernobîl pentru familia Agustinei? De ce Vlad și-a găsit în universul rural de la bunici, un univers compensatoriu? De ce există copii care răspund mereu cu ,,niciodată" la toate cerințele celor din jur? Cum v-ați comportat voi în locul lui Vlad la aflarea veștii că va mai veni un nou membru în familia voastră?

Brainstormingul ,,furtuna în creier"- este o metodă des utilizată ce constă în adresarea unor întrebări care să determine o mobilitate deosebită a gândirii elevilor, adică să le ofere o perspectivă diferită față de ceea ce știau ei, fiind forțați să genereze răspunsuri neașteptate. Am apelat la această metodă atât la începutul orei cât și pe parcurs, în exemple de genul: Ce vă vine în cap când auziți cuvântul ,,poveste"? Ce aspecte ar urmări o carte cu titlul ,,Să creștem mici"? Ce ar putea conține jurnalul unei fețite de treisprezece ani din perioada celui De-al Doilea Război Mondial? Cât de multe personaje din basmele populare cunoașteți? Spuneți două cuvinte care vă vin în minte referitoare la adulți, Cum se numește colegul vostru cu care ați mers ultima dată la o patiserie? Numiți două aspecte interesante din vacanțele petrecute la bunici?

Jocul de rol se referă la interpretarea unor roluri în funcție de textele propuse, fie se pun în pielea naratorului, fie se pun în pielea unor personaje, acest joc stimulativ le dezvoltă capacitatea de comunicare, prin înțelegerea și exprimarea unor idei referitoare la ceea ce se prezintă. În același timp îi responsabilizează foarte mult și le dezvoltă deprinderile de a purta discuții între ei. Acest joc de rol a fost propus în cadrul proiectului dedicat Povestirilor din cartierul copilăriei mele sau celui dedicat Salatei de basme. Imaginează-ți o altă prezentare a basmului lui Harap-Alb decât în textul lui Florin Bican. (vezi anexa 4)

Prezentarea de carte o altă metodă cu impact urmărește stimularea interesului pentru lectură și prezentarea perspectivei personale asupra cărților citite pe care aleg să le prezinte în diverse forme colegilor ca o recomandare, extinsă și pe blog. Elevii care au citit integral cărțile recomandate în cadrul cursului opțional, au încercat, fiecare cum a știut mai bine să surprindă subiectul sau anumite elemente importante ale cărții, într-o manieră persuasivă astfel încât să determine și lectura celor care nu au făcut-o încă. O formă de împărtășire a experiențelor de lectură, prin care ei selectau acele cărți discutate la opțional și le surprindeau din mai multe puncte de vedere dând șansa colegilor sau cititorilor nemotivați să câștige o experiență pozitivă de lectură. Această formă de învățare și de evaluare le-a asigurat lor suficient spațiu și credit, creând un mediu confortabil în care cititorii mai puțin experimentați să se simtă capabili să reflecteze asupra experiențelor lor de lectură. Cele mai multe alegeri de prezentare le-au făcut prin intermediul instrumentelor TIC pentru că li s-au părut mult mai atractive și mai ușor de distribuit și de păstrat. Prezentările erau însoțite și de note, fiecare carte primind câte o notă sau anumite stele în funcție de aprecierea și criteriile pe care ei și le stabileau.

Prezentare de carte, lucrată în Glogster de Nădane Ștefan,

Cele prezentate anterior au fost unele dintre metodele des utilizate, dar alături de acestea în măsura în care am simțit nevoia valorificării gândirii critice și a creativității, am apelat la metode și tehnici ale gândirii critice. Am considerat că în anumite momente ale receptării textelor, e nevoie de o altfel de abordare, de mai multă cooperare, de creativitate, de implicare mai profundă, activă și roditoare. Lucrul cu elevii la clasă pornind de la textul literar trebuie să aducă un climat de încredere care să-i determine să se implice în discutarea/dezbaterea unor aspecte interesante ale textului, în rezolvarea eficientă de probleme. ( vezi anexa 2, 3 )

Jurnalul cu dublă intrare este o metodă de receptare a textului literar utilizată cu interes prin care elevii stabileau o legătură strânsă între text și propria lor curiozitate și experiență de lectură, de viață. Am apelat la ea în majoritatea fișelor de lucru destinate interiorizării mesajului. În prima rubrică, cea din stânga elevii au avut de urmărit ,,lumea lor" în care au răspuns unor întrebări de genul: Ce sentimente, emoții ai avut în timpul descoperirii aventurii lui Vlad? Ce întrebări îți vin în minte în legătură cu Agustina din Pelinul negru? Ce expresii ți-au atras atenția din Și v-am spus povestea așa sau Povestiri de pe Calea Moșilor? În partea dreaptă au răspuns unor întrebări din ,,Lumea nesfârșită a textului"cum ar fi: Ce elemente fabuloase ți-au atras atenția în Și v-am spus povestea așa sau Andilandi? Care este învățătura cărții Să creștem mici? Ce final ai fi ales?Ce personaje le-ai fi schimbat în Cronicile din Narnia? Ce ai schimba dacă ai putea în acest text? (anexa 2, 8)

JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE LUMEA TEXTULUI LUMEA MEA – Cronicile din Narnia, vol 2

Jurnalul de lectură – o strategie de stimulare a interesului pentru lectură, de receptare și interpretare a unui text literar a fost folosit pentru că ei și-au înregistrat trăiri, emoții, idei, impresii pornind de la cărțile descoperite. În acest fel s-a păstrat un dialog pemanent între cititor și carte. Majoritatea elevilor și-au ținut jurnale de lectură și li s-a părut un tip de scriitură utilă nu doar pentru moment, dar și pentru viitor, asta că au tratat totul ca pe o poveste a împrietenirii lor cu fiecare dintre cărțile citite. Au suplimentat prin acest jurnal fișele de lectură semidirijate, dându-i astfel posibilitatea cititorului de a se exprima și de a alege modul prezentării cum își dorește. (anexa)

Harta subiectivă a lecturii – strategie de parcurgere secvențială a unui text narativ pornind de la ideea că fiecare cititor parcurge drumul cărții într-o manieră proprie. Am utilizat această metodă la 3 dintre cărțile din corpus și am pornit de la ideea realizării unui periplu prin lumea textului dându-le voie să noteze, să deseneze, ce aud ce văd, ce simt, ce le place, ce-și amintesc. O dată am realizat-o în grupe de câte 4, de alte două ori individual. De cele mai multe ori sugestiile secvențelor față de care voiam să se exprime le făceam eu, ei le ascultau și identificau anumite aspecte, apoi atribuiau semnificațiile globale. (anexe 8, 9 -Pelinul negru, Cronicile din Narnia, Jurnalul Annei Frank)

Discuția va aborda mai întâi modurile în care elevii au perceput aceeași secvență, apoi vor fi ascultate semnificațiile globale pe care elevii le atribuie textului, notarea semnificațiilor globale se va face pe o foaie-martor, care va fi folosită în ora de interpretare. Această formă de receptare a textului i-a încurajat pe elevi să vorbească despre experiențele lor de lectură, despre impresiile, așteptările și punctele forte ale cărților urmărite.

Diagrama Venn s-a folosit pentru a grupa asemănări și deosebiri, bazându-se pe analiză și sinteză, fiind o strategie prin care se verifică și se consolidează anumite cunoștințe literare, specifice narativului, comparații între personaje sau situații, teme, problematici. În acest sens li s-a propus realizarea diagramei la Și v-am spus povestea așa cu asemănări, deosebiri și puncte comune între Basmul cel nou și basmul străvechi sau copilăria Adinei și copilăria mea .

Cubul, o altă metodă la îndemână ce îmbină tradiționalul cu abordarea activ-participativă plimbând elevul în faza de postlectură de la descrierea unor elemente de structură ale textului până la analiza și argumentarea unor aspecte de conținut. Am utilizat-o pentru aproape toate textele, în diferite momente ale lecției: Asociază întâmplările din Niciodată ,Vreodată, Destul cu experiența ta de viață sau personajul Agustina cu o persoană reală/cunoscută, argumentează de ce personajul Anne Frank poate fi considerat un model?

Interogația multiprocesuală o alternativă la cub, este o tehnică de formulare coerentă a unor întrebări prin raportare la textul urmărit. Instruirea elevilor prin aplicarea acestor întrebări analitice și evaluative pe baza textului narativ urmărește de fapt formarea aptitudinilor de apreciere critică a textului respectiv, contribuind totodată la dezvoltarea spritului de observație. Această metodă a fost aplicată la textul Andilandi de Sînziana Popescu. (anexa 3)

Diagrama cauzelor și a efectelor a fost o metodă utilizată ce mi-a oferit posibilitatea punerii în evidență a izvoarelor unei probleme, ale unui eveniment sau un rezultat. A fost o bună ocazie de a-i provoca la cooperare, investigare și analiză, dar nu individual, ci pe grupe. Astfel, am împărțit clasa în echipe de lucru, am stabilit problema de discutat, de exemplu, în cazul cărții Laurei Grunberg, ,,Să creștem mici", fiecare grup a avut de identificat rezultatul unei întâmplări și efectul produs: ce au făcut omicii cu planul lor de anticreștere? Apoi a avut loc discuția tip dezbatere în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la acel efect, s-au înregistrat cauzele. Apoi s-a constiuit diagrama cauzelor și a efectului. Aceeași metodă a avut un impact deosebit și în cazul Pelinului negru, unde au avut de urmărit rezultatele exploziei de la Cernobîl și efectele produse. Pe axa principală a diagramei s-a trecut efectul, pe ramurile axei principale s-au trecut cauzele principale ale efectului, corespunzând celor 6 întrebări: CINE? CÂND? UNDE? DE CE? CUM? s-a întâmplat (anexă)

Hărțile conceptuale (mentale, cognitive)– sau limbajul iconic îi ajută pe elevi să-și sistematizeze niște informații, ușurând înțelegerea și diminuând cantitatea de informații. Realizarea acestor hărți conceptuale alături de elevi sau doar de profesor reprezintă un exercițiu de sistematizare a gândirii care le cere elevilor să sesizeze conexiunile care se pot stabili între idei făcând apel la o actualizare permanentă a cunoștințelor.

Fiindcă se folosește de cuvinte puține și de mai multe imagini și simboluri concentrează mai multă informație pe care elevii reușesc să o convertească din abstract în exemple concrete.

Am folosit harta conceptuală de obicei pentru a surprinde personajele din text și relațiile dintre ele sau teme, motive, idei complexe ce pot fi schematizate pentru a facilita reținerea sau recapitularea. De asemenea, au fost situații în care am folosit-o pentru a pune în evidență structura unor texte, trăsăturile narative sau anumite concepte literare.

Aplicațiile IT ne-au facilitat realizarea unor hărți conceptuale atractive, interesante și complexe la care elevii au putut lucra oricând intrând pe aplicația respectivă, ele au reprezentat o modalitate ludică și creativă de a-și organiza anumite informații din textele studiate, dar și o formă de învățare mai schematică, organizată, logică.

Asemănător hărții conceptuale este organizatorul grafic pe care l-am utilizat atât pe tablă, pe foi mari, dar și prin intermediul aplicațiilor PowerPoint sau Creatly, Bubbl.us, Glogster, Ayoa. Prin intermediul aplicațiilor am reușit integrarea rapidă a schemelor, diagramelor, desenelor sau conținutului audio. Prin această metodă am monitorizat structurile de tip comparativ, astfel îl propuneam pentru a le cere elevilor să găsească asemănările și deosebirile dintre personaje, idei, formele prezentate în textul, secvența data și apoi să completeze organizatorul grafic. De asemenea, îl propuneam ca tip de descriere ,,pânză de păianjen" unde le ceream să noteze caracteristicile, trăsăturile comune sau diferențele dintre personaje, sau pentru înțelegerea subiectului în funcție de momentele subiectului. Am utilizat această schemă grafică și pentru a urmări pe textele literare date stucturi de tipul cauză-efect sau problemă-soluție. Pentru realizarea unui organizator grafic, elevii trebuiau ca înainte să fi citit bine textul, să-și sublinieze aspecte importante sau să insereze cuvinte-cheie, scurte comentarii.

În etapa de postlectură a textelor epice din corpus am folosit strategii și metode menite să dezvolte capacitatea de comprehensiune a elevilor, imaginația, inteligența lor emoțională și atitudinea lor față de lectură pentru a reuși să facă mai multe cu textul după lectura lui. Majoritatea activităților de învățare din prima parte a experimentului s-au realizat în sala de clasă împreună, pe grupe sau individual, finalizate cu prezentarea în fața clasei a proiectului cărții.

În a doua parte a experimentului, activitățile de învățare s-au desfășurat online, în majoritatea întâlnirilor sincron pe platforma Microsoft Teams sau prin intermediul aplicațiilor ce facilitau descoperirea și analiza textelor literare. De fiecare data porneam discuții libere despre text și despre frumusețea acestuia care trebuia descoperită de fiecare : Ce v-a impresionat cel mai mult la acest text? Ce emoții ai trăit în timpul lecturii? Ce expresii/citate ți-au atras atenție? Identifică trei puncte forte ale cărții?

De exemplu în cazul lecturii textului 8 povestiri de pe Calea Moșilor, elevii au rezolvat o hartă subiectivă a lecturii interpretând fiecare textul în funcție de nivelul lor de înțelegere, au răspuns unor întrebări de genul: la începutul lecturii am remarcat talentul unui copil-povestitor care-și surprindea cu farmec momente din copilăria sa în Obor, am descoperit pe parcurs cuvinte precum: Calea Moșilor, Alimentara, păpușa Barbie, dar și colegi de clasă pe care îmi părea că ii întălnisem și eu, una dintre ele este Barbu Marilena, am simțit compasiune față de ea și de comportamentele respingătoare ale colegilor ei; l-am aplaudat pentru ,,curaj și celebritate" pe Mandea Viorel; am văzut prin ochii Adinei școala părinților mei, mi-am reluat ,,activitățile" literare, și eu puteam deveni poetă, scriitoare, am scris cu emoție și eu despre ultimele săpuneli în zăpadă de acum vreo câțiva ani și cel mai important am căutat să citesc și up eu ce citea atunci Adina, am învățat să mă bucur mai mult de explorările copilăriei. Dacă deja descoperiseră aplicațiile își concepeau de multe ori răspunsurile prin intermediul lor explorând secretele acestora și punând în evidență munca lor cât mai nuanțat și mai adecvat.

O metodă altă metodă folosită cu succes a fost aceea a jurnalistului, transformat pe parcurs și în jurnalistul cameleon. Unora dintre ei le face mare plăcere să-și etaleze abilitățile jurnalistice și ceea ce aveau de făcut le dădea satisfacții mari, bifând totodată și competența exprimării față de anumite aspecte ale textului în registre emoționale noi, diferite. Condiția pentru a fi jurnalist era să fi citit bine textul sau fragmentul de lucru, apoi să fi relatat o întâmplare și ulterior să-și creeze articole pe baza informațiilor pe care le au despre texte. Deveneau jurnaliști cameleoni cei care realizau relatarea unor fragmente din text în variante diferite: pe un ton neutru, amuzat, cu un ton grav ca atunci când s-ar fi produs o catastrofă, cu un accent străin, cu naivitatea unui copil, cu . Utilizat mai mult ca joc didactic ,,detectivul" a fost un exercițiu ce îi încânta de fiecare dată când îl propuneam pentru că alegeam câte un elev detectiv care avea o misiune foarte importantă: să găsească vinovatul folosindu-se de întrebările sale și de răspunsurile colegilor care erau doar cu da și nu : Au procedat corect părinții cu Vlad? Se împrietenește Vlad cu cineva în peripețiile lui?Chiar reușește Vlad să ajungă pe Celălalt Tărâm? Primește lecții pe parcursul călătoriei sale? Ajunge Vlad să-și accepte și iubească frații? Jocul presupune folosirea la maximum a logicii, a intuiției, valorificarea componentelor comunicării nonverbale.

Metoda pălăriilor gânditoare, deși mare consumatoare de timp am utilizat-o chiar cu sarcini puține pentru identificarea cât mai multor aspecte ale textului, dar surprinse într-o manieră interactivă. Asociată reflecției, urmărește motivarea elevului pentru lectură prin corelarea termenilor și a unor aspecte importante identificate în textele literare urmărite. Metoda i-a pus în diverse situații, solicitându-le răspunsuri, alternative, interrelaționare, empatie și abordarea afectivă prin corelarea cu experiența personală. Am aplicat-o la textul Să creștem mici valorificând competențe specifice precum:2.1- Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue sau discontinue 2.3 Prezentarea unor răspunsuri personale , creative și critice pe marginea unor texte diverse- Fiecare pălărie știa exact misiunea ei : cei cu pălării albe au oferit cu obiectivitate informații despre personaje, despre acțiune; cei din echipa pălăriilor galbene- au fost optimiștii, ei au urmărit care e cel mai valoros aspect al textului, la ce îi ajută pe copii și pe adulți lectura acestui text; cei cu pălăriile negre, ca niște judecători au avut de judecat cu argumente aspecte precum: Ce riscuri presupunea planul celor 3? Au încălcat ei vreo lege/plan/cod scris sau nescris?; cei cu pălăriile roșii au expresia unei abordări afective, conform cu sentimentele lor, aceștia își exprimă părerea și se situează în zona modalității apreciative și evaluative și au urmărit în general rezolvarea unor sarcini de tipul: Numiți reacțiile simțite la prima lectură a textului Pelinul negru, Jurnalul Annei Frank, Imaginați-vă că sunteți în locul personajelor Agustina/ Sever. Ce simțiți? De ce personajul Agustina nu era înțeles de nimeni? Impresiile voastre despre final au fost de apreciere/ de dezamăgire, de uimire, de nedreptățire. Pălăriile verzi văzute mereu ca simboluri ale creativității și originalității au surprins inedit textul: Dacă în momentul plecării Agustinei de acasă familia ar fi intervenit, cum ar fi decurs lucrurile? Imaginați-vă că acțiunea din Să creștem mici ar fi avut loc acum 30 de ani? Ce s-ar modifica? Pălăriile albastre, reveneau de obicei unui elev, maximum doi care aveau ca sarcină principală urmărirea textului și a discuțiilor pentru de a modera discuția, pentru a rezuma ideile, pentru a invita o pălăria sau alta să ia cuvântul. Erau pălării-ghizi, îndrumători ai tuturor spre soluții creative.

În cadrul experimentului am valorificat de multe ori si metode și tehnici bazate pe colaborare, una dintre acestea fiind predarea reciprocă, în varianta Celor patru muschetari, un exercițiu ce le place pentru că elevii devin profesori, având astfel posibilitatea de a reînvăța ceea ce credeau că știu. Surprinzător era modul în care își însușeau acest rol și transmiteau cu ușurință celorlați tot ce era important de știut. Am realizat 4 grupuri de câte 6 membri și am pornit de la un fragment de text, același pentru toți, unul dintre cei din grupă îl citea, altul îl rezuma oral, tot el adresa celorlalți o întrebarere referitoare la paragraful citit și clarifica anumite aspecte ce păreau nelămurite. Fiecare membru este al unei grupe dintre: rezumatori, investigatori, clarificatori, prezicători și este ales prin tragere la sorți.

Aplicație –predare reciprocă/ Cei patru muschetari –Laura Grünberg, Breaking News

Echipa rezumatorilor, are ca sarcină rezumarea fragmentului dat spre analiză formulând idei principale, sintetizând informația și prelucrând datele oferite de text

Echipa cu numărul 3, investigatorii răspund întrebărilor:

Cum au primit vestea părinții?

Care a fost impactul acestei știri în rândul populației?

De ce credeți că s-a întâmplat această anomalie?

Cum vedeți viața voastră de zi cu zi? Care sunt activitățile principale?

Cu ce le place copiilor să-și umple timpul?

3.Echipa clarificatorilor explică cuvinte, stabilesc liste cuprinzând câmpurile lexicale ale unor cuvinte din text, descoperă noi sensuri.

4.Echipa prezicătorilor – au de făcut predicții/ comentarii asupra acțiunilor, personajelor.

Povestea pleacă de la o posibilitate ,,ce-ar fi dacă…"- Ce-ar fi dacă s-ar naște doar telefoane, fără copii? Ce-ar fi dacă cineva apropiat ție ar primi o așa veste?

Ce-ar fi dacă chiar s-ar naște un copil la pachet cu un smartphone sau orice alt device?

Cum vedeți viața acestei familii după apariția copilului?

1.2.b Mijloacele didactice utilizate în experimentul didactic întreprins

În cadrul acestui experiment am urmărit să stimulez interesul pentru lectură și apropierea de textul literar într-o proporție cât mai mare, pentru asta am urmărit comparativ metode tradiționale și moderne, dar și mijloace didactice clasice sau digitale/audiovizuale.

Înainte de toate celelalte mijloace ce și-au dovedit utilitatea în experimentul urmărit cu elevii clasei a VI-a A, m-am confruntat cu o resursă materială limitată și extrem de prețioasă, timpul. Unele dintre metode fie ele clasice, fie moderne, în fața clasei sau online sunt mari consumatoare de timp și limitează destul înțelegerea și aprofundarea unor aspecte de conținut. De aceea am profitat de perioada școlii online în care am lăsăt libertatea rezolvării sarcinilor într-un timp mai amplu, doar verificarea și evaluarea răspunsurilor fiind necesare zilnic în cadrul întâlnirii sau imediat după încheierea orei.

În ceea ce privește mijloacele de învățământ ca auxiliare ale metodelor am căutat de fiecare dată să le adaptez metodelor și obiectivelor propuse, dar și condițiilor de lucru. Am avut la îndemână destule mijloace de la cele clasice: tablă, scheme, planșe până la noile tehnologii informaționale și de comunicare cu funcții diverse: de comunicare propriu-zisă a noilor cunoștințe, de demonstrație, de simulare, de motivație, de evaluare, de scriere creativă.

Activitatea cu fișe realizată prin diferite tipuri de exerciții pentru elevi și în diferite momente ale receptării a fost nelipsită, necesară și agreată de toți. Am folosit atât fișe de suport în dobândirea de noi cunoștințe, favorizând autoinstruirea, fișe de dezvoltare pentru perfecționarea cunoștințelor privind anumite noțiuni literare cât și de control pentru realizarea conexiunii inverse, dar și de consolidare sau de evaluare.

De multe ori am apelat la canalul digital și am urmărit creșterea eficienței, antrenarea proceselor gândirii și creativității, mai ales în perioada forțată a descoperirii mijloacelor online de învățare am descoperit utilitatea mai multora dintre cele existente gratuite și destul de intuitive potrivite pentru anumite sarcini de învățare la distanță.

Am vrut să apelez la orice mijloc IT la îndemâna mea și a elevilor pentru a crea mai mult interes pentru activitățile de învățare destinate textelelor literare propuse pe parcursul cursului opțional. Mijloacele IT au fost dominante în cadrul experimentului și datorită contextului epidemiologic care a condus la defășurarea activităților școlare în mediul online. Încă din chestionarul din faza inițială a demersului experimental am descoperit că sunt foarte pasionați de tehnologie și le place să-și petreacă destul de mult timp pe internet și pe device-uri, așa că am speculat această pasiune și am încercat să îmbin lectura și mijloacele IT doar pentru a dezvolta în paralel mai multe dintre competențele-cheie necesare fiecărei persoane în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere: comunicarea în limba română, competența digitală, competența a învăța să înveți și cea de sensibilizare și exprimare culturală.

Utilizarea mijloacelor IT a însemnat în principal valorificarea resurselor web, a unor platforme și aplicații care au pătruns în procesul de învățare în cadrul orelor de lectură și descifrare a textelor literare în diferite secvențe de învățare. De exemplu, am apelat la internet și videoproiector pentru vizualizarea unor secvențe sugestive din cărțile ecranizate sau pentru prezentarea unor informații, pentru afișarea de scheme, pentru antrenarea în diferite jocuri, pentru scriere, promovare, pentru evaluare. Multe fișe de lucru, exerciții, sarcini, conținuturi multimedia au fost lucrate în diferite aplicații și apoi distribuite în clasa lor virtuală fiecăruia în parte sau sincon împreună cu întreaga clasă în timpul întâlnirii. Multe conținuturi media au putut fi descărcate de pe internet, permițându-le accesul la o mare cantitate de informații. Principalul avantaj al acestei forme de învățare îl reprezintă caracterul interactiv dintre elev și calculator, rolul meu fiind de creare a materialelor și de îndrumare a elevilor spre valorificarea lor pentru o mai bună înțelegere a textelor și de multe ori accentul cădea pe învățarea individualizată. Elevii au putut alege ordinea amplasării informațiilor, modul de combinare a acestora și gradul de detaliere a informațiilor. Scopul meu era să opereze cu aceste mijloace pentru a-și îmbunătăți legătura cu textul, astfel au învățat în timp să utilizeze diverse platforme, aplicații, fiecare în ritmul său și la un nivel ce arată interes, responsabilitate, creativitate, pricepere.

La primele texte studiate în cadrul experimentului metodele și mijloacele didactice au fost testate și urmărite în paralel cu cele clasice, la un moment dat întreaga activitate s-a mutat în spațiul online, acolo unde am desfășurat lecțiile în format sincron sau asincron. Principalele platforme de lucru au fost ASQ, Google Classroom și Microsoft Teams, fiecare cu aplicațiile și opțiunile lor. Teams s-a dovedit un spațiu de lucru complex, aflat și sub administrarea școlii, putând fi instalată în orice tip de dispozitiv, ne-a oferit atât livrarea de conținut prin videoconferințe, cât și o zonă de lucru bogată și ușor de utilizat. S-a creat clasa/echipa virtuală în cadrul căreia am inclus pe baza de cont și parolă fiecare elev, spațiul lui virtual putând fi accesat de el oricând, dar materialele lucrate de el pot fi văzute doar de mine și de el. Documentele trimise au fost făcute atât individual, dar cel mai des sub formă de fișier sau assignements (sarcini, teme ) sau partajate în timpul intâlnirii pe videoconferință. Intergrarea mai multor resurse digitale în cadrul Teams de tipul: One note, One Drive, Forms, Calendar mi s-au părut soluții educaționale complexe, stabile și de folos pentru notare, planificare, chestionare, stocare. Pe lângă acestea ori de câte ori era necesar propuneam diverse metode digitale de urmărire și parcurgere a textului. În acest sens cele mai utilizate aplicații web au fost: Quizziz, Kahoot, Glogster, Padlet, Bubbl.us, Wordwall, Socrative, Wordart, Quizalize,Videoant, fiecare cu scopul ei, dar toate ușurând receptarea și implicându-i activ pentru găsirea unor soluții personale. Ajutorul unora s-a păstrat în mod frecvent, în cazul altora s-au folosit strict în anumite momente sau pentru testare a funcționalității. Descoperirea și valorificarea lor a însemnat un ajutor în completarea metodelor și mijloacelor de învățare, o alternativă pentru mine și pentru elevi, o dezvoltare a viziunii integratoare a noilor programe școlare și într-o oarecare măsură un câștig.

4.3 Analiza comparativă a mijloacelor didactice utilizate în experiment

Pentru a valorifica tehnologiile IT prin abordarea textelor literare am avut nevoie de un plan inițial pe baza căruia să construiesc învățarea într-o formă nouă, tehnică și atractivă, stimulativă. În faza inițială a experimentului am solicitat elevilor răspunsuri sincere la un chestionar, de ale cărui rezulate să mă pot folosi în alegerea conținuturilor, metodelor și mijloacelor didactice.

Comparațiile între mediul de instruire tradițional sau convențional și cel în care am utilizat noile tehnologii pentru a realiza predarea, învățarea și/sau evaluare relevă o serie de diferențe căutate în general la nivelul perfomanțelor școlare, însă descoperite cu precădere la nivelul motivației pentru învățare. Simțim limitele tradiționalului la care nu renunțăm pentru că are multe avantaje, dar încercăm să aducem ceva în plus, ceva care chiar să-și dovedească succesul în educație.

Am ales utilizarea instrumentelor TIC deoarece am vrut să testez potențialul lor în sensul valorificării transdisciplinare a mai multor conținuri regăsite în textele literare studiate, dar și pentru stimularea învățării active, pentru lucrurul colaborativ, pentru învățarea bazată pe proiecte, pentru sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru demersuri didactice de tip constructivist și centrate pe elev. Am ales ca prin intermediul TIC să schimb experimental puțin paradigma învățării tradiționale și procesul evaluării, să-i ofer noi spații de dezvoltare conform intereselor acestor vremuri.

La începutul anului, în luna octombrie am aplicat acestei clase un chestionar prin care urmărit identificarea unor nevoi și atitudini față de actul lecturii și receptării.

CHESTIONAR PRIVIND INTERESUL PENTRU LECTURĂ ȘI MODALITĂȚILE DE RECEPTARE A TEXTULUI LITERAR- CLASA a VI- a A

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 23 de elevi și a cuprins 11 întrebări:

1. Ce înseamnă pentru tine lectura?

A O sarcină obligatorie

B. modalitate de petrecere a timpului liber

C.Un timp pierdut

D.Un mijloc de informare

Utilizezi instrumente IT la orele de literatură?

Deloc

Ocazional

Le utilizez, dar în scopuri recreative

Destul de des

Câte cărți ai citit în ultimul an?

Niciuna

Una

3-4

Peste 5

Ce cărți preferi să citești?

OBLIGATORII, prevăzute și în programa școlară;

Recomandate de profesori, oameni de cultură, părinți;

Cele promovate de alți adolescenți;

De aventuri, SF, literatură pentru copii

Cu tematică socială, școlară, familială

Altele

Care este atitudinea ta în timpul lecturii?

Interesată

Implicată doar dacă mă atrage

Dezinteresată

Respingătoare

Optimistă

Recitești anumite pasaje neclare dintr-un text?

Uneori

Doar atunci când textele sunt recomandate

de cineva

Întotdeauna

Niciodată

Nu văd rostul

7. Cum ți se pare cel mai ușor să descifrezi la școală tainele textelor literare citite?

Prin discuții libere, pe baza unor citate selectate

Prin metode de analiză clasice (fișe de lectură, test de lectură)

Pe baza mijloacelor moderne (utilizând diverse aplicații de testare și creație)

Combinând discuțiile pe text cu analiza tradițională, dar și modernă a acestuia

8. În ce măsură ți-au trezit interesul pentru lectură orele de literatură română?

Foarte puțin

Puțin

Suficient

Foarte mult

9. Crezi că instrumentele digitale ar ajuta la o mai bună receptare a textelor literare citite?

Da, foarte mult

Destul de puțin

Da, doar dacă nu se bazează exclusiv pe digital

Nu, în niciun fel

10. Ai dori ca la orele de lectură să se utilizeze mai mult mijloacele IT(telefon, laptop, videoproiector)?

Deloc

În mică măsură

Într-o oarecare măsură

În măsură foarte mică

Ori de câte ori facilitează înțelegerea

În opinia ta predarea, învățarea și evaluarea prin intermediul instrumentelor TIC ar avea un impact pozitiv asupra interesului pesonal pentru lectură?

Deloc, mai tare mă va ține departe de cărți

Într-o oarecare măsură

În anumite momente

În mare măsură

Da, în măsura în care sunt mijloace creative

și la îndemâna mea

Principalele aspecte avute în vedere pentru implementarea unei noi modalități de abordare a textului literar au fost stabilite și în funcție de rezultatele acestui chestionar de care am ținut cont. Nevoile elevilor descoperite în urma acestui chestionar erau legate de stimularea interesului pentru lectură, de dificultățile întâmpinate în procesul receptării textului literar și de mijloacele avute la îndemână :calculator, telefon, internet, aplicații, platforme care ar putea avea un impact pozitiv în procesul de receptare a textului, de implicare activă în descoperirea lui. Acest aspect merita testat și urmărit pe o perioadă de timp din mai multe puncte de vedere: al stimulării interesului pentru lectură, al creșterii motivației pentru învățare și lucrul cu textul, din punct de vedere evaluativ măsurând creșterea progreselor școlare, din punct de vedere calitativ arătând în ce măsură contribuie la dezvoltarea comprehensiunii, a exprimării, a argumentării , a redactării.

Al doilea chestionar aplicat elevilor dat aproape de finalul experimentului a arătat în ce măsură pentru elevi acestă nouă formă de abordare a lecțiilor de literatură a avut impactul dorit. Chestionarul a fost aplicat pe platforma Teams, deci online și a fost completat de doar 18 elevi din cei 24 incluși în clasa experiment. Analiza acestui chestinar nu a fost una conludentă din pricina faptului că nu au răspuns toți elevii, chestionarul a avut termen de completare și fiindcă unii au întârziat, Forms nu le-a mai permis completarea. Pentru a avea touși o viziune integrală le-am cerut celor ce au întârziat să-mi trimită chestionarul și după încheierea perioadei.

Chestionar aplicat pe platforma Teams, Forms

https://forms.office.com/Pages/ResponsePage.aspx?id=V08kDMORHUmvzR7UOMc4ED84T055DRLgFJZGX6QVpNUQlpQNllMMlFHVzhZWFhJRk5DMk0xSzNMSCQlQCN0PWcu

Elevii au răspuns cu sinceritate și destul de diferit, în funcție de ce a însemnat pentru fiecare utilizarea tehnologiei în etapele receptării textelor literare. Rezultatele obținute în urma chestionarului au fost concretizate într-un raport sugestiv făcut în Forms și pot fi regăsite în imagini sau prin consultarea acelui link dat mai sus. Majoritatea însă a găsit de folos utilizarea mijloacelor TIC în procesul educațional, în activitățile de lectură și receptare a textului.

Avantajele implementării în orele de receptare a textului literar a mijloacelor TIC:

Stimularea interesului față de cunoștințele predate/discutate prin captarea atenției datorită apelului la prezentări audio-vizuale implicând elevii mai activ prin interacțiunea directă cu calculatorul și cu soluțiile tehnice rapide;

Dezvoltarea gândirii logice și creative prin implicarea elevilor în soluționarea unor probleme care presupun parcurgerea unor pași de rezolvare;

Dezvoltarea unor competențe suplimentare: de creare, de comunicare, de editare, de colaboare;

Stimularea creativității și a învățării în ritm propriu sau colaborativ;

Crearea unui nou mediu de studiu și relaționare;

Posibilitatea furnizării unor informații suplimentare prin intermediul internetului:

Valorificarea jocului și a concursului didactic în format online;

Stimularea imaginației prin realizarea unor sarcini, proiecte, prezentări audio-vizuale;

Diversificarea învățării-evaluării;

Provocarea continuă a elevului la noi forme de receptare a textului;

Individualizarea instruirii, fiecare elev având posiblitatea să învețe într-un ritm propriu și cu mai puțin stres, emoții;

Creșterea randamentului activităților de receptare prin posibilitatea prezentării a diferitelor metode, exemple, materiale, sarcini, documente;

Tratarea interdisciplinară a unor conținuturi, prin care s-au accentuat relațiile dintre anumite discipline în anumite momente de interes;

Feedback-ul este imediat putând semnaliza cu rapiditate eventualele erori sau dificultăți apărute, fâcându-se corectarea pe loc și transmitându-i-se elevului;

Atractivitatea și ușurința lucrului cu instrumentele TIC;

Gestionarea mai clară a datelor, materialelor, rezultatelor învățării-evaluării;

4.4 Modalități de valorificare a instrumentelor TIC în receptarea textelor literare

În cadrul experimentului am utilizat noi modalități de învățare care au implicat de cele mai multe ori activități colaborative realizate cu ajutorului unor instrumente noi, respectiv aplicații WEB 2.0 fiecare ajutând într-una sau mai multe direcții, devenind utile învățării sau evaluării.

Instrumente care au creat sau au sprijinit mediul virtual de învățare:

Mediul de învățare virtual

Departe de adversarul de temut al literaturii, computerul este ,,fratele mai nevârstnic, mai năbădios, mai excentric, prin vinele căruia curge, în fond, același sânge: sângele virtual. Orice carte de literatură este un mic computer așezat pe raft, unul care se pune în mișcare nu prin comenzi pe tastatură, ci prin acel Enter încastrat în ochiul meu și declanșat de el . De aceea am căutat mijloacele prin care lectura și computerul să strângă și mai mult această legătură, dar am încercat și să dau alături de copii acel enter care să-i încurajeze, să le declanșeze nevoia de text, de competențe literare și digitale, de implicare în procesele gândirii critice, de prezentare creativă și atractivă, apelând la ceea ce știu și le place sau chiar la ceea ce nici nu știau că ar exista. Așa am pătruns alături de ei în mediul virtual în care rămâneam doar cât ne era necesar și nu ne pierdeam energia, bucuria textului și mirosul foii de hârtie.

Acest demers a a fost inițial realizat prin intermediul platformei de învățare ASQ, Google Classroom și ulterior mutat în Microsoft Teams; asta a reprezentat de fapt organizarea unor clase virtuale, Clasa a VI-a A, unde am organizat mare parte din conținutul învățării. Am format aceste clase virtuale prin crearea unui cont individual gratuit pentru fiecare copil pe baza unei adrese de e-mail active, fiecare elev având spațiul său de lucru, dar și acces la toate opțiunile și instrumentele platformei ce au fost testate și valorificate în măsura nevoilor învățării, evaluării, disponibilității. Posibilitățile platformei au fost atât de predare-învățare sincron prin întânirile video organizate față în față, dar și asincron prin tot ceea se livra elevilor fără a fi prezenți față în față. Cel mai des însă pe parcursul experimentului didactic am valorificat predarea/învățarea mixtă, adică unele activități erau realizate împreună pe videoconferință sau realizate separat și trimise pe chat ori în assignements. (anexa 12, utilizare platforme educaționale). Practic această clasă virtuală a beneficiat de un tutore, în calitatea mea de profesor de limba română a acestei clase revenindu-mi următoarele sarcini: să formez canalul destinat disciplinei, să planific activitatea clasei, să analizez și să ofer feedback la temele rezolvate, identificând la fiecare elev problemele ce au apărut în activitatea sa, să ofer materialele de lucru în diverse aplicații, să realizez fișele teoretice, să răspund pe e-mail sau pe chat de fiecare dată când este nevoie, să verific periodic spațiul de lucru comun.

Prin intermediul platformei Microsoft Teams am organizat întâlnirile, respectiv videoconferințele, aici am postat materiale și sarcinile de învățare și tot prin intermediul acesteia am putut partaja link-uri către diverse aplicații sau site-uri, dicționare, biblioteci virtuale. Întâlnirile video erau organizate săptămânal conform calendarului, iar despre toate materialele și sarcinile pe care le primeau de la mine erau înștiințați la timp, prin notificări individuale pe le primeau pe acel device pe care-l utilizau. De asemenea, în cadrul învățării sincron am avut posibilitatea de a ne vedea și auzi, de a partaja documente, de a discuta, de a lucra colaborativ și de a da feedback pe loc, de a face prezența pe care și eu o puteam vedea în chat , asta în cazul în care pe ecran nu apăreau pentru că nu-și foloseau toți camera web sau nu-și semnalau prezența. Utilizarea videoconferințelor a apropiat mai mult acest tip de învățare de învățarea tradițională, față în față și a creat o reponsabilitate a implicării reale a tuturor. Intens valorificate au fost aceste videoconferințe în cadrul cărora reușeam să creăm o legătură directă, ca la școală, dar și datorită posibilității de investigare și rezolvare împreună cu mine a unor aspecte nelămurite din fișele de receptare a textelor. Orice întâlnire directă cu ei se putea realiza rapid, aproape ca la apelul telefonic. Preferam însă întâlnirile programate cu temă și instrucțiuni pentru a ști fiecare pentru ce trebuie să se pregătească. Pe lângă comunicarea directă cu ei, propuneam și documente de sprijin pe care le repartizam clasei, apoi documentul îl partajam și pe ecranul întânirii, fiecare putea interveni, completa, transpune în caiete toate observațiile necesare.

Temele le erau distribuite în aplicația platformei Assignements, acolo unde erau verificate de mine și la care primeau feedback (în comentariu privat erau făcute observații constructive, eventuale corecturi) sau propusă și o notă. Alte materiale, link-uri auxiliare le postam în Files sau Posts și ele puteau fi consultate oricând. Am apreciat în mod deosebit faptul că prin intermediul acestei clase virtuale conexiunea cu elevii era gratuită, posibilă oricând, de oriunde și prin orice tip de device, materialele fiind accesibile și fiind păstrate acolo pentru a putea fi utilizate în orice moment e nevoie. M-am bucurat după primele două întâlniri pe Teams cu textele literare de prezența în proporție foarte mare a clasei a VI-a A , dar și de o motivație de învățare considerabilă. Elementul de noutate, abordarea, canalul i-a provocat suficient încât se prezentau la ore cu mai mult entuziasm. Emoțiile nu mai erau la fel de intens trăite ca la clasă pentru nicio etapă a actului didactic, ba chiar au învățat foarte repede cum folosesc microfonul, când îl deschid, de ce trebuie închis, cum transmit informațiile pe care le-au lucrat, unde verifică și postează temele. Familiarizarea cu un astfel de context de învățare a însemnat rezolvarea celor mai multe sarcini prin intermediul platformei până când a ajuns să râmână singurului mijloc de comunicare , de transmitere și verificare a materialelor didactice. Contextul epidemiologic a mutat întreaga activitate pe Teams și deși ne-am fi dorit să prelungească timpul receptării textelor prin intermediul web, l-a raționalizat pentru a nu râmâne elevul foarte mult timp în fața oricărui device solicitant. Într-o astfel de întâlnire/lecție online timpul nu era limitat de platformă, dar era stabilit de mine cu elevii de la început existând situații când s-au depășit cele 45 de minute alocate. La fel ca și într-o lecție desfășurată în clasa tradițională, fiecare elev beneficiază de atenția profesorului, dar și de a colegilor, ceea ce a dovedit că elevul învață nu doar prin ceea ce le ziceam și trimiteam eu, ci și prin colaborarea cu ai săi colegi sau prin intermediul aplicațiilor și internetului.

Am utilizat platforma în cadrul receptării textelor literare din cadrul opționalului și le-am asigurat un cadru nou, flexibil și complex de învățare. Chiar dacă ora se încheia, contactul cu elevii era păstrat, tot ce ar fi putut veni în sprijinul lor era adăugat pe fișierele clasei lor și verificat, rezolvat oricând ar fi putut cu posibilitatea primirii indicațiilor în funcție de solicitările lor. Răspunsurile le erau date la timp, iar posibilitatea rezolvării fișelor de lucru era asigurată prin utlizarea unr informații verificate de pe internet, în completarea celor deținute de ei prin actul lecturii și interpretării. Utilizarea acestei platforme a continuat și pe perioada întreruperii cursurilor de la școală și , cu siguranța, va fi utilizată și pe viitor în paralel cu mediul clasic de predare/învățare datorită multiplelor facilități pe care le-a adus atât actului didactic cât și comunicării și colaborării cu elevii prin intermediul mediului virtual.

Instrumente care au sprijinit predarea și învățarea

Resursele de partajare media au venit în sprijinul meu și al elevilor în procesul de receptare pentru că analizând textele suport erau multe detalii ale cronotopului sau informații de conținut ce le-au putut surprinde prin intermediul Google Maps sau Google Earth. Așa au descoperit de exemplu unde e Cenobîlul, Bistrița, Buzău , toponime din Pelinul Negru , Olanda, Germania și chiar Auschwitz descoperite cu interes în Jurnalul Annei Frank. Pentru că nu era suficientă de multe ori doar localizarea lor pe hartă, interesul pentru unele locuri sau întâmplări ale realității din trecut erau cercetate tot prin intermediul resurselor web de unde au aflat foarte multe, informații pe care le distribuiau prin link pe platformă tuturor.

De asemenea, învățarea am gândit-o în acest mod, online, propunând diverse jocuri și activități care să le trezească interesul, să-i mențină activi, să îi ajute în consolidarea unor anumite cunoștințe și deprinderi, să le păstreze sau chiar îmbunătățească descifrarea și receptarea textului, să-i provoace la fel și fel de acțiuni în interesul dezvoltării personale.

Ca exerciții de spargere a gheții au funcționat minunat cele folosite prin intermediul Word Wall, Classtools. Jocurile erau scurte, amuzante și deschideau drumul noilor discuții, aplicațiile se abordau ușor pe baza unor informații-cheie introduse de mine ca profesor: lovește cârtita, ruleta, spânzurătoarea, jocul de cărți. (anexe) Aceste jocuri nu solicatau foarte mult spațiu temporal și nu doar făceau pașii spre subiectul discuției, dar le crea și o stare de bine necesară parcurgerii unor alte conținuturi. Entuziasmul acestor aplicații producea trecerea spre exercițiile receptării cu mai mult interes și motivație pentru învățare, exprimare, faptul că telefonul și accesarea unui cod sau a unei aplicații îi binedispunea pe de o parte, dar îi și îndrepta spre ceea ce urma a se discuta sau ce era extrem de important din textele citite/urmărite. Asemănarea acestor jocuri educative cu jocurile des accesate de ei era un plus pentru că operau cu ele mult mai ușor, le erau familiare și îi convingea cu mai mult interes să meargă mai departe în procesul de receptare a textului.

Instrumente care au facilitat producerea de artefacte care să demonstreze învățarea:

Instrumentele pentru producție video au fost de cele mai multe ori descoperite și valorficate intuitiv, Newsmaker, Animoto, Youtube. Acestea au fost folosite de elevii care au și abilități de editare în aceste formate și în echipe au reușit să realizeze fimulețe de prezentare și booktrailere la unele dintre cărțile citite și analizate. (anexe)

Booktrailerul sau cartea video este de fapt un videomaterial, un spot realizat pentru promovarea unei cărți cu scopul atragerii atenției spre lectura acelei cărți care chiar merită citită datorită informațiilor surprinse. Durata acestui spot a fost între 1,5 și 2 minute și a avut la baza un proces complex de elaborare. În primul rând alegerea unei cărți ,,de dat mai departe", apoi organizarea unui scenariu interesant, captivant care să răspundă cumva întrebării ,,de ce merită să fie citită cartea?", alegerea programului potrivit în care să fie lucrat, montarea spotului pentru accentuarea unor idei, verificarea și apoi publicarea. https://drive.google.com/file/d/1jexX-li-N1Ooy7ruaK89DNlEyLDwn97U/view?usp=drivesdk – booktrailer realizat de Nădane Ștefan la Pelinul negru și trimis și la concursul De la Gutenberg la Google pasiunea mea lectura

În aceeași categorie a prezentărilor includ și foarte utila platformă Glogster cea care ne-a ajutat să facem prezentări digitale în formate foarte interesante sub formă de gloguri sau postere în care includeau nu doar imagini, sunete, animație, ci și text dând prezentărilor contur educațional ușor de urmărit și de reținut. (anexe Glogster) Prezentările au fost realizate la finalul proiectului devenind și un fel de formă de promovare a cărții citite. Glogster este de fapt tot o platformă web ce ne-a ajutat să valorificăm textele literare propuse pe parcursul acestui an într-un mod atractiv. Faptul că eu le-am făcut cont și spațiu de lucru individual acolo, le-a dat posibilitatea ca să integreze în studiul lor mai multe discipline, ei realizându-și proiectele, posterele în funcție de domeniul care îi interesa: literatură, istorie. Fiind administratorul clasei lor puteam monitoriza, evalua, puteam face publice materialele lor. În cele mai multe cazuri au realizat proiecte și prezentări de carte. Posterul digital interactiv îl realizau prin accesarea site-ului glogster.com, acolo unde pentru o sumă de 6 dolari pe luna întreaga clasa avea acces nelimitat, după ce se logau urmăreau noutățile și își pregăteau glogul selectând opțiunea Create a New Glog. Înainte de asta își selectau informații din surse online sau din propriile cunoștințe, căutau fotografii relevante pe Google Images și începeau crearea glogului. Toate opțiunile de editare , imagini,video, formate, rame, perete, le găseau acolo și erau ușor de realizat, scrisul și imaginile le puteau mări/micșora/colora în funcție de nevoile lor ulterior dând Save pentru a-și păstra întregul conținut în portofoliul lui, glog ce putea fi făcut public și colegilor de către mine, după verificare.

Grilă de evaluare completată pentru posterul digital, elev Jecu Maricela

Învățarea s-a realizat și prin intermediul hărților conceptuale și în principal datorită aplicațiilor Bubbl.us sau Gliffy acolo unde se puteau construi cu ușurință arbori de derivare, scheme utile, grafice. Chiar a fost o metodă de mare succes ce a ajutat la prezentarea schematizată a mai multor detalii ale textelor ce apăreau într-o legătură coerentă mult mai ușor de analizat și de reținut, fiind construite sincron, stocate în aplicație sau salvate în calculatorul fiecăruia uneori chiar printate sau exportate ca imagini. Utilizate și pentru diagrame, colorate, în formate variate ele pot fi nu doar partajate, dar și editate de mine și de elevi în același timp ceea ce implică și mai mult mai ales în cadrul lecțiilor organizate prin videoconferință. Realizarea lor era uneori configurată de mine , în alte situații dirijită, elevii având doar de completat casetuțele, în alte momente elevii le concepeau singuri în funcție de interesele de lectură, dar discutate și evaluate de mine și de colegii lor. (anexe)

Anexă –document colaborativ lucrat de elevi în Gliffy, Andilandi

Norii de cuvinte au fost utilizați de fiecare dată când urmăream să extragem ideile principale dintr-un text sau în procesul evaluare formativă sau chiar de revizuire a unei compuneri, a unui text. De asemenea pentru brainstorming, elevilor revenindu-le sarcina de a scrie cuvintele ce se vor așeza aleatoriu, ideile scurte care au legătură cu ceea ce vor ei să păstreze în legătură cu tema dată. Aceste două aplicații au fost intens folosite pentru că era ușor de lucrat cu ele, pentru că ajutau elevii la asimilarea cunoștințelor ordonând informațiile deținute, dezvoltând creativitatea și spiritul inventiv. Modul de operare cu această aplicație a fost intuitiv la primele utilizări, apoi a devenit o obișnuință și chiar o soluție la îndemână pentru multe alte sarcini ce le aveau de îndeplinit. Accesau site-ul Wordcloud.com acolo unde realizau norul de cuvinte utilizând Paste/Type text și introducând un document din propriul calculator sau adăugând singuri alte cuvinte importante atunci, după aplicarea propunerii se forma norul de cuvinte, iar de la Randomize acestea erau așezate în funcție de preferințele lor, de obicei ele sunt așezate la întâmplare, cu ajutorul butonului Shape ei pot da diverse forme, culori, înfățișări, la final dând salvare ca imagine a conținutului. Imaginea nou creată se poate distribui cu share sau se poate printa, s-ar putea introduce pe un document word ar putea fi postată pe blog sau afișată în clasă/în portofoliile personale.

Acești nori de cuvinte au fost realizați în alte situații și în WordArt- o altă formă de realizare virtuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element cuvânt este relevată de mărimea acestuia față de celelalte elemente. Diferența față de celelalte aplicații de nori de cuvinte prezentate anterior e că aici se pot realiza mai multe forme în Shapes găsindu-se mai multe formate în funcție de ce vrem să evidențiem, cuvântul-cheie al cărții, tema, un simbol al titlului, al personajului principal etc.

Wordclouds.com Ce descoperă Vlad pe parcursul aventurii sale?

Norii i-au ajutat să ,,fotografieze"cuvintele-cheie dezvoltându-și învățarea vizuală, reușind să rețină foarte ușor conținutul unui text, dar și dezvoltându-le rapiditatea structurării unor idei, creativitatea. Norul de cuvinte este, de fapt, o variantă digitală de utilizat pentru analiza de conținut putând fi folosită la orice disciplină, nu doar la literatură. Pe baza acestor cuvinte elevii reușesc să-și dezvolte conținutul își creează repere pe care să le folosească în diverse prezentări sau pentru orice exercițiu ulterior de creație, analiză sau interpretare .

Caii nădrăvani își spun povestea alături de eroii basmelor, nor realizat în WordART de clasa a VI-a A

Fișă de lucru –Să creștem mici de Laura Grunberg

Pornind de la norul de cuvinte realizat cu acele categorii de oameni identificate în Să creștem mici rezolvați următoarele sarcini de lucru și alegeți orice aplicație digitală cunoscută pentru a transmite răspunsurile.

Care dintre categoriile de oameni de mai sus vă este foarte cunoscută și vouă și ar avea cele mai multe nevoie de intervenție? Enumerați 4 motive

Alegeți oricare categorie și încercați s-o analizați sub forma unei diagrame din care să reiasă cum ne sunt descriși în carte și cum îî vedeți voi.

Realizați o un text în care să-i descrieți pe omici alegând ce instrument considerați util.

Padlet – o altă aplicație online care a permis elevilor să-și exprime cu ușurință opiniile legate de un anumit aspect al textului discutat la momentul respectiv. Peretele (găsit sub denumirea de wall) pe care ei își puneau ideile era de fapt o pagină web. În care ei își publicau scurte mesaje ce puteau fi însoțite și de text, imagine, video sau chiar linkuri. Am folosit-o pentru găsirea unor informații suplimentare pornind de la anumite evenimente găsite în textele lor: despre explozia de la Cernobîl, despre Holocaust, despre personajele basmelor, despre anumite aspecte de conținut sau particularități ale textelor literare parcurse. Utilizau cu ușurință aproape toți Padlet prin accesarea site-ului și urmărirea pașilor Build a wall, Title, Description și celelalte care le permiteau publicarea, copierea sau ștergerea. Peretele digital era proiectat apoi pe videoproiector în clasă sau partajat în cadrul întâlnirilor online, apoi discutat, dezbătut, evaluat. Principalele avantaje descoperite ale utilizării Padlet au fost: postarea online a unor reflecții în urma activităților discutate care sunt vizibile pentru întreaga clasă și la care puteau primi feedback de la mine chiar și atunci când nu erau la școală, eu putând să-mi dau seama cât și cum au înțeles textele și de asemenea, putea fi folosit ca instrument de evaluare formativă/sumativă.

Instrumentele colaborative de editare

În anumite momente ale lecțiilor de receptare am încercat să îi implic în activități colaborative prin intermediul aplicațiilor și extensiilor web existente. Dacă partajam o sarcină de lucru și ea trebuia completată în același timp de fiecare, toți aveau acces la același document, toți îl vedeau, așa cum există în Google Classroom pentru documente sau pentru completarea unor diagrame în Gliffy. Li s-a de lucrat pe document colaborativ atunci când discutam elementele narative ale textului și fiecăruia îi revenea sarcina de a se ocupa de un aspect narativ pe fragmentul sau textul-suport. Eu puteam vedea și cine edita și evitam situațiile în care unii nu ar fi contribuit în niciun fel la rezolvarea unor cerințe, puteam lăsa și comentarii. (vezi la anexa 12)

Instrumente care facilitează comunicarea și colaborarea

Din rândul acestora am apelat în faza de început pentru interacțiuni/comunicări sociale la grupul clasei de Whatsapp, apoi am mutat conversațiile în Chat-ul din Teams sau la cele de tipul comentariilor în Blogul clasei a VI-a A ,,Clubul cititorilor", acest blog a fost creat chiar de 2 dintre elevii clasei a VI-a A, Ștefan și Cristian, dar la care și ceilalți aveau acces. Pe parcursul lecturilor acestui an s-a dovedit și un instrument de comunicare eficient, dar și unul de promovare și scriere. Elevii au devenit ei producători de informație și în majoritatea situațiilor pornind de la reflecții personale pe baza cărților citite și discutate, reușeau să fie mai activi, mai preocupați de exprimarea impresiilor și de obținerea unui răspuns, a unei reacții din partea mea sau din partea colegilor. Le-a fost consolidată astfel personalitatea prin acest tip de interacțiune virtuală, îmbogățind astfel gama de relații interpersonale și de grup, dându-le vizibilitate și dreptul la cuvânt.

https://clasaavia.wixsite.com/website.com

Folosindu-se de link-ul blogului aveau acces oricând să-și împărtășească experiențele de lectură în forma dorită de ei primid din partea celorlalți diferite comentarii care dădeau posibilitatea mai multora să-și dezvolte abilitățile de receptare și interpretare a textelor literare. Ei publicau diverse articole într-o manieră personală și atrăgătoare, fuseseră puse și poze cu ei și cărțile ce le-au plăcut. Am vrut să devină de fapt un jurnal online, virtual, dar periodic, o perioadă chiar a funcționat așa, ulterior a fost mai puțin căutat pentru că au descoperit și alternative digitale interesante. Și-au pus și poze cu momente de lectură sau fragmente din textele lor preferate, au implicat mai multe abilități, schimb de cunoștințe, refecție și dezbatere. Unora li s-a părut o sarcină pregătitoare a scrierii într-un format mai degrabă jurnalistic, dar care era urmărit și de ceilalți atât din punct de vedere al conținutului cât și al formei, prezentării. Nu toți au avut curajul sau interesul postării unor articole pe blog, fie nu li se părea interesant fie erau mai puțin dispuși să-și exprime părerile despre cărți în forma asta, alții se mulțumeau doar să citească articolele colegilor, să se folosească și ei de ele și să lasă în loc de un comentariu un emoji/un simbol ce le descria starea.

Indiferent de instrumentul web folosit, învățarea s-a produs într-un mod insesizabil, pentru că dacă citeau textele, restul se descopereau prin intermediul colaborării și rezolvării sarcinilor, calități pe care nu și le cunoșteau, ieșeau la iveală și asta le plăcea, îi făcea să-și dorească mai mult. Au învățat să pună întrebări, au învățat să continue explorarea unei teme dincolo de prezentările de la clasă, au descoperit aplicații atrăgătoare și s-au arătat fascinați de rezultatele obținute prin intermediul lor, au demonstrat că dețin aceste competențe digitale și mai ales că merită să-și consolideze învățarea la literatură prin utilizarea lor rațională, creativă.

Inovațiile web sunt de mare ajutor și ar trebui cât mai bine implementate în educație, ele chiar pot transforma considerabil actul didactic pentru că permit o abordare nouă a procesului didactic. Instrumentele digitale deși poate nu toate cunoscute și ușor de folosit există și pot aduce un plus de calitate și de eficiență situaților de învățare/evaluare, ele trebuie privite ca instrumente de optimizare a învățării/evaluării și nu ca scop în sine. Poate că în cazul predării lucrurile nu-s la fel de coerente și eficiente ca în cazul predării tradiționale, dar chiar și aici se poate îmbunătăți situația. În plus, rețeaua electronică a permis întâlnirea cititorilor în funcție de afinități și preferințe, întârindu-se și așa rolul cărții, site-urile și blogurile sunt în fond alte forme ale cluburilor de lectură. Odată descoperite, ele vor crește, vor căpăta contur, se vor îmbogăți calitativ și cantitativ, vor avea urmăritori interesați de părerile cititorilor pasionați.

Integrarea acestor instrumente digitale și de comunicare în procesul de receptare a textelor literare am făcut-o din perspectiva transformării modului în care elevii învață și sunt învățați. Nu am dorit doar să le transmit informații, ci mi-am propus ca ei să-și construiască aceste cunoștințe, prin aât mai multe efort personal și cu ceea ce au la îndemână. Plecând de la lectura unui text în format clasic sau online ei continuau să-și aprofundeze tainele acelor texte prin diverse forme de descoperire furnizate de aceste instrumente de sprijin.

Instrumente care au facilitat evaluarea

În scopul utilizării acestora în activitatea evaluativă, instrumentele Web pot fi ierarhizate pe baza noii variante a Taxonomiei Revizuite a lui Bloom, propusă de Andrew Churches în anul 2009 care ia în considerare ,,noile comportamente, acțiuni și oportunități de învățare”. Dimensiunea proceselor cognitive urmărește șase capacități, de la capacitățile de gândire de nivel inferior, la capacitățile de gândire de nivel superior. Acestea sunt surprinse de la cea mai simplă până la cea mai complexă:

Amintirea- constă în recunoaștere informațiilor relevante din memoria pe termen lung. Aici au fost valorificate obiective de tipul: să recunoască trăsăturile unui text, ale unui personaj, să descrie locul, personajele, atmosfera, să identifice scene, situații, să localizeze spațio-temporal, să găsească anumite motive, cauze, piste.

Înțelegerea- este abilitatea de a forma propriul înțeles pe baza materialelor educaționale, precum lectura și explicațiile profesorului. Subcategoriile sale sunt: interpretarea, exemplificarea, rezumarea, compararea și explicarea. Obiectivele propuse în cadrul acestei capacități au fost: să opereze cu anumite concepte învățate pe parcursul textelor-suport, să clasifice tipurile de personaje întâlnite, să explice anumite fapte, să ia note urmărind anumite aspecte privitoare la text.

Aplicarea –se referă la utilizarea unui procedeu învățat într-o situație familiară sau una nouă.Obiectivele urmărite aici au fost: să împărtășească impresiile de lectură în diverse forme, să folosească anumite idei , termeni în diverse contexte de comunicare, să editeze diverse documente cu informații personale, relevante din textele suport.

Analiza-constă în descompunerea cunoștințelor în părți pe care să le urmărească pentru a le diferenția, pentru a le organiza, pentru a le problematiza. Obiectivele urmărite la această capacitate complexă au fost de tipul: să structureze textul în funcție de anumite criterii, să găsească anumite indicii care ar conduce la anumite forme de interpretare a textului, să valideze anumite particularități ale tiparelor textuale.

Evaluarea- include verificarea și critica, aprecierea justificată . Obiectivele propuse aici au fost de tipul: criticați două aspecte ale textului considerate de voi negative, ale finalului, ale mesajului, judecați din două perspective diferite (a lectorului și a autorului) modul de construcție a textului.

Crearea- această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini creatoare, cei care învață generează, planifică și produc. Obiectivele propuse pentru această capacitate au fost de tipul: inventați un alt personaj de basm sau un alt tărâm fantastic, creați un poster sau o prezentare despre lumea magică surprinsă în textul Andilandi, Și v-am spus povestea așa, produceți video-uri ce surprind aspecte importante ale textului și apoi publicați-le pe blogul le lectură al clasei sau pe youtube. Creați un booktrailer care să surprindă cât mai original și convingător cele mai importante momente și elemente ale textului. (anexe)

Fără doar și poate demersurile didactice întreprinse nu au în vedere doar predarea-învățarea, ci și evaluarea, măsurarea nivelului de achiziții, competențe, deprinderi de lucru cu textul cunoscut sau la prima vedere din mai multe perspective.

Am valorificat e-evaluarea ca o alternativă la evaluările clasice și ca o formă de identificare a nevoilor și achizițiilor elevilor pe care o puteam face oricând având rol stimulativ pentru a-i încuraja să-și demonstreze înțelegerea și deprinderile. Am descoperit multe instrumente de evaluare care și-au dovedit importanța pentru o învățare deplină, conectând mai mult activitatea lor educativă cu viața lor de zi cu zi. Deoarece sunt special concepute pentru împărtășirea informațiilor și ideilor, intrumentele web sunt ideale pentru construirea unor relații care se pot extinde și dincolo de școală, elevii demonstrându-și învățarea prin text, muzică, grafică, formate audio sau video, în mod individual sau colaborativ. Indiferent că le propuneam o evaluare formativă sau o evaluare sumativă în formatul digital am observat o motivație mai mare, entuziasm, altă receptivitate, propunerile evaluative fiind percepute ca recompense pentru ceea ce știu. De asemenea, au ajutat și la organizarea mai eficientă a lecțiilor, elevii petrecându-și mai puțin timp copiind, scriind, tocind, având astfel mai mult timp pentru lectură, analiză, dezvoltarea gândirii critice. Preocuparea și creativitatea au crescut, elevii producând nu doar documente scrise, ci și prezentări multumedia în care erau incluse grafică și video. Eficiența s-a observat și la nivelul evaluărilor formative, datorită testărilor cu alegere multiplă administrate online. În mod evident tehnologia a ajutat la îmbunătățirea înțelegerii conceptelor, a dezvoltat capacități de gândire la nivel superior, a crescut performanțele și productivitatea și a oferit posibilități de colaborare și interacțiune. Îmbunătățirea calității învățării s-a dovedit și prin faptul că unii elevii cu dificultăți de învățare sau de scriere lizibilă au dovedit mai multă receptivitate și pricepere la testele propuse online, implicit și rezultate mai bune. În plus, timpul destinat corectării nu s-a mai prelungit, multe dintre teste au fost lucrate și inserate de la început răspunsurile, aplicația doar urmărind răspunsurile elevilor și înregistrând obiectiv și individual rezultatele.

Formularea sarcinilor de evaluare ce a presupus utilizarea instrumentelor digitale a urmărit și respectarea unor criterii de calitate dintre care:

Să fie autentice, adaptate nevoilor și intereselor lor de cunoaștere și acțiune, dar și relevante, să le pună cât mai mult în valoare ideile, opiniile, creativitatea, capacitatea de analiză și problematizare.

Să trezească interesul, curiozitatea, și motivația elevilor, provocându-i și antrenându-i în rezolvări atente și competitive;

Să faciliteze aplicarea cunoștințelor și transferul acestora în situații noi;

Să dinamizeze procesul educativ și să asigure un cadru interactiv de învățare-evaluare;

Să accesibilize implicarea elevilor în sarcină și urmărirea tuturor pașilor necesari într-un mod corect și clar;

Să faciliteze învățarea în ritm corespunzător, individual, dar și prin cooperare, colaborare;

Să îi încurajeze spre autoevaluare și interevaluare.

Un astfel de model de test a fost cel de progres propus în format clasic, adică ei au primit la Assignements (Misiuni/sarcini) o fișă de evaluare, cu itemi diferiți pe care au avut-o de lucrat în timpul întâlnirii video, dar și testul final pe care îmi propusesem să-l dau în clasă în penultima oră de opțional. E adevărat că pornind de la un test clasic dat la limba și literatura română și propus în spațiul întâlnirilor video nu e cea mai eficientă variantă pentru că e greu observabil fiecare copil și corectarea e mai dificil de făcut, dar nu imposibil și chiar util în contexte diverse.

Astfel, la finalul testului cu rezolvarea fiecăruia în față și camera pornită i-am implicat și pe ei în procesul de evaluare, la itemii obiectivi și semiobiectivi am discutat împreună pe barem partajând ecranul cu evidențierea, rezolvarea doar că ei singuri și-au pus punctajele, la cei subiectivi, am primit pe platformă rezolvările și am dat feedback și punctaj individual. La final au fost transmise către mine punctajele la primele cerințe pe care ei și le-au corectat pe care le-am adunat cu cele de la compuneri și am stabilit punctajul final pe care l-am transmis și înregistrat. Deși un pic diferit tot procesul și evaluarea aceasta s-a realizat și a fost importantă în întregul demersul întreprins. Evaluările pe bază de itemi subiectivi se pot realiza doar prin transmiterea către profesor prin canalul web a rezolvării, cu seriozitatea și corectitudinea elevului. Pentru celelalte date chiar la literatură dacă ele conțin itemi obiectivi și semiobiectivi, evaluarea online chiar e o alternativă foarte bună.

Test de progres- Lectura și abilitățile de viață

Citește cu atenție textul următor și răspunde la cerințele date:

Un Gând s-a rătăcit într-o parcare. S-a trezit brusc în miros de benzină, printre mașini înghesuite și oameni nervoși. Ultimul lucru pe care și-l amintea era cum stătea liniștit în capul lui Simon, în timp ce băiatul, răcit cobză, butona de zor la computer, strănutând întruna. Probabil că așa fusese aruncat în lume: printr-un strănut. Și trebuie să să fi fost un strănut foarte puternic dacă ajunsese tocmai în parcarea zgomotoasă și aglomerată din centrul orașului.

Speriat și derutat, Gândul lui Simon nu știa încotro s-o apuce și ce să facă. Se tot uita în jur cu speranța că va vedea ceva sau pe cineva cunoscut. Dar totul era străin pentru el. O lume necunoscută într-o hărmălaie de culori, de mirosuri și de sunete, o adevărată aventură pentru un gând de copil, care chiar și la locul lui e destul de sfios. Gândul rătăcit amețise de atâta gălăgie, miros de benzină și forfotă de mașini, când se-auzi o voce:

Căutați cumva un loc de parcare? (…)

Eu? Nu. Ce să fac eu cu un loc de parcare??!(..) Cine sunteți?! Îl întrebă el mirat.

Îngerul Parcărilor…sau mă rog, cum mă răsfață fetele, Îngerașul Parcărilor.(…)

Și într-adevăr, când se aștepta mai puțin, într-o miercuri pe la ora 5, dând colțul pe o stradă în sunetul unor picături de ploaie, a dat pur și simplu nas în nas cu Simon. Băiatului îi trecuse răceala și parcă și crescuse un pic. Și de atunci Gândul cel Bun, gândul strănutat al unui băiat de 7 ani, care văzuse lumea întreagă, se liniști pe dată și toate spaimele lui dispărură: la ora asta de vârf, trebuie să parcheze și Simon undeva..Iar Gândul cel Bun știa locul perfect.

Laura Grunberg, Poveste cu cu gând strănutat

Înțelegerea textului:

(1p)Identifică în text 2 cuvinte –cheie utile înțelegerii textului.

(1,2p) Precizează 3 expresii în care să apară cuvântul gând.

(0,8p) Care este ultimul lucru pe care și-l amintește Gândul?

(0,5p)De ce era speriat Gândul lui Simon?

(0,8p)Identifică un element temporal și un element spațial.

(0,5p)Când se reîntâlnește Gândul cu Simon?

(1p)Explică de ce crezi tu că în ultima parte a textului Gândul rătăcit apare cu numele de Gândul cel Bun?

(0,7p)Care este opinia ta despre gânduri? Cum se păstrează? Ce rol au ele în viața și mintea cuiva? (minimum 7 rânduri)

(1p)Dacă ai avea posibilitatea să devii scriitorul, naratorul sau personajul unei cărți care ți-ar plăcea și de ce? (Explică în 5 rânduri)

(1,5p) Imagineză-ți într-un text narativ de minimum 120 de cuvinte modul în care Îngerul Parcărilor îl va ajuta pe Gândul Bun să ajungă din nou acasă

Se acordă 1p din oficiu!! Gânduri bune!

Evaluări rapide prin intermediul instrumentelor Web

Cele mai multe evaluări online au fost cele gratuite, ușor de utilizat, de tipul quiz sau joc interactiv care era organizat de cele mai multe ori în formate de bifare a răspunsului corect, de alegere multiplă, de diagrame, adevărat sau fals sau cu răspunsuri scurte. Celelalte forme de evaluare au fost de tipul listelor de verificare a răspunsurilor pentru prezentările de carte, pentru posterul digital, pentru fișele de lectură sau de tipul celor clasice cu itemi diferiți transferate elevilor prin intermediul platformei Teams, programate, verificate individual și transmise rezultatele pe chat sau prin e-mail.

Dintre aceste instrumente de evaluare cele mai testate în cercetare au fost atât cele de tip colaborativ, cele de creare a unui conținut digital, dar și cele testare a cunoștințelor periodic sau sumative, la anumite intervale de timp în care puteam include și itemi subiectivi, ampli pornind de la un anumit text suport.

Utilizarea platformei Kahoot am făcut-o încă de la primii pași făcuți spre zona aplicațiilor web și am păstrat-o până la final pentru că a devenit preferata elevilor. Asta pentru că este o platformă gratuită de învățare prin joc-concurs, pe care am utilizat-o creând teste interactive la aproape fiecare carte citită. Mi-am făcut cont pe această platformă și am utilizat diverse forme de testare (adevărat/fals, cu alegeri multiple), apoi am formulat întrebări și l-am lansat concursul elevilor. Anunțam elevii de test și ei intrau pe codul generat la fiecare text, condiția fiind ca și ei să aibă aplicația descărcată pe telefonul lor și evident acces la internet. Jocul-test se poate realiza individual pe comanda Classic sau se poate realiza și pe echipe adăugând comanda Team mode. Ultilizată sincron, fiind interactivă această formă de evaluare le permitea și vizualizarea pe tablă prin videoproiector, a întrebărilor, răspunsurilor, clasamentelor. Fiecărei variante de răspuns îi este asociată o culoare și o figură geometrică, ei doar selectează răspunsul considerat corect care este marcat cu verde, cele greșite sunt marcate cu roșu. Totodată fiecărei întrebări îi este alocat un anumit timp pentru răspuns, iar elevii care răspund corect într-un timp mai scurt primesc un punctaj mai mare. De asemenea, se pot adăuga imagini sugestive sau filmulețe dacă răspunsurile sunt date în funcție de imagine sau pur și simplu pentru a crește atractivitatea. Datele testării sunt formulate imediat după încheierea testului, fiind centralizate și stocate toate rezultatele în funcție de clasament. Pentru ei emoțiile vizualizării clasamentului au însemnat foarte mult fiind dovada însușirii cât mai multor informații despre text, dar și dovada stăpânirii abilităților digitale și a progresului în ritm propriu, fiind mai degrabă în competiție cu ei. Un alt avantaj al utilizării platformei kahoot îl reprezintă forma relaxată de evaluare, ei nici măcar nu-și dau seama că sunt evaluați, li se pare interesant cum prin apăsarea pe o anumită căsuță de pe telefon pot răspunde la anumite întrebări din cărțile citite. (anexe)

Aplicație-test formativ- Să creștem mici, Kahoot

Liveworksheets –accesibil prin accesarea Liveworksheets.com este tot o platformă interactivă foarte apreciată în rândul celorlalte din online pentru că oferă într-o manieră organizată foarte multe posibilități de testare. La fel e necesar ca profesorul să-și facă un cont de profesor și apoi să-și introducă clasele și elevii cu care va lucra, fiecare va avea username și parolă. Ca element de noutate ar fi faptul că prin intermediul acestei platforme orice există în calculatorul personal se poate încărca în fișe de lucru cu intemi de toate tipurile și prelucată prin inserarea unor coduri de răspuns pentru ca imediat după rezolvare elevul să-și primească nota. Chiar dacă durează mai mult conceperea și introducerea codurilor de răspuns, modul de prezentare a rezultatelor individual fără efortul corectării compensează. Dificultatea evaluării o întâlnim în cazul itemilor subiectivi de tip eseu/compunere în care nu putem anticipa răspunsurile ca în cazul evaluării să vedem exact ce notă a obținut elevul. Orice material de evaluare lucrat de profesor se păstrează în registrul de lucru al profesorului putându-l face public prin accesul oricărui alt profesor în biblioteca de teste sau îl poate păstra privat pentru a-l folosi doar el. Biblioteca de teste pune la dispoziție foarte multe teste concepute de mulți profesori, dar cele mai multe sunt pentru alte discipline și nu pentru română. Ca o formă alteranativă de evaluare, utilizarea platformei Liveworksheets nu poate aduce decât beneficii atât elevilor cât și profesorilor, actul învățării fiind observabil rapid prin testele propuse. Faptul că elevul primește clar observații acolo unde nu a procedat corect îi dă posibilitatea revizuirii, dar nu pe loc, ci imediat după primirea notei. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că testul rămâne în registrul profesorului, el putându-l folosi, regândi, tansforma și cu altă ocazie sau clasă.

QUIZZIZ –e o altă încercare de evaluare digitală în care puteam crea eu teste în funcție de ceea ce doream să verific într-un anume moment, accesam creare test, denumeam testul și introduceam câte întrebări doream, dar și răspunsul la fiecare dintre ele. Când finalizam crearea testului, îl salvam șil pregăteam pentru a-l propune elevilor. Ca și la kahoot aceștia aveau acces be baza unui cod , ei acceasează join myquiz.com își introduc numele și dau start jocului. Când termină de rezolvat, de obicei au și timp stabilit pentru fiecare întrebare, la final având posibilitatea de a vedea răspunsurile și rezultatul fiecăruia, o perspectivă de ansamblu asupra unei anumite părți a învățării. Rezultatele și feedback-ul pot fi trimise prin e-mail părinților sau salvate în Excel. De asemenea aplicația pune la dispoziție și teste deja concepute de alți utilizatori și din mai multe discipline, dar puteam crea și acolo o clasă virtuală în care să fie incluși toți elevii și să poată păstra și verifica oricând evaluările și rezultatele obținute.

QUIZALIZE- altă formă de evaluare online asemănătoare celor anterior prezentate la care este necesară logarea în calitate de profesor și apoi crearea unui clase în care să fie trecuți toți elevii. Accesul elevilor la test se face tot pe baza unui cod care se trimite clasei pentru a-l lucra în clasa sau ca temă programată.Se dă un anumit timp pentru fiecare întrebare, dar și opțiunea încercărilor pt fiecare întrebare și de asemenea opțiunea Randomize prin care aceleași întrebări ajung la toți elevii, dar în altă ordine la fiecare. La final de asemenea profesorul primește o analiză a rezultatelor, pe culori, de identificare a elevilor, a greșelilor, dar și la care dintre întrebări mai are de lucrat elevul. Ca și în cazul altor aplicații și aceasta oferă varianta de descărcare, stocare și printare a rezulatelor.

Aplicație QUIZIZZ-Lucru pe text 8 povestiri de pe Calea Moșilor

Aplicație QUIZALIZE –receptarea textului 8 povestiri de pe Calea Moșilor

Ce a însemnat evaluarea online?

Evaluarea online a fost susținută pe aceleași principii de valabilitate, fiabilitate, flexibilitate și echidistanță și utilizează multe din strategiile folosite în predarea și evaluarea tradițională, față în față. A ajutat mai ales în contextele în care era imposibil de verificat anumite cunoștințe care într-o anumită măsură trebuiau apreciate de profesor.

Există și diferențe , principala constă în contextul evaluării, în interacțiunile dintre evaluator și cei care sunt evaluați și procesele de colectare și administrare, în gradul de oiectivitate. Deși timpul este limitat, copilul poate apela la diverse instrumente de rezolvare și atunci nu mai știi cât de mult din tot ce rezolvă e strict contribuția elevului. Dar evaluarea online poate să existe și nu trebuie evitată indiferent de forma ei , dacă evaluarea înseamnă proiect tematic, prezentare de carte, fișe de lucru, quiz, concurs și urmărește niște obiective, urmărește o anume grilă, ea poate furniza profesorului suficiente detalii despre gradul de pregătire al elevului. Chiar dacă e sincronă sau asincronă, ea va transmite profesorului anumite date pe care le va analiza și prezenta elevului pentru a le putea îmbunătăți. Evaluarea am realizat-o la cele trei niveluri: nivelul psihomotor: verificând capacitatea de a manipula instrumentele TIC , aptitudinile și deprinderile de utilizare a unor medote de lucru ce presupun dexteritate digitală, tehnică, literară, acuitate vizuală; la nivel socio-afectiv, urmărind atitudinile față de învățare, față de text și nu în ultimul rând la nivel cognitiv, analizând cunoștințele elevilor despre text și orizontul de așteptare.

Evaluarea online poate fi utilizată:

ca o sursă independentă de dovezi pentru evaluare;

ca o contribuție la întregul proces de evaluare diferit, atractiv, flexibil;

în vederea colectării, transmiterii și administrării materialelor de evaluare și resurselor.

pentru a avea elevii o mai largă gamă de opțiuni pentru a-și demonstra cunoștințele și abilitățile.

Pentru a elimina factorii stresanți ai evaluării tradiționale

4.5 Rezultatele cercetării

Cercetarea metodologică urmărită a pornit de la ipoteza conform căreia tehnologiile IT pot sprijini activitatea instructiv-educativă a profesorului de limba și literatura română. Valorificarea tehnologiilor TIC s-a realizat în paralel cu mijloacele tradiționale, în funcție de contextual educational, de abilitățile elevilor, de nivelul lor de pregătire, de scopul demersului, învâțarea dobândind caracterul unui proces formativ. Nevoia de cercetare și de descoperire a unor mijloace alternative educaționale a venit odată cu noile abordări ale programelor de gimnaziu în care se încearcă o altfel de pregătire a absolventului, o deschidere spre trandisciplinaritate, spre interculturalitate și dezvoltare personală. Profesorul de limba și literatura română trebuie să construiască demersuri metodologice logice și să utilizeze instrumente variate de învățare-evaluare care să permită abordarea globală a rezultatelor și depășirea clișeelor tradiționale. a fost unul dintre principalele obiective în experimental urmărit. Valorificarea tehnologiile de informație și comunicație este o necesitate a acestor timpuri în care totul se îndreaptă înspre ele, inclusiv atenția și disponibilitatea elevilor. Și atunci dacă ele tot fac parte din viața copiilor merită a fi căutate acele instrumente care pot sprijini și transformă puțin activitatea indiferent că intervin în momentul predării, învățării sau evaluării.

1. În faza inițială am ales grupul de cercetare, respectiv clasa a VI-a A , o clasă de 24 de elevi fiecare cu ritm și nivel de învățare diferit, dar o clasă la care având disciplina opțională Lectura și abilitățile de viață puteam aplica și testa formele de receptare a textului literar mai ales pe parcursul acestor ore destinate lecturii.

Pentru a studia și înțelege avantajele tehnologiilor IT în procesul de receptare a textului literar, am urmărit modul de valorificare a acestora în diferite momente ale receptării și prin mijloace diferite. Acest aspect l-am urmărit și comparativ cu mijloacele clasice de receptare ținând seama de nevoile elevului, de contextul învățării și de disponibilitatea temporală sau umană. De asemenea, analiza implementării TIC în activitățile de receptare a textului literar s-a făcut și pe baza anumitor indicatori:

Utilitatea-în ce măsură vin în sprijinul învățării-evaluării;

Atractivitatea și elementul de noutate- cum stimulează curiozitatea epistemică implicându-i cu mai mult interes pe elevi în activitățile de receptare a textului literar;

Estetica și flexibilitatea – cum stimulează caracterul inter și transdiciplinar al învățării;

Aplicabilitatea –cât de ușor se elaborează și se aplică în activitățile profesorului și ale elevilor;

Fiabilitate- cât de ușor sunt de folosit și mai ales în siguranță;

Costurile- în ce măsură implică plata anumitor servicii și aplicații TIC;

Timpul- atât de elaborare, gestionare cât și de aplicare la clasă;

După ce am aplicat elevilor acel chestionar privind modul eficient de receptare a textului literar am dat elevilor un test predictiv la începutul anului școlar în care am valorificat atât itemi obectivi, semiobiectivi, cât și subiectivi pentru a urmări nivelul de cunoștințe și înțelegere a textului. Textul a fsot structurat pe înțelegerea textului, limbă română și scriere creative. Obiectivul principal a fost dezvoltarea competențelor de receptare și analiză a textului literar, de exprimare a opiniei, de identificare a unor concepte literare, de exprimare nuanțată și adecvată. Pe baza rezultatelor obținute urmând a-mi stabili strategia didactică ulterioară pentru a îmbunătăți și stimula interesul pentru lectură prin acele mijloace la care elevii să reacționeze pozitiv.

Liceul Teoretic ,,Mircea Eliade", Galați

Disciplina : Limba și literatura română

Clasa a VI-a A

Nr. elevi prezenți: 22

Absenți: 2 elevi

Timp de lucru: 50 de minute

Profesor : Ion Camelia Gina

Competențe specifice vizate:

Prezentarea unor informații, ideii, sentimente și puncte de vedere pornind de la textele citite/ascultate;

prezentarea unor răspunsuri personale, creative sau critice pe marginea unor texte diverse;

Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite;

Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice , din limba română standard pentru exprimarea corectă a intenției communicative

Testul propus a avut la baza un text suport din literatură contemporană, mai exact un fragment din Laura Grünberg ,,Cui i-e frică de-un computer" în care narațiunea se îmbina cu dialogul și de înțelegerea căruia depindea mare parte din rezolvarea unor cerințe. Textul presupunea o lectură atentă, eventual repetată pentru a înțelege mesajul în mod coerent și a putea demonstra acest lucru prin modul de realizare a cerințelor. Sarcinile de lucru au avut un nivel mediu de dificultate și s-a potrivit interesului meu în sfera tehnologiei prin tema avută.

Testul și baremul se regăsesc la anex

Rezultatele testului predictiv au fost structurate în graficele următoare:

MEDIA clasei la testul initial a fost 7,35

Figura 1.a

Cele mai multe note au fost cele între 7-8, în cazul celorlați, aproximativ 50 % am considerat că trebuie să urmăresc mai bine modul în care își creează ei legătura cu textul, cum citesc, ce înțeleg, cum folosesc ceea ce citesc pentru a-și exprima ideile. Lucrul pe text literar și nu numai este un exercițiu pe care majoritatea dintre elevii testați nu și l-au însușit la acest moment în mod corect. În această fază a testării a fost o singură notă peste 9 ceea ce înseamnă că și pentru obținerea unor performanțe la acest nivel trebuie să găsesc modalități de îmbunătățire a rezultatelor. De asemenea am identificat că în cazul celor ce au obținut note între 7-8 faptul că pedomină realizarea parțială a itemilor și mai ales a celor subiectivi în care răspunsurile lor trebuie să fie personale, creative, nuanțate.

Figura 2.a

Interpretarea rezultatelor testului

În urma corectării și analizei textelor s-a impus remedierea situației pentru a crește nota fiecărui elev atingând astfel standardele de performanță vizate, dar și stimularea interesului pentru lectură și formarea competențelor de analiză , interpretare, socioculturale.

Măsuri de îmbunătățire a demersului didactic

Faza de implementare a măsurilor de ameliorare

A fost faza cea mai amplă și a însemnat investigare, testare, aplicare și analiză a tuturor metodelor, mijloacelor și instrumentelor utilizate în procesul experimental. Tot în această etapă s-a stabilit și urmat un program de lectură pe baza unui corpus ales în funcție de preferințele și nevoile elevilor. Aceste 8 texte suport au fost suplimentate și de alte fragmente din alte cărți. În anexele întocmite sunt evidențiate modalități de aplicare a metodelor și instrumentelor digitale, dar și fișe, chestionare, schițe ce au contribuit la realizarea acestei cercetări. Propunerea unor texte din literatura română contemporană i-a ajutat să surprindă și mai bine temele momentului, genuri literare, stiluri literare, limbaje diferite, tehnici narative, problemele ficțiunii, straturi de semnificație. Tot ce am făcut a fost să îi implic mai mult în actul lecturii și interpretării cu mai mult interes și prin mijloace noi. Am folosit internetul de fiecare dată când textele nu ajungeau la fiecare și le găseam în formate online, dacă nu integral măcar fragmente, am folosit mijloace de comunicare online, dar și instrumentele ce puteau face actul interpretării mai atractiv, mai ușor de însușit, mai colaborativ, mai apropiat de ei și de interesele lor personale. Am valorificat didactic tehnologiile IT căutând să găsesc forme alternative de receptare a textului literar încât să văd rezultate și această activitate să nu li e mai pară dificilă. Platformele educaționale prezentate anterior au mijlocit realizarea unor activități de receptare a textelor literare propuse prin diverse mijloace : de la aplicații ce le solicitau învățarea precum realizarea unor pași ai textului , exprimarea față de semnificațiile textului, identificarea unor elemente ale textului cu mai multă ușurință, caracterizarea personajelor, compararea unor personaje, situații, problematici, schematizarea reperelor textului citit, investigarea personală, dezvoltarea imaginației până la dezvoltarea gândirii critice, a emoțiilor, a comunicării și argumentării prin intermediul comunicării la distanță. Responsabilizarea față de sarcinile lecturii și receptării a fost o altă țintă urmărită în această fază pentru că orice mijloc folosit trebuia să fie înțeles și aplicat și de elev, valorificat de fiecare dată când aducea un beneficiu receptării. Ghidarea înțelegerii celor citite s-a făcut prin: orientarea lecturii, sprijn în continuarea lecturii, susținerea acțiunilor de aprofundare și de ordonare a sensului construit. Dacă aveam de urmărit emoțiile și sentimentele trăite în urma lecturii, variantele de realizare erau și altele decât scrierea pe hârtie sau exprimarea orală, ei puteau apela individual la o aplicație în care introduceau rapid rezultatele, răspunsurile fiind aramjate în funcție de dorințele lor sau dacă aveau de urmărit anumite cauze și consecințe ale unor fapte întâlnite în text puteau apela la realizarea unor diagrame intersante și ușor de realizat. De asemenea au descopeit și modalități digitale interesante de realizare a unor postere, prezentări de carte, proiecte. Pe lângă toate instrumentele ce au ajutat în predare și învățare, am căutat și instrumente de evaluare inovatoare care să le testeze cunoștințele , să le crească interesul pentru învățare și pătrundere în tainele textului, dar care să le dezvolte și competențe suplimentare.

Și în această etapă am realizat o testare pentru a urmări progresul înregistrat în perioada în care am utilizat mai mult platforme și aplicații educaționale, testul a fost pregătit de mine urmărind anumite competențe și le-a fost livrat prin intermediul platformei Teams, au avut la dispoziție 2 ore și pentru a descoperi mai multe despre modul lor de investigare și receptare a textului literar am ales un fragment de text necunoscut, dar al cărui autor îl știau. Cerințele au mers pe itemi semiobiectivi și subiectivi tocmai pentru a urmări modul în care au reușit ei să valorifice modalitățile de dialogare cu textul descoperite pe parcursul acestor întâlniri din această perioadă. Având în vedere că acest test a fost propus la începutul lui martie, deci la aproximativ 5 luni de la implementarea măsurilor alternative de receptare, am constatat o ameliorare a situației descoperită la primul test și consider că acest lucru a fost posibil pe de o parte datorită cărților ofertante descoperite în această perioadă, pe de altă datorită valorificării cu succes a unor metode și tehnici posibile prin intermediul tenologiilor IT. Citind literatură, cel puțin ceea ce li s-a propus la optional, am descoperit și o transformare a limbajului, au descoperit sensuri noi și acest lucru s-a văzut la câțiva dintre ei

Testul și baremul se regăsesc la anexe –teste

Rezultatele testului de înregistrare au fost structurate în graficele următoare:

MEDIA clasei la testul de progres a fost 7,75

Progresul nu l-am urmărit doar prin creșterea mediei clasei, ci m-am raportat la fiecare tip de item în parte și mai ales la cei care vizau competențele de corelare a informațiilor explicite și implicite din textul dat, la cele de înțelegere a textelor citite, la gradul de rezolvare a itemilor.

Faza de evaluare finală și de comparare a rezultatelor

Această etapă a presupus administrarea unui test final. Scopul testului a fost de a verifica nivelul de competențe achiziționate de elevi pe parcursul unei perioade de timp și de a stabili prin comparare cu testul initial și cu testul de progres axa ascendentă sau descendentă pe care elevii acestei clase experiment au urmat-o.

Media clasei : 8,34

Analizând nivelul acestei clase de la începutul experimentului și până la posttest am urmărit sistematic modul lor de implicare , de valorificare a tehnologiilor IT, de apropiere de text și feedback-ul oferit de fiecare dată prin sarcinile propuse în formatul digital. Mi-am pliat demersul didactic de fiecare dată în funcție de nevoile lor, de deschiderea lor spre acest univers al receptării și am ales să îi mai ridic câte puțin de la un moment la altul găsind împreună căi accesibile spre text. În ceea ce privește analiza comparativă a testului inițial cu cel final am identificat următoarele aspecte:

Competențele de comunicare scrisă s-au îmbunătățit considerabil, elevii dobândind capacități de exprimare mai coerentă și nuanțată;

Elevii fac mai ușor conexiuni rezolvând cu mai multă …..sarcinile;

Dezvolatrea capacității de comprehensiune și interpretare;

Capacitatea de a identifica temele, motivele și mesajul textului;

Sarcinile de receptare a textului sunt lucrate într-o formă mai atentă, mai implicată și aproape complet;

Folosirea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul de comunicare scrisă;

Dezvoltarea reală a capacității de sinteză, argumentare și analiză pe text;

Dezvoltarea creativității și imaginației în compozițiile de diferite tipuri;

Gradul de motivație pentru învățare și evaluare a crescut, elevii find capabili de efort constant;

Concluziile cercetării

Rezultatele sunt relevante și evidențiază un progres al elevilor la nivel mediu și ridicat. Am observat că la testul final nu mai există note sub 6, iar notele peste 8 și 9 au crescut semnificativ, dar nu a existat nicio notă de 10.

La testul inițial 18% s-au înscris la nivelul slab, 36% la nivel mediu, iar 46% l nivelul superior, ridicat, acest nivel fiind reprezentat de notele peste 8, peste 9 existând o singură notă.

La testul final procentajul s-a schimbat și la nivelul slab (note sub 6) nu a mai existat niciun copil, s-au înregistrat 30 % la nivel mediu și 70% la nivel ridicat.

Îmbinarea mijloacelor și metodelor tradiționale cu cele alternative de receptare a textului literar au adus schimbări și beneficii, modul de evoluție a elevilor în urma utilizării tehnologiilor TIC a fost demonstrat și prin compararea datelor și rezultatelor finale cu cele de start.

Se poate preciza că metoda învățării prin utilizarea calculatorului și a tehnologiilor la orele de literatură are un rol benefic în formarea competențelor și deprinderilor de sinteză, de memorare, de organizare, de comunicare, de asociere, de investigare. Ipoteza de la care s-a plecat a fost: dacă se introduc activități de învățare prin utilizarea calculatorului astfel încât toți elevii să participe activ în cadrul lecțiilor de literatură, atunci și modul lor de a-și găsi interes pentru lumea textului va fi altul, iar rezultatele învățării se vor vedea. Stabilirea acestei modalități de lucru s-a dovedit eficientă pentru că metodele și mijloacele de învățare tradiționale de învățare nu mai țin piept singure avalanșei de informații și nevoi educaționale ale momentului.

Progresele școlare înregistrate și interesul elevilor de a fi puși în noi situații de abordare a textului literar au evidențiat dorința lor de a se raporta diferit, creativ și analitic la universul cărții, de a găsi noi forme de pătrundere spre text, de a –și contura puncte de vedere interesante și forme attractive de prezentare. Pe de altă parte pentru mine în calitate de profesor de limba și română a acestei clase a însemnat o responsabilizare și implicare atentă în găsirea acelor mijloace eficiente prin care elevul să vină spre lectură, spre text, să-și găsească motivații de a lucra, de a participa la procesul de descifrare a textului literar, de a-și aduce contribuția în moduri diferite în actul receptării. În plus valorificarea mijloacelor TIC a asigurat condițiile necesare dobândirii de cunoștințe și deprinderi și totodată o altfel de comunicare elev-text-profesor.

Concluzie

Lucrarea propusă este un studiu practic asupra noilor mijloace de valorificare a textului literar. Prin interesul acordat mijloacelor TIC , am încercat să abordez noutăți ce pot deschide alte orizonturi elevilor, astfel încât receptarea textului să devină mai atractivă și mai potrivită nevoilor lor. Apelând la mijloace de comunicare și digitale, elevii vor descoperi prin intermediul platformelor și aplicațiilor, a cercetărilor proprii, a resuselor web tot ceea ce le poate facilita investigarea, receptarea, stocarea informațiilor, promovarea materialelor, personalizarea acestora, distribuirea lor. Astfel, elevii vor recepta textele contemporane îndeosebi folosindu-se de tot ceea ce internetul și calculatorul le pune la dispoziție pentru a-i apropia mai mult de text, pentru a le da posibilitatea să-și construiască spații interactive de lucru, de creație, de memorare, în completarea a tot ceea ce ei vor face în procesul clasic de postlectură.

Motivația alegerii temei Valorificarea didactică a tehnologiilor IT în receptarea textului literar a fost data atât de actualitatea dominată și dependentă de tehnologie, cât și nevoia dezvoltării competențelor de lectură și interesului pentru învățare și studiul textului.

Pentru a găsi căi atractive spre text e nevoie de mai multe mijloace prin care elevii să-și arate legătura cu textul, discuțiile și fișele de lectură s-au putut transfera și în spațiul virtual în diverse forme: blog de lectură, clasă virtuală, hartă mentală, booktrailer, poster, diagrame, concurs. Am observat că alegerea acestor texte sau fragmente cu teme și elemente apropiate de ei le-a stimulat dorința de a citi, dezvoltându-le atitudini (empatie, responsabilitate, toleranță, corectitudine) și valori morale (altruismul, adevărul, iubirea, credința, prietenia, generozitatea) conturându-le personalitatea și provocându-i la mai multe investigații față de tot ceea ce cărțile le oferă conectându-i cu viața și nevoile lor.

Prin strategiile, metodele, mijloacele și resursele utilizate la orele de literatură și experimentate pe parcursul acestei cercetări am reușit să-i apropii pe elevi de carte și text, să le dezvolt competențele de lectură, de receptare și interpretare a textelor, stimulându-le creativitatea și îmbunătățindu-le competențele digitale. Drumul spre text prin valorificarea tehnologiilor IT s-a dovedit sinuos, antrenant, provocator, dar necesar, pentru că de fiecare data pe lângă roadele textului, se bucurau și de mijloacele prin care își exprimau ideile care erau mult mai multe, mai atractive, mai interesante, mai diverse. Resursele web atât de multe și valoroase au contribuit semnificativ la crearea unui cadru nou de învățare, nu în totalitate digitalizat, dar apropiat de plăcerile lor cotidiene.

Lucrarea de față reprezintă un experiment necesar noilor propuneri de învățare, mijloacele și activitățile valorificate vin să completeze tot ceea ce știu și fac deja elevii cu textul studiat, adică să le dea alternative moderne, inovatoare, antrenante de receptare a textului literar. Multe dintre propunerile desfășurate prin intermediul IT oferă posibilitatea elevului de a-și dezvolta imaginația, creativitatea, competențele de comunicare și digitale și mai ales de a lucra cu mai multă plăcere.

Așadar, consider că obiectivele propuse în acest demers științifico-metodic au fost atinse, încercând să abordez textul literar contemporan și dintr-o perspectivă tehnică, inovativă, poate riscantă, dar prin care să pot corela nevoile, competențele, abilitățile și idealurile de viață ale elevilor. Chiar dacă implementarea mijloacelor IT s-a realizat în mod deosebit cu o clasă experiment la care s-a observat progresul învățării, confirmând ipoteza cercetării, cred că este necesar ca acest proces să fie continuat.

Bibliografie

Corpus

Bican, Florin , Și v-am spus povestea așa, Editura Arthur, București, 2018.

Elis, Maria, Niciodată, vreodată, destul, Editura Minerva, 2008.

Jurnalul Annei Frank, versiune definitive editată de Mirjam Pressler, Ed. Humanitas, București, 2016

Grünberg, Laura, Să creștem mici , Editura Arthur, 2014

Grünberg, Laura în volumul Cui i-e frică de computer? Breaking News, Ed. Arthur, București, 2013

C S Lewis, Cronicile din Narnia, vol 1 Nepotul magicianului și vol 2 Leul, vrăjitoarea și dulapul, Ed Arthur, 2016

Popescu, Adina, Povestiri de pe Calea Moșilor, Ed. Arthur, București, 2016

Popescu, Sînziana, Andilandi, Călătoria lui Vlad pe Celălalt Tărâm, Ed. Nemi, București, 2019 Nicolaie, Ioana, Pelinul negru, Editura Humanitas, București, 2017

II. Studii teoretice literare

Cimpoi, Mihai, Curs de critică literară, Ed. Chișinău, 2015

Cornea, Paul, Introducerea în teoria lecturii, Ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 1998

Crișan, Alexandru, Modalități de interpretare a textului literar, București, Editura Societății de științe filologice, 1981

Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, ediția a II-a, Editura All Educațional, București, Faguet, Emile, Arta de a citi, Micul Ghid Albatros, 1973

Adrian, Marino – Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988

Iser, Wolfang, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, trad. De Romanița Constantinescu și Irina Cristescu, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006

Jauss, Hans, Robert, Experiență estetică și hermeneutică literară, trad. De Andrei Corbea, ed. Univers, București, 1983

Rațiu, Bogdan, Dinamica lecturii, Teorii, Modele didactice,Reflecții, Editura Școala Ardeleană, EIKON, 2019

III. Studii teoretice despre IT

Anghel, Traian, Instrumente și resurse Web pentru profesori, Ed ALL, 2009

Brut, Mihaela, Instrumente pentru E-Learning, Ghidul informatic al profesorului modern, Ed. Polirom, 2006

Constantin, Liliana Violeta, Eficiența utilizării TIC în procesul instructiv-educativ, Conferința Națională de Învățământ virtual, ediția a VI-a, 2006

Manolescu, Marin, Frunzeanu, Mirela, Perspective inovatove ale evaluării digitale în învățământul primar, Ed Universitară, 2016

Lupașc, Adrian (coordnator), Maria, Enache, Georgescu Cristian, Sbughea Corina, Mihai Gianina, Zamfir, Cristina, Utilizarea instrumentelor TIC în predare, Ed. Europlus, Galați, 2015.

Curs de formare Posdru- Inițiere în tehnologia informației, SIVECO

Bocăneală, Corina, Utilizarea calculatorului-o modalitate de eficientizare a activităților

Cerghit, Ioan , Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri. Stiluri și strategii.

IV. Eseuri , articole

Cordoș, Sanda, Ce rost are să mai citim literatură? Ed. Compania, 2004

Manolescu, Nicolae, Viață și cărți (Bucuria de a citi toată ziua), în ,,Amintiri esențiale”, Ed. Paralela 45, Pitești, 2009

Manolescu, Nicolae, Cum citim? Colecția Studii, Ed. Aula, Brașov, 2006

Manolescu, Nicolae, Lectura pe înțelesul tuturor, Ed. Aula, Brașov

Papadima, Liviu (coord.), Care-i faza cu cititul?, Editura Arthur, București, 2010

Pennac, Daniel, Comme un roman, Gallimard, 1992

Rouxel, Annie, Progresele cercetării în didactica lecturii, Perspective, 12/2006

V. Metodologia cercetării științifice

Alecu, S., Metodologia cercetării educaționale, Ed. Fundației Univ. „Dunărea de Jos” Galați, 2005

Chelcea, Septimiu, Manual de redactare, Ed. Comunicare.ro, București, 2011

Drăgan, L., Nicola, I., Cercetarea psihopedagogică, Ed. Tipomur, 1993

Neacșu, Ioan, Manasia, Loredana, Chicioreanu, Teodora, Elaborarea lucrărilor de licență, disertație și gradul didactic I. Ghid . ,,Pedagogia secolului XXI”, Pitești, 2016

VI. Metodică. Didactică. Auxiliare

Bojin, Alexandru., Îndrumări metodice privind studierea limbii și literaturii române în școală, E.D.P., București, 1980

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu (ediția a IV-a, revăzută și adăugită), Editura Emia, Deva, 2011

București Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002

Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2001

Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2008

Joița, Elena, Instruirea constructivistă-alternative. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București, 2006

Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, București, Editura Paralela 45, 2003

Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Ed. Art, 2016

Parfene, Constantin, Compozițiile în școală, Aspecte metodice, București, E.D.P., 1980

Pavelescu, Marilena, Metodica predării limbii și literaturii române.Ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, ed. Corint, București, 2010

Păun, Emil, Provocări și dileme privind școala și profesia didactică, Ed. Polirom, Iași, 2017 Sâmihăian, Florentina, O didactică a literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Editura Art, București, 2004

Șerban, Marilena, Vincene, Mădălina, Ce poți face cu o carte, Caiet de lectură și scriere creativă, clasa a VII-a, ED. Art, 2014

VII. Studii critice

Budău, Eugen,Vicoleanu, Ion, Ghid de literatură universală. Lectură suplimentară în gimnaziu, Editura Princeps Edit, București, 2004

Cândovreanu, Hristu, Literatura română pentru copii, Editura Albatros, București, 1998

Cioculescu, Șerban, Aspecte literare contemporane, Ed. Minerva, București, 1972

Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Ed. 100+1 Gramar, București, 2006

VIII. Dicționare și istorii literare

***Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), (coord. Ion Coteanu et. al.), Ed. Univers Enciclopedic, București, 1998

***Dicționari de termeni literari, (coord. Al. Săulescu), Ed. Academiei, București, 1976 ***Dicționarul ortografic, ortoepic, ortografic și morfologic al limbii române, (coord. Ioana Rădulescu, Vintilă, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2007

Cristea, Sorin, Dicționar Enciclopedic de Pedagogie. București, EDP, 2015

Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, Ed. Eminescu, București, 1978

Dinu, Gabriela, Zbarcea, Maria, Dicționar de terminologie literară pentru clasele V-XII, Ed. Paralela 45, 2007

IX. Sitografie/webografie

Educația și tehnologia , https://sites.google.com/e-uvt.ro/pagina-de-pornire/padlet,

Metode creative folosite în activitatea de tineret, suport de curs, Fundația Life, Centrul de resurse și informații pentru organizații: www.life.org.ro

www.elearning.ro/despre cetătenia digitală=sau-utilizarea-adecvata-a-tehnologiei

Ce înseamnă să scrii cărți pentru copii, https://blog.goethe.de/dlite/archives/437

Lectura și elevii epocii digitale, https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol

Breaz, Mircea Constantin, Literatura română și literature pentru copii, Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, text disponibil pe www.scribd.com/doc/144013170/Literatura-copii

Firescu, Răzvan, Interviu cu Florin Bican (21 ianuarie 2015), https://razvanfirescu.wordpress.com/2015/01/21/interviu-firesc-cu-florin bican

Lanasare de carte- Să creștem mici, Laura Grünberg, https://www.youtube.com/watch?v=TbO439WNUno

Consilierul de lectură, anpro.ro 2015, nr 4

Problematica educației în mileniul III, Ed Fundației Dunărea de Jos, 17 iunie, 2006

Nicolaie, Ioana, în ,,Pelinul negru” este povestea transformării în celălalt (interviu), https://www. bookaholic.ro.

Solomon Marcus, articol, Importanța lecturii,pe www.asociatiacurteaveche.ro

Ghid metodologic de implementare a TIC în curriculumul national, București 2011

Cadru European pentru studiul literaturii în învățământul secundar (LiFT-2), ro.literaryframework.eu

ANEXE

Metode folosite

Anexa 1-FIȘĂ  DE  LECTURĂ- a VI-a- A utilizată în cadrul experimentului

Textul lecturat: …………………………………………………………..

Am început lectura (data) __________                     Am terminat lectura (data) ___________

Titlul cărții/textului : ___________________

Autorul:…………………………………………….

Textul/fragmentul este inclus în volumul ……………………………………………

Editura:______________________________

Anul apariției volumului: _______________

Date semnificative despre scriitor și activitatea sa literară:

Genul literarnăn care se încadrează textul: _________________________

Specia literară: ______ (poveste, basm, schiță, nuvelă, roman, povestire, fabulă, baladă)

Opera e structurată în: _________________ (cărți / părți / volume / capitole)

Opera este scrisă în: ___________________ (proză / versuri)

Locul desfășurării acțiunii:  ______________

Timpul desfășurării acțiunii: ______________

Tema textului……………………………………………………………………..

Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenței acestuia): ________________

Personaje:

Personajul             Tipul de personaj                    Trăsături                  Citate

(principal/ secundar, pozitiv/ negativ, real/ fantastic)          (fizice, morale)

_____________________         _________________           _____________________

Moduri de expunere:

Narațiune _____

Dialog _______

Descriere _____

Monolog _____

Rezumat / Idei principale: _____________________

Momentele subiectului:

Expozițiunea   _____________________

Intriga ___________________________

Desfășurarea acțiunii ________________

Punctul culminant __________________

Deznodământul ____________________

caracterizare directă ( două trăsături importante, exemple, citate, scene semnificative):

caracterizare indirectă (exemple, citate, scene semnificative):

Ce ți-a plăcut cel mai mult la acest personaj ales?

Titlul operei (structură, semnificație): ___________________________

Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conțin imagini artistice cu indicarea paginii): ____

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învățat din opera citită  și sensurile lor): _______

Particularitățile textului (ce are specific)……………………………………………………………………………………..

Simboluri identificate  : ___________________________

Impresii personale (de ce ți-a plăcut lectura /ce ai învățat din această lectură / cum ai fi vrut să se termine acțiunea): ________________________________________________________

Note de lectură (Continuă  enunțurile de mai jos cu idei din opera citită)

Opera mi-a trezit sentimente de __________

Ceea ce impresionează este _____________

Surpinzător este momentul  _____________

Am apreciat momentul __________________

Am admirat ___________________________

Am fost curios când _____________________

Aș vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că _______

Nu aș  vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ____

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Altele…………………………………………………………………………………………..

Opinii critice / Referințe critice (cine/ce s-a spus despre această operă): __________________

Cine ți-a recomandat cartea/textul?

Dacă ar fi să acorzi o notă cărții, aceasta ar fi………………………………………

Elevul care a realizat lectura……………………………………………….

Anexa 2

JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE LUMEA /TEXTULUI LUMEA MEA – Cronicile din Narnia, vol 2

ANEXA 3- PĂLĂRIILE GÂNDITOARE/ INTEROGAȚIA MULTIPROCESUALĂ

Proiect tematic- Alături de Vlad pe Celălalt Tărâm, Andilandi- Sînziana Popescu

Interogația multiprocesuală

ANEXA 4

Fișă de lucru – PROIECTUL: SALATĂ DE BASME ROMÂNEȘTI ȘI V-AM SPUS POVESTEA AȘA, de FLORIN BICAN

Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele:

În loc să meargă întins spre Sinaia cu încărcătura lui de turiști, autocarul încetini din senin, pulsând prietenos din stopurile lui uriașe și semnaliză complice spre stânga. Posada scria pe indicatorul de la marginea drumului.

Ai spus că nu mai oprești până nu-l depășești, îi reaminti Doru suav tatălui său.

(…) Nu după multă vreme, autocarul opri și tata îl depăși triumfător, doar pentru a se trezi într-o învălmășeală de mașini, autocare și căruțe, parcate la marginea unui tăpșan pe care forfoteau o mare de oameni și cai. Părinții lui Doru coborâră nedumeriți din mașină și-i făcură lui Doru semn să vină după ei. Copilul li se alătură la timp să vadă cum pe ușile autocarului argintiu ies tot felul de ființe ciudate, printre care și o mulțime de centauri.-E bal mascat, își liniști tatăl lui Doru familia.Mama nu părea deloc convinsă.

-Nu vă supărați, ce este aici? îl întrebă ea pe un turist care tocmai coborâse din autocar,înainte să observe că acesta avea picioare de țap.-Paștele Cailor, răspunse turistul jovial, cu ochii la mulțimea colorată.

-Ți-am spus eu că-i bal mascat, insistă tata, pe când ochii mamei se făceau tot mai mari, pe măsură ce se umpleau de toate ciudățeniile care umblau vraiște pe-acolo: zâne, unicorni, elfi, pitici, vrăjitoare și cavaleri în armură. (Florin Bican, Și v-am spus povestea așa)

*tăpșan-Coastă a unui deal sau a unui munte; pantă, povîrniș forfoti-A umbla de colo până colo grăbit, iutejovial-vesel

TAINELE TEXTULUI LITERAR

1. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte care indică locul și timpul acțiunii.

2. Formulează, într-un enunț, două idei principale ale textului citat.

3. Completează spațiile punctate bazându-te pe informațiile din text:

Numele copilului este,…………….

Ființele caudate întâlnite ies din………………………….și unde cred ei că au nimerit la ………….

4..Explică, în 3-5 rânduri, înțelesul enunțului: În loc să meargă întins spre Sinaia cu încărcătura lui de turiști, autocarul încetini din senin, pulsând prietenos din stopurile lui uriașe și semnaliză complice spre stânga.

LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Scrie câte un sinonim (cuvânt cu înțeles asemănător) potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:triumfător, nedumeriți și caudate

Găsește în text trei cuvinte formate prin derivare.

-Menționează rolul virgulei din enunțul: Ai spus că nu mai oprești până nu-l depășești, îi reaminti Doru suav tatălui său.

Explică semnificația expresiei la Paștele Cailor.

Motivează folosirea în text a verbelor la două moduri diferite.

Identifică trei termeni din câmpul lexical al tărâmului fabulos.

Redactează o compunere de 150 de cuvinte în care să motivezi că modul de expunere dominant este narațiunea.

SCRIERE IMAGINATIVĂ (TEMĂ PENTRU ACASĂ)

Scrie o compunere, de 120-150 de cuvinte în care să povestești o întâmplare, reală sau imaginară petrecută la un bal mascat.

ANEXA 5- Modalități de receptare a textului narativ

Fișă de lucru-LAV, VI A-PETRE GHELMEZ-Măgărușul (Cum se scrie o carte)

Măgărușul era copilul cel mic al lui Mag, măgarul cel puternic și bun, și al Mamei Rafira.Într-o bună zi, părinții l-au trimis pe Măgăruș să cunoască lumea pentru că Lumea trebuie cunoscută de fiecare pe cont propriu!

După întoarcerea din lume, Măgărușul se trezi voios și plin de putere. Se duse la părinții săi și începu să le povestească ce văzuse pe unde cutreierase.

– Ar fi minunat dacă ai scrie o carte despre toate acestea! îl sfătui tatăl. Spuse așa, la întâmplare, vorbele rămân sărace și neputincioase… Într-o carte, alese cu grijă, puse într-un anumit fel, unele lângă altele, cuvintele devin mult mai puternice, capătă suflet mare, se ajută unele pe altele…

Într-o carte, fiecare cuvânt este ca un copac într-o pădure: rămâne el însuși, dar împrumută și din forța de necuprins a pădurii.

– Chiar, băiatul meu, de ce nu scrii tu o carte? Mulți scriu… Scrie și tu! Uite, îți cumpărăm noi, de la magazinul din centru, cerneală și hârtie. Și toc și peniță îți cumpărăm! adăugă binevoitoare Mama Rafira.

Măgărușul stătea pe gânduri.

Nu știu… la scris nu mă prea pricep. Și apoi, ca să scriu o carte, pe lângă cerneală, toc și hârtie, mai ai nevoie și de talent!

– Nu-i nimic, dragule, îți cumpărăm noi și talent, că doar de asta muncim noi… Numai să ne spui tu unde se dă talentul acesta, bătu-l-ar vina să-l bată, și-ți cumpărăm… Cât vrei îți cumpărăm!

– Rafiră, nu te băga! Talentul nu-l poți cumpăra decât de la tine însuți, Măgărușule! zise Mag zâmbind. Dacă există, bineînțeles… Dacă nu, tragi obloanele la magazin și gata! Ar trebui să încerci să scrii o carte despre cele văzute în călătoriile tale! Altfel, cum vrei să afli dacă există marfa asta la magazinul tău sau nu? Eu zic că talent la vorbit ai, poate ai și la scris!

Se porni măgărușul pe treabă și începu să aștearnă pe hârtie cuvânt după cuvânt, propoziție după propoziție. Câteodată, ce scria noaptea nu-i mai plăcea a doua zi, când recitea. Rupea foile și lua totul de la început. Când i se părea că gândul nu calcă bine pe cuvânt, ștergea cuvântul acela și punea altul în loc. Nu-i plăcea nici acela? Îl ștergea și îl înlocuia cu altul și, tot așa, până când vorbele se adunau, unele lângă altele firesc, cum se adună stelele pe cer.Zile în șir, în fiecare noapte, Măgărușul avu de scris câte o poveste: despre Vânt, despre Furnici, despre Doi dovleci răi și nătărăi, buzați și bosumflați, despre Arici și despre Greiere, despre Libelulă. Nu uită de Mierlă și de Ciocârlie și nici despre Vulturelefantoracucrocodilzebrocapradelfin nu uită să scrie.

Când ajunse la sfârșit, când nu mai avu ce să spună, Măgărușul era istovit, ca după o boală grea. Puse toate foile între două coperte groase, apoi scrise mare și apăsat titlul Povestirile măgărușului.

1. Completează enunțurile.

a) Autorul textului Cum se scrie o carte este

b) Măgărușul și-a intitulat cartea

Transcrie din text enunțurile din care afli:a) cine era Măgărușul; b) cine l-a sfătuit pe Măgăruș să scrie o carte.

2. Încercuiește varianta corectă de răspuns.

a) De ce l-au trimis părinții pe Măgăruș să cunoască lumea?• pentru a afla cum se scrie o carte • pentru a cunoaște lumea pe cont propriu• pentru a afla despre ce să scrie în cartea sa • pentru a-și face prieteni

b) Ce considera Măgărușul că e mai important să aibă pentru a scrie o carte?Cum crezi că a intitulat el poveștile ilustrate mai jos? Scrie, pe baza textului, titluri potrivite.

3. Formulează răspunsuri la întrebările date.

a) Ce înțelegi prin Lumea trebuie cunoscută de fiecare pe cont propriu?

b) Ce s-ar fi întâmplat dacă Măgărușul nu s-ar fi apucat să scrie o carte? Scrie două urmări care se desprind din text.

c) Consideri că pentru a scrie o carte este suficient să ai talent? Motivează pe baza textului.

Anexa 6- Fișă de lucru:Corelarea textului nonliterar cu experiența de viață și de lectură

Familia

Definițiile teremenului:

DEX- familie, familii- formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, și care constă din soț, soție și copii și din descendenții acestora.

,,Familia este o uniune mai mult sau mai puțin durabilă și aprobată social a unui bărnat cu o femeie și copiii acestora." (Andre Bourguiere)

Perspectiva socială a familiei-În societățile tradiționale, statutul de căsătorit este privilegiat în comparație cu statutul de celibatar- nunta are multiple semnificații în plan religios, social sau psihologic. Ea amintește de nuntirea primordială a Cerului cu Pământul din care s-a născut lumea;

Perspectiva etnologică a familiei- Familia încă de începuturile apariției societății umane, a reprezentat o structură esențială pentru transmiterea unei moșteniri materiale, dar mai ales culturale, dar și un sistem de alianțe prin căsătorii, care se constituia într-o punte între familii. CĂSĂTORIA reprezintă actul fondator al familiei, dar, în egală măsură, reprezintă o legătură juridică, precum și un angajament la care subscriu cele două părți ce își asumă obligații mutuale.

Perspectiva mistică a familiei- în societatea tradițională, familia, în adevăratul sens al cuvântului, era cea spirituală, în timp ce descendența umană trecea într-un plan secund.

Sarcini:

Ce înseamnă pentru tine familia? Spune 3 lucruri care-ți vin în minte când te gândești la familie.

Argumentează în 15 rânduri cum crezi că arată familia ideală.

Amintește-ți 3 texte literare în care este abordată tema familiei. Analizează-le pe fiecare în parte.

Prezintă impresia ta despre familia Agustinei din Pelinul negru

Realizează un proiect cu tema Familia în lume și în literatură.

ANNA, MARGOT PETER

JURNALUL ANNEI FRANK

Prezentarea proiectului

Anexa 7

Fișă de lucru : Omicii îi salvează pe Omari Să creștem mici de Laura Grünberg

Să descifrăm textul:

1.Ce surprinde acțiunea ? adică CE SE ÎNTÂMPLĂ? UNDE? CÂND?

Prezintă acțiunea textului citit răspunzând la aceste întrebări în forma unui text de minimum 6 rânduri!

2. Când și unde pare că se întâmplă această acțiune?

Vei avea de explicat elementele cadrului spațio-temporal sub forma unui tabel

Care este conflictul principal al acestei cărți? Cine sau ce declanșează acțiunea?

Anexa 8- Aplicații- joaca cu textul

ȘI V-AM SPUS POVESTEA AȘA (fragment) de Florin Bican

– Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

În față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu o sincronizare

impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată.

Mama își rulă pupilele înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să negocieze:

– De-abia am plecat… Facem o pauză când ajungem la prima benzinărie.

– Nuuuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzinărie nu mai e mult.

– Nu la benzinărie, protestă și Doru. Miroase urât.

– Dar tu unde-ai vrea să oprim? La căsuța de turtă dulce? îl iscodi mama, pregătită să-l atragă în jocul de-a popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, după calculele ei, încă o oră de mers lin.

Erau propuse, pe rând, destinații din povești, iar dezbaterea avantajelor și dezavantajelor unui popas acolo îi alunga copilului plictiseala preț de cel puțin un ceas. Numai că, de această dată, Doru nu avea chef de popasuri imaginare.

-Aș vrea să oprim de-adevăratelea într-un loc adevărat, își clarifică el poziția.

-De ce? încercă tata să-l atragă în labirintul de ce-urilor, pe care copilul, cum se va

vedea, îl cunoștea destul de bine. De ce să oprim?

-Pentru că m-am plictisit, răspunse Doru răbdător, cu siguranța jucătorului care știe că are în mână cartea câștigătoare.

-De ce te-ai plictisit? încercă tata să-și joace și el cărțile cât mai abil, dar Doru îl încuie scurt:

-Pentru că nu oprim.

Părinții își dădură din nou ochii peste cap, cu aceeași perfectă sincronizare, chiar dacă de astă dată nu se mai întorseseră unul către celălalt.

-Îți spun eu cum facem, preluă tata negocierile. Oprim după ce depășim autocarul din față.

Autocarul argintiu, cu număr străin, pe care-l urmăreau de ceva vreme, păstrânddistanța regulamentară, se deplasa cu viteză constantă, ca într-o problemă de matematică. Dar cu o viteză suficient de mare pentru a-i permite tatei să șofeze confortabil în urma lui, fără a simți că merge prea încet. Spre surprinderea tatălui, Doru se învoi de îndată.

-Da’ până nu-l depășești, nu mai oprești, puse el singura condiție.

Apoi își continuă conversația cu Ralf, singura jucărie pe care o lua cu el în călătorii.

Conversațiile cu Ralf erau și ele un prilej pentru ca părinții lui Doru să-și dea ochii peste cap. Doru îi vorbea lui Ralf într-o limbă inventată anume, din care părinții lui nu înțelegeau o iotă. Iar Ralf îi răspundea copilului în aceeași limbă, numai de el auzită, numai de el înțeleasă. Ralf era un banal căluț de plastic și nu știa să facă nimic. Adică se putea desface în două, ca o nucă. Cele două jumătăți identice se îmbucau pe dinăuntru cu ajutorul a două tije de plastic, una pe fiecare jumătate, al căror capăt liber intra cu un clic satisfăcător în lăcașul turnat anume în interiorul jumătății opuse.

Fabricantul nu intenționase ca secretul acestui sistem de prindere să fie descoperit de cumpărător. Lui Doru nu-i luase însă mult timp să separe cele două jumătăți și nici să le pună la loc (după cumplitul moment de panică în care crezuse că jucăria i se stricase iremediabil).

Descoperirea îl convinsese că are de-a face cu un căluț fermecat. De fapt îi întărise această convingere, pentru că, din capul locului, fusese convins că doar un căluț fermecat l-ar fi putut privi ca Ralf, prin geamul unei vitrine. Atras de această privire, își târâse tatăl în magazin, să i-l cumpere. Derutat de insistențele fără precedent ale fiului său, tata i-l cumpărase. […]

În loc să meargă întins spre Sinaia cu încărcătura lui de turiști (cum credea tata),

autocarul încetini din senin, pulsând prietenos din stopurile lui uriașe și semnaliză complice spre stânga. Posada scria pe indicatorul de la marginea drumului.

-Ai spus că nu mai oprești până nu-l depășești, îi reaminti Doru suav tatălui său. […]

Semnalizând cuminte, tata făcu la stânga în urma autocarului, neuitând bineînțeles să-și dea, la unison cu mama, ochii peste cap.

Autocarul înainta sigur, deși încet, pe șoseaua îngustă, mușcând cu roțile din acostamentul contrasensului, ca să poată depăși procesiunea de căruțe care umpleau drumul. Doru îl ridică pe Ralf la geam, să-și vadă confrații mai bine, și comentă cu el concentrația neobișnuită de vehicule cu tracțiune animală.

Tata conducea în urma autocarului, pufăind pe nas de parc-ar fi mers cu liftul. Și, la fel ca în lift, nu era chip să depășească. Se apropiaseră destul de mult să-i poată vedea numărul de înmatriculare, care nu era de fapt un număr, ci o plăcuță acoperită cu dreptunghiuri și pătrate colorate. ,,Mondrian” i se păru lui Doru că o aude pe mama șoptindu-i tatei peste zumzetul chinuit al motorului.

-Ce țară-i asta? se miră tata, privind nedumerit ecusonul oval lipit pe geamul din spate al autocarului.

I.Înțelegere textului:

Răspunde la întrebările :Cine? Ce? Cui? Cum? folosindu-te de textul suport

Ce-și propune mama să facu cu Doru?

Cine este Ralf?

Selectează 3 idei principale ale fragmentului

Precizează două trăsături ale părinților așa cum reies din textul dat.

Explică, în trei rânduri, ce anume l-a convins pe Doru că Ralf este un căluț fermecat.

Ce sentimente transmite textul și cum?

Cum explici semnificația titului: Și v-am spus povestea așa?

Cine spune poveștile? Ce rol au poveștile?

II. Redactează un text de cel mult 15 rânduri în care să prezinți două trăsături ale lui Doru, valorificând fragmentul citat.

III. Limba și comunicare

Identifică 2 timpuri verbale la care se povestește?

Dacă ai fi fost tu unul dintre părinți cum te-ai fi comportat?

IV. Exercițiu creativ

Realizează-ți o carte de identitate original care să îți prezinte profilul tău de cititor:

Poți avea în vedere:

Nume și prenume……………….

Profesie……………………..

Adresa……………………….

Cărți citite……………………..

Cărți preferate……………………

Cărți reluate……………………….

Cărți recomandate………………..

Trei scriitori preferați……………….

Personaje admirate……………….

ANEXA 9- Trecători prin tărâmul Narniei ,,Cronicile din Narnia"

După ce te joci cu cele câteva jocuri de dezmorțire din Wordwall https://wordwall.net/embed/781e4ba5ed45400684f56a1e1b2f61ec?themeld=52&templateld=8 (spânzurătoarea, lovește cărtița și ruleta), vei rezolva următoarele sarcini :

Citiți cu atenție textul de mai jos și identificați substantivele.

„Lui Lucy i se făcu puțin frică, dar în același timp era foarte curioasă și supărată. Se uită peste umăr și acolo, între trunchiurile copacilor, văzu în continuare ușa deschisă a dulapului și chiar desluși preț de o clipă camera goală din care pornise în explorare. O luă mai departe prin pădure, cu zăpada scârțâindu-i sub picioare, spre cealaltă lumină.” Acolo părea să fie în continuare zi ,,Pot oricând să mă întorc dacă se întâmplă ceva neplăcut își zise Lucy. ( C.S. Lewis, Cronicele din Narnia )

2. În echipe de câte trei, completați câte un tabel cu substantivele, pronumele și verbele din fragmentul de mai sus, apoi alegeți doar unul și-i analizați semnificația în fragment.

3. Vizionați cu atenție secvențe din ,, Cronicile din Narnia, vol 2” și alcătuiți prezentări scurte care să surprindă secvențe importante din carte. Postați rezolvarea acestui exercițiu în avizier, folosindu-vă de aplicația Padlet. (https://padlet.com )

4. Alcătuiți „un nor de cuvinte” cu toate cuvintele –simbol ce au stat la baza descoperirii Narniei de către copii.

5. Imaginați-vă că alături de Lucy și de frații ei ați ajuns și voi în Narnia, de acolo trimiteți acasă părinților sau unui prieten o carte poștală în care să le povestiți despre Faun sau despre Vrăjitoarea Albă.

Anexa 10-Scriere creativă

Lectura și abilitățile de viață-VI A

Uită-te pe prima pagină a unui ziar/a unei reviste. Copiază propoziții și fraze din diverse rubrici, apoi combină-le alături de alte fraze personale și creează un articol original, de mare interes. Tema ar putea fi educația, o zi internațională, un eveniment senzațional petrecut în România, cultura , Ziua Cărții sau Ziua copilului. (minimum 10 rânduri)

Vrăjitoarea din Cronicile din Narnia îți transformă cel mai bun prieten/cea mai bună prietenă într-un lingou de aur și numi tu îl/o poți salva-cum ai dezlega vraja?. Prezintă într-un text de minimum 10 rânduri.

Explică-i unui călător din 1900 cum funcționează tehnologia actuală. (minimum 8 rânduri)

Alege un personaj preferat din cărțile citite și imaginează-ți că el este transportat în lumea noastră, cea reală pentru doar 2 zile și tu trebuie să-i fii ghid. Descrie aceste două zile. (minimum 10 rânduri)

Scrie o poezie în care fiecare vers să se încheie cu un nume /un obiect din cărțile citite. Minimum 8 versuri

Scrie un text narativ intitulat ,, Povestea poveștilor."

Realizează un chestionar care să cuprindă 10 întrebări despre subiectul, peronajele, mesajul textelor studiate

Scrie-i un email Agustinei din Pelinul negru prin care fie o încurajezi să meargă cu zâmbetul pe buze mai departe, fie îi oferi o soluție concretă de învățare.

Vei alege minimum 5 din cele 8 propuneri de texte și vei încerca să-ți provoci imaginația, vei lega vei adăuga celorlalte texte Jurnalul unui mic scriitor în care vei mai lasă câteva pagini libere pentru provocări ulterioare. Te poți folosi de orice tip de scris, dar și de ilustrații! Fii creativ(ă)! Ar fi frumos să-ți iasă …cât mai interesant!

Anexa 11: Fișă de autoevaluare a competențelor de lectură

Completează următoarea fișă, pentru a vedea cum ai folosit strategiile de lectură pe parcursul activităților de lectură desfășurate în acest an școlar:

DA NU

Când citesc, încerc să înțeleg sensul global al textului

Nu sar peste capitole pentru a urmări esențialul

Observ legătura dintre ideile textului pe parcursul lecturii

Recunosc cu ușurință elemente specifice literaturii (tipul textului-

Ficțional, nonficțional, descriptiv, narativ, moduri de expunere,

tipul naratorului, tipuri de personaje, conflictul)

Îmi place să verific singur sau la școală cât de bine am înțeles ce

am citit

Recitesc textul sau anumite fragmente pentru a fi sigur ce transmite

Folosesc dicționare sau alte surse care să mă ajute la înțelegerea

textului

Îmi folosesc cunoștințele din domenii diverse pentru a le corela cu

informațiile din text

În timpul lecturii încerc să înțeleg ce simt și ce cred despre ideile trans-

mise

Scriu cu interes despre ceea ce citesc

Realizez de fiecare dată și un jurnal al lecturii

Citesc și alte cărți ale autorului descoperit pentru a-mi face o idee

generală despre stilul acestuia

Citesc pentru a descoperi noi lumi, nu pentru că îmi cere cineva

Interpretarea răspunsurilor tale

Dacă ai răspuns cu Da la mai mult de 8 dintre enunțurile de mai sus ești un cititor implicat, de cursă lungă

Dacă ai răspuns afirmativ la mai mult de 6 dintre enunțurile de mai sus, ești un cititor bun, promițător

Dacă ai răspuns cu Da la mai mult de 4 dintre enunțurile de mai sus, ești pe cale de a deveni un cititor bun

Utilizarea platformelor și aplicațiilor TIC din cadrul experimentului- Anexa 12

Utilizare Videoant pe baza unui clip video de pe youtube la Jurnalul Annei Frank

Platforma ASQ Fig. Receptarea textului Cronicile din Narnia

Evaluarea, clasamentul obținut la testul de pe ASQ

Modalități de utilizare a platformei Classroom

FLUXUL ACTIVITĂȚILOR PE CLASSROOM, MARTIE 2010

SECȚIUNEA DESTINATĂ TEMELOR, CLASSROOM

Modalitate de predare a temelor/sarcinilor rezolvate, Classroom

Modalități de utilizare a platformei MICROSOFT TEAMS în experiment

Organizarea clasei virtuale cu toate materiile și opțiunile pe platforma Microsoft Teams

Opțiunea Assignemets pentru livrarea și verificarea temelor în Microsoft Teams

Modalitatea de programare a videoconferințelor în Microsoft Teams

Aplicații utilizate din Microsoft Teams

Utilziarea aplicației Forms pentru chestionare, Microsoft Teams

Verificarea răspunsurilor la chestionarul privind lectura și instrumentele TIC

Teste create pe Kahoot

Rezultate obținute, clasament la Cronicile din Narnia, kahoot

Clasament Kahoot

TEST DE LECTURĂ-BĂTĂLIILE CUNOAȘTERII, Cronicile din Narnia, pe Kidibot

Aplicație- inițiativele omicilor, WORDART

Utilizare WortArt –personajele din Și v-am spuus povestea așa

Corectare test în Liveworksheets, Andilandi

Test interactiv propus în Liveworksheets

https://app.quizalize.com/quiz/preview/Q29udGVudDoxMThmMDBhNy05YTc1LTRlMTYtODc0ZS03ZTZhZmEyMDJhOTQ=

https://app.quizalize.com/quiz/preview/Q29udGVudDoxMThmMDBhNy05YTc1LTRlMTYtODc0ZS03ZTZhZmEyMDJhOTQ=

Aplicație test formativ- QUIZALIZE- 8 povestiri de pe Calea Moșilor

ANEXA 13 : FIȘE DE EVALUARE

Test inițial- Clasa a VI-a A- Lectura și abilitățile de viață

Într-un cabinet al unui spital, câțiva doctori și rezidenți analizau foarte preocupați o poză adusă de la ecograf.

Nu-mi dau seama ce poate să fie… Ar mai trebui poate o poză, spuse unul dintre ei.

Da. Și eu cred la fel. Rezoluția trebuie să fie mai bună. Poate n-ar strica și un contrast mai puternic, îi răspunse un alt coleg.

Oricum, e tare bizar, zise alt medic.

Rezidenții priveau și ei foarte mirați poza discutată de profesorii lor, printre cei mai buni specialiști în domeniu din țară.

Tumoare? Întrebă un rezident.

Exclus, spuse unul dintre doctori. Asta nu arată a pată de la un țesut bolnav.

Atunci poate o malformație congenitală, îndrăzni să spună un doctor mai tânăr.

Nici vorbă îi răspunse sec unul dintre doctorii cu mare experiență din spital. Ia mai măriți un pic…așa…acum am mai multă luminozitate

În sală se lăsă o tăcere totală. Toți priveau consternați poza. Nimeni nu îndrăznea să spună ceva.

E ceea ce văd eu? Întrebă cu o voce nesigură șeful de secție privind către cei prezenți.

Domnule doctor, spuse unul dintre tineri, eu, sincer să fiu, eu văd un telefon mobil.

Deci nu sunt eu nebun, completă șeful de secție.

Pare un LG Optimus ca al meu, se auzi o altă voce.

Nu, nu. Mai curând este un Samsung Galaxy, spuse altcineva.

Șeful de secție se enervă.

Ei asta-i, acu’ batem câmpii. Oricum, ce vedem nu se poate să vedem. Așa ceva nu are cum să existe. (…) Bineînțeles că știrea a ajuns și în presă, a doua zi au apărut titluri care mai de care mai vandabile: ,,Tehnologia a pătruns în viața uterină" , ,,Caz unic în istoria medicinei! O femeie va naște gemeni: un copil și un mobil!"

LAURA Grünberg, Breaking News, vol Cui i-e frică de-un computer

I.ÎNȚELEGEREA TEXTULUI

În ,,șarpele" de mai jos sunt ascunse sentimente regăsite în text. Printr-o verticală sau colorând diferit, descoperă aceste sentimente. 0,6 p

Lămurește lucrurile completând spațiile punctate cu informațiile corecte:

Acțiunea pare a se petrece în secolul………………, pentru că…………………………………….

Scena se desfășoară în …………………..unui spital. Personajele sunt………………………. cu experiență, dar și rezidenți. 0,4p

Găsește în text 4 cuvinte din câmpul lexical al medicinei. 0,4p

Stabilește tema textului. 0,5p

Explică în 2-3 rânduri de ce textul are la bază ficțiunea. 0, 6p

Precizează indici ai timpului și ai spațiului acțiunii, dar și 2 tipuri de personaje. 0,5p

Exprimă-ți părerea despre tehnologia în zilele noastre. (minimum 3 rânduri) 0,4p

Explică semnificația fragmentului : Bineînțeles că știrea a ajuns și în presă, a doua zi au apărut titluri care mai de care mai vandabile: ,,Tehnologia a pătruns în viața uterină" , ,,Caz unic în istoria medicinei! O femeie va naște gemeni: un copil și un mobil!" 1p

Ce știi despre apariția telefonului mobil? Cui se datorează? 0,3p

II. LIMBA ROMÂNĂ

Găsește sinonime pentru următoarele cuvinte din text: analizau, doctori, consternați, știrea, 0,8p

Precizează modul și timpul verbelor: analizau, îndrăzni, să existe. 0,6p

Alcătuiește câte un enunț cu un alt sens al cuvintelor: țesut, rezident, mobil 0,6p

Poziționează în coloana potrivită cuvintele următoare din textul suport în funcție de valoarea lor morfologică: mai bună, nesigură, un mobil, ei, răspunse, privind,tehnologia, titluri, unic, îi 0,5p

III.Scriere creativă:

Imaginează-ți că ești ziarist și trebuie să scrii un articol de senzație despre această întâmplare din text. Plecând de la titlul pe care l-ai ales și de la regulile scriiturii, compune un astfel de text, bun de publicat în mediile clasice sau virtuale. (minimum 10 rânduri) 1,5p

Sugestii:

Alege un titlu care să atragă atenția!

Prezintă evenimentul insistând pe ceea ce e neașteptat, incitant!

Atenție la exprimare, ortografie și punctuație!

Nu-ți exprima emoții strict personale față de cei implicați.

Se acordă 1 p din oficiu!

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Subiectul I(4,70p)- Itemi semiobiectivi ce vizează înțelegerea textului

Se acordă câte 0,1p pentru fiecare cuvânt ce reprezintă un sentiment regăsit în text, 0,1p x6 cuvinte- 0,6p

Se acordă 0,1p pentru fiecare spațiu liber corect completat- 0,1×4-0,4p

Se acordă câte 0,1p pentru fiecare cuvânt corect identificat din câmpul lexical al medicinei. 0,4p

Se acordă 0,3p pentru identificarea temei referitoare la telefonul mobil ce a invadat inclusiv viața intrauterină, iar 0,2p se acordă pentru formarea răspunsului într-un enunț clar, explicit;

Se acordă 0,6 p pentru explicarea corectă și nuanțată a trăsăturilor ficționale regăsite în fragment, alte 0,2p se acordă pentru expunerea acestora într-un enunț nuanțat;

Se acordă câte 0,1p pentru prezentarea indicilor spațio-temporali (într-un cabinet de spital, în zilele noastre), dar și pentru precizarea unui tip de personaj: principal/secundar, 0,1p se acordă pt formularea răspunsului în enunț;

Se acordă 0,4 p pentru exprimarea clară, corectă și convingătoare a opiniei privitoare la tehnologie, 0,2p pentru încercarea de exprimare a opiniei;,

Se acordă 0,6 p pentru explicația corespunzătoare a fragmentului, 0,3p pentru încercarea de explicare;

Se acordă 0,3p pentru precizarea unor informații corecte și relevante referitoare la apariția telefonului mobil: acum mai bine de 60 de ani, în principal întâlnite la ambulanțe, poliție, sau Motorola primul telefonul, 0,1p pentru încercarea de precizarea a unor informații;

Limba română (itemi obiectivi)

Se acordă câte 0,2p pentru fiecare sinonim contextual precizat;

Se acordă câte 0,2p pentru identificarea corectă a modului și timpului fiecărui cuvânt

Se acordă 0,2 p pentru alcătuirea enunțului cu alt înțeles pentru fiecare cuvânt indicat.

Se acordă 0,05 p pentru fiecare valoare morfologică introdusă în coloana potrivită;

Scriere creativă (itemi subiectivi)

-Se acordă 0,2 p pentru alegerea unui titlu original ;

– se acordă 0,6 puncte pentru conceperea unui text/articol original redat într-o ordine logică pornind de la întâmplarea din text;

-se acordă 0,3 p pentru adecvarea textului la cerința dată;

– se acordă acordă 0,1p pentru încadrarea în limita de spațiu cerută;

-se acordă 0,3p pentru exxprimarea clară și respectarea regulilor de ortografie și de punctuație.

Test de progres- Lectura și abilitățile de viață

Citește cu atenție textul următor și răspunde la cerințele date:

Un Gând s-a rătăcit într-o parcare. S-a trezit brusc în miros de benzină, printre mașini înghesuite și oameni nervoși. Ultimul lucru pe care și-l amintea era cum stătea liniștit în capul lui Simon, în timp ce băiatul, răcit cobză, butona de zor la computer, strănutând întruna. Probabil că așa fusese aruncat în lume: printr-un strănut. Și trebuie să să fi fost un strănut foarte puternic dacă ajunsese tocmai în parcarea zgomotoasă și aglomerată din centrul orașului.

Speriat și derutat, Gândul lui Simon nu știa încotro s-o apuce și ce să facă. Se tot uita în jur cu speranța că va vedea ceva sau pe cineva cunoscut. Dar totul era străin pentru el. O lume necunoscută într-o hărmălaie de culori, de mirosuri și de sunete, o adevărată aventură pentru un gând de copil, care chiar și la locul lui e destul de sfios. Gândul rătăcit amețise de atâta gălăgie, miros de benzină și forfotă de mașini, când se-auzi o voce:

Căutați cumva un loc de parcare? (…)

Eu? Nu. Ce să fac eu cu un loc de parcare??!(..) Cine sunteți?! Îl întrebă el mirat.

Îngerul Parcărilor…sau mă rog, cum mă răsfață fetele, Îngerașul Parcărilor.(…)

Și într-adevăr, când se aștepta mai puțin, într-o miercuri pe la ora 5, dând colțul pe o stradă în sunetul unor picături de ploaie, a dat pur și simplu nas în nas cu Simon. Băiatului îi trecuse răceala și parcă și crescuse un pic. Și de atunci Gândul cel Bun, gândul strănutat al unui băiat de 7 ani, care văzuse lumea întreagă, se liniști pe dată și toate spaimele lui dispărură: la ora asta de vârf, trebuie să parcheze și Simon undeva..Iar Gândul cel Bun știa locul perfect.

Laura Grunberg, Poveste cu cu gând strănutat

Înțelegerea textului:

Identifică în text 2 cuvinte –cheie utile înțelegerii textului.

Precizează 3 expresii în care să apară cuvântul gând.

Care este ultimul lucru pe care și-l amintește Gândul?

De ce era speriat Gândul lui Simon?

Când se reîntâlnește Gândul cu Simon?

Explică de ce crezi tu că în ultima parte a textului Gândul rătăcit apare cu numele de Gândul cel Bun?

Care este opinia ta despre gânduri? Cum se păstrează? Ce rol au ele în viața și mintea cuiva? (minimum 7 rânduri)

Dacă ai avea posibilitatea să devii scriitorul, naratorul sau personajul unei cărți care ți-ar plăcea și de ce? (Explică în 5 rânduri)

Imagineză-ți într-un text narativ de minimum 120 de cuvinte modul în care Îngerul Parcărilor îl va ajuta pe Gândul Bun să ajungă din nou acasă, la Simion.

Evaluare sumativă- 6 iunie 2020- Lectura și abilitățile de viață

Citesc tot mai rareori din plăcere, deși continui să nu cunosc plăcere mai mare decât cititul. Cu excepția scrisului. De scris, scriu fără dificultate. Dar rescriu, de obicei, de mai multe ori, orice text pe care-l consider important. Mulți mă socotesc spontan, deși reluările acestea sunt un semn de elaborație. Norocul meu a fost dintotdeauna că mi-a plăcut să scriu. De aceea am și scris, se vede, atât de mult. Îmi înving de fiecare dată lenea înnăscută, silindu-mă să duc la bun sfârșit ceea ce am început. (…)Ceea ce îmi amintesc foarte clar este sentimentul de proprietate pe care mi-l trezeau cărțile mele. Înainte de a fi un cititor adevărat, eram, iată, posesor de cărți. Asta îmi plăcea nespus. Proprietatea privată era pe cale de dispariție în România, dar eu mă simțeam, la cei nouă sau zece ani, proprietar. De cărți.”(…)

Poți trăi foarte bine și fără să citești. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. Personal, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărți. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca și aceea materială. Resimt fiecare zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Înainte de a mă culca seara, îndată ce mă trezesc, dimineața, în călătorii (ba chiar și în tramvai), pretutindeni și oricând, citesc. Nu mă pot închipui fără să țin o carte în mână…

Nicolae Manolescu, Viață și cărți. Amintirile unui cititor de cursă lungă

*Nicolae Manolescu-critic contemporan și istoric literar român

*elaborație-elaborare

I. Înțelegerea textului (6,2p)

1. Completează enunțurile cu informațiile potrivite : ( 10×0,2p- 2p)

a. În textul dat naratorul este …………………….relatarea făcându-se la ………………….

b. Din punctul de vedere al modului de expunere dominant, fragmentul suport reprezintă un fragment ………….., deoarece…………………………………………………………………………….

c. Autorul acestui text își prezintă…………………….cu scopul………………………………..

d.Autorul era pasionat de……………, dar și de .. ……………………………………………….datorită……………………………………………………………

e. Autorul devenise încă de la zece ani……………………………ceea ce îi oferea……………………………………………………………………………………………

2. Formulează răspunsuri potrivite pentru întrebările de mai jos folosind informații din textul dat:

Care este tema fragmentului dat? Înainte extrage din text 3 cuvinte-cheie care să te conducă spre temă. 0,5p

Cum explici titlul Viață și cărți. Amintirile unui cititor de cursă lungă? 0,4p

Când mai citește autorul după cum mărturisește? 0,4p

Notează câte două transformări produse prin lectură, prin mijloacele IT și prin hobby-uri și vârstele la cele se întâlnesc ele( în zona de intersecție) 0,6p

3. Încearcă să-i faci o scurtă caracterizare autorului folosindu-te de informațiile din textul dat. (minimum 6 rânduri) 0,7p

4. Explică în 4-5 rânduri sensul secvenței: A vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumusețea muzicii lui Mozart. 0,70p

5. Care sunt criteriile la care apelezi când vrei să cumperi o carte. Argumentează-ți răspunsul (minimum 5 rânduri) 0,75 p

6. Formulează într-un enunț personal bogăția cititorului de cursă lungă sau la început de călătorie. 0,25 p

II. Limba română (1,2p)

7. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: norocul, cititor, indispensabil, nu mă pot închipui 0,4p

8. Completează tabelul de mai jos : 0,8p

III.Scriere creativă

Redactează o pagină de jurnal de aproximativ 20 de rânduri în care să surprinzi emoțiile legate de o carte/un personaj/un moment care te-a ajutat să înțelegi anumite lucruri importante despre tine sau despre ce se întâmplă în jurul tău. 1,6p

Exercițiu de valorizare: Descrie-te într-o formă aleasă de tine cum ești astăzi ca cititor? 📖

Se acordă 1 p din oficiu!

Barem de corectare și notare

Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

Subiectul I- Înțelegerea textului (6,2p)

1. (total 2p) Se acordă 0,1 p pentru fiecare spațiu liber corect competat cu elemente din text: a. Narator subiectiv, relatează la persoana I, b. Narativ, este prezentă narațiunea, c.relația lui cu cărțile, cu scopul împărtășirii și altora, d.de lectură/de citit, dar și scris datorită atracției față de amândouă, e. Proprietar, satisfacții/sentimentul de proprietate

2. Se acordă 0,4 p pentru primele 3 răspunsuri corect formulate și în spațiul minim cerut. Astfel pentru identificarea temei (pasiunile unui cititor/ lectura și scrisul) se acordă 0,2p, iar pentru fiecare cuvânt-cheie susținător al temei se acordă 0,1p ; se acordă 0,4 p pentru explicarea corectă și nuanțată a semnificației titlului, 0,3p puncte pentru explicarea parțială și 0,1p pentru încercarea de explicare ; se acordă 0,4 p pentru explicarea corectă a timpului/contextului în care mai citește autorul, 0,3p puncte pentru explicarea parțială și 0,1p pentru încercarea de explicare; se acordă 0,1p pentru fiecare transformare corespunzător identificată

3.Se acordă 0,7p pentru caracterizarea corectă și corespunzătoare a autorului pe baza informațiilor din text, 0,5p pentru schematismul caracterizării și surprinderea unor elemente mai puțin semnificative și 0,3p pentru încercarea de caracterizare

4. se acordă 0,7 p pentru explicarea logică și nuanțață a secvenței extrase din text, 0,4 pentru explicarea corectă, dar incompletă, 0,2p pentru încercarea de explicare a secvenței.

5. Se acordă 0,7 de p pentru exprimarea corectă, clară și convingătoare a opiniei privitoare la criteriile de care ține cont în alegerea unei cărți pe care o cumpără, se acordă punctaje intermediare în funcție de construcția discursului argumentativ

6. Se acordă 0,2 p pentru formularea într-un enunț relevant în ce constă bogăția unui cititor

Subiectul II- Limba română (1,2p)

7. Se acordă 0,1p pentru fiecare sinonim corect găsit cuvintelor date, ca de exemplu: șansa, lectorul, necesar, nu mă pot imagina

8. Se acordă câte 0,1p pentru fiecare cuvânt a cărui parte de vorbire și funcție sintactică a recunoscut-o și notat-o corect

III. Scriere creativă (1,6p)

Pentru pagina de jurnal se acordă următorul punctaj:

-se acordă 0,4 p pentru realizarea unei pagini de jurnal redate ca o narațiune la persoana I;

– se acordă 0,4 p pentru adecvarea conținutului la cerință;

-se acordă 0,2 p pentru redarea emoțiilor trăite în contextul ales;

-se acordă 0,3p pentru originalitatea și nuanțarea exprimării;

-se acordă 0,3p pentru redactare (ortografie, punctuație, așezare în pagină)