Valorificarea complexă a apelor râului Milcov la statia hidrometrică Golești [303277]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:Sârbu Ioan

Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Meteorologie-Hidrologie

Valorificarea complexă a apelor râului Milcov la statia hidrometrică Golești

Îndrumator științific:

Sârbu Ioan

Absolvent: [anonimizat]

1.1.Asezarea geografica a bazinului in cadrul tarii si in cadrul judetului

1.2.[anonimizat]

1.3.Bazinul hidrografic al raului Milcov

1.4.Cumpana apelor si importanta ei in regimul hidrologic

1.5.[anonimizat] 2.1.Scurt istoric al cercetarii

Partea A DOUA :[anonimizat].FACTORII GEOLOGICI

3.1.Conditii geologice

3.2.Statigrafie si petrografie

IV.FACTORII OROGRAFICI

4.1.Relieful

4.2.Hipsometria

V.INFLUENTA CONDITIILOR CLIMATICE ASUPRA RESURSELOR DE APA

5.1.Factorii genetici ai climei

5.1.1.Factorii dinamici

5.1.2.[anonimizat]

5.2.Particularitatile principalelor elemente climatice

5.2.1.Temperatura aerului

5.2.2. Precipitatii atmosferice

5.2.3. Nebulozitatea

VI.FORMATIUNILE VEGETALE SI ROLUL LOR IN DESFASURAREA PROCESELOR SI FENOMENELOR HIDROLOGICE

6.1.Vegetatia terestra

6.2.Vegetatia acvatica

6.3.Fauna terestra

6.4.Influenta vegetatiei asupra proceselor hidrologice

VII.FACTORII EDAFICI

7.1.Factorii pedogenetici

7.2.Caracterizarea principalelor tipuri de soluri

7.3.Bogatiile subsolului

Partea A TREIA :Resursele de apa din raul Milcov

VIII.Raul Milcov si afluentii sai

8.1.Observatii hidrometrice asupra bazinului raului Milcov

8.2.Date morfometrice ale bazinului raului Milcov

8.2.1.Suprafata bazinelor hidrografice si cumpana apelor

8.2.2.Lungimea si latimea bazinului hidrografic

8.2.3.Panta medie a bazinului

8.2.4.Altitudinea medie a bazinului

8.2.5.Forma bazinului hidrografic

8.3.Alcatuirea retelei hidrografice

8.3.1.Caracteristici morfometrice

8.3.1.1.Lungimea raului

8.3.1.2.Coeficientul de sinuozitate

8.3.1.3.Panta albiei raului Milcov

8.3.1.4.Densitatea retelei hidrografice

8.4.Variatia scurgerii lichide

8.4.1.Sursele de alimentare

8.4.2.[anonimizat]

8.4.2.1.[anonimizat],maxime

8.4.2.2.[anonimizat],maxim

8.4.3.Fenomene de risc hidrologic

8.4.3.1.Viiturile in bazinul raului Milcov

8.4.3.2.Tipuri de regim de scurgere

8.5.Debitul solid

8.5.1.Factorii care influenteaza debitele de aluviuni

8.5.2.Formarea aluviunilor

8.6.Proprietatile fizice si chimice ale apei din bazinul raului Milcov

8.7.Chimismul apei raului Milcov

IX.Utilizarea resurselor de apa

X.Calitatea apelor

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Lucrarea reprezintă rodul cercetărilor personale întreprinse pe teren și în laborator pe parcursul unui an. Ea se bazează pe consultarea unui vast volum de material bibliografic de specialitate atât cu caracter local cât și regional. [anonimizat]-au permis prezentarea particularităților factorilor naturali care acționează asupra resurselor de apă. Pentru a putea caracteriza climatic și hidrologic am utilizat atât date brute cât și prelucrate obținute de la instituții de specializare ([anonimizat], [anonimizat]).

Pentru a realiza această lucrare am apelat la o gamă variată de metode și procedee de cercetare. Am selectat din anumite cărți datele care am crezut că îmi vor fi utile pentru a putea evidenția aspectele dorite. Metodele folosite au fost analiza statistică și analiza simplă.

La elaborarea acestei lucrări am beneficiat de ajutorul oferit de domnul profesor Sârbu Ioan, conducător al tezei de licență. Indicațiile și recomandările acordate pe teren dar și la laborator, mi-au fost de un mare ajutor, drept pentru care doresc sincerele mele mulțumiri. Nu pot încheia fără a mulțumi părinților pentru sprijinul și ajutorul acordat.

Consider că prin conținutul acestui studiu este o sursă informațională care ajută la documentarea specialistilor din domeniul gospodăririi apelor etc. Lucrarea permite o cunoaștere mai profundă a particularităților fizico-geografice ale județului Vrancea, căreia i se suprapune în cea mai mare parte bazinului studiat.

Partea I

PROBLEME GENERALE

Capitolul I

1.1.Așezarea geografică a bazinului în cadrul țării și în cadrul județului

1.1.Așezarea geografică și limite

Județul Vrancea este străbătut de multe cursuri importane de apă.Limita estică a județului,o formează Siretul,fiind cel mai important din punct de vedere economic.Un alt râu,Putna ce curge de la vest spre est ce străbate o lungime de 144km.Împreună cu afluenții principali,Putna își adună apele din Carpații de Curbura cu ajutorul Zăbalei(ce are o lungime de 64km),Milcovului(68km) și al Râmnei cu (56km).Mai primește și 15 afluenți direct,aceștea au o lungime cuprinsă între 5 și 21km.Râul Milcov primește mai mulți afluenți în număr de 9 afluenți spre deosebire de râul Râmna care primește doar 5. (H.Grumazescu,Ioana Ștefănescu)

În partea de sud a județului e prezent cursul râului Râmnic.Partea de nord e străbătută de pârâul Sușița,cu o lungime de 68km,acesta primește ape de la 7 afluenți.Traversează ca și Putna principalele trepte de relief si anume,munți,dealuri și câmpie.

În județul Vrancea sunt prezente și izvoarele sărate ce se găsesc pe văile Poenitei,Rupturile ,Boului dar și în jurul Magurei Spinestilor,Valea Cerbului.(Emil Giurgea)

“Milcovul începe să-și formeze drenajul ,în zona montană în partea de sud a cumpenii de apă a râului Zăbala,în apropiere de contactul cu dealurile subcarpatice(sub vârful Monteoru,la o altitudine de 1170m).Milcovul este afluentul Putnei și este cel mai lung ,având o lungime de 85 km.Râul Milcov împreună cu Putna la ieșirea din Subcarpați,creează un con de dejecție vast,ducând la o formă aproape identică a profilului longitudinal al celor două văi.”Resursele de apă din subcarpatii de la curbura.

1.2.Principalele trăsături fizico-geografice

Așezarea și limita

“Județul este cuprins între coordonatele geografice de 45 23 și 46 11 latitudine Nordică și 26 23 și 27 32 longitudine estică.Vrancea este situată în partea de sud,sud-est a țării,la curbura Carpaților Orientali,este o străveche vatră de civilizație românească.Aceasta a legat cele trei mari provincii istorice importante din țară:Moldova,Transilvania și Tara Românească.

Ca vecini în partea de nord e prezent orașul Bacău,la vest județul Covasna,la est se învecinează cu orașele Vaslui și Galați iar la sud,sud-est cu orașul Brăila.

Are o suprafață de 4863 kmp și cuprinde un teritoriu foarte vast cu altitudini ,forme,origini dar și vârste geologice diferite.” (Emil Giurgea, 1981)

1.3.Bazinul hidrografic al râului Milcov

Bazinul râului Milcov este unul secundar însă printre cei mai importanți afluenți ai Putnei.” (Alexandra TĂTARU, 2008).Reprezintă zona de pe care un râu își adună apele.Acesta se împarte în bazine de suprafață și bazine subterane. Sunt delimitate de cumpenele apelor de la suprafață. Bazinele de suprafața determinâ mărimea alimentării râurilor direct din ploi,prin șiroire .Bazinele hidrografice cu ajutorul climei,reliefului,solului,vegetației determina bogăția de apă a râurilor,dar și variația în timp a acesteia.

Limitele bazinului pot fi modificate atât pe cale naturală din cauza acțiunii factorilor fizico-geografici însă într-o anumită perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă.Însă cea mai importantă este acțiunea omului ,prin intermediul construcțiilor ,prin alimentarea cu apă a unor sate pot modifica limita naturală a bazinului.”(Constantin Diaconu,1988)

Râul Milcov izvorăște din Depresiunea subcarpatică a Milcovului de Sus ,între masivele Dealului Tojanului și Culmea Gurbăneasă.”Geografia apelor României.

Râul Milcov este un afluent al Putnei cu o lungime de 79 km își desfășoară cursul în zona subcarpatică,de deal și de câmpie,cu formațiuni de roci slabe(argile,marne,nisipuri,gresii) din această cauză apa râului Milcov are un conținut ridicat de săruri solubile și suspensii minerale.

“ Sunt râuri ce au bazine care se suprapun în proporție de 50-80% peste unitatea subcarpatică.De obicei,acestea izvorăsc fie în zona montană și confluează cu râurile principale în zona subcarpatică,fie au izvoarele în această unitate și confluent în câmpie.Un astfel de bazin este cel al râului Putna cu afluenții Milcov și Râmna,al căror drenaj e format cam în proporție de 60-70% în Subcarpati.

Cu excepția Milcovului,Cricovului fiecare bazin hidrografic drenează aproximativ 4% din suprafața totală a Subcarpatilor de la Curbura.”Resursele de apă din subcarpatii de curbura”.

.Tabelul.1.Repartiția principalelor bazine hidrografice în cadrul Subcarpaților de la Curbură

S bhSC-suprafata bazinului hidrografic care se suprapune peste Subcarpaților de la Curbură

%bh SC-ponderea bazinului hidrografic din suprafața totală a Subcarpaților de la Curbură

%SC bh-ponderea ocupată de unitatea subcarpatică din suprafața totală a bazinului hidrologic

“Resursele de apă din subcarpații de la curbură”

1.4.Cumpăna apelor și importanța ei în regimul hidrologic.

Satul Golești este alimentat prin intermediul unui foraj cu H=165M,ce se găsește în partea de nord a localității Golești,situată pe malul drept al râului Milcov,unde apa este pompată într-un loc special numit rezervor de înmagazinare de 400mc.Apa este tratată prin clorinare. După ce a fost tratată,apa e pompată cu ajutorul stației de pompare în rețeaua de distribuție și astfel consumatorii care s-au branșat la rețea o pot folosi pentru diferite scopuri.

Pentru a stabili zona de protectie sanitară s-a ținut cont de recomandările H.G. 930/2005, astfel încât:

– PUT FORAT –are un regim de protecție sever aceasta va fi circulară ,centrul va fi pe poziția forajului iar raza de 10 m

– Stația de pompare trebuie să aibă o distanță față de clădire de – 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

-Statia de clorinare trebuie să aibă – 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

Iar rezervorul – 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor.

Capitolul II

2.1.Scurt istoric al cercetării

Regiunea Vrancea care se suprapune din punct de vedere geografic bazinului hidrografic Milcov,a atras atenția oamenilor de știință și cultură.Din cauza complexității sale litologice ,structurale și tectonice ,zona de la Curbura Carpaților a fost în atenția multor geologi precum:H.Grozescu(1916) și St.Mateescu(1927,1930).

Seismicitatea este un fenomen frecvent în această zonă,atrăgând din nou atenția unor specialiști.O analiză complexă a acestui fenomen din zona Vrancei a fost scris de L.Constantinescu și D.Enescu,Cutremurele din Vrancea în cadrul științific și tehnologic.

Pentru cercetarea reliefului (evoluție,morfologie)au făcut studii Emm,de Martonne și G.Vâlsan,plus rezultatele investigațiilor făcute de St.Mateescu(1927,1930) .

Date privind apele de suprafață și subterane sunt cuprinse în diferite monografii:Monografia hidrologică a bazinului hidrologic Siret(1967),Râurile României.Monografie hidrologică (1971),Chimisul apei râurilor din bazinul hidrografic al Siretului(V.Trufaș,1980).

Partea II

Capitolul III FACTORII GEOLOGICI

Factorii fizico-geografici și antropici care influențează regimul scurgerii apei

3.1.Condiții geologice

Județul Vrancea are soluri variate și complexe, datorită condițiilor geografice diferite.În Câmpia Siretului sunt prezente solurile de tip cernoziomuri levigate și compacte dar și cernoziomuri freatice-umede levigate,ce se găsesc în partea joasă a câmpiei înalte.

Pentru câmpia joasă și luncile râurilor sunt prezente și solurile aluvionare cu carbonate.

Glacisul subcarpatic dar și dealurile înalte estice au soluri brune-gălbui în diferite grade de podzolire,soluri podzolice,podzoluri gălbui,soluri brune tinere de grohotișuri.

Văile principale au soluri aluvionare nisipoase,necarbonate,superficiale,podurile de terase cu soluri brune de pădure,soluri luto-nisipoase,luto-argiloase sau brune podzolide.

Culmile dealurilor din zonă înaltă a depresiunii dar și a culmilor sud-estice au un înveliș de soluri brune ,brune gălbui.Aici procesele de eroziune sunt prezente. (N.Florea și colab,1968)

În partea dealurilor vestice terenurile au soluri brune,brun gălbui tipice. În depresiunile submontane ,pe podurile teraselor predomină solurile brune .Solurile de pe suprafețele luncilor sunt scheletice și superficiale.Culmile montane înalte au soluri montane brune acide podzolice,podzoluri humio-feruginoase și podzoluri turboase.” (H.Grumazescu,Ioana Ștefănescu)

3.2.Stratigrafie și petrografie

Comuna Golești este situată în partea de nord a Câmpiei Române,ce poartă numele Câmpia Piemontană Focșani.Limita în partea de sud e data de râul Râmna,la vest intra în contact cu Subcarpatii de Curbură și traversează localitățile Bordești, Odobești, Jariștea, Găgești,la nord cu pârâul Sușița iar la est spre Câmpia Siretului,e limitată de linia ce străbate localitățile:Bizighesti, , Micești, Gologanu, Vîjitoarea, Mihălceni.

Câmpia Focșaniului e reprezentată de trepte ce scad ca altitudine către Câmpia Siretului ,trecerea făcându-se gradat și lin prin intermediul conurilor de dejecție întinse și plate.

În zona satului Golești altitudinea fata de nivelul Mării Negre este de 40-50 m.Chiar dacă stratul de loess e destul de gros,nu s-au format crovuri .Însă,raul Milcov a săpat în formă de V o albie și a dus la formarea unui minicanion cu mai multe miniterase.Satul Golești e situate pe partea dea mai înaltă și mai întinsă de terasă.

Din punct de vedere geologic se demonstrează prezența depozitelor piemontane ritmice ,ce au în componență numeroase orizonturi de pietrișuri și bolovănișuri.Formațiunile care apar în zona satului Golești aparțin perioadei cuaternară și sunt alcătuite din argile, prafuri și nisipuri fine ce se găsesc până la adâncimea de 20 – 25 m, pietrișuri și bolovănișuri ce aparțin marilor depozite.( (N.Al.Radulescu, 1937)

3.3.Seismicitatea

Județul Vrancea este cea mai activă zonă seismică din țară.Prezența focarelor cutremurelor indică existenta a doua zone :una care duce la apariția seismelor de adâncime si unul mai puțin adânc.Sunt provocate de mișcarea blocurilor scoarței sau ale părții superioare a invelișului,de-a lungul unor falii formate anterior sau a unor falii foarte adînci.(Radu C,1965)

Capitolul IV.FACTORII OROGRAFICE

4.1.Relieful

Județul Vrancea are un relief variat ce include toate treptele de relief.

Munții Vrancei sunt situați în partea de vest a județului,sunt munți de încrețire și sunt formați din mai multe subunități.Prima subunitate cuprinde culmi și masive muntoase formate în momentul fragmentării platformei de eroziune ,având în compoziție roci dure și o înălțime de 1700m.Alte culmi și platforme formate din fragmentarea platformei de eroziune de 1500 de m formează o centură lată de aproximativ 12 km în jurul masivelor muntoase .,urmate de culmi și masive muntoase ce se întâlnesc la 1200 m,în partea de nord și margine estică a unității muntoase și ultima categorie de culmi și masive muntoase ce se găsesc la altitudini de 1100 m.Sunt prezente și masive muntoase izolate cu aspect de măguri,de pinteni.( N.Al.Rădulescu,1937

În județul Vrancea se găsesc depresiuni intramontane.Cele mai cunoscute sunt:Depresiunea Lepșa formată în urma eroziunii laterale a Putnei și a parâului Lepșa și se află la punctul de confluență a celor două râuri.O altă depresiune este Depresiunea Gresu,cu aspect de uluc,mai largă în aval și mai îngustă către amonte.( A.Grumazescu,Ioana Stefanescu).

Depresiunea submontana e cuprinsă între povârnișurile estice ale Munților Vrancei și dealurile vestice.E împărțită în trei sectoare,cu o alcătuire morfologică diferită.Sectorul Nordic,între aliniamentul Tulnici-Negrilești la sud și limita nordică a teritoriului ,sectorul central-intre Valea Putnei și dealurile Tipau-Tojanului și ultimul sectorul sudic.

Dealurile înalte vestice cuprinde trei sectoare.Primul este sectorul Nordic având ca limita Valea Putnei și Valea Sușiței,sectorul central cuprins intre Valea Putnei și Reghiu iar ultimul sector cel sudic cuprins intre Valea Reghiului și sudul județului Vrancea .Aici este prezent și bazinul hidrografic al râului Milcov cu văi longitudinale foarte dezvoltate .

Glacisul subcarpatic face legătura între câmpie și dealurile estice.

Ultima treaptă de relief și cea mai joasă în județul Vrancea este Câmpia Siretului.Este cuprinsă între glacisul subcarpatic și râul Siret.Altitudinea e cuprinsă între 20 și 125 de m. H.Grumazescu(1969),pag.18.

Harta hipsometrica

În comuna Golești, relieful e specific zonelor de câmpie.Este situată la o altitudine de 50-58 m deasupra mării în Câmpia Siretului.Această câmpie este cea mai joasă formă de relief a județului Vrancea și se afla între glacisul subcarpatic și râul Siret,cu o altitudine de 20-125 m și cu o înclinare de la vest spre est și de la nord la sud.E formată din două componente:una este câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători,Milcovul, Tătăranu și la est de Ciorăști, cu o înălțime de 70 m în nord și 35 m în sud.Datorită prezenței unor conuri aluvionare se formează micro depresiuni locale (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata),cu exces de umiditate,deoarece adâncimea la care se află stratul de apă este mic.Aspectul acestei câmpii este de suprafață netedă ușor vălurită .

În partea de nord a Văii Sușiței, câmpia capăta aspecul unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Siretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.

Cea de-a doua componantă a Câmpiei Siretului poartă denumirea de

câmpie joasă și se întinde pe linia Mărășești, Vânători, Tătăranu și de la est de

Ciorăști până la albia Siretului, având o altitudine mai mare în partea e nord de 35 – 50 și

20 – 30 m în partea de sud.Și aceasta are o suprafață netedă ,înclinată în aceeași directive cu cea de scurgere a Siretului însă este traversată de multe albii,meandre,depresiuni cu

exces de umiditate, separate între ele prin grinduri tesite.(Raport de mediu,)

Harta

Capitolul V.Influența condițiilor climatice asupra resurselor de apă

5.1.Factorii genetici ai climei

5.1.1.Factorii dinamici

Teritoriul României se află sub influența a patru sisteme barice principale:Anticiclonul Azoric cu extindere mare vara,Ciclonul Islandez cu extindere maximă iarna,Anticiclonul Siberian acționează în sezonul rece și Ciclonii Mediteraneeni cu o activitate mai mică la început de toamnă.(Liliana Zaharia,1997).

Masele de aer circulă diferit de la o perioadă la alta și din această cauză nu au loc schimbări periculoase ale stării vremii,deoarece teritoriul Vrancei e deschis maselor de aer de proveniența și cu proprietăți fizice diferite. “(Emil Giurgea;H.Grumazescu,Ioana Ștefănescu)

Masele de aer care traversează teritoriul țării noastre sunt:

Mase de aer temperat-oceanic sunt umede și relative reci,se întâlnesc la periferia estică a Anticiclonului Azoric.Acestea se resimt mai ales în sectorul montan.Își fac apariția mai des în lunile de vară și în lunile de tranziție.Duc la frecventa precipitațiilor în semestrul cald și ninsori în sezonul rece,ploile ajută la creșterea debitelor lichide ale răului Milcov,fie prin alimentare directă ,fie indirectă din zăpada căzută.”(Liliana Zaharia,1997)

O altă masă de aer este cel temperat-continental și duce la răciri puternice iarna,ducând la apariția fenomenelor de îngheț pe rău și la acumularea unor cantități mari de zăpadă în bazin ducând la formarea apelor mari de primăvară.Pe timp de vară determină apariția secetei.”(Liliana Zaharia,1997).

Masele de aer arctic favorizează înghețurile din anotimpul de primăvară și toamna.Gerul din timpul iernii fiind puternic .

Masele de aer tropical-maritim sunt caracterizate de temperaturi și umezeala ridicate.În anotimpul de iarnă din cauza încălzirii bruște a aerului ,zăpada se topește și împreună cu ploile generează viituri de iarnă.Pe timp de vară precipitațiile au un caracter torențial și dau naștere la viituri de scurtă durată.(Liliana Zaharia,1997).

Masele de aer tropical-continentale cu frecvența ridicată vara.Scurgerea lichidă este redusă ,iar nivelul piezometric se afla la adâncimi foarte mari.(Liliana Zaharia,1997).

În satul Golești vânturile au frecventa variabilă și bat cu tărie.Vânturile ce bat din direcția N și N.E au cea mai mare intensitate și frecvența,iar vânturile din direcția S și S.V au o frecvență și intensitate mai mică ,predomina :Austrul, Băltărețul, Crivățul.

Factorii dinamici stau la baza variațiilor neperiodice ale climei din bazinul Milcovului.E prezentă circulația generală a atmosferei ce se desfășoară sub influența sistemelor barice(cicloni și anticicloni).

5.1.2.Factorii fizico-geografici

Cel mai important factor care influențează distribuția parametrilor climatici în județul Vrancea este relieful.Cele mai importante caracteristici ale reliefului :altitudinea,tipul formei de relief poate fi (convexă,plană,concave),orientarea versanților în funcție de poziția Soarelui,construcția petrografică.Cel mai important rol îl are însă altitudinea.Teritorul României are diverse forme de relief formate datorită interacțiunii într-o perioadă lungă de timp între procesele endgene și exogene.O altă caracteristică care influențează clima o reprezintă concentricitatea reliefului.

(clima româniei,2008.)

“Datorită dispunerii reliefului în trepte ,coborând spre est face ca această zonă să fie influențată atât de influențele est-continentale cât și de climatul nordic și sudic.Carpații de Curbură au rolul unui deversor natural pentru masele de aer ce vin din partea de vest.Astfel în câmpie temperatura este de 9C,în dealurile subcarpatice și glacisul subcarpatic între 6 și 9 C,iar în munți 2-6 C.” Emil Giurgea, Grumazescu,Ioana Ștefănescu, ,p.45-49.

Satul Golești are o climă temperat continentală este influențată de mase de aer rece ale anticiclonilor continentali , datorită poziției față de Carpații Orientali iarna sunt mase de aer rece iar vara sunt mase de aer cald și uscat.Climatul Comunei este caracteristic silvostepei și se încadrează între izotermele medii de 9 și 10 C.Sunt variații mari de temperatura pe parcursul unui an.

Apele,solurile și vegetația sunt rezultate ale climei dar și factori de influență asupra acesteia.Se creaaza microclimate și topoclimate.Topoclimatele pot fi de vale,de versant,de pădure,de oraș ,de luncă .Microclimatele apar în condițiile unor suprafețe active relativ omogene,fiind prezente microclimate pentru diferite tipuri de soluri,culturi

agricole,mlaștini.Indiferent de categoria de care aparține ,cu ape stătătoare sau curgătoare ,influența apei asupra climei se datorează în primul rând proprietățile fizice ale acesteia.

Căldura specifică mare determină diminuarea amplitudinilor termice diurne și anuale,comparativ cu suprafețele de uscat.Slaba coerentă moleculară,specifică lichidelor,duce la diminuarea riguozității și ajută la creșterea vitezei vântului deasupra acestor suprafețe.

Solurile influențează clima în stratul inferior de aer ,generând tipuri de microclimă,în funcție de proprietățile fizice pe care solul le are.Atunci când solul nu e acoperit de vegetație radiația solară incidenta e transformată în căldură.Dacă solul conține o cantitate mai mare de apă ajuta la o creștere a conductibilității termice și la diminuarea amplitudinilor temperaturii aerului.Dacă cantitatea de apă este mică în sol atunci crește amplitudinea termică.

Clima influențează vegetația și duce la apariția micro climatelor și topoclimatelor.

Astfel în zonele de câmpie,de deal și de podiș unde terenurile agricole înlocuiesc vegetația naturală și apare un mosaic de microclimate generate de fiecare cultură în parte.Pădurea are cel mai activ rol în influența topoclimatului.(pag30-31-32)

Factorii antropici

O importantă acțiune ce modifică condițiile climatice o reprezintă despăduririle practicate mai ales în a doua jumătate a secolului XX.S-au redus cam două treimi din fondul forestier în favoarea terenurilor agricole .Consecințele au dus la modificarea anumitor parametrii climatici.(Liliana Zaharia,1997).

5.2.Particularitățile principalelor elemente climatice

În comuna Golești temperatura medie este de 9° C,numărul mediu anual de ore efective de strălucire a soarelui este de peste 2000,numărul zilelor de ninsoare este de aproximativ 20.

Cele mai ploioase luni sunt mai-iunie dominant fiind luna iulie iar lunile cu cele mai scăzute cantități de precipitații în decembrie-februarie dominant fiind luna decembrie.Cantitatea de precipitații în descursul unui an depășește 400 mm,ajungând chiar la 550-600 mm/an.

5.2.1.Temperatura aerului

Temperatura aerului la statia meteorologică Focsani in anii 1977-1986

Date prelucrate ANM

Variația anuală față de media multianuala a temperaturii aerului la stația meteorological Focșani ,în perioada 1977-1986

Date prelucrate ANM

Fig. Abaterile valorilor medii din fiecare an față de media multianuala a temperaturii aerului la stația meteorological Focșani în perioada 1977-1986

Date prelucrate ANM

5.2.2.Precipitații atmosferice

Constituie principala sursă de alimentare a apelor de suprafață și subterane.Particularitățile generale sunt date de:circulația maselor de aer,altitudine și configurația generală a reliefului,gradul de acoperire cu vegetație.

Fig.1.Regimul anual al cantităților medii lunare de precipitații ,la stația meteorologică Focșani,în perioada 1977-1986

Sursă:Date prelucrate ANM

Acest grafic reprezintă regimul anual al cantităților medii lunare de precipitații,la stația meteorological Focșani din perioada 1977-1986.Cantitatea maximă de precipitații este atinsă în luna mai iar cea mai scăzută în ianuarie deoarece nu plouă foarte mult.Se observă o creștere apoi o scădere a precipitațiilor pe parcursul celor 12 luni.În lunile de vară cad precipitații bogate sub forța de ploaie.

Fig.2.Variația mediilor lunare multianuale ale cantităților de precipitații la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986

Sursă:Date prelucrate ANM

Este reprezentat graficul variațiile mediilor lunare multianuale ale cantității de precipitații la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986.Cantitatea maximă de precipitații e reprezentată cu un albastru mai închis.Cea mai mare valoare se găsește în luna august când cad cele mai mari cantități de precipitații.Cantitatea minimă se remarcă în luna ianuarie datorită lipsei precipitațiilor.

Cantități de precipitații medii anotimpuale și medii semestriale la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986.

Fig.3.Abaterile valorilor medii din fiecare an față de media multianuala a cantităților de precipitații la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986

Sursă:Date prelucrate ANM

Graficul realizat indica abaterile valorilor medii din fiecare an față de media multianuala a cantităților de precipitații la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986.Cea mai mare abatere se înregistrează în anul 1972 iar cea mai mică în 1973.După cum se poate observa avem pe parcursul celor 10 ani atât abateri negative cât și pozitive.

Fig.4.Variația anuală față de media multianuala a precipitațiilor ,la stația meteorological Focșani,în perioada 1977-1986

Graficul reprezentat arata variația de la un an la altul a mediei cantităților de precipitații față de media multianuala la stația meteorologică Focșani în perioada 1977-1986.Cantitatea medie anuală de precipitații are valoare maximă în anul 1972 iar minimă în în 1973.

Nebulozitatea

Este influențată de particularitățile suprafeței active ,în special de relief.La stația meteorologică Focșani fiind în zona de câmpie se resimte efectul foehnului,nebulozitatea medie anuală fiind de 5,8 zecimi.

Capitolul VI

FORMAȚIUNILE VEGETALE ȘI ROLUL LOR ÎN DESFĂȘURAREA PROCESELOR ȘI FENOMENELOR HIDROLOGICE

Caracteristicile hidrologice ale bazinului hidrografic Milcov sunt influențate de formațiunile și speciile vegetale ce se găsesc în această zonă.Acestea influențează procesele de infiltrație ,evapotranspirație și scurgere de aluviuni.În zonele în care lipsește vegetația ,solurile sunt dislocate ușor de apele provenite din precipitații și sunt transportate spre albiile organismelor fluviatile.(Liliana Zaharia,1997).

6.1.Vegetația terestră

Comună Golești este o regiune dominate de stepa ,cultivate intens.Însă aceasta a fost înlocuită de plante cultivate.Exemplu cereale, floarea soarelui, leguminoase și,

mai puțin, cu pomi fructiferi și vită de vie.Excepție fac iazurile,văile și sărăturile acestea fiind utilizate pentru alte activități. În județul Vrancea predomina zona de pădure excepție făcând câmpia unde se găsește silvostepa.În zonele înalte pădurea e înlocuită de pajiști montane,ienupăr ,rariști de molid.La exteriorul culmilor Vrancei se găsește un brădet de brădet pur și în amestec dar specia dominantă este de molidișuri pure.

Culmile montane mai joase prezintă făgete montane pure sau în amestec.

În zonele de deal subcarpatic ,pădurea s-a păstrat atât în porțiunea superioară a versanților cât și pe culmile plate găsindu-se făget și șleauri de deal.

În depresiuni se găsește stejarul pitic și pe alocuri făgete montane pure și de amestec.

Pădurea a fost defrișata în unele locuri și a fost înlocuită cu pajiști.Un exemplu îl reprezintă depresiunea submontana situată între râurile Râmnic și Ramna,ocupând o valoare de peste 80%din suprafața terenurilor despădurite,urmată de o altă depresiune submontana a Vrancei cu o valoare cuprinsă între 60-80%,excepție făcând extremitățile sudice și unele părți din bazinul Sușiței.

În partea de nord-est a Sovejei ,domină pajiștile ocupând aproape 80% din împrejurimile Andreiasului.În depresiunea intradeluroasa Putna-Susita,între 20-60%,în depresiunea intradeluroasa Mera între 60-80%,în partea estică și circa 80% în cea vestică.În aria dealurilor sud-estice între 40-80%,iar în aria glacisului subcarpatic sub 20% și mai rar între 20 și 40%.

Pajiștile cuprind formațiuni de tip Festuca pseudovina,pe când terasele Susitei,între Răcoasa și Soveja,pe cele ale Putnei,între Găgești și confluența cu pârâul Deju,pe cele ale Zăbalei la Năruja ,dețin asociații de Festuca pseudovina cu diverse specii stepice.

Pe versanții sudici din zona văii Susitei,Putnei și Ramnei,se găsește vegetație de tip Botriochloa.Această vegetație ocupa aproape 60-90% din teren.În zonele cu pajiști degradate apar tufișuri de păducel și porumbar.

La altitudini mai mici de 800m depresiunile submontane și zona dealurilor înalte din partea de vest sunt acoperite de pajiști cu Festuca sulcata și Agrostis tenuis.Terenul e acoperit cam 75-85% deoarece vegetația e slab înțelenita.

La altitudini de peste 800 de m,în depresiunile submontane și în zona dealurilor vesice terenurile despădurite sunt acoperite de asociații de tipul Agrostis tenuis și diverse specii din regiunea muntoasă.

La altitudini de 1200-1600 m terenurile sunt acoperite cu formații de Festuca rubra fallax-Nardus strictă și diverse ierburi mezofile.

Colectiv-Contribution a la Connaissance de la Forme de department Vrancea în Travaux du Museum Naturelle Grigore Antipa ,vol.XVII-1976.

Vegetația naturală este reprezentată de specii ierboase: pelinița, pălămida, pelinul, ciulinul, coada șoricelului,colilia, scaietele, spinul,brusturul. Vegetația lemnoasă este rară, însă se găsesc specii de salcâm, dud, ulm, plop,tei și arbuști ca măceșul .

Harta vegetatiei

Fig.Stuf Fig.Arbusti

6.2.Vegetația acvatică

Apele curgătoare din bazinul hidrografic al răului Milcov constituie un mediu de viață pentru o serie de plante higrofile și hidrofile ce formează fitocenozele acvatice.Prezența fitocenozelor depinde de viteză de curgere a apei,debitul lichid,substratul albiei minore,propietatile fizico-chimice ale apei.În reginea de colinara și de câmpie cu pantă redusă unde curentul este slab se poate observa o vegetație superioară precum:stuful,papură,rogozul,brădiș.Pe timp de vară fiind secetă se modifica compoziția vegetației acvatice din cauza oscilațiilor de debit.

În apropierea malurilor se găsește vegetația palustră:stuf,papură,rogoz.(Liliana Zaharia,1997).

Fig.Salcia Fig.Rogoz

6.3.Fauna terestră

Vrancea are un fond cinetic recunoscut nu doar în țara cât și în lume.La munte cele mai întâlnite specii sunt cerbul,ursul,căprioară.Din categoria de păsări se găsesc cocoșul de munte și ierunca în special în zona Munților Vrancei,în zona de silvostepa sunt fazanii care sunt în continuă creștere.În zona de câmpie cu mulți ani în urma trăia dropia însă aceasta a dispărut din cauza transformărilor suferite de habitat pe parcursul anilor.

În zona Golești vertebratele sunt în număr mai mic,însă se găsesc în mod deosebit rozătoare precum:șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cățelul pământului (Spalax leucodon),

iepurele (Lepus europaeus), cârtița (Talpă europaea).

Speciile de păsări prezente în această zonă: ciocârlia (Alauda arvensis), dumbrăveanca (Coracias garrulus), graur (Sturnus vulgaris), prigoria (Merops apiaster), cioară de semănătura (Corvus frugilegus), vrăbii (Passer domesticus).

6.4.Influența vegetației asupra proceselor hidrologice

“Influențat vegetației asupra proceselor și fenomenelor hidrologice din bazinul hidrografic al râului Milcov este complexă și în funcție de compoziția floristică a fitocenezelor și de particularitățile orografice și edafice ale biotopului se manifestă diferit.

Prezența vegetației acvatice în albia minoră a raului influențează atât viteza de curgere a apei inclusive debitul lichid și solid,termică și înghețul acesteia,cantitatea de gaze.

Vegetația cultivată depinde de tipul de cultură și metodele agrotehnice folosite.Prin arăt se distruge structura solului dar și gradul de afânare ,ducând la infiltrarea apelor din subteran.Arăt contribuie la intensificarea scurgerii superficiale dar și a eroziunii în adâncime,ducând la creșterea debitului solid.

Irigațiile modifică panza freatică iar utilizarea îngrășămintelor chimice duce la modificări ale compoziției chimice.Terenurile cultivate au valori ridicate ale evapotranspirației.Culturile viticole reduc scurgerea superficială și protejează solul împotriva eroziunii.”(Liliana Zaharia,1997).

Capitolul VII FACTORII EDAFICI

7.1.Factorii pedogenetici

Rocile cu un grad redus de consolidare precum nisipul,pietrișul,argile,loess favorizează desfășurarea proceselor pedogenetice.Dintre caracteristicile solurilor dezvoltate pe aceste soluri cele mai importante sunt granulometria și compoziția chimică.În zona cu sol nisipos se formează soluri acide,levigate,sărace în humus dar și elemente nutritive,în zona cu depozit argilos se dezvoltă soluri cu un grad mic de levigare și debazificare,iar conținutul de humus este mare la fel și substanțele nutritive.

În zonele cu substrat argilos și exces de umiditate ,solurile au un regim hidric stagnant și sunt afectate de procese de gleizare.”(Liliana Zaharia,1997).

Relieful prin altitudine,grad de fragmentare ,pante au o importanță foarte mare atât direct cât și în mod indirect asupra proceselor pedogenetice.Influențează în mod direct structură,grosimea,textura și gradul de dezvoltare pe care îl are solul.

Condițiile climatice sunt un alt factor care influențează pedogeneza.Dintre cei mai importani sunt temperature,precipitațiile și vântul.În zona de câmpie fiind temperaturi mai mari descompunerea materiei organice se face mai rapid.Cantitatea mai mică de precipitații și prezența curenților descendenți diminuează migrarea substanțelor argiloase,substanțelor nutritive.

Organismele vii influențează prin cantitatea și calitatea materiei organice acumulate în timpul unui an la suprafață sau în interiorul solului.(Liliana Zaharia,1997).

Fig.Pietris Fig.Nisip

7.2.Caracterizarea principalelor tipuri de soluri

În partea de nord a râului Milcov într-o serie de areale relativ omogene, predomina gresii de alternanta cu marne depuse în Burdigalian.”resursele de apă din subcarpati”.

În Golești cele mai importante soluri sunt de tip argile,prafuri și nisipuri fine ce se găsesc la o adâncime de 20-25 de m,și se găsește pietriș și bolovăniș ce aparțin de depozitele pietisurilor de Cândești uneori atingând grosimi de 40-80m.

Tab.Repartiția solurilor neevoluate,trunchiate sau desfundate la nivelul sectoarelor subcarpatice ale bazinelor hidrografice.

“Pe lângă solurile neevoluate,trunchiate sau desfundate sunt incluse și solurile aluviale,alcătuite din depozite fluviale.Acestea s-au format în apropiere de râuri ,dar în zone cu frecvența mică a fenomenelor de inundare.”Resursele de apă din Subcarpatii de curbura”.

Indicele CN ține cont de utilizarea terenului și de grupă hidrologica a solurile ,clasificate în funcție de textura,acești factori fiind importanți în formarea scurgerii.Cu cât valoarea este mai mică cu atât condițiile solului și vegetației care favorizează infiltrația și reținerea apei sunt mai bune,iar debitele maxime vor fi mai mici și viiturile vor avea o formă mai aplatizata.” Resursele de apă din Subcarpatii de curbura”.

Tabel.. Principalele elemente geografice ale bazinului de receptive în secțiunea stației hidrometrice Golești. Resursele de apă din Subcarpatii de curbura”.

7.3.Bogățiile subsolului

Vrancea are terenuri de origine sedimentara ,suprafața corespunde cu ariile bazinelor sedimentare care în timp s-au depus sediment de tip marine,continentale dar și fluvio-lacustre.

În dealurile subcarpatice se găsesc cele mai importante resurse și anume:sare,argile utilizată pentru ceramic,material de construcții,cărbuni dar în cantități mai mici și izvoare cu apă minerală.(Vrancea Monografie,1981).

Capitolul XIII.Râul Milcov și afluenții săi

8.1.Observații hidrometrice asupra bazinului râului Milcov

Tabel Date asupra stației hidrometrice funcționale din bazinul râului Milcov(Liliana Zaharia,1997)

L-lungimea raului (izvor-statia hidrometrica

F-suprafata bazinului hidrografic(corespunzătoare stației hidrometrice),H med-Altitudinea medie a bazinului hidrografic(la nivelul stației hidrometrice).

În depresiunea Merei râul Milcov primește din stânga o serie de trei afluenți mai mici:Reghiul,Milcovelul și Arva iar din partea dreaptă un singur afluent Groza.După ce părăsește zona piemonturilor înalte,conul de dejecție al acestui rău se unește cu conul Putnei.La punctul comun se intersectează orașul Focșani.Pentru că acest rău curge șip e la poalele Piemontului Deleanului,devine colector subpiemontan al acestuia,în acest timp adunând o seamă de organisme,mai mult torențiale.Exemplu fiind Ramniceanu cu Valea Seacă,Pietroasă,Dalhauti,Dalgovul cu Mera și Argintu .Râul Milcov drenează și ape puternic clorurate din zona subcarpatică din apropierea Niculei.”Geografia apelor României.”

8.2.Date morfometrice ale bazinului râului Milcov.

(Ion Ionescu, 1869)

Tabel elemente morfometrice ale râului Milcov ““Geografia apelor României.

8.2.1.Suprafața bazinelor hidrografice și cumpăna apelor

Râul Milcov are o suprafață de 458kmp.Suprafața bazinului reprezintă zona cuprinsă în interiorul proiecției în plan a limitelor bazinului.Mărimea acestuia influențează frecventa fenomenelor hidrologice dar și în evoluția acestora.(Constantin Diaconu,1988).

Mărimea bazinului hidrografic e important pentru formarea și evoluția fenomenelor hidrologice.Ea reprezintă unul dintre indicii morfometrici importanți în calculele de specialitate..Cu cât arealul unui bazin e mai mic cu atât se reflecta mai bine aportul surselor de alimentare din precipitații lichide și solide.(Liliana Zaharia,1997).

F-suprafata bazinului hidrografic D-distantta de la gura de vărsare a raului Putna

8.2.2.Lungimea și lățimea bazinului hidrografic

Lungimea și lățimea sunt parametrii morfometrici importanți de care depinde forma suprafețelor de recepție.Bazinului râului Milcov are o lungime maximă de 62 km .Lățimea râului Milcov ,acesta se alimentează de pe o suprafață a cărei lățime crește de la izvor către sectorul mijlociu ,unde atinge 13 km,după care scade treptat către zona de câmpie până la 2-3 km.Lățimea medie are o valoare de 7,4 km.(Liliana Zaharia,1997).

Râul Milcov are o lungime de 73,5km.Lungimea văilor coincide cu lungimea cursului de apă care le-a creat.Lățimea văilor raului Milcov este distanța dintre versantul stâng și versantul drept la partea superioară dar și la fundul văii.În funcție de relieful pe care îl străbate ,mărimea este variabilă.Prin adâncimea văilor se înțelege diferența de nivel dintre patul albiei și cumpăna apelor râului Milcov. Fiind în zona de câmpie are zeci de metri.”Hidrologia uscatului.

Coeficienții de formă a bazinului Milcov

F-factorul de formă,Rc-raportul de circulare,Ra-raportul de alungire,Rf-raportul de formă,Kf-coeficientul de sinuozitate a cumpenei de ape,B-latimea medie a bazinului hidrografic,

L-lungimea bazinului hidrografic ,F-suprafata bazinului hidrografic.

8.2.3.Panta medie a bazinului

Panta medie influențează cantitativ și calitativ resursele de apă.Suprafața de recepție al râului Milcov este cuprinsă între 98m/km și 155m/km.Timpul necesar ca apele provenite din precipitații să ajungă la un organism colector trebuie să țină cont și de înclinarea versanților din bazinul respectiv.În regiunea subcarpatilor bazinele secundare au declivitatea cea mai redusă e cuprinsă între 200 și 300 m/km.(Liliana Zaharia,1997).

Râul Milcov fiind un râu de câmpie are un profil longitudinal cu pantă mai redusă față de râurile din munți.Pantă medie variază având valori cuprinse între 0,5 și 0,15m/km.Din această cauză scurgerea este lentă și este influențată de gradul mare de meandrare a albiei minore.

La dezvoltarea profilului longitudinal contribuie structura geologică,regimul climatic,aspectul orografic al reliefului,gradul de dezvoltare a văii și debitul raului.În zona de câmpie văile autohtone își păstrează aspectul trapezoidal,însă înălțimea versanților se reduce ajungând chiar la nivelul malurilor raului.”(Constantin Diaconu,1971) .

8.2.4.Altitudinea medie a bazinului.

E un parametru morfometric cu o importanță deosebită pentru procesele și fenomenele hidrologice.Sunt dependente cam toate fenomenele meteorologice și este afectat indirect scurgerea lichidă și solidă a raului,înghețul apelor,compoziția chimică.În bazinul de recepție al râului Milcov în zona de câmpie are o înălțime medie situate sub 200m.(Liliana Zaharia,1997).

Altitudinea bazinului râului Milcov are un rol la fel de important asupra elementelor scurgerii.Fiind un bazin situat la o altitudine mai joasă este mai sărac în cantitatea de apă,evaporația este mai mică dar și cantitatea de precipitații este mai redusă față de un bazin situat la o altitudine mai mare.”(Constantin Diaconu,1988).

8.2.5.Forma bazinului hidrografic

Forma bazinului râului Milcov este important pentru modul de formare a viiturilor și desfășurarea acestora în timp.Este un bazin alungit cu direcție pe vest-est și duce la întârzierea concentrării apei provenită din precipitații.Prezintă o dezvoltare mare a cumpenei apei.Sunt caracteristici coeficienți de formă cu valori mici .”Resursele de apă din subcarpatii de curbura”

Este importantă forma bazinului hidrografic deoarece influențează timpul de concentrare a apelor spre răul colector.Dacă bazinul este alungit viiturile se formează și se transmit mai greu iar forța de eroziune și de transport este mai mică față de bazinul circular.Cuprinde trei elemente importante și anume:suprafața ,lungimea și perimetrul.Bazinului râului Milcov are o lungime pe partea stângă de 217kmp iar pe partea dreaptă 241kmp.(Liliana Zaharia,1997).

8.3.Alcătuirea rețelei hidrografice

“În județul Vrancea Emm de Martonne considera că sunt rețeaua își desfășoară longitudinal cursul la nivelul terasei de 200m după care ar urma traseul unui uluc depresionar creat neotectonic.

Un alt geograf H.Grumazescu separa trei etape.Prima e reprezentată de rețeaua transversală din pliocenul superior atunci s-a format și o rețea de văi secundare ,a doua e reprezentată de rețeaua hidrografică oblică ce se formează în timpul primei părți a cuaternarului.Astfel pe partea de nord-sud afluenții și-au dezvoltat trasee pe sinclinale lângă munte.

Ultima etapă e reprezentată de rețeaua hidrografică mixtă (atât transversală cât și longitudinală) se întâlnește în perioada actuală și sub forma unor suite de captări”Mihai IELENICZ,Ileana-Georgeta PATRU,Mioara GHINCEA,pag 76.

Milcovul în zona localității Mera colectează Milcovelul,Grozei,Arvei,Văii Rele,astfel au apărut arii de convergență hidrografică.Milcovul își adună afluenții în totalitate din zona deluroasă.Este un afluent de ordinul întâi al răului Putna.Este un curs de ordin superior.(Liliana Zaharia,1997).În partea estică a Dealului Deleanu,răul Milcov aduna mai multe organisme hidrografice,însă au character temporar.Când părăsește zona subcarpatică ,Milcovul formează un con de dejecție asemănător cu cel al Putnei.(Liliana Zaharia,1997)

8.3.1.Caracteristici morfometrice

Râul Milcov aparține râurilor de tip alohton ,izvorăște din Depresiunea subcarpatică a Milcovului de Sus.

.Are apă pe tot parcursul anului,însă debitul variază primăvara ducând la apariția inundațiilor iar vară are o cantitate de apă mai mică iar albia este îngustă.”( Mihai Ielenicz,Ileana-Georgeta-Patru,Mioara Ghincea.)pag100.

Date privind pricipalele organisme fluviatile ale bazinului hidrografic al răului Milcov

L-lungimea raului,H izv-Altitudinea izvorului,H gură de vars-Altitudinea gurii de vărsare,P med-panta medie a raului,Ks-coeficientul de sinuozitate a raului,F-suprafata bazinului hidrografic,D-densitatea rețelei hidrografice.

8.3.1.1.Lungimea râului

Este distanța în linie sinuoasa ,dintre izvor și gura de vărsare a raului Milcov.Se măsoară fie pe teren fie pe hartă,iar unitatea de măsură este km.” Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Odată ce crește lungimea unui rău se mărește și cantitatea de apă transportată de aceasta din cauza aportului afluenților.Lungimea raului influențează atât durata cât și timpul de creștere a viiturii ,între ei existând un raport de dependent direct.(Liliana Zaharia,1997).

8.3.1.2.Coeficientul de sinuozitate

Reprezintă gradul de meandrare al râului Milcov și valoarea lui se afla făcând raportul între lungimea sinuasa și lungimea în linie dreaptă,obținându-se unind extremitățile dintre izvor și vărsare.”Hidrologia uscatului.

Meandrele sunt diferite stadia de evoluție a albiei unui organism hidrografic și prin dinamica lor duce la modificarea morfologică a văii.Se formează din cauza proceselor de eroziune și de acumulare care se desfășoară în cadrul albiei minore.Răul Milcov are o sinuozitate de 1,66 indicând o șerpuire accentuate.Datorită prezenței meandrelor crește lungimea cursurilor de apă .În momentul în care apar sloiurile de gheață,meandrele accentuează fenomenului de risc favorizând apariția zăpoarelor care duc la blocarea scurgerii și generează revărsări și inundații.Sunt prezente mendrele divagante atât simple cât și complexe.

Coeficientul de despletire

Gradul de ramificare are valori maxime în sectorul inferior al râului Milcov.Un sector important din cauza fenomenului de despletire este pe râul Milcov,în zona de traversare al glacisului subcarpatic și câmpia piemontană.Între confluentele cu Pitulușa și Pietroasa ,albia minoră al râului Milcov este puternic aluvionata,ducând la apariția multor brațe secundare.(Liliana Zaharia,1997).

8.3.1.3.Pantă albiei Milcovului și afluenților

Acest parametru morfologic influențează procesele de formare și de propagare a viiturilor.În funcție de viteză cu care apa curge ,panta albiei acționează asupra infiltrației ,forței de eroziune,regimului termic dar și de îngheț.(Liliana Zaharia,1997).

Albia minoră a râului Milcov este acoperită cam tot timpul anului de apă sau o mare parte din an.Albia se formează în depozite de aluviuni,prin săpare.Aceasta e alcătuită din patul albiei și maluri.Dimensiunea variază ,lățimea fiind cuprinsă având în unele locuri câțiva metri iar în alte locuri zeci de metri.Din cauza proceselor de eroziune dar și de acumulare ce se desfășoară în albie forma este sinuoasă(meandrata).Tipul de meandre dominant în funcție de mărime e cel simplu.”Hidrologia uscatului.

Albia majoră depinde de geneză și evoluția ei,față de albia minoră.Aceasta este asimetrică .

Distrubutia adâncimii e diferită în albia minoră,atât în profil transversal cât și în profil longitudinal.Adâncimea apei într-un profil transversal crește de la malul convex la cel concav.

Pantă albiei râului Milcov se afla făcând raportul între diferența de nivel a doua puncta situate una în amonte iar cealaltă în aval,dar și distanța dintre ele și anume lungimea raului.” Hidrologia uscatului.

Albiile minore sunt săpate în faciesuri aluviale fine însă cu grosimi mari.Cu ajutorul curenților de apă,materialului aluvionar din patul albiei este modelat sub formă de franjuri.Malurile nu au înălțimi foarte mari iar în unele locuri nu sunt conturate.Cursul inferior al râului Milcov este puternic meandrat”.(Zaharia Liliana,1997).

Când pătrunde în câmpia joasă ,subsidența albia minoră a raului Milcov se îngustează destul de mult uneori chiar cu 50 m,fiind încrustate în cuvertura de aluviuni.Versanții abrupți cu o înălțime de 5-9 m mărginesc aceste albii ,au un caracter discontinuu.Se realizează direct legătura cu spațiile interfluviale.( Zaharia Liliana,1997).Albia Milcovului este bine dezvoltată,având 11 nivele de terasă.(H.Grumazescu ,1973)

În zona de izvorâre și gura de vărsare panta medie al râului Milcov este de 13 m/km.În zona superioară are o valoare de 20 m/km,însă spre zona inferioară scade ajungând la 10 m/km.(Liliana Zaharia,1997).

8.4.Văile secundare

De-a lungul râului Milcov sunt prezente văile torențiale acestea se dezvoltă pe abrupturi cuestice.Podurile teraselor și luncile văilor principale acumulează materiale deplasate formând fie conuri aplatizate fie bombate fiind influențate de tipul de rocă dar și de cantitatea transportată în timpul viiturilor principale.”( MIHAI IELENICZ,ILEANA GEORGETA PATRU,MIOARA GHINCEA,2003.pag66.)

Valea râului Milcov se remarcă prin 4 caracteristici:prezintă bazinete depresionare mai mici (au fragmente de terasă unde se găsesc terenuri agricole) și îngustări,se deschid spre câmpie ,a format conuri aluviale acestea sunt acoperite de podgorii dar și de căi de transport,comunicații parțial mordernizate,în lungul căruia se afla multe așezări. .( MIHAI IELENICZ,ILEANA GEORGETA PATRU,MIOARA GHINCEA. 2003),pag195.

În sectorul situat între Dealul Tojanului și Culmea Gurbaneasa ,rul Milcov are o vale largă longitudinala ,însă în zona de traversare a Depresiunii Merei,devine transversal,părăsind zona subcarpatică prin Poarta Arvei,între Măgura Odobești și Piemontul Deleanul.”Geografia apelor României”

Râul Milcov are văi alohtone ,complexe ,suprafața glacisului subcarpatic fiind fragmentata de multe organisme fluviatile autohtone.”(Liliana Zaharia,1997).

8.5.Variația scurgerii lichide

Afluenții raului Milcov formează o rețea de paraie.Acestea au o scurgere cu fluctuații foarte mari,prin albii apa curge doar la ploi sau în anotimpul de primavera.În momentul când cad averse debitul crește brusc ducând la inundații și distrugeri.” (Mihai Ielenicz,Ileana Georgeta Patru,Mioara Ghincea,2003)

În momentul în care scurgerea superficială lipsește alimentarea subterană este foarte importantă,deoarece lipsa ei duce la secarea răului în perioadele apelor mici de iarnă dar și de vara-toamna.”geografia apelor româniei”

Amfs-arealul montan de formare a scurgerii,Bh-bazin hidrografic

“Resursele de apă din subcarpatii de curbura”

8.5.1.Sursele de alimentare

În zona Golești o sursă de alimentare al râului Milcov o are precipitațiile lichide,având un aport de 63%.Aportul nival are cam 32%,sursele superficiale având un rol de 95% în alimentarea Milcovului.Apele subterane nu contribuie foarte mult la alimentarea raului deoarece din cauza proceselor de agradare a albiei minore,împiedicând drenarea pânzei freatice .(Liliana Zaharia,1997).

Apa râului Milcov este alimentată prin intermediul surselor de suprafață.Aceste surse cuprind apa provenită din precipitații dar și cea obținută din topirea zăpezilor.Organismele hidrografice din această zonă se caracterizează printr-o alimentare nivo-pluviala.

O altă sursă e alimentarea din subteran ,cuprinde ape freatice și de adâncime ce asigură cam 30-35% din debitul raului .” .( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Zăpadă topită duce la apariția perioadei apelor mari de primavera,o fază destul de importantă pentru regimul râului Milcov.Deseori apele mari obținute în urma topirii zăpezilor sunt asociate cu viiturile provenite din ploi.Alimentarea pluvială este specifică lunilor mai-iunie atunci când în zonele joase se produce perioada viiturilor de la începutul verii.”geografia apelor româniei.

8.5.2.Debitul lichid

Debitul de apă este cel mai folosit paramentru hidrologic pentru a reprezenta scurgerea sistemelor fluviatile.Este cantitatea de apă ce se scurge prin secțiunea active a unui rău în unitate de timp.Se notează cu litera Q și se măsoară în mc/s sau l/s.Pentru a obține valorile debitelor se folosesc atât metode directe cât și indirecte.”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Debitele lichide minime multianuale

Acest grafic reprezintă debitul minim cuprins între anii 1977-2007.După cum se poate observa în acest grafic cea mai mare valoare a debitului minim anual se găsește în anul 2005 când au avut loc și viituri iar cea mai mică valoare în anul 1995.

8.5.3.1.Debite lichide medii multianuale

Acest grafic reprezintă debite lichide medii multianuale pe parcursul a 30 de ani începând cu 1977 până în anul 2007.După cum se poate observa sunt oscilații în această perioadă.Cea mai mare valoare se găsește în anul 2005 cu 4,39 mc/s urmată de anul 1988 cu 2,85 mc/s iar cea mai mică valoare e reprezentată de anul 1994 cu 0,116 mc/s.

Debite lichide maxime anuale

Cea mai mare valoare a debitului maxim este inregistrata in anul 2005 cu 696 mc/s din cauza celor doua viituri iar cea mai mica valoare de 5,64 mc/s inregistrata in anul 1994.

8.5.3.2.Factorii scurgerii râului Milcov

Cei mai importanți factori sunt:precipitațiile atât în stare lichidă cât și în stare solidă,este cea mai importantă sursa de alimentare .Pentru a obține date despre cantitatea de precipitații căzută se folosesc stații hodrometrice,pentru râul Milcov fiind stația hidrometrică Golești.

Un alt parametru important este evaporația acesta reducând debitele.În cadrul bazinului raului Milcov au loc pe parcursul unui an mai multe tipuri de evaporare:la suprafața apei,solului,zăpezii,gheții dar și a vegetației.Acestea alcătuiesc evapotranspirația totală.

Temperatura aerului are și ea un rol important asupra scurgerii râului Milcov,însă influențează în mod indirect,ajutând la formarea proceselor de îngheț la nivelul apei.

Condițiile geologice datorită compoziției petrografice,gradul de fisurare.

Vegetația are un rol foarte important în regimul hidrologic.Prin prezența ei scurgerea apei are o mai mare uniformitate în timp ,evidențiată de atenuarea scurgerii maxime și de sporirea celei minime.”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

8.5.3.3.Debite lichide medii lunare

Râul Milcov este afectat de pierderea apei subterane ,debitele fiind mai mici ,pierderile prin inflație având loc mai ales ,în perioadele cu deficit de umiditate.”resurse de apă din subcarpati”

Raportul dintre debitul mediu lunar și debitul mediu annual la stația hidrometica tip subcarpatic.

După cum se poate observa în acest tabel valoarea minimă a debitului e inregistata în luna septembrie iar valoarea maximă în luna aprilie .Ponderea fiecărei luni în formarea scurgerii anuale e influențată de altitudine.În perioada de iarnă se observă o oscilație destul de mare în zona subcarpatică și în exteriorul acesteia.”resursele de apă din subcarpati”

8.5.2.4.Scurgerea minimă

Duce la apariția fenomenelor de secare și etiaj.E necesară cunoașterea acestui parametru pentru a știi comună Golești cum să folosească apa pentru alimentarea satului.Este obligatorie cunoașterea sa în activitatea de epurare a apelor și de canalizare. .”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Corespunde perioadelor cu ape mici influențate de sectele meteorologice dar și de factorii fizico-geografici precum substrat litologic,textura solurilor,forma bazinului,densitatea rețelei de drenaj.Acești factori influențează în special legăturile de reciprocitate dintre cursurile de apă și pânza freatică,fiind importante în perioadele cu regim pluviometric deficitar,debitele formându-se cu ajutorul resurselor subterane.”Resursele de apă din subcarpatii de curbura”

8.5.4.Scurgerea maximă

Se formează datorită alimentării bogate obținută în urma topirii zăpezilor dar și precipitațiilor abundente.Pe lângă factorii climatici,scurgerea maximă este influențată de suprafață și forma bazinului de receptive,temperatura,permeabilitatea solului,vegetația.

E necesar să se cunoască acest parametru pentru a stabili gospodărirea judiciară a apelor,arealele cu vulnerabilitate pentru inundații și luarea unor măsuri pentru a proteja aceste zone.Scurgerea maximă duce la apariția viiturilor.”Hidrologia uscatului’

Perioadele cu ape mari se datorează alimentării bogate în urma topirii zăpezilor sau din cauza ploilor de lungă durată,caraterizandu-se prin scurgerea cea mi ridicată din timpul anului.Scurgerea maximă însoțită de viituri poate avea loc și în alte faze ale regimului hidrologic,în urma căderii unor cantități mari de precipitații într-o perioadă scurtă de timp,aceste ploi având un caracter local ,uneori se pot extinde pe întreaga suprafață a bazinului.”resursele de apă din subcarpati”.

Râul Milcov având bazinul de recepție situat în cea mai mare parte în zona subcarpatică este influențată de factorii naturali dar și antopici ducând la o scurgere solidă în suspensie mare.(Liliana Zaharia).

Scurgerea solidă în diferite condiții petrografice de relief și de împădurire (1950-1967)

Sunt valori foarte ridicate .”Geografia apelor României,I.Ujvari.

Carcteristicile scurgerii medii multianuale

Coeficientul de scurgere este raportul dintre stratul scurs și cantitățile de precipitații căzute pe suprafața unui bazin.”resursele de apă din subcarp curb”.

Din cauza pantelor și vitezelor foarte mici ,în zona de câmpie râurile depun cantități mari de aluviuni și astfel paturile albiilor se înalta ,se lărgesc iar cursurile se ramifica în mai multe brațe.(Liliana Zaharia,1997).

8.5.4.1.Debite lichide maxime

Chiar dacă ocupa suprafețe întinse subcarpatice ,inregisteaza debite cu aproximativ 1mc/s mai mari pentru aceeași suprafață.Bazinul de recepție al râului Milcov la stația hidrometrică Golești are o valoare a litologiei de 7,9. Indicele CL este mai mic decât în alte bazine similar din zona Subcarpatică a Vrancei.Acesta este un factor care determină resurse bogate de apă.Acest bazin se caracterizează și printr-o cantitate mare de precipitații în comparative cu cele care drenează sectoarele centrale sau externe ale Subcarpatilor.”resursele de apă din subcarpatii de curbura”

Graficul reprezintă valoarea debitelor lichide maxime cuprins între anii 1977-2007.Pe parcursul celor 30 de ani se poate observa că anul 2005 cu 696 mc/s are cea mai mare valoare a debitului lichid maxim,urmată de anul 1992 cu 361 m3/s, iar cea mai mică valoare în anul 1994 cu 5,68 mc/s urmată de anul 1987 cu 10,1 mc/s.În această perioadă se observă creșteri ale debitului și scăderi .În cea mai mare parte sunt valori scăzute,însă în anumite perioade au avut loc viituri cee ace a dus la creșterea debitului.

Debite lichide minime

Râurile din zonele subcarpatice ,mai ales cele din Subcarpatii Vrancei,au debite minime lunare cu o probabilitate de 95% nule.Este și cazul râului Milcov.”resursele de apă din subcarpatii de curbura”.

8.5.4.2. Volume maxime.Nivelul apei râului Milcov

Nivelul apei râului Milcov este unul din cei mai importanți parametrii hidrlologici ce se măsoară la postul higrometric Golești.Reprezintă poziția suprafeței libere a apei față de un plan orizontal fix de raportare.Se utilizează simbolul H și se măsoară în cm.Este important să se cunoască valorile acestui parametru pentru a putea utiliza apa în alimentarea satului Golești cu apă potabilă,pentru a se feri de inundații.

Pentru a măsura nivelul apei raului,postul hidrometric Golești dispune de instalații și dispositive special,ca exemplu:

Mira hidrometrica-este cea mai utilizată deoarece nu e costisitoare și permite determinarea cu ușurință a nivelului apei râului Milcov.Se afla în dotarea postului hidrometric ,include o placă de mira și un suport pe care se fixează.

Fig.Mira hidrometrica

Placa de mira e din metal și prezintă gradații sub forma literei “E”,una este amplasată în apă,în vecinătatea malului drept iar celelalte pe mal,în poziție verticală.Mira verticală este fixată în scara.”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

8.5.4.3.Nivelul apei râului Milcov

Nivelul mediu

Acest grafic reprezintă valoarea medie a nivelului apei raului Milcov la stația hidrometrică Golești în perioada 1976-2007.Se observă valori mari ale nivelului în anii 2005,2006 și 2007.Cea mai mare valoare fiind de 220 cm în anul 2007 iar cea mai mică fiind de 172 cm în anul 1976.

Nivelul minim

Acest grafic reprezintă nivelul minim al apei râului Milcov la stația hidrometrică Golești.Cea mai mare valoare se întâlnește în anul 2007 cu 204 cm iar cea mai mică în anul 1977 cu 160 cm.Pe parcursul celor 30 de ani valorile sunt constante neavânt un nivel foarte ridicat.

Nivelul maxim.

Acest grafic reprezintă nivelul maxim al apei râului Milcov în perioada 1976-2007.Cea mai mare valoare a nivelului este în anul 2005 cu 725 cm când au avut loc două viituri.Prima în lună..iar a două în luna…Cea mai mică valoare este de 232 cm și se găsește în anul 1994.Pe parcursul celor 30 de ani se observă oscilații ale nivelului apei râului Milcov.

8.5.5.Fenomene de risc hidrologic

În lista fenomenelor de risc hidrologic de au loc în zona râului Milcov sunt viiturile și secările.

8.5.5.1.Viituri în bazinul râului Milcov

Viiturile sunt considerate fenomene naturale ,făcând parte din succesiunea normală a evenimentelor hidrologice.Omul contribuie la dezastrele produse de viituri deoarece modifica luncile pentru a construi așezări,drumuri.Pentru a realiza poduri se modifica secțiunea de scurgere.”Resursele de apă din subcaarp de curb”

Viiturile sunt momente de vârf în evoluția scurgerii apei râului Milcov și se caracterizează prin creșteri importante ,într-un timp foarte scurt a nivelului apei și implicit a debitului,atingând un maxim ,urmat de o scădere la fel de rapidă a apei ajungând într-un final la parametrii normali de scurgere.

Factorii care duc la apariția viiturilor sunt:căderea ploilor cu caracter torențial având intensități și strate de ape mari rezultând viituri pluviale.,topirea bruscă a zăpezilor rezultând viituri nivale.În combinație se obțin viituri pluvio-nivale.

Pe lângă factorii climatici ,viiturile sunt influențate de permeabilitate,gradul de umiditate.pantele albiilor”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Cele mai importante viituri pe râul Milcov au avut loc în anul 2005.Prima viitură a avut loc în luna mai pe o durată de 8 zile.Maximul atins în ziua de 07 a lunii.Valoarea debitului de vârf atingând 180 mc/s.Cauza care a dus la apariția viiturii este căderea unor cantități mari de precipitații într-o perioadă scurtă de timp.Timpul de creștere reprezintă durată din momentul începerii viiturii și cel al înregistrării debitului de vârf.Timpul total al viiturii este de 8 zile.

Volumul viiturii exprima cantitatea de apă rulată în timpul viiturii .

Hidrograful viiturii din 06-14.V.2005 Râul Milcov.S.H.Golești.

Cea de-a doua viitură a avut loc în anul 2005 dar în luna noiembrie s-a desfășurat pe parcursul a 10 zile.Valoarea maximă a debitului este de 700mc/s.Cauza apariției acestei viituri este căderea unor cantități mari de precipitații în această perioadă.Se poate observa trei momente în care debitul atinge cote maxime.

Hidrograful viiturii din 11-23.VII.2005 Râul Milcov S.H.Golești

O altă viitura a avut loc în anul 2014.Prima viitură a avut loc în luna mai și a durat 13 zile.Maximul a fost atins în ziua 14.05.2014 cu o valoare de peste 250mc/s însă se mai poate observa o creștere însă cu o valoare mai mică 225mc/s în ziua următoare 15.05.2014

Hidrograful viiturii din 13-25.V.2014 Râul Milcov S.H.Golești

Hidrograful viiturii din 10-17.IV.2014 Râul Milcov S.H.Golești

Cea de-a doua viitură a avut loc tot în anul 2014 pe parcursul a 18 zile în luna aprilie.Se poate observa în acest grafic că cea mai mare valoare a debitului este de 67mc/s atins în ziua 12.04.2014.Pe parcurs se mai observă 4 creșteri ale debitului.

8.5.5.2.Fenomenul de secare a râului

În sezonul cald în perioadele secetoase lățimea albiei minore se reduce mult .

Etiajul reprezintă perioada dintr-un an în care scurgerea este ce-a mai redusă,având cele mai mici debite și niveluri.

Secarea unui râu e influențată de doi factori și anume cei climatici și litologici.Din prima categorie fac parte secetele meteorologice,care duce la dispariția alimentării pluviale,dar și la epuizarea apelor subterane pe care le primește râurile.,iarna dacă temperaturile sunt reduse și persista pot duce la înghețarea totală a apei,rezultând secarea de iarnă.Acest fenomen se întâlnește în râurile mici.Formațiunile litologice în funcție de gradul de permeabilitate,fisuri face că apa să se infiltreze.

Sunt trei tipuri de secări în funcție de frecvență și durata secării:scurgeri permanente aceste râuri nu seacă,specific zonelor de munte,scurgeri sempermanente(doar în anii secetoși) și se întâlnește în zonele subcarpatice și de podiș și ultimul tip de scurgere e cea temporară,ce seacă în fiecare an..( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Printre factorii care duc la producerea fenomenelor de secare se numără:gradul de ariditizare a terotoriului,solurile argiloase care împiedică dremarea apelor freatice,prezenta conurilor aluvionare.”Resursele de apă din subcarpatii de curbura”

Secarea râurilor au consecințe economice,sociale .Principalul domeniu afectat este agricultură,pentru că apa răului nu poate asigura prin intermediul irigațiilor umiditatea necesară pentru a se dezvolta plantele..O altă consecință este și asupra populației din cauza nealimentarii cu apă a satelor,comunelor.(Liliana Zaharia,1997).

8.5.5.3.Aspecte special ale scurgerii râului Milcov

Pierderea de apă prin infiltrare în patul albiilor în momentul traversării conurilor aluvionare ale răului Milcov.Râul Milcov este afectat de pierderi de apă în patul albiei din aval de confluent cu cu pârâul Arva până la Golești.Aici Milcovul primește afluenți de dimensiuni mici,cu regim de scurgere temporară(Râmniceanu,Valea Seacă ,Pietroasă,Dalhăuti).Din cauza alimentării superficiale mici dar și a infiltrațiilor în aluviunile din albie,răul are valori ale debitului scăzut.(Liliana Zaharia,1997).

Aportul subteran al râului Milcov ajuta doar cursul inferior ,din aval de Golești .

…Tipuri de regim de scurgere

Sunt prezente trei tipuri de scurgere și anume medie,maximă și minimă.Arealul în care scurgerea este mai mare decât precipitațiile are o altitudine de 1 250m incluzând suprafeste importante carpatice ,coborând uneori chiar până la contactul cu Subcarpatii dar și în interiorul lor ,în bazinul râului Milcov.Vara,volumul scurs este mai mic față de sezonul precedent .Uneori între cele două sezoane se observă o diferență de 30% în sectorul subcarpatic al râului Milcov.”resursele de apă din subcarpati”

Regim de scurgere temporar au majoritatea sistemelor hidrografice de mărimi reduse.Râul Milcov aparține organismelor fluviale semipermanente..(Liliana Zaharia,1997).

Scurgerea medie anuală

Reprezintă indicele cel mai sintetic al resurselor de apă ale râului Milcov.Se afla măsurând debitul lichid și făcând media aritmetica a valorilor lor anuale.Prezintă variații spațiale și temporale.Variațiile spațiale sunt influențate de ansamblul factorilor care îl formează ,dar în special de condițiile fizico-geografice..( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Variația scurgerii în timpul anului depinde de regimul pluviometric.

8.6.Debitul solid

Formarea aluviunilor constă în prezența proceselor de eroziune și transport ,acestea având intensități diferite în funcție de factorii generatori.”Debitul solid este influențat de mărimea suprafeței bazinului de recepție ,acestea fiind direct proporționale.Pentru a putea compara valorile debitului solid,indifferent de suprafața bazinului,acesta trebuie exprimat prin scurgerea medie specifică de aluviuni în suspensie.Se observă că în zona bazinului râului Milcov e prezent nucleul cu ce-a mai mare valoare ,în jur de 25t/ha/an.”resursele de apă din subc de curb”

Debitul solid reprezintă totalitatea materialelor solide ce sunt transportate de râul Milcov sub forme diferite .Se notează cu S și se măsoară g/s,kg/s.O altă definiție a debitului solid este cantitatea de aluviuni (în suspensie,tărâțe și substanțe dizolvate)ce trec prin secțiunea activă a râului Milcov într-o perioadă de timp.

Este necesară cunoașterea debitului solid pentru activități de gospodărire și amenajare a organismelor fluviatile,deoarece în funcție de cantitatea de aluviuni transportată de rău se stabilesc dimensiunile și regimul de exploatare a bazinului de retenție,a canalului.

În funcție de modul de deplasare a particulelor solide,de viteză și de greutatea acestora se diferențiază:aluviuni în suspensie notate cu R-acestea plutesc ,având greutatea specifică mai mică față de a apei,aluviuni de fund se deplaseza prin tararesau rostogolire și au greutatea mai mare decât a apei.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Pentru analiza scurgerii lichide și solide s-au utilizat date de la stația Hidrometrică Golești.

Debite solide medii multianuale

“subcarpatii de la curbura”

8.6.1.Factorii care influențează debitele de aluviuni.

Factorii care duc la formarea aluviunilor sunt naturali și antropici.Materialele sunt transportate de râuri sub influența acțiunii de eroziune exercitate de apele de șiroire asupra albiei și versanților.

Condițiile climatice sunt importante prin cantitatea și intensitatea ploilor,având un rol favorizant sau restrictiv în formarea aluviunilor.Datorită ploilor torențiale duce la creșterea debitelor lichide ,formarea viiturilor ,cu o forță mare de eroziune .

Scurgerea lichidă influențează debitul de aluviuni,fiind dependent.

Un alt factor îl reprezintă solurile ,mai ales cele lipsite de vegetație fiind o importanță sursa de formare a materialului aluvionar.Și omul contribuie la formarea aluviunilor prin procese de defrișare,pășunat excesiv,înlocuirea pajiștilor cu terenuri arabile.”.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Factorii antropici pot influența negativ debitul de aluviuni.Prin pășunatul excesiv ,înlocuirea acestora cu terenuri arabile au contribuit la formarea aluviunilor.(Liliana Zaharia,1997).

Ponderea cantităților sezoniere de aluviuni în suspensie (%) transportate prin albiile râurilor

Înainte de a avea loc viitura din 2005 ,Milcovul avea valori ale debitelor medii de aluviuni cele mai mari în luna mai ,în această lună erau tranzitate 37,1 % din totalul unui an.Fiind o cantitate mare de aluviuni ce a trecut prin secțiunea stației hidrometrice Golești în luna iunlie în anul 2005,a modificat radical ponderile lunare,în luna iulie înregistrându-se o valoare de 26,6 % din cantitatea anuală.”(Viorel Chendes,2011)

8.6.2.Formarea aluviunilor

Transportul de aluviuni aflate în suspensie sunt târâte de râul Milcov și depinde de factorii fizico-geografici,umani dar și geologici.Din cauza expoatarii pădurilor în județul Vrancea ,s-a dezvoltat o eroziune extrem de puternică.Aluviunile se formează în primul rând din cauza eroziunilor exercitate de către apele de șiroire și de organismele fluviatile.(Liliana Zaharia,1997).

Debit mediu anual de aluviuni

Între debitul specific de aluviuni în suspensie și altitudinea medie a bazinului este o relație inversă pentru că în zone cu altitudini reduse valorile ale scurgerii de aluviuni sunt maxime,pe când în zonele înalte de peste 500 m sunt cantități din ce în ce mai mici .(Liliana Zaharia,1997).

In bazinul râului Milcov se observa pe parcursul celor 30 de ani oscilatii ale debitului mediu de aluviuni .Anii cu cele mai mari valori sunt:1977,1982,1989,2006 iar cu cele mai mici 1992,1982,2002,2003.Maximul este de 47,6kg/s iar minimul 0,034 kg/s.

Debitul maxim anual de aluviuni

Aluviunile transportate de râul Milcov în lunile de primăvară pot să provină din eroziunea în adâncime,în timp ce aluviunile transportate în lunile de vară,,cu excepția celor care au avut loc în anul 2005 când au fost viituri mari,iar sursă importantă fiind eroziunea în suprafața.”(Viorel Chendes,2001)

Graficul reprezintă valoarea debitelor maxime anuale de aluviuni cuprins între anii 1977-2007.Pe parcursul celor 30 de ani se poate observa că anul 2005 cu 696 mc/s are cea mai mare valoare a debitului maxim de aluviuni,urmată de anul 1992 cu 361 m3/s, iar cea mai mică valoare în anul 1994 cu 5,68 mc/s urmată de anul 1987 cu 10,1 mc/s.În această perioadă se observă creșteri ale debitului și scăderi .În cea mai mare parte sunt valori scăzute,însă în anumite perioade au avut loc viituri cee ce a dus la creșterea cantității debitului de aluviuni.

Debit minim anual de aluviuni

Dupa cum se poate observa in anul 1995 a fost cea mai mica valoare a debitului minim de aluviuni iar cea mai mare a fost inregistrata in 1980 de 0,013 kg/s.

8.7.Proprietățile fizice și chimice ale apelor din bazinul râului Milcov.

Cele mai importante proprietăți fizice ale apei sunt:temperatura,transparentă,turbiditatea,culoarea.Regimul termic al aerului influențează temperature apei.În general ,apele curgătoare au temperature ce variază între 0 C în timpul iernii și 25-26 C pe timp de vară.

Transparența este influențată de cantitatea și mărimea substanțelor minerale și organice în suspensie,de vegetația acvatică prezenta în apă.

Turbiditatea-apare din cauza existenței substanțelor minerale și organice în suspensie,dar și a gazelor.Este influențată transparenta apei. .” (Ion Pisota,Liliana Zaharia,2003)

“Geografia apelor României

Tabel turbiditatea apei și eroziunea specifică în bazinul Șiretului 1952-1967

Turbiditatea medie multianuala în bazinul râului Milcov depășește 10 kg/mc.Turbiditatea reprezintă cantitatea de aluviuni în suspensie transportată de apă .”resursele de apă din subcarp de curb”.

Turbiditatile medii lunare

În unele zone diapirice,unele râuri care au un caracter carbonatic cu mineralizări reduse,își schimbă brusc caracterul de mineralizare și de compoziție trecând spre tipul apelor clorurate și cu o mineralizare mare.Astfel unele râuri precum și Milcov pot ajunge la un grad de mineralizare mare.Atingând o valoare de 2 860 mg/l.”(.I.UJVARI.)

Apa râului Milcov are o duritate mijlocie cuprinsă între(8,4-16,8 grade germane).

“Reziduul fix-reprezinta cantitatea de substanțe găsite în stare solidă atât organice cât și anorganice într-un litru de apă,din momentul în care aceasta a fost evaporata complet prin interemediul încălzirii.Reziduul fix mai poartă numele de mineralizare.”( Ion Pisota,Liliana Zaharia, 2003)

După cum se poate observa rezidul fix are o valoare de peste 2000 mg/l ceea ce indică o mineralizare foarte mare,valoarea de peste 1000 mg/l fiind depășită.

Duritatea reprezintă suma concentrației cationilor metalici din apă.E reprezentată de ionii de calciu și ionii de magneziu.În funcție de valoarea durității,apa se încadrează în clasa apei foarte moi,valoarea Mg e de 2,4 mg iar valoarea 9,6 mg de Că indică o apă semidura.

Concentrațiile ionilor de hidrogen(pH-ul)-indica caracterul acid sau bazic al apei.pH-ul apei râului Milcov este de 7 mg/l rezultă că apa este neutră.Cunoașterea acestui indice e necesară pentru a observa însușirile agresive și corovize ale apei.

Conținutul ionic este reprezentat de catinonii de calciu cu o valoare de 96mg/l,de cationii de magneziu cu o valoare de 2,4 mg/l

Substanțele biogene-influenteaza desfășurarea procesele vitale a hidrobiontilor,dar în cantități mari devin periculoase. .”,(Ion Pisota,Liliana Zaharia, 2003)”.

Compoziția chimică indica existent ionilor de Cl și Na în zona râului Milcov demonstrează particlularitatile de soumulare a sarurilor .Magneziul pe râul Milcov se găsește în concentrații de peste 100 mg/l .Calciul în zona râului Milcov e cuprins între 100 și 200 mg/l,având valori foarte mari în comparație cu celelalte râuri .Alcaliile apar pe cursul râului Milcov ,ca urmare a izvoarelor sărate și în urma spălării zăcămintelor de sare gema.Aceste cantități mari apar din cauza proceselor de diluatie ,generate de căderea precipitațiilor dar și a debitelor lichide.”(Valer Trufaș,1980).

Milcovul deoarece colectează ape cloruratice din zona Niculei,se depășește valoarea maximă admisă de peste 20 % din cazuri aparținând categoriei III de calitate.Cantitățile mari ale bicarbonatului se asociază cu concentrațiile mari de de clorura de sodiu,obținută din depozite salifere care ajută la dizolvarea bicarbonaților.”Deși apele Milcovului conțin cantități mai mari de sulfați ,nu depășesc cantitatea de cloruri ,ponderea lor fiind superioară bicarbonaților având valori de peste o,9 g/l.( Valer Trufaș,1980).

Sărurile care predomină în râul Milcov sunt NaCl și Ca(HCO3).Duritatea totală are valori de până la 45G.

8.7.1.Temperatura apei și înghețul

8.7.1.1.Temperatura apei raului

Schimbul de căldura ce are loc între masă de apă și mediul înconjurător sunt rezultatul dintre încălzirea și răcirea apei raului.(Liliana Zaharia,1997).

Temperatura este o caracteristică fizică importantă pentru a putea utiliza apa în scop industrial și agricol,dar are și un rol ecologic influențând indirect reacțiile diferitelor organisme acvatice.Odată ce temperatura aerului crește ,crește și temperatura apei”(Valer Trufaș,1980).

Este influențată de mai mulți factori :condițiile climatice ce include radiația solară,temperature aerului,precipitațiile,orografice,litologia,dinamică apelor ,debitele lichide,caracteristicile hidraulice ale secțiunilor incluzând adâncimea,lățimea,sursele de alimentare(pluviale,nivale,subterane),activități umane care duc la deversări de ape reziduale calde.

Variația spațială a temperaturii apei râului Milcov poate fi remarcată,sub trei aspect.Primul este în profil vertical,al doilea în secțiune transversală când temperature apei variază în funcție de anotimp.Pe timp de vară apa este mai caldă în vecinătatea malurilor față de centrul raului fiindcă viteza de scurgere e mai redusă dar și pentru că este influențat de influențele termice ale uscatului,iarna este invers.Ultima este în profil longitudinal,temperatura apei fiind diferită de la izvor la gura de vărsare.”hidrologia urbană

Evoluția regimului termic este influențat de litologie,orografie,dinamică apelor,debitele lichide ,sursele de alimentare (pluviale,nivale),dar și devarsarile de apă reziduale.(P.Mita,1986,I.Pisota,1995).

Evoluția temperaturii apei în timpul anului depinde de temperature aerului.Cea mai mare temperatura a râului Milcov în secțiunea Golești este de 22,1 C iar cea mai mică de 0,3 C..Iarna temperatura apei crește cu scăderea altitudinii,în zona de câmpie râul Milcov având o temperature de 3,6C..În anotimpul de primăvară apa râului Milcov poate ajunge chiar la 9,8C.Este influențată de alimentarea mai bogată a precipitațiilor și a zăpezilor.

Cea mai mică temperatură a apei a fost de 4,79 C in anul 2010 in luna noiembrie cand apar si primele fenomene de îngheț.

Graficul temperaturii minime a apei râului Milcov la statia hidrometrica Golești intre anii 2005-2011

Temperatura medie anuală a apei în această zonă este de 10,3 C in anul 2008 ,luna august.

Graficul temperaturii mediie a apei râului Milcov la statia hidrometrica Golești intre anii 2005-2011

Iar cea mai mare temperatura a fost de 21,7 inregistrată in anul 2008 in luna iulie.

Graficul temperaturii maxime a apei râului Milcov la statia hidrometrica Golești intre anii 2005-2011

8.7.1.2.Fenomene de îngheț

Apariția fenomenele de îngheț depinde de evoluția în timp și pe suprafața bazinului hidrografic a temperaturii aerului dar și a apei râului Milcov.Fenomenele de iarnă de obicei apar după scăderea temperaturii aerului,în general la sfârșitul toamnei și începutul iernii și dispar când temperatura aerului devine pozitivă la începutul primăverii.Lună în care apar fenomenele de iarnă este noiembrie-decembrie.”(Valer Trufaș,1980).

În momentul în care temperature aerului scade sub 0 C iar temperatura apei este egală cu 0 C,în apa râului Milcov apar diferite formațiuni de gheață.În momentul în care se răcește stratul superficial de apă apar acele de gheață.În sectorul unui rău unde panta este mai mică și are o viteză mai scăzută a apelor,se formează și gheață la mal.Pot avea un caracter temporar sau permanent.Cu cât temperatura apei scade ,crește densitatea solurilor de gheață și apare podul de gheață.Durata lor variază în funcție de condițiile climatice,orografice,dinamică apei.

Prin aglomerarea sloiurilor în sectoare de strâmtoare ale albiei minore duce la formarea zăpoarelor.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Pe râul Milcov se observa apariția gheții la mal,acelor de gheață,pod de gheață întrerupt,pod de gheață cu ochiuri,sloiuri rare.Perioada înghețului pe râul Milcov începe cu gheață la mal ,după care se formează sloiuri de gheață.Dacă temperaturile scad brusc,atunci raul îngheață de la un mal la altul.Podul de gheață are grosimi și durata variabile.Dezghețul râului se produce din aval spre amonte.”Geografia Apelor României,I.Ujvari.

Sloiurile de gheață apar prin creșterea dimensiunilor pojghițelor de gheață sau ale celorlate forme instabile de gheață care se găsesc la suprafața apei.Sloiurile de la începutul iernii nu au dimensiuni prea mari,având frecvent grosimi de 5-6 mp.(Constantin Diaconu,1971).

Durata totală a formațiunilor de gheață pe râul Milcov

Liliana Zaharia,1997.

Perioadele de menținere a formațiunilor de gheață în râul Milcov sunt destul de mari din cauza debitelor mici.Aceste formațiuni de gheață sunt timpuri chiar dacă este o zonă de câmpie.

8.7.1.3.Principalele formațiuni de gheață

Podul de gheață este printre cele mai stabile forme de gheață.Acesta se formează atât datorită înaintării gheții de mal cât și prin fixarea sloiurilor acolo unde albia are îngustări.

O altă formațiune de gheață este zăporul care se formează prin aglomerări mari de sloiuri care uneori barează total raul ,ducând la apariția inundațiilor.(Constantin Diaconu,1971).

Stratul de zăpada se formează când temperatura solului și a aerului sunt negative,precipitațiile cad și sub formă de ninsoare ,în intervalul rece al anului.Statul de zăpadă are rol protector pentru culturile de toamnă ,dar e și o rezervă de apă pentru sezonul cald al anului.”(pag 299-editura academiei romane,bucurești,2008 ,clima româniei)

Numărul de zile cu strat de zăpadă în zonele joase este instabil fiind posibilă atât dispariția temporară cât și apariția chiar de mai multe ori în anotimpul rece.(pag 309.

Grosimea stratului de zăpada e important pentru agricultură,alimentare cu apă.În timpul sezonului rece ,a cărui lungime variază în funcție de altitudine ,are valori maxime în lunile de iarnă și valori minime la începutul și sfârșitul iernii.(pag 312).

Prima formațiune de gheață întâlnită pe râul Milcov la începutul iernii este gheață la mal ,urmată și de scurgerea de sloiuri la începutul iernii.Pentru că gheața de mâl și sloiurile să apară e necesar un timp de trei,patru zile doar cu temperature sub 0 grade.Gheață de mâl și sloiurile în mod normal trebuie să apară în a treia decadă a lunii noiembrie.

(P.Mita,1986).

După ce se formează gheață la mal și sloiurile cuprinzând o perioadă de la 2-3 zile până la 20 zile ,apar podurile de gheață.Acesta însă are nevoie de o perioadă mai lungă de timp cu temperature negative pentru a se forma .Apariția timpurie a acestui fenomen este specific zonei de est a țării.Durate mari ale podului de gheață specific râurilor din partea de est deoarece aceste zone sunt expuse maselor de aer rece de origine polară în perioada de iarnă.Factorii care influențează acest fenomen sunt evoluția temperaturii aerului dar și prin viteza curentului.În general după ce podurile de gheață se rup curg sloiuri.Formațiunile de gheață pot avea o durată cuprinsă între 60-80 de zile .

În momentul în care se formează stratul de gheață debitul scade din cauza consumului de apă care ajută la formarea gheții,iar la sfârșit se observă o creștere a debitelor prin topire.La sfârșitul iernii ,mai ales în partea de est temperatura aerului crește,iar podul de gheață gheață este distrus,debitul crescând .”(Constantin Diaconu,1971).

Date privind producerea podului de gheață pe râul Milcov

P.Mita ,1986.

8.7.2.Chimismul apei râul Milcov

Apa râului Milcov are un grad ridicat de poluare în ea fiind prezente cantități mari de amoniu și fier.Gradul de mineralizare în zonele de câmpie ,este ridicat de peste 500mg/l deoarece predomina rocile solubile.

Caracteristicile hidrochimice ale râului Milcov se formează cu ajutorul elementelor cadrului natural cu care apa intră în contact când circulă.Sunt de ordin geologic și edafic adică prin compoziția chimică a rocilor și a solului,climatic prin intermediul cantităților de precipitații căzute care spala solul,temperatura care influențează evapotranspirația apei din sol și circulația sarurilor și fitologic ,datorită vegetației care determină o durată mai mare de contact a apelor ce se scurg pe versanți dar și cu ajutorul descompunerii se obțin substanțe organice.

Relieful influențează în mod indirect chimismul apei prin impunerea zonalității verticale a condițiilor climatice ,edafice.

Principalele proprietăți chimice se determina la postul hidrometrci Golești dar și la secțiuni de control al calității sunt:reziduul fix,pH-ul,duritatea,concentrația de oxigen dizolvat și de dioxid de carbon,compoziția ionică.Aceste măsurători asupra proprietăților fizico-chimice se fac în fiecare lună.( Ion Pisota,Liliana Zaharia ,2003)

Reziduul fix format din săruri minerale dizolvate în apa râurilor,datorită spălării învelișului edafic și a rocilor .Depinde de temperatură și cantitatea de precipitații căzută determinând tipul sursei de alimentare din cadrul bazinului.

Valori caracteristice ale cantităților de reziduu fix și de suspensii conținute în apa raului Milcov în anul 1993.

Conform datelor R.A.”Apele Romane”.

Deoarece în bazinul de recepție al râului Milcov se întâlnesc argile salifere și întinse suprafețe lipsite de vegetație ,valorile reziduului fix sunt foarte mari,având valori de 1002 mg/l.Are valori mai mici în sectorul inferior din cauza diluării cu apele unor tributari cu concentrații slabe și a schimbării substratului litologic.(Liliana Zaharia,1997).

Suspensiile sunt în cantități mari din cauza balastierelor extinse pe cursul râului Milcov.Acestea au oscilat între 54,7 mg/l și 72,9 mg/l în cazul valorilor medii,pec and maximele au ajuns până la 250,0mg/l,iar minimele între 18 și și 26 mg/l.

Cantitatea de oxigen în apă la râul Milcov este de 8,6 mg/l.Pe parcursul unui an cantitățile cele mai mari de oxigen se găsesc în lunile de iarna iar cele mai scăzute în lunile de vară.

Cantități medii lunare și anuale de oxigen dizolvat în apă în bazinul râului Milcov. V.Trufaș,1980.

Valori caracteristice ale pH-ului și durității totale în apa bazinului râului Milcov.

Liliana Zaharia,1997.

pH-ul are valoarea maximă de 8,4 ,minimă de 7 iar media de 7,9.Duritatea este ridicată din cauza drenării apelor din zona subcarpatică.cu o concentrație mare de mineralizare.Valoarea maximă este de 31,4G.

Capitolul IX.Utilizarea resurselor de apă ale râului Milcov

9.1.Utilizarea apei râurilor

Apa este utilizată pentru alimentarea populației,satului Golești.Este indispensabilă vieții.Alimentarea în acest sat se realizează cu ajutorul “Programul de

alimentare cu apă la sate”, dimensionat în baza STAS 1343-1/1995 și P66/2001 cu un consum de 80l/om/zi și o lungime totală a rețelei de 11,20 Km.”Raport de mediu-Plan urbanistic general-Comuna Golești,județul Vrancea.

Capitolul X.Calitatea apelor

Calitatea apei râurilor din bazinul hidrografic al Milcovului(1995)

RO-Regimul de oxigen,GM-Gradul de mineralizare,TS-Substante toxice și speciale

10.1.Indicatorii fizico-chimice de calitate a apei râurilor

Lungimea tronsoanelor de râu caracteristice în raport cu calitatea înregistrată la

GRUPA GENERALĂ

Calitatea biologică a cursurilor de apă

Primul punct de control, Reghiu, este situat la 22,2 km distanță față de zona Izvoare locul de unde izvoraște Milcovul și anume din zona subcarpatică de deal.

.S-a calculat indicele saprobic pentru asociația zoobentonica valoarea fiind de 1,83 și corespunde clasei de calitate II-rezultand o stare ecologică bună.

Al doilea punct de control este Golești,situat la o distanță de 35,5km de Reghiu.Pentru asociația fitobentonica valoarea indicelui saprobic a fost de 2,18 –rezultand o stare ecologică bună și corespunde clasei de calitate II. Al treilea indice saprobic cu o valoare de 2,26 se încadrează în clasa a II,rezultând o stare ecologică bună.Al patrulea punct de control și ultimul este în Răstoaca situat la o distanță de 78 km de Izvoare ,e caracterizat de debite mici viteza redusă dar și un subtract nisipos-malos,cu depuneri ușoare de substanțe organice.Valoarea rezultată este de 2,83 și corespunde clasei IV indicând o stare ecologică rea din cauza activităților antropice ce influențează această zonă.O altă valoare a indicelui saprobiotic este de 2,62 și aparține clasei III indicând o stare ecologică satisfăcătoare cu o impurificare moderată până la critică pentru asociația fitoplanctonica.

Indicii de utilizare a apei la irigații pentru diferite mineralizări

În cazul irigațiilor este prezentă o limitare a utilizării la soluri cu permeabilitate bună și la plante cu toleranța pentru săruri,deși capacitatea de absorție a sodiului arata o soleranta slabă.

Carbonatul de sodiu residual are valori negative.”(Valer Trufaș,1980).

9.2.Caracterizarea calității apei râului Milcov (1993-1995)

(Liliana Zaharia,1997).

În secțiune de supraveghere Golești,situate la o distanță de 58 km de izvor,apele râului Milcov are categoria I de calitate .În privința sodiului apele sunt degradate în continuare.

Surse de apă uzate

În comună Golești lipsește sistemul de canalizare al apelor uzate.Această apă uzată se infiltrează în pânză freatică pe care o poluează și pune în pericol pututile cu apă care alimentează comună.Apele uzate menajere sunt acumulate în fose de tip hazna.

Stația de pompare de ape uzate are rolul de a colecta apa uzată din comună Golești .Această stație e amplasată în partea de nord a localității.Conducta de refulare de 160 mm va pompa apele uzate din stația de pompare după subtraversarea râului Milcov în colectorul de de 315 mm din Calea Munteniei.

Din cauza creșterii nevoii gradului de confort dar și faptul că pânza de apă freatică are impurități datorită bazinelor septice de tip hazna trebuie să se construiască o rețea de canalizare ,pentru a proteja sănătatea locuitorilor ,pentru ai menține în acest mediu rural și pentru a sprijini activitățile incipiente prin crearea unei infrastructure minimale.

Deoarece în satul Golești lipsește un sistem de canalizare utilizat pentru apele uzate menajere și pentru că locuințele oamenilor au haznale de tip rural fără posibilități de vitanjare face ca apa uzată din hasnale să afecteaze solul și inclusiv pânză de apă subterană .

Firma S.C.AVI-PUTNA Golești se ocupă cu creșterea păsărilor.Apele reziduale din această zonă au cantități foarte mari de suspensii și CBO5 și sunt receptate de răul Milcov ,într-un volum de 0,0188ml,mc/an.(Liliana Zaharia,1997).

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Ion Pisota,Liliana Zaharia (2003),Hidrologia uscatului.Resursele de apă și valorificarea lor în turism,Editura Universitară,București

Ileana-Georgeta Patru,Mioara Ghincea,Mihai Ielenicz,Subcarpații României,Editura Universitară,București,2003.

RAPORT DE MEDIU –PLAN URBANISTIC GENERAL Comună Golești , județ Vrancea

N.Al.Rădulescu,Vrancea-Geografie fizică și umană,București,1937,

A.Grumazescu,Ioana Stefanescu-Judetul Vrancea,Ed.Academiei R.S.R.

H.Grumazescu(1969),Relieful reg.subcarpatice dintre Susita și Cilnai.Teza de doctorat.

Clima României,Editura Academiei Romane,București ,2008

.”Emil Giurgea,Vrancea,ghid turistic

Vrancea Monografie,Editura Sport-Turism,Bucuresti,1981

Viorel Chendes,Resursele de apă din Subcarpatii de la Curbura evaluări geospațiale,Editura Academiei Romane,București,2011

Tătaru, Alexandra, (2008), Organizarea spațiului rural în bazinul Putnei, Editura Transversal, București

Coordonator:dr.Valer Trufaș,Chimismul apei râurilor dinbazinul hidrografic al Șiretului,Universitatea din București,Facultatea de geologie-geografie,București,1980.

Constantin Diaconu,Râurile de la inundații la secetă,Editura Tehnică,București,1988.

Constantin Diaconu,Râurile României,Monografie Hidrologică,Institutul de meteorologie și hidrologie,București,1971

Mita, P.(1986),Temperatura apei și fenomenele de îngheț pe cursurile de apă din România,Studii și cercetări de hidrologie,54,IMH,București.

(1971),Râurile României,Monografie hidrologică,IMH,București.

Zaharia,Liliana(1997),Resursele de apă ale bazinului hidrografic Putna-utilizarea,calitate,protective,Universitatea din București,Facultatea de Geografie ,București.

Radu C.(1965),Regimul seismic al regiunii Vrancei,St.cerc.geol.,geofiz.,geograf.,Seria geografie,t.3,nr.2.

Ion Ionescu de la Brad(1869)Agricultura romana in judetul Putna,

. I.Ujvari,Editura Stiintifica,Bucuresti,1972,pag507-508,520. Geografia Apelor Romaniei

H. Grumazescu,Ioana Stefanescu-Judetul Vrancea,Ed.Academiei R.S.R.

N.Al.Radulescu,Vrancea-Geografie fizica si umana,Bucuresti,1937

H.Grumazescu(1969),Relieful reg.subcarpatice dintre Susita si Cilnai.Teza de doctorat

N.Florea si col.,Geografia solurilor Romaniei,Ed.Stiintifica,1968,pag.470.