Valorificarea Afinelor In Alimentatie Publica Si Agroturism din Judetul Sibiu, Sat Noul Roman

Bibliografie

http://www.politicalocala.ro/infocons-consiliul-judetean-sibiu-campionul-consumului-la-apa-si-energie.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Afin

http://parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_reformat%C4%83_din_Sibiu#mediaviewer/Fi%C8%99ier:Biserica_reformata_din_Sibiu.jpg

http://blogdespregeografie.blogspot.ro/2009/11/sibiu.html

http://obiective-judetul-sibiu.viaromania.eu/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Sfatului_din_Sibiu

http://www.deporom.ro/boilere/termoelectrice/boiler-electric-ferroli-calypso-te-150.html

(1)http://www.ziare.com/articole/afine+beneficii

[NUME_REDACTAT] – tehnologii în industria alimentară- editura Universități .. transilvania,, Brasov

conf. dr. ing [NUME_REDACTAT] + Tehnologia conservelor vegetale + Materii prime, axiliare, ambalaje- editura Universități ,,[NUME_REDACTAT],, sibiu 1997

i. Novestschi, O. Drăgici, – tehnologia conservelor mixte -editura univesității lucian blaga din sibiu 2003

[NUME_REDACTAT], Monografie, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 1981.

Conf.dr.ing [NUME_REDACTAT] – Cultura arbuștilor fructiferi – MAST 2000

C.Stan – Scoala poporană din Făgăras și de pe Târnave, vol I

CAP.I DESCRIEREA JUDEȚULUI SIBIU

1.1. JUDEȚUL SIBIU ESTE UN JUDEȚ SITUAT ÎN SUDUL TRANSILVANIEI ÎN PODIȘUL CU ACEELAȘI NUME, LA NORD DE CARPAȚII MERIDIONALI, ÎN ROMÂNIA. REȘEDINȚA JUDEȚULUI ESTE MUNICIPIUL SIBIU.

1.1.1 Populația

1.1.2 Clima

1.1.3 Hidrografie

1.1.4 Flora și fauna

1.1.5 Agricultura

1.2 TURISMUL ÎN JUDEȚUL SIBIU

1.3 DESCRIEREA STATULUI NOUL ROMAN

1.3.1 Scurt istoric

1.3.2 Infrastructura și servicii disponibile

1.3.3 Patrimoniu natural

1.3.4 Peisajul rural

1.3.5 Agricultura

1.3.6 Facilități oferite investitorilor

1.3.7 Activități specifice zonei

1.3.8 Analiza SWOT

1.3.9 Patrimoniul cultural

1.3.9.1 Portul

1.3.9.1 Tradiții și obiceiuri

1.3.9.2 Monumente cultural – istorice

1.3.10 Specificul culinar

1.3.11 Oferta de petrecere a timpului liber

1.3.11.1Obiective turistice pe o raza de 50 km

1.3.12 Oferta de cazare și alimentație publică

PENSIUNEA MOARA DE PIATRĂ

CAP.II OBIECTUL PROIECTULUI

2.1. DENUMIREA OBIECTULUI PROIECTULUI

2.2.PROFILUL DE PRODUCȚIE

2.3. JUSTIFICAREA NECESITĂȚI ȘI OPORTUNITĂȚILE REALIZĂRII PRODUCȚIEI PROIECTATE

2.4 PENSIUNEA PROIECTATĂ

2.5 STUDIU DE CAZ

CAP.III DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC PENTRU GEMUL DE AFINE

3.1. APROVIZIONAREA CU MATERIE PRIMĂ

3.2 MATERIA PRIMĂ ȘI CARACTERIZAREA ACESTEIA

3.2.1 Proprietăți tehnologice ale afinelor

3.2.2 Soiuri de afine

Soiuri timpuri

Soiuri de sezon:

Soiuri tarzi:

1. Legacy

3.3. MATERII AUXILIARE ȘI CARACTERIZAREA LOR

3.3.1 Zaharul

3.3.2 Apa

3.4.MATERIALE ȘI AMBALAJE

3.5.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICATIE

3.6.DESCRIEREA OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE

3.7 CONDIȚI DE CALIATE ALE PRODUSULUI FINIT.

Proprietăți organoleptice

Proprietăți chimice

Proprietăți microbiologice

3.8 DEFECTE DE FABRICAȚIE

CAP.IV BILAȚUL DE MATERIALE

4.1.BILANȚ BORCANE

CAP. V ALEGEREA ȘI DESCRIEREA UTILAJELOR ÎN REALIZAREA PRODUSULUI

CAP. VI MĂSURI DE PROTECȚIE ȘI IGIENĂ

6.1. PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR

6.2. IGIENA ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR

6.3.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6.4. COMBATEREA DĂUNATORILOR

VII. CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

7.1 DETERMINAREA SUPRAFEȚEI CONSTRUITE A SECȚIEI

7. 2 LISTA UTILAJELOR CARE NECESITĂ MONTAJ

7.3 LISTA UTILAJELOR CARE NU NECESITĂ MONTAJ

7.4 FONDUL TOTAL DE INVESTIȚII

7.5 LISTA CONSUMULUI DE MATERII PRIME ȘI AUXILIARE

7.6 LISTA CONSUMULUI DE UTILITĂȚI

7.7 LISTA PERSONALULUI

7.8 CALCULUL FONDULUI DE RETRIBUȚIE

7.9 DETERMINAREA COSTULUI PRODUSULUI

TABEL 7.9 COSTUL PRODUSULUI

7.10 CALCULUL UNOR INDICATORI SINTETICI DE EFICIENȚĂ

BIBLIOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Valorificarea afinelor în alimentație publică și agroturism din [NUME_REDACTAT], sat [NUME_REDACTAT]

CAP.I DESCRIEREA JUDEȚULUI SIBIU

1.1. JUDEȚUL SIBIU ESTE UN JUDEȚ SITUAT ÎN SUDUL TRANSILVANIEI ÎN PODIȘUL CU ACEELAȘI NUME, LA NORD DE CARPAȚII MERIDIONALI, ÎN ROMÂNIA. REȘEDINȚA JUDEȚULUI ESTE MUNICIPIUL SIBIU.

1.1.1 Populația

1.1.2 Clima

1.1.3 Hidrografie

1.1.4 Flora și fauna

1.1.5 Agricultura

1.2 TURISMUL ÎN JUDEȚUL SIBIU

1.3 DESCRIEREA STATULUI NOUL ROMAN

1.3.1 Scurt istoric

1.3.2 Infrastructura și servicii disponibile

1.3.3 Patrimoniu natural

1.3.4 Peisajul rural

1.3.5 Agricultura

1.3.6 Facilități oferite investitorilor

1.3.7 Activități specifice zonei

1.3.8 Analiza SWOT

1.3.9 Patrimoniul cultural

1.3.9.1 Portul

1.3.9.1 Tradiții și obiceiuri

1.3.9.2 Monumente cultural – istorice

1.3.10 Specificul culinar

1.3.11 Oferta de petrecere a timpului liber

1.3.11.1Obiective turistice pe o raza de 50 km

1.3.12 Oferta de cazare și alimentație publică

PENSIUNEA MOARA DE PIATRĂ

CAP.II OBIECTUL PROIECTULUI

2.1. DENUMIREA OBIECTULUI PROIECTULUI

2.2.PROFILUL DE PRODUCȚIE

2.3. JUSTIFICAREA NECESITĂȚI ȘI OPORTUNITĂȚILE REALIZĂRII PRODUCȚIEI PROIECTATE

2.4 PENSIUNEA PROIECTATĂ

2.5 STUDIU DE CAZ

CAP.III DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC PENTRU GEMUL DE AFINE

3.1. APROVIZIONAREA CU MATERIE PRIMĂ

3.2 MATERIA PRIMĂ ȘI CARACTERIZAREA ACESTEIA

3.2.1 Proprietăți tehnologice ale afinelor

3.2.2 Soiuri de afine

Soiuri timpuri

Soiuri de sezon:

Soiuri tarzi:

1. Legacy

3.3. MATERII AUXILIARE ȘI CARACTERIZAREA LOR

3.3.1 Zaharul

3.3.2 Apa

3.4.MATERIALE ȘI AMBALAJE

3.5.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICATIE

3.6.DESCRIEREA OPERAȚIILOR TEHNOLOGICE

3.7 CONDIȚI DE CALIATE ALE PRODUSULUI FINIT.

Proprietăți organoleptice

Proprietăți chimice

Proprietăți microbiologice

3.8 DEFECTE DE FABRICAȚIE

CAP.IV BILAȚUL DE MATERIALE

4.1.BILANȚ BORCANE

CAP. V ALEGEREA ȘI DESCRIEREA UTILAJELOR ÎN REALIZAREA PRODUSULUI

CAP. VI MĂSURI DE PROTECȚIE ȘI IGIENĂ

6.1. PROTECȚIA MUNCII ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR

6.2. IGIENA ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR

6.3.MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6.4. COMBATEREA DĂUNATORILOR

VII. CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

7.1 DETERMINAREA SUPRAFEȚEI CONSTRUITE A SECȚIEI

7. 2 LISTA UTILAJELOR CARE NECESITĂ MONTAJ

7.3 LISTA UTILAJELOR CARE NU NECESITĂ MONTAJ

7.4 FONDUL TOTAL DE INVESTIȚII

7.5 LISTA CONSUMULUI DE MATERII PRIME ȘI AUXILIARE

7.6 LISTA CONSUMULUI DE UTILITĂȚI

7.7 LISTA PERSONALULUI

7.8 CALCULUL FONDULUI DE RETRIBUȚIE

7.9 DETERMINAREA COSTULUI PRODUSULUI

TABEL 7.9 COSTUL PRODUSULUI

7.10 CALCULUL UNOR INDICATORI SINTETICI DE EFICIENȚĂ

BIBLIOGRAFIE

Introducere

I Descrierea județului Sibiu

1.1. [NUME_REDACTAT] este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord de [NUME_REDACTAT], în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

[NUME_REDACTAT] se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Fig. 1. 1. [NUME_REDACTAT]

pe-hartă.ro

1.1.1 [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] de Statistică

1.1.2 [NUME_REDACTAT] Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă.

1.1.3 [NUME_REDACTAT] Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] care formează hotarul vestic al județului.

1.1.4 Flora și fauna

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

1.1.5 [NUME_REDACTAT] Sibiu deține cele mai mari suprafețe din țară destinate agriculturii ecologice – 450 hectare cu livezi, 414 hectare cu diverse culturi, 3700 hectare pășuni și fânețe, precum și cele mai multe ferme ecologice de ovine (21 ferme).

La ora actuală, agricultura ecologică a României reprezintă 2 la sută din totalul suprafeței agricole, respectiv 260.000 de hectare, conform datelor furnizate de [NUME_REDACTAT]. Ritmul de creștere anuală este de 23 la sută.

La nivelul județului Sibiu, agricultura ecologică a cunoscut în ultimii ani o amploare deosebită. "Avem cei mai mari producători ecologici din țară" – susține [NUME_REDACTAT], directorul executiv al [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]. Este vorba de [NUME_REDACTAT] Maluda din [NUME_REDACTAT], înregistrată cu 230,26 hectare de meri și cireși. De firma [NUME_REDACTAT] Trust din Mălâncrav – înregistrată cu 114,97 hectare de meri, nuci și pruni. Și de 21 de oieri din Vurpăr care dețin 3700 de hectare pășuni și fânețe ecologice, pentru un efectiv de 16.000 de ovine ecologice.

Sursa: ziarul Tribuna

1.2 Turismul în județul [NUME_REDACTAT] și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. În anul 2007 Sibiul a fost [NUME_REDACTAT] a Culturii împreună cu orașul [NUME_REDACTAT] turistice din imprejurimile Sibiului:

Lacul fără fund de la [NUME_REDACTAT] de la [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Depozitele de calcar de la Cisnădioara și [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Rezervația de la [NUME_REDACTAT]

Biserica fortificată de la [NUME_REDACTAT] balneoclimaterică [NUME_REDACTAT]

Stațiunea balneoclimaterică [NUME_REDACTAT]

Stațiunea climaterică [NUME_REDACTAT]. 1.2. [NUME_REDACTAT] Fig. 1.3. [NUME_REDACTAT] Sibiului

turistintransilvania.com turism-360.ro

Alte obiective turistice in Sibiu:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Albastrǎ

Filarmonica – [NUME_REDACTAT]

Zidul cetatii [NUME_REDACTAT]. 1.3. [NUME_REDACTAT] Fig.1.4. [NUME_REDACTAT]

lacurevillas.com

wikipedia.org

Rețeaua turistică constă în monumente istorice și arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi bisericile din centrul orașului:

[NUME_REDACTAT] Parohială(luterană) sec. XIV

[NUME_REDACTAT] 1906

Biserica și [NUME_REDACTAT] (romano-catolică, în utilizarea parțială a greco-catolicilor) sec. XV

[NUME_REDACTAT]-Catolică din [NUME_REDACTAT] 1726-1733

[NUME_REDACTAT] de pe [NUME_REDACTAT] (romano-catolică)

Biserica reformată (calvină) 1786

Biserica evanghelică „Johanniskirche” 1883

Biserica din Groapă (ortodoxă) 1788-1789

Biserica dintre Brazi (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) 1788, prima biserică greco-catolică din [NUME_REDACTAT] „Sf. Cruce” din [NUME_REDACTAT] (romano-catolică)

Sinagoga cultului mozaic 1888

În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gusterița, se află două biserici fortificate:

Biserica evanghelică din Turnișor (luterană) sec. XIII

Biserica evanghelică din Gușterița (luterană) sec. XIII

Fig.1.5. Biserica evanghelică Fig.1.6. Biserica reformată(calvină) 1786,

„Johanniskirche” 1883, wikipedia.org

restaurantsibiu.com

1.3 Descrierea statului [NUME_REDACTAT]

1.3.1 Scurt istoric

[NUME_REDACTAT] podoabă a Ardealului, strâns între Olt și Carpați, a avut întotdeauna o viață proprie cu tradițiile ei, cu libertățile ei. Nu s-au separat nici cele câteva sate din dreapta Oltului, care se găsesc în nemijlocita apropiere a acestui râu, a căror viață depinde de țara propriu zisă.

Cele mai vechi denumiri ale satului Noul-Roman au fost:

1307 Uyfalu

1366 Vyfalu

1382 Novo-Villa

1391 Wyfalu

1733 Nou

1760-1762 Olah-Uyfalu

1860 [NUME_REDACTAT]

1854 [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]-Român se găsește la jumătatea drumului dintre Făgăraș și Sibiu, unde începe să se îngusteze în dreptul Negoiului, străjuit din trei părți, de dealuri iar înspre miazăzi are o perspectivă largă spre Olt și munți falnici.

În prezent satul Noul-Roman aparține comunei Arpasul de Jos cu care se mărginește în partea de Este, iar la Sud peste Olt cu Cârța, la Vest cu satul Poienița, la nord Săsăuș și Sânmartin.

Clima este de tip moderat, mai rece decât media pe țară. Variază între -1 și 10 0C.

[NUME_REDACTAT] Roman face parte din comună Arpașu de Jos, jud. Sibiu, fiind unul dintre cele trei sate componente. Este așezat la aproximativ 4 Km de la DN 1,( accesul fiind unul facil, pe un drum județean asfaltat), și la apox 50 km de Sibiu și  100 km de Brașov.

Deși la începutul sec XX în sat trăiau aproape 800 de suflete, epoca comunistă și măsurile de depopulare a satelor au făcut ca la recensământul din anul 2002 populația satului să numere 391 de suflete. Acum,  în anul 2011, sunt și mai puțini.

Marea majoritate a locuitorilor sunt ortodocși ( 127 de familii ),  dar în sat se afla și o comunitate de adventiști de ziua a șaptea ( aprox 30 suflete – cu pastor și biserica) și o comunitate de etnici maghiari ( aprox 30 suflete – cu biserica și preoteasa – popita).

1.3.2 Infrastructura și servicii disponibile

[NUME_REDACTAT] Sibiu spre Făgăras pe E68, D.N 1 , la 10 km se face stânga înainte și se continuă drumul virați la stânga pe DN1/DN7/E68/E81( 32,9 km), mergeți spre DJ105E, faceți prima la stanga și se continuă drumul 5, 8 km.

[NUME_REDACTAT] Cârța este situata la 3,5 km distanta de Noul-Român , pe traseul CFR, Sibiu – Brasov.

[NUME_REDACTAT] aeroportul international de la Sibiu iar apoi transbordarea pana la Noul-Român cu trenul, autobuzul sau taxiul.

1.3.3 Patrimoniu natural

Noul-Roman se află situat în depresiunea Făgărasului între [NUME_REDACTAT]

wikipedia.org

Depresiunea este delimitată la nord de [NUME_REDACTAT], care este la rândul său o subdiviziune a podisului Târnavelor, la este de munții Persani, la est de depresiunea Sibiului și la sud de munții Făgăraș. Depresiunea este drenată de la est la vest de râul Olt și de numeroșii afluenți, care formează aici cea mai densă rețea hidrografocă din țară.

O priveliste minunată la cel mai înalt vârf Moldoveanu, 2544 m, situat în [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT].

1.3.4 Peisajul rural

Cum fiecare sat, întru cât este posibil, si-a format vatra în apropierea unui râu sau văi, așa și satul Noul-Român s-a format în stânga și în dreapta văii care-și ia cursul din hotarul [NUME_REDACTAT] și curge prin Șomartin împărțind Noul- Roman în două părți inegale.

În partea dreaptă a văii înspre ,,Capana” este conacul boieresc și ereau înșirate vreo cinsprezece gospodării a căror locuitori, se presupune că pe vremuri, erau cei mai credincioși slujitori ai boierului.

În stânga văii ceilalți iobagi, care la început în văiugi și locuri svântate, după retragerea Oltului în actuala albie și-au construit colibi, apoi case din lemn, acoperite cu stuf, mai târziu case din piatră, cărămidă, acoperite cu țiglă.

Satul în general a fost mlăștinos. Până bine de curând în centrul satului se găsea o baltă în drum peste care locuitori trebuiai să facă leasă din lemn pentru a pute trece cu carul. Locul acesta se numește și aztăzi ,,la Bolteanu” porecla dată locuitorului celui mai apropiat.

1.3.5 [NUME_REDACTAT] sistem agricol

Până spre mijlocul veacului trecut toate satele din zonă practicau tehnica agricolă în două tarlale cu rotație bienala- cereale- se cultiva grâu, ovăz, porumb, cartofi. Sub influența administrativă a satului s-a trecut apoi la tehnica celor trei tarlale (câmpuri) după tipicul săsesc – culturi de vară, de toamnă și ogor.

În afară de „șes” zona dintre sat și Olt, care era oprit în fiecare an a fost împărțit și terenul [NUME_REDACTAT]. Cele trei tarlale au fost împărțite astfel:

Valea lungă, pe sub coasta, [NUME_REDACTAT] vale spre Șomartin, [NUME_REDACTAT] Oltului.

Una dintre cele trei tarlale era ogor, pe ogor pășunau vitele. Terenul pentru semănatul grâului, ogorul era arat de trei ori și îngrășat cu bălegar, toamna semănat cu grâu. Cealaltă tarla era cu porumb, cartofi, trifoi. Astfel culturile de cereale și ogorul, în felul de mai sus, se succedeau în mod aletrnativ. Din trei în trei ani, în rotație una din tarlale devenea ogor .(timp de odihnă al pământului).

turnusfatuui.ro

Trecerea la un nou sistem de organizare socială

La această epocă cele 1363 ha de pământ nu erau în întregime propietatea țăranilor, ci curtea avea 40 ha, biserica ortodoxă 18 ha, biserica reformată 5 ha, primăria 3 ha, școala 1 ha , deci țăranilor cu gospodării individuale nu le mai rămâneau decât 6 ha împărțit terenul în părți egale, dar au fost gospodării mai multe care au avut între 10-15 ha, așa că celor mai multe gospodării le rămâne între 1 și 5 ha teren.

Paralel cu lucrarea pământului, din vechi timpuri locuitorii satului Noul-Român s-au ocupat și cu cresterea vitelor. Era o îndelentnicire nu numai rentabilă dar nici nu se poate închipui un agricultor fără vite.

turmisfatului.ro

1.3.6 Facilități oferite investitorilor

Terenuri agricole și forestiere

Apă curentă

Gaz metan

Telefonie digitală

[NUME_REDACTAT] prin cablu

1.3.7 Activități specifice zonei

Cultivarea terenului

Creșterea animalelor

Prelucrarea lemnului

[NUME_REDACTAT] și panificație

[NUME_REDACTAT]

1.3.8 Analiza SWOT

1.3.9 Patrimoniul cultural

1.3.9.1 [NUME_REDACTAT] de amintit și portul tăranilor din Noul- Român.

Înainte de a vorbi de aceasta remarcăm că prin edictul din 1638 pe lângă altele ca o curiozitate a timpului țăranii români sunt opriți a purta haine de postav, de târg ori căciulă sau cămașă de giolgiu (pânză de fabrică)

Această lege a îndreptat pe țărani cu toată puterea spre dezvoltarea industriei casnice românești păstrând totodată și portul.

Ca să vorbim de cel mai vechi port al țăranilor din Noul-Român, e un lucru foarte greu. Ce a fost înainte de portul țărănesc, cunoscut de bătrânii de azi? E foarte greu de spus. Ce a fost înainte de a exista războiul de țesut, înainte de a exista piua, care bătea țesătura de lână și o îngroșa devenind pănură? E greu de spus, dar stim, fără să gresim, că pentru căldură, încă din cele mai vechi timpuri se purta ”cojocul,, confecționat din piele de oaie sau miel. Opinca era încăltămintea tărănească din piele ce se leagă de picior cu curele, croită după forma piciorului. Iile frumos cusute cu pui și bete, la măneci fodor mari, crătințele cu roșu țesute sau negru cusute cu fir, lucrate de femeile din sat.

După cel de al doilea război mondial, portul curat românesc a dispărut aproape cu desăvârșire. Dacă privești în biserică abia doi trei bătrâni mai sunt îmbrăcați în port românesc. Totuși la sărbători mari, Crăciun, Paști și la diferite serbări se scot din fundul lăzilor hainele care constituie portul național românesc.

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

1.3.9.1 Tradiții și obiceiuri

În acest sat, s-au păstrat o serie de obiceiuri transmise din generație în generație. Deși satul Noul-Român este izolat din punct de vedere geografic fiind la ,, margine de județ ,, poporenii din Noul – Român și-au creat și menținut de fiecare generație, un folclor și muzical de o deosebită autenticitate, ca și remarcabilele meșteșuguri de artă vestimentară și gospodărească.

Obiceiurile în legătură cu sărbătorile de iarnă. Obiceiuri de [NUME_REDACTAT] mai frumoasă și mult așteptată sărbătoare din cursul anului este sărbătoarea Crăciunului. În aceste zile se înalță inimile și se măresc speranțele.

Se întrunesc tinerii, la casa unuia dintre ei și se hotărăsc să intre în ,, ceată,,. Sunt invitați și tineri de naționalitate maghiară care răspund favorabil. Gazda trebuie să fie familie onorabilă, să le ofere cel puțin o cameră spațioasă și pivniță pentru vin, care în schimbul găzduirii și grijei ce le-o poartă, plătesc și pot lua și din lemnele ce aduc, care să țină până la Bobotează.

În fiecare seară feciorii se adună la gazdă, pentru a învăța colindele mai ales că între ei sunt și tineri care nu le știu. În șezătoarea fetele pregătesc ,, lumina feciorilor,, care constă dintr-o lumină îmbrăcată în fire de lână de diferite culori și o predau primarului feciorilor în săptămâna Crăciunului.

În ajunul Crăciunului, adică în 24 decembrie, cete de copii, din zori încep colindatul. Din cetele care vin, doi sau trei, unul poartă o stea cu icoana Domnului. Fiecare cu săculețul după cap pentru a-și pune darurile primite care constau din: bani, colăcei, nuci, bomboane, fructe, etc. Băieții dintre cei mari se îmbracă ,, irozii,, cu coifuri, bastoane cu frunze roșii, după care sunt rolurile și colindă pe la casele oamenilor, care îi cinstesc cu bani.

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

Obiceiuri de [NUME_REDACTAT]

Acest obicei este înființat după al doilea război mondial și este adus din alte părți. În ajunul anului nou copii umblă cu plugușorul. Tot în această noapte , după un vechi obicei se fură portițele de la fete de unii feciori care au păs pe ele și la ascund, undeva departe, dimineața cei în cauză, umblă ca pe jar pentru a le găsi.

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

Claca de secere

În jurul zilei de [NUME_REDACTAT] – 20 iulie, cercetările de teren au individualizat două tipuri de călci, de ajutor și de cinste.

De ajutor se făcea între rude sau vecini, în ajutorul unor bătrâni sau văduve, cea de cinste se făcea pentru fruntașii satului, preot, învățător, primar, etc. Evenimentul era așteptat cu ardoare, în special de tineret.

Se prezentau dimineața la gazdă câțiva tineri cu diplașul și după ce erau omeniți, plecau la secere. Toată lumea era îmbrăcată în haine de sărbătoare, se făcea și joc în pauze, dar de obicei nu se juca decât la sfârșit.

Claca de tors

Ca si claca se secere, claca de tors era mult așteptată de toată lumea, mai ales de tineret.

Gazda aducea diplaș de regulă cu clarinetul, instrumentul muzical cel mai apreciat de țărănime. Fiecare femeie torcea două sau tri fuse. În clacă veneau și feciori și bărbați tineri. În anumite intervale de timp se fac și jocuri, de asemenea strigături, glume, veselie generală . Îmbrăcămintea tuturor era de sărbătoare. Lucrul dura până spre ziuă când de regulă se torcea tot.

Se servea țuică, pâine și pornea jocul de încheiere.

Obiceiuri de nunți

Mai întâi se făcea întocmeala. Mirii cu nașii și doi martori mergeau la preot, și astăzi este în uz, și se făcea încredințarea. La mireasă se servea masa. Înainte de masă se făcea un fel de tocmeală. De regulă părinții mirelui cereau zestre de la ai miresei, iar ai mireseii de la ai mirelui. În ce constă zestrea : curtea, grădina, avere în câmp, vite, etc. Aceștia dau după cum le era starea materială, unii cereau zestre exagerată, fie ai mireseii, fie ai mirelui. Adeseori din cauza neînțelegerilor privind zestrea, nunta nu se mai făcea.

Cele mai multe nunți pe vremuri se făceau cu călărași. Călărașul era îmbrăcat cu haine românești.

Mireasa era îmbrăcată în haine românești cu coif pe cap, mirele la fel în haine românești.

gerard-events.ro

Obiceiuri la morți

Din cele mai vechi timpuri în jurul mortului s-a născut o vastă literatură și nu e de mirare, știut fiind, cât iubește românul versurile de dor și jale.

Și în privința aceasta, cred că , satul Noul-Român are ceva deosebit de alte localități. Prin cântarea ,, Zuorile,, este evocat momentul trist al despărțirii de casă, de părinți, soție, copii, etc.

Se cântă în zori de zi la fereastra unde este mortul, mai ales la tineri, de către un grup de femei care au o voce frumoasă. Această cântare am cules-o de la [NUME_REDACTAT].

,, În mijlocul raiului Iar ( numele mortului) din grai grăia

Șade maica [NUME_REDACTAT] scrie-mă și pe mine

Șade la masă și scrie Și mă scrie cu roșeală

Scrie vii cu vii Ti ( numele) n-ai grăbit. ,,

Și pe morți cu morții

Scrie vii cu roșeală

Și pe morți cu cerneală

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

1.3.9.2 Monumente cultural – istorice

Biserica ortodoxa Noul-Român

A fost construită din piatră și cărămidă în anul 1846, în timpul păstoririi preotului [NUME_REDACTAT], fiind acoperită cu țiglă. Fondurile pentru construirea bisericii au provenit din contribuțiile bănești și forța de muncă a sătenilor. După ce s-a tencuit și zugrăvit, a fost decorată cu icoane aduse de la două vechi bisericuțe de lemn, ale căror urme se mai păstrează și astăzi în grădina din spatele bisericii. Biserica a fost sfintita de episcopul [NUME_REDACTAT] de la Blaj în 1846.

Arhitectura bisericii

Biserica e în formă de corabie, fără o formă arhitectonică deosebită. Turnul, nu prea înalt, dar gros, este construit din piatră și cărămidă, fiind acoperit cu tablă zincată. Clădirea a fost construită având inițial patru încăperi: pridvorul (sub turn),pronaosul, naosul  și altarul.

Pronaosul era separat de naos printr-un perete despărțitor de scândura, care în 1959 s-a desființat pentu a mări interiorul bisericii, rămânând astfel trei încăperi ( altarul, naosul- mult mai spațios, și pronaosul – adică vechiul pridvor).

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

Biserica reformata [NUME_REDACTAT] în secolul XX în 1900

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

Biserica adventista Noul- [NUME_REDACTAT] orivind practicarea cultului se fac în casa de rugăciuni construită imediat dupa cel de al doilea război mondial, care deservește nu numai pe localnici ci și din alte sate.

Cultul adventist de ziua a șaptea a apărut odată cu convertirea la acest cult a reformatului [NUME_REDACTAT], după cel de al doilea război mondial ducând propaganda religioasă de la om la om. Strădania lor n-a avut efectul scocant. Azi sunt cinci familii români și cinci maghiari.

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

Elemente de patrimoniu etnocultural

Căminul cultural

Construcția a început în anul 1976 dar din lipsa banilor, lucrările au fost sistate pana în anul 1986. Fondurile pentru ridicarea clădiri au fost alocate din bani primăriei și de către oameni din sat.Scopul acestui proiect a fost amenajarea unui spațiu pentru evenimete culturale.

parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro

[NUME_REDACTAT] de la [NUME_REDACTAT] ”Dr. Gh. [NUME_REDACTAT]”

Ce e cu adevărat nou în [NUME_REDACTAT] e vechimea. Adevăratul orizont al acestei așezări e verticala, iar perpendiculara lui e zarea. Cuvântul cel mai viu al acestei case e tăcerea maternă ca limba în care ființăm, o realitate care indică întotdeauna Nordul, grinda de sus a sensului. ([NUME_REDACTAT]  – extras din vechea carte de impresii a [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT]-Bologa, [NUME_REDACTAT], colecția particulară a  Dr. [NUME_REDACTAT]-Bologa).

Casa reprezintă un interesant monument de arhitectură populară românească pentru patrimoniul specific, o casă-muzeu de o atmosferă aparte, devoratoare prin autenticitate, al cărei nucleu primitor este destinat unei sieste intelectuale, un spațiu de sedimentare a gândului, de reflectare și introspecție, iar colecțiile, structurate tematic se constituie în veritabile fonduri muzeale care trebuie protejate și valorificate într-un mod științific adecvat.

Acest centru cultural se dorește a fi un nucleu de interes socio-cultural, unde își vor găsi locuirea o multitudine de manifestări și evenimente: vizite oficiale, individuale și de grup, ghidaje speciale, cursuri de pedagogie muzeală, lansări de carte, reuniuni și  seri literare, întruniri și sesiuni științifice, reconstituirea sărbătorilor, decernări de premii și primiri în [NUME_REDACTAT] Tradiționale din România.

[NUME_REDACTAT] este un sat reprezentativ pentru [NUME_REDACTAT], un sat românesc în înțelesul cel mai adevărat al cuvântului, o așezare care poartă în numele său cuvântul cu care ne numim țara și neamul.
Toate obiectele și piesele din interiorul și exteriorul clădirii, parte moștenite, altele obținute și colecționate, prin strădania, abnegația, perseverența, dragostea de frumos și de tradițional și talentul soției [NUME_REDACTAT], cât și de Dr. Telea personal, constituie un autentic muzeu memorial al zonei etnografice a [NUME_REDACTAT], al Transilvaniei, al Satului românesc.

Drumul vizitatorului prin Casa-Muzeu, deși liniar, poate fi decodificat și circular, încăperile devenind concentrice una celeilalte prin semnificațiile date de colecțiile extrem de valoroase de icoane, ceramică, mobilier și textile de interior.

muzeulastra.ro

1.3.10 Specificul culinar

[NUME_REDACTAT], romanii, maghiarii, germanii, ungurii si alte culturi si popoare s-au intrecut să lase intr-un mare coș bunatați și rețete culinare din cele mai felurite. Aflat la rascruce de drumuri si civilizații, ardealul reprezintă un leagăn de cultură est-europeană incontestabil.

Gulașul unguresc cu picioci (mai pe romaneste cartofi) si kaiserul sasesc, maioșul iar ciorba de porc cu tarhon completeaza o paleta pe cat de colorată pe atat de gustoasă.

La sfarsitul mesei, gomboții – galuște cu prune inventate de secui, maghiari sau sasi, sau toți la un loc.

Nu in ultimul rand, asezați pe masa o țuica intoarsa (dublu distilata) de Huedin, un Sec de Recas sau un rachiu de mere ca să degreseze organismul.

haisagatim.ro culinar.ro

1.3.11 Oferta de petrecere a timpului liber

1.3.11.1Obiective turistice pe o raza de 50 km

[NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT]: drumetie, natura, catarat,

Localizare: Curtea de [NUME_REDACTAT] Turistica: [NUME_REDACTAT]: mașina de familie, fără mijloace de transport în comun

Descriere: [NUME_REDACTAT] este un lac glaciar situat la o altitudine de 2.034m, in [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

turismland.ro

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

Atractii: sanatate, drumetie, natura, catarat,

Localizare: [NUME_REDACTAT] Turistica: [NUME_REDACTAT]: pe jos, drumeție

Descriere: [NUME_REDACTAT] cunoscuta si sub denumirea, [NUME_REDACTAT], aceasta se afla pe versantul sudic al [NUME_REDACTAT], pe marginea drumului national DN7C – Transfagarasan la altitudinea de 1690 metri, in judetul Arges.

asociatia-turistica-transfagaras.ro

[NUME_REDACTAT]

Atractii: sanatate, drumetie, natura,

Localizare: [NUME_REDACTAT] Turistica: campeni

Accesibil: în oraș mic/sat ușor accesibil (autobuz, tren, etc.)

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: In apropierea [NUME_REDACTAT] Iancu,denumirea de zona [NUME_REDACTAT] se situeaza [NUME_REDACTAT].

turismland.ro

1.3.12 Oferta de cazare și alimentație publică

[NUME_REDACTAT] de Piatra

viaromania.ro

[NUME_REDACTAT], sat Cârța, str. Principala, nr. 146 , tele: 0745 031 798

[NUME_REDACTAT] Albota .

infopensiuni.ro

Arpasul de Sus, la 55 km de Sibiu, tele: 0743 321 015.

Oferta de alimentație publică

Serviciile de alimentație publică sunt oferite turiștilor, la cerere, în cadrul pensiunilor turistice din comună și prin intermediul celor 2 magazine existente in comuna.

2. Obiectul proiectului

2.1. Denumirea obiectului proiectului

Valorificarea afinelor în alimentație publica și agroturism din [NUME_REDACTAT],sat [NUME_REDACTAT] la pensiunea proiectată

2.2.Profilul de producție

Produsul finit rezultat în urma efectuării proceselor tehnologice este gemul de afine,care va fi servit în pensiunea proprie și oferit spre vânzare turiștilor și nu numai.

2.3. Justificarea necesități și oportunitățile realizării producției proiectate

Consumul unei căni de afine zilnic poate îmbunătăți radical starea de sănătate, spun experții. Acest obicei ne poate pune la dispoziție fibre extrem de benefice, ceea ce înseamnă în primul rând un sistem digestiv sănătos. Compușii din afine au un efect foarte puternic asupra oașelor, făcându-le mai tari, mai sănătoase și mai rezistent.

Afinele sunt bune pentru:

[NUME_REDACTAT] american pe probleme de îmbătrânire a pus sub lupă afinele și a ajuns la concluzia că acestea sunt fructele cu cele mai mari cantități de antioxidanți. Subiecții pe care s-au făcut testele au resimțit în mod clar îmbunătățiri în cazul problemelor de inimă de care sufereau, după ce au consumat afine.

[NUME_REDACTAT] unui studiu al Universității din Cincinnati, antocianina din afine ajută la pararea radicalilor liberi, reduce inflamațiile și îmbunătățește comunicarea între neuroni.

Mai mult, subiecții care începuseră să aibă pierderi de memorie din cauza vârstei și au băut suc de afine zilnic și-au îmbunătățit capacitățile de memorare, dar le-au dispărut și simptomele de depresie.

[NUME_REDACTAT] de nutriție din Arkansas a scos în evidență, în 2010, în cadrul unui studiu, efectele afinelor asupra obezității. (1)

2.4 Pensiunea proiectată

Parter pensiune

Etaj pensiune

2.5 Studiu de caz

Briose cu iaurt si gem de afine din: iaurt, faina, zahar, unt, oua, esenta de vanilie, bicarbonat de sodiu, praf de copt, fulgi de ciocolata si gem de afine.

Ingrediente:

250g iaurt

250g faina

100g zahar

50g unt

2 oua

1 lingurita esenta de vanilie

1 lingurita bicarbonat de sodiu

1 lingurita praf de copt

fulgi de ciocolata

gem de afine

Mod de preparare:

Se pun intr-un vas iaurtul, faina, zaharul, ouale, bicarbonatul de sodiu, vanilia si praful de copt si se mixeaza pana se obtine un aluat omogen. Se pune hartie speciala intr-o tava pentru briose. Se umplu cu aluat hartiile pentru briose la 2/3 din capacitatea lor, dupa care se adauga o linguruta de gem de afine si se completeaza cu aluat, restul de 1/3 din capacitate.

Se presara briosele cu fulgi de ciocolata alba sau neagra dupa preferintele fiecaruia. De asemenea puteti umple briosele cu iaurt cu alt gem sau dulceata pe care o doriti sau doar cu fulgi de ciocolata. Se introduc briosele cu iaurt si gem de afine pentru aproximativ 20 minute la cuptorul incalzit la 180 grade.

Briosele cu iaurt si gem de afine sunt delicioase ca desert sau pot fi servite dimineata cu o cana de lapte sau ceai.

Orez cu lapte si gem de afine

Ingrediente:

100 g orez cu bobul rotund

200 ml apa

200 ml lapte gras

75 g zahar alb

coaja de la 1 lamaie

1 pastaie vanilie

Gem de affine

Se spală orezul bine de tot în 3 ape. 

Se pune într-o crăticioară împreună cu apă și se lasă să fiarbă. După ce apa da în clocot, se dă aragazul pe treapta mediu spre mic și se lasă să fiarbă încet până ce apa scade (în jur de 15 minute), amestecând din când  în când să nu se prindă de fundul crăticioarei.

 Se toarnă laptele peste orez, împreună cu pastaia de vanilie despicată, și se lasă să fiarbă în jur de 15 minute. 

Se adaugă zaharul și coaja de lamaie, amestecând foarte des.Se mai lasă la fiert până se ajunge la consistenta dorită. 

Se toarnă orezul cu lapte în boluri și se lasă să se racească. După ce se scoate din formă orezul, se garniseste cu gem de afine.

3. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC PENTRU GEMUL DE AFINE

3.1. Aprovizionarea cu materie primă

Este un subarbust (arbust mic), stufos, rămuros, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30–60 cm, cu ramuri anguloase.

Frunzele sunt scurt-pețiolate, mici, ovale, denticulate (crestate pe margine), verzi pe ambele fețe.

Florile sunt verzui roșietice, albe sau rozé cu petalele unite sub formă de clopoțel, dispuse câte 1-2 la axila (subțioara) frunzelor. Înflorește în lunile mai-iunie.

Fructul este numit afină și reprezintă o bacă de culoare albastru-închisă sau albastru-brumărie, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 – 0,6 cm, zemoasă, cu suc violaceu, cu gust plăcut dulce acrișor.

Fructele se culeg în perioada de maturitate (când sunt bine coapte) în lunile iunie –sfârsitul lui septembrie, în funcție de soi.

Pentru recoltarea afinelor se folosește un „pieptene” alcătuit din sârme de oțel paralele, situate la distanța "D" între ele, fixate într-un mâner, înclinate astfel încât afinele recoltate să se strângă la baza instrumentului (adica spre mâner). Distanța "D" este foarte importantă. Dacă sârmele sunt prea rare, afinele vor cădea printre sârme, dacă sârmele sunt prea dese, vor jumuli și frunze și ramuri, distrugând tufa de afin. Bineînțeles sârmele sunt rotunjite la capătul liber.

Fig. Pieptene pentru recoltat afine,

wikipwdia.org

3.2 Materia primă și caracterizarea acesteia

[NUME_REDACTAT] destinate prelucrãrii industriale trebuie sã fie: fructe întregi, sãnãtoase, curate, fãrã rãmãșite de produse fito-farmacotice, miros, gust strãin sau semne de alterare; fructe tipice soiului, apropiate ca grad de coacere, culoare și mărime. Pentru prelucrare se preferã soiurile: Atlantic, Bleuray, Ivanhoe, Pionier, Zuckertrauhe.

3.2.1 Proprietăți tehnologice ale afinelor

Pentru gem se preferã soiurile de fructe mijlocii și mici de calitate extra și I.

Fructele de afine prezintã următoarele componentele fizico-chimice

3.2.2 Soiuri de afine

Soiuri timpuri

Hannah’s Choice

ars.usda.gov

Tufa: verticala, vigurozitate moderata, productiva;
Fructul: mediu spre mare, albastru deschis, gust dulce cu aroma de piersica;
Observati: este un soi cu coacere timpurie chiar si in zone climatice mai reci

Earlieblue

pivickmillnursery.com

Tufa: vigurozitate moderata, cu o inatime de pana la 150 cm, verticala si ferma, productivitate medie;
Fructul: mare si mediu, rotund cu gust bun si aromat, creste in ciorchine rasfirat, se coace la mijlocul lunii Iunie;
Observati: este apreciat pentru coacerea devreme a fructelor, trebuie plantata in zonele mai calde;

Duke

afini.ro

Tufa: verticala cu o inaltime de pana la 160 cm, vigurozitate ridicata, productiva;
Fructul: marime medie, albastru deschis, putin oval, tare, gust dulce se coace la inceputul lunii Iulie;
Observati: infloreste tarziu dupa inghieturile de primavera, necesita tundere mai intensa. Se preteaza recoltari mecanizate;

Spartan

plantemania.wordpress.com

Tufa: foarte viguroasa cu cu o inaltime de pana la 180cm, productivitate medie;
Fructul: marime medie, albastru deschis, tare, gust aromat se coace in a doua jumatate a luni Iulie;
Observati: planta necesita soluri usoare si foarte bine drenate. Se preteaza recoltari mecanizate;

Soiuri de sezon:

Patriot

afinul.ro

Tufa: verticala, inaltime medie;
Fructul: mare la foarte mare, putin oval, acoperit cu pruina, bun gust si aromat;
Observati: Patriot are tendinta sa supra produca de aceea necesita tunderi mai intense. Tolereaza terenurile mai argiloase;

Bluecrop

brooksidenursery.co.uk

Tufa: verticala, viguroasa cu inaltime de pana la 2m, foarte productiva;
Fructul: mare, albastru deschis, foarte bun gust, se coace la mijlocul lunii Iulie;
Observati: nu este un soi pretentios, resista la seceta si este cel mai plantat soi in intreaga lume;

[NUME_REDACTAT]: vigurosa cu inaltime de pana la 150cm;
Fructul: foarte mare, cel mai mare dintre toate soiurile, cu un diametru de peste 20mm si o greutate de 2g. Foarte lung sezon de coacere incepand din August si pana la mijlocul lui Septembrie;
Observati: recomandat pentru zonele cu ierni blande;

Soiuri tarzi:

Legacy

afinul.ro

Tufa: viguroasa, verticala, foarte productive;
Fructul: marime medie, culoare albastra, superioare in gust fata de celelalte soiuri din aceasta perioada;
Observati: se coace dupa Bluecrop;

Elliott

directorproduse.ro
Tufa: verticala, viguroasa cu o inaltime de pana la 2m, foarte rezistenta la ger, foarte productiva;
Fructul: marime medie, albastru deschis, calitate buna se coace de la mijlocul lunii August pana in mijlocul lui Septembrie;
Observati: pentru a se mentine calitatea fructelor tufa necesita tundere corespunzatoare. Gustul fructului spre sfarsitul sezonului este putin acrisor;

3.3. Materii auxiliare și caracterizarea lor

Pentru obținerea gemului de afine, pe langă materia prima, se mai foloseste si materii auxiliare cum ar fi: apa si zaharul.

Cunoașterea caracteristicilor acestora contribuie în mod eficient la îmbunãtãțirea și evitarea apariției unor defecte de produse fabricate.

3.3.1 Zaharul

C12H12O11 este un dizaharid care se descompune prin hidroliză, în glucoză și fructoză, iar siropul obținut se numește zahăr invertit La obținerea gemului de afine folosesc zahãr tos cu urmãtoarele carateristici senzoriale : culoare albã lucioasã. Întrebuințat în industria conservelor este zaharoza aproape purã (99,6-99,9%).

Din punct de vedere fizico-chimic are urmãtoarele proprietãți:

Zaharoza raportatã la s.u, % -99,75

Substanțe reducãtoare, %max- 0,05

Umiditate, %max- 0,10

Cenușã, %max- 0,03

Culoare, grade Stammer- 1,20

Pentru ca zahãrul sã aibã acțiune conservatã, trebuie ca în produs sã se gãseascã în proporție de 65-70%.

3.3.2 [NUME_REDACTAT] este importantă, se foloseste la fabricarea conservelor de fructe începând de la operația de spãlare, rãcire, opãrire, dar mai ales la obținerea soluțiilor de zahãr etc.

Din punct de vedere chimic trebuie sã fie:

neutră sau slab alcalinã,

sã nu fie acidã,

sã nu conținã urme de hidrogen sulfurat

făra urme de sãruri ale metalelor grele.

De asemenea nu trebuie sã conținã amoniac sau nitriți, deoarece prezența lor indicã unele procese de putrefacție, sã nu conținã fier, care împreunã cu substanțele tanante dau compuși colorați în brun-închis.

Din punct de vedere organoleptic trebuie să fie:

apa trebuie sã fie fãrã miros,

fãrã culoare, fãrã gust strãin,

fãrã particule de suspensie.

Din punct de vedere microbiologic:

apa nu trebuie sã prezinte semne de alterare, nici germeni patogeni sau nepatogeni rezistenți la încãlzire.

Limitele principalelor substanțe chimico-biologice

3.4.Materiale și ambalaje

3.4.1 Materiale din inox

Căruciorul din inox se utilizează pentru transportul borcanelor cu gem în depozitul de paroduse finite

leida.ro

L = 60cm

W = 40 cm

3.4.2. Ambalaje din materiale textile

Sacii de iutã se folosesc pentru ambalarea și depozitarea zahãrului și conform STAS 6023-80 au dimensiunile : lungime de 1120-25(mm) și lãțime egalã cu 750 20 mm.

opitec-hobbyfix.ro

3.4.3 Ambalaje din sticlă

Sticla este cel mai vechi ambalaj pentru produse lichide sau pastoase.

naturisimo.ro

3.4.4 Ambalaje metalice

Capacele metalice pentru închiderea borcanelor se utilizeazã capace, confecționate din tablã de aluminiu, prin închiderea elasticã permițând evacuarea aerului din recipient în timpul pasteirizãrii asigurând ermeticitatea de închidere.

biozo.ro

3.4.5 Materiale auxiliarea la ambalare.

Materialele auxiliare pe care le folosesc la ambalare sunt : etichetele, adezivi, materiale de protecție împotriva șocurilor.

Etichetele sunt confecționate din hârtie și trebuie sã asigure și sã informeze consumatorul asupra : denumirii produsului, calitãții acestuia, gramajului, prețului, condițiilor de pãstrare, aditivi adãugați, termenul de garanție.

3.4.6 Paleți de lemn.

Au urmãtoarele dimensiuni :

lãțime, mm: 800 ;

lungime, mm; 1200 ;

rezistenț 1200 ;

rezistențã la sarcinã : la manipulare:1000 kg ; la strivire : 4000 kg

vestpack.net

3.5.Schema tehnologica de fabricatie

3.6.Descrierea operațiilor tehnologice

[NUME_REDACTAT] se executã în puncte special amenajate la intrarea în secție și cuprinde controlul cantitativ și calitativ al materiei prime.

Obiectivele urmãrite prin recepția calitativã sunt:

gradul de prospețime, consistența murelor;

starea sanitarã ;

gradul de maturitate ;

autenticitatea soiului ;

aspectul exterior, forma,mãrimea, culoarea ;

gustul și aroma;

Controlul calitativ al fructelor se efectuează prin examen organoleptic și de laborator, conform standardelor în vigoare, utilizând aparate de măsură și control. Astfel, gradul de prospețime și gradul de maturitate pot fi determinate vizual sau prin verificarea fermității texturii cu maturametrul.

Recepția cantitativă se aplică atât materiilor prime cât și materiilor prime auxiliare, în scopul de a grupa produsele ce intră

[NUME_REDACTAT] temporară a fructelor până la introducerea în procesul de prelucrare trebuie sa fie cât mai scurt sau dacă se poate, chiar eliminat. Fructele se păstrează în depozite simple, bine aerisite, răcoroase, uscate sau în depozite frigorifice.

[NUME_REDACTAT] ca scop îndepãrtarea fructelor necorespunzãtoare din punct de vedere al gradului de prospețime și gradul de maturitate, fructele contaminate, cele lovite, precum și îndepãrtarea eventualelor corpuri strãine.

Sortarea afinelor se face manual, pe o masa de inox.

.

clubafaceri.ro

Spălarea

Spãlarea fructelor, este o operație obligatorie, se urmãrește îndepãrtarea impuritãților aflate pe suprafața lor și a unei pãrți însemnate din microflora epifitã. Operațiunea de spãlare se realizeazã cu ajutorul mașinii de spãlat cu dușuri, asigurând în mare mãsurã integritatea murelor.

Curățare

Curãțarea fructelor constã separarea și îndepãrtarea pãrților necomestibile. Curãțarea afinelor se poate face manual, pe masa de inox unde s-a efectuat si operația de sortare.

Prepararea produsului. [NUME_REDACTAT]- concentrarea este operația de bazã în procesul tehnologic de obținere a gemului. Se realizează in cazan duplicat cu agitator, timp de 1-2 ore.

Gemul din fructe este un produs conservat cu soluție de zahăr în care fructele sau părți de fructe, se găsesc într-un sirop de zahăr. La fabricarea acestui produs se are în vedere:

conținutul final să fie 68-72%;

fructele să fie de un singur fel;

proporția de fructe în produsul finit să fie de 45-65%.

Spălare recipiente

Spălarea cuprinde trei faze: înmuierea, spălarea cu detergenți și clătirea. În cazul borcanelor recuperate ce au resturi de materii organice, uleioase se recomandă a se efectua preînmuierea borcanelor timp de 30 minute în soluție fierbinte (60ºC) de 3% sodă caustică.

Pentru spălarea borcanelor se utilizează bazine de inox deoarece utilizarea mașinilor de spălat ar duce la costuri ridicate .

Spălarea se efectuează cu soluție fierbinte (t=65ºC) de 3 % detergent( sodă caustică, fosfat trisodic, sodă calcinată, dero etc.)

Spălarea borcanelor este o operație deosebit de importantă în fluxul tehnologic și destul de dificilă dat fiind numărul mare de recipiente ce trebuiesc pregătite în unitatea de timp și datorită faptului ca un procent ridicat din acestea sunt provenite din recuperări. Borcanele recuperate ridică probleme mari din punct de vedere sanitar, fiind murdare cu depuneri organice și neorganice extrem de periculoase din punct de vedere bacteriologic.

[NUME_REDACTAT] gemului de afine se face la temperaturi înalte, se face manual cu ajutorul unui polonic din inox deoarece utilizarea mașinilor de dozare t ar duce la costuri ridicate .

ristochef.ro

Cantitatea de produs dozat se stabilește cu ajutorul unui cantal electronic.

[NUME_REDACTAT] borcanelor se face cu ajutorul uni capsator pentru borcane, manual. Operația se va efectua mereu de aceeași muncitori pecializați la această operațiune.

directorproduse.ro

[NUME_REDACTAT] gemului de afine se realizează cu ajutorul autoclavului vertical. Timp de 1- 2 ore, dupa care se efectuează recirea pana la 40 °C. Din punct de vedere bacteriologic, pasteurizarea se definește ca tratament termic la temperaturi de până la 100°C, aplicat produselor ambalate și închise, pentru a împiedica alterarea microbiologică, asigurându-le conservarea pe timp îndelungat.

Condiționarea recipientelor pline

Condiționarea recipientelor pline se face manual de catre o persoana, cu ajutorul unei lavete de bumbac.Se stergerge borcane cu laveta până când se elimina evetualele impurități de la exeriorul acestora

etrader.ro

[NUME_REDACTAT] se face în spații bine aerisite, pe rafturi de inox sau în spații frigorifice.

lancom.ro

[NUME_REDACTAT] se realizează manual dup ce borcanele au fost spãlate și curate si uscate . Se aplică eticheta, autocolantă, pe borcanu. Eticheta trebuie sa conțină informați referitoare la producător, data de fabricație și data de expirare.

3.7 Condiți de caliate ale produsului finit.

Gemurile reprezintă produse gelificate ce se obțin din fructe proaspete sau semiconservate fierte cu zahar(îndulcitor) cu sau fără adaos de acid și pectina, până la concentrația stabilită de normativele în vigoare, ambalate în recipiente închise ermetic și pasteurizate. Gemul se prepară dintr-o singură specie de fructe și poartă denumirea fructului respectiv.

Proprietăți organoleptice

[NUME_REDACTAT] organoleptice ale gemului

Proprietăți chimice

[NUME_REDACTAT] chimice ale gemului

Proprietăți microbiologice

Fără prezența germenilor patogeni.

3.8 Defecte de fabricație

Nerespectarea condițiilor de calitate duce la următoarele defecte:

Siroparea produsului: defectul se manifestă prin apariția de sirop în recipiente din următoarele cauze:

aciditate depășită;

Prevenirea defectului de face prin:

scurtarea duratei de fierbere.

Produs gelificat: defectul poate proveni din cauze multiple:

fierberea îndelungată a produsului provoacă hidroliza substanțelor pectice;

proporție mare de fructe care de asemenea conduc la prelungirea fierberii.

Prevenirea defectului se face prin:

reducerea duratei de fierbere, concentrare prin reducerea cantității de fruct

Caramelizarea și închiderea culorii: acest defect apare din următoarele cauze:

fierberea îndelungată a produsului în șarje mari și la presiune scăzută a aburului;

stocarea temporară a gemului fabricat înainte de dozare;

tratament termic depășit a produsului după ambalare.

Prevenirea defectului se face astfel:

respectarea strictă a duratei de fierbere;

alcătuirea de șarje de maxim la cazane duplicate și maxim în autoclav vertical;

răcirea produsului după pasteurizare până la temperatura de 40ºC.

Fermentarea: defectul se manifestă prin apariția gustului de acru înțepător din următoarele cauze:

închiderea neermetică a recipientelor;

pasteurizarea insuficientă a produsului.

Defectul poate fi evitat prin:

închiderea ermetică a borcanelor și verificarea calității închiderii

respectarea regimului de pasteurizare

Mucegăirea: defectele se manifestă prin apariția de mucegai la suprafața produsului, cauzele principale fiind:

închiderea neermetică a recipientelor.

utilizarea materiei prime infectate cu mucegai;

Prevenirea apariției acestui defect se realizează prin:

folosirea materiei prime de bună calitate ;

închiderea ermetică a borcanelor și verificarea calității închiderii.

IV Bilațul de materiale

Se asigură un necesar de 150 kg de gem de afine pe zi în vederea prelucrării și obținerii gemului de afine.

Durata de lucru 30 zile

Număr de schimburi 2 schimburi / zi

Număr ore de lucru 16 ore

Recepție

A = Ar +p1

A – debit de afine kg

Ar – debit de afine recepționate

P1 – debit de pierderi afine la recepție

A = 80 kg

p1 = 0,1 %

80 = Ar + x 80

Ar = 80 – x 80

Ar = 80-0,08

Ar = 79,92 kg

Depozitare temporară

Ar = Ad + p2

Ar – debit de afine recepționate

Ad – debit de afine depozitat temporar

p2 – debit de pierderi afine la depozitare temporară

Ar = 79,92 kg afine recepționate

p2 = 0,2 %

79,92 = Ad + x 79,92

Ad =79,92 – x 79,29

Ad = 79,29 – 0,159

Ad = 79,76 kg afine depozitate

Sortare 1

Ad = As + p3

Ad – debit de afine depozitate temporar

As – debit de afine sortate

p3 – debit de pierderi afine la sortare

Ad = 79,76 kg

p3 = 0,1 %

79,76 = As + x 79,76

As = 79,76 – x 79,76

As = 79,76 – 0,0797

As = 79,68 kg afine sortare

[NUME_REDACTAT] = Asp + p4

As – debit de afine sortate

Asp – debit de afine spălate

p4 – debit de pierderi afine la spălare

As = 79,68 kg

p4 = 0,1%

79,68 = Asp + x 79,68

Asp = 79,68 – x 79,68

Asp = 79,68 – 0,0796

Asp = 79,60 kg afine spălate

Sortare 2

Asp = As2 +p5

Asp –debire de afine spălate

As2 – debit de afine sortate

p5 – debit de pierderi afine la sortare

Asp =79,60 kg

p5 = 0,1 %

79,60 = As2 + x 79,60

As2 = 79,60 -x 79,60

As2 = 79,60 – 0,079

As2 = 79,52 kg afine sortate

Curățare

As2 = Ac + p6

As2 – debi de afine sortate

Ac – debit de afine curășate

p6 – debit de pierderi afine la curățare

As2 = 79,52 kg

p6 = 2,7%

79,52 =Ac + x 79,52

Ac = 79,52 – 2,147

Ac = 77,37 kg afine curățate

Sortare 3

Ac = As3 + p 7

Ac – debit de afine curățate

As3 – debit de afine sortate

p7 – debit de pierderi afine la sortat

Ac = 77,37 kg

p7 = 0,1 %

77,37 = As3 + x 77,37

As3 = 77,37 – 0,07737

As3 = 77,292 kg afine sortate

Fierbere

CGA + Z = G +W +P

CGA – cantitate afine sortate 3

Z – zahar

G – gem afine

W- apă

PF- pierderi la fierbere

CGA = 77,292 kg

W = 77,292 L

P F= 0,2 %

PF = (CGA + Z )

P F= ( 77,292 + 77,292 )

P F= 0,002 (154,58 )

P F= 0,30916

77,292 +77,292 = G + W + 0,30916

G +W = 154,58 – 0,30916

G +W = 154,27084 kg

Ca – cantitate afine sortate 3

Z –zahăr

P – pierderi

P = 0,2 %

s.u. gem afine = 8%

s.u.zahar = 99%

s.u gem = 65 %

G =

G = 126,98005 kg

W = 154,27084 – 126,98005

W = 27,29079 L/ apă

Se obține 126,98005 kg gem/ zi dar având în vedere că se lucrează 30 zile / an onținem:

126,98 x 30 = 3809,4 kg

Gemul se ambalează in borcane de 120 g astfel obținem:

3809.4/0.20 = 19047 borcane

Dozare

G = DG + p9

G – debit dem de affine

DG – debit de gem dozat

p9 – debit de pierderi gem la dozare

G = 126,98

p9 = 0,1 %

126,98 = DG + x 126,98

DG = 126,98 – 0,12698

DG = 126,85302 kg gem dozat

Închidere

DG = DÎ + p10

DG – debit gem dozat

DÎ – debit gem dozat și închis

p10 – debit de pierderi gem la închiderea borcanelor

DG = 126,85302

p10 = 0,1%

126,853 = DÎ + x 126,853

DÎ = 126,853 – 0,126853

DÎ = 126,72615 kg gem de afine dupa inchiderea borcanelor

Pasteurizare

DÎ = DP +p11

DÎ – debit de gem de afine dozat și închis

DP – debit de gem pasteurizat

P11 – debit de pierderi la pasteurizarea gemului de afine

DÎ = 126,72615 kg gem

P11 = 0,1 %

126,72615 = DP +x 126,72615

DP = 126,72615 – 0,1267261

DP = 126,59943 kg gem de afine pasteurizat

Condiționare recipiente pline

DP = D GCR + p12

Dp – debit de gem de afine pateurizat

D GCR – debit de gem condiționat recipiente pline

p12 – debit de pierderi la conditionarea recipiente pline

DP = 126,59943 kg gem

p12 = 0,1 %

126,59943 = D GCR + x 126,59943

D GCR = 126,59943 – 0,1265994

D GCR = 126,47284 kg gem, recipiente pline condiționate

Etichetarea

D GCR = DE + p13

D GCR – debit de gem, recipiente pline condiționate

DE – debit de gem etichetate

p13 – debit de pierderi la etichetare

D GCR =126,47284 kg gem

p13 = 0,1%

126,47284 = DE + x 126,47284

DE = 126,47284 – 0,1264728

DE = 126,34637kg gem etichetat

Depozitate

DE = DD + p14

DE – debit de gem etichetat

DD – debitul de gem depozitat

p14 – debit de pierderi la depozitare

DE = 126,3463 kg gem

p14 = 0,1 %

126,3463 = DD + x 126,3463

DD =126,3463 – 0,1263463

DD = 126,22003 kg gem depozitate

4.1.Bilanț borcane

Se asigură un necesar de 634 de borcane, pe zi în vederea prelucrării și obținerii gemului de afine.

Durata de lucru 30 zile

1.Recepție borcane

B = BR + p1

B – borcane, buc.

BR – borcane recepționate

p1- pierderi borcane la recepție

B = 649 buc

p1 = 0,1%

649 = BR +x 649

BR = 649 – 0,649

BR = 648,35 buc borcane recepționate

2.Depozitate temporar

BR = BD + p3

BR – borcane recepționate

BD – borcane depozitate

p3 –pierdedi borcane la depozitare

648,35 =BD + x 648,35

BD = 648,35 – 0,648

BD = 647,70 buc borcane depozitate

3.Spălare

BD = BS + p3

BD – borcane depozitate

BS – borcane spălate

p3 – pierderi borcane la spălare

647,70 = BS +x 647,70

BS = 647,70 – 3,23

BS = 644,46 buc borcane spălate

4.Dozare, umplere

BS = BDU + p4

BS – borcane spălate

BDU – borcane umplute

p4 – pierderi borcane la umplere

644,46 = BDU + x 644,46

BDU = 644,46 – 6,44

BDU = 638,01 buc borcane umplute

5.Închidere

BDU = BÎ + p5

BDU – borcane umplute

BÎ – borcane închise

p5 – pierderi borcane la umplere

638,01 = BÎ + x 638,01

BÎ = 638,01- 0,63

BÎ = 637,37 buc borcane inchise

6.Pasteurizate

BÎ = BP + p6

BÎ – borcane închise

BP – borcane pasteurizate

p6 – piederi borcane la pasteurizare

637,37 = BP + x 637,37

BP = 637,37 – 0,63

BP = 636,73 buc borcane pasteurizate

7.Borcane condiționate

BP = BC + p7

BP – borcane pasteurizate

BC – borcane condiționate

p7 – piederi borcane la condiționat

636,73 = BC + x 636,73

BC = 636,73 – 0,63673

BC = 636,09 buc borcane condiționate

8.Borcane etichetate

BC = BE + p8

BC – borcane condiționate

BE – borcane etichetate

p8 – pierderi borcane la etichetat

636,09 = BE + x 636,09

BE = 636,09 – 0,63609

BE = 635,45 buc borcane etichetate

9.Depozitare

BE = BD + p9

BE – borcane etichetate

BD – borcane depozitate

p9 – pierderi borcane la depozitat

635,45 = BD + x 635,45

BD = 635,45 – 0,63545

BD = 634,81 buc borcane depozitate

Sistematizarea tabelară a materiilor intrate și ieșite în fluxul tehnologic

5. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA UTILAJELOR ÎN REALIZAREA PRODUSULUI

Mașina de spălat cu dușuri

Mașinilr întrebuințate pentru spălarea materiilor prime dat fiind diversitatea lor sunt de diferite construcții.

Se folosesște pentru spălarea fructelor și legumelor cu textură moale și care nu necesită o spălare intensă

Spălarea se realizează numai prin stropire. Afinele se introduc în coșul mașinii de unde sunt preluate transportor, ce trece fructele pe sub bateria de dusuri. Banda este acționatã de un electromotor prin intermediul unui tambur de antrenare. Presiunea apei nu trebuie sã depãșeascã 2 atmosfere, deoarece în caz contrar poate afecta integritatea fructelor.

Cazan duplicat cu agitator

Cazanul duplicat cu agitator este folosit atât la opărire cât si la fierbere.

Cazanul duplicat este prevăzut cu supapă de siguranță manometru. După indicațiile manometrului se reglează regimul de alimentare cu abur.

Fierberea-concentrarea este operația de bazã în procesul tehnologic de obținere a gemurilor. Descãrcarea aparatului la sfârșitul operației se face prin cãdere liberã direct în rezervorul mașinii de dozat produse vâscoase, respectiv în dozatorul de sirop.

Autoclavă verticală

Autoclava verticală este un cilindru construit din tablă de oțel, calculat să reziste la o presiune de 5 at.

Introducerea aburului se face pe la partea inferioară, printr-o conductă care se prelungeste în interiorul autoclavei cu un barbotor în cruce sau în spirală. Răcirea se efectuează lent.

Manometru este în legatură cu autoclava prin intermediul unui ventil cu trei căi care servește la eliminarea apei din țeava de legătură ânainte de a lua presiunea, protejânu-l de șocurile puternice. În interior, autoclava este prevăzută cu o consolă în formă de cruce sau cerc, pe care se așează coșurile cu recipiente.

[NUME_REDACTAT]

Aceste cuve sunt folosite pentru a transporta afinele de la distribuitor in depozitul de recepție sau în depozitul in care se vor depozita temporar afinele, pana cand vor fi procesate.

Boiler electric

Specificatii:

Capacitate: 150 L

Putere nominala: 1500 W

Alimentare cu energie electrica: 220 Vca 50 [NUME_REDACTAT] neta: 35 kg

Dimensiuni:

Inaltime: 1235 mm

Diametru: 440 mm

Clasa protectie: IP24

Presiune maxima de lucru: 8 bar

Timp incalzire (20 – 55grdC): 4,15 h,min
Grosime tabla: 1,8 mm

Grosime izolatie: 18 mm

Cap. VI Măsuri de protecție și igienă

Conceptul de ,,Igienă” implică toate măsurile necesare pentru producerea de alimente sigure și sănătoase, referindu-se în principal la decontaminarea și prevenirea contaminării pe lanțul alimentar.

6.1. Protecția muncii în industria conservelor

Echipamnetul de protecție sanitară trebuie să cuprindă:

Mânuși din latex

Bonetă bufante din material nețesut

[NUME_REDACTAT] din polipropilenă

Botoșei din pvc, acoperă încălțămintea

Echipamentul de protecție sanitară trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să acopere îmbrăcămintea și părul

Să fie de culoare albă

Să fie întreținut curat prin spălare ușoară

Să fie impermeabil în părțile unde vine în contact cu umezeala

Pentru a preîntâmpina accidentele este necesar ca:

amplasarea instalațiilor și utilajelor se va face în funcție de fluxul tehnologic cel mai rațional;

muncitorii care lucrează la mașini vor fi instruiți;

utilajele și mașinile vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranță, supraveghere, semnalizare și control manometre, supape;

pârghiile și manetele de comandă trebuie să fie vizibile și ușor de manevrat;

6.2. Igiena în industria conservelor

Igiena personalului

Examenele medicale sunt reglementate de legislația sanitară în vigoare având o importanță deosebită pentru prevenirea transmiterii unor boli contagioase de la eventualii purtători la produsele alimentare și apoi la consumatori.

La angajare și periodic se fac următoarele examene medicale:

Examen clinic general : semestrial

Examen coproparazitologic: anual

Examen coprobacteriologic: anual

Igiena individuală reprezintă starea de curățenie a întregului corp și a îmbrăcă,imtei, care se impune atât pentru a preveni contaminarea alimentelor, cât și pentru a păstra starea de sănătate a operatorilor.

[NUME_REDACTAT] de producție și anexele beneficiază de iluminat natural și artificial. Întensitatea luminoasă trebuie să fie suficientă pentru buna desfăsurare a activități, este necesar ca sistemul de iluminat să nu modifice culoarea produsului.

[NUME_REDACTAT] de ventilație este format din ventilație mecanică și ventilație naturală.

Acesta asigură:

Direcția de acțiune a curenților de aer de la zonele curate spre cele murdare

Protejarea eficientă împotriva contaminaților, prin dotarea tuturor orificiilor cu sistem de admisie și exhaustare a aerului

Pavimentul (pardoseala)

Pardoseala trebuie să respecte cerințele igenice cum ar fi:

Să prezinte finisaje antiderapante

Să fie ușor de spălat și dezinfectat

Să permită circulația în condiții de siguranță

Aprovizionarea cu apă

Unitățile de industri alimentară sunt mari consumatori de apă. Apa folosită în aceste unități trebuie să fie potabilă, adică să corespundă din punct de vedere senzorial, fizico-chimice și microbiologic standerdelor în vigoare. Alimentarea se face din rețeaua centrală de distribuție a localități. În lipsa acesteia, unitățile trebuie să-și asigure surse proprii din puțuri de mare adâncime sau din râurile și lacurile cu apă dulce din apropiere, dupa o prealabilă tratare

Igienizarea utilajelor

Succesiunea operațiilor de igenizare a utilajelor:

Demontarea utilajelor

Îndepărtarea depozitelor voluminoase și a resturilor de pe pardoseală cu jet de apă

Aplicarea soluției de pășare, cu jet cu presiune mare

Clătirea cu apă

Aplicarea agentului dezinfectant

Clătirea cu apă fierbinte

Curățarea finală a pardoselelor și a canalelor de scurgere

Agenți chimici de spălare:

Substanțe alcaline – NaO2

[NUME_REDACTAT] lichid

Cloraminele organice (sare de sodiu)

Igenizarea ustensilelor și a utilajelor mobile

Se realizează intr-un spațiu special de spălare. Spăalarea se realizează în mai multe etape:

[NUME_REDACTAT] cu detergenți

Spălarea pentru îndepărtarea detergenților

După clătire cu apă rece, ustensilele se pun la scurs pe grătare de inox.

6.3.Managementul deșeurilor

În spațiile de producție, reziduurile solide sunt colecvtate în recipiente de capacitate mică, confectionate din materiale impermeabile, care se închid etanș, cu capace proprii ce pot fi ridicate cu o pedală de picior. Acestea vor fi golite în containere metalice. După golire, recipientele trebuie spălate și apoi bine dezinfectate cu o soluție de clorură de var 15-20%.

6.4. Combaterea dăunatorilor

Dezinsecția este ansamblul de acțiuni prin care se urmărește combaterea artroopodelor, ce transmit boli infecțioase și parazitare, degradează produsele alimentare.

Combaterea a insectelor se bazează pe utilizarea unor substanțe chimice, numite insecticide.

Deratizarea este ansamblul de măsuri care urmăresc combaterea rozătoarelor dăunătoare. Combaterea propriu-zisă a rozătoarelor se poate realiza prin mijloace mecanice (capcane), chimice (raticide) și biologice (dușmanii naturali).

VII. Calculul eficientei economice

7.1 Determinarea suprafeței construite a secției

Tabel 7.1 Determinarea suprafeței construite a secției

Total suprafață construită: 442 m²

Valoarea pentru 1 m² suprafață construită: 2000 RON

Valoarea clădirii: 442 x 2000 = 884000RON

7. 2 Lista utilajelor care necesită montaj

Tabel 7.2 Lista utilajelor care necesită montaj

Cheltuieli de montaj=0.5% 54100RON= 270,5RON

Cheltuieli de transport=2.7% 54100 RON= 1460,7RON

Total=55831,2RON

7.3 Lista utilajelor care nu necesită montaj

Tabel 7.3 Lista utilajelor care nu necesită montaj

7.4 Fondul total de investiții

Tabel 7.4 Fondul total de investiții

Total investiție: 967448 RON

7.5 Lista consumului de materii prime și auxiliare

Tabel 7.5 Lista consumului de materii prime si auxiliare

7.6 Lista consumului de utilități

Tabel 7.6 Lista consumului de utilități

7.7 Lista personalului

Tabel 7.7 Lista personalului

7.8 Calculul fondului de retribuție

Șomaj=1% 5200 = 52 RON

Asigurare de sănătate=10% 5200 = 520 RON

Impozit pe salariu=16% 5200 = 832 RON

Taxe=30% 5200 = 1560 RON

7.9 Determinarea costului produsului

Tabel 7.9 Costul produsului

unde:

A = amortizarea utilajelor productive

V = valoare utilaj (RON)

D = durata de serviciu (ani)

Amortismentul = Aclădire + [NUME_REDACTAT] = 884000 / 50 = 17680 lei/an = 48,43 RON/zi

Autilaje = 55831,2 / 10 = 5583,12 lei/an = 15,29 RON/zi

Amortismentul = 48,43 +15,29= 63,72

Totalul cheltuielilor pentru realizarea producției proiectate se calculează cu relația :

Tc = Amt + Vm + Cu + Cp, unde:

Vm – valoarea materiei prime și auxiliare;

Cu – cheltuieli pentru utilități;

Cp – cheltuieli cu personalul.

Tc = 63,72 + 79997,4 + 4955,5 + 5200

Tc = 90216,62 RON

Costul pe unitatea de producție se determină cu relația:

C = Tc /N

N – număr bucăți

C = 90216,62/ 19047 = 4,73 RON

Ținând cont de rata rentabilității (125%)și de T.V.A.(24%), se determină prețul de vânzare al produsului:

Pvp = 4,73 + 1,12 = 5,8 RON

7.10 Calculul unor indicatori sintetici de eficiență

Se vor calcula următorii indicatori sintetici de eficiență economică profit, cifră de afaceri, termenul de recuperare a investiției.

Se calculează venitul:

V = Pvp x N;

N – numărul de bucăți de produs pe zi

Pvp – prețul de vânzare al produsului:

V = 5,8 x 19047 = 1104726 RON

Profitul brut se obține din diferența dintre venit și cheltuieli:

Pb = V – [NUME_REDACTAT] = 1104726 –90216,15 = 20256,45 RON

Bibliografie

http://www.politicalocala.ro/infocons-consiliul-judetean-sibiu-campionul-consumului-la-apa-si-energie.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Afin

http://parohiaortodoxanouroman.blogspot.ro/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_reformat%C4%83_din_Sibiu#mediaviewer/Fi%C8%99ier:Biserica_reformata_din_Sibiu.jpg

http://blogdespregeografie.blogspot.ro/2009/11/sibiu.html

http://obiective-judetul-sibiu.viaromania.eu/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Sfatului_din_Sibiu

http://www.deporom.ro/boilere/termoelectrice/boiler-electric-ferroli-calypso-te-150.html

(1)http://www.ziare.com/articole/afine+beneficii

[NUME_REDACTAT] – tehnologii în industria alimentară- editura Universități .. transilvania,, Brasov

conf. dr. ing [NUME_REDACTAT] + Tehnologia conservelor vegetale + Materii prime, axiliare, ambalaje- editura Universități ,,[NUME_REDACTAT],, sibiu 1997

i. Novestschi, O. Drăgici, – tehnologia conservelor mixte -editura univesității lucian blaga din sibiu 2003

[NUME_REDACTAT], Monografie, [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 1981.

Conf.dr.ing [NUME_REDACTAT] – Cultura arbuștilor fructiferi – MAST 2000

C.Stan – Scoala poporană din Făgăras și de pe Târnave, vol I