Valoarea instructiv – educativă a basmului [615259]

Universitatea „Lucian Blaga”Sibiu
Facultatea de Științe socio -umane
PIPP, an I , ID
Istoria Pedagogiei
Student: [anonimizat] , narațiune în proză îndeosebi, și mai puțin în versuri, în
care întâmplări reale se împletesc cu cele fantastice, fiind puse pe seama unor personaje reale
sau supranaturale, ce reprezintă binele și răul, aflate într -un conflict finalizat întotdeauna cu
victoria binelui.
În primul rând, în basm e apare ca mod de expunere predominant narațiunea. Apar
întâmplări reale, obișnuite , care se împletesc cu ce le fantastice. În basmul ”Cenușăreasa” se
povestește despre un om bogat, căruia îi moare nevasta, se recăsătorește cu o femeie care avea
două fete. Ele o țin pe sora vitregă la distanță, obligând -o să facă cele mai anevoioase treburi:
să care apă, să aprindă focul, să facă de mâncare, să spele rufele, să ale agă bob cu bob lintea și
mazărea aruncate în cenușă.
Geloase pe calitățile surorii vitrege, pe care o alungă din odaia lor, îi iau ”straiele ”
frumoase și o trimit să doarmă în cenușă, lângă vatră, numind -o disprețuitor ”Cenușăreasa”,
pentru că este plină de cenușă. Când împăratul dă vestita petrecere și fata orfană se roagă de
mama ei vitregă s -o lase și pe ea la bal, aceasta refuză, dându -i să aleagă, în două rânduri,
lintea ”bob cu bob”, dintr -o ”strachină” răsturnată în cenușă. Cu ajutorul păsărilor ce rului
care o ajută reușește să ducă la bun sfârșit treaba începută. Nici de data acesta dorința nu îi
este îndeplinită.
După plecarea mașterei și a surorilor la curte, fata sărmană se duce să plângă la
mormântul mamei sale, invocând alunașul prin versuri c u valoare de ritual magic. Pasărea
albă îi azvârle din alun ”o rochie țesută toată în aur și argint și o pereche de conduri cu
alesături de mătase și argint”. Astfel îmbrăcată merge la bal unde îl întâlnește pe fiul
împăratului care nu se desparte de ace asta toată seara. Reușește să plece nevăzută de la
petrecere și ajunge acasă unde e găsită de mașteră și surorile vitrege în cenușă, lângă vatră. A
doua zi petrecerea se porni din nou și Cenușăreasa primi straie și mai frumoase, dănțuiește cu
feciorul împăr atului, reușește să se strecoare din nou în casă. A treia seară, scările palatului
sunt unse cu smoală, iar condurul stâng rămâne înfipt acolo. În ziua următoare prințul ajunge
la casa Cenușăresei cu condurul și spune că o va lua de soție pe cea căreia i s e va potrivi
condurul. Prima care încearcă condurul își taie degetul mare la îndemnul mamei sale, dar cele
două porumbițe îl avertizează pe prinț de păcăleală. La fel se întâmplă și cu cea dea doua fată,
căreia nu i -a încăput călcâiul. Prințul a aflat că m ai există o fată în casă și insistă ca și aceasta
să încerce condurul, care s -a potrivit imediat. Recunoscând fata cu care a dansat trei seri la
rând, a urcat -o pe cal și a plecat cu ea la palat unde au făcut o nuntă ca -n povești.
În ”Prâslea cel voinic și merele de aur”, basmul cuprinde mai multe întâmplări al
căror timp și spațiu nu sunt bine precizate. Ele s -au petrecut cândva, demult, pe tărâmuri
diferite: pe tărâmul acesta și pe tărâmul celălalt (un ținut fabulos, plin de mister, necunoscut),
tărâmul zmeilor populat și de alte făpturi fantastice. De aceea și întâmplările narate sunt reale
și fantastice . Reale pot fi existența împăratului, a fiilor săi, a fetelor de împărat, dorința
feciorilor de a prinde hoțul merelor, invidia fraților mai mari sau că sătoria lui Prâslea cu fata

cea mică. Întâmplările fabuloase domină însă, deoarece de la început aflăm de existența unui
măr care face mere de aur furate de niște zmei cu care apoi Prâslea, ajuns pe tărâmul celălalt,
se luptă. Tot fabuloase sunt și ucidere a balaurului, discuția cu corbul, salvarea eroului de către
zgripsoroaică, transformarea palatelor în mere sau modelarea unei furci de tors și a unei cloști
cu puii din aur.
Se remarcă, de asemenea, prezența ajutoarelor : viețuitoare, plante, obiecte intervin în
desfășurarea acțiunii, sprijinind personajele în învingerea forțelor răului. Astfel, în basmul
”Făt-Frumos din lacrimă”, țânțarul, racul, cutea, peria, năframa, florile vor deține fiecare în
parte rolul său în des fășurarea acțiunii. Mai mult, apariția cifrelor magice (Scorpia are trei
capete, iar Făt -Frumos și calul pleacă la drum după trei zile) constituie și ea o caracteristică a
basmului.
Basmul contribuie la lă rgirea orizontului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor
psihice, la dezvoltarea limbajului sub toate aspectele, la educ area din punct de vedere moral ș i
estetic a copiilor. Prin basm copilul pătrunde î n lumea imaginarulu i, a fantasticului, el
transpunându -se în rolul personajelor, trăind emoții ș i sentimente.
Lumea basmului poate cuceri pe or icine, indiferent de vârstă . Cop ilul este fermecat de
lumea nouă care i se relevă, tânărul se caută și se regăsește în eroii pozitivi, iar vârstnicul se
caută și el printre înțelepții împăraț i ai basmului.
Încer cările eroului poz itiv pentru realizarea binelui îl determină pe copil să aspire la o
viață mai bună și că numai prin trudă, perseverență, optimism ș i curaj po ți învinge.
De aic i se desprinde foarte clar funcția instructiv – educativă a basmului, copiii
învățând să fie întodeauna cinstiți, drepți, prieteni adevărați, exprimând compasiune față de
cei slabi, admirație față de cei optimiști, demonstrând î ncred ere în forț ele prop rii. Ei vor fi de
partea dreptății, adevărului, binelui, detestând nedreptatea, lăc omia, minciuna, îngâmfarea,
răutatea, ura ș i lenevia.
Se pare că basmul își trăiește și astăzi "tinerețea fără bătrânețe" , chia r dacă pe unele
meleaguri dezvoltarea științei și tehnicii i -au închis viața ca povestire orală .
Basmele ogl indesc primele istorii ale relațiilor omenești și ale luptei omului cu forț ele
naturii. Din basme, se desprind î nceputurile luptei dintre cei asupri ți și asupritori – povestesc
despre săraci și bogați, despre răi și buni, reflectă lupta omului cu forțele naturii și relie fează
năzuinț ele oameni lor de a se elibera de ignoranță, de a -și ușura munca și viaț a.
Prin forma introductivă "a fost odată ", bas mul se eliberează de mit în sensul că se
instalează într -o altă ordine temporală, faptul narat avâ nd valoare do ar de trecut.. .problema
capitală a basmului nu o consti tuie fantasticul…ci eroismul și dinamizarea acț iunii.
Basmul e ca un râu î n care se v arsă toate celelalte torente ale culturii populare: mituri,
legende, credințe și practici religioase, concepții despre lume și v iață.
Basmul este o pledoarie pentru valorile inter-umane, pentru bine și frumos, de aceea se
adresează tuturor vârstelor, dar mai ales copilă riei. Ele sunt un excepț ional material literar
accesibil vârstei mici, aduc o prețioasă contribuț ie la dezvoltarea proceselor de cunoaș tere,
proceselor afective și la dezvoltarea personalităț ii copiilor.