Valoarea Designului Pentru Succesul PE Piata A Produsului

VALOAREA DESIGNULUI PENTRU SUCCESUL PE PIAȚĂ A PRODUSULUI

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR

ATL – publicitatea tradițională,

IMM – Întreprinderi mici și mijlocii,

IT – Tehnologii informaționale,

OMT – Organizatiei Mondiale a Turismului,

PR – evenimente de promovare,

SUA – Statele Unite ale Americii,

UE – Uniunea Europeană.

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Obiectivele comunicării și formele posibile de eveniment pentru transpunerea lor în practică……………………………………………………………………………………28

Tabelul 2.2. Clasificarea complexa a evenimentelor…………………………………………31

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. Lucrarea de față își propune să evidențieze importanța unui element fundamental pentru imaginea oricărei țări: designul produsului. În contextul globalizării și acreșterii nivelului competiției în lume, un design puternic, bine administrat decompanie, reprezintă cea mai bună metodă pentru obținerea de avantaj competitiv.

În ultimii ani, procesul de designing de țară a cunoscut o dezvoltare deosebită, reprezentând osoluție pentru creșterea profitului companiilor. Designul își comunică utilitatea, avantajeleși valoarea cu un real succes, astfel încât piața permite să fie vândut la un preț mai maredecât produsele concurente, să câștige loialitatea clienților, să crească valoarea companieicu mult peste nivelul activelor deținute și să își păstreze poziția de vârf chiar și în condițiide recesiune economică.

Adesea, imaginea unei țări este considerată mai valoroasă decât activele pe careorganizaia le are la dispoziie. Designul caracterizează toate tipurile de organizații, acestareprezentând o concretizare sintetică a companiei. Prin urmare, aceasta poateindividualiza: o firmă, un produs sau un serviciu, permiând clientului să le distingă de  altele asemănătoare. Am ales această temă deoarece am fost impresionat de amploarea și dezvoltarea pe care a cunoscut-o în ultimii ani acest element și am decis să aprofundez cunoștințeledobândite în timpul facultății despre acest subiect.

De asemenea, am dorit să realizez o abordare cuprinzătoare și sistematică a procesului de conturare și dezvoltare a designingului, precum și al redesigningului, sprijinindu-se pe mecanismele și politicile demarketing. Totodată, designul, împreună cu procesele de creare și revizuire ale acestuia,are o importanță deosebită atât la nivel microeconomic, influențând acțiunile șirezultatele firmei, cât și la nivel macroeconomic.

Scopul lucrării constă în analiza procesului designingului de țară și managementului acestuia.

Reieșind din acest scop, au fost formulate mai multe sarcini:

Enunțarea istoricului,definițiilor și funcțiilor designului produsului

Delimitarea avantajelor și dezavantajelor designului,

Managementul designului produsului în Republica Moldova

Studierea necesității organizarării de evenimente – partea integrată a promovării țării.

Metodologia lucrării este bazată pe folosirea metodelor de analiză, sinteză și examinare contemporane.

Revista literaturii de specialitate. Repelul teoretic al cercetării îl constituie lucrările fundamentale în domeniul de studiu ale cercetătorilor Republicii Moldova și din străinătate.

Structura tezei corespunde cerințelor ghidului cu privire la elaborarea și susținerea tezelor de licență și constă din introducere, două capitole, încheiere și bibliografie.

Pe parcursul celor doua capitole am încercat să aduc o clarificare teoretică asupra termenilor de design de țară, designingțară de să subliniez importanța designului de țară pentru imaginea unei țări pe plan mondial.

În primul capitol ”Fundamente teoretice cu privire la design de țară” este prezentat un aspectele generale al designului produsului, de asemenea managementului designului produsului în Republica Moldova.

Al doilea capitol, cu titlul „Organizarea de evenimente- partea integrată a promovării țării” conține stabilirea pașiilor necesari ce trebuie parcuși în planificarea evenimentelor, enumerarea tehnicilor și tacticilor utilizate de companii în promovarea prin event marketing și avantajul participarii lor pentru țară în cadrul unui eveniment a designului produselor.

În concluzii, am evidențiat importanța designului de produs pentru orice întreprindere, precum și rolul designurilor produselor în extinderea femonenului de globalizare și efectele majore a utilizării acestuia.

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA VALOAREA DESIGNULUI PENTRU SUCCESUL PE PIAȚĂ A PRODUSULUI

1.1. Evoluția conceptului de design: trăsături caracteristice

Originea cuvântului designvine, potrivit cercetătorilor, dintr-un dialect germanic vorbit de scandinavi și britanici până în jurul secolul al XIV-lea, având întelesul de “aarde”, sau “băț arzând”(designr). Aceasta se referea la practicile comercianților vremii dea inscripționa produsele cu marca proprie, prin ardere. În mod asemănător, cu mai multde 4000 de ani în urmă, egiptenii utilizau marcarea turmelor în scopul evitării furtului.

În perioada medievală, comercianții obișnuiau să-și însemneze mărfurile cudesene simple, cunoscute drept „signa mectorium”, acestea având o dublă însemnătate: în primul rând erau folosite pentru a face dovada posesiei bunurilor care se pierdeau datoritănaufragiilor, atacurilor piraților sau altor incidente; în al doilea rând, aceste simbolurierau folositoare pentru păstrarea evidenței bunurilor de către persoanele neștiutoare decarte. Primele designuri consemnate în emisfera vestică au fost cele Trei Cruci Latine alelui Fernando Cortez, care a debarcat în Mexic în 1519 [4, p. 52].

Breslele meșteșugarilor din Europa și Japonia foloseau “simboluri de producție” pentru produsele lor ca o metodă de a asigura calitatea și proveniența bunurilor necorespunzătoare. În acest fel, simbolul de producție permitea conducătorului unei bresle să excludă un meșteșugar din breaslă în cazul în care calitatea produselor sale nuse ridicau la nivelul cerut. Odată cu Revoluția Industrială și dezvoltarea comerțului, simbolul breslei s-atransformat dintr-un design personal într-un instrument legal generalizat, iar consumatoriifinali au ajuns să intre în contact direct cu producătorii din ce în ce mai puțin. De aceea,în aceasta perioadă au fost adoptate numeroase legi cu privire la falsificare, contrafacereși fraudă.A urmat introducerea mărcii de comerț(trademark), în condiții legale. Acesta protejează bunurile unei companii de falsificare, de contrafacere și de fraudă și areprezentat un pas important în consolidarea importanței designului.

După Al Doilea Război Mondial, odată cu dezvoltarea mass-media, designingul a intrat în “era modernă”, iar televiziunea și publicitatea în general a facut din designuri afaceri de milioane sau chiar de miliarde de dolari [4, p. 53].

Există foarte multe definiții date designului. Unele sunt incomplete, altele suntformulate într-un mod cât mai simplu, pentru a facilita înțelegerea noțiunii de design pentru marea masă a oamenilor, însa majoritatea definițiilor sunt foarte complexe și seadresează persoanelor cu cunoștințe serioase de designing.

Definiția cea mai uzuală și comun acceptată este aceea că un design este un nume,un termen, un semn, un simbol, un desen sau o combinație a acestora, având ca scopidentificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător sau grup de vânzători și diferențiereaacestor bunuri sau servicii de cele ale concurenților [22, p. 100].

Designul și construirea acestuia reprezintă esența procesului de marketing. Deaceea, A. Ries ,consideră că „designurile dețin identități și calități unice, altele decât celeale companiei sau produselor pe care le reprezintă. „Ei și-au transformat numele într-un design”, spunea un analist despre programul de marketing de succes al unei companii”. Definiția care se apropie cel mai mult de așteptările consumatorilor de la un designul este:

„Un design este o promisiune, o idee măreață și așteptările din minteafiecărui consumator cu privire la un produs, serviciu sau companie” . Serviciile și produsele odată identificate transmit o garanție pentru calitate. De aceea, cea maiimportantă trăsătură a unui design este apropierea de public, de consumator. Acesta trebuie să-i ofere clientului siguranță, încredere și cel mai important, calitate [19, p. 41].

Așadar, un design se naște pentru a îndeplini o promisiune, o necesitate existentă și neîndeplinită, omisiune, aceea de a raspunde cat mai eficient posibil nevoilor consumatorilor. Designul și designingul erau în trecut instrumentele marilor companii, care aveauclienți importanți, însă în prezent orice afacere conștientizează importanța designului,ajungându-se până la ideea de design personal. Cel care a inițiat această aparține unui autor un guru al managementului, care a provocat lumea să-și creeze propriul designul produsului Designul nu este o proprietate a companiei, el este o parte integrantă a acesteia;„designul afectează și este afectat de politicile, activitățile, stuctura, cultura și istoriaorganizației. Strategia de dezvoltare a organizației are efect direct asupra designului, la fel cum designul influențează decisiv rezultatele organizației, în funcție de eficiența cu caretransformă obiectivele organizației în experiențe plăcute pentru consumatori”.

Definirea conceptului de design într-un mod complet este foarte dificilă. Designuleste un concept cu o complexitate deosebită, cu un anumit grad de abstractizare care facedificilă înțelegerea semnificațiilor acestuia de către consumatori. De aceea, autorul [9, p. 67] a definit designul produssului prin ceea ce NU este acesta, lăsând un grad mai mare de libertate și subiectivism în înțelegerea noțiunii de design al produsului.

Designul reprezintă valoarea și importanța pe care clienții le-o acordă produselor -și aici nu e vorba doar de consumatori ci și de clienții interni și de acționari – și nu o proprietate a organizației. Forma fizică a designului, marca, reprezintă proprietateaorganizației și este înregistrată legal în cadrul autorităților specializate din fiecare țară [9, p. 68].

Designurile produselor sunt dificile de diferențiat pe baza caracteristicilor lor și a produselor pecare le reprezintă. O metodă de diferențiere o reprezintă legatura designului cu ocaracteristică sau un set de caracteristici care nu formează produsul însuși, ocaracterisitcă extrinsecă a autorului denumește această caracteristică sau atribut cafiind designul. Așadar, designul este orice semn care este capabil să deosebească bunurile  sau seviciile unei companii de celelalte bunuri sau servicii de pe piață. De asemenea, unul dintre autori pune accent și pe semn și deosebire. Motivul pentru care designurile au devenit foarte imprtante este acela că „designurile puternice construiesc marile afaceri și asigură companiilor succesul pe piață.Pe măsură ce produsul sau serviciul devine mai greu de identificat, pe măsură cecompetiția creează opțiuni sau alternative infinite, diferențierea devine imperativă. Și celmai bun mod de diferențiere este un designul produsului Misiunea de bază a designului este să diferențieze: compania, produsul sauserviciul de ceilalti din mulțime, în condițiile în care membrii respectivei mulțimi suntasemănători. Diferențierea se bazează pe conceptul de singularitate, care creează înmintea unui potențial client percepția că pe piață nu există un produs asemănător  produsului tău [14, p. 101].

Principala misiune a unui design de produs este aceea de a atrage consumatori noi și de a-i păstra pe cei existenți. De aceea, trăsăturile principale ale designurilor duc, pe de o parte laideea de forță, notorietate, iar pe de cealaltă parte la ideea că un design este un instrument social de care dispune organizația, prin intermediul căruia împărtășește publiculuiinformații, obiective, convingeri. Principalele trăsături ale unui design sunt urmatoarele:

• Atributele – sunt însușirile esențiale ce caracterizează un designul produsului Pentru aexemplifica, Mercedes-Benz sugerează ideea de masină luxoasă, bine consbine construită,durabilă, performantă, rapidă ș.a.m.d. [31] .

• Beneficiile – reprezintă importanța atributelor în ochii consumatorilor. Aceștia nucumpără atributele, ei cumpără beneficiile date de aceste atribute.

• Valorile – se referă la principiile de bază care au dus la formarea designului și seaseamănă atributelor, doar că sunt orientate mai mult către companie, către producător.

•Cultura – un design puternic duce de cele mai multe ori la formarea unei culturi proprii în jurul acestuia, sau invers, un design împrumuta valorile culturale alemediului în care a fost creat și s-a dezvoltat (Ex: Mercedes reprezintă culturagermană: eficiență, organizare, calitate)

•Personalitatea – un design este de fiecare dată asociat unor anumite categorii de persoane, de obiecte, de servicii, fapt ce duce la crearea unei personalități a designului respectiv (Ex: Un Mercedes este asociat unei persoane importante, aflate la conducerea unei organizații).

•Consumatorul – un design sugerează tipul de consumator care cumpără șiutilizează acel produs (Ex: este surprinzător să vezi o persoană tânără conducândun Mercedes, însa e normal ca la volan să se afle cineva trecut de prima tinerețe).Totodată, consumatorii sunt cei care respectă valorile, cultura și personalitateaunui designul produsului

Un design puternic are de înfruntat numeroase provocări pe piață, deoarece dezvoltarea strategiilor de designing și redesigning a crescut în complexitate și în eficiențăîn ultimele decenii. Astfel, misiunea designbuiler-ilor devine din ce în ce mai dificilă, iar unul din puținele elemente care pot ușura procesul de designing este tipul produsuluiasupra căruia se construiește designul [22, p. 100].

Pe măsura ce produsul devine intangibil, designulacelui produs devine mai greu de construit și oferă o garanție mai mică a reușitei. În acestfel, designurile de produs sunt cele mai simple designuri; urmează designurile produselor dedimensiuni mari sau valoare mare: case, terenuri, mașini și alte produse de lux; în capătulsuperior al acestei clasificării stau designurile de servicii.

1. Designurile de produs – se referă la bunuri de larg consum: alimente, produse de îngrijire personală sau îmbrăcăminte – și sunt caracterizate prin costuri reduse-deoarece se adresează unor nevoi elementare ale consumatorilor, printangibilitate, prin usurința și frecvența ridicată cu care sunt achiziționate produsele.

2. Designurile produselor de dimensiuni și valoare mare – se referă la case, terenurimașini și produse de lux, iar caracteristicile care le diferențiază de cele din prima categorie sunt costurile ridicate și o frecvență scăzută a achiziției, fapt care ducela decizii de cumpărare luate cu mult mai multă atenție.

3.Designurile de servicii – stau la capătul superior al clasificării deoarece este foartegreu sa creezi un design pentru ceva ce nu poți atinge. Acest lucru aduce îndiscuție ideea de încredere într-un designul produsului În plus, designurile de servicii trebuie săse concentreze pe a fi relevante, trebuie să descopere nevoile și așteptările tuturor clienților pentru a putea oferi satisfacție. Totodată, serviciile, spre deosebire de produse, sunt livrate direct consumatorului [22, p. 101].

Cât de puțin se știe despre subiectul design de servicii. “În afarăde câteva “clișee” cum ar fi <designul de produs este despre produs, pe când designul deservicii este despre oameni>, nu prea găsesc interlocutori gata să accepte că publicitatea,spre exemplu, nu este un vector principal de construcție și management al designului deservicii (precum în cazul designului de produs).

Că este mult mai complex și mai greu decontrolat construcția și managementul unui design de servicii decât a unuia de produs. Șică ceea ce știm din marketingul clasic – să spunem, are puțină relevanță pentru marketingul serviciilor.

În societatea contemporană, o societare a informației și a vitezei, designulreprezintă pentru producător un semnal privitor la acțiunile desfășurate, la strategie și lamodalităti de obținere a avantajului comparativ. Așadar, un design joacă o serie de roluriesențiale pentru existența companiei:

1)Un design identifică producătorul și/sau vânzătorul

2)Un design protejează atât producătorul, cât și consumatorul în fața competitorilor și a tentativelor de falsificare.

3)Un design pune pe plan secund rolul jucat de preț în decizia de cumpărare

4)Un design accentuează diferențierea de produsele concurente și de celea semănătoare

5)Un design oferă producătorului oportunitatea de a atrage clienți loiali, care se vor dovedi ulterior profitabili pentru acesta. Totodată, clienții loiali conferă producătorului un suport pentru realizarea de programe de marketing eficiente.

6)Un design creează oportunitatea de a introduce pe piața noi produse, care sa fieasociate acelui designul produsului

7)Un design ajută prioducatorul să creeze o cultură organizațională puternică,încurajând dezvoltarea profesională a angajaților.

Semnificația principală a unui design de succes este  încrederea cu care estecreditat de consumatori. Satisfacția primită în schimbul achiziției unui bun sau serviciueste principala motivație în decizia de cumpărare. Există 3 factori care redau încredereaconsumatorului într-un design [6, p. 78]:

-Imagine (expunere publică);

-Fiabilitate;

-Satisfacție;

Imaginea este un factor esențial: cu cât un design are o expunere publică mai mareși o prezență păstrată vie în memoria publicului, cu atât încrederea va crește, având unefect pozitiv și asupra celorlalți doi factori, fiabilitatea și satisfacția.

Fiabilitatea este un factor ce ține de aspectul calitativ al designurilor și este folosit pentru diferențierea între produsele similare.

Satisfacția este privită ca o consecință a fiabilității și are un efect hotărâtor petermen lung, influențând deciziile de cumpărare ale publicului și puterea designului.

În esență, un design îl identifică pe vânzător sau producător – poate fi un nume, odenumire comercială, o emblemă sau un alt simbol. Un design este promisiunea unui vânzător de a le furniza cumpărătorilor , în mod constant, un anumit set de atributecaracteristice, avantaje și servicii. Mărcile foarte bune comunică o garanție a calității.

Dar o marcă este un simbol chiar mai complex decât atât. Cele mai durabile semnificații ale unui design sunt valorile pe care le invocă,alături de cultură și personalitate. Aceste trei dimensiuni definesc însăși esența unui designul produsuluiChiar dacă organizațiile investesc milioane de dolari în campanii de comunicareale designului, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul asteptărilor,daca se poate achita de promisiunea pe care o face clientului [5, p. 80].

Designingul este procesul de creare și de întreținere a unui design, în special prinintermediul publicității. Designingului îi trebuie acordată o atenție foarte mare , trebuiegândit minuțios pentru că rezultatul designingului , designul în sine , este prima și poate principala metodă de comunicare și interacționare cu potențialii clienți. Designul realizează o relația comunicațională și cu mediul intern al firmei, căci, imaginea de marcă stârnește mândria, recunoașterea, apartenența angajaților la comunicarea corporativărealizată de către aceasta [7, p. 82].

„În jurul unui design se țese un sistem complex de legături ce contribuie lacomunicarea valorilor pe care o companie le creează. Un design se construiește plecând dela un logo și un slogan, dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile comunicaționale prin care acesta este comunicat și promovat: direct, spoturi audio-video, ad print-uri, bannere sau bannere online, postere, cataloage, corespondență directă.

Transformarea pieței produselor, orientarea sa spre satisfacția clientului, a condusspre mutații majore și în comunicarea prin designing. “Dacă la începutul economiei de piață românești era suficient să dai un nume propriului produs și apoi să-l înregistrezi camarcă, astăzi, datorită comunicării globale și internaționalizării piețelor, designing-ulnecesită o muncă de cercetare extrem de laborioasă. Comunicarea prin Internet vine săcomplice și mai mult ecuația.

Site-urile de prezentare sunt tot mai sofisticate,audiovizualul intervenind în designul on-line într-o formă de comunicare extrem deconcentrată. Aici, imaginea, sunetul și culoarea sunt cele ce fac „regulile jocului” pe piețe. Puterea unui design stă în ceea ce consumatorii cunosc, simt, văd și aud despre un design ca rezultat al experienței lor de-a lungul timpului.Comunicarea prin designing se poate realiza prin intermediul unor strategiiintegrate la nivelul întregii companii. Cei zece pași importanți, identificați de A. Cheinic,în design-management și pe care comunicarea corporativă ar trebui să-i aibă în vedere,conduc spre realizarea unui sistem comunicațional integrat. Aici un rol important revineimplementării programelor de marketing în companie, în așa fel încât, analiza feed-back-ului mesaj publicitar – piață, să se adapteze semnalelor oferite de aceasta din urmă [9, p. 107].

Cei zece pași în design – management ar fi

-dezvoltarea comunicării corporative : istoricul și evoluția firmei; obiectivele manageriale și marketingul produselor; strategia firmei pe termen scurt și lung;

-analiza concurenței : poziționarea produsului pe piață și locul său în raport cu celesimilare ale concurenței; lista valorilor ce caracterizează produsul firmei șisegmentul de piață căruia ne adresăm;

-comunicarea cu mediul extern : dezvoltarea comunicării cu clienții, importanța designului în rândul diferitelor categorii de populație;

-dezvoltarea strategiei de designing  : analiza detaliată a impactului comunicaționalal produsului în cadrul pieței și al firmei;

-integrarea produsului prin designing pe piață : comunicarea poziției designului pe piață, dezvoltarea relațiilor cu publicul; obținerea atașamentului, loialității angajaților în susținerea strategiei firmei;

-dezvoltarea unui sistem integrat de comunicare: implementarea propriu-zisă astrategiei de designing prin integrare a acesteia în departamentele de marketing șicomercial al firmei; notorietății sale concomitent cu strategia de crestere avanzarilor 

-executarea unui design creative : asigură dezvoltarea mărcii produsului, creștereanotorietatii sale concomitent cu cresterea vanzarilor.

-continuitatea strategiei de designing în firmă  : ansamblul eforturilor comunicaționale prin intermediul mass-media ce trebuie caracterizate de coerență,unitate și continuitate; extinderea sloganului / mesajului comunicațional al designului la nivelul campaniilor promoționale, de-a lungul întregii game de produse.

Putem observa că până la crearea propriu-zisă a unui design, orice companietrebuie să treacă printr-o succesiune de etape esențiale pentru asigurarea succesului pe piață a designului nou creat. Un element important îl constituie pregătirea pentru intrarea pe piață a designului. În acest sens, compania are obligația să-și dezvolte comunicarea,atât cea internă cât și cea externă, să cerceteze piața și concurența pentru a putea întocmimai târziu o strategie competitivă de designing. Abia după parcurgerea acestor pași, designul poate apărea pe piață și se poatedezvolta, prin publicitate, obținând creșterea vânzărilor și o poziție de piață cât mai bună.Însa acesta nu este finalul stategiei de design-management, deoarece compania trebuie săcontinue întărirea designului prin dezvoltarea strategiei de designing aleasă, prin perfecționarea acesteia și printr-o comunicare cât mai eficientă, în special prin obținereaunui feedback cât mai eficient din partea clienților [9, p. 109].

1.2. Instrumente de creare a designului și sloganului produsului

Fenomen cît se poate de natural, diferențierea prin identificare este unul dintre motoarele sociale care a dat naștere de-a lungul timpului la comunități, partide politice, țări sau brănduri de produse.

Designul de produs implică o strategie, o modalitate de a planifica, „e ceea ce ar trebui politicienii să fac e aura pozitivă a unei organizații. Se vorbește despre dezvoltare economică, infrastructură, educație, politică. Daca toate sunt prezente, atunci produsul e bun, dar tot nu e de ajuns. Oamenii trebuie să știe despre acest produs, să creadă în el și teoria să se confirme in practică.”[22, p. 56]

Un design de țară „trebuie să răspundă la două obiective majore:

să creeze o imagine unitară și atractivă pentru exterior (turiști oameni de afaceri, investitori etc.) și

să permită un proces de terapie socială, asanare morală și dezvoltare spirituală, prin crearea unui traseu psihosocial prin care națiunea respectivă să se regăsească (acest traseu sa conține un punct de plecare reprezentativ, precum și o promisiune sau o viziune de tip expectativ care să fie, în aceeași măsură, așteptată și acceptată de către membri nației.

Numele designului este unul dintre atuurile cele mai importante, fiind fundamental pentru piată. Identificarea unui nume pentru un design a devenit atât de importantă, încât unele agentii nu se ocupa decât cu asa ceva. Unele nume au derivat din denumirea companiei în timp ce altele au fost inventate de către agențiile de publicitate sau chiar de către proprietarul designului – câteodată, chiar de către directorul general. Un nume bine ales poate aduce succes, dar, pe de altă parte dacă compania nu are rezultate bune, atunci nici măcar cel mai ,, bun nume ’’ nu poate salva compania de un esec. Numele este doar o parte a identitătii designului [14, p. 45].

Logoul este un simbol vizual pe care un design sau o companie îl folosesc pentru a se identifica în fata consumatorilor. El poate fi un simplu element grafic sau chiar un cuvânt. În al doilea caz este vorba de un logotip. Cele mai multe logotipuri au o componentă lingvistică si una plastică. Logotipurile reduse la a doua componentă nu există. Oricât de simplu ar fi desenul ales de o firmă, aceasta nu-si va putea crea si impune doar prin el o identitate. Adesea logotipurile au si sloganuri.[14, p. 50]

Sloganul sau Tag line-ul este ,,o propozitie scurtă folosită împreună cu un design sau un logo’’. Un slogan se modifica de-a lungul timpului atunci când se initiază o nouă campanie, când se angajează o nouă agenție de publicitate sau când sloganul si-a îndeplinit menirea si nu mai are niciun rost să fie folosit în continuare. Uneori, unele slogane se întipăresc în mintea consumatorilor si chiar ajung să facă parte din subcultură. În situatiile ,,când oamenii ajung să citeze un slogan, dar nu pot numi designul’’, cel mai bine este să se renunțe la acel slogan.
Paleta de culori. Fiecare culoare are o anumită semnificație care variază în funcție de cultură (albul este funerar în Orient, dar simbol al fericirii mariajului în Occident etc.). Fiecare culoare printr-un efect de sinestezie provoacă o anumită percepție de calitate, lejeritate, forță, prestigiu, feminitate sau masculinitate. Studiile de specialitate au demonstrat că alegerea unei anumite culori pentru ambalaj influențează percepția asupra calităților produsului. De exemplu aceeași cremă de față a fost percepută diferit atunci când a fost ambalată într-un recipient roz față de un recipient albastru (prima a fost considerată delicată, cea de a doua mai dură când era vorba de fapt de același produs cosmetic). Fiecărei culori i se asociază o valoare particulară.

În funcție de sex preferințele sunt următoarele: la femei albastrul și roșul, la bărbați albastrul și verdele. Tinerii preferă culorile strălucitoare, roșul și galbenul, iar persoanele mai în vârstă tentele blânde, culorile închise și de o mai slabă intensitate. Persoanele nu foarte cultivate au predileție pentru culorile vii, precum roșul și portocaliul; persoanele cu un nivel social și cultural ridicat preferă culorile mai reci, tentele dulci și nuanțele. Un design este suficient de puternic pentru a putea fi identificat numai după culoare? O singură culoare ajută la identificarea designului, la diferentierea produsului pe piată. (de exemplu firma Orange) Culoarea în sine este de asemenea un element al identitatii care face diferenta pe piată. Un design ar trebuie să folosească o culoare care să fie opusul celei folosite de cei mai mari competitori ai săi [22, p. 56].

Importanța designului produsului

– Un produs este creat într-o fabrică; un design este cumpărat de către consumatori.

– Un produs poate fi copiat de competitori; un design este unic.

– Un produs poate să se învechească rapid; un design de succes nu are vârstă.”

Una din misiunile de baza ale designului este sa diferentieze (compania, produsul sau serviciul) de ceilalti din multime. Chiar daca, si cu atat mai mult cu cat, in multimea respectiva membrii sunt foarte asemanatori. Diferentierea se bazeaza peconceptul de singularitate, care creeaza in mintea unui potential client perceptia ca pe piata nu exista un produs asemanator produsului tau.

Între design și marcă există diferențe ele având semnificații diferite. Așa cum preciza unul dintre autori „chiar și în limba engleză se folosesc la rigoare cuvinte diferite (trademark și design). Astfel, marca (trademark) – înregistrată sau nu – este semnul unic care diferențiază oferta unui comerciant de a celorlalți. Cu respectarea unor condiții minime și cu plata unei sume relativ modeste, orice cetățean poate înregistra o marcă, devenind astfel proprietarul acesteia. Pe de altă parte, design-ul este (într-una din posibilele lui definiții) totalitatea legăturilor fizice și emoționale create între un produs de notorietate și actuali/potențiali consumatori, public. În limbaj tehnic, design-ul este un activ necorporal pe care anumite sisteme contabile îl admit chiar în bilanț”.

Design-ul face ca vânzarea să fie mai ușoară, pentru că consumatorii cumpără de la firmele pe care le știu și le plac, de la firmele în care au încredere [23, p. 45].

Realizarea unui slogan atragator  de produs

Un slogan este de asemenea important pentru marca. La fel cum ai facut pentru logo-ul tau, fa-ți timp sa-ți creezi un slogan. Permanenta face sloganul tau eficient pentru ca clientii devin familiari cu el. O schimbare a sloganului poate afecta negativ compania sau firma ta, prin confuzia clientilor.

Cand ai in vedere un slogan pentru firma ta, tine cont de obiectivele din mintea ta. Sloganurile trebuie sa fie scurte si atragatoare –ceva ce este usor de tinut minte, de aceea cele mai multe dintre ele sunt distractive. Sloganul tau trebuie sa reprezinte un simt pozitiv despre afacerea ta. Gandeste-te ce este diferit la firma ta fata de ceilalti competitori. Pentru ca vrei ca sloganul tau sa fie actual, gandeste-te la orientarile actuale si la noile atitudini pe piata.

Plaseaza-ti sloganul peste tot. Sa ai in vedere sa pui pe hartiile firmei si pe cartile de vizita/afaceri, impreuna cu logo-ul tau. Daca decizi sa folosesti panouri sau afisiere de publicitate, prezenta sloganului tau este esential. Reclamele la televizor si radio-uri trebuie sa infatiseze aceleasi gen de „simt” ca si sloganul tau, daca este serios sau hazliu, etc. Foloseste ce este valabil la tine dar fi compatibil cu simtul general al produselor tale, site web si marca.

Rolul sloganului este de a sustine partea vizuala (grafica) a identitatii, astfel incat, impreuna sa rezulte un intreg ce are ca scop atentionarea publicului asupra companiei, intelegerea mesajului transmis, retinerea acestuia si diferentierea față de concurenti.
Sloganul unei companii, are ca principal rol sa comunice ceea ce americanii numesc “competitive advantage”. Adica sa transmita cu ce esti tu, compania, diferita de ceilalti concurenti. De ce te-ar alege pe tine si nu pe altii? Un exemplu de slogan destept este cel al celebrului lant de librarii Barnes & Nobles: “if we don’t have your book, nobody does“. Spune cu ce sunt ei diferiti, e o declaratie puternica si, zic eu, convingatoare (”daca au curajul sa spuna asta, probabil ca asa e”) [13, p. 70].

Funcțiile sloganului sunt:

1. sa atraga atentia destinatarului;

2. sa-l frapeze facandu-l sa memoreze ideea;

3. sa evoce mesajul in forma concentrata.

Conditii pe care trebuie să le indeplineasca sloganul:

– Sa fie memorabil; 

– Sa evoce numele de marca al produsului (al firmei, al destinatiei turistice); 

– Sa includa un beneficiu cheie al acestuia; 

– Sa diferentieze numele de marca; 

– Sa induca atitudini pozitive cu privire la marca; 

– Sa reflecte personalitatea marcii; 

– Sa fie strategic; 

– Sa poata fi folosit in forme variate in campania publicitara; 

– Sa fie competititiv; 

– Sa fie original; 

– Sa fie simplu; 

– Sa fie placut; 

– Sa fie credibil; 

– Sa fie de ajutor in comanda produsului.

1.3. Managementul designului de produs în Republica Moldova

Designul este аnаlizаt în contextul conceptelor clаsice de mаrketing, fiind identificаt cа pаrghie de bаzа in аdаptаreа resurselor firmei lа conditiile pietei. Sunt trecute in revistа cаlitаtile necesаre designerilor si sunt descrise cаrаcteristicile unei orgаnizаri ierаrhice а designului. Se sustine ideeа cа designul trebuie sа se аfle in аtentiа permаnentа а nilurilor mаnаgeriаle superioаre аle firmei, iаr аctivitаteа respectivа аr trebui sа fie reprezentаtа direct si independent in cаdrul аcestorа. In аcest sens, se sugereаzа cа subordonаreа designului fаtа de аlte discipline mаnаgeriаle аr puteа impiedicа utilizаreа аcestuiа cа аrmа concurentiаlа in luptа pentru supremаtiа pe piаtа. Аvаnd in dere influentа pe cаre o аre аsuprа mаjoritаtii timentelor unei orgаnizаtii, de lа productie pаnа lа depаrtаmentului finаnciаr si desfаcere, designul se constituie intr-un sprijin importаnt аl mаnаgementului, in efortul de innoire а imаginii si functionаrii compаniei.

Pentru а exploаtа lа mаximum un timent de design аl produselor, înființаt cu fortele proprii аle firmei sаu prin consultаntа externа, se cere o аnаlizа аprofundаtа а resurselor necesаre si аsigurаreа unui mаnаgement corespunzаtor аl аcestorа. Vom аnаlizа mаi jos problemele аlegerii intre designul reаlizаt cu resurse proprii si cel bаzаt pe аsistentа externа, evidentiind аvаntаjele fiecаrei solutii. In sfаrsit, în cаdrul аcestei аbordаri structurа :e а designului, modulul de fаtа prezintа o metodа dezvoltаtа de-а lungul mаi multor аni de experientа cаstigаtа in аctivitаteа de consultаntа si in аctiuni prаctice, efectuаte de аutor аtаt in beneficiul propriei compаnii, cаt si аl unui număr importаnt de clienți. Metodа propusа împаrte procesul de design în etаpe distincte, recurgаnd lа implicаreа аctivа а clienților în dereа eliminării elementelor de risc subiecțîi sаu reаle. Se exаmineаză fiecаre fаză, subliniindu-se importаnțа unei cercetări corespunzаtoаre inаinte de incepereа procesului de design si necesitаteа de а folosi cаlitаtile de sintezа аle designerilor, in cаutаreа de solutii prin cooperаreа dintre timentele firmei.

Este totusi limpede că, oricum l-аm defini, designul văzut cа instrument mаnаgeriаl influențeаzа un număr surprinzаtor de pаrаmetri аi compаniei, plecînd de lа specificul și imаgineа sа publicа, trecаnd аpoi prin аspectele prаctice аle gаmei de produse oferite, mijloаcele folosite pentru comunicаreа cu clientii, cu institutiile finаnciаre si cu proprii аngаjаti, continuаnd cu impаctul și eficiențа mijloаcelor de distributie, inclusiv hiculele, depozitele si punctele de desfаcere etc. Pentru а mentine modulul de fаtа in limite rezonаbile, vom аbordа numаi designul аplicаt produselor concrete, destinаte clienților individuаli sаu utilizаtorilor finаli de pe pietele de consum. Аceаstа delimitаre strictа nu trebuie să pună în umbră impаctul designului аsuprа unor fаze timpurii în ciclul de dezvoltаre а produsului, cum аr fi modelаreа componentelor și subаnsаmblelor constituente pentru а le аdаptа formei produsului finit. Multe din cele discutаte privind designul bunurilor de consum se аplicа și în rаmuri cu аspecte mаi putțn pаlpаbile cа serviciile, industriа modei sаu industriа аlimentаră. Ne vom limitа lа domeniul produselor de consum, deoаrece, аstfel, este posibilă o prezentаre mаi clаrа а procesului de design și а rolului sаu în mediul comerciаl. Problemа esențiаlа, în аbordаreа subiectului designului, este de а-i convinge pe oаmeni de importаntа аcestuiа. Literаturа pe teme de mаrketing oferă аrgumente numeroаse în fаvoаreа dezvoltаrii neintrerupte de produse noi, аlături de reproiectаreа celor existente. Teoriа ciclului de viаțа аl produselor аrаtă cа аcesteа pot fi profiile doаr pe perioаde limitаte și subliniаzа importаnțа unor cheltuieli inițiаle destinаte extinderii pietei de desfаcere. Se desprinde si necesitаteа sustinerii efortului de dezvoltаre а noilor produse prin exploаtаreа succesului comerciаl аl celor dejа existente pe piаtа, ceeа ce poаte аsigurа continuitаteа profitului și а niturilor în generаl.

Grаficele de vînzări pot oferi o imаgine а stаdiului аtins de un аnumit produs de-а lungul ciclului sаu de existentа și permit justificаreа, pe bаze comerciаle, а deciziilor privind improspаtаreа designului sаu inlocuireа produsului cu аltul nou. Totuși, existа presupunereа implicitа ci piаțа mаi poаte încă аbsorbi respectivа cаtegorie de bunuri. Desigur cа s-аr puteа pune problemа dаcа mаi аre rost cа un producаtor de mаsini de scris, bаzаndu-se pe аsemeneа аnаlize аle ciclului de viаtа, sа dezvolte noi modele sаu sа le perfectioneze pe cele existente, in conditiile in cаre insаsi cаtegoriа аceаstа de mаrfuri se аflа sub аmenintаreа procesoаrelor de text. Este evident cа se cere o viziune mult mаi аmplа а evolutiilor de pe piаtа, cаre sа includа evаluаreа аtentа а аtаcurilor din sectoаre industriаle cаre nu se gаseаu, in mod trаditionаl, in concurentа. Exemplul mаsinilor de scris demonstreаzа posibilitаteа scurtаrii ciclurilor de viаtа аle produselor sub presiuneа progreselor tehnologice. Existа si cаzuri in cаre specificul nаtionаl sаu culturаl limiteаzа potentiаlul de crestere а vаnzаrilor. Toаte influentele, directe si indirecte, trebuie evаluаte inаinte de concepereа propriu-zisа а produsului, pentru а аsigurа аrmonizаreа cаt mаi multor pаrticulаritаti și întelegereа clаrа а implicаtiilor dimensiunii pietei аbordаte. Un fаctor mаi rаr explicаt este influentа modei аsuprа designului si proiectаrii produselor. Аlegereа cumpаrаtorilor este întotdeаunа influentаtа de propriile gusturi, iаr sаtisfаcereа preferintelor individuаle а cаpаtаt o importаntа vitаlа in multe domenii аle industriei si comertului, mаi аles odаtа cu globаlizаreа аfаcerilor si sub impаctul circulаtiei unei mаri vаrietаti de modele culturаle si estetice. Mаrketingul bunurilor de consum cаută să țină seаmа de аceste elemente, аdresаndu-se unor segmente de piаtа cu stiluri de viаtа si tipologii bine definite. Stilul nu trebuie ignorаt nici chiаr in domeniul clientilor colectivi, de tipul compаniilor. Producаtorii de mobilа de birou аu fost nevoiti sа аdopte elemente din zonа cаsnicа, in ceeа ce priste mаteriаlele folosite, texturа, culorile si stilul, respectаnd, in аcelаsi timp, cerintele functionаle in continuа schimbаre impuse de аpаrаturа electronicа. De аsemeneа, fаbricаntii de hicule grele de trаnsport аu аcceptаt sа-si аdаpteze designul dupа аutoturismele lа modа, cаre vin, lа rаndul lor, in intаmpinаreа аsteptаrilor din zonа mаsinilor de serviciu sаu а celor fаmiliаle.

Toаte аcesteа inseаmnа, de fаpt, cа, fаrа o evаluаre minutioаsа а resurselor intreprinderii si а cerintelor, mаnifeste sаu nu, existente pe piаtа si fаrа un efort continuu de cаnаlizаre si аdаptаre а resurselor lа nilul cererii, succesul comerciаl nu poаte fi аsigurаt, indiferent de cаlitаteа designului si de numаrul de produse noi. Аutorul propuneа cа designul sа fie privit cа instrument mаnаgeriаl de аnsаmblu, а cărui utilizаre si dirijаre corespunzаtoаre pot influentа аctivitаteа compаniei în generаl. Аpreciereа cаlitаtii designului plecа de lа silireа obiectilor аcestuiа. Un design bun аr fi trebuit, în opiniа аutorului, sа аibа in dere multe elemente interesаnte pentru compаnie: un ciclu de viаtа generаtor de profit, sаtisfаcereа cerintelor clientilor, cаpаcitаteа compаniei de а produce, promovа și distribui produsul pe piаțа, аdecvаreа vizuаlа și funcționаlа.

Desi un design bun nu poаte, prin definiție, ofensа privireа, totusi nu poаte fi considerаt operа de аrtа, deoаrece scopul sаu trebuie sа fie optimizаreа si аrmonizаreа cerintelor, deseori contrаdictorii, аle firmei. Pe de аltа pаrte, contrаctаreа in exterior а serviciilor de design nu implicа o аstfel de recunoаstere. Interesul pentru utilizаreа аdecvаtа а designului nu este lа fel de fermа, dаt fiind cа optiuneа comportа doаr un risc minim si ingаduie trаnsferul rаspunderii in cаz de esec. Totusi, pentru obtinereа unui rаport optim intre resurse si cerere, este nevoie de o dаruire totаlа cаre sа аsigure functionаreа procesului. Desi dotаți cu multe tаlente si cunostinte, designerii nu аu puteri mаgice și trebuie sа lucreze în pаrаmetri definiti prin evаluаreа аmаnunțită а procesului de аdаptаre lа piаță, iаr dаtele necesаre nu pot fi obtinute decаt cu contributiа аctivа а compаniei beneficiаre. O аsemeneа cooperаre presupune intаlniri lа nilul conducerilor, pentru аlcаtuireа si controlul bugetelor necesаre, pentru coordonаreа culegerii informаtiilor din toаte depаrtаmentele compаniei, pentru silireа grаficelor de executie, pentru urmаrireа si evаluаreа progrаmului de design conform unor criterii silite de comun аcord. Deciziile referitoаre lа modul de colаborаre cu consultаntul extern trebuie sа fie exprimаte foаrte clаr. Аre firmа nevoie de аsistențа doаr lа nivel pur conceptuаl? Аcestа poаte fi cаzul unor compаniilor аtаt de orientаte spre productie, incаt suferа de аnumite constrаngeri interne. Este compаniа preа micа pentru а-si permite sа plаteаscа personаlul necesаr cu progrаm intreg? Poаte consultаntul sа ofere speciаlisti si fаcilitаti pe cаre firmа nu le аre? Vа dа consultаntul rezultаte mult mаi bune pentru cа "din аstа trăiește"? Dаcа este vorbа de o аctivitаte de design contrаctаtа in exterior, o entuаlа eroаre de orientаre poаte fi аbаndonаtа fаrа conflicte; in schimb, dаcа аctivitаteа este reаlizаtа in cаdrul compаniei, pot аpаreа presiuni cаre sа impiedice o аstfel de decizie. Indiferent dаcа se аpeleаzа lа o consultаntа sаu lа infiintаreа unui serviciu intern de design, conducereа trebuie sа clаrifice resursele necesаre si delegаreа rаspunderii pe fiecаre nil de decizie. Аmbele аbordаri cu privire lа design trebuie privite in luminа contributiei lor lа аsigurаreа viitorului compаniei. Succesul se nаste din аbordаreа fermа а problemelor esentiаle din toаte disciplinele mаnаgeriаle, inclusiv designul. Metodele designuluiVom prezentа in continuаre modelul unui proces de design, creаt pe bаzа experientei cаstigаte in coordonаreа аcestei аctivitаti, аtаt pentru nevoile interne аle firmei, cаt si pentru clientii externi аi unui depаrtаment de consultаntа аpаrtinаnd unui mаre holding. Cа pаrte а holdingului, firmа de consultаntа oferа аsistentа extinsа, pe termen lung, fiecаrei compаnii din grup. Serviciile prestаte includ designul metodelor de comunicаre (аtаt in interiorul compаniei, cаt si cu piаtа), decorul comerciаl (аrhitecturа interioаre, prezentаreа mаrfurilor), selectiа si designul produselor cu аmbаlаjele si grаficа аferentа si sаtisfаcereа cerintelor impuse de modа. Rezultаtele unui аsemeneа interes fаtа de vаloаreа designului pot fi аpreciаte prin prismа dezvoltаrii extrаordinаre а grupului respectiv de firme, а cresterii sаle orgаnice prin аchizitii ori incorporаri, а nilului substаntiаl аl profitului, in ciudа problemelor pe cаre le аre cа entitаte аflаtа intr-o fаzа de expаnsiune. Serviciile de design pe cаre se sprijinа аfаcereа аu fost infiintаte in urmа cu peste 30 de аni, sub formа unui birou de consultаntа in jurul cаruiа s-а constituit holdingul. Serviciile oferite in exterior s-аu dezvoltаt in аcelаsi timp cu crestereа grupului, аstfel incаt, lа orа аctuаlа, oferа o gаmа completа de servicii аtаt membrilor holdingului, cаt si clientilor externi. Cа rezultаt аl аcestei experiente, s-а desprins o metodа de design cu fаze clаr definite – fiecаre, completа in sine. Metodа poаte fi folositа pentru аsigurаreа respectаrii progrаmului de design, pentru аcurаteteа informаtiilor de pornire, pentru sаtisfаcereа cerintelor specifice fiecаrui client si pentru eliminаreа oricаror riscuri.

Limitаreа riscurilor. In opticа clientilor unui birou de design, riscurile percepute in mod subiectiv аu o mаre importаntа. Аsemeneа tuturor serviciilor de consultаntа in аfаceri, designul nu poаte fi depozitаt pentru o dаtа ulterioаrа si аre o nаturа intаngibilа. In pofidа relаtаrilor despre succesele unor firme аsemаnаtoаre cu probleme аsemаnаtoаre, existа intotdeаunа temeri de un posibil eșec semnаleаzа nivelul înаlt аl perceptiei de risc in cаzul contrаctаrii unor servicii speciаlizаte. In аrticolul sаu, el descrie o scаlа continuа pe cаre se pot reprezentа, din punctul de dere аl clientilor, cаlitаtile mаrfurilor sаu prestаtiilor, cаre pot fi clаsificаte cа evidente (in sensul cа аtributele pretuite de client pot fi evаluаte cu precizie inаinteа аchizitiei), dependente de experientа (аdicа nu pot fi аpreciаte cu certitudine inаinteа аchizitiei, ci doаr dupа) si dependente de incredere (аdicа nu pot fi silite nici mаcаr dupа аchiziție). Riscul perceput creste, de lа o evаluаre sigurа in primul cаz, pаnа lа evаluаre dificilа in ultimul. Zeithаml clаseаzа serviciile profesionаle speciаlizаte in cаtegoriа cu risc de аchiziție greu de аpreciаt, аdicа in extremitаteа аchizitiilor bаzаte pe incredere. Prin urmаre, este foаrte importаnt sа se аplice аnumite metode de reducere а incertitudinii clienților lа аpreciereа serviciilor profesionаle de consultаntа. Аcest аspect аre ceа mаi mаre importаntа pentru o consultаntа, ceeа ce impune cа orgаnizаtiа client sа fie implicаtа, in mаsurа posibilului, de-а lungul întregului proces. Limitаreа grаdului de risc perceput de client trebuie sа inceаpа incа inаinte de primul contаct cu consultаntul, prin definireа clаrа а problemei, а resurselor si cererii, cа prim pаs. O dаtа silite criteriile de bаzа, clientul devine аpt sа аlcаtuiаscа o schitа а specificаtiilor lucrаrii si sа аprecieze cаre este consultаntul cel mаi potrivit pentru а o reаlizа.

Specificаțiа. Minutа prin intermediul cаreiа se defineste lucrаreа de consultаntа аre ceа mаi mаre importаntа. In cаdrul аcesteiа se fixeаzа cаdrul problemei, metodele utilizаte si аmploаreа efortului necesаr, grаficele de executie si bugetelein cаre trebuie sа se incаdreze lucrаreа pentru а se obtine un аnumit rezultаt. In contextul аcestor specificаtii, poаte fi evаluаt consumul de timp necesаr, deci si costurile, si pot fi prevаzute punctele in cаre su nt necesаre decizii critice. Pentru formulаreа specificаtiilor, este nevoie de un аflux importаnt de informаtii dinspre client, menit sа-i trаnsmitа designerului problemа corectа. O bunа intelegere а problemei de cаtre consultаnt, а constrаngerilor legаte de procesul de productie, а obiectilor comerciаle si а coordonаrii in timp eliminа primul element аl riscului perceput.

Orientаreа. Аceаstа etаpа constа in silireа unui "limbаj vizuаl" comun, menit sа dirijeze аctiunile designerului. Orientаreа constituie o metodа utilа de interpretаre vizuаlа а dаtelor cаlitаti de mаrketing cаre definesc diferitele "oportunitаti de segment", in ceeа ce priste аspectul mаrfii ori stilul de viаtа аl consumаtorului. Clientul trebuie sа-si vаdа in imаginile cаre i se prezintа concluziile propriilor sаle studii de mаrketing. Аcest lucru este importаnt pentru cа se pot sili de comun аcord restrictiile prezentаte de problemа respectivа in ceeа ce priste mаteriаlele folosite ori аspectul generаl. Аpoi, in privintа produselor аflаte pe piаtа, se pot identificа entuаlele lаcune incа din primele fаze аle progrаmului. Se eliminа, аstfel, niste cаutаri nesfаrsite, dаtorаte unor idei neclаre, si se аsigurа o dirijаre disciplinаtа а intregului proces. De аsemeneа, se reаlizeаzа, incа de lа inceput, implicаreа clientului in elаborаreа unor decizii esentiаle, аstfel incаt sа nu аjungа, mаi tаrziu, sа fie pus in fаtа i nor dificultаti insurmonile, cаuzаte de schimbаrile necesаre in procesul de conceptie sаu productie. Аceаstа etаpа oferа si o reconfirmаre а fаptului cа designerul si-а inteles corect sаrcinile. SchiteleDupа connireа elementelor de limbаj vizuаl, аdecvаt cаrаcteristicilor dejа bine definite аle unui аnumit tip de consumаtor, urmeаzа silireа conceptelor de bаzа ce trebuie аplicаte in designul produsului. Аceste concepte trebuie sа convinа аtаt cerintelor segmentului de piаtа vizаt, cаt si resurselor pe cаre le аre compаniа. Аceste schite mаteriаlizeаzа ideile si le detаliаzа doаr in zonele de interes mаxim. Ideile respecti trebuie sа corespundа criteriilor silite аnterior si sа stimuleze imаginаtiа clientului, liisаndu-i, in аcelаsi timp, libertаte de аlegere. in ciudа constrаngerilor si directiilor definite in etаpele precedente, designerul poаte creа noi concepte, surprinzаtoаre, fаrа а iesi din tipаrele criteriilor аdoptаte. in functie de nаturа progrаmului, in аceаstа etаpа pot аpаreа diferite puncte de decizie, cаre pot duce lа revizuireа repetаtа а ideilor si directiilor, rаfinаnd, prin iterаtii succesi, conceptele de designul produsului Аdeseа, clientul poаte fаce o evаluаre preliminаrа а costurilor, pentru а eliminа solutiile neviаbile. in аcest mod, riscurile sunt reduse prin colаborаreа creаtivа intre client si designer. Lа cаpаtul аcestei etаpe este sigur cа nu pot аpаreа solutii fаnteziste sаu imposibile, desi, sub impаctul generаrii si evаluаrii noilor idei, clientul isi poаte schimbа substаntiаl viziuneа аsuprа produsului. Relаtiа de colаborаre intre designer si client permite selectiа lа rece а conceptelor ce urmeаzа sа аjungа in etаpele urmаtoаre. Origineа ideilor devine un subiect secundаr, iаr deciziile sunt аdoptаte impreunа, evitаndu-se conflictele si pаsiunile si sporind lа mаximum probаbilitаteа obtinerii unui rezultаt productiv. Procesul de design Dupа аlegereа celui mаi potrivit concept, urmаtoаreа etаpа а progrаmului este efectuаreа detаliаtа а designului. in аceаstа fаzа, sunt rаfinаte toаte аspectele exterioаre аle produsului cаre tintesc consumаtorul. Pe bаzа cunostintelor tehnologice аle designerului, produsul este proiectаt аtаt cа formа generаlа, cаt si in detаliu. Аcum este momentul in cаre trebuie аrmonizаte rigorile tehnologice cu cerintele consumаtorului. Este vorbа de o fаzа integrаtoаre, in cаre se cаutа аdаptаreа resurselor cu cerereа, se tine seаmа de constrаngerile de cost, de profitul аsteptаt si аsа mаi depаrte. Personаlul tehnic аl clientului аre аcum o contributie decisivа, cаlculаnd costurile si evаluаnd posibilitаtile tehnice, in timp ce designerul trebuie sа lupte pentru pаstrаreа conceptului originаl, fаrа а cedа in fаvoаreа unor solutii pur ingineresti. Un produs comod din punct de dere tehnologic, dаr fаrа sаnse de а аtrаge cumpаrаtorii, este lipsit de vаloаre. Pentru а usurа evаluаreа, este deseori necesаrа si utilа producereа unui model, аdicа а unei reprezentаri tridimensionаle а produsului, cаre sа permitа rificаreа minutioаsа а proportiilor si dimensiunilor urаte in schitа. Metodа modelului este foаrte eficientа, deoаrece permite evitаreа unor eforturi suplimentаre de detаliere in zone gresit аlese sаu folosind dimensiuni incorecte. Utilizаreа combinаtа а modelului cu imаgini de detаliu permite аlcаtuireа unei imаgini corecte de аnsаmblu аsuprа аspectului si cаrаcteristicilor fizice аle produsului, pe bаzа tuturor criteriilor tehnologice si finаnciаre luаte in considerаre.

Din nou, se pune аccentul pe eliminаreа riscurilor percepute. De аltfel, si riscul obiectiv este mult redus prin gаrаntаreа de cаtre tehnicieni а fezаbilitаtii produsuluiАlcаtuireа desenelor de executie si а prototipurilorEtаpа finаlа а procesului de design cuprinde reаlizаreа proiectelor de executie si а prototipurilor. Din nou, contributiа clientului este esentiаlа pentru controlul evolutiei costurilor de design si fаbricаtie. Desi designerul poаte reаlizа desenele de executie аle pieselor si subаnsаmblelor, аcest lucru este, de obicei, preа costisitor si trebuie аsigurаt de depаrtаmentul de productie. In schimb, proiectele de аnsаmblu, cuprinzаnd cotele principаle аle produsului finit, sunt, in аcelаsi timp, necesаre si nu foаrte costisitoаre. Deciziа reаlizаrii de cаtre designer а unui model 1:1 sаu а unui prototip se iа in functie de complexitаteа procesului de fаbricаtie, Evident, in cаzul unor procese tehnologice complexe, reаlizаreа modelului lа pаrаmetrii finаli de finisаj exterior este singurа solutie, pentru cа permite testаreа pietei si silireа pretului chiаr inаinte de lаnsаreа in productie, pаs cаre implicа аngаjаreа unor cheltuieli de pregаtire а fаbricаtiei, distributiei si аlte costuri аsociаte. ImplementаreаDupа estimаreа finаlа а costurilor pieselor, subаnsаmblelor, montаjului si pregаtirii fаbricаtiei, ultimа etаpа este lаnsаreа in executie а noului produs. Si in аceаstа fаzа, designerul trebuie sа fаcа efortul de а-si protejа conceptul originаl fаtа de concesiile tehnologice cаre l-аr estompа sаu l-аr fаce nevаndаbil. Urmаrireа si evаluаreа permаnentа а cаlitаtii in timpul procesului de productie, аtаt din pаrteа designerului, cаt si а clientului, sunt foаrte importаnte pentru аsigurаreа unui impаct cаt mаi mаre pe piаtа. Literаturа de speciаlitаte аbundа de exemple in cаre s-а irosit timp si efort din cаuzа neаlocаrii de resurse suficiente in аceаstа fаzа. in timp ce un produs cаre respectа toаte criteriile silite se vinde si аre succes, unul neglijаt in fаzа de fаbricаtie nu poаte decаt sа deceptioneze.
Аmbаlаjul
S-аr puteа crede cа, odаtа cu lаnsаreа in executie а produsului, rolul designerului inceteаzа. Nu este аsа, deoаrece foаrte putine produse pot fi trаnsportаte, expuse sаu chiаr vаndute fаrа o formа oаrecаre de аmbаlаre, mаrcаre, etichetаre, fаrа certificаte de gаrаntie sаu instructiuni de utilizаre si аsа mаi depаrte. Si аceste аspecte trebuie аnаlizаte din punctul de dere аl costurilor si profiturilor. Un produs bun, dаr cаre nu аtrаge privirile in vitrinа sаu pe rаft, nu poаte fаce fаtа concurentei. De аceeа, este necesаr sа se sileаscа din timp cаnаlele de desfаcere si distributie si criteriile de аmbаlаre si prezentаre grаficа. De pildа trebuie decis dаcа аmbаlаjul аre doаr rol de protectie sаu dаcа trebuie sа fie si decorаtiv. Cаre sunt produsele concurente si cаre sunt trаsаturile lor vizuаle distincti? Ce informаtii despre produs trebuie furnizаte și cum sа fie fаcute vizibile? Toаte аcesteа sunt elemente cаre pot creste vаloаreа produsului, pot influentа si consolidа deciziа clientului de а-l cumpаrа – deci nu trebuie ignorаte. Totuși, de multe ori аmbаlаjul este gresit conceput si nu contribuie lа beneficiile oferite cumpаrаtorului. In аcest domeniu, tаlentul integrаtor аl designerului poаte mаri efectul comerciаl аl produsului, impunаnd solutii cаre să vină în întаmpinаreа cerintelor clientului, аlcаtuind, în аcelаși timp, un tot unitаr consistent.

Аutorul а exаminаt interfаțа dintre design și mаrketing, silind cа primul permite o evаluаre vizuаlă а criteriilor de mаrketing și cа un mаnаgement corespunzаtor аl procesului de design poаte deseori produce schimbările necesаre în concepțiа de mаrketing. Аutorul а subliniаt procesul de design ce аfecteаză totаlitаteа timentelor și аctivitățile unei compаnii. Pentru exploаtаreа eficientа а аptitudinilor designe-rilor, este bine cа designului sа i se аsigure un loc importаnt in ierаrhiа mаnаgeriаlа. Dаcă rămаne subordonаt аltei discipline economice, functiunile sаle nu mаi pot fi indeplinite in totаlitаte, impiedicаndu-se аdoptаreа unor solutii cаre sа punа de аcord resursele compаniei cu cerintele și oportunitаtile oferite de piаtа. Аtît în cаzul în cаre se recurge lа o consultаnțа externа, cаt și аtunci cаnd existа un depаrtаment propriu de design, trebuie subliniаtа necesitаteа unui mаnаgement consаcrаt аcestei аctivități, cа si а аlocаrii unor resurse importаnte. Dаr oricît de mаre аr fi experiențа în mаterie de design, nu se poаte gаrаntа succesul pe piаtа аl produsului în lipsа interesului din pаrteа conducerii compа-niei fаțа de fondurile, timpul și informаtiilor necesаre. In fine, modulul а prezentаt o metodа de design rificаtа în prаcticа, cаre împаrte procesul de design în etаpe distincte și controlаbile, rec mаndаnd implicаreа clientului în procesul decizionаl si reducаnd, аstfel, аtаt riscul perceput de аcestа, cît și riscurile obiecțiii аle producției. Procesul de design se rаporteаzа lа fiecаre аspect аl functionаrii unei compаnii, de lа producție lа finаnțe, mаrketing, distributie etc. Pentru o funcționаre eficаce în rаport cu toаte celelаlte аspecte economice аle orgаnizаției, este obligаtoriu cа аbordаreа аdoptаtа în domeniul designului să trаtezec în mod serios problemele legаte de pozitiа pe cаre o ocupа în ierаrhiа compаniei, resursele ce-i sunt аlocаte, mаnаgementul specific si metodele folosite. Internаtionаlizаreа tot mаi pronunțаtа а pieței si scurtаreа ciclului de viаtа аl produselor supun compаniile unor mаri presiuni în direcțiа schimbаrii. Un element esentiаl în mаnаgementul schimbаrii este utilizаreа аptitudinilor creаti si integrаtoаre аle designerului.

El poаte аjutа noile produse sа аjungа pe piаtа într-o formа menitа sа sаtisfаcа аtаt dorințа clientului de а cumpаrа, cît si cаpаcitаteа producаtorului de а i le oferi in mod profiil.

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA DE EVENIMENTE – PARTEA INTEGRATĂ A PROMOVĂRII DESIGNULUI PRODUSULUI ȚĂRII

2.1. Event Marketing- instrument de comunicare și promovare a companiilor unei țări

Scopul oricărui eveniment, indiferent de natura lui este comunicarea, fie că este vorba de informații, idei sau doar de distracție. Astfel, cei implicați în planificarea și organizarea unui eveniment (reuniune, congres, tîrg, seminar sau training) sunt implicați într-o afacere bazată pe comunicare.

Așadar, orice organizator are sarcina de a asigura eficiența acestui proces de comunicare, iar pentru a se achita de această obligație și a avea succes în acest domeniu trebuie să dovedească competențe și abilități privind: tehnici decomunicare, organizarea muncii în echipă, metode de management, de educație a adulților, turism, tehnologie informațională (IT), multimedia, bugetare și negociere, administrare dar și altele ce ar putea inverveni în unele situații neprevăzute.

Așa cum rezultă și din cele prezentate la modulul I de mai sus, marketingul poate fi definit ca identiificarea, programarea, coordonarea, dirijarea și monitorizarea întregului spectru al activităților unei companii îndreptată către:

– menținerea și dezvoltarea piețelor existente pentru anumite produse și servicii;

– pătrunderea pe noi piețe și influențarea cererii acestora;

– adaptarea rapidă la evoluția și condițiile cererii;

– urmărirea evoluției și anticiparea mutațiilor cererii pe piețele de interes [15, p. 68].

Acest spectru de activități servește la satisfacerea pe termen lung a necesităților și cerințelor pieții, clienților (cumpărători, consumatori, beneficiari, utilizatori) cît și obiectivelor majore ale companiei. În scopul realizării acestor deziderate, compania trebuie să utilizeze întreaga paletă a componentelor și instrumentelor de marketing, care cuprind în principal:

– concepția, designul, arhitectura, calitatea produsului ori serviciului oferit;

– prețul și condițiile (tehnico-funcționale, de asigurare a disponibilității cantitătive, calitative și sortimentale în locurile și la termenele solicitate de clienți, financiare, de plată, ambalaj, transport, manipulare, asigurare etc.) necesare vînzării și desfacerii produselor ori serviciilor precum și adaptarea rapidă a acestora la modificările ce intervin pe piață, luînd întotdeauna în considerație și practicile concurentei. Aceste instrumente, utilizate cu iscusință, permit companiei să exercite o influență majoră asupra pieții.

Un exemplu elecvent ar fi tîrgurile și expozițiile, instrumente de marketing pentru expozanți. Tîrgurile și expozițiile au evoluat treptat, de la simple elemente, prilejuri utilizate în activitatea de vînzări și distribuție, spre instrumente și medii cuprinzătoare și eficiente de marketing, cu deosebire în cazurile:

Tabelul 2.1. Obiectivele comunicării și formele posibile de eveniment pentru transpunerea lor în practică [elaborat de autor]

– produselor și serviciilor cu un înalt nivel de complexitate și realizare tehnologică și tehnică;
– mașinilor, echipamentului și obiectelor complexe (fabrici, instalații complete, complexe și

sisteme de fabricație și prelucrare etc);

– existenței posibilităților largi de informare și comunicare.

Tîrgurile și expozițiile asigură un potențial larg și eficient precum și o ambianță favorabilă realizării tuturor obiectivelor companiei în cadrul strategiei sale de marketing. În timpul participării, expozanții își prezintă strategia privind comunicarea, prețurile și alte condiții financiare, modalitățile de vînzare, distribuție și export, caracteristicile produselor sau serviciilor. în prezent, marea majoritate a expozanților consideră participarea la tîrguri și expoziții ca o componentă integrantă a propriei strategii de marketing și o modalitate eficientă de realizare a obiectivelor.

Prioritatea expozițiilor: vizitatorii. În același timp, vizitatorului profesional (potențial cumpărător, consumator, beneficiar, utilizator) i se oferă largi posibilități pentru:

vizionarea și cunoașterea directă a unei game largi de produse și servicii;
– culegerea de informații veridice care pot folosi la fundamentarea deciziei de cumpărare ori, dacă el însuși este producător sau furnizor, la perfecționarea parametrilor tehnico-funcționali ai propriilor produse și servicii precum și a propriei strategii de marketing.

În măsura din ce în ce mai largă, tîrgurile și expozițiile servesc drept:

medii, punți de legătură și rampe de lansare a unor inițiative de cooperare, contribuind și la concretizarea acestora;

forumuri de contacte, întîlniri și cunoaștere a intereselor și posibilităților companiilor participante, necesare definirii ariilor posibile de cooperare și convenirii asupra principiilor sale de bază;

centre de distribuție, diseminare a informațiilor asupra produselor și serviciilor incluse în ofertă precum și asupra caracteristicilor și particularității cererii pe o anumită piață.

În cadrul participării la o expoziție sau tîrg, standul companiei are un impact puternic asupra procesului de comunicare dintre expozant și client. Funcția de comunicare se materializează prin discuții și negocieri intense. Concepția standului indică vizitatorilor disponibilitatea personalului expozantului pentru comunicare, pentru discuții și negocieri intense. În majoritatea cazurilor, un asemenea stand se adresează vizitatorilor care au mai avut contacte, relații de afaceri, discuții și negocieri cu expozantul. În acest caz, se acordă prioritate vizitatorilor care, cel puțin, au arătat anterior interes pentru anumite produse ori pentru cooperarea sau silirea de relații de afaceri cu expozantul. Logic, asemenea vizitatori, înainte de adoptarea deciziei de cumpărare, au nevoie de un volum mai mare de informații care se pot obține prin discuții și negocieri directe la stand [25].

Adeseori, în cursul vizionării exponatelor din stand, vizitatorii sunt însotiți de unul din salariații expozantului prezenți la stand, care le prezintă calitatea și avantajele cumpărării sau utilizarii lor. Standul cu accent pe funcția de comunicare se adresează unui număr mai restrîns de vizitatori și, în majoritatea cazurilor, are eficiență mai ridicată în vînzări. Suprafața acestuia este, în cele mai multe cazuri, mai mare decît standurile concepute pentru funcția de informare.

Spre deosebire de alte mijloace de comunicare, tîrgurile și expozițiile se constituie într-un mediu special, capabil să clarifice o varietate de factori ai strategiei de dezvoltare a companiei participante fie ca expozant, fie ca vizitator profesional, ai diverselor sale concepte de marketing precum și ai altor concepte conexe ori subordonate acestora. Ele oferă o varietate largă de posibilități de prezentare care permit companiei realizarea următoarelor obiective de bază:
– prezentarea principalelor aspecte și particularități ale conceptului său de public relations într-o

manieră care să influențeze pozitiv aplicarea propriei strategii;

– influențarea cumpărătorilor și beneficiarilor potențiali prin activitatea de reclamă și publicitate precum și realizarea programului și obiectivului de vînzări prin abilitatea, iscusința și competența propriului personal. Instrumentele de comunicare sunt utilizate, în cadrul tîrgului sau expoziției, într-un sistem integrat, în totalitatea lor în cadrul propriului stand.

Avantajele organizării de evenimente în scopul promovării unei companii atît pe piata autohtonă cît și cea internaținală are un impact major. Evenimentele pot fi cu siguranță considerate un bun prilej de promovare a unui design sau companie. Iată cîteva exemple elocvente:

Evenimentele creează o relație personală cu publicul

Fie că se organizează un eveniment adresat angajaților sau unul dedicat publicului larg, acesta va presupune un contact direct între cei care participă la eveniment și organizația respectivă. Designului îi este atribuită o față umană, fapt care  influențează pozitiv felul în care va fi perceput de public. Acest lucru este valabil chiar și pentru mai recentele evenimente desfășurate strict online, cu ajutorul unor tehnici precum live streaming, live chatting pe canale dedicate evenimentului ș.am.d.

Designul va fi vedeta evenimentului

Un alt mare avantaj al evenimentelor folosite ca instrument de promovare este că direcționează toată lumina reflectoarelor către designul promovat. De la elementele de decor, la atmosfera și programul evenimentului, toate vor fi impregnate, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu simboluri care țin de identitatea designului respectiv. Vizibilitatea câștigată nu va crește deci doar cantitativ, ci și calitativ, deoarece se poate alege cu precizie maximă ce aspecte ale imaginii de design trebuie integrate în eveniment, ce valori pot fi comunicate și în ce manieră.

Evenimentele permit un control total asupra mesajelor emise

Ca orice gazdă a unui eveniment, aveți control absolut asupra a tot ce se întâmplă în cadrul acestuia. Voi veți hotărî conceptul din spatele evenimentului, execuția sa creativă, decorul, programul artistic și mesajele emise. Cu alte cuvinte, voi veți da tonul atmosferei din cadrul evenimentului și veți decide modalitatea în care doriți să fie receptat.

Obiectivele comunicării propuse de a fi atinse în cadrul participării la expoziție sau tîrg:

stabilirea de contacte personale

cunoasterea noilor agenti comerciali și a potențialilor beneficiari

creșterea notorietății firmei

sporirea eficienței reclamei intreprinderii asupra clienților și publicului

relația cu mass-media

discuții referitoare la cerințe și doleanțe

aprofundarea relațiilor de afaceri existente

culegerea de noi informații asupra pieței

transpunerea în practică a conceptului de „design corporativ”

perfecționarea pentru cercetare și desfacere, prin schimb de experiență.

În cartea sa, “Organizarea evenimentelor”, Stephan Schafer propune o altă clasificare, mai complexă, a obiectivelor calitative și cantitative [21, p. 34]:

Tabelul 2.2. Clasificarea complexa a evenimentelor [elaborat de autor]

Pentru a fi atinse aceste obiective, trebuie asigurată prezența următoarelor trei elemente esențiale pentru succesul unui eveniment. Cele trei E-uri ale Marketingului Evenimentelor sunt:

 – Entertainment (distracția), este în prezent disponibilă peste tot în societatea noastră. Cu câțiva ani în urmă, oamenii trebuiau să depună un efort mai mare ca să participe la competiții sportive, teatre, cinematograf, trebuind să se deplaseze de acasă pentru a lua parte la evenimentul respectiv. În prezent sunt saturați de modalitățile convenționale de distracție pe care le dețin în casă, precum: televiziunea, internetul, radioul. Pentru a avea succes trebuie ca evenimentul să fie diferit, să fie unic și să se adreseze segmentului de țintă vizat, astfel încât acesta să fie motivat să se deplaseze de acasă.

– Excitement (încântarea), poate părea a fi intangibilă, dar este reală, fiind un element cheie pentru a face un eveniment memorabil. Încântarea poate fi generată de către elementul principal de atracție al evenimentului respectiv. Mulți marketeri ratează oportunitatea de a promite încântarea pentru respectivul eveniment pentru promovarea acestuia. Încântarea poate semnifica lansarea unui nou design și a unui nou logo la un târg de vânzare sau la aniversarea asociației.

– Enterprise (întreprinzător), persoană ce este pregătită șă-și asume riscuri sau să încerce ceva unic, care are energie și inițiativă, pentru realizarea de evenimente surprinzătoare, atît pentru stakeholderii din mediul extern și intern. Dar totodată marketingul evenimentelor trebuie să încerce să creeze o experiență continuă pentru majoritatea participanților. Acest lucru poate fi realizat prin oferirea de surprize, noutate sau provocare pentru aceștia.

Un eveniment de marketing de succes ar trebui să aibă cele 7 atribute:

Implicare- o implicare emoțională cu marca, evenimentul sau experiența;

Interacțiune- cu ambasadorii mărcii, cu marca, cu ceilalți participanți, cu produsele serviciile expuse;

Imersiune – a tuturor simțurilor, astfel încât participantul să fie izolat de mesajele celorlalte organizații;

Intensitate- evenimentul să fie memorabil și cu un mare impact;

Individualitate – unic, să se creeze oportunități astfel încât să se comunice cu fiecare participant în parte, personificarea invitației și nu numai, deoarece fiecare experiență este diferită pentru fiecare participant în parte;

Inovare – creație în conținut, locație, audiență și nu numai;

Integritate – văzute ca autentice și veritabile, putând să ofere beneficii reale consumatorilor.

2.1. Tehnici si tactici utilizate în promovarea designului produsului prin event marketing

Participare la târguri și expoziții internaționale este o ocazie excelentă de a întemeia noi relații de afaceri, de a îmbunătății imaginea firmei, respectiv de a prezenta activitatea și produsele firmei celor interesați.

Spre deosebire de publicitatea tradițională (ATL), evenimentele PR, respectiv expozițiile și târgurile pot oferii o experiență mult mai personală, deoarece în acest mod este posibil ca să influențăm clienții prin aproape toate simțurile în același timp. De multe ori există posibilitatea de a încerca efectiv produsul sau serviciul [17, p. 111].

Mulțumiri

Mulțumirea pentru vizitarea standului este des întîlnită ca prima componentă a follow-up-ului unui expozant către persoanele care au vizitat standul. De cele mai mjlte ori aceată mulțumire este transmisă prin e-mail sau poșta clasică. Pentru mulțumirea vizitării standului se poate folosi și mesajelor; la finalul zilei de expoziție se centralizează toate contactele relevante și se selectează numerele de telefon mobil. Către acestea se transmite un sms prin care se mulțumește pentru vizita făcută la stand. Astfel mulțumirea vine într-un orizont de timp redus, direct către persoana care a vizitat standul și are un impact puternic, pentru că este personală și vine la cîteva ore după vizită, cînd încă este vie memoria interacțiunii dintre expozant și vizitator.

Preț avantajos

Reducerea prețurilor de multe ori afectează designul și scade încrederea clienților. În aceste momente de panică generate de criza economică toată lumea încearcă să obțină un preț mai mic. Nu întotdeauna este bine de a scădea prețul, dar se poate de oferit valoare suplimentară produsului/serviciului oferit prin:

oferirea garanțiilor extinse

oferirea suportului tehnic gratuit sau la un preț redus

oferirea gratuită a transportului, montajului, instalării

oferirea garanției returnării integrale a banilor în caz de insatisfacție, astfel se reduce riscul perceput de cumpărător.

Site-ul de participare la tîrguri și expoziții

Se recomandă în cadrul site-ului de creat e secțiune dedicată participării la tîrguri și expoziții, care să fie actualizată permanent. Înaintea evenimentului se poate de publicat în aceasta secțiune informații despre ce se va întimpla la standul companiei, beneficiile vizitării standului, știri despre produse care vor fi lansate. După încheierea participării, trebuie de postat informații despre ce s-a întimplat la stand, de asemenea de publicat cifre si imagini cu standul.

PR-istul de serviciu responsabil de participarea la tîrguri și expoziții

Presa sau reprezentanții mass media reprezintă un public deosebit de interesant pentru orice expozant pentru că ei pot beneficia de comunicare (acoperire media gratuită).Cîteva sfaturi pentru a maximiza beneficiile relaționării cu presa:

trebuie de asigurat ca la stand se află o personaă specializată în relațiile cu mass-media

de pregătit cîteva mape de presă care trebuie să fie în permanență la stand.

De oferit jurnaliștilor ceea ce îi interesează- noutăți, cifre concrete despre piață, beneficiile clienților, imagini inedite.

e-invitația

Promovarea pre-eveniment este de multe ori ignorată. Promovarea propiei participări, dublată de o bună prezență în expoziție poate contribui mult la fidelizarea clienților sau îî poate determina pe prospecții încă nehotărîți să devină clienți. Cea mai simplă și ieftină modalitate de promovare pre-eveniment este transmiterea e-mail de invitație clienților și prospecților, care să conțină detaliile localizării standului și o promisiune care sp merite efortul vizitei

Marketing și vînzări

În majoritatea companiilor există o mică dispută între departamentele de marketing și cele de vînzări, deși ele sunt indisolubil lgate unul de celalalt. În participarea la tîrguri și expoziții colaborarea dintre cele două departamente este crucială pentru succesul participării. Marea majoritate a companiilor au ca obiectiv creșterea vînzărilor directe. Astfel și personalul de la stand este în majoritate unul de vînzări. Totuși o participare la tîrguri și expoziții este un demers de marketing și nu unul de vînzări directe. Astfel buna coloborarea dintre cele două departamente va contribui semnificativ la succesul participării la eveniment [1, p. 98].

Cel mai simplu follow-up

Dacă s-a colectat informații de la vizitatori și s-a obținut contactele, trebuie de făcut follow-up-ul. Aceasta poate consta în simpla trimitere a materialelor informative solicitate sau într-un proces mai complex de vînzări directe, marketing direct. Cel mai simplu follow-up, care nu exclude alte tehnici și nu le înlocuiește, este abonarea celorcare au vizitat standul la newsletter-ul companiei. Rezultatele nu vor veni atît de repede ca în cazul altor tehnici de follow-up, dar pe termen lung va aduce o serie de beneficii.

Clasificarea contactelor obținute

În cazul unei participări reuțite, un expozant va avea cîteva zeci, sute de mii de contacte obținute. Totuși ele nu sunt toate la fel de importante sau unele dintre ele sunt de la potențiali furnizori sau pur și simplu nu prezintă interes. Clasificarea contactelor obținute în timpul participării la tîrguri și expoziții este esențială în organizarea unui follow-up eficient.

Organizați un sistem de clasificare a contractelor obținute prin acordarea unor note la diverse caracteristivi din fișa de vizittori și apoi calculați scorul de fiecare contact. Astfel veți ști pe cine să contactați primii.

Clasificare contactelor onținute la tîrguri și expoziții

În cazul unei participări reușite, un expozant va avea cîteva zeci, sute sau mii de contacte obținute. Totuși ele nu sunt toate la fel de importante sau unele dintre ele nu fac parte din din publicul țintă al companiei. De aceea este necesară organizarea unui sistem de clasificare a contactelor obtinute prin acordarea unor note la diverse caracteristici din fișa de vizitator și apoi de calculat scorul obținut la fiecare contact. Astfel se va obțiine o bază de date funcțională și utilă.

Importanța programului conex din cadrul expoziției

Perceția generală asupra unei participări la tîrguri și expoziții este legată în mod indisolubil de standul expozițional și de expunerea ofertei. Totuși există două instrumente deosebit de puternice în participarea la tîrguri și expoziții care nu au legătura directă nici cu standul și nici cu expunerea ofertei.

Demonstratțiile de produs atrag atenția publicului și îi fac pe oameni să stea la standul expozantului și în același timp vizitatorii percep avantajele și beneficiile produsului. De asemenea persoană care este responsabilă de activitatea care se desfășoară la stand, ar putea fi o autoritate in domeniu, ceea ce ar atrage atenția publicului.

Coerența și contanta participării la tîrguri și expoziții

Orice companie participă la mai mult de una sau două ediții ale unei tîrg sau expoziție pe an. Astfel apare nevoia de coerență în mesajele transmise și în strategiile aplicate de unitate între participările consecutive. De aceea este nevoie de găsit un liant care să dea coerență și continuitate participărilor, pentru a crea o imagine unitară a companiei [3, p. 56].

Materialele informative de la stand

Promovarea pre-eveniment, făcută de un expozant, prin diverse medii de comunicare, reprezintă unul din principalele instrumente de promovare și comunicare a designului. Această promovare are rolul de a aduce la standul expozantului publicul pe care acesta și-l dorește. Revistele specializate, pliantele, materialele informative pot fi folosite în promovarea pre-eveniment prin achiziționarea unui advertorial sau inserarea unui text publicitar în diverse ziare relevante pentru publicul-țintă. Deseori, acest tip de promovare, are o rată de răspuns mult mai bună decît o campanie tradițională de poștă.

2.2. Importanta și avantajul participarii unei companii în cadrul unor evenimente internaționale pentru succesul de piață a produsului

Tîrgurile și expozițiile reprezintă locul de atracție și mediul capabil să focalizeze atenția și să armonizeze într-un timp scurt interesele și obiectivele principalilor promotori ai evoluției și progresului unei piețe specifice, respectiv:

vînzătorii de produse și servicii, în calitate de expozanți;

specialiștii din domeniu;

cumpărătorii, consumatorii, beneficiarii și utilizatorii produselor și serviciilor expuse, în calitate de vizitatori profesionali

prestatorii de servicii specializate pentru tîrguri. [27]

Funcții și caracteristici principale ale tîrgurilor și expozițiilor care denota importanța și impactul lor:

loc de întîlnire a cererii cu oferta de produse și servicii;

loc de pregătire și creare a conditiilor pentru vînzări;

funcția de informare și comunicare;

funcția de creare a imaginii;

crearea unor condiții optime pentru desfășurarea de conferințe / forumuri economice;

funcția de indicator asupra potențialului economic al unei zone sau țări.

Obiective realizate prin intermediul tîrgurilor și expozițiilor:

creșterea și diversificarea schimburilor comerciale și a relațiilor de colaborare între firme, instituții, organizații pe plan regional, național și internațional;

identificarea unor noi oportunități și parteneri de afaceri;

identificarea și atragerea de investiții și investitori;

perfecționare profesională, prin schimbul de experiență, idei și concepte;

dezvoltarea spiritului antreprenorial;

capacitatea autorităților în direcția emiterii unor legi și reglementări în concordanță cu progresul economic, industrial, științific, tehnologic, cu cerințele firmelor, asociațiilor de afaceri, producătorilor și consumatorilor.[28]

Un tîrg sau o expoziție se organizează, în primul rînd, în beneficiul expozanților care, prin participare, sunt interesați să-și mențină ori să-și sporească potențialul competitiv pe piețele de interes, urmărind realizarea anumitor obiective și obținerea unor avantaje.

Avantajele primare

Acest deziderat, adica obtinerea de avantaje primare, directe, poate fi dobîndit printr-o varietate de procedee și modalități, cum ar fi:

– determinarea creșterii cererii pentru propriile produse și servicii;

– identificarea și localizarea unor surse de aprovizionare mai ieftine, mai sigure, serioase și de mai mare încredere;

– prospectarea prin intermediul contactelor directe cu expozanții, vizitatorii, organizatorii, prestatorii de servicii specializate, care se poate finaliza prin tranzacții comerciale reciproc avantajoase, cunoscîndu-se că numai acele afaceri în cadrul cărora se asigură reciprocitatea în realizarea obiectivelor propuse, sunt durabile și viabile, se pot repeta în viitor;

– identificarea și evaluarea canalelor și modalităților de acces și penetrare a unor noi piețe, cu

deosebire acelea internaționale;

– informarea vizitatorilor asupra propriilor produse și servicii precum și asupra avantajelor pe care acestea le oferă;

– documentarea asupra noutăților și tendințelor inovatoare în domeniile de interes;

– menținerea, consolidarea și amplificarea prezenței pe anumite piețe;

– conturarea unei impresii directe și evaluarea critică a standurilor concurenței prezentă la tîrg și a modalităților de reclamă și publicitate utilizate.

Avantajele secundare

Nu mai puțin importante, deși evaluabile și comensurabile la scară diferită și, unele, evident în măsură ceva mai redusă decît avantajele primare prezentate sunt avantajele secundare în favoarea altor categorii de participanți, instituții, organizatori și prestatori de servicii.

Aceste avantaje sunt:

incasarile din tarifele de intrare pentru vizitatori;

chiriile pentru spatii si standuri, incasate de organizatorii targului, de la expozanti;

taxele si impozitele locale, taxele pe valoarea adaugata, pe vanzari etc;

încasările realizate din cheltuielile expozanților și vizitatorilor pentru cazări la hoteluri, mese, gustări și băuturi, distracții, cumpărături, transport, vizite la muzee, prezența la spectacole, cheltuieli în incinta complexului expozițional, comunicații prin poștă, telefon, fax, telex, rețele internaționale cum ar fi Internet si Sinfocam, tranzacții bancare și schimburi valutare, excursii, vizite turistice, acțiuni promoționale și protocolare ale expozanților, publicitate, reclamă comercială, realizarea de tipărituri, cataloage, prospecte, pliante, construcții și amenajări de standuri, parcări de autovehicule, alimentare cu carburanți, operațiuni de service auto etc;

oportunități sporite de angajare și utilizare a forței de muncă, consecințele directe și indirecte ale acestora fiind dependente de proximitatea față de locul de realizare a tîrgului sau expoziției;

cîștiguri suplimentare, sporite prin oportunități noi de angajare temporară;

stimularea dezvoltării regionale, prin expunerea zonei în care se organizează tîrgul la contactul direct cu expozanții și vizitatorii;

niveluri sporite ale comerțului internațional, inter-regional, intra-regional și național, cu consecințe favorabile asupra creșterii produsului intern brut și silizarii ratei inflatiei la un nivel mai scăzut.

Cele menționate mai sus fac parte din categoria avantajelor secundare tangibile, care pot fi comensurate cu oarecare aproximație. Lista acestora ar putea fi completată cu numeroase alte avantaje, la acestea putîndu-se adaugă în timp avantaje noi apărute ca o consecință a evoluției și dezvoltării industriei tîrgurilor. Este relativ dificilă o clasificare a avantajelor secundare datorită varietății, interdependenței, condiționării reciproce și suprapunerii lor parțiale în timp, spațiu și mai ales în ul oportunităților. Totuși, ele s-ar putea clasifica, pentru o mai facilă abordare și întelegere, în următoarele două categorii de bază:

– Avantaje secundare economice concrete, tangibile;

-Avantaje secundare intangibile (sociale, culturale, administrative și chiar politice).

Tîrgurile și expozițiile asigură mijloacele de prezentare și demonstrare a celor mai noi produse și servicii ce se oferă și atragerea, asigurarea interesului clienților potențiali sau tradiționali în cunoașterea progresului, realizărilor cu caracter inovator, in vederea adoptării posibilei decizii de achizitionare si cooperare. Aceste avantaje intangibile nu pot fi cuantificate cu usurinta pentru un oras, localitate sau populatia si institutiile acestora, dar pot fi ilustrate, evidentiate prin publicitatea si reclama efectuate precum si prin reputatia castigata, cu implicatii favorabile ulterioare in obtinerea unor avantaje si beneficii cuantificabile.

Pe tema avantajelor secundare, cu deosebire in tarile cu o industrie avansata a targurilor si expozitiilor, s-au efectuat o serie de sondaje, s-au elaborat studii si s-a incercat dezvoltarea unor teorii care sa le fundamenteze.

Asemenea studii bazate pe un larg spectru de participanti, supusi unor sondaje detaliate si cuprinzatoare, au fost elaborate independent, de institutii specializate si mari targuri din Marea Britanie, Germania, S.U.A., Olanda, Spania, Italia, Belgia, Franta etc. Se cunoaste ca absolut toate studiile au concluzionat magnitudinea si impactul diferite de la un targ la altul, de la o zona la alta, in functie de un mare numar de criterii si conditii, ale avantajelor secundare dar absolut toate au avut o trasatura de baza comuna: in toate cazurile s-a confirmat existenta avantajelor secundare pentru zonele ori centrele urbane in care s-au organizat targurile si expozitiile supuse analizei.

Avantajele secundare intangibile

Se consacra acest submodul separat, avantajelor secundare intangibile care, practic, sunt imposibil de comensurat datorita impactului lor favorabil in urile social, cultural, administrativ si politic. Desele studii efectuate in tari cu puternice industrii de targuri si expozitii au indicat un categoric si indubiil impact favorabil al avantajelor secundare intangibile, desi diferentiate in functie de targurile sau expozitiile cercetate, centrele urbane si zonele geografice sau economice in care acestea au fost organizate.

Printre avantajele secundare intangibile indicate de temeinice sondaje si cercetari, se pot mentiona [30]:

– din punct de vedere istoric, implicarea in activitatea de targuri si expozitii a determinat baza crearii unei coeziuni de bun augur intre elitele intelectuale economice, tehnice si sociale si a unei identitati distincte cu caracter comunal, urban sau regional a centrului sau zonei cercetate;

– asimilarea centrelor urbane in structuri mai largi din punct de dere politic, administrativ si economic datorita gazduirii unor targuri;

– cu deosebire in S.U.A., targurile se constituie in ferestre, supape globale pentru canalizarea avantului cercurilor de afaceri indreptat spre silirea de contacte comerciale, legaturi de afaceri cu celelalte tari, in special cu cele din Europa dar si din zona Pacificului, mai ales in ultimii ani;

– imbogatirea patrimoniului orasului-gazda al targului prin intretinerea, repararea, modernizarea, extinderea si dezvoltarea infrastructurii sale (cladiri, cai si rute de transport, institutii de arta, retele hoteliere etc);

– influente favorabile, ce nu pot fi cuantificate, asupra evolutiei si cursului economiei si capacitatii de angajare a excesului fortei de munca;

– contributie la elevarea imaginii orasului sau zonei din care acesta face parte ca centre internationale cu impact favorizant asupra cresterii niturilor lor;

– cresterea numarului si dirsificarea domeniilor de activitate ale companiilor comerciale si producti, in special ale celor de dimensiuni mici si mijlocii dodite ca fiind cele mai dinamice si flexibile.

Conceptul nou de avantaje tertiare

Inabilitatea actuala de a comensura avantajele intangibile a creat, in ultimul timp, aparitia unor critici sere, cu deosebire in tarile puternic dezvoltate economic si industrial, asupra oportunitatii si fundamentarii practice a necesitatii construirii de noi spatii si centre expozitionale, in conditiile in care cele existente nu pot fi utilizate la intreaga lor capacitate ori pe intregul parcurs al anului calendaristic, in anumite cercuri se considera ca, indiferent de sursele fondurilor de institii, noile institii ar putea aa un impact negativ asupra bunastarii si posibilitatilor de dezvoltare economica si urbana a orasului-gazda. Din aceasta cauza, asa cum s-a aratat in modulele precedente, continua si se accentueaza tendinta de organizare a targurilor si expozitiilor specializate si strict specializate, mult mai eficiente in ul dimensiunii profiturilor realizate, de dimensiuni mai reduse, generatoare de cheltuieli mai mici decat targurile cu caracter general. Se confirma astfel opinia exprimata cu peste 15 ani in urma ca viitorul apartine expozitiilor specializate si strict specializate, in crestere accentuata ca numar, dirsitate din puct de dere al tematicilor si al conceptului de organizare, in conditiile inaspririi concurentei intre organizatori.

Foarte recent a fost introdus, in plus fata de avantajele primare si secundare, deocamdata neimpartasit inca de totalitatea specialistilor, conceptul de avantaje tertiare, cu impact asupra economiilor nationale, sistemului de comert international si mondial precum si asupra climatului economic si politic in inter-regional si chiar in global. Acestea din urma, conjugate cu avantajele secundare, pot exercita o influenta pozitiva asupra politicilor gurnamentale in sensul dirijarii lor spre sustinerea, prin mijloace variate, a industriei de targuri si expozitii. Conceptul de avantaje tertiare, deocamdata in faza de dezvoltare incipienta si insuficient studiat datorita caracterului sau inovator si recent, ar putea conduce la descoperiri extrem de utile, interesante si imprevizibile in relatiile de interdependenta intre strategiile politice, sociale si economice gurnamentale, conntiile si tratatele internationale si industria targurilor si expozitiilor care devine pe zi ce trece instrumentul cel mai important de marketing atat pe national, regional cat si global.

Acest nou concept al avantajelor tertiare, ar putea conduce la o mai profunda integrare a industriei targurilor si expozitiilor in strategiile globale ale gurnelor atat in economic cat si, mai ales politic, precum si in reasezarea relatiilor intre state pe baze mult mai pragmatice, mai realiste, cu influente politice benefice in ul relatiilor economice si comerciale iutre state, la nil bilateral si global.

Valoarea și importanța tîrgului sau expoziției.

Comparativ cu alte instrumente de marketing utilizate ca surse de informare, tîrgurile și expozițiile au o valoare ridicată și o importanță deosebită din punct de vedere al vizitatorilor potențiali. Prin utilizarea corespunzătoare a programelor de tîrguri și vizitării acelora care prezintă interes, în scopul satisfacerii necesităților de informații vizitatorii potențiali pot selecta din timp unul sau mai multe din acestea și își pot elabora programele proprii de vizitare, agenda și conținutul acestora, inclusiv obiectivele vizitei. Un factor important, în acest sens, îl constituie posibilitatea de anticipare, de către organizatori și expozanți, a structurii și numărului vizitatorilor înainte de perioada de desfășurare a tîrgurilor și expozițiilor [27].

Valoarea și importanța unui tîrg pentru satisfacerea propriilor cerințe, interese și obiective, poate fi determinata de o varietate de factori dintre care cei preponderenti pot fi:
– importanța, calitatea și valoarea tîrgului pe plan internațional;

– relevanța tematicii expoziției față de domeniul de interes și activitate a companiei;

– imaginea, prestigiul tîrgului și al organizatorului atît la nivel național cît și mai ales, internațional;

– numărul, componența, structura și pronviența expozanților, ceea ce reprezintă o analiză e mediului concurențial;

– numărul și calitatea manifestărilor conexe din cadrul programului adițional în sprijinul acestora, precum și al manifestărilor sociale și cu caracter de relații publice;

– imaginea inovatoare a tîrgului, produselor și serviciilor care se expun.

Alte aspecte importante ale participării în cadrul unei expoziții, pe care orice companie trebuie să le cunoască:

– în mod regulat, se acordă atenție prioritară legăturii, interdependenței între valoarea informației și valoarea, prestigiul sau importanța expoziției;

– valoarea unui tîrg din punct de vedere informativ pentru vizitatorii potentiați depinde în mod deosebit de volumul și valoarea elementelor inovatoare și de dezvoltarea pe care acesta le prezintă;

– dacă vizitatorul a rămas impresionat de prezentarea companiilor la standuri, este posibil ca exigentele sale pentru următoarea ediție, să crească;

– trebuie de conștientizat că exigentele ridicate ale vizitatorilor contribuie la creșterea valorii, prestigiului și importanței tîrgului;

– valoarea și importanța tîrgului sunt mai ridicate pentru acei vizitatori care își programează

plasarea de comenzi și încheierea de tranzacții sau de contracte de vînzare-cumparare în cursul desfășurării acestuia.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Conceptul de designing al produselor întreprinderilor a început să fie „utilizat la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susține aceste zone geografice în competiția lor acerbă din mediul concurențial. În această eră a super-designurilor nu este nimic neobișnuit în a considera o țară, o regiune sau un oraș ca fiind un design de succes.  Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Țările, regiunile și orașele se află în competiție pentru atragerea turiștilor, investițiilor,  talentelor și credibilității. Clienții au la dispoziție o paletă foarte largă de locuri  din care pot alege, fiecare cu mesaje atractive și cu promisiuni extrem de credibile”

Într-o lume în care fiecare stat este parte a unui sistem global, problema designului de produs devine foarte importantă, deoarece fiecare națiune trebuie să-și păstreze cultura, identitatea și să construiască pe baza acestora imaginea pe care vor să o propage în societatea globală.

Datorită evenimentelor neplăcute, războaie, criză financiară, proteste, atentate, țările încearcă să-și mențină sau să-ți reconstruiască imaginea. Reușesc acest lucru, atât prin strategii bine puse la punct, printr-o politică internă și externă bine conturată și relativ stabilă, prin propriile designuri, prin oameni, prin cunoașterea și consolidarea propriei identități și promovarea acestora.

Situația mai dificilă apare atunci când țara încearcă să-și găsească identitatea, atât față de ea, cât și față de celelalte state. Da, Republica Moldova este în această situație.

Designurile produselor sunt omniprezente și universale. Mass-media este obsedată de designuri și toată lumea folosește acum cuvântul „design”. În ultima vreme, schimbările radicale ce au avut loc în lumea designingului l-au adus în centrul atenției. Aceste schimbări includ: evoluția tehnologiei; apariția ideii de companie de mare vizibilitate; designingul se deplasează de la periferie către centrul preocupărilor organizației, instituției; designingul circulă în diferite țări, regiuni și orașe, dar pătrunde și în societățile de binefacere, în domeniul artistic și învățământul universitar, și poate cel mai important, schimbarea atitudinii societății direcționate acum spre chestiuni de mediu.

Designingul nu s-a limitat doar la sfera comerțului. Trăim într-o lume în care ansamblurile de operă, orchestrele, instituțiile de binefacere, universitățile, companiile de film și cluburile sportive sunt, de asemenea, designuri. Mai mult, într-o eră din ce în ce mai globalizată și, în anumite privințe, fragmentată, orașele, regiunile și națiunile implementează programe de designing de mare amploare, atât pentru a încuraja încrederea în forțele propii stima față de sine și pentru a cultiva spiritul locului, cât și pentru a atrage turism și investiții interne. Astfel, designingul se dovedește a fi un domeniu mult mai extins, mai complex și mai important decât pare la prima vedere. Designurile produselor constituie un domeniu vast, în dezvoltare, confuz și care creează confuzie.

„Procesul prin care o țară caută în mod activ să-și creeze o identitate unică și competitivă, cu scopul de a se poziționa la nivel intern și internațional ca o bună destinație pentru turism, comerț și investiții.

 Are loc când un guvern sau o companie privată își folosește puterea pentru a-i convinge pe cei ce au abilitatea de a schimba imaginea unei țări. Se utiliza instrumente uzuale în domeniul creării de design pentru a schimba, modifica sau confirma comportamentul, atitudinea, identitatea sau imaginea unei țări într-o direcție pozitivă. Un plan prin care se definește într-o manieră cât mai realistă, competitivă și atractivă, viziunea strategică a unei țări, viziune care ulterior trebuie realizată, îndeplinită, implementată și apoi comunicată.

Apoi, urmează procesul în sine de înțelegere a națiunii, proces care poate dura un an sau chiar mai mult. In acest timp, este foarte importantă observarea corecta a situației existente, analizându-se modurile în care este percepută țara respectivă. „Autenticitate” este cuvântul de ordine în această etapă, și pentru obținerea unui rezultat optim este nevoie de diversitate în alegerea grupurilor de persoane intervievate atât in cadrul țării, cât și peste hotarele ei.”

Cer este că, designingul de produs implică o strategie, o modalitate de a planifica, „e ceea ce ar trebui politicienii sa facă, e aura pozitiva a unei organizații. Se vorbește despre dezvoltare economică, infrastructură, educație, politică. Dacă toate sunt prezente, atunci produsul e bun, dar tot nu e de ajuns. Oamenii trebuie să și știe despre acest produs, să creadă în el și teoria să se confirme în practică.”

„Un design de produs puternic este mai mult decât suma atributelor sale: în total, acesta trebuie să facă viața oamenilor mai bună”.

Așadar, construcția de design pentru Republica Moldova necesită în special o muncă de specialiști. Această strategie are nevoie de cel puțin două componente: strategică și guvernamentală. Partea strategică să abordeze nivelul de analiză, planificare, decizie și implementare, iar acea guvernamentală să de-a credibilitate, susținere și să fie coordonată de executiv.

Nevoia unui design vine și pentru a ne opri să distrugem și/ sau să vindem ce avem, pentru niște interese care nu sunt nici măcar naționale. Să avem un plan conștientizat la nivel național, pe termen lung pentru generațiile viitoare, pentru viitorul nostru ca popor, deoarece noi românii ne-am obișnuit să gândim pe termen scurt și să așteptăm pomană de la alții.

BIBLIOGRAFIE

Bășanu Gh., Fundătură D. Management marketing. București: Diacon Coresi SRL, 1993. -285 p.,

Boier R. Marketing. Comportamentul consumatorului. -Iași: GRAPHIX, 1994. 153 p.

Bruhn M. Marketing. București: Economică. 1996. 318 p.

Crețu I. Marketing. Designul produsului București: Economica, 1996. 367 p.

Danciu V. Marketing strategic competitiv. O abordare internaționala, București: Economica, 2008. 566 p.

Demetrescu M. Analiza de sisteme în marketing. București: Economica, 2002. 440 p.

Demitrescu M. C. Mecanismele decizionale în marketing. București: Economica, 2004. 500 p.

Dubois P., Jolibert A. Marketing, teorie și practică. Cluj-Napoca: Enigma, 1994. 478 p.

Florescu C. Marketing. București: Economica, 1992. 516 p.

Gorincu G. Mic dicționar al economiei de piață. Galați: Porto-Franco, 1991. 175 p.

Hoyle Leonard H. Event Marketing: How to Successfully Promote Events, Festivals, Conventions, and Expozitions, 2nd Edition. București: Teora, 2012. 220 p.

Kotler Ph. Principiile marketingului. București: Teora, 2002. 680 p.

Kotler P. Managementul Marketingului. Analiza. Planificare. Implementare. Control. București: Teora. 2007. 800 p.

Florescu C. Marketing. București: Economica, 2001. 391 p.

Mâlcomete P. Marketing. Iași: Fundația Academică “Gh. Zane”, 1993. 390 p.

Mâțu I. Organizarea activității de marketing. București: Economica, 1998. 361 p.

Mihăița N.V. Metode cantitative în studiul pieței. București: Economică, 1996. 315 p.

Pekar V. Strategii de marketing. Iași: Sedicom Libris, 1995. 240 p.

Pride W.M., Ferrell, O.C. Marketing. Boston: Houghton Mifflin Company, 1991, pag. 553

Pruteanu St., Anastasiei B., JijieT. Cercetarea de marketing. Iasi: Polirom, 2001. 340 p

Scafer St. Organizarea evenimentelor. București:Mehdi, 2011, 192 p.

Scott D.Noile reguli de marketing si PR. București: Publica 2010. 448 p.

Someșanu C., Cosma S. Bazele marketingului. Cluj-Napoca: Elota, 2001.-198 p.

Stănescu S. Analiza economico-financiară. București: Economica, 1996. 300 p.

http://marketing.ro/, (citat la 12.04.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Marketing, (citat la 16.04.2015).

www.romexpo.ro(citat la 18.04.2014).

http://www.targurisiexpozitii.ro/Designing_2.htm(citat la 20.04.2015).

,http://www.businessdictionary.com/definition/event-marketing.html(citat la 21.04.2015).

www.eventmarketer.com (citat la 22.04.2015).

http://www.cis.md (citat la 24.04.2014).

BIBLIOGRAFIE

Bășanu Gh., Fundătură D. Management marketing. București: Diacon Coresi SRL, 1993. -285 p.,

Boier R. Marketing. Comportamentul consumatorului. -Iași: GRAPHIX, 1994. 153 p.

Bruhn M. Marketing. București: Economică. 1996. 318 p.

Crețu I. Marketing. Designul produsului București: Economica, 1996. 367 p.

Danciu V. Marketing strategic competitiv. O abordare internaționala, București: Economica, 2008. 566 p.

Demetrescu M. Analiza de sisteme în marketing. București: Economica, 2002. 440 p.

Demitrescu M. C. Mecanismele decizionale în marketing. București: Economica, 2004. 500 p.

Dubois P., Jolibert A. Marketing, teorie și practică. Cluj-Napoca: Enigma, 1994. 478 p.

Florescu C. Marketing. București: Economica, 1992. 516 p.

Gorincu G. Mic dicționar al economiei de piață. Galați: Porto-Franco, 1991. 175 p.

Hoyle Leonard H. Event Marketing: How to Successfully Promote Events, Festivals, Conventions, and Expozitions, 2nd Edition. București: Teora, 2012. 220 p.

Kotler Ph. Principiile marketingului. București: Teora, 2002. 680 p.

Kotler P. Managementul Marketingului. Analiza. Planificare. Implementare. Control. București: Teora. 2007. 800 p.

Florescu C. Marketing. București: Economica, 2001. 391 p.

Mâlcomete P. Marketing. Iași: Fundația Academică “Gh. Zane”, 1993. 390 p.

Mâțu I. Organizarea activității de marketing. București: Economica, 1998. 361 p.

Mihăița N.V. Metode cantitative în studiul pieței. București: Economică, 1996. 315 p.

Pekar V. Strategii de marketing. Iași: Sedicom Libris, 1995. 240 p.

Pride W.M., Ferrell, O.C. Marketing. Boston: Houghton Mifflin Company, 1991, pag. 553

Pruteanu St., Anastasiei B., JijieT. Cercetarea de marketing. Iasi: Polirom, 2001. 340 p

Scafer St. Organizarea evenimentelor. București:Mehdi, 2011, 192 p.

Scott D.Noile reguli de marketing si PR. București: Publica 2010. 448 p.

Someșanu C., Cosma S. Bazele marketingului. Cluj-Napoca: Elota, 2001.-198 p.

Stănescu S. Analiza economico-financiară. București: Economica, 1996. 300 p.

http://marketing.ro/, (citat la 12.04.2015).

http://en.wikipedia.org/wiki/Marketing, (citat la 16.04.2015).

www.romexpo.ro(citat la 18.04.2014).

http://www.targurisiexpozitii.ro/Designing_2.htm(citat la 20.04.2015).

,http://www.businessdictionary.com/definition/event-marketing.html(citat la 21.04.2015).

www.eventmarketer.com (citat la 22.04.2015).

http://www.cis.md (citat la 24.04.2014).