Valentin TUDORACHE [306468]

Licență

Valentin TUDORACHE [306468]

Byadmin ianuarie 1, 2024

[anonimizat].

(Strategia de dezvoltare locală a comunei Poplaca)

POPLACA

2017

Mulțumiri din partea autorului:

Acest ”Ghid despre viziunea dezvoltării Comunei Poplaca” nu ar fi putut apare fără sprijinul aparatului executiv al Primăriei Poplaca și în special a D-[anonimizat], a D-[anonimizat], a consilierilor locali ai Comunei Poplaca. Deosebite mulțumiri D-[anonimizat] a [anonimizat] a fost de un real folos. Un mare ajutor pe infrastructura educațională am avut din partea D-[anonimizat] 1-8 Poplaca.

[anonimizat], în cazul dorinței lor de a [anonimizat], norvegiene, elvețiene, [anonimizat] a vedea dacă mai există oportunitatea finanțării și deschiderea altor măsuri spre finanțare.

[anonimizat],

[anonimizat]-și propună o serie de programe pentru crearea unor condiții de viață corespunzătoare în toate domeniile de activitate. [anonimizat]-[anonimizat]-a stat în putință să modernizez această comună și să o aduc la nivel demn de a deveni o comună europeană.

Strategia de dezvoltare a comunei Poplaca reprezintă un prim pas spre viitor și a fost realizată prin mobilizarea noastră, a tuturor factorilor de decizie din Primărie și a Consiliului Local și cu sprijinul nemijlocit al dumneavoastră. Astfel, împreună ne vom bucura de o [anonimizat], de extinderea infrastructurilor de utilități pe raza comunei etc.

[anonimizat] m-am bucurat până în prezent și îmi exprim convingerea totală că și în viitor vom forma o [anonimizat].

[anonimizat],

Primarul Comunei Poplaca

CUPRINS

PERSOANE DIN PRIMĂRIA POPLACA

Primar: BUDIN VASILE

Viceprimar: CIORGOVEAN IOAN
Secretar: NISTOR IULIANA ELENA

Contabil: PAȘTIU RODICA IOANA

Consiliul local:

1. [anonimizat]

2. BĂDILĂ GHEORGHE PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI

DEMOCRAȚILOR

3. CIORGOVEAN ION PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

4. [anonimizat]

5. [anonimizat]

6. IGNAT IOAN PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

7. IGNAT VASILE PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ

8. MUNTEAN ANA PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

9. OPRIȘIU NICOLAE PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

10. STROIA IOAN PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

11. [anonimizat]:
Adresa: [anonimizat]. 572

Localitate: Poplaca

Județ: Sibiu

Cod poștal: 557185

Telefon: 0269-573101

Fax: 0269-573100

Url: http://www.comunapoplaca.ro

ABREVIERI

GLOSAR DE TERMENI FOLOSIȚI ÎN ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

A

Ajutor de stat
Orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unitățile administrative-teritoriale, din resursele de stat sau resurse ale unităților administrative-teritoriale ori de alte organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităților locale, indiferent de formă, care distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, a producției anumitor bunuri, a prestării anumitor servicii sau care afectează comerțul dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerată incompatibilă cu un mediu concurențial normal.
Angajament legal
Orice act cu efect juridic, din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public.
Audit public intern
Activitatea funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, care evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare.
Autoritate de certificare și plată
Structura organizatorică în cadrul Ministerului Economiei si Finanțelor, responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declarațiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană și pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum și a sumelor de prefinanțare și cofinanțare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Autoritate de Management
Structura din cadrul unei autorități publice centrale, responsabilă pentru gestionarea unui program operațional.
Avans
Sumele transferate de către beneficiar unui contractor, în baza documentelor justificative, conform legii, în cadrul unui proiect finanțat din instrumente structurale.
Axă Prioritară
Una dintre prioritățile selecționate de autoritatea de gestionare a programului operațional în cauză sau în cadrul responsabilității sale în conformitate cu criterii stabilite de Comitetul de monitorizare și aplicate de unul sau mai mulți beneficiari în vederea realizării obiectivelor axei prioritare de care aparțin

B

Beneficiar
Un operator, un organism sau o întreprindere, din domeniile public sau privat, responsabil pentru inițierea, sau inițierea și implementarea operațiunilor. În cadrul shemelor de ajutor de stat, în baza articolului 87 din Tratat, beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un proiect individual și primesc ajutor public.
Beneficiar final
Organismul sau societatea comercială cu capital public ori privat, responsabil/ responsabilă cu execuția proiectelor sau a măsurilor finanțate.

C

Cerere de finantare Formularul completat de catre solicitant, în vederea obtinerii finantarii printr-un Program Operational.
Cheltuială publică
Orice participare publică la finanțarea unor operațiuni, provenită din bugetul statului, al autorităților regionale sau locale, din bugetul general al Comunității Europene privind Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la finanțarea unor operațiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociațiilor formate din una sau mai multe autorități regionale, locale sau din organisme de drept public, care acționează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, bunuri și servicii este considerată cheltuială similară.
Cheltuieli conexe proiectului
Cheltuielile care intervin în derularea proiectelor finanțate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autorități, instituții sau societăți comerciale din sectorul public, unitate administrativ-teritorială, organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, cheltuieli fără de care proiectul nu poate fi implementat și care nu pot fi finanțate din instrumente structurale.
Cheltuieli eligibile
Cheltuielile realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din bugetul de stat și/sau contribuția proprie a beneficiarului.Cheltuieli generale de administrație Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcționarea de ansamblu a beneficiarului și care nu pot fi atribuite direct unei anumite activități din cadrul operațiunii. Lista tipurilor de cheltuieli cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management și se aprobă prin ordin comun al ministrului coordonator al autorității de management și al ministrului economiei și finanțelor.
Cheltuieli neeligibile
Cheltuielile inerente realizării proiectelor finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale, care nu pot fi finanțate din instrumentele structurale, conform reglementărilor comunitare și naționale.
Cofinanțare Finanțarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv și altele asemenea, parțial prin credite bugetare, parțial prin finanțarea provenită din surse externe.
Comitetul de Monitorizare
Organismul care asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum și urmărirea eficacității și calității implementării asistenței comunitare, modul de utilizare și impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie.
Contract de achiziție publică
Contractul care include și categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanțe de urgență.
Contract de concesiune de lucrări publice
Contractul care are aceleași caracteristici ca si contractul de lucrări, cu deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea autorității contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.
Contract de concesiune de servicii
Contractul care are aceleași caracteristici ca și contractul de servicii, cu deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea autorității contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.
Contract de finanțare
Reprezintă documentul juridic prin care se acordă asistența financiară nerambursabilă aferentă unei operațiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operațional și care stabilește drepturile și obligațiile părților.
Contractant
Ofertantul care a devenit, în condițiile legii, parte într-un contract de achiziție publică.
Contribuția națională
Totalul sumelor cheltuite în cadrul implementării programelor operaționale, fiind formată din cofinanțarea publică, cheltuielile conexe și cheltuielile neeligibile.
Control financiar preventiv
Activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.
Control financiar public intern
Întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităților publice, ale altor structuri abilitate de Guvern și dintr-o unitate centrală care este responsabilă de armonizarea și implementarea principiilor și standardelor de control și audit.
Control intern
Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele și procedurile.

D

Documentație de atribuire
Documentația ce cuprinde toate informațiile legate de obiectul contractului de achiziție publică și de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentația descriptivă.

F

Fondul de Coeziune (FC) Instrumentul financiar care sprijină investiții în domeniul infrastructurii de transport și mediu.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)
Fondul Structural care sprijină regiunile mai puțin dezvoltate, prin finanțarea de investiții în sectorul productiv, infrastructură, educație, sănătate, dezvoltare locală și întreprinderi mici și mijlocii.
Fondul Social European (FSE)
Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare a resurselor umane.
Fonduri publice
Sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale, împrumuturi interne contractate de autoritățile administrației publice locale, precum și din bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale.
Fondurile comunitare
Sume provenite din asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea. Europeană
Fondurile structurale (FS)
Instrumente financiare (FEDR,FSE) prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

G

Ghidul solicitantului
Indrumar pentru completarea corectă a unei cereri de finanțare de către solicitanții de finanțare nerambursabilă în cadrul programelor operaționale.

I

IMM-uri
Acele întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați și care au fie o cifră de afaceri anuală care nu depășește 50 milioane euro, fie un rezultat anual al bilanțului contabil care nu depășește 43 milioane euro.
Incluziune socială
Setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.
Instrumente structurale
Reprezintă asistența financiară nerambursabilă primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE) și Fondului de Coeziune (FC).
Întreprindere mică
Întreprinderea care are mai puțin de 50 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau rezultatul anual al bilanțului contabil nu depășește 10 milioane euro.

L

Licitatie de proiecte
Invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categoriiclar identificate de solicitanti, în vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, în cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare dintr-unProgram Operational

M

Microîntreprindere
Întreprinderea care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau rezultatul anual al bilanțului contabil nu depășește 2 milioane euro.

O

Oferta
Actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică; oferta cuprinde propunerea financiară și propunerea tehnică.
Operator economic
Orice personă fizică sau juridică sau orice altă entitate ce participă la implementarea asistenței din partea Fondurilor, cu excepția situației în care un Stat Membru își exercită prerogativele ca autoritate publică;Oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servicii și/sau execuție de lucrări.
Operatorul sistemului electronic de achiziții publice Persoana juridică de drept public care asigură autorităților contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire.
Organism Intermediar
Orice organism sau serviciu public sau privat care acționează sub supravegherea unei autorități de gestionare sau de certificare și care îndeplinește atribuțiile pentru aceasta din urmă față de beneficiarii care aplică operațiunile

P

Planul Național de Dezvoltare
Documentul de planificare strategică și programare financiară, care are ca scop să orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice și sociale. Plată directăTransferul sumelor reprezentând prefinanțare sau al sumelor din instrumente structurale și al cofinanțării suportate din surse de la bugetul de stat, direct de la Autoritatea de certificare și plată la beneficiar.
Plată indirectă
Transferul sumelor reprezentând prefinanțare sau al sumelor din instrumente structurale și al cofinanțării suportate din surse de la bugetul de stat, indirect de la Autoritatea de certificare și plată la beneficiar, prin intermediul Unității de plată.
Prefinanțare
Sumele transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale către un beneficiar, cu excepția celor din sectorul privat (dacă prin acest transfer nu se intră sub incidența prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat) ori unei organizații neguvernamentale – prin plată directă sau prin plată indirectă – pentru lichidarea angajamentelor de plată față de un contractor, în stadiul inițial de implementare a proiectelor, în baza unui contract de finanțare încheiat între beneficiar și Autoritatea de management/Organismul intermediar responsabil/responsabilă, în vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor.
Procedura de atribuire Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către candidați/ofertanți pentru ca acordul părtilor privind angajarea în contractul de achiziție publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitația deschisă, licitația restransă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții.
Program Operațional
Document prezentat de un stat membru și adoptat de Comisie care definește o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorități, pentru a cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului de convergență, la Fondul de Coeziune și la FEDER
Proiect generator de venituri
Orice proiect care implica o infrastructura a carei folosire presupune aducerea de câstiguri directe beneficiarului si orice operatiune rezultata din vânzarea sau închirierea de terenuri sau cladiri.
Propunere financiară
Parte a ofertei ce cuprinde informațiile cu privire la preț, tarif, alte condiții financiare și comerciale corespunzătoare satisfacerii cerințelor solicitate prin documentația de atribuire.
Propunere tehnică
Parte a ofertei elaborată pe baza cerințelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentația descriptivă.

R

Regiuni eligibile pentru ajutoarele de stat regionale – regiunile în care PIB/locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii Europene [art. 87 alin. (3) lit. a) din Tratat].- regiunile în care sunt identificate probleme socio-economice în baza indicatorilor naționali, propuse de Statele Membre [art. 87 alin. (3) lit. c)].- regiuni de tipul NUTS-II*3), cu o densitate a populației situată sub 8 locuitori/km^2 sau regiunile geografice de tipul NUTS-III, cu o densitate a populației situată sub 12,5 locuitori/km^2.*3) NUTS reprezintă un sistem de clasificare teritorială, instituit prin Regulamentul nr. 1059/2003, folosit de EUROSTAT pentru culegerea datelor statistice. La nivelul 2 (NUTS II) se regăsesc și cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

S

Sistemul Unic de Management al Informației(SMIS)
Sistemul informatic centralizat, dezvoltat de către Ministerul Economiei și Finanțelor, în colaborare cu toate structurile utilizatoare, pentru a asigura colectarea informațiilor referitoare la implementare, necesare managementului financiar, monitorizării, verificărilor, auditului și evaluării programelor din cadrul obiectivului convergență

T

Tratat
Tratatul pentru inființarea Comunității Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu modificările și completările ulterioare.

U

Unitate de plată
Structura din cadrul unei autorități publice centrale cu rol de Autoritate de management pentru un program operațional, având responsabilitatea transferării sumelor de prefinanțare, cofinanțare alocate de la bugetul de stat, precum și a sumelor din asistența financiară nerambursabilă către beneficiari.

(Sursa: Ministerul Fondurilor Europene)

Legenda denumirii localității POPLACA:

Prima variantă:

Dupa autorul Vlad Foamete-Monografia comunei Poplaca (Mss): Două femei, care culegeau fructe de padure și plante de leac pe nume: Popa și cealaltă Laca, s-ar fi stabilit pe vatra locului ce mai tarziu se va numi Poplaca. Vara se ocupau cu culegerea de fructe și plante medicinale pe care le vindeau domnilor din Sibiu, aflat la mica departare. Iarna faceau impletituri de rachită și alun (ce se găseau din plin în pădurile din jurul Sibiului), produsele lor fiind cautate în burgul Sibiu. Cele doua femei având astfel traiul asigurat, și-au construit o casuță de lemn, unica gospodarie a primit numele de Popa-Laca. Lângă căsuța construită de ele s-au așezat apoi și alte familii, rezultând vatra Poplăcii. Ocupația de bază a noilor locuitori: creșterea de animale, folosirea lemnului din pădure, cultivarea terenurilor.

Varianta doua:

După autorul Ioan Părean, în Legende din Mărginimea Sibiului (Ed. Salgo, Sibiu, 2008, pag. 121-124), amintește de o legendă din zonă: Într-o poaiană în pădurea vecină actualei Poplaca, pe malul unui lac se gasea construit un vechi schit de călugări, ridicat de un sfânt mucenic, ucis apoi de hoardele de mongoli, care mai făceau expediții cotropitoare pe acest teritoriu. Ori de câte ori sunau clopotele schitului, anunțând vreo sărbătoare, oamenii din micile asezări din padure se adunau să ia parte la sfintele slujbe. În partea de miazănoape a pădurii unde se găsea schitul au fost colonizați sașii, care au întemeiat sate bine organizate cu biserici fortificate. Într-o expediție a unei hoarde de mongoli, toți cei șapte călugări au fost uciși, schitului i s-a dat foc, autorul spune:” Oamenii pădurii au văzut, trecând spre apus, cete de călăreți sălbatici care purtau lănci însângerate și care chiuiau atât de fioros, încât și sălbăticiunile codrului se ascundeau prin viziuni. Au mai văzut că în locul unde știau că era vechiul schit, acum se ridicau spre înaltul cerului doar fum și limbi de foc”

Venind la locul schitului, creștinii i-au îngropat pe calugări, punându-le o cruce. Schitul nu a mai fost reconstruit, iar lacul din apropierea schitului l-au numit: „Lacul popilor”, maghiarizat mai târziu în: Pop-lacu, de unde si denumirea actuală de POPLACA.

Apariția în documente a localității Poplaca: sub denumirea de Poplaka, Gunzendorf, Gonczesdorff-1488, Gomczesdorff-1508, Poplaka-1805, Poplaka-1850, Paplaka-1854.

Apariția localității se presupune a fi în perioada Feudalismului timpuriu (sec. XI), dar apariția în documente este din sec. XIII-XIV.

În concluzie: Denumirea localității este înca în sfera legendelor, dar asta nu împiedică, că la ora actuală Comuna POPLACA să fie cunoscută la nivel național, nu numai prin frumusețea locurilor (vezi Poplaca II la cote peste 1300m), tradițiilor, oamenilor primitori, cât și trilogiei din cinematografia și istoria natională: Ardelenii-care prezintă emigrația la sfârșit sec. XIX și început de sec.XX a țăranilor ardeleni în America, cu unicul scop de a face bani, a se întoarce și a-și cumpăra pământul sfânt, aici în vatra satului Poplaca, unde să-și crească copiii, nepoții

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

VIZIUNEA ȘI SCOPUL STRATEGIEI

Viziunea: Dezvoltarea durabilă a Comunei POPLACA, care să ducă la creșterea nivelului de trai al populației din teritoriul ei.

Dezvoltare durabilă atât din punct de vedere al conservării mediului în corelare cu o creștere durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive.

Scopul strategiei: Pe termen scurt, până în 2020 (2023):

– o dezvoltarea durabilă a localității prin accesarea de proiecte din Fondurile: Europene, Naționale (Programul de Dezvoltare Comunitară Locală 2-PDCL 2), Regionale și Județene, care vor contribui la dezvoltarea economică și socială a Comunei POPLACA;

-o creșterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.(Sursa: STRATEGIA EUROPA 2020).

Pe termen mediu până în 2030 (finalizarea programării europene 2020-2027 (2030)), Comuna POPLACA, va oferi locuitorilor săi condiții de trai mai bune, va deveni unul dintre polii turismului din Mărginimea Sibiului, într-un mediu curat și viabil economico-social, fiind pe aceleași repere cu Strategia Județului Sibiu (pag. 11).

1.2. CE ESTE STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI POPLACA

Este un instrument de politică publică cu caracter programatic de lucru care se pune pună la dispoziția cetățenilor (atât din comună cât și cei interesați să-și dezvolte afaceri pe teritoriul Cominei) și a Consiliului Comunal POPLACA.

Planificarea strategică comunală s-a bazat pe elemente specifice la nivel comunal: OPEN SPACE, consultarea consilierilor comunali, a instituțiilor de pe teritoriul comunei și nu în ultimul rând a populației Comunei POPLACA.

1.3. NECESITATEA REVIZUIRII STRATEGIEI COMUNEI POPLACA

Revizuirea, actualizarea și completarea Strategiei de Dezvoltare Locală Poplaca este necesară pentru că programarea europeană actuală a început în 2014 și se finalizează în 2020, cu prelungirea implementării până în 2023. Actuala strategie fiind concepută și aprobată la nivelul anului 2017, va necesita versiunile corectoare conform noilor reglementări europene și naționale. În actuala conjunctură europeană (ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, posibilitatea modificării Politicii Agricole Comune –PAC, ca susținere procentuală), este necesară pentru obiectivitate, revizii periodice ale Strategiei Comunei Poplaca.

1.4. VIZIBILITATEA COMUNEI POPLACA ÎN 2023

În 2023, Comuna POPLACA trebuie să fie vizibilă după monitorizarea strategiei prin:

-Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură (mai ales zootehnie și apicultura);

-Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;

-O dezvoltare teritorială echilibrată a sectorului economic, social, cultural, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă;

-Implicarea transparentă și activă a instituțiilor publice pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a comunei.

1.5. BENEFICIARII STRATEGIEI

Pe baza Strategiei Locale a Comunei POPLACA, Consiliul Local își va putea gestiona resursele naturale și financiare într-un mod eficient, prin urmărirea obiectivelor strategice, monitorizarea strategiei și desfășurarea activității pe baza coordonatelor stabilite.

Beneficiarul direct este populația Comunei POPLACA prin:

-rezultatele implementării strategiei la nivelul comunal,

-transparența pașilor urmați de către Consiliul Local în dezvoltarea comunei,

-ca solicitanți și beneficiari ai proiectelor județene, naționale, europene.

Alți beneficiari:

-instituțiile publice cu atribuții în domeniul educației, social, sănătate, cultural, mediu, culte, de la nivelul Comunei POPLACA,

-agenții economici și potențiali investitori,

-mediul asociativ de pe teritoriu comunei,

-turiștii români și străini.

Strategia Dezvoltare Locală a Comunei POPLACA împreună cu strategiile celorlalte localități din județ va sta la baza viitoarei Strategii Dezvoltare a Județului Sibiu, respectând principiul european: ”Bottom-up” (De jos în sus), prin acuratețea datelor stabilite de Analiza socio-economică a fiecărei localități, cât și pe direcțiile posibile de dezvoltare agreate de cetățenii județului.

1.6. STRUCTURAREA STRATEGIEI

Strategia Comunei POPLACA va fi structurată pe 8 capitole:

Capitolul I: INTRODUCERE, care cuprinde sub-capitolele:

1.1-Viziunea și scopul strategiei

1.2-Ce este Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei POPLACA

1.3-Necesitatea revizuirii Strategiei Comunei POPLACA

1.4-Vizibilitatea Comunei POPLACA în 2023

1.5-Beneficiarii Strategiei

1.6-Structurarea Strategiei

Capitolul II: CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL, JUDEȚEAN

2.1-Contextul European

2.2.-Contextul național

2.3-Contextul județean

Capitolul III: Situația actuală existentă în Comuna POPLACA

Capitolul IV: Analiza socio-economică a Comunei POPLACA

Capitolul V: Analiza teritorului-SWOT

Capitolul VI-Stabilirea obiecivelor strategice

Capitolul VII: Priorități de dezvoltare

Capitolul VIII: Surse de finanțare detaliate

CAPITOLUL II:

CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL, JUDEȚEAN.

2.1-CONTEXTUL EUROPEAN

Romania, este la a doua programare europeană de la aderarea ei în Uniune și anume în programarea 2014-2020.

Specific acestei programări este Acordul de Parteneriat între Romania și Comisia Europeană, acord agreat de toate Statele Membre (SM). Acordul de parteneriat este documentul care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții (ESI), în viitoarea programare. A fost aprobat de Comisia Europeană la data de 6 August 2014, fiind al unsprezecelea Acord de Parteneriat aprobat din cele 28 State Membre (SM), actual 27 SM prin ieșirea Marii Britanii.

În perioada 2014-2020, România va beneficia de fonduri europene aproximativ în valoare aproximativă de 43 miliarde euro, structurate pe tipuri de fonduri.

”Acordul de Parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale și de investiții europene (Fonduri ESI):

-Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

-Fondul de coeziune (FC);

-Fondul Social European (FSE);

-Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

-Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF).

Prioritățile prevăzute în Acordul de Parteneriat ce vizează comunitatea rurală și nu numai :

-promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;

-dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale servere și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;

-încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice”.

Pentru zona rurală (spațiul rural), conform definiției Programului Național Dezvoltare Rurală(PNDR), care are ca instrument de finanțare Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), conform Acordului de Parteneriat: ”va promova creșterea gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate a produselor. Agricultorii vor beneficia de asistență tehnică pentru dezvoltarea sau restructurarea propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităților economice va reduce dependența excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătății perspectivele creării de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare atentă a resurselor naturale, centrată pe conservarea bogatei biodiversități

naturale a României și pe promovarea gestionării durabile a terenurilor agricole și forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și ameliorării accesului la servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării precondițiilor pentru dezvoltare locală”.

Populația Uniunii Europene (UE) trăiește în zone rurale, care acoperă mai mult de 90% din teritoriul Uniunii Europene.

În spațiul rural al UE, o importanță covârșitoare o are fenomenul LEADER (Legături între Acțiuni de Dezvoltare Economică Rurală) apărut ca o inițiativă în 1991, urmărind să ofere comunităților rurale din UE o metodă de implicare a partenerilor locali în orientarea dezvoltării viitoare a teritoriului lor. Inițiativa a influențat administrații și politici naționale, regionale, locale, datorită capacității sale de a aborda problemele de dezvoltare rurală prin forme noi de parteneriat și prin activități corelate. LEADER încurajează factorii socio-economici să colaboreze, pentru a produce bunuri și servicii de foarte bună calitate în zona lor locală. LEADER este o abordare inovatoare din cadrul Politicii de Dezvoltare Rurală, fiind totodată o metodă de mobilizare și de promovare a dezvoltării rurale în comunitățile rurale actuale. LEADER are un rol important în încurajarea unor răspunsuri inovatoare la problemele rurale vechi și noi, fiind un adevărat laborator pentru consolidarea capacităților locale cât și pentru satisfacerea nevoilor comunității rurale. LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, a familiilor de agricultori (țărani) și a populației din zonele rurale.

Ce caracterizează LEADER:

”-abordare teritorială: utilizarea eficientă a resurselor locale, desfășurarea de activități integrate;

-abordarea partenerială: realizarea unui parteneriat public –privat (Grup de Acțiune Locală-GAL), interesat în dezvoltarea zonei;

-abordarea de jos în sus (bottom-up): participarea activă a populației în luarea deciziilor ți implementarea strategiilor de dezvoltare locală;

– abordarea integrată și multisectorială a strategiilor bazate pe interacțiunea partenerilor din sectoarele economiei locale;

-inovație și experimentare: răspunsuri noi la probleme vechi;

-implementare proiectelor de cooperare;

-interconectarea parteneriatelor locale;

-transferabilitate;

-durabilitate”

În noua abordare prin Acordul de Parteneriat (AP)-2014-2020, între România și Uniunea Europeană, succesul Axei LEADER 2007-2013 este exprimat și prin fraza: ” provocările și discrepanțele teritoriale vor fi combătute prin instrumentele locale de dezvoltare. Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC sau CLLD în filozofia europeană), va fi implementată în zonele rurale (LEADER).Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității va avea efecte și în programele pe zonele urbane și în regiunile ce se ocupă de pescuit”.

Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană (CE) este pus în practică prin fondurile alocate României pentru perioada 2014-2020:

”-o alocare de aproximativ 22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (Fond European Dezvoltare Regională-FEDR, Fondul Social european –FSE, Fondul de coeziune –FC), la care se adaugă încă 106 milioane euro din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF) se ridică la aproximativ168 milioane euro”.

Structura, aprobarea și valoarea fondurilor (în euro) negociate între România și Comisia Europeană:

-Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (POCU)-aprobat CE în 25.02.2015-4.326.838.744 €.

-Program Operațional Capacitatea Administrativă 2014-20202 (POCA)- aprobat CE în 25.02.2015-553.191.489 €.

– Program Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC)- aprobat CE în 19.12.2014-1.329.787.234 €.

– Program Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) -aprobat CE în 09.07.2015-9.418.524.484 €.

– Program Operațional Regional 2014-2020 (POR) -aprobat CE în 23 iunie 2015-6.700.000.000 €.

-Program Național Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR)- -aprobat CE în 26.05.2015-8.015.663.402 €.

-Program Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)-168.421.371 €.

Sumele sunt alocate de către Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 la care mai participă și România cu 20%, conform Acordului de Parteneriat.

Un alt document strategic de importanță majoră pentru toate statele membre ale Uniunii Europene este STRATEGIA EUROPA 2020. Această strategie dorește ”transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul XXI.”

Europa 2020 propune trei direcții de dezvoltare:

-creștere inteligentă: o economie bazată pe inovare și cunoaștere;

-creștere durabilă: o economie prietenoasă cu mediul (eficiența utilizării resurselor, ecologică, competitivă);

-creștere favorabilă incluziunii: o economie cu ocupare mare a forței de muncă, ținând cont de nevoile persoanelor defavorizate.

2.2. CONTEXTUL NAȚIONAL

România a ținut cont în programarea strategică pe perioadă medie și lungă de Regulamentele și reglementările europene.

”Astfel Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) este documentul programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial.

SDTR furnizează un model complet de dezvoltare a teritoriului național, în succesiunea: analiză – diagnostic – viziune – scenarii – obiective strategice – obiective specifice – măsuri naționale – acțiuni – proiecte prioritare – măsuri teritoriale integrate, model bazat pe asumarea coeziunii teritoriale.

SDTR este un instrument strategic de planificare teritorială la nivel național pentru sprijinirea și direcționarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu, ținând cont de prevederile principalelor documentele strategice europene și naționale și în special de:

Obiectivele Strategiei Europa 2020;

Prioritățile Agendei Teritoriale revizuite UE 2020;

Programul de guvernare;

Acordul de parteneriat 2014 – 2020;

Obiectivele strategiilor politicilor sectoriale din România.

Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) reprezintă exercițiul de planificare a dezvoltării teritoriului național, furnizând răspunsuri la următoarele întrebări cheie:

-care sunt măsurile și proiectele ce contribuie la creșterea capacității teritoriului național de a genera creștere economică și implicit dea menține și atrage o forță de muncă inovativă?

-Care sunt zonele de la la nivelul teritoriului ce necesită intervenții specifice pentru valorificarea sau protecția capitalului natural construit?

-cum poate fi asigurat echilibrul între politicile economice, de mediu și culturale, în vederea planificării coerente a procesului de dezvoltare, precum și de a conserva identitatea teritoriului național?

Strategia de dezvoltare teritorială a României este un instrument care poate contribui semnificativ la asigurarea bunei guvernanțe sprijinind realizarea unui proces de decizie publică bine fundamentat, mult mai riguros și mult mai predictibil pentru oameni.

Pentru a atinge viziunea de dezvoltare Strategia de dezvoltare teritorială a României are cinci obiective generale pentru orizontul 2035:

Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;

Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;

Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;”

Zonele rurale din Romania

Conform studiilor întreprinse în cadrul identificării socio-economice a Strategiei Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), situația zonelor rurale este:

” Suprafața cumulată a spațiului rural românesc este de 208.068 km2, ceea ce reprezintă circa 87% din suprafața țării și anume 9,19 milioane de locuitori la nivelul anului 2014 (conform datelor INS).. Populația din spațiul rural reprezintă 47.8% din populația României. Dacă se ia în calcul densitatea medie a populației din spațiul rural se constată că este de 61.6 locuitori/km2. Metodologia OCDE pentru noțiunea de ruralitate conduce la cifre diferite, însă permite comparații cu alte state membre. Astfel se constată că în conformitate cu această definiție teritoriul României este 59,8% rural, 39,4% intermediar și doar 0,8% urban.”

În prezentare grafică:

Suprafața zonei rurale din România din total suprafața României

Sursa: GIS 2013 MDRAP

Populația din zona rurală la total populație România

Sursa: GIS 2013 MDRAP

Strategia Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), prezintă criterii de prioritizare pe sectoarele deficitare din spațiul rural, urban:

” Criterii de prioritizare a investițiilor privind infrastructura de apă uzată

Aceste criterii se împart în două categorii: criterii aplicabile proiectelor de la nivel regional și criterii aplicabile proiectelor de la nivel local.

Criterii de prioritizare a investițiilor pentru nivelul județean/regional

a.1) nevoia de investiții (nevoie calculată conform Master-Planurilor regionale și angajamentelor asumate de România și a căror implementare se face prin programele finanțate prin fonduri europene și naționale precum POS Mediu 2007-2013, POIM 2014 – 2020, PNDL, PNDR și pentru Fondul de Mediu);

a.2) populație fără acces la sistemul de canalizare;

a.3) valoarea IDUL;

a.4) valoarea indicelui sustenabilității financiare;

a.5) accesibilitatea serviciului (tariful apei uzate raportat la venitul lunar mediu în regiune conform analizei cost – beneficiu de la nivelul proiectului).

”Criterii de prioritizare a investițiilor la nivel de localitate

În privința modului de prioritizare a proiectelor dedicate infrastructurii de apă uzată, vor avea prioritate acele proiecte care deservesc o comunitate de cel puțin 2.000 de locuitori echivalenți.

a.1) Contribuția proiectului la obținerea unei mai bune calități a corpurilor de apă;

a.2) Populația din localitate fără acces la sistemul de canalizare;

a.3) Nivelul de dezvoltare al localității așa cum este măsurat de Indicele dezvoltării umane locale;

a.4) Valoarea Indicelui privind sustenabilitatea financiară conform bugetului local;

a.5) Integrarea localității într-un sistem regional conform Master Planului regional de apă/apă uzată.”Criterii de prioritizare a proiectelor privind infrastructura socială

Alocarea fondurilor pentru patru tipuri de infrastructură socială (sănătate, educație, cultură, sport) la nivel județean și de localitate poate fi realizată pe baza următoarelor criterii de ordonare după prioritate:

Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura de sănătate

Criteriile de prioritizare a proiectelor privind infrastructura de sănătate sunt abordate pe două paliere, respectiv nivelul județean și nivelul de localitate.

Criterii de prioritizare la nivel de județ

a.1) speranța de viață;

a.2) numărul de locuitori raportat la numărul de doctori;

a.3) numărul de paturi în spitale raportat la 100 de locuitori;

a.4) ponderea populației de peste 65 de ani din populația totală;

a.5) numărul de locuitori raportat la numărul de farmacii.

Criterii de prioritizare la nivel de localitate

a.1) ponderea populației de peste 65 de ani din totalul populației;

a.2) număr de locuitori raportat la numărul de doctori;

a.3) număr de locuitori raportat la numărul de farmaci;

a.4) distanța până la cel mai apropiat spital;

a.5) rata medie a mortalității.”

”Criterii de prioritizare a proiectelor privind infrastructura educațională

Proiectele din această categorie sunt prioritizate la nivel de județ și de localitate ținând cont de următoarele criterii:

Criterii de prioritizare la nivel de județ

a.1) ponderea populației preșcolare și școlare din totalul populației;

a.2) rata abandonului școlar;

a.3) valoarea IDUL;

a.4) valoarea Indicelui privind sustenabilitatea financiară a bugetului local;

a.5) număr de computere raportat la 100 de elevi;

a.6) număr de dișcipline sportive raportat la 1.000 de elevi.

Criterii de prioritizare a proiectelor la nivel de localitate

a.1) Numărul de copii cu vârstă școlară și preșcolară;

a.2) Ponderea populației cu nivel de educație preuniversitară;

a.3) Numărul de elevi raportat la numărul de clase disponibile;

a.4) Valoarea IDUL.

Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura educațională, așa cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus.”

Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura educațională în funcție de localitate

(Sursa: SDTR-pag.170)

”Criterii de prioritizare a proiectelor privind infrastructura culturală

Criteriile de alocare a investițiilor în infrastructura culturală se declină la nivel județean și la nivel de localitate. Astfel, pentru nivelul județean, pot fi utilizate următoarele criterii de alocare a investițiilor:

Criterii de prioritizare a infrastructurii la nivel județean

a.1) Număr de muzee;

a.2) Număr de turiști;

a.3) Număr de locuri de muncă în instituții publice, firme și ONGuri active în sectoarele culturale și creative;

a.4) Număr de biblioteci publice;

a.5) Valoarea IDUL;

a.6) Valoarea Indicelui de sustenabilitate financiară a bugetului local;

a.7) Număr de ONG-uri culturale;

a.8) Număr de instituții de spectacole și concerte;

a.9) Număr de cinematografe.

Criterii de prioritizare la nivel de localitate

a.1)Numărul mediu de turiști;

a.2) Număr mediu de vizitatori în muzee;

a.3) Număr mediu de spectacole organizate;

a.4) Număr mediu de cititori activi în bibliotecile publice;

a.5) Valoarea IDUL;

a.6) Valoarea Indicelui de sustenabilitate financiară;

a.7) Valoarea Indicelui de vitalitate culturală a orașelor;

a.8) Număr mediu de spectatori la spectacolele și concertele organizate (inclusiv vizionări de filme la cinema);

a.9) Număr de cinematografe;

a.10) Număr de ONG uri culturale active în localitate.

Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura culturală, așa cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate pentru infrastructura la nivel județean (criteriile a.1 – a.6 ) și pentru infrastructura la nivel de localitate (criteriile a.1 – a.6). ”

Nevoia de infrastructură culturală

(Sursa: SDTR-pag.171)

”Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura sportivă

Alocarile de investiții pentru nivelul județean sau de localitate în infrastructura sportivă ar trebui să țină cont de următoarele criterii:

Criterii de prioritizare pentru nivelul județean

a.1) Ponderea populației tinere din totalul populației;

a.2) Număr de cluburi sportive;

a.3) Număr de sportivi înregistrați;

a.4) Valoarea Inidicelui de dezvoltare umană locală;

a.6) Valoarea Indicelui de sustenabilitate financiară a bugetului local.

Criterii de prioritizare la nivel de localitate

a.1) Ponderea populației tinere în totalul populației;

a.2) Număr de săli de sport raportat la 1000 de locuitori;

a.3) Număr de terenuri sportive raportat la 1000 de locuitori;

a.4) Valoarea IDUL;

a.5) Valoarea Indicelui sustenabilității financiare a bugetului local.

Harta de mai jos prezintă prioritizarea în ceea ce privește infrastructura sportivă la nivel de localitate.”

Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura sportivă în funcție de localitate

(Sursa: SDTR-pag.173)

Exemple de măsuri ce se impun la spațiul rural din România, prevăzut în Strategia Dezvoltare teritorială a României:

Valorificarea potențialului teritorial local al zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement și includerea acestora în circuitele turistice:

”Din punct de vedere al patrimoniului cultural, spatial rural pune în evidenţă o varietate de caracteristici specifice de valoare legate de identitatea culturală a acestor spaţii. Astfel, conservarea acestor valori de patrimoniu şi punerea lor în valoare în circuitele turistice reprezintă o prioritate principală pentru zonele rurale.

Pentru a crește atractivitatea spațiilor rurale pentru populație, și mai ales pentru tineri, este foarte importantă întărirea legăturilor identitare și promovarea patrimoniului cultural. Pe lângă atractivitatea pentru populația locală, patrimoniul cultural poate reprezenta, dacă este valorificat corespunzător, și un punct de atracție turistică, ce poate aduce noi venituri către spațiile rurale românești.

Patrimoniul cultural rural românesc are două caracteristici definitorii:

reprezintă o resursă specifică, cel puțin pe continentul european, în care viața rurală tradițională este rar întâlnită și poate fi o atracție turistică autentică pentru o mare parte a populației urbane din statele dezvoltate;

reprezintă o resursă vulnerabilă, pentru că există tentația de a înlocui toate elementele de civilizație rurală, considerată înapoiată, cu traiul de la oraș.

Acțiuni:

Dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement din mediul rural (pentru turism balnear, de iarnă, ecologic, cultural, etc.), cu precădere în stațunile turistice atestate și în comunele cu o concentrare foarte mare de resurse turistice;;

Reabilitarea, conservarea și introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu din mediul rural, cu precădere în comunele cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național (cf. Legii nr. 5/2000);

Reabilitarea și conservarea așezămintelor monahale din mediul rural, cu precădere a celor care sunt valori de patrimoniu de interes național (cf. Legii nr. 5/2000);

Conceperea și promovarea de trasee turistice tematice și integrate teritorial, inclusiv realizarea de infrastructură de informare și semnalizare turistică;

Înființarea, reabilitarea, modernizarea de așezăminte culturale în mediul rural (biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale), cu precădere în polii rurali și în comunele cu o concentrare foarte mare de resurse turistice;

Conservarea patrimoniului imaterial și promovarea tradițiilor locale din toate zonele rurale;

Realizarea de investiții pentru dezvoltarea agroturismului, inclusiv înființarea de noi unități de cazare, cu precădere în comunele cu o concentrare foarte mare de resurse turistice;

Creșterea capacității de planificare a autorităților publice din mediul rural, precum și a factorilor interesați de pe plan local, în scopul asigurării unui management eficient și durabil a patrimoniului local în condițiile valorificării turistice a acestor zone.

Exemple de proiecte:

Proiect – Construcția unui centru de agrement de tip Aqualand în comuna Dudeștii Noi;

Proiect – Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a Castelului Teleki din Posmuș;

Proiect – Traseul Cetăților Dacice din Județul Alba;

Proiect – Reabilitarea și modernizarea căminelor culturale din comunele județului Sibiu.”

”Consolidarea cooperării administrative între autoritățile publice locale în vederea realizării unor atribuții de putere publică pentru care resursele sunt insuficiente (planificare teritorială, politici fiscale, etc.)

În bună parte, administrația din comunele românești nu sunt suficient de bine pregătite pentru misiunea pe care o au. Resursele umane sunt slab calificate iar cultura instituțională este insuficient dezvoltată. Resursele financiare de care dispun sunt, în multe cazuri, insuficiente raportat la atribuții și complexitatea problematicilor. Anumite probleme trebuie abordate la o scară mai mare, prin cooperarea și punerea în comun a resurselor mai multor unități administrativ-teritoriale, cu efecte net superioare față de încercările de soluționare disparate.

Acțiuni:

Proiecte de dezvoltare a resurselor umane și dezvoltare a capacității instituționale a autorităților locale, cu precădere la nivelul comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori;

Sprijinirea cooperării intercomunale: grupuri de acțiune locală/CLLD, asociații de dezvoltare intercomunitară, etc., cu precădere la nivelul comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori;

Instituirea unor structuri care să asigure activități de consiliere a primăriilor din zonele rurale pe acest domeniu, cu precădere la nivelul comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori;

Elaborarea de strategii integrate de dezvoltare locală a localităților rurale;

Elaborarea de planuri de amenajare a teritoriului inter-comunal.”

La nivel național în programarea 2014-2020 (cu extindere până în 2023), pentru interesul comunelor din România vor fi active mai multe programe europene din care cele cu pondere foarte mare pentru spațiul rural sunt: Programul Național Dezvoltare Rurală ( PNDR), Programul Operațional de Capital Uman (POCU).

Programul Național Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020

Va avea o finanțare de 8.015.663.402 Euro pe perioada de implementare.

Va acționa pe următoarele măsuri:

-M01-Acțiuni pentru transferul de cunoștințe și acțiuni de informare;

-M02-Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei;

-M03-Sisteme de calitate pentru produsele agricole și alimentare;

-M04-Investiții în active fizice;

-M06-Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor;

-M07-Servicii de bază și reînoirea satelor în zonele rurale;

-M08-Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor;

-M09-Înființarea grupurilor de producătoeri în agricultură și silvicultură;

-M10-Agromediu și climă;

-M11-Agricultură ecologică;

-M13-Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

-M 14-Bunăstarea animalelor;

-M15-Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor;

-M17-Gestionarea riscurilor;

-M19-Sprijin pentru dezvoltare locală LEADER (DLRC-Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității.

Programul Operațional Capital Uman (POCU)

Va avea o finanțare de 4.326.838.744 Euro pe perioada de implementare.

POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind, totodată, la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat (AP 2014‐2020) ‐ implicit al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România, și anume, de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. Implementarea lui se face prin:

Axa Prioritară 1 – Inițiativa locuri de muncă pentru tineri.

Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs.

Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți.

Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei.

Axa Prioritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC).

Axa Prioritară 6 – Educație și competențe.

Axa Prioritara 7 – Asistența Tehnica.

Este pentru prima dată în programarea europeană când între axe prioritare (ex.:POCU-AP4) și măsuri din PNDR (ex.: M19-LEADER), se poate face finanțare combinată, adică investiția se face pe LEADER din PNDR și funcționarea din POCU-AP4.

Un alt exemplu de între POCU și POR (Program Operațional Regional) și anume înființarea de grupuri DLRC (Dezvoltare Locală în Responsabilitatea Comunității-Grupuri de Acțiune Urbane) se face pe POCU (AP5), iar finanțarea investițiilor se face pe POR (AP5, AP7, AP10, etc).

Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM)

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.
Prioritățile de finanțare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel național: Infrastructura și Resursele.

POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Axele de implementare a programului se face prin:

Axa Prioritară 1 – Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului.

Axa Prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient.

Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor.

Axa Prioritară 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric.

Axa Prioritară 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor.

Axa Prioritară 6 – Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon.

Axa Prioritară 7 – Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate.

Axa Prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale.

Pe lângă aceste fonduri europene mai sunt si granturi prin Programul de Cooperare Elveția-România, care are ca obiectiv:

Asistența financiară elvețiană ce își propune să contribuie la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât și între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor beneficiare.

Cuantumul contribuției financiare alocate României: Suma alocată României în cadrul acestei asistențe financiare este de 181 mil. CHF, perioada de angajare a fondurilor fiind de 5 ani de la data aprobării creditului cadru de către Parlamentul elvețian, respectiv până la sfârșitul anului 2014, iar cea a plății efective, de 10 ani, respectiv până la sfârșitul anului 2019.

Domeniile finanțate: Securitate, stabilitate și sprijin pentru reforme/ Mediu și infrastructură/Sectorul privat/ Dezvoltare umană și socială.

Abordari: În cadrul Programului de Cooperare Elvețiano – Român sunt dezvoltate 2 abordări:

√ abordarea aferentă Proiectelor în cadrul domeniilor tematice „Mediu și infrastructură” și „Sectorul privat”;
√ abordarea aferentă Fondurilor Tematice, care sunt create pentru implementarea eficientă a activităților în cadrul următoarelor domenii tematice: „Securitate, stabilitate și sprijin pentru reforme”, „Dezvoltare umană și socială”și „Alocări speciale”.

Unitatea Națională de Coordonare (UNC) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, coordoneaza activitatea cu privire la implementarea proiectelor.

Direcția Generală de Mecanisme și Instrumente Financiare Europene Nerambursabile din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene (MDRAP) are rol de Autoritatea de Plata (AP) pentru cheltuielile efectuate in cadrul proiectelor.

Informații suplimentare pot fi accesate consultând: www.swiss-contribution.ro si www.eda.admin.ch

Programul Național Dezvoltare Locală (PNDL)

Pe lângă aceste fonduri nerambursabile europene, România implementează un program național: Programul Național Dezvoltare Locală ajuns la versiunea 2, gestionat de către Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene (MDRAP).

Obiectivul acestui program: vizează dezvoltarea echilibrată a infrastructurii rezultând în revitalizarea comunelor și a satelor componente ale municipiilor și orașelor.

Programul Național de Dezvoltare Locală este cel mai important instrument de finanțare de la bugetul de stat. Multe dintre obiectivele de investiții incluse în PNDL pot fi finanțate și prin fonduri de la UE. Se recomandă ca solicitanții, în faza de planificare a proiectului de investiții și înainte de depunerea solicitării de finanțare PNDL, să verifice posibilitatea de a-și finanța obiectivul prin alte programe. Începând cu anul 2013, pentru gestionarea unitară a lucrărilor de infrastructură, s-a decis comasarea tuturor obiectivelor de investiții care vizează infrastructura locală într-un singur program. (http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl).

Următoarele programe au fost incluse în Programul Național de Dezvoltare Locală:

• Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice – Hotărârea Guvernului nr. 577/1997;

• Programul de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural – Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare;

• Programele multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor – Ordonanța Guvernului nr. 40/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare pentru programul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c);

• Programul Reabilitare și modernizare – 10.000 km drumuri de interes județean și drumuri de interes local – Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

Obiectivul prioritar al Programului este finalizarea tuturor obiectivelor finanțate prin alte programe închise în prezent precum și sprijinirea autorităților publice locale în prioritizarea finanțărilor. În prezent, Programul finanțează obiective de investiții de infrastructură de dimensiuni reduse ca volum, care nu îndeplinesc criterii de eligibilitate pe programe cu finanțare europeană sau la care este absolut necesară finalizarea acestora pentru respectarea unor angajamente asumate de România în cadrul Uniunii Europene. (http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl).

În prezent, PNDL se concentrează pe patru tipuri principale de investiții:

-drumuri județene,

-drumuri comunale,

-apă și ape uzate

-infrastructură socială.

2.3 Contextul județean

Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a județului din punct de

vedere economic, social, cultural, al învățământului, al turismului, al dezvoltării rurale ș.a.,

asigurând valorificarea resurselor materiale, financiare, informaționale și umane de care

dispune județul Sibiu.

Consiliul Județean Sibiu (C.J.S.) are nevoie de un instrument de lucru pentru organizarea activităților, prioritizarea investițiilor și gestionarea eficientă a resurselor necesare pentru dezvoltarea domeniilor de care răspunde direct, instrument care să fundamenteze dezvoltarea, promovarea și implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al județului.

Din suprafața administrativă a județului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este

reprezentată de terenuri agricole (56%) și terenuri cu vegetație forestieră (37%), restul

terenurilor ocupând doar 7% din suprafața totală.

Județul are o bogată diversitate biologică, în special avifaunistică, se întâlnesc în luncile râurilor Olt, Cibin, Hîrtibaciu și Visa.

Județul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național sau județean un număr de 23 de arii protejate (12 rezervații naturale și 11 monumente ale naturii), a căror suprafață însumată reprezintă 3,6% (19.395,8 ha) din suprafața totală a județului. De asemenea, siturile Natura 2000 au o suprafață de 262.258,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al județului Sibiu. Bibliografia cuprinde Raportul privind starea mediului pe anul 2008 unde sunt prezentate toate cele 23 de monumente ale naturii și rezervații naturale ale județului.

(Sursa: Imagine preluată din Strategia Județului Sibiu-pag.17)

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (Alba Iulia) a realizat un studiu privind

Situația demografică a Regiunii Centru în 2009, concepută pe baza datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, și anume evaluarea la nivel regional a informațiilor conținute în prognoza populației în orizontul anului 2050.

Evoluția populației în perioada 2007-2050 -varianta medie- mii persoane, județul SIBIU:

(Sursa: Strategia Județ Sibiu, cu date furnizate de la Institutul Național de Statistică)

Factorul cel mai important care va influența acest fenomen este scăderea naturală, emigrarea în țările din Uniunea Europeană și țări non Uniunea Europeană.

Din punct de vedre al activității economice Județul Sibiu se situează printre județele României la atragere de investitori străini, nu numai în industrie ci și în domeniul agricol.

Astfel în agricultura județului: ” Din întreaga suprafață a județului Sibiu de 543.248 ha, aproximativ 30% este ocupată de munți, 50% dealuri și podiș, restul reprezentând aria depresionară de contact desfășurată între aceste forme de relief.

Structura agriculturii este adecvată specificului zonei astfel încât sectorul vegetal și

cel de creștere a animalelor sunt bine reprezentate. În zona montană și sub-montană,

agricultura județului este profilată pe creșterea animalelor, preponderent creșterea ovinelor, o activitate de tradiție.”

Structura terenurilor agricole în județul Sibiu este:

Diferența în minus de terenuri pe categorii de folosință luând ca bază 2011, în 2017

își are explicația în:

-Mărirea intravilanelor Unităților Teritorial Administrative (UAT),

-Scoaterii din circuitul agricol a terenurilor agricole, datorită autostrăzii Sibiu-Deva.

”Un univers rural în sens mai larg: dezvoltarea zonelor rurale nu se mai poate baza

exclusiv pe agricultură. Diversificarea din cadrul și din afara sectorului agricol este

indispensabilă pentru promovarea unor comunități viabile și durabile. Astfel:

Calitatea și siguranța alimentelor: cetățenii europeni acordă o importantă din ce în

ce mai mare siguranței și calității alimentelor, bunăstării animalelor de fermă, precum și

conservării și ameliorării mediului rural.

Accesul la servicii publice: în numeroase zone rurale accesul dificil la serviciile

publice, absența alternativelor pentru găsirea unui loc de muncă și piramida vârstelor reduc în mod semnificativ potențialul de dezvoltare, în special în ceea ce privește oportunitățile pentru femei și tineri.

Acoperirea teritoriului UE: politica de dezvoltare rurală trebuie să se aplice în toate

zonele rurale ale UE pentru ca fermierii și alți actori din mediul rural să poată răspunde

provocărilor legate de restructurarea în curs a sectorului agricol.

Participarea pârților interesate: toate părțile care manifestă interes în asigurarea dezvoltării economice, ecologice și sociale durabile a zonelor rurale ar trebui să participe la elaborarea unor măsuri de dezvoltare rurală. Politica ar trebui să garanteze sprijinul UE pentru zonele rurale prin intermediul parteneriatelor locale ascendente.

Parteneriatul: politica ar trebui pusă în aplicare în cadrul unui parteneriat între organizații publice, private și societatea civilă, conform principiului subsidiarității.

Noua politică de dezvoltare rurală a UE este reglementată în Regulamentul (CE) nr.

2005/2013 al Consiliului și se caracterizează prin continuitate și schimbare.”

Politica de Dezvoltare Rurală a Județului Sibiu are un element forte prin crearea de Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri), încă din programarea 2007-2013, aprobându-se Strategia de Dezvoltare Locală (SDL-uri) a 4 GAL-uri la nivelul Județului Sibiu.

” În vederea implementării programului LEADER finanțat prin F.E.A.D.R. în

conformitate cu Regulamentul CE nr. 1698/2005, Consiliul Județean Sibiu s-a implicat în

depunerea dosarelor în 2006 pentru selecția teritoriilor. Au fost selectate 3 teritorii:

Microregiunea Hârtibaciu, Mărginimea Sibiului și Podișul Secașelor. S-au oferit de asemenea informații privind constituirea a încă două parteneriate gen Grup de Acțiune Locală (GAL): GAL-ul Podișul Mediașului și GAL-ul Țara Oltului. Procesul de selecție a unui GAL va avea la bază elaborarea strategiei de dezvoltare a teritoriului aferent, definirea priorităților, măsurilor, parteneriatelor, a planului financiar și organizarea procesului de implementare”

Cele patru GAL-uri în perioada 2009-2015, au atras prin proiecte de dezvoltare rurală și agricole fiecare aproximativ câte 2,5 milioane de euro din Programul Național Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Actual Dezvoltarea Rurală 2014-2020 este finanțată prin Programul Național Dezvoltare Rurală 2014-2020, conform Regulamentului European 1605 din decembrie 2013.

În ce privesc Grupurile de Acțiune Locală (GAL-urile), au fost acreditate pentru această perioadă toate cele patru grupuri (ele și-au păstrat denumirea pentru continuarea proiectelor) de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiecare GAL având posibilitatea de a finanța proiecte de pe teritoriul lor în valoare de aproximativ 2 milioane euro fiecare, până în 2022. Noutatea este introducerea competiției la nivel de GAL-uri, ceea ce înseamnă că după o perioada se va face monitorizarea activității grupului, performanța putând fi premiată cu dublarea sumei, acordată inițial.

Alt domeniu foarte important pentru Județul Sibiu este TURISMUL:

” Turismul este un domeniu prioritar de dezvoltare pentru județul Sibiu, Consiliul

Județean fiind interesat atât în mod direct, datorită competențelor stabilite de lege, cât și în

mod indirect, în calitate de membru fondator al Asociației Județene de Turism Sibiu

(A.J.T.S.), creată cu scopul de a sprijini implementarea politicii de turism a C.J.S.

(conform H.C.J. Sibiu nr. 74/2005). Având în vedere importanța și complexitatea acestui

domeniu, Consiliul Județean Sibiu a contractat o firmă care a realizat un Master plan în

domeniul turismului.

Cele mai importante resurse naturale se concentrează în zona de sud, în cadrul

grupelor de munți Cindrel, Lotru și Făgăraș, cu mențiunea că doar anumite perimetre – Bâlea, Rășinari – Păltiniș, zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de vedere turistic. Acestora li se alătură, în rândul atracțiilor naturale majore, factorii curativi din cele două stațiuni turistice de interes local, Ocna Sibiului și Bazna. Ca potențial natural merită să menționăm de asemenea zonele din rețeaua „Natura 2000” din nord-estul și estul județului (o mare parte din suprafața Podișurilor Hârtibaciului și Târnavelor).

Atracțiile turistice antropice au fost clasificate la fel, în majore și secundare. Cele

majore sunt: municipiile Sibiu și Mediaș (ansambluri arhitecturale urbane medievale),

Mărginimea Sibiului (Săliște – Sibiel – Gura Râului), Cisnădie – Cisnădioara și comunele

Biertan și Valea Viilor monumente UNESCO. Dintre cele secundare amintim: zonele etnofolclorice cu tradițiile, gastronomia și meșteșugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploatării turistice este Mărginimea Sibiului.”

În acest context european, național, județean, Strategia de Dezvoltare Locală se va încadra perfect, acest document fiind nu numai o viziune a ceea ce își doresc locuitorii Poplăcii ci și un instrument de lucru pentru orice potențial solicitant (public sau privat) care-și dorește să facă investiții agricole și non agricole pe teritoriul Comunei Poplaca.