Valente Formative ale Jocului Didactic In Cadrul Lectiilor din Invatamantul Primar

Jocul este o activitate distractivă, desfășurată cu multă plăcere, încă de la cea mai fragedă vârstă,

,, specifică pentru copil și hotărâtoare pentru dezvoltarea lui psihică”(Neveanu P.P.,1978).Prin intermediul jocurilor didactice, copiii reușesc să realizeze o bună parte din sarcinile instructiv – educative, îmbogățindu-și experiența de viață într-un mod plăcut.

Jocul didactic este o activitate de învățare dirijată, dar și o metodă didactică, care îmbină elementul instructiv- educativ cu cel distraciv, având la bază implicarea tuturor proceselor psihice : gândirea,imaginația, limbajul, atenția,memoria. Utilizarea jocului didactic în cadrul orelor din învățământul primar este o cerință esențială în dezvoltarea unui limbaj corect, în asimilarea de cunoștințe matematice, în formarea și dezvoltarea de priceperi și deprinderi de muncă, fiind o cale de cunoaștere a propriei personalități.

Valențele formative reprezintă implicațiile educative ale jocului, ceea ce învață efectiv elevul prin intermediul său, modul în care îi dezvoltă spiritul de observație și investigație, gândirea logică, creativă, cum îi cultivă imaginația și îi formează conduita morală.

Rezultatele privind cercetările desfășurate de diferiți oameni din domeniul psihologiei, dar și de învățători au arătat că implementarea jocurilor didactice în activitățile de învățare influențează pozitiv dezvoltarea proceselor psihice ale școlarilor; de asemenea s-a arătat că jocul didactic reprezintă un mijloc de investigație pentru copil, dar și un procedeu terapeutic, iar eficiența jocului didactic din activități depinde de modul în care învățătorul știe să îmbine tema jocului cu materialul didactic existent.

Jocul didactic a fost considerat de-a lungul timpului o activitate fundamentală pentru dezvoltarea copilului de către diverși specialiști, care au propus și au analizat diferite teorii:

Teoria recereerii propusă de E.Claparede presupune că jocul este o modalitate de recreere, iar în timpul desfășurării jocului, organismul se odihnește.Teoria surplusului de energie susținută de Spencer susține că jocul este o modalitate de manifestare a funcțiilor devenite inutile și care determină mișcări făcute fără rost, este un mijloc de combatere a plictiselii și a surplusului de energie al copilului.O altă teorie, propusă de H. Carr a arătat că folosirea jocurilor stimulează creșterea și dezvoltarea normală a sistemului nervos.

ÎNTREBARILE CERCETĂRII

Întrebare 1:Care este rolul jocului didactic în învățământul primar?

Întrebare 2:Cum alegem jocurile didactice?

Întrebare 3:Cum influențează studiile profesorilor și vechimea acestora folosirea jocurilor didactice?

METODOLOGIA CERCETĂRII

TIPUL DE CERCETARE

Cercetarea mea este experimentală ,de tip calitativ, iar datele sunt culese pe baza unui chestionar pe care l-am autoraportat.

LOTUL DE PARTICIPANȚI

Participanții la cercetare au fost în număr de 100 de învățători , dintre care 30 cu facultatea terminată, 45 cu liceu pedagogic si 25 cu colegiu de institutori, vechimea în învățământ fiind între 1 și 30 de ani ,majoritatea fiind din mediul rural.

VARIABILELE CERCETĂRII ( dependente și independente)

Sexul( masculin, feminin) 2.vârsta

Mediul de proveniență( urban, rural)

4. Vechimea în invățământ(0-3 ani, 3-5 ani, 5-15 ani, 15-25 ani, peste 25 ani)

5. nivel de studii (liceu pedagogic, colegiu de institutori, facultate)

6. tipurile de jocuri didactice folosite

7.caracteristicile clasei de elevi

8.tipul de lecții ( de predare-învățare, de consolidare, de recapitulare)

9.performanțele elevilor

10.eficiența lecțiilor

INSTRUMENTELE FOLOSITE

Chestionarul

Ex de item:

Cât de des folosiți jocul didactic în activitățățile de la clasă?

Niciodată rareori deseori întotdeauna

IPOTEZELE CERCETĂRII

Ip1:Cu cât învățătorii vor folosi mai mult jocul didactic la lecții, cu atât vor crește performanțele

elevilor.(Pearson)

Ip2:Există o legătură între jocul didactic și eficiența lecțiilor.(analiza de corelație Pearson)

Ip3: Caracteristicile clasei de elevi influențează tipurile de jocuri didactice folosite.(One-Way ANOVA)

Ip4:Tipul lecțiilor influențează diversitatea jocurilor didactice folosite la clasă.(One- Way ANOVA)

Ip5:Învățătorii debutanți utilizează mai des jocurile decât învățătorii cu vechime.(Testul T)

Ip6: Învățătorii cu facultatea terminată utilizează mai puțin jocurile didactice decât cei cu liceu.(Testul T)

METODE STATISTICE

Analiza de corelație Pearson

Testul T pentru eșantioane independente

One- Way ANOVA

REZULTATE

DISCUȚII

BIBLIOGRAFIE

Ausubel, D. P.,& Robinson, F. G.(1981). Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică, Editura Didactică și Pedagogică.

Costea, R. (2003). Jocul- resursă educativă inepuizabilă. În Învățământul primar,1, 69-70.

Movileanu, L.(2006). Jocuri. În Revista învățătorului sucevean, 9,55.

Neveanun P.P.(1978). Dicționar de psihologie, Editura Albatros.