Valente ale Performantei Auditului Public Intern

Planul lucrării

INTRODUCERE

METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Cap. 1. Organizarea cercetării științifice privind performanța auditului public intern

Noțiuni, concepte, delimitări privind cercetarea legăturii existente între indicatorii de performanță ai auditului public intern

Motivația realizării cercetării științifice și modul de efectuare a cercetării ;

Obiectivele și ipotezele care guvernează cercetarea legăturilor dintre indicatorii care definesc performanța auditului public intern

Cap. 2. Analiza relațiilor dintre itemii endogeni și factorii de influență

Analiza descriptivă a itemilor care au stat la baza cercetării științifice

Analiza descriptivă privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni

Analiza preocupării managementului privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni pe baza factorului metodologic

Analiza preocupării managementului privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni pe baza factorului management și guvenanță

Analiza preocupării managementului privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni pe baza factorului socio-comportamental

2.1.2. Analiza descriprivă privind ameliorarea performanței structurilor auditate

Analiza privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Analiza privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza descriptivă privind recunoașterea activității de audit

Analiza recunoașterii activității de audit pe baza factorului metodologic

Analiza recunoașterii activității de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate

Analiza privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Analiza privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza descriptivă privind îndeplinirea obiectivelor structurii de audit

Îndeplinirea obiectivelor structurii de audit pe baza factorului metodologic

Îndeplinirea obiectivelor structurii de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza descriptivă privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit

Analiza privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic

Analiza privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza descriptivă privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Analiza privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic

Analiza privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță

Modelarea regresională logistică și raționamentul relațiilor de cauzalitate dintre itemii endogeni și factorii de influență

2.2.1. Analiza regresională logistică privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni

Analiza regresională logistică a preocupării managementului privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică a preocupării managementului privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni pe baza factorului management și guvenanță

2.2.2. Analiza regresională logistică privind ameliorarea performanței structurilor auditate

Analiza regresională logistică privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică privind recunoașterea activității de audit

Analiza regresională logistică privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului socio-comportamental

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică privind la îndeplinirea obiectivelor structurii de audit

Analiza regresională logistică privind îndeplinirea obiectivelor structurii de audit pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind îndeplinirea obiectivelor structurii de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică îndeplinirea obiectivelor structurii de audit pe baza factorului socio-comportamental

Analiza regresională logistică privind privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit

Analiza regresională logistică privind privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind privind evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Analiza regresională logistică privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic

Analiza regresională logistică privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională logistică privind consilierea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental

Cap. 3. Analiza corelațiilor dintre caracteristicile personale ale auditorilor interni din aria de cercetare și variabilele comportamentale;

Corelațiile cu vechimea în specialitate

Corelațiile cu nivelul de pregătire al auditorilor interni 

Corelațiile cu evaluarea externă a activității de audit intern o dată la 5 ani 

Concluzii preliminare desprinse din investigația realizată

Cap. 4. Concluzii generale, opinii, recomandări și limite privind auditului public intern din învățământul de stat

Concluzii generale desprinse din analiza informațiilor privind asigurarea performanței și legăturile existente între indicatorii de performanță ai auditului public intern din învățământul de stat

Limitele cercetării legăturilor dintre indicatorii de parformanță ai auditului public intern din învățământul de stat;

Perspectivele cercetării legăturilor dintre indicatorii de parformanță ai auditului public intern din învățământul de stat;

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ

ANEXE

INTRODUCERE

Gradul de dezvoltare economică a societății contemporane conduce în mod nemijlocit la asigurarea unui climat de încredere al investitorilor, al statului, al salariaților etc., prin intermediul unei structuri de audit intern, capabilă să gestioneze eficient, eficace și economic, resursele entității, sunt elemente care stau la baza performanței entității publice. Creșterea performanței entităților este posibilă prin gestionarea sistemului de control și al riscurilor, cu ajutorul celor mai noi tehnici și instrumente de management, marketing și nu în ultimul rând perfecționarea activității de audit. Motorul creșterii performanței entităților îl constituie creșterea performanței structurii de audit, prin analiza legăturilor care definesc eficiența, eficacitatea, economicitatea și calitatea acestuia.

Contextul economic actual, în care incertitudinea și instabilitatea guvernează societatea, obligă entitățile să se adapteze prin perfecționarea permanentă a sistemului de gestionare al resurselor, cu ajutorul structurilor de audit intern, capabile să utilizeze metode și tehnici eficiente și eficace, care să asigure o tratare a riscurilor la un nivel ridicat de acuratețe, în concordanță cu situația dată. Gestionarea eficientă a riscurilor, contribuie la ridicarea performanței entității, prin găsirea și utilizarea unor procedee și tehnici de analiză din ce în ce mai complexe, respectiv a unui sistem de indicatori de măsurare al performanței (Brătian C., 2010). Performanța entității publice este asigurată de către un sistem de control organizat (OU 75 / 1999), în funcție de obiectivele generale și în strînsă legătură cu performanța structurii de audit intern, independentă și competentă, cu rolul fundamental în evaluarea controlului intern al entității publice.

Creșterea rolului și a importanței instituțiilor publice în cadrul societății, are la bază și procesul de dezvoltare al performanței, la care contribuie auditul intern prin modul de îndeplinire al obiectivelor și evaluarea modului de utilizare a resurselor, de care entitățile publice dispun. Din alt punct de vedere, la realizarea performanței entității publice contribuie și o structură de audit performantă, capabilă să asigure evaluarea permanentă a riscurilor, ca urmare a adaptării la schimbările economice și a diversificării legăturilor entității cu mediul extern național sau internațional.

Efectele modificărilor economico – sociale la nivel internațional și național, influențează și entitățile din învățământul romînesc de stat, deși nu sunt guvernate de obținerea profitului, acestea au obligația de a se adapta la aceste cerințe, pentru a asigura legăturile mediului privat cu societatea și / sau statul și mai ales cu beneficiarii de educație, la un nivel ridicat de profesionalism.

Pentru o structură de audit performantă, este necesar cunoașterea de către manageri și de către auditori, a elementelor care definesc performanța, respectiv evaluarea permanentă a legăturilor care se stabilesc între indicatorii de performanță și obiectivele entității publice. Cunoașterea acestor legături conduce la înțelegerea auditului, la depistarea unor disfuncții în timpul cel mai scurt și remedierea acestora. Cunoașterea legăturilor existente între ndicatorii de performanță ai auditului conduce la determinarea nevoilor de dezoltare și la elaborarea politicilor în acest sens.

Măsurarea performanței auditului public intern are același scop ca și în sectorul privat și urmărește capacitatea acestuia de evaluare a riscurilor la un nivel de acuratețe ridicat, pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor sale. Măsurarea performanței auditului public intern, se poate realiza prin utilizarea metodelor matematice și statistice, analize economico-financiare, tehnici și instrumente adecvate, moderne, științifice, care trebuie să conducă la o tratare a riscurilor la un nivel superior. Aceste metode și tehnici utilizate, converg către gestionare eficientă, eficace și economică resurselor, prin evaluarea permanentă a sistemului de control intern și de management și îndeplintrea obiectivelor entității publice.

Importanța cercetării legăturilor performanței auditului public intern din învățământ este dată de către o abordare nouă a acestei problematici, care să pună în evidență nevoia aplicării metodelor de evaluare a performanței auditului, bazate pe analiză matematică, analiză statistică și utilizarea sistemului informatic. Cercetarea legăturilor performanței auditului public intern contribuie la cunoașterea poziției actuale a auditului din aria de cercetare, a posibiltăților de evaluare a sistemelor de control și guvernanță ale entităților publice și de asigurare a îndeplinirii obiectivelor acestora, prin intermediul structurilor de audit. Această abordare s-a născut din nevoia de cunoaștere a nevoii de adaptare a auditului public intern la noile cerințe ale dezvoltării socio-economico-tehnice, la care sunt supuse și entitățile publice.

Analiza legăturilor existente între indicatorii care definesc performanța auditului din aria de cercetare, asigură un plus de cunoaștere adus problematicii auditului. Această analiză se înscrie în abordarea științifică a managementului structurilor de audit public intern din aria de cercetare, cu scopul de a maximiza contribuția acestuia la asigurarea performanței entităților publice. În acest context, auditul public intern va contribui la întărirea funcției de asigurare a managementului, de gestionarea eficientă și eficace a riscurilor și a utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice. Cunoașterea posibilităților de asigurare a performanței structurilor de audit din aria de cercetare, conduce la determinarea necesităților de dezvoltare a auditului intern din acest sector public, la identificarea cauzelor care stau la baza disfuncțiilor și crearea posibilităților de elaborare și implementare a unei strategii de dezvoltare și nu în ultimul rând, asigurarea unui plus de cunoaștere în domeniul cercetării performanței auditului public intern, la nivelul învățământului.

Analiza variabilelor pe baza cărora s-a efectuat cercetarea, aduce o nouă abordare prin utilizarea modelărilor matematice în domeniul performanței auditului auditului intern și a fost impusă de caracteristicile calitative ale variabilelor propuse analizate.

Obiectivul acestui demers îl reprezintă depistarea și analizarea legăturilor care se stabilesc intre indicatorii care definesc performanța auditului intern, de a identifica vulnerabilitățile din sistemul de audit intern din învățământ și de a stabili rolul și importanța structurilor de audit în cadrul sistemului de management al entităților publice din învățământ.

Demersul științific își propune să analizeze, pe baza modelării regresionale, valențele care se stabilesc între sistemul de management al entității și auditul public intern, din aria de cercetare. De asemenea, dorim să stabilim contribuția auditului la asigurarea performanței entității publice și a structurilor auditate, de a asigura managementul de utilizarea eficientă, eficace și economica a resurselor. Pentru aceasta găsim semnificativ evaluarea sistemelor informațional, decizional, control și de guvernanță, din cadrul entităților publice din aria de cercetare.

Acest demers științific reprezintă o continuare a investigației “Delimitări conceptuale, evoluții și perspective ale performanței auditului public intern” care aduce clarificări privind conceptul de sistem informațional, sistem informatic și de control intern, măsurarea performanței auditului public intern și măsurarea performanței entității publice, respectiv a investigației „Metode și tehnici de evaluare a performanței auditului public intern », care analizează locul și rolul auditului în cadrul sistemului de management al entității publice, precum și metode, tehnici și instrumente de evaluare a sistemului de management.

Prezentul demers științific este structurat pe patru capitole, prin care se încearcă să surprindă legăturile care există între indicatorii de performanță ai auditului din învățământ și influența acestor legături asupra performanței auditului în raport cu performanța entității publice.

În cadrul Capitolului 1, Organizarea cercetării științifice privind performanța auditului public intern, sunt prezentate variabilele endogene care au stat la baza analizei descriptive și analizei regresionale a variabilelor factoriale, modelul matematic de analiză regresională a variabilelor utilizat, precum și avantajele și dezavantajele utilizării acestui model. În continuare este prezentată justificarea cercetării prin obiective și scop, aria de cercetare și modul de efectuare al cercetării științiefice. De asemenea, în cadrul acestui capitol, au fost stabilite ipotezele de cercetare formulate în baza obiectivelor stabilite, care guvernează cercetarea legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului din aria de cercetare.

În cadrul Capitolului 2, Analiza relațiilor dintre itemii endogeni și factorii de influență, a fost efectuată analiza descriptivă a variabilelor factoriale care influențează variabila endogenă (rezultat), pentru a stabili locul și rolul auditului intern din aria de cercetare. Un alt aspect urmărit, îl reprezintă testarea ipotezelor formulate prin utilizarea modelului matematic pe baza modelării regresionale logistice, care urmărește existența legăturilor și a relațiilor de cauzalitate dintre variabile analizate și influența acestora asupra performanței auditului intern din aria de cercetare. Analiza a fost efectuată prin prisma caracteristicilor generale care definesc variabilele, definite de cadrul metodologic, management și guvernanță și a cadrului socio-comportamental al auditorilor. Rezultatul analizei, arată locul și rolului auditului intern în cadrul entităților publice din aria de cercetare și posibilitatea structurilor de audit intern de a contribui la performanța acestor entități publice. De asemenea, rezultatele obținute în urma analizei, demonstrează existența legăturilor care se stabilesc între indicatorii de performanță ai auditului intern și influența acestora asupra performanței auditului.

În cadrul Capitolului 3, s-a efectuat și analiza corelațiilor dintre caracteristicile personale ale auditorilor din aria de cercetare și variabilele comportamentale. Analiza a fost efectuată pe baza experienței (vechime în specialitate), a nivelului de pregătire al auditorilor interni și a activităților efectuate de către auditorii interni în ultimii 5 ani. Din analiza efectuată se desprinde concluzia că experianța auditorilor și nivelul de pregătire contribuie la asigurarea performanței auditului intern prin utilizarea metodelor și tenicilor de management în cadrul activităților de audit și evaluarea riscurilor, cunoașterea mediului structurii auditate, îndeplinirea obiectivelor entității publice, respectarea codului de conduită profesională și a cadrului de normalizare, dar și asigurarea de către management a unui sistem motivațional complex pentru auditorii interni din aria de cercetare.

În cadrul Capitolului IV, Concluzii generale, opinii, recomandări și limitele cercetării privind auditul public intern din învățământul de stat, sunt prezentate concluziile generale desprinse din cercetarea empirică, rezultate din aplicarea modelului matematic utilizat asupra variabilelor care definesc performanța auditului. De asemenea, am pus în evidență legăturile existente dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern din aria de cercetare, limitele și perspectivele cercetării legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern din învățământ, de unde rezultă necesitatea continuării cercetării în viitor a performanței auditului public intern din învățământul din țara noastră.

METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Obiectivul cercetării

Obiectivul acestui demers științific îl reprezintă, așa cum am arătat mai sus, cercetarea legăturile care există între indicatorii de performanță ai auditului din învățământ și influența acestor legături asupra performanței auditului în raport cu performanța entității publice din învățământul de stat din România, prin intermediul analizei descriptive a rezultatelor obținute de la respondenți și analiza regresională logistică.

Stabilirea locului și rolului auditului pubic intern în cadrul sistemului de management al entităților publice organizatoare de structuri de audit din învățământul de stat și capacitatea auditului de a asigura performanța acestor entități publice și a structurilor subordonate, a avut în vedere, după opinia noastră, următoarele considerente :

Asigurarea independenței structurii de audit de către managementul entităților publice și preocuparea managementului de motivarea auditorilor;

Subordonarea structurlilor de audit la cel mai înalt nivel organizațional din cadrul entități publice (aspect rezultat din cadrul de reglementare și normalizare) ;

Impactul resurselor și conjunctura economică actuală, asupra performanței auditului public intern și asupra comportamentului individual al auditorilor;

Impactul socio-comportamental al auditorilor asupra performanței auditului și al entității publice ;

Capacitatea structurilor de audit de a asigura performanța entităților publice și al structurilor auditate și a feedback-ului acestora;

Capacitatea structurilor de audit de a contribui la îndeplinirea obiectivelor entității publice prin consiliere și gestionarea riscurilor prin evaluarea sistemului de control intern.

Considerăm că, legăturile care se stabilesc între indicatorii de performanță ai auditului public intern, urmăresc următoarele aspecte:

Demonstrarea existenței legăturilor dintre indicatorii de performanță;

Existența premiselor de asigurare a performanței structurilor de audit și a performanței entității publice de căre structurile de audit ;

Posibilitățile de dezvoltare a auditului intern din cadrul entităților publice din învățământ;

Influența aspectului socio-comportamental al auditorilor asupra performanței auditului și al entității publice.

Pentru stabilirea corelațiile dintre caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale, am avut în vedere următoarele considerente :

Existența legăturilor dintre caracterisiticile personale ale auditorilor din învățământ și variabilele comportamentale;

Influența caracteristicilor personale asupra variabilelor comportamentale, pe baza legăturilor demonstrate;

Premisele asigurării performanței auditului intern pe baza caracteristicilor personale și a performanței entității publice prin intermediul structurilor de audit, demonstrate prin prisma caracteristicilor personale.

Prin coroborarea obiectivelor stabilite, ne-am propus să efectuăm o proiecție a posibilităților de dezvoltare și de asigurare a performanței auditului din învățământ, în raport cu posibilitățile de dezvoltare oferite de acest demers.

Aria de cercetare

Aria de cercetare privind acest demers științific, o reprezintă entitățile din învățământul de stat din România, organizatoare de structuri de audit, definite de către inspectoratele școlare județene pentru învățământul preuniversitar și de către universitățile din România. Nu fac obiectul acestui demers, Serviciul de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Educației Naționale care reprezintă structură de audit cu atribuții de normalizare în învățământ, respectiv structurile de audit din învățământul universitar de stat din domeniul apărării și siguranțai naționale, care sunt subordonate metodologic și organizatoric ministerelor de resort.

Din alt punct de vedere, aria de cercetare al acestui demers științific, este dată de analiza descriptivă, analiza regresională logistică și analiza corelațională asupra rezultatelor obținute în urma chestionării respondenților din aria de cercetare.

Metoda de cercetare

Acest demers a fost realizat prin stabilirea obiectivelor menționate mai sus și stabilirea metodei de obținere a informațiilor necesare prin intermediul chesionarului (S. Chelcea, 2007, pp. 212-213). În acest sens, întrebările au fost formulate (Khan R. L. și Cannell C.F., 1967, p. 103), astfel încât, să asigure o redundanță cât mai scăzută și a avut în vedere accesibilitatea și înțelegerea întrebărilor în raport cu nivelul de pregătire și experiență al respondenților, în condițiile în care sunt entități publice care au ocupată structura de audit cu personal cu studii medii economice, dar și structuri care au ocupată acestă funcție cu personal cu pregătire doctorală, respectiv și posibilitatea obținerii de informații suplimentare. Întrebările formulate au avut un caracter calitativ și au fost astfel formulate, încât răspunsurile primite din aria de cercetare să poată fi măsurabile.

Analiza răspunsurilor primite a fost realizată pe baza analizei descriptive prin interpretarea preliminară a rezultatelor (niveluri de răspunsuri pe categorii de de răspunsuri, medii artimetice și eroare standard) pentru stabilirea locului și rolului auditului în asigurarea performanței. De asemenea, a fost utilizată și analiza regresională logistică pentru determinarea legăturilor dintre indicatorii de performanță și cercetarea influenței acestor legături demonstrate, respectiv analiza corelațională și a coeficientului Spearman, pentru cercetarea legăturilor dintre caracteristicile personalului din structurile de audit și variabliele comportamentale.

Stadiul cercetării științifice actuale

Problematica auditului este vastă. Stabilirea unui stadiu al cercetării în domeniul performanței auditului intern este subiectivă în raport cu volumul foarte mare de informații existent, atât în plan național cât și în plan internațional.

Stadiul actual al cercetării în domeniul auditului public intern îl reprezintă abordările în domeniul cercetării evoluției obiectivelor (de la auditul orientat către control, aferent perioadei 1999 – 2003, la auditul orientat către asigurare și consiliere) (Boța Avram C. 2009); relația auditului cu managementul și rolul acestuia în cadrul guvernanței corporative (Morariu A. și colectivul, 2008; Ghiță M., 2008; Boța Avram C., 2009, Matiș D., Boța A., 2010); locul și rolul auditului în cadrul sistemului de control al entității (Boulescu M., Cornel Bârnea, 2006; Morariu A. și colectivul, 2008; Ghiță M., 2008; Crișan C., Dumbravă P., 2007), iar în cadrul „Auditul financiar contabil” (Tiron – Tudor A. și Popa I.E., 2010), autorii pun în evidență metodele, tehnicile și instrumentele utilizate în auditul financiar și lista poate continua. De asemena, o altă abordare a auditului o reprezintă ˮAnaliza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței corporativeˮ (Hurghiș R., Tiron-Tudor A., Boța-Avram C., 2014), în cadrul căreia sunt analizate din punct de vedere cantitativ indicatorii care definesc performanțele comitetul de audit, pe baza modelului regresional. Un alt aspect al cercetării în domeniul auditului îl reprezintă abordarea sistemului informatic ca obiect al auditului (Cardoș V., 2010) și integrarea sistemelor informatice ale entității (Reș Moreno D., 2010), de asemenea, sunt efectuate cercetări și în domeniul utilizării indicatorilor de măsurarea performanței entității (Brudan A., 2011), în domeniul utilizării de către auditori a foilor de lucru (Mangiuc M.G., 2011) și al calculului matematic. O altă abordare apropiată obiectivelor noastre, o reprezintă stabilirea portretului auditorilor în raport cu vârsta câștigul anual, respectarea cadrului de reglementare, normailzare și calitatea misiunilor de audit, competența și determinarea activității de audit (Horia Neamțu, 2014, Practici de audit, pp.3- 5).

Din multitudinea de informații din domeniul managementului și auditului, se poate stabili stadiul actual al cercetării, în acest domeniu și totodată se pot previziona tendințele auditului, ca element al sistemului de management al entităților publice din aria de cercetare, prin găsirea indicatorilor de performanță și cercetarea legăturilor existente între aceștia. Pe baza aspectelor enunțate, cercetătorii în domeniul auditului intern și al managementului au abordat problematica sub aspect conceptual (Boulescu M. Și colectivul, 2001), al desfășurării auditului intern – prin legislația națională, aplicarea Standardelor IIA, INTOSAI.

Stabilirea stadiului cercetării metodelor și tehnicilor de evaluare a performanței auditului public intern cu ajutorul metodelor matematice și statistice de cercetare a legăturilor existente între indicatorii de măsurare a performanței entității publice, abordate în acest demenrs științific, își are originea în raportările anuale ale activității de audit ale UCAAPI, Curții de Conturi a României, CAFR, iar în plan internațional, Raportul anual al Internal Institut of Auditors. Surse de informații care au stat la stabilirea stadiului cercetării, sunt revistele de specialitate – Audit Financiar, Internal Auditor (2010 – 2013), Oeconomica și materialul bibliografic publicat de specialiștii în domeniul auditului și managementului.

De asemenea, cercetarea problematicii legăturilor dintre indicatorii de performanță a fost abordată prin analiza legăturilor dintre domeniile auditate și nivelul riscurilor și impactul deprecierii profesionale a auditorilor publici interni asupra performanței auditului (Sfetcu M., 2013), în care sunt abordate pe baza modelării matematice, influența deprecierii profesionale ca urmare a impactului deficitului de resurse financiare asupra pregătirii profesionale a auditorilor și impactul acestei deprecieri asupra performanței auditului. Aplicațiile statistice și programe informatice, care privesc activitatea de audit, pentru analizarea riscurilor, eșantionarea și planificarea auditului (Buiga A., 2009), în aceeași categorie amintim și Hermaida R., Hubbard L.D (2000) ș.a.

Coram P., Ferguson P., Moroney R. (2006) prezintă importanța auditului intern și rolul acestuia în detectarea fraudei, de asemenea, Marin Toma, (2007) aduce clarificări noțiunilor de audit financiar și audit statutar, respectiv efectuează un ghid al misiunilor de audit al situațiilor financiare, misiunile conexe și speciale. Lemon M.W. &Tatum K.W. abordează metodologia procesului de audit din perspectiva tipului misiunii de audit, gradul de externalizare al auditului și caracteristicile entității. Nicolescu O. și Verboncu I. (Nicolescu O. și Verboncu, 1999; 2008) abordează teoria managementului prin analiza sistemului de management al organizațiilor, pe baza componenței organizatorice, a principiilor care guvernează sistemul de management, funcțiunile și strategia organizației, respectiv definește sistemul motivațional complex și cultura organizațională și analizează resursele umane din punct de vedere managerial.

Stadiului cercetării științifice privind metodele și tehnicile de cercetare a legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului, poat continua cu studiile din domeniile matematicii și statisticii descriptive și inferențiale, pe baza cărora s-a elaborat prezentul demers.

Lista tabelelor utilizate

Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar;

Tabelul 2. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic pentru sistemul motivațional;

Tabelul 3. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță pentru sistemul motivațional;

Tabelul. 4. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind ameliorarea performanței structurii auditate;

Tabelul 5. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate;

Tabelul 6. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activității de audit;

Tabelul 7. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activității de audit;

Tabelul 8. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activității de audit;

Tabelul 9. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor, p. 64;

Tabelul nr. 10. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Tabelul 11. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Tabelul 12. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Tabelul 13. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Tabelul 14. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților;

Tabelul 15. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților;

Tabelul 16. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Tabelul 17. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Tabelul 18. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Tabelul 19. Analiza regresională pe baza factorului metodologic;

Tabelul 20. Analiza regresională pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 21. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic;

Tabelul 22. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 23. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic;

Tabelul 24. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 25. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului socio – comportamental;

Tabelul 26. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic;

Tabelul 27. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 28. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului metodologic;

Tabelul 29. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 30. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului socio-comportamental;

Tabelul 31. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic;

Tabelul 32. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 33. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic;

Tabelul 34. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță;

Tabelul 35. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental;

Tabel 36. Corelatiile semnificative cu “vechime_specialitate”;

Tabel 37. Corelatiile semnificative cu “nivel_pregatire”;

Tabel 38. Corelatiile semnificative cu “activitati_5ani”;

Lista graficelor utilizate

Graficul nr. 1. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic pentru sistemul motivațional complex;

Graficul nr. 2. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță pentru sistemul motivațional complex;

Graficul nr. 3. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologicameliorarea performanței structurii auditate;

Graficul nr. 4. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate;

Graficul nr. 5. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activiții de audit;

Graficul nr. 6. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activiții de audit, p. 54;

Graficul nr. 7. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activiții de audit;

Graficul nr. 8. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Graficul nr. 9. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Graficul nr. 10. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Graficul nr. 11. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Graficul nr. 12. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor;

Graficul nr. 13. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților;

Graficul nr. 14. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților;

Graficul nr. 15. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Graficul nr. 16. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Graficul nr. 17. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor;

Graficul nr. 18. Funcția regresiei variabilelor calitative;

Cap. 1. ORGANIZAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE PRIVIND PERFORMANȚA AUDITULUI PUBLICINTERN

Noțiuni, concepte, delimitări privind cercetarea legăturii existente între indicatorii de performanță ai auditului public intern

Pentru surprinderea performanței auditului public intern, pornind de la indicatorii calitativi prezentați în demersurile din Rapoartele de cercetare anterioare, “ Delimitări conceptuale, evoluții și perspective ale performanței auditului public intern” și „Metode și tehnici de evaluare a performanței auditului public intern”, prin utilizarea Balenced scorecard ca metodă de analiză managerială actuală, Dashboard-ul, indicatorii de performanță financiari și nefinanciari utilizați în învățământ, am considerat că indicatorii de eficiență, eficacitate, economicitate și calitate, pot fi analizați și din acest punct de vedere, prin utilizarea modelărilor matematice de analiză calitativă. De asemenea, am considerat că elemetele care definesc aspectul cantitativ, numărul de misiuni, de audit, bugetul entităților publice care a făcut obiectul misiunilor de audit, numărul de auditori, mărimea entității publice, sunt previzibile. Din punct de vedere cantitativ, în sectorul public, auditul intern a început să se organizeze în cursul anului 2003, iar activitatea de audit public a fost funcțională începând cu anul 2004. Potrivit metodologiei (Ordinul 5281 / 2003 privind normele de organizare și exercitare a activității de audit public intern în cadrul MECTS și în unitățile subordonate), presupune efectuarea unui număr mediu de 6 misiuni / an. Bugetul alocat învățământului, stabilit prin legile bugetului de stat aferente perioadei 2002 – 2014, are un trend descrescător, în raport cu nevoile de finanțare. De asemenea, în ultima perioadă situația se caracterizează prin constrângeri economice care au condus la restructurări de personal, iar sub acest aspect am considerat că performanța auditului public intern trebuie analizată prin intermediul aspectului calitativ, ceea ce analiza cantitativă nu poate să arate comportamentul personal al auditorilor, intențiile lor, de aceea considerăm că analiza calitativă aboradtă de noi este mult mai definitorie.

Analiza efectuată prin utilizarea Modelului Logit Ordonat are la bază analiza variabilelor calitative ale căror variante de răspuns au fost exprimate prin coduri respectiv, niciodată = 1, uneori = 2, deseori = 3, întotdeuna = 4, iar la analiza variabilelor personale au fost utilizate, sexul masculin = 1, sexul feminin = 2, nivel lcență = 1, nivel masterat = 2, nivel doctorat = 3, studii medii = 4.

Modelul matematic abordat pornește de la funcția de repartiție: F (xi, b) = F(- xi b) pentru yi = 1 și F (xi, b) = 1 – F (xi b) pentru yi = 0, unde y = variabila în funcție de care s-a efectueat analiza sau variabila rezultat, modelul stabilit va avea forma:

P (yi = 1) = 1 – F (- xi b) = F (xi, b); (1)

P (yi = 0) = F (- xi b) = 1 – F (xi, b) ;

Plecând de la expresia matematică (1) (modelul Probit), atunci expresiile de mai sus se vor srie sub formă de produs, definit de modelul Logit, prin logaritmare, obținem:

P = , (2),

Unde :

P = probabilitatea;

e = funcția exponențială ex ;

xi = variabila factorială în funcție de care se efectuează analiza (varianta de răspuns);

b = vectorul variabilelor analizate.

Aplicarea modelului logit (vezi expresiile ( 3) și (4) prezentate detaliat la puntul 2.2), a avut ca punct de început avantajul oferit de exprimarea flexibilă a probabilității de alegere a răspunsurilor puse la îndemâna respondenților, în raport cu modelul probit (din care a evoluat modelul logit), mult mai rigid în utilizare prin necesitatea folosirii tabelelor de distribuție normală. În demersul nostru, Modelul Logit Ordonat (Eisenstat E., Herman R., 2012, pp. 115 – 116) este aplicat asupra celor 4 variante de răspuns, ordonate în chestionar și măsurate conform codurilor prezentate în Tabelul 1. Itemi utilizați în cercetare.

Definirea modelului de analiză a variabilelor factoriale în funcție de comportamentul acestora față de variabila endogenă, definită și variabilă rezultat, reprezintă punctul de plecare din care s-a desprins stabilirea algoritmului optim. Modelul are în vedere posibilitatea de cuprindere a variantelor de răspuns la întrebările formulate în chestionarul transmis, stabilirea complexității acestuia numai la analiza variantelor de răsuns în raport cu variabilele factoriale, fără alte componente, pentru a evita calculele inutile și apariția erorilor, respectiv asigurarea unor rezultate cât mai apropiate de realitate.

Avantajul major al modelului logit ordonat, utilizat în această cercetare, îl reprezintă posibilitatea acestuia de adaptare la cerințele impuse de cercetarea variabilelor calitative și acuratețea rezultatelor obținute. Modelul are o structură simplă, iar rezultatele fiind ușor de estimat cu ajutorul unui program informatic adecvat și cu un nivel ridicat de încredere, în raport cu populația analizată. În cercetarea efectuată asupra influenței recomandărilor auditorilor asupra feedback-ului entităților publice din aria de cercetare, pe lângă avantajele enunțate, modelul logit ordonat are două dezavantaje (Dragoș C., 2006, p. 125):

modelul poate previziona că variabilele factoriale analizate pot influența pozitiv variabila endogenă, dar în realitate variabilele factoriale au o influență diminuată sau inversă;

modelul arată că variabilele factoriale au o influență inversă asupra variabilei endogene, dar în realitate există premiza influenței pozitive a variabilelor factoriale asupra variabilei endogene, în funcție de răspunsul aferent variantei optime.

Aceste erori pot fi înlăturate, dar numai în condițiile în care informațiile primite de la respondenți sunt reale, răspunsurile sunt codificate corect, iar analiza se efectuează în paralel cu o analiză descriptivă a variabilelor analizate.

Indicatorii care definesc performanța auditului public intern analizați în cadrul cercetării empirice sunt eficiența (definită ca raportul dintre rezultatele obținute și totalul resurselor pe care le implică activitatea respectivă), eficacitatea (reprezintă activitatea care produce efecte aștetate, care are un rezultat pozitiv, sau raportul dintre rezultatele obținute și rezultatele programate), economicitatea (reprezintă minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate) și calitatea auditului din aria de cercetare, abordată prin Chestionarul aplicat (anexa 3). Indicatorii de eficiență, eficacitate, economicitate și de calitate privind auditul public intern, au fost structurați pe baza variabilelor rezultat stabilite în Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar:

preocuparea managementului pentru asigurarea sistem motivațional complex, decent pentru auditori;

ameliorarea performanței în cadrul structurilor auditate prin activitatea de audit;

considerarea activității de audit ca o bună investiție în activitatea unei organizații, care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a entității pubice;

contribuția activități de audit la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate;

contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor de audit;

evitarea de către structurile auditate și entitățile publice a amenzilor, penalizărilor etc., de către structurile de control abilitate, ca urmare a recomandările formulate prin rapoartele de audit;

asistarea (consilierea) managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor din unitățile de învățământ prin intermediul procedurilor de audit utilizate.

1.2. Justificarea cercetării propuse și modul de efectuare a cercetării

Obiectivul acestui demers științific îl reprezintă analiza legăturilor existente între indicatorii care definesc performanța auditului public intern, așa cum rezultă și din titlul lucrării, din care se desprind următoarele obiective derivate:

stabilirea locului și rolului structurii de audit în cadrul sistemului de management al entității, pentru ameliorarea analizei riscurilor și îndeplinirea obiectivelor entității publice, pe baza cercetării empirice, prin analiză statistică descriptivă;

de a demonstra existența legăturilor existente dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern din aria de cercetare, pe baza cercetării empirice prin analiză staistică regresională;

de a evidenția importanța utilizării metodelor și tehnicilor de management în activitatea curentă de audit public intern, în asigurarea performanței entității publice;

Scopul acestui demers este de a aduce un plus de cunoaștere în cadrul auditului public intern din aria de cercetare și de dezvoltare a acestuia, pe baza concluziilor desprinse din cercetare, prin:

determinarea vulnerabilităților existente la nivelul auditului public intern din aria de cercetare și asigurarea direcției de dezvoltare;

armonizarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor de management moderne cu activtatea de audit public intern, pentru asigurarea performanței entității publice;

armonizarea politicilor de dezvoltare a auditului public intern din aria de cercetare, pe baza rezultatelor cercetării empirice.

Pentru analiza obiectivelor propuse, a fost constituit un eșantion format din 91 de entități publice care au organizat structuri de audit public intern, din învățământul din România, reprezentând 100 %.

Aria de cercetare este definită de 91 de entități publice menționate, din care 42 de entități publice din învățământul preuniversitar de stat, care au organizat structuri de audit la nivelul inspectoratelor școlare județene și 49 de entități publice care au organizat structuri de audit public intern la nivelul învățământului universitar, constituit din universitățile din România, mai puțin unitățile de învățământ din domeniul apărării, siguranței și securități statului, care sunt subordonate ministrelor de resort.

În cadrul învățămîntului preuniversitar de stat, auditul este organizat în structuri de audit public intern la nivelul inspectoratelor școlare județene, iar la nivelul învățământului universitar, auditul public intern este organizat la nivelul universităților. La acest deners au participat 31 structuri din cadrul inspectoratelor școlare, 37 de structuri din cadrul universităților și 4 structuri din cadrul administrației publice locale cu atribuții de finanțare și ajutoare sociale în domeniul învățământului preuniversitar de stat, în total 72 de structuri de audit, ceea ce reprezintă 79,12 % din eșantionul 91 de structuri de audit organizate la nivelul învățământului.

Pentru realizarea cercetării, în baza obiectivelor stabilite, au fost propuse ipotezele de lucru, pentru a demonstra sau a infirma existența legăturilor dintre indicatorii care definesc performanța auditului public intern. În acest sens a fost întocmit un chestionar cu 48 de întrebări închise, cu 4 posibilități de răspuns (nici o dată = 1, uneori = 2, deseori = 3 și întotdeauna = 4, conform codificării din Bza de date). Chestionarele întocmite au avut caracter confidențial, iar informațiile sunt publice numai sub forma prelucrării lor în cadrul acestui demers științific. Întrebările formulate, încearcă să acopere problematica eficienței, eficacității, economicității și calității auditului public intern din aria de cercetare care definesc performanța auditului public intern. Performanța auditului public intern este analizată prin intermediul întrabărilor de la întrebarea 1 la întrebarea 36, iar întrebările 7, 8, 20, 37 – 48 abordează comportamentul auditorilor în raport cu asigurarea respectării integrității și independenței lor. Chestionarele au fost transmise la respondenți în două etape : etapa I, către structurile de audit intern din cadrul inspectoratelor școlare și etapa a II-a au fost transmise în entitățile din învățământul superior. Organizarea transmiterii / primirii chestionarelor din învățământul universitar în două etape, a avut în vedere perioada de concedii de odihnă a personalului didactic și didactic auxiliar.

În învățământul preuniversitar, situația se prezintă astfel:

Structuri care au răspuns și transmis la evaluator chestionare valide: 30 de structuri, din care 2 structuri încadrate cu 1 / 2 normă auditor;

Structuri care au răspuns și transmis la evaluator chestionare completate parțial: 1 structură;

Structuri care nu au răspuns la cercetarea științifică: 6 structuri;

Structuri care au compartiment de audit public intern și nefuncțional ca urmare a blocării posturilor: 4 structuri;

Structuri care au renunțat la structura de audit public intern: 1.

În învățământul universitar, situația se prezintă astfel:

Structuri care au fost chestionate: 49 de structuri, din care:

Structuri care au răspuns și transmis la evaluator chestionare valide: 37 chestionare, (nr. de chestionare primite / nr de posturi de auditori încadrate conform organigramei), din care: 4 structuri cu 1 auditor, 27 de structuri cu 2 auditori; 6 structuri cu 3 auditori.

Structuri care nu au răspuns la cercetarea științifică: 12 structuri. Cauze:

post de auditor neocupat. Activitate de audit nefuncțională;

post de auditor neocupat. Activitatea de audit se desfășoară prin delegarea sarcinilor de serviciu unui cadru didactic de specialitate;

au acceptat participarea la acest demers, dar nu au transmis chestionarele solicitate.

au invocat confidențialitatea informațiilor, prin Fișa postului și clauze individual de muncă, în acest sens.

Alte entități publice cu atribuții în învățământul preuniversitar de stat:

Structuri care au răspuns și transmis la evaluator chestionare valide: 4 structuri

administrația publică locală, 1 structură;

companii naționale subordonate ministerelor, 2 structuri;

entitate deconcentrată, 1 structură.

Pentru efectuarea unei prelucrări cât mai simple și care să reflecte cât mai aproape de adevăr performanța auditului din aria de cercetare, pe baza răspunsurilor primite, am procedat la codificarea întrebărilor cuprinse în chestionare. Fiecare întrebare a fost numerotată cronologic și preluată în Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar, ca item care reprezintă variabila respectivă și codificată conform tabelului.

Concluzie: Eșantionul a fost constituit din 91 de entități din învățământ, reprezentând 100 % și au fost primite 72 de chestionare, reprezentând 79,12 %, fiind peste pragul de reprezentativitate de 51 %, respectiv 46 de chestionare valide. Pe baza acestui aspect și al numărului de auditori încadrați, s-a stabilit cercetarea cumulată a ambelor categorii de învățământ, învățământul preuniversitar și învățământul universitar.

Remarcăm că, din totalul de 91 de structuri organizatoare de audit public intern, 5 entități din învățământul preuniversitar nu au funcțională activitatea de audit ca urmare a vacantării și blocării posturilor, iar în învățământul universitar o entitate publică nu are încadrată cu personal structura de audit, iar o entitate publică nu are încadrată structura de audit dar activitatea de audit se desfășoară prin delegarea de sarcini. Potrivit acestui demers, din 91 de entități publice, rămân 85 de entități care au structuri de audit funcționale, reprezentând 93,40 %, ceea ce ne îndreptățește să formulăm o concluzie generală privind performanța auditului public intern și tendința indicatorilor analizați într-o perioadă viitoare, din învățământ.

1.3. Obiectivele cercetării și ipotezele de lucru formulate

Obiectivul principal al acestui demers îl constituie demonstrarea existenței legăturii dintre indicatorii cere definesc performanța auditului public intern din învățământ și posibilitatea asigurării performanței acestuia.

Pentru a stabili pe baza analizelor efectuate, locul și rolul auditului public intern în cadrul sistemului de management și contribuția acestuia la ameliorarea performanței entității publice, a existenței legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern și a corelaților dintre caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale, au fost utilizate 3 abordări:

abordarea prin prisma factorului metodologic;

abordarea prin prisma factorului management și guvernanță;

abordarea prin prisma factorului socio-comportamental al auditorilor.

Abordarea pe baza factorului metodologic a avut în vadere surprinderea înfluenței activității de audit din structurile organizatoare de audit public intern, de către cadrul de normalizare și reglementrare al auditului și al mediului în care entitățile publice sau structurilor auditate își desfășoară activitatea. A fost urmărită influența Legii auditului public intern modificată, a impactului asupra structurilor de audit oferit de către acțiunea cadrului de reglementare asupra restructurărilor (Legea 329 din 2010, Ordonanța de Urgență nr. 77 din 2013 etc.).

Abordarea pe baza factorului management și guvernanță, a avut în vedere surprinderea înfluenței activității de audit din cadrul entităților publice organizatoare de audit public intern, de către managementul acestora și al celor insăcinați cu guvernanța (consiliile de administrație al inspectoratelor școlare și / sau al unităților școlare, inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, șefi de compartimente, consiliile profesorale, directori ai unităților școlare sau al unităților conexe, sau al senatului universităților, rector, prorector, directori, șefi de departamente etc.) ;

Abordarea prin prisma factorului socio-comportamental al auditorilor, a avut în vedere surprinderea înfluenței activității de audit din entitățile publice organizatoare de audit public intern, de către personalitatea individuală a auditorilor, astfel încât să surprindă tendința auditorilor de a respecta independența și integritatea profesională. Abordarea cercetării prin prisma factorului socio-comportamental, s-a efectuat numai supra variabilelor endogene (rezultat) pentru care variabilele factoriale au obținut valori semnificative din punct de vedere statistic.

Obiectivul nr. 1. Locul și rolului structurii de audit în cadrul sistemului de management al entității, pentru ameliorarea performanței entității publice și a structurilor auditate, pe baza analizei descriptive;

Pentru efectuarea cercetării asupra locului și rolului structurii de audit în cadrul sistemului de management al entităților publice organizatoare de structuri de audit public intern, au fost stabilite următoarele ipoteze abordate prin prisma factorului metodologic, management și guvernanță și acolo unde a fost variabilele care definesc factorul socio-comportamental al auditorilor.

Ipoteza 1.1.1 privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici prin abordarea pe baza factorului metodologic (item 9 = itemii 14, 17, 30 din Tabelul 1.Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici este semnificativ influențat de factorii care țin de respectarea reglementărilor legale, sarcinile de audit, codul de etică profesională și oboectivitatea rapoartelor de audit.

Ipoteza 1.1.2 privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici prin abordarea pe baza factorului management și guvernanță (item 9 = itemii 16, 18, 31, 32 din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici, conform Ipotezei 1.2), este semnificativ influențat de factorii care țin de impactul resurselor asupra activității de audit, îndeplinirea obiectivelor pe baza rapoartelor de audit, evaluarea externă a activității de audit o dată la 5 ani și susținerea de către management a pregătirii profesionale a auditorilor.

Ipoteza 1.2.1. privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit prin abordarea pe baza factorului metodologic (item 15 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 24, 30, 33, 36 din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, conform Ipotezei 1.2.1, este semnificativ influențată de către utilizarea metodei SWAT, a Tabloului de bord, a Balanced scorecard, de către metodele moderne armonizate cu obiectivele auditului,analiza riscurilor care are în vedere vulnerabilitatea entității, de către respectarea reglementărilor legale, de către îndeplinirea obiectivelor stabilite de management, de către regulile de bună practică și sugestiile propuse în rapoartele de audit, de către respectarea codului de etică profesională, de către aplicarea metodelor noi de analiză a riscurilor și de către respectarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit și raportarea recomandărilor neînsușite.

Ipoteza 1.2.2 privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit prin abordarea pe baza factorului management și guvernanță (item 15 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35,din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: În baza Ipotezei 1.2.2, ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, este semnificativ influențată de către respectarea independenței auditorilor, respectarea independenței activităților, încrederea managementului, încrederea în activitatea de consiliere, impactul resurselor, obiectivele entității raportoare, cunoașterea entității prin rapoartele de audit, eficiența reconandărilor, respectarea de către management a recomandărilor, respectarea de către management a independenței auditorilor, evaluarea externă a auditorilor (o dată la 5 ani), asigurarea pregătirii profesionale și recomandările acceptate și cele neaplicate.

Ipoteza 1.3.1 privind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditateabordate pe baza factorului metodologic (item 23 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, conform Ipotezei 1.3.1, este semnificativ influențată de către variabilele analizate și 1.2.1.

Ipoteza 1.3.2 privind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 23 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: În baza Ipotezei 1.3.2, activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate 1.2.2.

Ipoteza 1.3.3 privind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 23 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, conform Ipotezei 1.3.3, este semnificativ influențată de către sarcini – elemente de motivare, auditul – element de motivare, feedback-ul muncii, motivarea extrinsecă / intrinsecă, autodepășirea profesională, superficialitatea auditului, motivarea profesională personală, asumarea responsabilităților, autodepășire / pierderea integrității, prioritizarea obiectivelor individuale, profesionalismul individual, prudența / evazivitatea, egoismul personal, stima de sine și autodepășire / plafonare.

Ipoteza 1.4.1 privind activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditateabordate pe baza factorului metodologic (item 25 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate, conform Ipotezei 1.4.1, este semnificativ influențată de către de către variabilele analizate 1.2.1 și 1.3.1.

Ipoteza 1.4.2 privind activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 25 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate 1.2.2 și 1.3.2.

Ipoteza 1.5.1 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factorului metodologic (item 26 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate 1.2.1, 1.3.1 și 1.4.1.

Ipoteza 1.5.2 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factoruluimanagement și guvernanță (item 26 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către către variabilele analizate 1.2.2, 1.3.2 și 1.4.2.

Ipoteza 1.5.3 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 26 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate și 1.3.3.

Ipoteza 1.6.1 privind evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de către entitatea publică și structurile auditate abordate pe baza factorului metodologic (item 29 = item 14, 17, 19, 24, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate, sunt semnificativ influențate de către respectarea reglementărilor legale, îndeplinirea obiectivelor stabilite de management la termen, calitatea rapoartelor de audit, regulile de bună practică și sugestiile propuse în rapoartele de audit și de către urmărirea recomandărilor stabilite în rapoartele de audit.

Ipoteza 1.6.2 Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de către entitatea publică și structurile auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 29 = item 1, 18, 27, 28, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate sunt semnificativ influențate de către respectarea independenței auditorilor, obiectivele entității raportoare prin rapoartele de audit, respectare de către management a recomandărilor, respectarea independenței de către management și recomandările acceptate și cele neaplicate.

Ipoteza 1.7.1 privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului metodologic(item 34 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate 1.2.1, 1.3.1, 1.4.1 și 1.5.1.

Ipoteza 1.7.2 privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 34 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate 1.2.2, 1.3.2, 1.4.2 și 1.5.2.

Ipoteza 1.7.3. privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 34 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către către variabilele analizate 1.3.3 și 1.5.3.

Obiectivul nr. 2. Legăturile stabilite între indicatorii de performanță ai auiditului public intern pe baza modelării regresionale a relaților dintre itemii endogeni și factorii de influență

Ipoteza 2.1.1 privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici prin abordarea pe baza factorului metodologic (item 9 = itemii 14, 17, 30 din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici este semnificativ influențat de factorii care țin de respectarea reglementărilor legale, sarcinile de audit, codul de etică profesională și oboectivitatea rapoartelor de audit.

Ipoteza 2.1.2 privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici prin abordarea pe baza factorului management și guvernanță (item 9 = itemii 16, 18, 31, 32 din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici este semnificativ influențat de factorii care țin de impactul resurselor asupra activității de audit, îndeplinirea obiectivelor pe baza rapoartelor de audit, evaluarea externă a activității de audit o dată la 5 ani și susținerea de către management a pregătirii profesionale a auditorilor.

Ipoteza 2.2.1 privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit prin abordarea pe baza factorului metodologic (item 15 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 24, 30, 33, 36 din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, conform Ipotezei 2.2.1, este semnificativ influențată de către utilizarea metodei SWAT, a Tabloului de bord, a Balanced scorecard, de către metodele moderne armonizate cu cu obiectivele auditului, analiza riscurilor care are în vedere vulnerabilitatea entității, de către respectarea reglementărilor legale, de către îndeplinirea obiectivelor stabilite de management, de către regulile de bună practică și sugestiile propuse în rapoartele de audit, de către respectarea codului de etică profesională, de către aplicarea metodelor noi de analiză a riscurilor și de către respectarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit și raportarea recomandărilor neînsușite.

Ipoteza 2.2.2 privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit prin abordarea pe baza factorului management și guvernanță (item 15 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit este semnificativ influențată de către respectarea independenței auditorilor, respectarea independenței activităților, încrederea managementului, încrederea în activitatea de consiliere, impactul resurselor, obiectivele entității raportoare, cunoașterea entității prin rapoartele de audit, eficiența reconandărilor, respectarea de către management a recomandărilor, respectarea de către management a independenței auditorilor, evaluarea externă a auditorilor (o dată la 5 ani), asigurarea pregătirii profesionale și recomandările acceptate și cele neaplicate.

Ipoteza 2.3.1 prvind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate abordate pe baza factorului metodologic (item 23 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, conform Ipotezei 2.3.1, este semnificativ influențată de către variabilele analizate în cadrul Ipotezei 2.2.1.

Ipoteza 2.3.2 privind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 23 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, conform Ipotezei 2.3.2, este semnificativ influențată de către variabilele care au fost analizate și la Ipoteza 2.2.2.

Ipoteza 2.3.3 privind activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 23 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către sarcini – elemente de motivare, auditul – element de motivare, feedback-ul muncii, motivarea extrinsecă / intrinsecă, autodepășirea profesională, superficialitatea auditului, motivarea profesională personală, asumarea responsabilităților, autodepășire / pierderea integrității, prioritizarea obiectivelor individuale, profesionalismul individual, prudența / evazivitatea, egoismul personal, stima de sine și autodepășire / plafonare.

Ipoteza 2.4.1 privind activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate abordate pe baza factorului metodologic (item 25 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele care au fost analizate la Ipoteza 2.2.1 și la Ipoteza 2.3.1.

Ipoteza 2.4.2 privind activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 25 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.22 și 2.3.2.

Ipoteza 2.5.1 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factorului metodologic (item 26 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.2.1, 2.31 și 2.4.1.

Ipoteza 2.5.2 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 26 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.2.2, 2.3.2 și 2.4.2.

Ipoteza 2.5.3 privind activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 26 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezei 2.3.3.

Ipoteza 2.6.1 privind evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de către entitatea publică și structurile auditate abordate pe baza factorului metodologic (item 29 = item 14, 17, 19, 24, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate, conform Ipotezei 2.6.1, sunt semnificativ influențate de către respectarea reglementărilor legale, îndeplinirea obiectivelor stabilite de management la termen, calitatea rapoartelor de audit, regulile de bună practică și sugestiile propuse în rapoartele de audit și de către urmărirea recomandărilor stabilite în rapoartele de audit.

Ipoteza 2.6.2 privind evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de către entitatea publică și structurile auditate abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 29 = item 1, 18, 27, 28, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate sunt semnificativ influențate de către respectarea independenței auditorilor, obiectivele entității raportoare prin rapoartele de audit, respectare de către management a recomandărilor, respectarea independenței de către management și recomandările acceptate și cele neaplicate.

Ipoteza 2.7.1 privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului metodologic (item 34 = item 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.2.1, 2.3.1, 2.4.1 și 2.5.1.

.

Ipoteza 2.7.2 privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului management și guvernanță (item 34 = item 1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.2.2, 2.3.2, 2.4.2 și 2.5.2.

Ipoteza 2.7.3 privind asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă abordate pe baza factorului socio-comportamental (item 34 = item 7, 8, 20, 37 – 48, din Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar):

Ipoteză: Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele care au contribuit la analiza Ipotezelor 2.3.3 și 2.5.3.

Obiectivul nr. 3. Analiza corelaților dintre caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale

Ipoteza 3.1. Există corelații privind influența vechimii în specialitate și variabilele factoriale enumerate:

Ipoteză: Vechimea în specialitate influențează semnificativ utilizarea Balanced scorecard în practica auditului public intern, primirea feedback-ului de către auditorii public interni privind munca de audit, cunoașterea structurii auditate din rapoartele de audit și contribuția auditului la îndeplinirea obiectivelor entității publice.

Ipoteza 3.2. Există corelații privind influența nivelului de pregătire și variabilele factoriale enumerate:

Ipoteză:Nivelul de pregătire al auditorilor publici din aria de cercetare, influențează semnificativ armonizarea metodelor moderne de management utilizate în activitatea de audit cu obiectivele auditului, armonizarea metodelor și tehnicilor moderne de management utilizate în activitatea de audit cu obiectivele auditului, asigurarea performanței structurii auditate, contribuția auditului public intern la îndeplinirea obiectivelor entității publice, respectarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit de către management, asigurarea pregătirii profesionale, asigurarea performanței structurii auditate cu ajutorul procedurilor de audit utilizate și adecvarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit cu obiectivele structurii auditate.

Ipoteza 3.3. Există corelații privind influența evaluării externe în ultimi 5 ani și variabilele factoriale enumerate:

Ipoteză: Evaluarea externă a auditului publicintern o dată la 5 ani, influențează semnificativ considerarea activității de audit ca element de motivare al auditorilor, utilizarea de către management a sistemului de motivare complex pentru auditorii publici, asigurarea performanței structurii auditate, calitatea rapoartelor de audit, recunoașterea importanței activității de audit public intern, asigurarea feedback-ului structurii de audit, utilizarea de metode noi de analiză a riscurilor și asigurarea performanței structurii auditate prin utilizarea procedurior de audit.

Cap. 2. ANALIZA RELAȚIILOR DINTRE ITEMII ENDOGENI ȘI FACTORII DE INFLIENȚĂ

2.1. Analiza descriptivă a itemilor care au stat la baza cercetării științifice

Potrivit autorilor, analiza statistică descriptivă are ca scop culegerea, organizarea și prelucrarea datelor rezultate în urma chestionării respondenților din aria de cercetare (Anexa 1), pe baza mediei și a abaterii standard. Pe baza întrebărilor formulate în chestionarul transmis în aria de cercetare, explicațiile au fost codate pentru prelucrare – cod variabilă, au fost stabilite Media aritmetică și Abaterea standard, cuprinse în Tabelul 1. Sinteza variabilelor. Analiza lor a fost efectuată pentru prelucrarea primară a performanței auditului public intern din învățământul din România.

Stabilirea locului și rolului auditului public intern din aria de cercetare în cadrul sistemului de management al entităților publice organizatoare de structuri de audit intern, s-a efectuat prin analiza influenței variabilelor factoriale (de influență) asupra variabilelor rezultat (endogene) – prezentate boldat în Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar. S-a avut în vedere, pe baza factorului metodologic, factorului management și guvernanță și a factorului socio-comportamental, posibilitatea ameliorării performanței entităților publice și a performanței structurilor de audit. Analiza constă în descrierea valorilor mediei, obținute în urma prelucrării datelor obținute în chestionarele primite de la respondenți, prin utilizarea programului informatic STATA.

Pentru stabilirea tendinței variabilelor analizate, media aritmetică (Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar), pune în evidență comportamentul acestora, în raport cu populația studiată (Buiga A. și colectivul, 2010, p. 80, p.81).

Pentru calculul mediei a fost utilizată expresia: M = , Unde: ∑ = suma variabilelor de răspuns, xi = variabila analizată și Ni = numărul total al variabilelor de răspuns.

Abaterea standard, sau abaterea medie pătratică, prezentată în Tabelul 1 Sinteza variabilelor din chestionar, pune în evidență comportamentul valorilor variabilelor analizate, față de medie, în raport cu populația studiată. Potrivit autorilor (Buiga A. și colectivul, 2010, p. 122), abaterea standard, σ, a avut la bază următoarea expresie matematică: σx = , unde: M = media aritmetică, X = abaterea variabilelor și Xmed = valoarea media a lui X.

Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar

Sursa : Autorul, prelucrare în programul STATA

2.1.1. Analiza descriptivă privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni

Analiza preocupării managementului de asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditori, pe baza factorului metodologic

Din datele prezentate în Tabelul nr. 2. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic și Graficul nr. 1. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic pentru sistemul motivațional complex, rezultă că din totalul de 72 de respondenți, 54 de structuri au în atenție respectarea reglementărilor în domeniul auditat ceea ce reprezintă 75 %, aceasta demonstrază că auditorii respectă cadrul de normalizare și reglementare al auditului dar și cunoașterea mediului în care structura auditată își desfășoară activitatea. Noi considerăm acest răspuns reprezintă rezultatul competenței profesionale a auditorilor, centrat pe respectarea cadrului de normalizare și reglementare al activității de audit. Pe lângă comptența profesională, rezultată din analiză, se mai desprinde și respectarea de către auditori a independenței și integrității, dar și a planificării, aprobării, comunicării și raportării auditului, indicatori care contribuie la asigurarea performanței entității publice. Pentru variabila sarcinile de audit îndeplinite la termen, 33 de structuri au răspuns că obiectivele și sarcinile de audit stabilite de către management sunt îndeplinite la termen întotdeauna, ceea ce reprezintă 45,8 % din populația analizată. Acest aspect demonstrează că planul de audit, urmărirea recomandărilor, asigurarea plus-valorii și îndeplinirea obiectivelor, reprezintă indicatori de performanță ai auditului, care sunt îndepliniți numai în cadrul a 33 de structuri de audit. La 25 de structuri care reprezintă 34,7 % cu varianta de răspuns „deseori”, indicatorii menționații au fost îndepliniți parțial. Considerăm că managementul se preocupă de activitatea de audit numai la cele 33 de structuri, iar la celelalte structuri de audit analizate, activitatea de audit este parțial funcțională sau nefuncțională. În această situație, structura de audit de la eșalonul superior, cu atribuții de normalizare în auditul intern din învățământ, trebuie să identifice prin misiuni de audit de evaluare, entitățile publice care au dificultăți și să asigure cadrul normal de funcționare al acestor structuri. Pentru variabila respectării întotdeauna a codului de etică profesională, au răspuns 53 de auditori, ceea ce reprezintă 73,6 %, de unde rezultă că în activitatea de audit este asigurată respectarea independenței, competenței și integrității auditorilor. În cadrul acestor entități, managementul se preocupă de dezvoltarea și întărirea funcției de audit, prin asigurarea resurselor pentru pregătirea profesională, obligarea auditorilor să respecte Codul de etică profesională și planificarea misiunilor de audit în funcție de gradul de complexitate și gradul de pregătire profesională al auditorilor.

Pentru validarea Ipotezei 1.1.1, preocuparea managementului entității publice pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici, pe baza factorului metodologic, dacă este semnificativ influențată de factorii care țin de respectarea reglementărilor legale, sarcinile de audit, codul de etică profesională și obiectivitatea rapoartelor de audit, am stabilit următoarele condiții:

Dacă ponderea răspunsurilor favorabile (M) este semnificativ mai mare de 50 %, atunci există preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni;

Dacă ponderea răspunsurilor favorabile (M) este mai mică de 50 %, atunci nu există preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni;

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

Tabelul 2. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic pentru sistemul motivațional

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 1. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic pentru sistemul motivațional complex

Sursa: proiecția autorului

M = [(54 + 33 + 53) / 72 x 3] x 100 = 64,81 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 64.81 % este mult mai mare decât 50 %, atunci există preocupare din parte managementului pentru stabilirea unui sistem motivațional complex pentru auditorii public interni din aria de cercetare. Aceasta reprezintă preocuparea auditorilor de respectarea cadrului de normalizare, reglementare și a Codului de etică profesională, ceea ce demonstrează respectarea planificării, inițierii, derulării și comunicării auditului, respectiv a urmăririi recomandărilor și raportării auditului, dar și a independenței și integrității auditorilor.

Concluzie preliminară: Din această analiză se desprind și situații în care activitatea de audit este funcțională parțial prin îndeplinirea obiectivelor numai la 33 de structuri, iar la 25 de structuri obiectivele sunt îndeplinite parțial, ceea ce structura de audit de la eșalonul superior prin serviciul de Audit Public Intern din cadrul Miniserului Educației Naționale, cu atribuții de normalizare în domeniul auditului public intern din aria de cercetare, nu a identificat problemele existente la nivelul entităților publice din subordinea sa.

Analiza preocupării managementului de asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii interni, pe baza factorului management și guvernanță

Din datele prezentate în Tabelul nr. 3. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță și în Graficul nr. 2. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind asigurarea unui sistem motivational complex pentru auditorii interni din aria de cercetare, lipsa resurselor și asigurarea pregătirii profesionale, nu au influențat niciodată negativ activitatea de audit pentru 23 de auditori (31,9%) și uneori pentru 19 auditori (26,4%). Se desprinde concluzia că, deficitul de personal și bugetul diminuat alocat, contribuie la reducerea achiziționării de materiale, echipamente IT, software și hardware specifice. De aesemenea, subfinanțarea activității de pregătire profesională, conduce la diminuarea competenței la nivelul acestor entități publice, cu implicații în ridicarea gradului de vulnerabilitate la riscuri, a entității publice. Rapoartele de audit întocmite, răspund întotdeauna adecvat obiectivelor stabilite împreună cu managementul, pentru 48 de auditori care au răspuns întotdeauna (66,7%) și pentru 14 auditori care au răspuns deseori (19,4%). Din această analiză se desprinde concluzia că, în cadrul structurilor de audit din aria de cercetarese, este asigurată planificarea auditului și atingerea obiectivelor prin asigurarea independenței, competenței și integrității auditorilor. Pentru 27 de structuri de audit intern, reprezentînd 37,5 %, managementul a susținut pregătirea profesională, iar pentru pentru 16 structuri reprezentînd 22,2%, a managementul a susținut parțial, iar pentru 29 de structuri, activitatea de pregătire profesională nu a fost susținută sau a fost susținută sporadic. Acest aspect arată o influență puternică a impactului diminuării resurselor, așa cum am arătat mai sus. Efectuarea evaluării externe a auditului, o dată la 5 ani, a fost asigurată în cadrul a 20 de structuri reprezentînd 27,8%, iar pentru 24 de structuri reprezentțnd 33,3%, a fost efectuată numai parțial, respectiv pentru 28 de structuri nu a fost efectuată sau au fost evaluate numai anumite obiective. Acest aspect demonstrează că structura de audit superioară a efectuat foarte puține misiuni de audit, pe fondul reducerii resurselor umane și financiare. Pentru răspunsurile date pentru variantele « cîteodată » și « deseori », respondenții au avut în vedere evaluarea rapoartelor anuale prin raportarea anuală a activității de audit desfășurată, sau misiunile de audit ordonate de către structura de audit superioară.

Pentru validarea pe baza factorului management și guvernanță, a Ipotezei 1.1.2, dacă preocuparea managementului entității publice pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici, este semnificativ influențată de factorii care țin de impactul resurselor asupra activității de audit, îndeplinirea obiectivelor pe baza rapoartelor de audit, evaluarea externă a activității de audit o dată la 5 ani și susținerea de către management a pregătirii profesionale a auditorilor, am stabilit condițiile de mai jos:

Dacă ponderea răspunsurilor favorabile (M) este semnificativ mai mare de 50 %, atunci există preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni;

Dacă ponderea răspunsurilor favorabile (M) este mai mică de 50 %, atunci nu există preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni;

Tabelul 3. Nivelul de răspuns pebaza factorului management și guvernanță pentru sistemul motivațional

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 2. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță pentru sistemul motivațional complex

Sursa: proiecția autorului

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(12 + 48 + 20 + 27) / 72 x 4] x 100 = 37,15 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 37,15 % este mult mai mică decât 50 %, se poate afirma că nu există posibilități din parte managementului pentru stabilirea unui sistem motivațional complex pentru auditorii public interni din aria de cercetare. Situația este datorată influenței diminuării resurselor, ca urmare a constrângerilor economice, restructurarea posturilor din cadrul structurilor de audit sau repartizarea sarcinilor personalului disponibilizat, auditorilor. Impactul diminuării resurselor este orientat către diminuarea bugetelor alocate pregătirii profesionale a auditorilor, cu reducerea zilelor alocate pregătirii profesionale, dar și în reducerea de personal la structura de audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, pentru efectuarea misiunilor de evaluare a activității de audit din cadrul structurilor subordonate.

Analiza descriptivă privind ameliorarea performanței structurilor auditate

Analiza descriptivă privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Din Tabelul nr. 4. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind ameliorarea performanței structurii auditate și Graficul nr. 3. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind ameliorarea performanței structurii auditate, rezultă că din totalul de 72 de structuri de audit public intern, în cadrul a 54 de structuri, reprezentând 75 %, activitatea de audit are în atenție respectarea reglementărilor legale. Desprindem concluzia că aceste valori rezultate, conduc la respectarea cadrului de reglementare și normalizare a activității de audit, analizate prin prisma a două aspecte. Primul aspect este dat de respectarea metodologiei auditului (planificarea, planul misiunii de audit, inițierea misiunii de audit, analiza riscurilor aferente obiectivelor și obiectelor auditabile pentru asigurarea unui nivel rezonabil al riscurilor, depistarea disfuncților și raportarea acestora, urmărirea și raportarea neimplementării recomandărilor) și de respectarea Codului de etică, pentru asigurarea independenței și integrității auditorilor. Al doilea aspect îl reprezintă respectarea reglementărilor legale în domeniul în care își desfășoară activitatea structura auditată, ceea ce presupune cunoașterea mediului în care își desfășoară activitatea structurile auditate și al organizării manageriale, funcționarea controlului intern, riscurile la care este expusă atât structura de audit. Aceste aspecte coverg către asigurarea îndeplinirii obiectivelor și a plus-valorii entității publice. În activitatea de audit a fost respectat Codul de etică profesională al auditorilor (item 30) de către 53 de structuri, reprezentând 73,6 %. Respondenții au avut în vedere că este foarte importantă asigurarea independenței și integrității auditorilor în asigurarea îndeplinirii obiectivelor auditului și al entității publice și creșterea încrederii utilizatorilor rapoartelor de audit, în structura de audit. În cadrul a 50 de structuri de audit, regulile de bună practică, sugestiile și soluțiile propuse în rapoartele de audit sunt transmise structurilor interesate din cadrul entității (item 24), ceea ce se asigură din partea structurii de audit prin rapoartele întocmite, un suport informațional și un instrument de bună practică de analiză a riscurilor, dar și un instrument de cunoaștere al structurii auditate. Sub acest aspect, raportul de audit are ca scop reducerea vulnerabilități la riscuri și asigurarea unei gestionări eficiente și eficace a acestora, pentru situții similare cu cele ale structurii auditate. În cadrul a 46 de structuri reprezentând 63,9 %, recomandările formulate în rapoartele de audit intern sunt urmărite dacă sunt respectate, iar recomandările neimplementate sunt raportate managementului (item 36), ca urmare a conțientizării de către management a importanței asigurării pregătirii profesionale și acoperirii complexității misiunilor de audit cu personal competent,cu respectarea independenței și integrității auditorilor. Urmărirea recomandărilor și raportarea recomandărilor neimplementate de către structurile auditate, reprezintă conștientizarea managementului că acestea reprezintă elemente esențiale în asigurarea plus-valorii și a feedback-ului structurilor auditate.

În cadrul a 47 de structuri, reprezentând 65,3 %, activitatea de audit este considerată ca o bună investiție în activitatea unei entități publice și se concentrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări a unităților de învățământ, această variabilă are recunoașterea celor mai mulți respondenți. Aplicarea metodelor moderne de management în activitatea curentă de audit cu referire la aplicarea metodei SWAT, în procesul de audit al structurilor auditate (item 4), utilizarea metodei dashboard (item 5), utilizarea metodei Balanced scorecard și a tabloului de bord (Sfetcu M., 2013) (item 6), întocmirea tabloului de bord, respectiv Balanced scorecard, în concordanță cu obiectivele auditului (item 11), armonizarea tabloului de bord și a Balanced scorecard cu obiectivele auditului (item 12), analiza riscurilor în activitatea de audit în concordanță cu riscurile entității publice (item 13), îndeplinirea la termen a obiectivelor și sarcinilor de audit stabilite de către management pentru auditori (item 17) și cunoașterea și aplicarea de noi metode de analiză a riscurilor (item 33), sunt metode cunoscute numai de o populație foarte restrânsă (vezi graficul 3). Această situație are la bază bugetele reduse pentru pregătirea profesională pentru a beneficia de cursuri în care sunt prezentate aceste metode și tehnici. Programele de pregătire profesională asigurate de către formatorii care operează pe piața în domeniul pregătirii profesionale, sunt centrate numai pe aria curriculară a auditului privind ele,ente generale, precum planificarea auditului, analiza riscurilor, evaluarea controlului intern etc. și nu pe managementul activității de audit (convergența performanței cu obiectivele auditului, stabilirea obiectivelor principale și derivate ale auditului și convergența acestora cu obiectivele entități publice, ierarhizarea indicatorilor care conduc la asigurarea performanței în funcție de obiectivele stabilite, precum și metodele și instrumentele specifice de gestionare a acestora).

Pentru a stabili pe baza factorului metodologic, validarea Ipotezei 1.2.1 ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, dacă este semnificativ influențată către variabilele din Tabelul nr. 4. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind ameliorarea performanței structurii auditate, am stabilit condiții care au stat la baza validării Ipotezei 1.1 1.

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

Tabelul nr. 4. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind ameliorarea performanței structurii auditate

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 3. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologicameliorarea performanței structurii auditate

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru M = [(29 + 10 + 12+ 16 + 19 + 32 + 54 + 33 + 50 + 53 + 29 + 46) / 72 x 12] x 100 = 44,32 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 44,32 % este mult mai mică decât 50 %, desprindem faptul că managementul nu este preocupat pentru asigurarea ameliorării performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit.

Concluzii preliminare: Reducerea bugetelor alocate pentru pregătirea profesională a auditorilor interni, influențează performanța auditului public intern din aria de cercetare, prin reducerea semnificativă a zilelor de pregătire asigurate de către management, față de numărul de zile stabilite prin lege. Această situație a condus la orientarea individuală a auditorilor către formatorii existenți pe piața de profil, care practică tarife accesibile, cu programe de formare orientate numai către obiective de nivel general ale auditului public intern și nu pe nevoile efective ale auditorilor. Utilizarea Balanced scorecard, a Tabloului de bord, stabilirea indicatorilor de performanță și armonizarea acestora cu obiectivele entității publice și a structurii auditate, se cunosc numai la entitățile publice din aria de cercetare din învățământul universitar, sau auditorii care frecventează forme de învățământ postuniversitare sau doctorale. De asemenea, un alt element al cunoașterii și utilizării limitate a metodelor și instrumentelor de management, în managementul activității de audit, îl reprezintă poziția de pasivitate a structurii cu atribuții de normalizare a activității de audit din învățământ. La nivel național, nu există o strategie elaborată privind pregătirea profesională și asigurarea cadrului informațional aferente domeniilor auditabile (managementului, IT, dreptului, financiar-contabil etc), în condițiile în care obiectivele auditului public intern îl reprezintă toate activitățile din cadrul entității publice. De asemenea, nu există elaborate norme pentru exercitarea auditului de sistem și auditului de performanță, la nivelul auditului public intern din învățământ. Noi considerăm că metodele și instrumentele de management moderne trebuie să fie cunoscute și utilizate și în activitatea de audit public intern.

Analiza descriptivă privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Din Tabelul nr. 5. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate și Graficul nr. 4. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate, rezultă că din totalul de 72 de unități organizatroare de structuri de audit, din sistemul național de învățământ, în cadrul a 51 de structuri de audit intern, reprezentînd 70,8 % din totalul structurilor de audit participante la acest demers, managementul respectă și susține independența activității auditorului (item 2). Considerăm că, performanța auditului este asigurată prin respectarea Codului de etică profesională și prin planificarea auditului, pe baza analizei riscurilor și a criterilor semnal, stabilirea concluziilor și a reconandărilor formulate prin constatările aflate în concordanță cu realitatea și cu cadrul de reglementare și normalizare, în care își desfășoară activitatea, structura auditată. De asemenea, respectarea de către management a indepemdenței auditului, demonstrează o comunicare bazată pe competența auditorilor înterni, iar activtatea de audit nu este îngreunată cu atribuirea altor activități rezultate din restructurarea posturilor. În cadrul a 50 de structuri, reprezentând 69,4 %, activitatea de audit constatările, concluziile și recomandările nu sunt influențate de către management (item 28), demonstrează poziția managementului entității publice față de structura de audit, prin respectarea misiunii acesteia de asigurare, de consiliere, de gestionare a riscurilor prin evaluarea permanentă a controlului intern și asigurarea entiății publice de utilizarea eficientă, economică și eficace a resurselor. În cadrul a 48 de strucuri de audit, reprezentând 66,7 %, respondenții consideră că rapoartele de audit întocmite răspund în mod adecvat obiectivelor stabilite împreună cu managementul (item 18), contribuie la îndeplinirea obiectivelor entității publice, prin armonizarea obiectivelor structurii de audit cu obiectivele entității publice, respectarea cadrului de reglementare, normalizare și Codul etic. Privind din altă perspectivă, această variabilă demonstreză o comunicare strânsă a structurii de audit cu managementul, dar și cu celelalte structuri organizatorice din cadrul entități publice, ceea ce asigură recunoașterea structurii de audit ca o componentă importantă a sistemului de management al entități publice, atât de către management, de structurile auditate, cât și de utilizatorii rapoartelor de audit. În cadrul a 47 de structuri, reprezentând 65,3 %, recomandările cuprinse în rapoartele de auditsunt considerate că au un caracter practic și pot fi puse în aplicare la costuri rezonabile (item 22). Prin aceste valori este asigurată recunoașterea performanțaei structurii auditate, prin respectarea cadrului de reglementare și normalizare, implementarea recomandărilor formulate de către auditorii interni în rapoartele de audit, dar și a respectării de către auditorii publici a Codului de etică profesională. Din alt punct de vedere, presupunem că, activitatea de audit este bazată pe competența, independența și integritatea auditorilor, prin planificarea auditului pe baza evaluării riscurilor și aplicarea metodelor specifice pe baza criterilor semnal, respectiv, a raportării disfuncților constatate și a urmăririi de către auditorii interni a implementării recomandărilor. În cadrul a 43 de structuri de audit, reprezentând 59,7%, reconandările cuprinse în rapoartele de audit se consideră că reflectă o înțelegere realistă a structurii auditate (item 21). Față rezultatele obținute la analiza acestei variabile, considerăm că în cadrul planificării auditului și a misiunii de audit, a fost efectuată cunoașterea mediului în care structura auditată își desfășoară activitatea. Prin aplicarea acestei proceduri specifice, dar și prin experianța auditorilor, disfunțiile constatate rezultate din testarea obiectului auditat pe baza analizei riscurilor și a eșantionării optime, materializate în documentele de constatare și preluate în rapoartele de audit, reflectă gradul de cunoaștere și înțelegere a activității și a mediului în care structura auditată își desfășoară activitatea. Aceste aspecte rezultate din raportul de audit, își aduc contribuția la asigurarea unor decizii oportune, fiabile, de către management, pin care să se asigure diminuarea sau eliminarea vulnerabilității structurii auditate, la riscuri. În cadrul a 45 de structuri de audit reprezentând 62,5 %, managementul (inspectorul școlar general, rectorul) respectă și susține integritatea auditorului (item 1), demonstreză că, la nivelul structurii de audit, planificarea auditului, constatările și recomandările auditorilor, au fost efectuate pe baza analizei riscurilor, a eșantionării optime (astfel încât să se asigure un grad rezonabil al riscurilor de nedetectare) și raportarea disfuncților, managementului. Respectarea și susținerea integrității auditorilor de către management presupune, pe lângă respectarea Codului de etică profesională și asigurarea unui sistem motivațional complex prin acționarea în consecință în cazuri de încălcare a integrități acestora. În cadrul a 40 de structuri de audit reprezentând 55,6 %, recomandările formulate în rapoartele de audit sunt acceptate, însușite și respectate de către structurile auditate (item 35). În cadrul acestor entități publice, structurile auditate înțeleg importanța activității de audit și demonstrează o încredere ridicată în structura de audit, ceea ce conduce la implementarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit. Noi considerăm că, aceste structuri de audit analizate cunosc rolul misiunii de auditul în raport cu misiunea de control, ceea ce contribuie la întărirea și dezvoltarea auditului din cadrul acestor structuri. Încrederea în structura de audit, are la bază competența auditorilor (asigurarea pregătirii profesionale), asigurarea cu resurse a auditului (resurse umane, materiale și financiare), dar și comunicarea și aprobarea prin rapoartele de audit și urmărirea recomandărilor formulate, respectiv raportarea recomandărilor neînsușite. În cadrul a 37 de structuri reprezentând 51,4 %, managementul tine seama de conținutul rapoartelor în perfecționarea activității entității publice (item 3). De aici rezultă că, managementul are încredere în sructura de audit prin respectarea independenței și integrității auditorilor interni, dar și a competenței acestora. Contribuția auditului la perfecționarea entități publice prin rapoartele de audit, prin rezultatele obținute în urma analizei acestei variabile, demonstrează că auditul poate să asigure managementul de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, consilierea managementului, analiza riscurilor și gestionaea acestora, prin evaluarea permanentă a sistemului de control intern.

Analizând critic acestă variabilă, contribuția la perfecționarea activității entității publice prin intermendiul raporartelor de audit, este asigurată de numai 51,4 %, este o valoare care asigură un echilibru fragil, în raport cu 49,6 % din respondenți care au răspuns niciodată, uneori și câteodată, rezultă faptul că, managementul nu are încredere deplină în structura de audit. De aici, desprindem concluzia că gradul de acoperire cu resurse este deficitar, independența este viciată probabil prin atribuirea altor sarcini structurii de audit și implicarea auditorilor în alte activități, altele decât cele de audit, iar competența auditorilor este diminuată pe seama reducerii finanțărilor pentru pregătirea profesională.

Din analiza descriptivă a rezultat că managementul solicită și acceptă activitatea de consiliere a auditului (item 10), numai în cadrul a 29 de structuri, ceea ce demonstrează că în cadrul acestor structuri, funcția de audit este asigurată și permite efectuarea, inclusiv a misiunilor de consiliere. Aici pregătirea profesională, încrederea managementului în structura de audit, evaluarea sistemului de control intern și gestionarea riscurilor, se realizează conform cadrului de reglementare și normalizare. Analizată strict din punct de vedere a răspunsurilor primite, respectiv « niciodată », « uneori” și „cîteodată”, activitatea de consiliere a managementului este asigurată parțial, ca urmare a implicării auditului și în alte activități, altele decât cele de audit, a neîncrederii managementului în structura de audit, sau a diminuării timpului aferent pentru efectuarea misiunilor de audit, ca efect al acțiunii elementelor prezentate mai sus.

Afectarea negativă a activității de audit de lipsa resurselor (item 16), pentru 12 structuri de audit, lipsa resurselor afectează întotdeauna activitatea de audit și « uneori » și « câteodată », în cadrul a 37 de structuri de audit, iar în 23 de structuri de audit, lipsa resurselor nu afectează activitatea de audit. Potrivit acestor rezultate, în cadrul celor 23 de structuri de audit, activitatea de audit nu este influențată de lipsa resurselor și se desfășoară cu respectarea cadrului de normalizare și reglementare, iar managementul contribuie la asigurarea competenței, independenței și integrități auditorilor. Asigurarea resurselor materiale, financiare și umane în cadrul acestor entități publice, are în vedere și asigurarea pregătirii profesionale și dotarea cu materiale (consumabile birotică, asigurarea softwarelor și hardwarelor necesare, motivarea personalului), prin bugetele proprii sau prin implicarea în proiecte privind dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri externe. Din punctul de vedere al celorlalte entități publice, lipsa resurselor afectează activitatea de audit prin diminuarea finanțărilor pentru pregătirea profesională care afectează competența auditorilor, diminuarea posibilităților de asigurarea cu materiale și materiale de natura obiectelor de inventar a structurii de audit sau motivarea personalului. În cadrul acestor entități publice, funcția de audit funcționează cu deficiențe, în sensul diminuării timpului planificat, al îndeplinirii parțiale a planului de audit, analiza superficială a riscurilor, evaluarea superficială a controlului intern, situații care contribuie la expunerea suplimentară la riscuri, a entității publice.

Reconadările auditorilor sunt respectate și puse în practică de către management (item 27), în cadrul a 25 de entități, reprezentând 34,7%. Are la bază urmărirea recomandărilor, dar și încrederea managementului în structura de audit, așa cum am arătat mai sus. În cadrul entităților care au răspuns « niciodată», « uneori » și « câteodată », reflectă o deteriorare a încrederii managementului în rapoartele de audit, tocmai ca efect al diminuării timpului planificat aferent misiunii de audit, efectuarea misiunilor cu analiza superficială a riscurilor, nerespectarea cadrului de normalizare și a Codului de etică profesională

În ultimii 5 ani au fost efectuate misiunide audit extern o data la 5 ani, de evaluare a activității de audit (item 31), în cadrul a 20 de structuri de audit reprezentând 27,8 %. Misiunile de evaluare, au vizat respectarea cadrului de normalizare de căre structurile de audit evaluate și respectarea Codului de etică profesională. În urma disfuncțiilor constatate în urma evaluării efectuate, structura de audit evaluatoare, prin recomandările formulate în rapoaretele de audit, obligă managementul structurilor evaluate, să asigure cadrul de fucționare al auditului. Continuarea analizei descriptive a acestei variabile, din punct de vedere al impactului negativ, în cadrul a 24 de structuri, respectiv în cadrul a 11 structuri de audit, evaluarea s-a efectuat parțial, iar în cadrul a 17 structuri de audit, evaluarea activității de audit, nu s-a efectuat. Din analiza acestor rezultate, rezultă că în ultimii 5 ani, misiunile de evaluare au fost foarte puține, ca urmare a diminuării încadrării cu personal al Serviciului de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Educației Naționale, structură de audit cu atribuții în acest sens (trecerea de la direcție, la serviciu), în anul 2010 și în anul 2013 și planificarea misiunilor de audit de evaluare, în funcție de resursele disponibile.

Activitatea de pregătire și perfecționare a auditorilor (item 32), este susținută de către management, în cadrul a 27 de structuri de audit. Această susținere, are la bază planificarea resurselor, a activității de pregătire profesională și asigurarea a 15 zile de pregătire / auditor / an, în raport cu posibilitatea entităților publice de a asigura resursele necesare. În cadrul acestor entități, pregătirea profesională a auditorilor este asigurată prin accesarea de fonduri comunitare, asigurarea participării auditorilor la diferite forme și niveluri de învățământ și sprijinul acestora de către management. Pentru 16, respectiv 20 de structuri de audit, pregătirea profesională a auditorilor este susținută parțial de către management iar în cadrul a 9 structuri de audit, pregătirea profesională a auditorilor nu este susținută. Aceste rezultate obținute din analiză, arată o diminuare a resurselor entităților publice de a asigura pregătirea profesională, pe fondul constrângerilor economice la nivel național.

Pentru validarea Ipotezei 1.2.2, privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, pe baza factorului management și guvernanță, , este influențată semnificativ de către variabilele analizate mai sus și prezentate în Tabelul nr.5. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță, am stabilit condițiile care au stat și la validarea Ipotezei 1.1.2.

Tabelul nr.5. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 4. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind ameliorarea performanței structurii auditate

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 16 răspunsul favorabil „niciodată”.

M = [(45 + 51 + 37 + 29 + 16 + 23 + 48 + 43 + 47 + 25 + 50 + 20 + 27 + 40) / 72 x 14] x 100 = 49,70 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 49,70 %, este mai mică dar foarte apropiatăde 50 %, rezultă că există posibilități reduse pentru asigurarea ameliorării performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit.

Concluzii preliminare

Posibilitățile reduse care vizează asigurarea ameliorării performanței structurilor auditate prin intermediul activității de audit, sunt genereate de constrângerile economice actuale, caracterizate prin lipsa resurselor materiale, financiare și umane. Aceste constrângeri au condus la diminuarea timpului aferent asigurării misiunilor de consiliere, a reducerii misiunilor de evaluare a activității de audit, nerespectarea planului de pregătire profesională la nivelul unor entități publice din aria de cercetare, cu efect în dimiuarea gradului de încredere al managementului și al utilizatorilor rapoartelor de audit în structurile de audit intern.

Pentru înlăturarea acestor probleme, este necesar stabilirea unei planificări unitare la nivel național, la nivelul structurii de audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, privind asigurarea pregătirii profesionale, prin accesarea de proiecte cu finanțare externă privind pregătirea profesională complexă – management, statistică, drept, economie, IT, personal și resurse umane, financiar – contabilitate și fiscalitate, achiziții etc, domenii specifice învățământului, care fac obiectul auditului.

2.1.3. Analiza descriptivă privind recunoașterea activității de audit

2.1.3.1. Analiza descriptivă privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic

Analiza recunoașterii activității de audit pe baza factorului metodologic a fost efectuată pe baza variabilelor cuprinse în Tabelul nr. 6. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activității de audit și Graficul nr. 5. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic. Variabile factoriale care au stat la baza analizei acestei variabile endogene, au făcut obiectul analizei privind ameliorarea performanței structurilor auditate pe baza factorului metodologic, evidențiată la subcapitolul 2.1.2.1.

Validarea Ipotezei 1.3.1 recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic, dacă este influențată semnificativ de către variabilele prezentate în Tabelul 6. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activității de audit, am stabilit aceleași condiții ca și mai sus.

Tabelul 6. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activității de audit

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 5. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activiții de audit

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(29 + 10 + 12+ 16 + 19 + 32 + 54 + 33 + 47 + 50 + 53 + 29 + 46) / 72 x 13] x 100 = 45,94 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 45,94 % este mai mică decât 50 %, atunci recunoașterea activității de audit ca o bună investiție a entității publice, este influențată negativ de către variabilele care au stat la baza analizei.

Concluzii preliminare

Situația rezultată din analiza descriptivă a recunoașterii activității de audit ca o bună investiție a entității publice, este datorată reducerii bugetelor alocate pentru pregătirea profesională a auditorilor cu impact în reducerea semnificativă timpului aferent pregătirii profesionale, obligatorie a managementului entităților publice din aria de cercetare, stabilit prin lege (Legea 672 / 2002 republicată și actualizată). Așa cu am mai arătat, aceste aspecte au condus la orientarea individuală a auditorilor fără o analiză a necesităților de pregătire în raport cu obiectivele auditului public intern, dar și efectuarea auditului de sistem și de performanță stabilite în cadrul de normalizare, numai la nivel de definiție (Hotărârea 1086 / 2013).

2.1.3.2. Analiza descriptivă privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță

Recunoașterea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a structurilor subordonate din aria de cercetare, pe baza factorului management și guvernanță a fost analizată prin intermediul variabilelor factoriale, care au stat la baza analizei variabilei endogene de la subcapitolul 2.1.2.2, așa cum rezultă din Tabelul 7. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activității de audit și Graficul 6. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță.

Ipoteza 1.3.2 activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele factoriale stabilite în cadrul Tabelului nr. 7. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activității de audit, dacă respectă condițiile stabilite la ipotezele analizate mai sus.

Tabelul nr. 7. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activității de audit

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 6. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind recunoașterea activiții de audit

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 16 răspunsul favorabil „niciodată”.

M = [(45 + 51 + 37 + 29 + 16 + 23 + 48 + 43 + 47 + 25 + 50 + 20 + 27 + 40) / 72 x 14] x 100 = 49,70 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 49,70 %, este mai mică dar foarte apropiată de 50 %, rezultă că există posibilități reduse pentru considerarea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice care să se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a structurilor subordonate din aria de cercetare.

Concluzii preliminare: Posibilitățile reduse pentru considerarea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice care să se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a structurilor subordonate din aria de cercetare, au la bază lipsa resurselor prin reducerea bugetelor și a normelor de auditori, la ½ normă în cadrul unor entități publice, dar și a resurselor materiale. Aceste aspecte au contribuit la diminuarea timpului aferent asigurării misiunilor de consiliere, a reducerii misiunilor de evaluare a activității de audit, nerespectarea planului de pregătire profesională, care au condus la diminuarea gradului de încredere al managementului și al utilizatorilor rapoartelor de audit.

Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, este necesar stabilirea unei planificări unitare generale la nivel național privind pregătirea profesională și asigurarea suportului metodologic, de către structura de audit superioară (SAPI – MEN). Asigurarea finanțării pentru pregătirea profesională unitară a auditorilor din aria de cercetare, este posibilă prin accesarea de proiecte cu finanțare externă, care să cuprindă o pregătire profesională complexă – management, statistică, drept, economie, IT, personal și resurse umane, financiar – contabilitate și fiscalitate, achiziții etc, domenii specifice învățământului, care fac obiectul auditului.

Analiza descriptivă privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului socio – comportamental

Recunoașterea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a structurilor subordonate din aria de cercetare, pe baza factorului socio-comportamental, s-a efectuat prin analiza variabilelor cuprinse în Tabelul 8. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activității de audit și a Graficului nr. 7 Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activiții de audit. Din analiza rezultatelor obținute, din totalul de 72 de structuri de audit, reprezentând 100 %, participante la acest demers științific, 51 de structuri reprezentând 70,8 %, consideră că sarcinile auditorilor îi determină să dea tot ce este mai bun (item 7), din care se desprinde concluzia că există un nivel de motivare ridicat din partea entității publice, pentru auditorii publici interni din aria de cercetare. Activitatea de audit din cadrul acestor entități publice, se desfășoară prin respectarea cu strictețe a cadrului de normalizare și a Codului etic de către auditorii publici interni în cadrul misiunilor efectuate, fiind motivați de funcția auditului. Din punctul nostru de vedere, motivarea poate fi intrinsecă, determinat de dorința auditorilor de a se implica în actul de audit. Simțul civic dezvoltat și orientat către perfecționarea metodelor și tehnicilor de audit, influențează calitatea rapoartelor de audit. Motivarea extrinsecă, este determinată de mediul înconjurător, dominat de constrângerile economice actuale (salariu, promovare / premiere, schimbări ale cadrului de reglementare și normalizare, schimbările politice etc.). Dacă, din punctul de vedere al rezultatelor analizei arată că în cadrul a 51 de structuri, auditorii publici interni, sunt motivați de activitatea de audit, în cadrul a 11 structuri reprezentând 15,3 % și a 10 structuri reprezentând 13,9%, auditorii sunt motivați parțial de activitatea pe care o desfășoară în cadrul entității publice. Potrivit analizei, acest aspect conduce la existența unor personalități orientate către motivarea extrinsecă, definită de aspectul material al câștigurilor salariale și al premiilor, al promovărilor și apoi orientate către aspectul intrinsec, dat de gradul de dezvoltare al simțului civic și deontologic, ceea ce independența și integritatea auditorilor poate fi viciată în cadrul acestor entități publice.

Auditorii din cadrul a 24 de structuri de audit reprezentând 33,3 %, consideră că auditorii sunt puternic motivați de munca întreprinsă în cadrul entității publice (item 8). Acest aspect ilustrează preocuparea managementului pentru asigurarea condițiilor de muncă al auditorilor, prin asigurarea pregătirii profesionale și a dezvoltării carierei acestora (finanțarea unor cursuri de pregătire profesională, a unor programe de studii postuniversitare, contracte de pregătire profesională încheiate etc.) , a culturii organizaționale – în sensul respectării valorilor morale individuale, orientate către atingerea obiectivelor entității publice. Putem să afirmăm că aceste rezultate conduc la dezvoltarea intrinsecă a auditorilor, orientată către respectarea independenței și întegrității acestora și a autoperfecționarea profesională. Dacă în cadrul acestor structuri, potrivit rezultatelor analizei, activitatea de audit reprezintă element de motivare al auditorilor prin intermediul implicării managementului, în cadrul a 25 de structuri reprezentând 34,7% și a 14 structuri reprezentând 19,4%, respectiv în cadrul a 9 structuri reprezentând 12,5%, managementul se implică parțial sau nu se implică în întărirea auditului și motivarea auditorilor din cadrul acestor entități publice. Acest aspect contribuie la dezvoltarea percepției auditorilor privind activitatea de audit, ca o plafonare. Situația este dată fie de exercitarea unui management orientat pe reducerea nefundamentată a cheltuielilor, fie de nivelul foarte redus al finanțărilor cheltuielilor aferente pregătirii profesionale, a dotărilor structurilor de audit din cadrul acestor entități publice, sau promovării pe grade profesionale etc.

În cadrul a 25 de structuri, reprezentând 34,7%, auditorii primesc feedback-ul constructiv în ceea ce privește munca de auditor (item 20). Pe baza analizei aceastei variabile, s-a testat gradul de satisfacție al auditorilor pe care îl au, în raport cu munca depusă și constrângerile economice. Din analiza rezultatelor, se desprinde concluzia că în cadrul acestor entități publice, auditorii au un grad maxim de satisfacție, pe baza gradului de motivare oferit de management. Entitățile publice care au făcut obiectul acestui eșantion, reușesc să asigure întărirea funcției de audit (motivarea auditorilor – promovarea pe grade / trepte profesionale, asigurarea pregătirii profesionale, asigurarea resurselor pentru dotarea structurii de audit, evaluarea activității de audit etc), dezvoltarea culturii organizaționale și motivarea intrinsecă a auditorilor. De asemenea, în cadrul a 28 de structuri reprezentând 38,9% și 13 structuri reprezentând 18,1%, gradul de satisfacție al auditorilor este asigurat parțial sau nu este asigurat (în cadrul a 6 structuri reprezentând 8,3%). Cauza care a condus la această situație, o reprezintă impactul resurselor, prin afectarea entității publice privind asigurarea funcției de audit cu resurse. Lipsa resurselor a condus la asigurarea parțială sau la neasigurarea pregătirii profesionale, blocarea promovării personalului din entitățile publice din perioada 2009 – 2013. Pe lângă lipsa resurselor, sunt și alte aspecte generate de dificultățile socio – economice dar și pasivitatea structurii de audit normalizatoare în susținerea funcției de audit în structurile subordonate sau în coordonaea acesteia. Aceste situații au condus la asigurarea unui grad scăzut de satisfacție de către entitatea publică.

În cadrul a 34 de structuri, sunt destul de precaut când fac planuri de viitor și atunci când acționez pentru îndeplinirea lor (item 37). Prin această variabilă, s-a urmărit gradul de motivare al auditorilor din aria de cercetare, oferit de activitatea de audit în raport cu condițiile socio-economice. Aceste entități publice contribuie la motivarea auditorilor din cadrul acestora, ceea ce motivarea intrinsecă este destul de dezvoltată și nu reprezintă bariere lipsa resurselor, blocarea posturilor și a promovărilor. Considerăm că, este asigurat un grad ridicat de cultură civică, în care auditorii efectuează misiunile de audit cu respectarea cadrului de normalizare și reglementare și îndeosebi, a independenței și itegrității lor, iar întocmirea planurilor de audit are la bază prudența, materializată într-o analiză permanentă a riscurilor, versus incertitudinile socio-economice. În cadrul a 25 de structuri reprezentând 34,7% și 11 structuri reprezentând 15,3%, auditorii sunt destul de precauți când fac planuri de viitor și atunci când acționează la îndeplinirea lor, mai cu seamă în condițiile în care, în cadrul acestor entități publice, motivarea auditorilor oferită de activitatea de audit față de condițiile socio-economice, în general, contribuie mai degrabă la dezvoltarea aspectului extrinsec al auditorlor. Diminuarea / pierderea locului de muncă ca urmare a procesului de restructurare a entităților publice, bocarea posturilor vacante din perioada anterioară și restructurarea cu prioritate a acestora, blocarea promovărilor, anularea unor sporuri de natură bănescă etc., sunt elemente care determină auditorii să abordeze o atitudine superficială în planificarea activităților specifice și o gestionare deficitară a riscurilor, cu consecințe în expunerea suplimentară a entității publice la vulnerabilități.

Prin analiza variabilei ,,mă ghidez după dictonul dacă nu riști nimic nu câștigi nimic,, (item 38), am urmărit gradul de implicare al auditorilor din cadrul ariei de cercetare, în actul de audit. În cadrul a 7 structuri de audit reprezentând 9,7%, auditorii se implică activ în activitatea de audit. Considerăm că, motivația acestora este dată de experiența acumulată, perfecționarea prin pregătirea profesională și participarea la misiuni de audit cu grad ridicat de dificultate, ceea ce definește rolul activ, de „ actor” privind activitatea de audit și nu rol de pasiv, de „spectator”, al auditorului. De asemenea, în cadrul a 17 structuri de audit, reprezentând 23,6% și 25 de structuri de audit, reprezentând 34,7%, gradul de implicare al auditorior este redus, iar în cadrul a 23 de structuri de audit reprezentând 31,9%, auditorii nu se implică în activitatea de audit. Această situație demonstrează implicarea parțială sau neimplicarea auditorilor în activitatea de audit, ceea ce le definește rolul pasiv, de „spectatori”. În această situație, cadrul de normalizare și de reglementare nu este respectat, probabil că implicarea de către management a structurilor de audit, în alte activități și perimarea independenței auditului din cadrul acestor structuri. Așa cum se observă din analiză, gradul de neimplicare al auditorilor în activitatea de audit, este prezent în cadrul a 31,9% de structuri de audit și în cadrul a 34,7% de structuri, este aproape egal, fiind un procent foarte ridicat, trebuie să reprezinte un criteriu semnal, pentru structura de audit cu atribuții de normalizare.

Variabila ,, nu prea îmi place să mă angajez în luarea unor dcizii riscante,, (item 39), reprezintă o variabilă de verificare a gradului de implicare al auditorilor în activitatea de audit. În cadrul a 18 structuri de audit, reprezentând 25,0%, auditorii se implică în activitatea de audit. Acest rezultat este mai mare decât rezultatul obținut anterior (7 structuri de audit și în cadrul a 17 și 25 de structuri care au demonstrat implicarea parțială), ceea ce reprezintă un rezultat mai apropiat de realitate, față de precedentul, probabil ca respondenții să nu fi înțeles sensul întrebării. În cadrul a 26 de structuri de audit, reprezentând 36,1%, și în cadrul a 20 de structuri de audit, reprezentând 27,8%, gradul de implicare al auditorilor este mult mai redus. În cadrul a 8 structuri de audit, reprezentând 11,1%, auditorii nu se implică activ în actul de audit. Din punct de vedere economico-social, neimplicarea auditorilor are la bază gradul de scăzut de motivare pe care îl oferă entitățile publice auditorilor, dar din punct de vedere comportamental, auditorii manifestă o evitare a riscurilor și refuzul implicării pe seama riscurilor noi.

Prin analiza variabilei ,,dacă o sarcină pare interesantă, este aleasă pentru îndeplinire chiar dacă nu există certitudinea ducerii până la capăt,, (item 40), s-a încercat să se testeze capacitatea respondenților de a lua atitudine față de implicarea lor în actul de audit și totodată atitudinea față de management, în condițiile în care se tinde la vicierea independenței și acceptarea compromisului, în funcție de răspunsurile date. Deoarece, îndeplinirea sarcinilor depinde și de alte persoane (managementul structurilor auditate, persoanele implicate direct în cadrul obiectului auditat, sau șeful structurii de audit / managementul entității publice, managementul structurilor ierarhic superioare), atunci varianta optimă de răspuns a fost ,,răspuns 3,,. Din răspunsurile la acestă variabilă, în cadrul a 18 structuri de audit reprezentând 25,0%, sarcinile cu grad ridicat de complexitate sunt solicitate pentru îndeplinire indiferent de soluții, demonstrează gradul ridicat de pregătire profesională al auditorilor, dar și utilizarea unui instrumentar de metode și tehnici de audit care să conducă la îndeplinirea acestor sarcini. Deși pentru 16 structuri de audit reprezentând 22,2%, consideră că pot duce la îndeplinire sarcini cu complexitate ridicată, răspunsurile nu sunt realiste. În acest sens, sarcinile cu grad ridicat de complexitate și incertitudine la ducerea la îndeplinire a acestora, este necesar întotdeauna lucrul în echipă, sau sprijinul managementului, pentru a utiliza medode și tehnici adecvate (eșantionări și testări, interviuri, note de relații, chestionare de control). În cadrul a 20 de structuri de audit reprezentând 27,8%, aceste sarcini sunt evitate parțial pentru a fi duse la îndeplinire în condiții de incertitudine, iar în cadrul a 18 structuri de audit reprezentând 25,0%, sunt evitate în totalitate. Din aceste rezultate se desprinde concluzia că unele structuri de audit refuză să se implice în activități specifice, cu grad ridicat de complexitate și sunt conduse de un management limitat ca pregătire profesională și utilizarea unui instrumentar adecvat în ducerea la îndeplinire a sarcinilor complexe, ceea ce contribuie la expunerea suplimentară a entității publice la vulnerabilități. În cadrul acestor structuri de audit, funcția de audit nu poate să conducă la asigurarea managementului de gestionarea eficientă, eficace și economică a resurselor utilizate și nici obiectivele nu pot fi îndeplinite în cadrul acestor entități publice.

Analiza variabilei ,,nu îmi place să fac pariuri, prefer să stau deoparte fără să risc,, (item 41), a urmărit testarea capacității auditorilor de a se implica în realizarea anumitor misiuni de audit, în condiții de incertitudine (în general misiuni ad-hoc). Implicarea excesivă a auditului în activități de control și misiuni ad-hoc, demonstrată prin răspunsurile ,,niciodată,, arată o implicare nejustificată în astfel de activități, în urma cărora se poate vicia independența, prin auditarea obietivelor care fac obiectul planului de audit multianual. În cazul structurilor care au răspuns ,,întotdeauna” și ,,câteodată”, demonstrează o neimplicare în efectuarea acestor misiuni. Răspunsul considerat optim, este ,,uneori” și demonstrează echilibru între misiunile planificate și misiunile ad-hoc și activitățile de control și nu în ultimul rând în capacitatea profesională de analiză suplimentară a riscurilor în raport cu riscurile la care este expusă entitatea publică. În cadrul a 24 de structuri, reprezentând 33,3%, care au răspuns ,,uneori” , auditorii se implică în misiuni de audit cu grad de incertitudine, pe baza analizei riscurilor prin utilizarea metodelor de analiză adecvate, a experienței profesionale, iar obiectivele auditabile sunt testate cu prudență, ceea ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor prin eșantionări eficiente și asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor. În condițiile în care respondenții din cadrul a 12 structuri de audit, reprezentând 16,7%, care au răspuns fiecare ,,întotdeauna” și ,,câteodată”, rezultatele obținute arată o atitudine de respingere a situațiilor de incertitudine și o poziție de pasivitate față de expunerea la riscuri noi, în raport cu situația generală economică națională și intenațională.

Analiza variabilei ,,chiar dacă știu că șansele de reușită sunt mici, îmi forțez norocul” (item 42), a urmărit testarea capacității auditorilor din aria de cercetare, de a-și depăși limitele pentru a obține performanța prin educație, implicare, pregătire, experiență, de a depăși cutuma balcanică a norocului de a depinde de conjunctura mediului înconjurător. Răspunsurile optime au fost date de varianta de răspuns ,,întotdeauna,,. În cadrul a 8 structuri de audit reprezentând 11,1%, auditorii publici interni consideră că șansa de a obține performanțe în profesia de auditor, au la bază educația, înclinația către pregătirea individuală permanentă și implicarea în activitățile specifice. Noi considerăm că, performanța auditorilor se realizează prin conștientizarea de către auditori, că se obține numai prin implicarea individuală a auditorilor în actul de audit și depășirea limitelor impuse de mediul înconjurător – cadrul legislativ fluctuant, lipsa resurselor, uneori opoziția managementului etc. În cadrul a 15 structuri de audit, reprezentând 20,8% și ân cadrul a 25 de structuri de audit, reprezentând 34,7%, nu conștientizează pe deplin că succesul depinde numai de implicare, capacitatea de autodepășire și consideră că depășirea limitelor are la bază și factorii conjunturali, întâmplători, mai cu seamă în cadrul a 24 de structuri de audit, reprezentând 33,3%, în care auditorii sunt motivați numai de factorii conjuncturali.

Prin analiza variabilei ,,când lucrez, îmi stabilesc sarcini accesibile pentru a le putea îndeplini fără dificultăți” (item 43), s-a urmărit testarea capacității de organizare eficientă a activității de audit public intern. Răspunsurile optime sunt considerate ,,uneori” și ,,câteodată”, deoarece aceste activități au caracter ocazional, iar răspunsurile ,,niciodată,, și ,,întotdeauna,, sunt considerate nerealiste. Întotdeuna sarcinile complexe încep cu îndeplinirea treptată a sarcinilor, de la cele mai simple, până la cele complexe. În cadrul a 15 structuri de audit reprezentând 20,8% și a 19 structuri reprezentând 26,4%, îndeplinirea sarcinilor complexe încep cu îndeplinirea sarcinilor simple. De exemplu, activitatea de planificare a activității de audit începe cu stabilirea obiectivelor auditabile, a obiectelor auditabile, analiza riscurilor, stabilirea fondului de timp, stabilirea personalului participant la misiunile de audit, precizate în referatul planului de audit și apoi întocmirea planului de audit în formatul final pentru aprobare și avizare. Noi considerăm că, auditorii din cadrul acestor structuri de audit respectă cadrul de reglementare și normalizare aplicabil. Pentru cele 19 structuri de audit, reprezentând 26,4% care au răspuns ,,niciodată,, și alte 19 structuri de audit care au răspuns ,,întotdeauna”, considerăm că, respondenții au dorit să evite un răspuns corect, în condițiile în care aceștia cunosc că planificarea și raportarea auditului, aprobarea, derularea și comunicarea auditului este un proces laborios, stabilit prin cadrul de reglementare și normalizare, iar la analiza respectării reglementărilor legale au răspuns 54 de structuri.

Analiza variabilei ,,îmi exprim opinia personală într-o problemă, chiar și atunci când mulți oameni au păreri opuse” (item 44), a avut în vedere tstarea capacității auditorilor din aria de cercetare, de argumentare a acțiunilor lor personale în activitatea de audit și gradul de profesionalism al acestora, iar răspunsul optim este ,,întotdeauna”. În cadrul a 25 de structuri de audit reprezentând 34,7%, auditorii își exprimă și susțin întotdeauna, punctul de vedere privind constatările, concluziile și recomandările din cadrul activităților de audit, în raport cu opiniile managementului în cazuri contrare, ceea ce evidențiază capacitatea auditorilor de respectare a independenței și integrității lor. În cadrul a 21 de structuri de audit, reprezentând 29,2% și 19 structuri de audit, reprezentând 26,4%, auditorii își exprimă opiniile numai în anumite situații, iar în cadrul a 7 structuri de audit reprezentând 9,7%, auditorii nu își pot exprima opiniile. Aceste rezultate evidențiază că în cadrul acestor entități publice, funcționează un management autocrat, care influențează constatările auditorilor și care nu acceptă recomandările formulate în rapoartele de audit, ceea ce conduce la încălcarea independenței și integrității auditrilor.

Analiza variabilei ,,deciziile mele sunt luate întodeauna cu prudență și exactitate” (item 45), a urmărit testarea gradului de prudență al auditorilor în actul de audit, iar varianta optimă am stabilit-o, ,,întotdeauna” (răspunsul 4). În cadrul a 37 de structuri de audit, reprezentând 51,4%, auditorii publici interni au capacitatea de aborda actul de audit cu prudență, prin analiza permanentă a riscurilor, ceea ce contribuie la reducerea gradului de expunere la vulnerabilități a entității publice. În cadrul a 19 structuri, reprezentând 26,4% și în cadrul a 7 structuri de audit intern, reprezentând 9,7%, actul de audit este abordat parțial cu prudență, iar în cadrul a 9 structuri de audit, reprezentând 12,5%, actul de audit este abordat cu superficialitate. Aceste rezultate arată că, aceste structuri sunt încadrate cu auditori interni, care au o atitudine evazivă în abordarea constatărilor, concluziilor și recomandărilor generate de o experință redusă sau un nivel de motivație scăzut, iar în cadrul acestor structuri nivelul riscurilor este ridicat.

Analiza variabilei ,,câteodată aș vrea să iau decizii în locul șefului meu pentru a-mi demonstra priceperea, chiar cu riscul că aș putea greși” (item 46), a urmărit capacitatatea de consiliere a managementului, de către auditorii din aria de cercetare, în funcție de temperamentul managerilor, iar răspunsul optim au fost considerat ,,uneori”. În cadrul a 36 de structuri de audit, reprezentând 50,0%, abordarea actului de consiliere a managementului de către auditorii interni, este realizat cu tact și profesionalism de către auditori, în raport cu un management democrat care actul de consiliere este luat în considerare. Acest aspect conturează o echipă formată de către structura de audit și management, care contribuie la realizarea obiectivelor entității publice și o conturare puternică a încrederii în structura de audit. În cadrul a 10 structuri de audit, reprezentând 13,9% și a 9 structuri de audit, care reprezintă 12,5%, abordarea actului de consiliere, se realizează parțial datorită unui management autocrat, care acceptă foarte greu actul de consultanță. În cadrul acestor entități publice, gradul de încredere din partea managementului în structura de audit, este foarte redus sau nu există, ca urmare a gradului ridicat de egocentrism al acestuia.

Prin analiza variabilei ,,am tendința să îmi imaginez rezultate nefavorabile ale acțiunilor mele” (item 47), am avut în vedere testarea încrederii auditorilor în forțele lor proprii, în abordarea actului de audit public intern, în raport cu mediul înconjurător. Prin modul de formulare a acestei variabile, varianta optimă de răspuns este ,,niciodată”. În cadrul a 32 de structuri de audit, reprezentând 44,4%, acestea sunt încadrate personal, care demonstrează încredere în forțele proprii, ceea ce conduc la abordarea cu profesionalism a analizei riscurilor și a actului de audit în general, care aduce o contribuție substanțială la asigrarea unui grad scăzut de vulnerabilitate a entității publice. În cadrul a celorlalte structuri de audit, analiza demonstrează că există un nivel de încredere în forțele proprii, redus, iar în cadrul celor 9 structuri de audit care au răspuns ,,întotdeauna,, demonstrează chiar un comportament depresiv al auditorilor. Aici, abordarea riscurilor se realizează cu dificultate, prin subaprecerea probabilității de apariție a unor riscuri (impactul riscurilor, aprecierea vulnerabilității, aprecierea controlului intern), ca urmare a diminuării timpului de audit / obiectiv, în raport cu probabilitatea certă de apariție a riscurilor.

Prin analiza veriabilei ,,succesul mă face să risc mai mult”, (item 48), a fost testată personalitatea auditorilor din aria de cercetare, din punct de vedere al capacității de implicare al acestora în actul de audit. În cadrul a 32 de structuri de audit, reprezentând 44,4% care au răspuns ,,niciodată”, se desprinde concluzia că, aceste structuri de audit au încadrate personal cu experiență minimă în activitatea de audit din învățământ, ori personal cu grad redus de pregătire profesională în acest domeniu, în raport cu complexitatea misiunilor de audit (auditul încadrării și salarizării personalului în cadrul instituției proprii sau rețea școlară / unități conexe sau subordonate, auditul programelor finanțate de la Ministerul Educației Naționale, evaluarea controlului intern etc). Acest aspect poate avea două situații: prima situație o reprezintă categoria de personal fără experiență în domeniul învățământului, care nu a mai îndeplinit astfel de sarcini, nou încadrat, iar a doua situație o reprezintă categoria pesonalului cu pregătire profesională minimă (cursuri de pregătire profesională asigurate de entitatea publică sau din veniturile proprii), ca urmare a constrângerilor economice. În aceste situații abordarea riscurilor este realizată deficitar, ceea ce conduce la expunerea suplimentară la vulnerabilități a entității publice. De asemenea, în cadrul acestor structuri de audit, auditorii utilizează un instrumentar redus (eșantionări și teste, liste de verificare, liste de control, chestionare, interviuri, documente de constatare) și nu efectuează misiuni de consiliere, audit de sistem sau audit de performanță. Din cadrul a 12 structuri de audit, reprezentând 22,0% care au răspuns ,,întotdeauna”, se desprinde concluzia că există o încadrare a compartimentelor de audit cu personal cu experiență maximă și pregătire profesională puternică, care conduce la diminuarea gradului expunere la riscuri, prin abordarea misiunilor de audit de regularitate, audit de sistem, audit de performanță sau misiuni de consiliere. Pentru celelalte structuri de audit, încadrarea compartimentelor de audit este realizată cu auditori cu personalitate duală, care deși au pregătirea profesională și experiența corespunzătoare, nu se implică în actul de audit. În cadrul acestor structuri de audit nu există strategii de dezvoltare a auditului și demonstrează existența unei culturi organizaționale deficitare sau un management autocrat, ori cu deficiențe, la nivelul entităților publice care au organizate activitatea de audit intern (în special în învățământul preuniversitar).

Recunoașterea activități de audit ca o bună investiție în activitatea unei entități publice, care se centrează pe problemele esențiale ale bunei fucționări a structurilor auditate, a fost analizată pe baza variabilelor care definesc factorul socio-comportamental al auditorilor, prezentate în Tabelul nr. 8. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-omportamental privind recunoașterea activității de audit și a Graficului nr. 7. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activiții de audit

Ipoteza 1.3.3, recunoașterea activități de audit ca o bună investiție în activitatea unei entități publice, care se centrează pe problemele esențiale ale bunei fucționări a structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate mai sus, dacă respectă condițiile stabilite la ipotezele analizate mai sus.

Tabelul nr. 8. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activității de audit

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 7. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind recunoașterea activiții de audit

Sursa : proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai variantele de răspuns cele mai favorabile, iar itemul fost luată pentru analiză variantele ,,uneori” și „câteodată”.

M = [(51+24+25+34+7+18+18+24+44+25+37+17+32+32) / 72 x 14] x 100 = 38,49 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului socio-comportamental, valoarea lui M = 38,49%, este semnificativ mai mică față de 50 %, considerarea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice care să se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționari a structurilor subordonate din aria de cercetare, este influențată negativ de variabilele factoriale analizate.

Concluzii preliminare

Situația rezultată pe baza analizei descriptive a factorilor socio-compoertamentali, se desprinde din diminuarea satisfacției auditorilor față de activitatea de audit, dezvoltarea calităților extrinseci ale auditorilor, orientate către avantaje nejustificate și atitudine evazivă și permisivă față de disfunțiile constatate în cadrul misiunilor de audit public intern. Diminuarea nivelului de cultură orgaizațională, dezechilibrul existent între gradul de expunere la riscuri și oportunitatea efectuării misiunilor de audit, asigurarea performanței auditului în raport cu succesul reapizar pe baza exploatării oportunităților oferite factorii întâmplători ai mediului și nu pe pregătirea profesională permanentă, evaluarea riscurilor și dezechilibrul dintre actul de management al conducerii materializat într-o abordare autocrată și actul de audit și consultanță, prin care managementul respinge recomandările auditorilor. Acestea sunt disfuncții generate de fluctuația cadrului de reglementare și normalizare, contracțiile sociale și economice manifestate prin restructurări de posturi, blocarea posturilor vacante și a promovărilor personalului plătit din fonduri publice din anul 2010 și 2013, promovarea managerilor din învățământul preuniversitar prin utilizarea instituției detașării și nu pe baza promovării examenelor pentru management (inspectori școlari generali, a inspectorilor generali adjuncți și directorilor de unități școlare și al unităților conexe). Aceste aspecte au permis ocuparea funcțiilor de manageri din acest sector, de către un personal fără pregătire managerială și care au influențat activitatea de audit prin deciziile lor (nefinanțarea cheltuielilor privind pregătirea profesională, restructurarea posturilor de auditori, implicarea auditorilor în activități care fac obiectul auaditului etc.). Aceste probleme au fost susținute și de structura de audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, prin pasivitatea acesteia față de restructurarea acestor posturi, sau implicarea structurilor de audit din învățământul preuniversitar pentru validarea fluxurilor financiare pentru plata salariilor personalului din învățământ, prin care auditorii aprobă pentru plată state de personal și state de plată, salariile personalului din rețeaua școlară din aria lor de competență.

2.1.4. Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor și asigurarea performanei și ameliorarea funcționării structurilor auditate

Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza factorului metodologic

Analiza contribuției auditului privind atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza factorului metodologic, s-a efectuat prin intermediul variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.2.1 și 2.1.3.1, prezentate și în Tabelul nr. 9. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor și în Graficul nr. 8. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor.

Ipoteza 1.4.1 contribuția auditului privind atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza factorului metodologic, este influențată semnificativ de către variabilele prezentate în Tabelul 9. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor, este validată dacă respectă criterile stabilite la validarea ipotezelor anterioare.

Tabelul 9. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 8. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative, am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(29 + 10 + 12+ 16 + 19 + 32 + 54 + 33 + 47 + 50 + 53 + 29 + 46) / 72 x 13] x 100 = 45,94 %. Din acest rezultat se desprinde concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 45,94 % este mai mică decât 50 %, atunci contribuția auditului privind atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza factorului metodologic, este influențată negativ de către variabilele care au stat la baza analizei.

Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la asigurarea performanței, ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza factorului metodologic

Analiza contribuției auditului la atingerea obiectivelor, asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță, s-a efectuat pe baza variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.2 2 și 2.1.3. 2 și prezentate în Tabelul nr. 10. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor și Graficului nr. 9. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor.

Ipoteza 1.4.2 Activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate și prezentate în Tabelul nr. 10. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor, este validată, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor anterioare.

Tabelul nr. 10. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 9. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 16, răspunsul favorabil fiind „niciodată”.

M = [(45 + 51 + 37 + 29 + 16 + 23 + 48 + 43 + 47 + 25 + 50 + 20 + 27 + 40) / 72 x 14] x 100 = 49,70 %, desprindem concluzia că, din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 49,70 %, este mai mică dar foarte apropiată de 50 %, există posibilități foarte reduse pentru a contribui la atingerea obiectivelor structurilor auditate și este semnificativ dimunuată de către variabilele factoriale analizate care au înregistrat valori sub medie.

Concluzii preliminare

Cauzele care au condus la diminuarea contribuției auditului privind atingerea obiectivelor structurilor auditate, sunt aceleși care au contribuit la diminuarea recunoașterii activității de audit ca o bună investiție a entității publice analizată la subcapitolul 2.1.3 2 Analiza recunoașterii activității de audit pe baza factorului management și guvernanță: lipsa resurselor, pregătire profesională deficitară, programe de pregătire profesională neconforme cu cerințele noi impuse de factorul economico-social etc.

2.1.5. Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la îndeplinirea obiectivelor structurilor auditate

Analiza descriptivă privind contribuția activității de audit la îndeplinirea obiectivelor structurilor de audit pe baza factorului metodologic

Analiza contribuției auditului la atingerea obiectivelor structurilor de audit pe baza factorului metodologic, s-a efectuat pe baza variabilelor stabilite în Tabelul nr. 11. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor și Graficul nr. 10. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor. De asemenea, aceste variabile au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.3.1 și 2.1.4.1, pe baza factorului metodologic.

Ipoteza 1.5.1, activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele analizate cuprinse în Tabelul 11. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 11. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 10. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(29 + 10 + 12+ 16 + 19 + 32 + 54 + 33 + 47 + 50 + 53 + 29 + 46) / 72 x 13] x 100 = 45,94 %, desprindem concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 45,94 % este mai mică decât 50 %, activitatea de audit nu contribuie la atingerea obiectivelor sale, ca urmare a influenței rezultatelor variabilelor analizate.

Cauzele care au contribuit la diminuarea capacității structurilor de audit de a atinge obiectivele și asigurarea performanței sunt cele stabilite la subcapitolele 2.1.3.1 Analiza recunoașterii activității de audit pe baza factorului metodologic și 2.1.4.1 Contribuția activității de audit la îndeplinirea obiectivelor structurilor de audit: pregătirea profesională centrată pe aspecte generale privind activitatea de audit și nu pe încurajarea aplicării metodelor moderne de gestionare a indicatorilor care asigură performanța structurii de audit, respectiv lipsa unei strategii la nivelul structurii cu atribuții de normalizare, privind pregătirea profesională.

Contribuția activității de audit la îndeplinirea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza contribuției auditului la atingerea obiectivelor structurilor de audit pe baza factorului management și guvernanță, s-a efectuat pe baza variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.2.2, 2.1.3. 2 și 2.1.4.2, prezentate și în Tabelul nr. 12. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor și Graficului nr. 11. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor.

Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate, conform Ipotezei 1.5.2, este semnificativ influențată de către către variabilele analizate la Ipotezele 1.2.2, 1.3.2 și 1.4. 2 și prezentate în Tabelul nr. 12. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul nr. 12. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 11. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa : Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 16, răspunsul favorabil fiind considerat „niciodată”.

M = [(45 + 51 + 37 + 29 + 16 + 23 + 48 + 43 + 47 + 25 + 50 + 20 + 27 + 40) / 72 x 14] x 100 = 49,70 %, desprindem concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 49,70 %, este mai mică dar foarte apropiată de 50 %, există posibilități foarte reduse pentru ca atingerea obiectivelor structurilor de audit să se efectueze și este semnificativ dimunuată de către variabilele factoriale analizate, care au înregistrat valori sub medie, așa cum am arătat mai sus.

Contribuția activității de audit la îndeplinirea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului socio-comportamental

Analiza contribuției auditului la atingerea obiectivelor structurilor de audit pe baza factorului socio-comportamental, s-a efectuat pe baza variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolul. 2.1.3.3 și care au fost preluate în Tabelul nr. 13. Nivelul de răspuns pe baza factorului psiho-social privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor.

Ipoteza 1.5.3, recunoașterea contribuției activități de audit la atingerea obiectivelor structurilor de audit, pe baza variabilelor care definesc factorul socio-comportamental al auditorilor, este semnificativ influențată de către variabilele analizate mai sus, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul nr. 13. Nivelul de răspuns pe baza factorului psiho-social privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 12. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative, am ales numai variantele de răspuns cele mai favorabile, iar itemul fost luată pentru analiză variantele ,,uneori,, și câteodată”.

M = [(51+24+25+34+7+18+18+24+44+25+37+17+32+32) / 72 x 14] x 100 = 38,49 %, se desprinde concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului socio-comportamental al auditorilor, valoarea lui M = 38,49%, este semnificativ mai mică față de 50 %, considerăm că îndeplinirea obiectivelor structurilor de audit din aria de cercetare se realizează cu dificultăți și este puternic influențată de motivarea extrinsecă a auditorilor orientată către avantaje nejustificate și atitudine evazivă și permisivă a auditorilor față de disfunțiile constatate, respectiv un management defectuos.

2.1.6. Analiza descriptivă privind evitarea amenzilor, penaităților, de către structurile auditate prin intermediul recomandărilor formulate în Rapoartele de audit

Analiza descriptivă privind evitarea amenzilor, penalităților, de către structurile auditate prin intermediul recomandărilor formulate în Rapoartele de audit pe baza factorului metodologic

Analiza variabilei privind evitarea amenzilor, penalităților, de către structurile auditate prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic, s-a efectuat pe baza variabilelor analizate la subcapitolele 2.1.2.1 – la 2.1.5.1, cuprinse și în Tabelul nr. 14. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților și Graficul nr. 13. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind recunoașterea activiții de audit.

Validarea Ipotezei 1.6.1, evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în Rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate sunt semnificativ influențate de către variabilele analizate în Tabelul 14. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților și care au fost analizate și în cadrul ipotezelor 1.2.1 – 1.5.1, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 14. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 13. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind evitarea amenzilor și penalităților

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(54 + 33 + 47 + 50 + 46) / 72 x 5] x 100 = 63,89 %, desprindem concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 63,89 % este mai mare decât 50%, recomandările formulate în rapoartele de audit conduc la evitarea amenzilor, penalităților, de către structurile auditate, prin influența variabilelor analizate. Acest aspect are în vedere respectarea de către respondenți a cadrului de reglementare și normalizare, a Codului de etică profesională și asigurarea de cătremanagement a funcției de audit.

Analiza descriptivă privind evitarea amenzilor, penalităților, de către structurile auditate prin intermediul recomandărilor formulate în Rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza variabilei endogene privind evitarea amenzilor, penaităților, de către structurile auditate, prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță, pe baza variabilelor factoriale cuprinse în Tabelul nr. 15. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților și Graficul nr. 14. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților, a fost efectuată și în cadrul subcapitolelor de la 2.1.2.2, la 2.1.5.2.

Validarea Ipotezei 1.6.2, evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în Rapoartele de audit și de către entitatea publică și structurile auditate, este semnificativ influențată de către variabilele cuprinse în Tabelul nr. 15. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților, respectiv în cadrul subcapitolelor de la 2.1.2.2 – la 2.1.5.2, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 15. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 14. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind evitarea amenzilor și penalităților

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 28, răspunsul favorabil fiind stabilit „niciodată”.

M = [(45 + 48 + 25 + 50 + 40) / 72 x 5] x 100 = 57,78 %, desprindem concluzia că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 57,78%, este mai mare cecât 50 %, recomandările formulate în rapoartele de audit conduc la evitarea amenzilor, penalităților, de către structurile auditate, ca urmare a influenței pozitive de către variabilele analizate.

Concluzie preliminară

Validarea Ipotezei 1.6.2 este dată de respectarea de către management a integrității auditorilor, a recomandărilor formulate în Rapoartele de audit și implementarea acestora, ca urmare a recunoașterii activității de audit și încrederea în structura de audit ca urmare a respectării cadrului de normalizare și reglementare, dar și a Codului de etică profesională.

2.1.7. Analiza decriptivă privind asistarea managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

2.1.7.1. Analiza descriptivă privind asistarea managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic

Analiza asistării de către audit a managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic, s-a efectuat pe baza variabilelor analizate la subcapitolele 2.1.2. 1 –2.1.5.1, preluate și în Tabelul 16. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor și a Graficului nr. 15. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor.

Validarea Ipotezei 1.7.1, asistarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate 1.2.1 – 1.5.1 stabilite și în Tabelul 16. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 16. Nivelul de răspuns pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 15. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului metodologic privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna”.

M = [(29 + 10 + 12+ 16 + 19 + 32 + 54 + 33 + 47 + 50 + 53 + 29 + 46) / 72 x 13] x 100 = 45,94 %, ceea ce rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului metodologic, valoarea lui M = 45,94 % este mai mică decât 50 %, desprindem concluzia că asistarea de către audit a managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic este diminuată considerabil de către variabilele analizate.

2.1.7.2. Analiza privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță

Analiza asistării de către audit a managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță, s-a efectuat pe contribuția variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.2.2 – 2.1.5.2 și preluate în Tabelul 17. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor și în Graficul nr. 16. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor.

Validarea Ipotezei 1.7.2 Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditatepe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate 1.2.2 – 1.5.2 și în Tabelul 17. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 17. Nivelul de răspuns pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 16. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului management și guvernanță privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai varianta de răspuns cea mai favorabilă, respectiv „întotdeauna” cu excepția itemului 16 răspunsul favorabil „niciodată”.

M = [(45 + 51 + 37 + 29 + 16 + 23 + 48 + 43 + 47 + 25 + 50 + 20 + 27 + 40) / 72 x 14] x 100 = 49,70 %, rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului management și guvernanță, valoarea lui M = 49,70 %, este mai mică dar foarte apropiată de 50 %. Din aceste rezultate obținute, desprindem concluzia că asistarea managementului de către structura de audit privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță este dimunuată de către variabilele factoriale analizate, care au înregistrat valori sub medie.

2.1.7.3. Analiza privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental

Analiza asistării de către audit a managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental, s-a efectuat pe contribuția variabilelor care au făcut obiectul analizei de la subcapitolele 2.1.1.3 și 2.1.6.3 și preluate în Tabelul 18. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor și în Graficul nr. 17. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor.

Validarea Ipotezei 1.7.3 Asistarea managementului privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către către variabilele analizate 1.1.3 -1.6.3 și Tabelul 18. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, dacă respectă condițiile stabilite la demonstrarea validității ipotezelor analizate mai sus.

Tabelul 18. Nivelul de răspuns pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Calculul audtorului prin utilizarea programului STATA

Graficul nr. 17. Evoluția răspunsurilor pe baza factorului socio-comportamental privind asistarea managementului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Sursa: Proiecția autorilor

Pentru stabilirea influenței semnificative am ales numai variantele de răspuns cele mai favorabile, iar itemul fost luată pentru analiză variantele ,,uneori,, și câteodată,,.

M = [(51+24+25+34+7+18+18+24+44+25+37+17+32+32) / 72 x 14] x 100 = 38,49 %, rezultă că din punct de vedere descriptiv, pe baza factorului socio-comportamental al auditorilor, valoarea lui M = 38,49%, este semnificativ mai mică față de 50 %. Pe baza rezultatelor obținute în urma analizei descriptive a acestei veriabile, desprindem concluzia că, asistarea managementului de către structura de audit privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță este dimunuată considerabil de către influența variabilelor factoriale analizate, care au înregistrat valori sub medie.

Concluzii preliminare privind rezultatele cercetării descriptive

Din rezultatele obținute din analiza descriptivă a variabilelor factoriale, se desprinde concluzia că, acestea participă la definirea mai multor variabile endogene (rezultat) și au aceleași valori, în funcție de criteriile pe baza cărora au fost grupate variabilele rezultat analizate (factor metodologic, management și guvernanță și factorul socio-comportamental).

Analiza descriptivă a variabilelor endogene pe baza variabilelor factoriale care definesc factorul metodologic, factorul manegemant și guvernanță și factorul socio-comportamental, au aceleași valori și sunt identice, pentru toate variabilele rezultat. De asemenea, în acest studiu, factorul socio-comportamental a fost analizat numai pentru 3 variabile endogenă, el fiind aplicabil la toate variabilele analizate din punct de vedere descriptiv.

Din răspunsurile analizate prin metoda analizei staistice descriptive, se desprinde concluzia că, structurile de audit din aria de cercetare sunt subordonate la cel mai înalt nivel orgaizatoric, rectorului sau inspectorului școlar general, ceea ce contribuie la asigurarea independenței auditului. Există un cadru de normalizare și reglementare care se aplică în toate structurile de audit analizate din aria de cercetare și există preocuparea managementului pentru asigurarea performanței în cadrul acestor structuri.

De asemenea, din acestă analiză se desprinde concluzia că mediul economic actual în care își desfășoară activitatea structurile de audit, din cadrul entităților publice, organizatoare de structuri de audit din învățământ, care s-a manifestat prin reducerea bugetară, restructurări de posturi, prin acte normative (Legea 329 / 2009, Ordonanța de urgență nr. 77 / 2013 – constatată neconstituțională ulterior, dar care a produs efecte), au contribuit direct la frânarea activității de audit, cu efecte directe în asigurarea performanței. O altă cauză care contribuie la distorsionarea activității de audit o reprezintă politicile de management ale Ministerului Educației Naționale care promovează personalul în funcțiile de conducere din învățământul preuniversitar, fără pregătire managerială (inspectori școlari generali și inspectori școlari generali adjuncți, directorii caselor corpului didactic, numiți de către Ministerul Educației Naționale și directorii unităților școlare, numiți de către inspectoratele școlare prin inspectorul școlar general și consiliile de administrație), prin instituția detașării în interesul învățământului și nu prin evaluarea competențelor și aptitudinilor pe bază de examen. Această practică, devenită cutumă în învățământul preuniversitar, are un efect nociv pentru performanța entităților publice aflate în aceste situații, deoarece în situația detașării nu sunt încheiate contracte de management, din care să rezulte acte juridice privind drepturile și obligațiile rezultate din aceste contracte, ceea ce personalul în cauză nu răspunde direct de disfuncțiile / prejudiciile create.

O altă cauză care contribuie la diminuarea performanței auditului, o reprezintă poziția de pasivitate a structurii de audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, care are atribuții de normalizare în auditul din învățământ. Acest aspect rezultă din două situații:

Ordinul comun al ministrului educației, ministrului adminstrației și internelor și ministrul finanțelor publice nr. 4576 / 2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru plata cheltuielilor cu personalul din învățământ, prin care implică auditorii interni din aria de cercetare să avizeze aceste fluxuri, ceea ce reprezintă o încălcare a independenței auditului, deoarece aceste operațiuni fac obiectul auditului;

La nivelul Servisiului de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Educaiei Naționale nu există o strategie de dezvoltare a audituui din aria lor de competnță, care să cuprindă elemente de pregătire profesională, asigurarea independenței, dezvoltarea unui sistem de motivare complexă și a culturii organizaționale, accesări de fonduri nerambursabile externe etc.

2.2. Modelarea regresională logistică și raționamentul relațiilor de cauzalitate dintre itemii endogeni și factorii de influență

Realizarea analizei regresionale privind relațiile de cauzalitate dintre variabilele rezultat (endogene) și variabilele factoriale (de influență), a avut la bază răspunsurile date de respondenții, din aria de cercetare, la întrebările formulate în chestionarul aplicat.

Așa cum am arătat în cadrul subcapitolului 1.1, analiza variabilelor stabilite, s-a efectuat prin intermediul modelării matematice, respectiv prin utilizarea Sistemului Logit Ordonat (Hosmer D.W. et all, 2013, p. 528). Utilizarea regresiei statistice în analiza variabilelor calitative, este eronată, deoarece comportamentul variabilelor în cadrul acestei analize respectă condițiile funcției de regresie liniară și nu poate fi adaptat procesului de decizie ce se dorește a fi analizat. Pentru demonstrarea acestui aspect, presupunem că variabila endogenă se realizează doar între două alternative și asociem, deci, deciziei o variabilă binară, valorile luate de către aceasta fiind 0 și 1. Presupunem că dispunem de n observații (sau indivizi), cu privire la variabila endogenă notate , pentru care cunoaștem, de asemenea, valorile a K variabile explicative , . Putem scrie modelul liniar sub forma , unde b este vectorul celor K parametri (necunoscuți) asociat celor K variabile, iar reprezintă eroarea (perturbația) asociată pentru observația (sau individul) i.

Lipsa de pertinență a unui astfel de model poate fi justificată atât prin argumente intuitive cât și prin argumente matematice, (Bressoux, 2010, p. 464, Borooah, 2010, p. 238). Cei doi membri ai ecuației sunt de natură diferită: este o variabilă calitativă, în timp ce este o variabilă cantitativă, care nu are sens. Membrul stâng este de fapt rezultatul unei codificări a variabilei 0 sau 1, dar această codificare este arbitrară. În consecință, valorile obținute pentru b vor fi diferite prin folosirea unei alte codificări. Un studiu grafic demonstrează, de asemenea, lipsa de adaptare a modelului. Considerăm un model regresional liniar simplu, și încercăm să reprezentăm grafic observațiile pe un sistem de axe ortogonale:

Graficul nr. 18. Funcția regresiei variabilelor calitative

Sursa : Adaptare după Dragoș C., 2006, p. 63

Se observă că, norul de puncte se situează pe două drepte paralele și este dificil de aproximat printr-o singură dreaptă, care în plus, trebuie să poată fi și interpretată, adică să conțină doar valori posibile ale variabilei y.

Știind că nu ia decât valorile 0 și 1, variabila reziduală ia valorile cu probabilitatea și cu probabilitatea . În aceste condiții, variabila reziduală trebuie să admită o lege de probabilitate discretă, ceea ce contravine ipotezei de normalitate. Dacă impunem variabilei reziduale să fie de medie nulă, va fi determinată într-o manieră unică, deoarece , respective calculând varianța variabilei reziduale , remarcăm heteroscedasticitatea. Matricea de varianță-covarianță a erorilor depinde de parametrul necunoscut b din modelul liniar. In mod similar, se poate argumenta si lipsa de pertinenta a unui model linear estimate prin OLS, atunci cand variabila dependentă este ordinală.

Analiza variabilelor calitative propuse prin chestionar (Anexa 3), s-a efectuat prin selectarea variabilelor de rezultat (Itemii 9, 15, 23, 25, 26, 29 și 34) și a variabilelor de influență a trăsăturilor care definesc caracteristica generală a variabilei analizate (Y), prin prisma factorilor metodologic, management și guvernanță și socio-comportamental.

Analiza relațiilor de cauzalitate dintre variabilele implicate în studiu (itemi) a fost efectuată prin aplicarea Modelul Logit Ordonat (Hosmer, Lemeshow and Sturdivant, 2013) (MLO). Alegerea metodologiei nu este aleatoare, ci impusă de natura variabilelor, care nu sunt cantitative, exprimate prin unități de măsură concrete, dar valorile lor sunt ierarhizabile. În cadrul analizei întâlnim următoarele situații:

– în cazul obținerii unei valori pozitive și semnificative statistic pentru coeficientul variabilei factoriale Xj, se poate spune că o creștere a valorilor acestei variabile, conduce la creșterea probabilității de obținere a unor valori ridicate pentru variabila Y;

– în cazul unui coeficient negativ semnificativ, interpretarea este contrară;

– dacă se obține un coeficient nesemnificativ statistic, considerăm ca nu se poate pune în evidență o relație de cauzalitate între Xj si Y, indiferent de semnul coeficientului.

Pornind de la expresiile (1) și (2), stabilite la subcapitolul 1.1, sub formă generală Modelul Logit Ordonat utilizat în cadrul demersului nostru, se poate scrie sub forma:

(3);

(4);

unde,

indexeaza respondentii la chestionar;

= valoarea variabilei endogene (itemul pe care il consideram ca rezultat);

daca respondentul a raspuns “niciodata”;

daca respondentul a raspuns “uneori”;

daca respondentul a raspuns “deseori”;

daca respondentul a raspuns “intotdeauna”;

= vectorul variabilelor explicative (itemii pe care ii consideram ca factori);

= vectorul coeficientilor;

, valori-prag estimate prin model;

, , condiții care asigură că suma probabilităților pentru fiecare respondent este egala cu 1;

Prob = probabilitatea;

exp = funcția exponențială ex;

Prin aplicarea modelării regresionale în cadrul analizei noastre, am obținut coeficienti negativi și pozitivi (conform Tabelelor de regresie). Acești coeficienți se pot considera ca atare doar dacă p-value este sub 0,1 sau 0,05, în caz contrar, putem considera acești coeficienți ca fiind egali cu zero, de unde rezultă cele trei cazuri menționate mai sus:

p-value > 0,1 nu există legatură între X și Y;

p-value < 0,1 z > 0, rezultă o crestere a lui X, care implică o creștere a lui Y;

p-value < 0,1 z < 0, rezultă o scădere a lui X, care implică o scădere a lui Y;

Pentru analiza rezultatelor primite de la respondenții din aria de cercetare, în urma chestionării pe baza întrebărilor formulate și pentru evitarea erorilor, am utilizat programul informatic de analiză statisitică STATA. Prin utilizarea acestui program de analiză am codificat fiecare întrebare formulată în chestionarul aplicat, iar pentru stabilirea variabilei endogene (Y) sau variabilă considerată ca rezultat în urma acțiunii variabilelor care influențează variabila endogenă (, respectiv la calculul mediei și al abaterii standard prezentate în Tabelul 1. Sinteza variabilelor din chestionar și al coeficienților regresionali z și p-value, prezentate în tabelele de regresie de mai jos. Aceste elemente arată influența variabilelor factoriale asupra variabilelor endogene, pe baza condițiilor modelării regresionale, astfel încât, p-value arată existența legăturilor semnificative din punct de vedere statistic, stabilite între variabilele analizate în intervalul (0 și 0,1] și valorile lui z care arată gradul de influență al variabilelor factoriale asupra variabilei endogene, care poate lua vaori positive sau negative. Cu cât valorile lui z sunt > 0, cu atât influența este mai mare, iar valorile pozitive sau negative obținute, arată influența negativă sau pozitivă, după caz.

2.2.1. Asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni

Analiza regresională logistică privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditori pe baza factorului metodologic

Din Tabelul 19. Analiza regresională pe baza factorului metodologic, rezultă că toate variabilele factoriale sunt pozitive și semnificative statistic. De aici, se desprinde posibiltatea asigurării de către management a unui sistem motivațional complex pentru auditori, pe baza factorului metodologic, în raport cu răspunsurile analizate. Respondenții consideră că aprecierea de către management a respectării reglementărilor legale în activitatea de audit de către auditorii publici din aria de cercetare, îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor stabilite de către management pentru activitatea de audit și respectarea Codului de etică profesională de către auditori, sunt elemente care contribuie la asigurarea unui sistem motivațional complex.

Considerăm că, respondenții au avut în vedere că respectarea cadrului de reglementare și normalizare și a Codului de etică profesională, conduce la îndeplinirea obiectivelor structurii de audit și a obiectivelor fundamentale ale entității publice, prin reduerea vulnerabilității la riscuri, depistarea problemelor sau iregularităților, ca urmare a respectării integrității și independenței auditorilor, care asigură utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice.

Pentru validarea Ipotezei 2.1.1 Preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex (Sfetcu M., 2014) pentru auditorii publici, pe baza analizei regresionale a factorului metodologic, dacă este semnificativ influențat de variabilele analizate în Tabelul nr. 3 Analiza regresională pe baza factorului metodologic, am stabilit că:

p-value > 0,1 nu există legatură între variabilele analizate și preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici din aria de cercetare;

p-value < 0,1, z > 0, rezultă că există legatură între variabilele analizate și preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici din aria de cercetare;

p-value < 0,1 z < 0, rezultă că există legatură inversă între variabilele analizate și preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici din aria de cercetare;

Tabelul 19. Analiza regresională pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. . Sursa : Autorul, analiză prin utilizarea STATA ;

Din analiza coeficienților de regresie prezentați în Tabelul 19. Analiza regresională pe baza factorului metodologic, rezultă că p-value < 0,1, z > 0, variabilele analizate contribuie la dezvoltarea preocupării managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici din aria de cercetare. Deși, nu s-a confirmat în analiza rezultatelor obținute de la respondenți și prezentate în tabelul 19, nerespectarea uneia dintre variabile, ar conduce la expunerea suplimentară la riscuri, pierderea integrității cu consecințe în omiterea constatărilor, concluziilor și reconadărilor a unor aspecte negative cu implicații în îndeplinirea obiecitvelor, ceea ce managementul ține seama de acest aspect.

Analiza regresională logistică privind preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditori, pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională a răspunsurilor primite de la respondenți a fost efectuată prin prisma factorului management și guvernanță, privind asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditori de către management. Rezultatele obținute pe baza analizei variabilelor, au fost prezentate în Tabelul 20. Analiza regresională pe baza factorului management și guvernanță, de unde se observă că, legăturile dintre variabilele factoriale și variabila endogenă, sunt pozitive și semnificativ statistic. Din analiză se desprinde concluzia că respondenții au considerat că lipsa resurselor necesare nu influențează negativ activitatea de audit, care se derulează conform cadrului de normalizare și reglementare și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor, ceea ce determină favorabil decizia managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditori.

Din răspunsurile analizate, Rapoartele de audit întocmite de către auditori răspund adecvat obiectivelor stabilite împreună cu managementul, ceea ce demonstrează o planificare a auditului pe baza analizei riscurilor și selectarea obiectivelor în funcție de vulnerabilități, care conduc la asigurarea plus-valorii structurilor auditate și entității publice.

Evaluarea externă a activității de audit o dată la 5 ani de către structura de normalizare din învățământ, este considrată de către respondenți că este un alt element care contribuie la decizia managementului de a implementa un sistem motivațional complex pentru auditori. Managementul consideră că depistarea disfuncțiilor în urma evaluării activității structurii de audit, contribuie la asigurarea îndeplinirii obiectivelor prin remedierea disfuncțiilor constatate și contribuie la perfecționarea activității de audit, care asigură managementul de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice.

Susținerea de către management a activității de pregătire și perfecționare a auditorilor, contribuie la asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici. Această contribuție este asigurată prin programe de dezvoltare a resurei umane din cadrul structurii de audit, în concordanță cu obiectivele stabilite prin planificări, astfel încât auditorii să asigure posibilitatea identificării vulnerabilităților și riscurilor la care este expusă entitatea publică, diminuarea riscurilor de nedetectare, perfecționarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor specifice auditului și managementului.

Se observă că, impactul resurselor nu influențează așa de puternic ca celelalte variabile asigurarea unui sistem motivațional complex, ceea ce conduce la concluzia că auditorii își asigură pregătirea profesională din resurse proprii (participarea la diferite cursuri, ridicarea nivelului de studii – masterat, doctorat etc.), asigurarea misiunilor de audit cu resursele existente etc.

Validarea Ipotezei 2.1.2 Preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici, pe baza analizei regresionale a factorului management și guvernanță, este semnificativ influențată de variabilele analizate în Tabelul nr. 20 Analiza regresională pe baza factorului management și guvernanță, potrivit cerințelor stabilite la validarea ipotezei 2.2.1.1.

Tabelul 20. Analiza regresională pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Autorul, analiză prin utilizarea STATA ;

Din analiza coeficienților de regresie din Tabelul 20. Analiza regresională pe baza factorului management și guvernanță, rezultă că p-value < 0,1, z > 0, variabilele analizate contribuie la dezvoltarea preocupării managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici din aria de cercetare.

Concluzie preliminară

Considerăm că, evaluarea externă a auditului este unul dintre cele mai importante elemente care poate să contribuie la asigurarea unui sistem motivațional complex, numai în condițiile în care evaluările Serviciului de audit din cadrul MEN sunt obiective și au la bază respectarea cadrului de normalizare și reglementare, depistează problemele și disfuncțiile structurii de audit evaluate, are impact semnificativ în asigurarea performanței auditului public intern din aria de cercetare. De asemenea, competența auditorilor și cunoașterea structurii auditate, conduce la depistarea disfuncțiilor și formularea recomandărilor în mod pertinent, obiectiv și în concordanță cu obiectivele stabilite de către management. Contriuția pregătirii profesionale la asigurarea unui sistem motivațional complex de către management pentru auditorii din cadrul structurii de audit din entitatea publică, are la bază preocuparea managementului în depistarea nevoilor de pregătire ale auditorilor, în raport cu obiectul de activitate al entității, cu implicații directe în asigurarea îndeplinirii obiectivelor stabilite de management prin recomandări obiective, pertinente și în concordanță cu realitatea.

2.2.2. Ameliorarea performanței structurilor auditate

Analiza regresională logistică privind ameliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit pe baza factorului metodologic

Tabelul nr. 21. Analiza regresională privind ameliorarea performanței structurii auditate prin activitatea de audit pe baza factorului metodologic, arată că variabilele factoriale sunt semnificativ statistic, cu valori pozitive și negative, ceea ce demonstrază că există probabilitatea asigurării performanței structurii auditate prin activitatea de audit și o legătură existentă între variabile, în funcție de valoarea lui z.

Utilizarea metodei SWOT în procesul de audit, considerată metodă de analiză diagnostic specifică activității de management, preluată în activtatea de audit pentru depistarea punctelor forte și a punctelor slabe, diferită de analiza riscurilor, utilizarea acesteia în cadrul structurilor de audit din aria de cercetare, pentru ameliorarea performanței auditului, este îngreunată. Cauzele sunt date de limitarea timpului și a resurselor aferente activității de audit, cunoașterea numai la nivel general al acestei metode, ca urmare a existenței metodologiei de audit care nu implică și utilizarea metodei SWOT și nu s-a aplicat în autoevaluarea activității structurii de audit până în anul 2014, după care analiza diagnostic reprezintă etapă în cadrul Studiului preliminar (HG 1086 / 2013).

Utilizarea Dashboard-ului (tabloul de bord) în activitatea de audit, poate influența pozitiv asigurarea performanței structurii auditate, ca urmare a avantajelor care le conferă acest instrument specific activității de management. Prin utilizarea dashboard-ului se asigură structurarea recomandărilor formulate în rapoartele de audit, ușor de urărit, depistarea la timp a vulnerabilităților și permite luarea deciziilor în mod obiectiv și la momentul oportun, deși potrivit respondenților, acst instrument este utilizat destul de rar în activitatea curentă de audit. De asemenea și Balanced scorecard este un instrument și totodată o metodă de management definită astfel de unii autori (Ionașcu I. și colectivul, 2006, p. 212), care poate să conducă la dezvoltarea ameliorării performanței structurii auditate. În cadrul Balanced scorecard, obiectivele sunt organizate pe categorii de indicatori de performanță (indicatori de ordin cantitativ – financiari, resurse umane, materiale sau indicatori de ordin calitativ – dezvoltarea culturii organizaționale, independență, competență, obiectivitate, calitate), ceea ce contribuie la armonizarea permanentă a obiectivelor structurii auditate, cu obiectivele structurii de audit și ale entității publice.

Din rezultatele obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor primite de la respondenți și sintetizate în tabelul menționat, se desprinde concluzia că, Tabloul de bord nu contribuie la ameliorării performanței structurii auditate din aria de cercetare, deoarece în cadrul acestor structuri, nu este este utilizat. Explicația este dată de timpul necesar aferent actualizării permanente a acestuia în raport cu actvivitatea curentă a structurii auditate, fiind un instrument specific activității de management, utilizat numai în activitatea curentă și nu este asimilat în normele de exercitare al auditului public intern din aria de cercetare.

O altă variabilă factorială pentru care există probabilitatea să contribuie la asigurarea ameliorării performanței structurii auditate, o reprezintă analiza riscurilor în activitatea de audit, în concordanță cu riscurile și vulnerabilitățile la care sunt supuse structurile auditate. Această influență este dată de planificarea auditului pe baza analizei riscurilor structurilor auditate, conform criteriilor de analiză a riscurilor (criterii semnal, evaluarea controlului intern, impactul financiar, acoperirea cu proceduri, factorul vârstă etc.). Respectarea de către auditori a cadrului de reglementare și normalizare în cadrul domeniilor și / sau obiectivelor auditabile, constituie o posibilă cerință care să contribuie la asigurarea ameliorării performanței structurii auditate. Această cerință se manifestă prin înțelegerea de către auditori a mediului în care structura auditată își desfășoară activitatea, particularitățile obiectelor auditabile (cadrul de reglementare și normalizare aplicabil în funcție de tipul misiunilor de audit – audit de sistem, audit de performanță, audit de asigurare – evaluarea resurselor umane, fiabilitatea sistemului financiar contabil, investiții, activitatea juridică a entității publice etc.), care reprezintă criteriu de îndeplinire a obiectivelor misiunii de audit.

Îndeplinirea la timp a obiectivelor și sarcinilor de audit stabilite de către managementul structurii de audit sau de către managementul entității publice pentru auditori interni, constituie premize pentru ameliorarea performanței structurii auditate. Această cerință își poate atinge scopul prin respectarea cadrului de normalizare și reglementare a activității de audit (cadrul legal aplicabil, și norme specifice, a metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate de către auditori în timpul misiunii de audit, a pregătirii profesionale, a Codului de etică profesionbală), cu tot ceea ce implică acestea și care converg către îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit stabilite prin planul de audit. O altă convergență a ameliorării performanței auditului o reprezintă respectarea cadrului de reglementare și normalizare care conduce la asigurarea plus-valorii structurii auditate, stabilirea riscurilor la un nivel rezonabil, a constatărilor, concluziilor și recomandărilor auditorilor pe baza probelor de audit, care au ca finalitate evitarea amenzilor și penalizărilor, recuperarea prejudiciilor (Sfetcu M., 2014, pp. 29-34).

Din analiza regresională se constată că transmiterea către cei interesați din cadrul unității auditate a regulilor de bună practică, a sugestiilor și soluțiilor propuse în rapoartele de audit (recomandărilor), acționează prin diminuarea ameliorării performanței structurii auditate. Structurile interesate din cadrul entităților auditate nu contribuie la implementarea recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit, deoarece acestea au alte obiecitve decât cei însărcinați cu implementarea recomandărilor, recomandările stabilite în rapoartele de audit fiind numai pentru cunoașterea structurii auditate. De asemenea, raportul de audit reprezintă un instrument de bună practică pentru soluționarea unei probleme asemănătoare, un ghid de analiză a riscurilor. Pe altă parte, respondenții consideră că sugestiile și soluțiile cuprinse în aceste rapoarte de audit au un impact favorabil în asigurarea performanței structurii auditate, iar utilizatorii informației auditului, nu participă direct la reducerea vulnerabilității la riscuri și diminuarea impactului acestora, ei pot fi investitori, structurile locale ale Curții de Conturi, instituții ale staului etc.

Respectarea Codului de etică profesională în activitatea curentă de audit, contribuie la ameliorarea performanței structurii auditate prin păstrarea independenței, competenței și integrității auditorilor, prin abordarea fără constrângeri a disfuncțiiilor, raportarea acestora și asigurarea unor recomandări pertinente și în concordanță cu obiectivele misiunii de audit, ceea ce conduce la diminuarea vulnerabilității la riscuri a structurii auditate și a impactului acestora.

Aplicarea metodelor noi de analiză a riscurilor în activitatea de audit contribuie la ameliorarea performanței structurii auditate, prin diminuarea gradului de vulnerabilitate al structurii auditate, depistarea la termen unor riscuri ascunse, acuratețea analizei riscurilor, cu reducerea gradului de eroare în procesul de analiză, față de metodele vechi de analiză oferite de practica auditului, care conduc la asigurarea performanței structurii auditate. Cu toate acestea, respondenții consideră că metodele de analiză a riscurilor sunt cele stabilite de normele de audit, iar metodele noi nu sunt aplicate, ca urmare a posibilităților reduse de pregătire profesională oferite de entitățile publice din aria de cercetare, sau arii curriculare centrate pe cadrul de normalizare general.

Urmărirea implementării recomandărilor formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și raportarea reconandărilor neimplementate de către managementul structurii auditate, contribuie la probabilitatea asigurării perfomanței structurii auditate. Efectul se manifestă prin diminuarea gradului de expunere la riscuri a structurii auditate, asigurarea feedback-ului acesteia, prin utilizarea eficientă, economic și eficace a resurserlor și are la bază respectarea cadrului de normalizare și reglementare a auditului.

Validarea Ipotezei 2.2.1 Amaliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit, pe baza analizei regresionale, este semnificativ influențat de variabilele analizate în Tabelul nr. 21. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic, se poate realiza pe baza condițiilor stabilite la validarea ipotezelor din cadrul acestui subcapitol, analizate mai sus.

Tabelul nr. 21. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Autorul, analiză prin utilizarea STATA ;

Din analiza coeficienților de regresie din Tabelul nr. 21. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic, rezultă că p-value < 0,1, pentru z > 0, variabilele analizate conduc la amaliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit și este considerată validată. De asemenea, există și situația p-value < 0,1, pentru z < 0, care arată existența legăturilor, dar acesta variabile analizate contribuie la diminuarea asigurării performanței structurii auditate prin activitatea de audit, menționate distinct în Tabelul 21 Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic. Ponderea variabilelor care au ca efect diminuarea asigurării performanței structurii auditate este mică față de variabilele care conduc la asigurarea performanței, ceea ce ne îndreptățește să menționăm că variabilele analizate în studiu, conduc la ameliorarea performanței structurilor auditate, dar acestea trebuie să fie menționate, pentru a arăta direcția de dezvoltare a auditului public intern din aria de cercetare pe baza acestor rezultate.

Analiza regersională logistică privind amaliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit pe baza factorului management și guvernanță

Din analiza influenței variabilelor factoriale privind amaliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit, pe baza factorului management și guvenranță prezentate prezentate mai jos și în Tabelul nr. 22. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, au rezultat valori semnificative din punct de vedere statistic, pozitive și negative.

Susținerea de către management (senat, rector, prorector, director, șef departament, consiliu de administrație, inspector școlar general, ispector școlar general adjunct), a integrității, independenței și a conținutului rapoartelor de audit întocmite de către auditorii publici interni din aria de cercetare (nu îi presează să facă compromisuri și își stabilesc singuri obiectivele și metodele și instrumentele de audit), contribuie la asigurarea performanței structurii auditate. Performața structurii auditate, asigurată pe baza acestei variabile, este fundamentată pe baza unei planificări efectuate prin analiza obiectivă a riscurilor, obiectivitatea constatărilor și stabilirea unui nivel rezonabil al riscurilor. Acest aspect conduce la formularea concluziilor și recomandărilor pertinente, care contribuie la utilizarea eficientă, eficace și economice a resurselor utilizate de către entitatea publică.

Rapoartele de audit întocmite, contribuie la asigurarea performanței structurii auditate prin modul de întocmire al acestora, clare, directe, concise, echilibrate din punct de vedere al aspectelor pozitive și negative, cu limitarea detaliilor tehnice și cu respectarea cadrului de normalizare aplicabil, accesibile și la îndemâna utilizatorilor. Înțelegerea de către structurile auditate a cauzelor care au contribuit la generarea disfuncțiilor, pe baza constatărilor, concluziilor și a recomandărtilor, stabilite în rapoartele de audit întocmite, reprezintă elemente care contribuie la asigurarea performanței structurii auditate și nu în ultimul rând, prin planificarea obiectivă efectuată pe baza analizei riscurilor și asigurarea unui prag acceptabil al acestora, dar și prin utilizarea oportună și eficientă a metodelor, tehnicilor și instrumentelor de audit.

Acceptarea de către management a activităților / misiunilor de consililere, poate contribui la asigurarea performanței structurii auditate prin utilizarea capacității de asigurare a managementului de către auditori privind utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor. Prin acceptarea activităților /misiunilor de consiliere, se poate asigura preîntâmpinarea disfuncțiilor privind modul de utilizare a acestora și formularea unor recomandări pertinente, obiective și oportune managementului pe baza cărora acesta să poată lua decizii care să conducă la îndeplinirea obiectivelor.

Din analiză se desprinde situația că asigurarea performanței structurii auditate nu poate fi asigurată prin diminuarea resurselor structurii de audit, ca urmare a reducerii resurselor umane care se manifestă prin reducerea posturilor de auditori din cadrul entităților publice, sau implicarea auditorilor în alte activități, ori reducerea resurselor financiare pentru asigurarea activității de perfecționare a auditorilor.

Atingerea obiectivelor stabilite prin planificarea auditului, pe baza rapoartelor de audit întocmite în urma misiunilor de audit, reprezintă metodele și instrumentele cele mai importante privind asigurarea performanței structurii auditate. Rapoartele de audit se întocmesc după o prealabilă planificare a resurselor, pe baza analizei obiectivelor prin prisma vulnerabilității și măsurarea gradului de expunere la riscuri a structurii auditate, rezultate în urma aplicării criteriilor de analiză stabilite de către auditori. Prin intermediul rapoartelor de audit, disfuncțiile pot fi înlăturate prin asigurarea evaluării permanente a funcționării sistemului de control intern și gestionarea eficientă, eficace și economic a riscurilor (atât prin planificare, cât și prin testare), stabilirea obiectivă a constatărilor, concluziilor, recomandărilor și urmărirea acestora. Aceste aspecte conduc la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor utilizate de către structura auditată. Din alt punct de vedere, performanța structurii auditate poate fi asigurată de către rapoartele de audit, printr-o abordare etică corespunzătoare în raport cu cadrul de reglementare și normalizare, prin respectarea independenței, integrității și competenței auditorilor și respectarea planului de audit.

Înțelegerea realistă a structurii auditate reflectată în rapoartele de audit întocmite, presupune două aspecte în legătură cu asigurarea performanței structurii auditate. Primul aspect îl reprezintă înțelegerea structurii auditate de către auditori, prin cunoașterea mediului în care aceasta își desfășoară activitatea, așa cum am mai arătat, aspect rezultat și din gradul de pregătire al auditorilor, experiența acestora în raport cu complexitatea misiunii. Al doilea aspect îl reprezintă, utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în analiza riscurilor, testarea obiectelor auditabile, pentru a realiza o menținere a nivelului riscurilor la un nivel acceptabil, respectiv întocmirea rapoartelor de audit cu asigurarea respectării cadrului de normalizare, ceea ce reprezintă experiență și competență din partea auditorilor.

Caracterul practic al recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit și implementarea acestora cu costuri rezonabile, ca variabilă factorială analizată, rezultă că nu influențează performanța structurii auditate. Caracterul practic al recomandărilor și costurile de implementare, analizate prin prisma metodei regresionale, este considerat de către respondenți că aceste caracteristici se regăsesc în calitatea rapoartelor de audit întocmite, așa cum am arătat mai sus. Costurile de implementare a recomandărilor privește oportunitatea, fiabilitatea, pertinența și accesibilitatea recomandărilor, reflectat în gradul de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor structurii auditate cât mai ridicat, care să conducă la asigurarea plus-valorii structurii auditate și îndeplinirea obiectivelor entității publice.

Respectarea independenței auditorilor și a activității de audit de către management, are în vedere posibilitatea influențării de către management a constatărilor, concluziilor și recomandărilor formulate de către auditorii interni în documentele de constatare și în rapoartele de audit. Asigurarea independenței auditorilor de către management și creșterea performanței structurii auditate, are la bază conștientizarea de către management și utilizatorii rapoartelor de audit a importanței și rolului auditului în cadrul entității publice care are ca efect respectarea cadrului de reglementare și normalizare, dar și încrederea ridicată a managementului în structura de audit, demonstrată prin pregătire profesională a auditorilor, realizarea planului de audit, atingerea obiectivelor auditului (asigurarea feedback-ului entității publice) prin evaluarea permanentă a controlului intern și gestionarea eficientă și eficace a riscurilor.

Evaluarea externă a auditului o dată la 5 ani, realizată de către Serviciul de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Educației, reprezintă garanția asigurării performanței structurilor de audit, prin depistarea disfuncțiilor la nivel de respectare al cadrului de normalizare și reglementare și de respectarea Codului de tică profesională de către structurile de audit evaluate. Pe baza recomandărilor stabilite prin rapoartele de audit de evaluare, structura de audit evaluată procedează la eliminarea disfuncțiilor, iar efectul constă în îmbunătățirea activității de audit și asigurarea performanței structurii de audit și a entității publice. Prin evaluarea auditului de către structura de audit superioară, nu este asigurată pe deplin performanța acesteia. În acest sens este necesar să amintim că structura de audit public intern din cadrul entităților publice din aria de cercetare, este evaluată anual de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi, din punct de vedere al locului și rolului acesteia în cadrul sistemului de control intern al entității publice , al modului de gestionare a riscurilor și impactul recomandărilor formulate în rapoartele de audit în gestionarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice.

Susținerea de către management a activității de pregătire profesională reprezintă o prioritate care contribuie la performanța structurii auditate, prin îmbunătățirea evaluării riscurilor și asigurarea unui prag rezonabil al acestora, creșterea capacității de analiză a riscurilor și depistarea disfuncțiilor. În ceea ce privește acceptarea, însușirea și implementarea recomandărilor de către management, reprezintă obligația și conștientizarea acestuia privind acceptarea, însușirea și implementarea acestora, care să conducă la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, atingerea obiectivelor și gestionarea riscurilor, care reprezintă indicatori ce definesc performanța structurii auditate. Acceptarea și însușirea recomandărilor se realizează din momentul în care structura auditată a primit raportul de audit aprobat și își are rădăcinile încă din faza de constatări a disfuncției respective pe baza documentelor de constatare pe timpul derulării misiunii, a ședinței de închidere a misiunii de audit și a ședinței de conciliere (după caz), care asigură abordarea constatărilor, cauzelor, concluziilor și recomandărilor în mod transparent și întărirea încrederii managementului și a utilizatorilor rapoartelor de audit în structura de audit.

Validarea Ipotezei 2.2.2 Ameliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit, pe baza analizei regresionale, este semnificativ influențată de variabilele analizate în Tabelul nr. 22. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul nr. 22. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului STATA

Din analiza coeficienților de regresie din Tabelul nr. 22. Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, rezultă că p-value < 0,1, pentru z > 0, variabilele analizate conduc la dezvoltarea preocupării pentru amaliorarea performanței structurilor auditate prin activitatea de audit și este considerată validată. De asemenea, există și situația p-value < 0,1, pentru z < 0, care arată existența legăturilor, dar aceste variabile analizate contribuie la diminuarea asigurării performanței structurii auditate prin activitatea de audit, menționate distinct în Tabelul 22 Analiza regresională privind asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță. Ponderea acestor variabile în analiză este nesemnificativă (numai două variabile) și are un impact redus.

2.2.3. Recunoașterea activității de audit

2.2.3.1. Analiza regresională logistică privind renoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic

Analiza regresională a răspunsurilor primite de la respondenți privind influența variabilelor factoriale asupra considerării activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice organizatoare de structuri de audit, care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, a fost materializată în valorile cuprinse în Tabelul nr. 23. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic.

Potrivit analizei regresionale, valorile sunt semnificative din punct de vedere statistic, iar rezultatele au valori pozitive și negative. Din analiză se desprinde existența probabilității ca activitatea de audit să reprezinte o investiție bună în activitatea unei entități, care se centrează pe problemele esențiale ale funcționării ei și o legătură stabilită între variabile. Variabilele prezentate în Tabelul 23 de mai jos, care influențează activitatea de audit ca o bună investiție în cadrul entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, au fost explicate la punctul 2.2.1 dar prezentate în continuare pentru a analiza impactul acestor variabile, în funcție de valorile lui z.

Utilizarea metodei SWOT în procesul de audit, din punctul de vedere al analizei pe baza modelării regresionale a rezultatelor obținute, rezultă că această metodă conduce la diminuarea rolului activității de audit astfel încât să reprezinte o investiție bună în cadrul entității publice. Explicația este prezentată și la puntul 2.2.2.1. În acest caz, activitatea de audit are la bază aplicarea strictă a cadrului de normalizare care guvernează activitatea de audit, așa cum am arătat.

Utilizarea dashboard-ului (tabloul de bord) și a Balanced scorecard, conduce la diminuarea rolului auditului în activitatea entității publice și explicată anterior. Considerăm că această influență inversă este dată de aplicarea strictă a cadrului de normalizare și reglementare a activității de audit, care a diminuat interesul auditorilor față de aplicarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor de management în activitatea curentă de audit.

Armonizarea Balanced scorecard și a Tabloului de bord în concordanță cu obiectivele de audit, contribuie la considerarea activității de audit ca o bună investiție de către entitatea publică, centrată pe problemele esențiale ale ale bunei funcționări a structurii auditate. Pe baza experienței și a pregătirii profesionale a auditorilor, utilizarea Balenced scorecard și a Tabloului de bord, deși sunt puțin cunoscute de către auditori, utilizarea acestora asigură planificarea resurselor auditului pentru îndeplinirea obiectivelor, prin stabilirea indicatorilor cantitavi și asigurarea feedback-ului structurii auditate. Luat separat, armonizarea Tabloului de bord cu obiectivele structurii de audit, conform analizei, arată că are o influență inversă, prin diminuarea influenței acesteia în cadrul activității de audit. Cauza este dată de utilizarea foarte rară a acestui instrument în activitatea de audit, ca urmare a complexității acestui instrument și necesitatea actualizării permanente, față de avantajele mari pe care le oferă acesta: organizarea sistematică și cronologică a informațiilor și bază forate solidă de informații pentru actul decizional al auditorilor.

O altă variabilă factorială care contribuie la considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, o reprezintă analiza riscurilor în activitatea de audit, în concordanță cu riscurile la care sunt expuse structurile auditate și obiectivele misiunii. Așa cum am arătatat la analiza variabilei endogene analizate mai sus, această influență are la bază planificarea auditului pe baza analizei riscurilor conform criteriilor de analiză a acestora, stabilite și planificarea resurselor în funcție de această analiză, în raport cu obiectivele stabilite.

Respectarea de către auditori a cadrului de reglementare și normalizare aplicabile în domeniile auditabile, constituie un alt element care contribuie la asigurarea activității de audit o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin respectarea de către auditori a independenței, competenței și integrității care să conducă la îndeplinirea obiectivelor entității.

Îndeplinirea la timp a obiectivelor și sarcinilor de audit stabilite de șeful structurii de audit sau managementul entității publice pentru auditorii interni (în cazul structurilor încadrate cu un singur auditor), pot influența variabila endogenă și considerarea activității de audit o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Înfluența se manifestă prin respectarea obiectivelor stabilite în planificarea auditului, îndeplinirea sarcinilor de audit care presupune respectarea normelor de audit și a Codului de etică, stabilirea riscurilor la un nivel rezonabil, iar constatările să poată proba un caracter obiectiv, fundamentate pe baza probelor de audit, iar concluziile și recomandările auditorilor să să asigure îndeplinirea obiectivelor entității publice și a structurilor auditate.

Transmiterea către cei interesați din cadrul unității auditate a regulilor de bună practică, a sugestiilor și soluțiilor propuse în rapoartele de audit, pot contribui la dezvoltarea activității de audit și considerată o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. În acest sens, considerăm că structurile interesate pot utiliza rapoartele de audit ca instrumente pentru analiza riscurilor sau de intărirea încrederii în structura de audit. În acest caz raportul de audit reprezintă ca un instrument de bună practică pentru soluționarea unor probleme similare, iar din punctul de vedere al instituțiilor de control abilitate, raportul de audit reprezintă un instrument de cunoaștere a entității controlate și o «fotografie» a situației la momentul întocmirii raportului de audit. De aceea respondenții consideră că sugestiile și soluțiile cuprinse în rapoartele de audit au un impact indirect dar favorabil în asigurarea performanței structurii auditate prin depistarea riscurilor, analiza lor și menținerea acestora la un nivel rezonabil.

Respectarea Codului de etică profesională în activitatea curentă de audit contribuie la considerarea activității de audit ca o bună investiție centrată pe buna fncționare a structurii auditate. Impactul respectării Codului de etică, asigură păstrarea independenței, competenței și integrității auditorilor, prin abordarea fără constrângeri a disfuncțiilor constatate și raportarea acestora, respectiv asigurarea unor recomandări obiective și în concordanță cu obiectivele misiunii de audit și ale entității publice. Aceste aspecte conduc la diminuarea vulnerabilității la riscuri a structurii auditate și utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor. De asemenea, utilizarea metodelor noi de analiză a riscurilor în activitatea de audit contribuie la considerarea activității de audit ca o bună investiție centrată pe buna fncționare a structurii auditate, prin oportunitatea depistării riscurilor ascunse, acuratețea analizei riscurilor cu reducerea gradului de eroare în procesul de analiză, în raport cu vechile metode, care are ca efect final asigurarea performanței structurii auditate.

Următrirea implementării recomandărilor formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit și raportarea reconandărilor neimplementate de către managementul structurii auditate, contribuie la considerarea activității de audit ca o bună investiție centrată pe buna fncționare a structurii auditate. Procesul are la bază diminuarea gradului de expunere la riscuri a structurii auditate și asigurarea feedback-ului acesteia prin intermediul recomandărilor și utilizarea eficientă, economică și eficace a resurserlor.

O altă variabilă factorială care influențează considerarea activității de audit ca o bună investiție centrată pe buna fncționare a structurii auditate, o reprezintă întocmirea și structurarea bună, clară și concisă a raportelor de audit. Efectul se manifestă prin întocmirea unor rapoarte cu informații de calitate, pertinente, obiective și echilibrate, care să demonstreze un instrument eficient în atingerea obiectivelor entității publice și a structurii auditate.

Ipoteza 2.3.2 Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele factoriale analizate mai sus, pe baza rezultatelor cuprinse în Tabelul nr. 23. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.:

Tabelul nr. 23. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%.Sursa: Calculul autorului pe baza SPSS

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 23. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului metodologic, a rezultat că variabilele factoriale analizate influențează considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, în funcție de valorile lui z calculat, fiind considerată și validată, pentru z > 0 și contribuie la considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice. Pentru cazurile z < 0, atunci variabilele respective contribuie la diminuarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice, aceste variabile având o pondere nesemnificativă față de variabilele care influențează pozitiv.

Analiza regresională logistică privind renoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvenranță

Rezultatele analizei regresionale privind influența variabilelor factoriale asupra variabilei endogene pe baza factorului management și guvernanță privind considerarea activității de audit ca o bună investiție în activitatea entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurii auditate, sunt prezentate în Tabelul nr. 24. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță. Au fost obținute valori semnificative din punct de vedere statistic, pozitive și valori negative din punct de vedere al influenței. Variabilele prezentate în Tabelul 24 prezentat mai jos, care influențează activitatea de audit ca o bună investiție în cadrul entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, au fost explicate la punctul 2.2.1.2, dar prezentate în continuare pentru a analiza impactul acestor variabile, în funcție de valorile lui z.

Susținerea de către management a integrității auditorilor (nu îi presează să facă compromisuri), contribuie la considerarea activității de audit o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Influența se manifestă prin depistarea de către auditori a disfuncțiilor și raportarea acestora, fără intervenția managementului. În opinia respondenților, acest aspect asigură buna gestiune a riscurilor, reducerea gradului de vulnerabilitate la riscuri a structurii auditate și asigurarea unei utilizări eficiente, eficace și economice a resurselor structurii auditate, cu efect în îndepliniera obiectivelor entității publice.

Rezultatele analizei arată că respectarea și susținerea de către management a independenței activității auditorilor prin stabilirea obiectivelor și procedurilor specifice, nu contribuie la considerarea activității de audit o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Considerăm că, respondenții au avut în vedere că influențarea activității de audit de către management, se realizează prin impunerea de către management a unor obiective de audit nefundamentate prin analiza riscurilor, ceea ce conduce la diminuarea rolului auditului în cadrul sistemului de control intern din cadrul entității publice respective.

În condițiile în care managementul ține seama de conținutul rapoartelor de audit orientate către perfecționarea activității structurilor auditate și al entității publice, reprezintă o variabilă care contribuie la consolidarea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Contribuția se realizează pe baza planificării auditului și analiza riscurilor, a respectării independenței și competenței auditorilor și permite formularea unor recomandări pertinente și obiective privind utilizarea eficientă, eficace și economice a resurselor utilizate.

Acceptarea activităților de consililere a managementului este considerată de către respondenți că poate contribui la dezvoltarea percepției activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, pe baza încrederii managementului în structura de audit, a competenței auditorilor, în raport cu asigurarea acestuia în actul decizional, care să conducă la îndeplinirea obiectivelor.

Considerarea activității de audit o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, poate fi influențată de diminuarea resurselor structurii de audit, de respectarea cadrului de reglementare și normalizare și a Codului de etică profesională. În acest context, respondenții consideră că atingerea obiectivelor entității publice și ale structurii de audit se realizează prin planificarea auditului pe baza evaluării riscurilor, prin intermediul rapoartelor de audit întocmite pe baza analizei riscurilor, a respectării independenței, competenței și integrității auditorilor, a eșantionării, fără a ține cont de di,ensiunea bugtului și dotarea materială. Aceste elemente conduc la dezvoltarea percepției activității de audit ca o investiție bună a entității publice care să conducă utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor acestora, îndeplinirea obiectivelor și asigurarea feedback-ului.

De asemenea, înțelegerea realistă a structurii auditate reflectată în rapoartele de audit întocmite poate contribui la dezvoltarea percepției activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin cunoașterea mediului în care își desfășoară activitatea structura auditată și respectarea cadrului de normalizare privind întocmirea rapoartelor de audit, așa cum am arătat mai sus.

Caracterul practic al recomandărilor cuprinse în rapoartele de audit și implementarea acestora cu costuri rezonabile, ca variabilă factorială analizată, contibuie la dezvoltarea percepției activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Această influență se manifestă prin respectarea independenței, integrității și competenției auditorilor și a cadrului de normalizare privind modul de întocmire al rapoartelor de audit, urmărirea implementării recomandărilor, respectiv raportarea recomandărilor neimplementate. Aceste aspecte presupune urmărirea de către structura de audit a modului de implementare a acestora prin descindere la fața locului sau prin raportarea de către structurile auditate a implementării lor.

O altă abordare a respectării independenței de către management prin posibilitatea influenței de către management a constatărilor, concluziilor și recomandărilor formulate de către auditorii interni, contribuie la diminuarea percepției activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. În condițiile în care pierderea independenței prin influența managementului a constatărilor, concluziilor și recomandărilor, nu poate să asigure buna funcționare a structurii auditate ca urmare a expunerii suplimentare la vulnerabilități și ridicarea nivelului riscurilor, respectiv scăderea gradului de încredere al utilizatorilor în rapoartele de audit.

De asemenea, evaluarea externă o dată la 5 ani a activității structurii de audit, nu sprijină percepția respondenților că activitatea de audit este o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Acest rezultat al analizei poate fi surprinzător, dar din compararea cu răspunsurile date, rezultă că activitatea de evaluare a activității de audit, din aria de cercetare, s-a efectuat parțial. Depistarea disfuncțiilor structurii de audit se limitează numai la nivel de respectare al cadrului de normalizare și al Codului de etică profesională și nu poate contribui la asigurarea bunei funcționări a structurilor auditate. Utilizarea unor metode noi de analiză a riscurilor, metode de management menționate mai sus utilizate în activitatea de audit, nu fac obiectul evaluărilor, ci numai a metodelor, tehnicilor și instrumentelor stabilite în carul de normalizare. Existența acestor condiții, evaluarea auditului o dată la 5 ani, reprezintă o frână în activitatea structurii de audit evaluată dată de rigiditatea aplicării cadrului legal al activității curente de audit, fără posibilitatea adaptării acestuia la condițiile de mediu (complexitatea riscurilor, gradul de vulnerabilitate, impact etc).

Din analiza regresională a rezultatelor obținute rezultă că susținerea de către management a activității de pregătire profesională contribuie la considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin ridicarea gradului de competență al auditorilor, în raport cu complexitatea misiunilor de audit și asigurarea managementului de gestionarea eficientă, eficace și economică a resurselor structurii auditate și a entității publice și a managementului riscurilor.

Ipoteza 2.3.2 Activitatea de audit reprezintă o investiție a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele factoriale analizate mai sus, pe baza rezultatelor cuprinse în Tabelul nr. 24. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul nr. 24. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Calculul autorului pe baza STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 24. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit, pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate. Pentru z > 0, obținut din analiză, contribuie la considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice, iar ipoteza este validată. Pentru variabilele z < 0, activitatea de audit contribuie la diminuarea considerării ca o investiție bună a entității publice, ponderea acestor variabile fiind nesemnificativă.

Analiza regresională logistică privind renoașterea activității de audit pe baza factorului socio – comportamental

Analiza regresională a variabilei endogene în raport cu variabilele factoriale pe baza factorului socio-comportamental, a permis rezultate semnificative din punct de vedere statistic și au valori pozitive și negative și vor fi analizate ca atare.

Considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, este influențată de sarcinile și munca auditorilor care îi determină să dea tot ceea ce este mai bun și de către feedback-ul constructiv primit de către auditori pentru munca lor. Aceste variabile factoriale reflectă din punct de vedere statistic, gradul de motivare al respondenților pe care îl oferă mediul în care este îndeplinită funcția de audit, prin sarcinile auditorilor. Din analiză, se desprinde concluzia că această variabilă contribuie la considerarea activității de audit care conduce la buna funcționare a structurilor auditate, respectiv considerarea activității de audit, ca veriga de bază a controlului intern din cadrul entității publice. Din punctul de vedere al respondenților, remarcăm că munca de auditor reprezintă elementul care să îi determine pe auditorii din aria de cercetare, să se implice din toate punctele de vedere (profesional, moral), în activitatea de audit, iar feedback-ul constructiv pe care trebuie să îl primnească auditorii, rezultat din analiză, demonstrează un grad ridicat de motivare de către management. Precauția auditorilor atunci când fac planuri pentru viitor și acționează pentru îndeplinirea lor, este o variabilă care conduce la dezvoltarea contribuției și a importanței aduse de către activitatea de audit în atingerea obiectivelor entității publice și a structurilor auditate, prin intermediul influenței factorilor de ordin intrinsec (simț civic și etic) și a factorilor extrinseci (salarii, premii etc.). În contextul dat, acționează mai mult motivarea intrinsecă, prin intermediul căruia este influențată variabila endogenă.

Precauția auditorilor atunci când fac planuri pentru viitor și acționează pentru îndeplinirea lor, este o variabilă care contribuie la întărirea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice, centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin influența factorilor de ordin intrinsec (independența, integritatea, competența) și a factorilor extrinseci (remunerarea muncii depuse, premii și alte foloase materiale). În acest context, asupra considerării activității de audit ca o bună investiție acționează mai mult motivarea intrinsecă, pe baza căruia este influențată această variabila endogenă.

Ghidarea după dictonul “dacă nu riști nimic nu câștigi nimic” și dacă o sarcină este interesantă, este îndeplinită chiar dacă nu există certitudinea ducerii la îndeplinire, reprezintă variabile factoriale care diminuează considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Din răspunsurile date, rezultă că această variabilă endogenă are la bază neimplicarea puternică a auditorilor în depistarea disfuncțiilor, astfel încât să nu ”deranjeze” managementul prin constatările și concluziile lor.

Angajarea auditorilor în luarea unor decizii importante și îndeplinirea lor chiar dacă există certitudinea că nu poate fi duse la îndeplinire, contribuie la asigurarea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Influența se manifestă prin definirea auditorului o ca persoană motivată intrinsec (competentă, independentă), care ia atitudine la depistarea disfuncțiilor constatate și asigură managementul prin recomandări obiective, chiar dacă sunt situații care privesc direct managementul.

Variabila factorială privind preferința auditorilor de a nu face pariuri și de a evita riscurile conduce la diminuarea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, ca urmare a atitudinii de pasivitate arătate de auditori. Realitatea o reprezintă situația în care auditorii publici interni din aria de cercetare, abordează misiunile prin postura de “spectator”, de a nu cerceta cauzele care duc la generarea de disfuncțiilor sau de a nu efectua analize detaliate privind riscurile. Justificarea este definită prin poziția de a nu fi puși în situația de a explica managementului disfuncțiile constatate sau de a nu-și asuma responsabilitatea cu privire la recomandările care sunt necesare de a fi formulate, ca influență a comodității sau pregătirii profesionale deficitare.

Variabila factorială prin care auditorii consideră că chiar dacă șansele de reușită sunt mici forțează norocul, contribuie la consolidarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin depășirea limitelor individuale cu ajutorul mediului înconjurător (pregătire profesională, exploatarea eficientă a resurselor aflate la îndemână, cadrul de reglementare și normalizare etc.), ceea ce conduce la un nivel ridicat de asigurare a managementului. Ca urmare a capacității de „jucător”, de a depăși limitele prin analiza mediului și nu de exploatarea șansei oferite de mediu, ceea ce conduce la asigurarea managementului la un nivel ridicat.

Variabila factorială când lucrează auditorii își stabilesc sarcini accesibile pentru a le putea îndeplini fără dificultăți, asigură contribuția considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate, prin influența elementului primar de autoapărare al individual. Se manifestă prin prioritizarea obiectivelor personale în funcție de posibilitățile lor de îndeplinire, care influențează și prioritizarea obiecitvelor profesionale. Un rol important îl reprezintă influența mediului (resurse, cadrul de normalizare și reglementare, competențe), concomitent cu riscurile la care este expusă entitatea publică. Contribuția acestei variabile o reprezintă planificarea obiectivă a resurselor structurii de audit în derularea misiunilor de audit, care influențează eficiența, eficacitatea și economicitatea utilizării resurselor aflate la dispoziția auditorilor, independența și obiectivitatea acestora, care conduc la întărirea încrederii în structura de audit.

Auditorii își exprimă opinia personală, chiar dacă mulți au păreri opuse, iar deciziile sunt luate întotdeauna cu exactitate și cu prudență, reprezintă variabile factoriale care conduc la dezvoltarea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Acțiunea acestor variabile se manifestă prin argumentarea punctelor de vedere ale auditorilor cu privire la constatări, concluzii și recomandări, prin competența, independența și integritatea acestora, cu probe de audit. Acest aspect definește prudență cu privire la anumite constatări și recomandări formulate, indiferent de părerile managementului.

Variabilele câteodată, auditorii ar dori să ia decizii în locul șefului lor pentru a-și demonstra priceperea, chiar cu riscul de a greși, respectiv, tendința acestora de a-și imagina rezultate nefavorabile ale acțiunii lor și succesul îi face pe auditori să riște mai mult, diminuează contribuția la asigurarea considerării activității de audit ca o investiție bună a entității publice centrată pe problemele esențiale ale bunei funcționări a structurilor auditate. Influența se manifestă prin tendința unor auditori de supraapreciere și egocentrism, care trădează un management defectuos al structurii de audit (acolo unde sunt structuri cu mai mulți auditori), sau de către managementul entității publice, în care sistemul de motivare și apreciere este subiectiv. În planul individual al tendinței de a-și imagina rezultate nefavorabile, reprezintă expresia unei personalități cu stimă de sine scăzută și neîncredere în forțele proprii, dezvoltată pe fondul unei pregătiri profesionale deficitare. Analizată în concordanță cu contextul general, această neîncredere reprezintă rezultatul influenței unui cadru economic-social general fără perspectivă care generează deficitul de resurse și un sistem de motivare subiectiv, respectiv abordarea unei atitudini de pasivitate în raport cu constatările și gradul de vulnerabilitate la care este expusă structura auditată, ceea ce succesul nu îi determină pe auditori să riște mai mult.

Ipoteza 2.3.3 Activitatea de audit reprezintă o investiție bună a entității publice care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, este semnificativ influențată de către variabilele factoriale analizate mai sus, pe baza rezultatelor cuprinse în Tabelul nr. 25. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului socio-comportamental, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul nr. 25. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului socio – comportamental

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Calculul autorului pe baza STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 25. Analiza regresională privind recunoașterea activității de audit pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează considerarea activității de audit ca o investiție bună a entității publice și care se centrează pe problemele esențiale ale bunei funcționări ale acesteia și ale structurilor auditate, în funcție de valorile lui z calculat, ceea ce rezultă că această ipoteză este validată. Există și rezultate obținute pentru z < 0, ponderea acestora fiind mai mică decât totalul variabilelor care au condus la validarea acestei ipoteze.

2.2.4. Contribuția activității de audit la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Din analiza regresională a variabilei endogene privind contribuția activității de audit la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate, pe baza variabilelor factoriale calculate în Tabelul nr. 26. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic, au rezultat valori semnificativ staistic, pozitive sau negative, după caz.

Variabilele prezentate în Tabelul 26, prezentat mai jos, care influențează performanța și ameliorarea funcționării structurilor auditate, au fost explicate la punctul 2.2.1.1. și 2.2.2.1. și 2.2.3.1. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute și vor fi luate ca atare.

Validarea Ipotezei 2.4.1 Activitatea de audit contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate este semnificativ influențată de către de către variabilele facoriale analizate în Tabelul nr. 26. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic, se realizează pe baza conduțiilor stabilite la validarea ipotezelor analizate la acest subcapitol.

Tabelul nr. 26. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 26. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului metodologic, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează aasigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate prin activitatea de audit, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0, considerată validată și contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate prin activitatea de audit. Pentru valorile obținute z < 0, atunci aceste variabile contribuie la diminuarea asigurării performanței și ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate prin activitatea de audit, dar ponderea acestora fiind nesemnificativă.

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Din rezultatele analizei regresionale privind influența variabilelor factoriale cuprinse în Tabelul nr. 27. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, asupra asigurări și performanței și ameliorarea funcționării structurii auditate prin activitatea de audit, pe baza factorului management și guvernanță, au rezultat valori semnificative statistic, pozitive sau negative, care influențează după caz variabila endogenă.

Variabilele prezentate în Tabelul 27, de mai jos, care influențează performanța și ameliorarea funcționării structurilor auditate, au fost explicate la punctele 2.2.2.2 și 2.2.3.2. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute și vor fi luate ca atare.

Validarea Ipotezei 2.4.2 Contribuția la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și al structurilor auditate prin activitatea de audit, este semnificativ influențată de către de către variabilele facoriale analizate în Tabelul nr. 27. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul nr. 27. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului prin programul STATA;

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 27. Analiza regresională privind contribuția auditului la asigurarea performanței structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea performanței și contribuie la ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate prin activitatea de audit, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0, considerată validată și contribuie la asigurarea performanței și ameliorarea funcționării entității publice și a structurilor auditate prin activitatea de audit. Pentru z < 0 obținute, atunci variabilele respective contribuie la diminuarea asigurării performanței și a ameliorării funcționării entității publice și a structurilor auditate, prin activitatea de audit.

2.2.5. Contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului metodologic

Din analiza regresională a variabilelor factoriale stabilite în Tabelul 28. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului metodologic asupra contribuției aduse de către activitatea de audit în atingerea obiectivelor entității publice și a structurilor auditate pe baza factorului metodologic, au rezultat valori semnificativ staistic și pozitive.

Variabilele prezentate în Tabelul 28, de mai jos, care influențează contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, au fost explicate la punctele 2.2.1.1-2.2.4.1. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute și vor fi luate ca atare.

Ipoteza 2.5.1 Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate și este semnificativ influențată de către variabilele analizate în Tabelul 28. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului metodologic, este validată dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 28. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Calculul autorului prin programul STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 28. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului metodologic, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea contribuției activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate, pentru z > 0 și p-value < 0,1, ipoteza fiind considerată validată. Pentru valorile lui z < 0, obținute pentru variabilele respective, acestea diminuează contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate și variabilele analizate.

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță

Analiza regresională privind influența variabilelor factoriale asupra contribuției activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului management și guvernanță din Tabelul 29. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, arată că au rezultat valori semnificative din punct de vedere statistic, pozitive și negative, după caz.

Variabilele prezentate în Tabelul 29, de mai jos, care influențează contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, au fost explicate la punctele 2.2.2.2 – 2.2.4.2. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute și vor fi luate ca atare.

Ipoteza 2.5.2 Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate și este semnificativ influențată de către variabilele analizate în Tabelul 29. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 29. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Claculul autorului prin programul STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul nr. 29. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea contribuției activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0, considerată validată, contribuie la asigurarea atingerii obiectivelor structurilor auditate prin activitatea de audit. Pentru z < 0, obținute, atunci aceste variabile contribuie la diminuarea atingerii obiectivelor structurilor auditate prin activitatea de audit.

Analiza regresională logistică privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului socio – comportamental

Analiza regresională a variabilei endogene privind contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate pe baza factorului socio – comportamental și a variabilelor factoriale analizate în Tabelul 30. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului socio-comportamental, sunt semnificative din punct de vedere statistic, cu valori pozitive sau negative și vor fi analizate ca atare.

Variabilele prezentate în Tabelul 30, de mai jos, care influențează contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, au fost explicate la punctul 2.2.3.3. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute, pozitive sau negative și vor fi analizate ca atare.

Ipoteza 2.5.3 Activitatea de audit aduce o contribuție importantă la atingerea obiectivelor structurilor auditate și este semnificativ influențată de către variabilele analizate în Tabelul 30. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului socio-comportamental, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus. 

Tabelul 30. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate pe baza factorului socio-comportamental

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa :Autorul, calculul pe baza programului STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul 30. Analiza regresională privind contribuția auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea contribuției activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor auditate, în funcție de valorile lui z obținut, pentru z > 0 și contribuie la asigurarea atingerii obiectivelor structurilor auditate prin activitatea de audit, ipoteza fiind considerată validată. Pentru z < 0, obținut din analiză, aceste variabile contribuie la diminuarea atingerii obiectivelor structurilor auditate prin activitatea de audit.

2.2.6. Evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit

Analiza regresională logistică privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic

Analiza regresională a variabilelor factoriale asupra variabilei endogene privind evitarea amenzilor și penalităților de către entitatea publică și structurile auditate din partea instituțiilor abilitate pe baza recomandărilor formulate în rapoartele de audit, prezentate în Tabelul 31. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic, are la bază variabilele factoriale analizate mai sus în raoprt cu variabila endogenă analizată.

Analiza regresională pe baza factorului metodologic, arată că variabilele factoriale sunt semnificative statistic, cu valori pozitive, ceea ce demonstrază că există probabilitatea evitării amenzilor și penalităților de către entitatea publică și structurile auditate din partea instituțiilor abilitate, pe baza recomandărilor formulate în rapoartele de audit activitatea de audit și o legătură existentă între variabile, în funcție de valoarea lui z. Variabilele prezentate în Tabelul 31, de mai jos, care influențează contribuția auditului la evitarea amenzilor și penalităților, au fost explicate la punctele 2.2.1.1 – 2.2.5.1.

Validarea Ipotezei 2.6.1 Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de entitatea publică și structurile auditate, sunt semnificativ influențate de variabilele factoriale analizate în Tabelul 31. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 31. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa : Calculul autorului pe baza programului STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul 31. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului metodologic, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează și contribuie la evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, pentru z > 0 și p-value < 0,1, ipoteza fiind considrată validată.

Analiza regresională logistică privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță

Analiza influenței variabilelor factoriale asupra evitării amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvenranță din Tabelul 32. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță, arată că au rezultat valori pozitive și semnificative din punct de vedere statistic.

Variabilele prezentate în Tabelul 32, de mai jos, care influențează contribuția auditului la evitarea amenzilor și penalităților, au fost explicate la punctul 2.2.1.2 – 2.2.5.2.

Validarea Ipotezei 2.6.2 Evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, de entitatea publică și structurile auditate, sunt semnificativ influențate de variabilele factoriale analizate în Tabelul 32. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 32. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10% . Sursa : Calculul autorului pe baza programului STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat, cuprinse în Tabelul 32. Analiza regresională privind evitarea amenzilor și penalizărilor entității prin intermediul recomandărilor formulate în rapoartele de audit pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează evitarea amenzilor, penalităților, pierderilor, prin recomandările formulate de către auditorii publici interni în rapoartele de audit, pentru z > 0 și p-value < 0,1, ipoteza fiind validată.

2.2.7. Contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor

Analiza regresională logistică privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic

Analiza regresională a variabilelor factoriale asupra contribuției procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic stabilite în Tabelul 33. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic, arată că rezultatele obținute sunt semnificative statistic, cu valori pozitive și negative, ceea ce demonstrază că există probabilitatea prin care procedurile de audit utilizate contribuie la asigurarea managementului pentru utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor structurilor auditate și o legătură existentă între variabile, în funcție de valoarea obținută a lui z. Variabilele prezentate în Tabelul 33, de mai jos, care influențează contribuția auditului la evitarea amenzilor și penalităților, au fost explicate la punctul 2.2.1.1 – 2.2.6.1.

Pentru validarea Ipotezei 2.7.1 Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate în Tabelul 33. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 33. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului INFORMATIC STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat de către respondenți, cuprinse în Tabelul 33. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului metodologic, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate, pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0 și contribuie la asigurarea utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, Ipoteza fiind validată. Pentru z < 0, atunci contribuie la diminuarea utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă.

Analiza regresională logistică privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță

Din analiza regresională a influenței variabilelor factoriale asupra variabilei endogene privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvenranță din Tabelul 34. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță, au rezultat valori semnificative statistic, pozitive sau negative.

Variabilele prezentate în Tabelul 34, de mai jos, care influențează contribuția auditului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, au fost explicate la punctul 2.2.1.2 – 2.2.6.2. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute și vor fi luate ca atare.

Pentru validarea Ipotezei 2.7.2 Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate în Tabelul 34. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.:

Tabelul 34. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului INFORMATIC STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat de către respondenți, cuprinse în Tabelul 34. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului management și guvernanță, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0 și există probabilitatea asigurării utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, Ipoteza fiind validată. Pentru valorile lui z < 0 obținute, constatăm o diminuare a utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă.

Analiza regresională logistică privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio- comportamental

Analiza regresională a influenței variabilelor factoriale pe baza factorului socio-comportamental, asupra variabilei endogene privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, stabilite în Tabelul 35. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental, sunt semnificative din punct de vedere statistic, cu valori pozitive sau negative.

Variabilele prezentate în Tabelul 35, de mai jos, care influențează contribuția auditului la utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate auditului la atingerea obiectivelor structurii auditate, au fost explicate la punctul 2.2.3.3 și 2.2.5.3. Influența pozitivă sau inversă, este dată de valorile lui z obținute, pozitive sau negative și vor fi analizate ca atare.

Pentru validarea Ipotezei 2.7.3 Asistarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor entității publice sau al structurilor auditate, care are la bază procedurile de audit utilizate în activitatea curentă, este influențată semnificativ de către variabilele analizate în Tabelul 35. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental, dacă respectă cerințele stabilite la validarea ipotezelor analizate în cadrul acestui subcapitol, de mai sus.

Tabelul 35. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10% ; Sursa: Calculul autorului pe baza programului informatic STATA

Din valorile obținute în urma analizei regresionale a răspunsurilor la chestionarul aplicat de către respondenți, cuprinse în Tabelul 35. Analiza regresională privind contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor pe baza factorului socio-comportamental, se desprinde concluzia că variabilele factoriale analizate influențează asigurarea utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, în funcție de valorile lui z, pentru z > 0, există probabilitatea asigurării utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă, Ipoteza fiind considerată validată. Pentru z < 0, atunci constatăm o diminuare a utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor entității publice sau ale structurilor auditate pe baza procedurilor de audit utilizate în activitatea curentă.

2.2.8. Concluzii preliminare

Din rezultatele analizei regresionale logistice, se desprinde concluzia că există legătură între variabilele rezultat și variabilele factoriale, analizate în tabelele de analiză regresională, demonstrată de valoarile lui p-value obținute, p-value < 0,1, și valorile lui z > 0 și z < 0, condiții stabilite prin modelul regresional logistic.

Analiza a fost efectuată prin prelucrarea variabilelor factoriale după criteriul stabilit de factorul metodologic, management și guvernanță și factorul socio-comportamental. Din analiza rezultatelor variabilelor factoriale se observă că acestea influențează mai multe variabile rezultat, dar cu valori diferite de la variabilă rezultat la variabilă rezultat obținute prin prelucrare, dar semnificative din punct de vedere statistic la un prag de semnificație de 1 %, 5 % și 10 %, care diferă și acestea, de la variabila reulta la variabila rezulta analizată.

A se observa din analiza regresională logistică efectuată, că factorii metodologic și management și guvernanță sunt analizați la nivelul fiecărei variabile rezultat, ca rezultat semnificativ statistic obținut, însă factorul socio-comportamental a fost analizat numai la variabilele privind recunoașterea activității de audit, contribuția activității de audit la atingerea obiectivelor structurilor și contribuția procedurilor de audit la asigurarea managementului de utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor. Pentru aceste variabile endogene (rezultat), variabilele care definesc factorul socio-comportamental au fost obținute rezultate semnificativ statistic, dar pentru celelalte variabile au fost obținute valori nesemnificativ statisitic.

Din analiza regresională logistică, așa cum am arătat mai sus, au fost obținute valori pentru p-value < 0,1, și valorile lui z > 0 și z < 0, din care desprindem concluzia că variabilele factoriale analizate conform tabelelelor de analiză regresională, că performanța auditului și a entităților publice din aria de cercetare poate fi asigurată prin intermediul variabilelor factoriale analizate, pentru valori ale lui z > 0, sau poate să diminueze asigurarea performanței strcturii auditate, a auditului și a entității publice, pentru valorile lui z < 0. Din această concluzie deducem că există premizele asigurării performanței prin intermediul variabilelor rezultat sub acțiunea variabilelor factoriale.

Cap. 3. ANALIZA CORELAȚIILOR DINTRE TRĂSĂTURILE PERSONALE ALE AUDITORILOR ȘI VARIABILELE COMPORTAMENTALE

În analiza corelațiilor rezultatelor cercetării empirice am introdus coeficientul de corelație al lui Spearman pentru a urmări existența legăturilor dintre variabilele analizate. Deoarece în toate corelatiile studiate, cel puțin o variabilă este ordinală. Ca urmare, utilizarea coeficientului de corelație poate fi inadecvat, așa cum am arătat mai sus, în special pentru estimarea probabilitatii de respingere a ipotezei nule (p-value).

La analiza legăturii dintre variabile, prin utilizarea în cadrul prelucării rezultatelor cercetării, coeficienul lui Spearman, avem :

z < 0,3 = legatura slabă;

0,3 < z < 0,7 = legatura medie;

z > 0,7 = legatură puternică.

De asemenea, putem considera că există legatură între variabile, dacă p-value < 0.01 sau 0.00. Din analiza de mai jos, se desprinde situația că există legături între variabile, dar nu sunt puternice, din cauza numărului mare de factori care influențează variabila endogenă, iar influența acestora se diminuează în raport cu numărul lor. Considerăm că, există legatură dacă p-value < 0.01 sau 0.05, iar tabelele conțin numai corelațiile care au putut fi demonstrate.

3.1. Analiza corelațiilor dintre variabilele comportamentale și vechimea în specialitate

Din analiza corelațiilor pe baza vechimii în specialitate, au rezultat valori pozitive și semnificativ statistic.

Din analiză rezultă că odată ce vechimea în specialitate a auditorilor este mai mare, cu atât este mai utilizată Balanced scorecard în practica auditului. Aceasta presupune că, o experiență mare dobândită de căre auditorii din aria de cerctare, există probabilitatea ca aceștia să cunoască această metodă prin pregătire profesională, studiu individual, participarea la diferite colocvii, întâlniri etc. Tot pe baza acestui considerent, cu cât vechimea în specialitate este mai mare, crește și probabilitatea motivării intriseci, ceea ce aduce încrederea de sine, dar și dezvoltarea statusului profesional al auditorului, prin interesul acestuia de cunoaștere și informare.

De asemenea, cu cât crește vechimea în specialitate, crește și probabilitatea de a cunoaște structurile auditate din rapoartele de audit anterioare, pe baza experinței profesionale acumulate și a pregătirii profesionale, cunoașterea mediului în care își desfășoară activitatea și totodată determinarea cu acuratețe a gradului de vulnerabilitate.

Contribuția auditului la îndeplinirea obiectivelor entității publice este mai mare, cu cât vechimea în specialitate este mai mare. Această interdependență este definită de experiența acumultă a auditorilor care își pune amprenta pe abilitatea de a analiza eficient și eficace riscurile și de a determina vulnerabilitățile și asigurarea plus-valorii entității publice.

Validarea Ipotezei 3.1 vechimea în specialitate influențează semnificativ utilizarea Balanced scorecard în practica auditului public intern, primirea feedback-ului de către auditorii public interni privind munca de audit, cunoașterea structurii auditate din rapoartele de audit și contribuția auditului la îndeplinirea obiectivelor entității publice, dacă:

z ≤ 0, atunci nu există legătură între variabile;

z ≥0 z < 0,3 = legatura slabă;

0,3 < z < 0,7 = legatura medie;

z > 0,7 = legatură puternică.

Tabel 36 : Corelatiile semnificative cu “vechime_specialitate”

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului informatic STATA

Pe baza rezultatelor obținute în urma analizei corelațiilor dintre variabilele cuprinse în Tabelul 36. Coreleațiile semnificative cu vechimea în specialitate, se desprinde concluzia că există legătură, z obținut z ≥ 0,238, z ≤ 0,364, de unde rezultă legături slabe și medii. În condițiile în care obiectivul nostru îl reprezintă existența legăturilor, atunci Ipoteza este validată.

3.2. Analiza corelațiilor dintre variabilele comportamentale și nivelul de pregătire

Din analiza corelațiilor cele mai semnificative cu nivelul de pregătire, au rezultat valori semnificative statistic și pozitive.

Nivelul de pregătire profesională este definit de participarea auditorilor la pregătirea profesională asigurată de către entitatea publică, pe baza depistării cerințelor de pregătire în concordanță cu obiectivele enetiății, dar și de către participarea auditorilor la programe de masterat și doctorat, ori alte forma de pregătire privind profesiile libere înrudite cu auditul public intern (auditori financiari, experți contabili, evaluatori etc) sau consultanți fiscali etc. Pregătirea profesională asigură cunoașterea aprofundată a metodelor, tehnicilor și instrumentelor specifice și aplicarea lor în practica auditului.

Creșterea nivelului de pregătire profesională a auditorilor influențează probabilitatea armonizării mai bune a obiectivelor structurii de audit cu obiectivele entități publice prin cunoașterea importanței utilizării acestora, rezultate de pe urma pregătirii profesionale.

De asemenea, creșterea nivelului de pregătire profesională a auditorilor asigură și creșterea gradului de a armonizare a tehnicilor cu obiectivele auditului în sensul adaptării acestora la obiectivele misiunii de audit. Cu cât nivelul de pregătire profesională este mai ridicat, cu atât crește abilitatea alegerii tehnicilor cele mai adecvate în raport cu obiectivele auditului.

Analiza a demonstrat că un nivel de pregătire profesională ridicat contribuie la asigurarea performanței structurii auditate, prin abordarea riscurilor la un nivel de analiză mai bun, determinarea gradului de vulnerabilitate și asigurarea plus/valorii structurii auditate prin utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor, dar și a aplicarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor de audit adecvate.

De asemenea, creșterea nivelului de pregătire, cntribuie la creșterea contribuției auditului la îndeplinirea obiectivelor entității publice pe baza experienței dobândite. Pregătirea profesională adecvată permite planificarea, derularea, raportarea, urmărirea recomandărilor și raportarea activității, prin utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor și asigurarea feedback-ului entității publice.

Prin ridicarea nivelului de pregătire profesională a auditorilor crește și gradul de respectare de către management al recomandărilor, prin obiectivitatea constatărilor și concluziilor, care conduc la asigurarea unor decizii oportune, urmărirea lor și raportarea recomandărilor neimplementate.

Prin creșterea nivelului de pregătire profesională, crește și nivelul de asigurare a managementului, deoarece prin creșterea nivelului de pregătire la nivel individual, crește și nivelul de pregătire la nivelul compertimentului audit, ceea ce experiența acestora este împărtășită și auditorilor care nu au beneficiat de acestă pregătire.

Creșterea nivelului de pregătire profesională, conduce la creșterea asigurării performanței structurii auditate prin utilizarea adecvată a procedurilor de audit, prin posibilitatea oferită de experiența auditorilor dobândită prin pregătirea profesională de a alege cele mai eficiente tehnici în raport cu obiectivele auditului care să contribuie la depistarea disfuncțiilor, asigurarea unor constatări obiective și formularea recomandărilor care să conducă la diminuarea vulnerabilităților.

Creșterea nivelului de pregătire profesională cnduce la creșterea gradului de adecvare a recomandărilor cu obiectivele auditului, prin acuratețea analizei riscurilor, eșentionarea cu reducerea nivelului risucurilor de nedetectare și testarea obiectivelor, pe baza experienței dobândite în urma pregătirii profesionale.

Validarea Ipotezei 3.2, nivelul de pregătire al auditorilor publici din aria de cercetare, influențează semnificativ variabilele cuprinse în Tabelul 37. Corelațiile semnificative cu nivelul de pregătire, dacă:

z ≤ 0, atunci nu există legătură între variabile;

z ≥0 z < 0,3 = legatura slabă;

0,3 < z < 0,7 = legatura medie;

z > 0,7 = legatură puternică.

Tabel 37. Corelatiile semnificative cu “nivel_pregatire”

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului informatic STATA

Pe baza rezultatelor obținute în urma analizei corelațiilor dintre variabilele cuprinse în Tabelul 36. Creleațiile semnificative cu vechimea în specialitate, se desprinde concluzia că există legătură, z obținut z ≥ 0,236, z ≤ 0,345, de unde rezultă legături slabe și medii. În condițiile în care obiectivul nostru îl reprezintă existența legăturilor, atunci Ipoteza este validată.

3.3. Analiza corelațiilor dintre variabilele comportamentale și activitățile în ultimii 5 ani

Din analiza corelațiilor dintre variabilele studiate și activitățile de audit din ultimii 5 ani, au rezultat valori pozitive și semnificative statistic.

Pe baza corelației din tabelul nr. 38. Corelațiile semnificative cu «activități 5 ani», rezultă că numărul activităților de audit în ultimii 5 ani sunt mai multe și contribuie la creșterea gradului de motivare al auditorilor prin intermediul acumulării valorilor intrinseci (independență, competență, integritate) și a valorilor extrinseci (premii, promovări etc.), ca element de apreciere din partea managementului.

De asemenea, un număr mai mare de activități de audit în perioada propusă pentru analiză, de 5 ani, conduce la recunoașterea de către manegement de a implementa un sistem motivațional complex la nivelul entității publice prin motivarea pozitivă a auditorilor (premii, promovări, acordare de zile libere și alte recompense) și motivări negative (sancțiuni, destituiri, amenzi și alte penalizări), care conduc la îndeplinirea obiectivelor entității publice.

Numărul activităților de audit în perioada de 5 ani, influențează asigurarea performanței structurii auditate. Prin creșterea numărului de activități și diversificarea obiectivelor, crește și gradul de asigurare a performanței structurii auditate, ca urmare a îmbogățirii experienței profesionale prin modul de abordare al analizei riscurilor, a planificării, derulării, raportării auditului și a urmăririi recomandărilor.

De asemenea, un număr de activități mai mare în perioada de 5 ani determină o creștere a calității rapoartelor de audit printr-o structurare mai bună, mai clară, mai concisă, ca urmare a experienței dobândite în urma unui număr mai mare de misiuni de audit privind obiectivele de audit, riscurile și obiectele de audit abordate, testele aplicate, iar aceste aspecte își aduc aportul la ridicarea calității rapoartelor de audit.

Un număr mai mare de activități contribuie la creșterea importanței activității de audit prin stabilirea obiectivelor auditului în concordanță cu vulnerabilitățile și riscurile care amenință activitățile esențiale ale structurilor auditate, cu efect asupra utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor și asigurarea plus-valorii acesteia. Un număr mai mare de activiăți reprezină și o creștere a gradului de competență a auditorilor, respectiv o experiență mai mare privind gestionarea riscurilor și depistarea vulnerabilităților.

Probabilitatea creșterii feedback-ului structurii de audit este dat de un număr mai mare de activități de audit efectuate în 5 ani, prin creșterea gradului de competență a auditorilor și o experiență mai bună privind gestionarea riscurilor, depistarea vulnerabilităților și raportarea disfuncțiilor și formularea recomandărilor pe baza unor analiza obiective și pertinente, astfel încât să contribuie la evitarea penalizărilor, amenzilor sau alte măsuri, din partea structurilor teritoriale ale Curții de Conturi, Inspectoratului Teritorial de muncă sau alte instituții abilitate.

Numărul activităților de audit desfășurate în perioada de 5 ani, contribuie la o analiză a riscurilor mai bună prin utilizarea analizei matematice, econometrice și statistice, analiza diagnostic, utilizarea Balanced scorecard etc., ca urmare a îmbogățirii nivelului de cunoștințe al auditorilor de pe urma activităților desfășurate și a observării celor mai variate riscuri.

Numărul activităților de audit efectuate în perioada de 5 ani, contribuie la asigurarea managementului în utilizarea eficientă, eficace și economică a resurselor din cadrul structurilor auditate pe baza procedurilor utilizate, prin perfecționarea acestora ca urmare a experienței dobândite prin numărul de misiuni efectuate și testele aplicate.

Pentru validarea Ipotezei 3.3 evaluarea externă a auditului publicintern o dată la 5 ani, influențează semnificativ variabilele analizate în Tabelul 38 Corelatiile semnificative cu activitati în ultimii 5 ani, dacă:

z ≤ 0, atunci nu există legătură între variabile;

z ≥0 z < 0,3 = legatura slabă;

0,3 < z < 0,7 = legatura medie;

z > 0,7 = legatură puternică.

Tabel 38 : Corelatiile semnificative cu “activitati_5ani”

***, **, * : semnificativ statistic la prag de 1%, 5% si 10%. Sursa: Calculul autorului pe baza programului informatic STATA

Pe baza rezultatelor obținute în urma analizei corelațiilor dintre variabilele cuprinse în Tabelul 36. Coreleațiile semnificative cu vechimea în specialitate, se desprinde concluzia că există legătură, z obținut z ≥ 0,303, z ≤ 0,415, de unde rezultă legături medii. În condițiile în care obiectivul nostru îl reprezintă existența legăturilor, atunci Ipoteza este validată.

Concluzii preliminare

Analiza a fost efectuată pe baza corelațiilor dintre variabilele comportamentale ale auditorilor și caracteristicile intriseci ale auditorilor – vechimea în muncă, nivelul de pregătire și activități de evaluare a activității de audit. Pentru variabilele vechime în funcție, profesia de bază, vârsta și sexul, stabilite prin chestionarul aplicat, nu au putut fi identificate asocieri semnificative, însă vechimea in specialitate, nivelul de pregatire si numarul de activitati din ultimii cinci ani, se coreleaza pozitiv și semnificativ cu itemii din tabelele de mai sus.

Așa cum rezultă din tabelele de corelație, se desprinde concluzia că variabilele comportamentale, în raport cu condițiile care definesc intensitatea legăturii pe baza coeficientului de corelație Spearman, sub limita minimă pentru legătură puternică (z > 0,7), pentru z < 0,7 obținut prin analiză.

Există corelații pe baza cărora au fost obținute legături, între vechimea în muncă, nivelul de pregătire și numărul de activități în ultimii 5 ani și variabilele analizate în tabelele de corelație.

Cap. 4. CONCLUZII GENERALE, PERSPECTIVE ȘI LIMITE ALE AUDITULUI PUBLIC INTERN DIN ÎNVĂȚĂMÂNT

3.1. Concluzii generale desprinse din analiza informațiilor privind asigurarea performanței auditului public intern și legăturile existente ale indicatorlor performanței

Din prezentul demers științific se desprinde concluzia că aria cercetării empirice a fost stabilită la unitățile de învățământ organizatoare de structuri de audit din madiul preuniversitar și universitar. Din totalul de 91 de structuri de audit din cadrul instituțiilor de învățământ superior și unităților deconcentrate, din care 49 de structuri de audit din cadrul universităților și 42 de structuri din cadrul inspectoratelor școlare. La acest demers științific au participat 72 de structuri din cadrul învățământului, din care 41 de structuri din cadrul universităților și 31 de structuri din cadrul inspectoratelor școlare, eșantionul fiind semnificativ din punct de vedere al analizei propuse, din care să rezulte concluzii pertinente.

Analiza informaiilor primite prin răspunsurile la chestionarul aplicat, s-a efectuat pe baza a 3 elemente care am considerat că influențează performanța auditului public intern din aria de cercetare:

analiza descriptivă a rezultatelor obținute în urma răspunsurilor, pentru a stabili locul, rolul și posibilitatea auditului public intern din aria de cercetare, de a asigura performanța entităților publice și a structurilor de audit, prin interpretarea descriptivă a nivelulrilor de răspuns;

analiza rezultatelor obținute în urma răspunsurilor, pentru a stabili existența legăturilor între indicatorii de performanță ai auditului public intern și asigurarea performanței entităților publice din aria de cercetare, prin analiza regresională logistică;

analiza rezultatelor obținute în urma răspunsurilor, pentru a stabili existența legăturilor între caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale, pentru a stabili legăturile dintre aceste elemente, prin utilizarea analizei corelaționale și a coeficientului Spearman.

Cercetarea empirică s-a efectuat prin elaborarea unor întrebări de ordin calitativ și de ordin cantitativ, stabilite prin chestionarul care a fost transmis în aria de cercetare. Prin întrebările formulate de noi am încercat să surprindem locul și rolul auditului intern în sistemul de învățământ din România și cercetarea legăturilor dintre indicatorii care definesc performanța auditului din învățământ, a comportamentului auditorilor în raport cu performanța auditului și legătura dintre caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale analizate. Așa cum am arătat, rezultatele obținute au avut la bază întrebări cu caracter calitativ, dar măsurabile prin variantele de răspuns oferite prin chestionar. Pentru analiza acestor variabile, în concordanță cu obiectivele propuse, analiza statisitcă nu a putut fi aplicată, ceea ce a determinat construirea unui model logistic de modelare matematică (Hosmer D.W. et all, 2013, p. 528), adaptat la analiza variabilelor cantitative (Eisenstat E., Herman R., 2012, pp. 29-30), prin codificarea variantelor de răspuns, a întrebărilor formulate (Dragoș C., 2006, p. 63).

Deși, nu a fost efectuată o cercetare empirică în acest sens, Modelul Logit Ordonat (Hosmer D.W. et all, 2013, p. 528) este un instrument de analiză utilizat mai mult în analiza de marketing și mai puțin utilizat în problematica auditului, credem că avantajele oferite de acest instrument nu se cunosc pentru aplicarea acestuia și în domeniul auditului, sau cercetările în domeniu au vizat numai aspecte cantitative, care se prelucrează cu ajutorul instrumentelor oferite de statistică (Smirnoff-Komogorov, Spearman, Kendall etc.).

Obiectivul general acestui demers științific îl reprezintă, așa cum am arătat mai sus, cercetarea legăturilor existente între indicatorii care definesc performanța auditului pblic intern din învățământul de stat din România. Pentru cercetarea legăturilor existente dintre indicatorii de performanță ai auditului intern din aria de cercetare, a fost necesar stabilirea locului și rolului auditului pubic intern în cadrul sistemului de management al entităților publice organizatoare de structuri de audit din învățământul de stat și capacitatea auditului de a asigura performanța acestor entități publice și a structurilor subordonate. Din analiza efectuată desprindem sinteza ipotezelor 1.1 – 1.7, analizate, pe baza cărora am stabilit următoarele concluziile aferente fiecărei situații:

Pentru asigurarea de către management a unui sistem motivațional comlex, din punct de vedere metodologic, există preocuparea managementului pentru asigurarea unui sistem motivațional complex, dar din punctul de vedere al managementului și guvernanței, acest sistem motivațional complex nu există preocupare pentru implementarea acestuia. Putem să afirmăm că această ipoteză este îndeplinită parțial.

Ameliorarea performanței structurii auditate prin intermediul activității de audit nu poate fi asigurată din punct de vedere metodologic, iar din punct de vedere al managementului și guvernanței, structura de audit poate asigura parțial ameliorarea performanței structurii auditate. Considerăm că această ipoteză nu este susținută.

Considerearea activității de audit ca o bună investiție a entității publice și centrată pe problemele esențiale ale structurilor auditate, nu este validată din punct de vedere metodologic, iar din punct de vedere al managementului și guvernanței ipoteza este validată parțial. Considerăm că această ipoteză nu este validată.

Contribuția activității de audit la asigurarea performanței sructurilor auditate, nu se validează din punct de vedere metodologic, iar din punct de vedere al managementului și guvernanței, se validează parțial. Considerăm că această ipoteză nu se validează.

Contribuția activității de audit la asigurarea obiectivelor sructurilor auditate nu se validează din punct de vedere metodologic, iar din punct de vedere al managementului și guvernanței, se validează parțial. Considerăm că această ipoteză nu se validează.

Evitarea amenzilor, penalizărilor de către instituțiile abilitate, a entității publice prin activitatea de audit, este validată din punct de vedere metodologic și al managementului și guvernanței.

Asigurarea managementului de către structura de audit a utilizării eficiente, eficace și economice a resurselor, nu se poate valida din punct de vedere metodologic și al managementului și guvernanței.

Contribuția factorului socio-comportamental al auditorilor la asigurarea performanței structurilor auditate și al obiectivelor acesteia, alegem că nu se poate valida.

Prin intermediul ipotezelor formúlate, putem desprinde concluzia că este asigurtă independența structurii de audit de către managementul entităților publice și există preocuparea managementului de motivarea auditorilor. Structurile de audit din aria de cercetare, sunt subordonate la cel mai înaltnivel organizatoric, respectiv rectorului sau inspectorului școlar general, după caz, așa cum rezultă și din cadrul de reglementare dat de Legea 672 din 2003 republicată și modificată și a cadrului de normalizare dat de Hotărârea Guvernului 1086 din 2013 privind organizarea și exercitarea activității de audit în instotuțiile publice și de Ordinul ministrului educației nr. 5281 din 2003 pentru aprobarea normalor de organizare și exercitare a auditului public intern în cadrul ministerului și al unităților subordonate. Subordonarea auditului din aria de cercetare la nivelul cel mai înalt, este asigurată independența organizatorică, dar din punctul de vedere al cercetării știițifice privind această subordonare, arată că managementul a intervenit în activitatea sructurii de audit, în urma restructurărilor care au avut loc în perioada anterioară.

Impactul resurselor și conjunctura economică actuală asupra performanței auditului public intern și asupra comportamentului individual al auditorilor, sunt definitorii. Așa cum rezultă din ipotezele formulate, desprindem concluzia că, restructurarea posturilor din instituțiile de învățământ și din unitățile deconcentrate (vezi Legea 329 din 2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice și Ordonanța 77 din 2013), a diminuării salariilor personalului din instituțiile bugetare (Legea 118 din 2010 privind unele măsuri de restabilire a echilibrului bugetar) și implicarea auditorilor din învățământul preuniversitar în validarea statelor de personal și de plată a personalului din rețeaua școlară subordonată (Ordinul comun nr. 4576 din 2011 pentru validarea fluxurilor financiare privind finanțarea cheltuielilor salariilor din învățământ), sau redistribuirea atribuțiilor personalului disponibilizat auditorilor, dar și legile anuale ale bugetului de stat, conduc la diminuarea capacității structurilor auditate din învățământ. Pe lângă impactul resurselor, acționează și pasivitatea structurii cu atribuții de normalizare în asigurarea unor premize de pregătire profesională, sau o strategie privind dezvoltarea resurselor umane din aria sa de competență. Aceste limitări conduc la un comportament dual, extrinsec, evitarea asumării răspundrii și a neimplicării, respectiv tratarea superficială a actului de audit și orientat către avantaje personale, de către auditori.

Capacitatea structurilor de audit de a asigura îndeplinirea obiectivelor, performanța entităților publice și al structurilor auditate, a feedback-ului acestora, sunt diminuate ca urmare a impactului resurselor, așa cum am arătat mai sus, dar și ancorarea personalului din structurile de audit numai în utilizarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor consacrate auditului, ca impact al pregătirii profesionale de nivel general, fără identificarea nevoilor reale de pregătire. Aplicarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor specifice managementului, în activitatea de audit, poate contribui la asigurarea performanței entității publice și a structurilor auditate, conform analizei pe baza factorului metodologic. De asemenea, capacitatea structurilor de audit de a-și îndeplini obiectivele entității publice prin consiliere și gestionarea riscurilor prin evaluarea sistemului de control intern, este diminuată tot din aceste cauze arătate.

Cerceatarea legăturilor stabilite între indicatorii de performanță ai auditului public intern, a fost efectuată prin intermediul ipotezelor de lucru formulate în acest sens (ipotezele 2.1 – 2.7). În urma rezultatelor analizei regresionale logistice, efectuate cu ajutorul Modelului Logit Ordonat (Hosmer D.W. et all, 2013, p. 528), a rezultat un p-value > 0, obținut la un prag statistic semnificativ de 1%, 5% și 10%, ceea ce în toate cazurile demonstrează existența legăturilor între variabilele analizate, cu valori calculate ale lui z > 0 sau z < 0, ceea ce conduce la validarea totală a ipotezelor de lucru formulate 2.

Din analiza efectuată se desprinde concluzia că există legături între indicatorii de performanță privind eficiența (reurse, pregătirea profesională, independența – competență – obiectivitate, gradul de încărcare al auditorilor, riscuri și urmăreirea recomandărilor), eficacitatea (obiectivele auditului și ale entității publice, planificarea, comunicarea, metode- proceduri – tehnici, consiliere) și economicitatea (obiective și resurse). Prin valorile obținute (p-value și z), există probabilitatea asigurării performanței auditului și a entităților publice de către structura de audit, iar indicatorii analizați (în funcție de valoarea pozitivă sau negativă a lui z), contribuie sau diminuează la asigurarea performanței.

Din analiza efectuată putem să afirmăm că există legături între indicatorii de performanță, iar structurile de audit pot să își asigure performanța și totodată pot să asigure performanța entității publice.

Cerceatarea corelațiilor și a legăturilor dintre caracteristicile personale ale auditorilor și variabilele comportamentale, pe baza ipotezelor de lucru formulate (ipotezele 3.1 – 3.3), pe baza coeficientului lui Spearman, a rezultat existența legăturilor dar cu legături slabe și medii (z > 0,3 z < 0,7), dar prin obiectivele stabilite interesul cercetătorului a fost orientat către demonstrarea existenței legăturilor, iar prin valorile obținute ale lui p-vaue la un prag statistic semnificativ de 1%, 5% și 10%, considerăm că vechimea în specialtate, nivelul de pregătire și numărul de misiuni de audit efectuate în ultimii 5 ani, contribuie la asigurarea performanței auditului și a entității publice, conform Obiectivului 3.

Din coroborarea metodelor de analiză utilizate, se desprinde concluzia că, asigurarea cu resurse a entităților publice din aria de cercetare, asigurarea unei strategii de pregătire profesională la nivelul Serviciului de Audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, prin care să prezinte metode și tehnici noi în domeniul managementului, în condițiile în care structura de audit este un sistem de management în cadrul entității publice, dar și avantajele majore ale acestor metode, contribuie la performanța auditului și a entității publice. De asemenea, revenirea la respectarea Legii educației naționale, privind ocuparea funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar (inspector școlar general, insector școlar general adjunct, directorul Casei Corpului Didactic, inspectorii școlari, directorii unităților de învățământ și ai unităților conexe), să se realizeze prin concurs organizat conform legii și întocmirea conractelor de management, reprezintă elemente care au impact în dezvoltarea gradului de performanță a entităților publice, dar și al structurii de audit.

3.2. Limitele cercetării legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern din învățământ

Elaborarea acestui demers aduce un plus de cunoaștere problematicii analizei indicatorilor de performanță ai auditului public intern, dar și cunoașterea capacității structurilor de audit, din aria de cercetare în posibilitatea asigurării performanței entităților publice din aria de cercetare. Cercetarea legăturilor dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern, pe baza modelărilor matematice, a sintezei și deducției, reprezintă o provocare, în condițiile în care comparația materialului bibliografic de referință aflat la dispoziție pentru efectuarea cercetării științifice obiective prin prisma stabilirii rolului și locului auditului în stabilirea performanței, prin cercetarea legăturilor existente dintre indicatori de performanță, din sectorul învățământ, determină existența unui oarecare grad de subuectivism.

Acest demers științific ar fi putut fi efectuat asupra fiecărei categorii de entități publice, separat pentru învățământul universitar și preuniversitar, pentru a depista nevoia de dezvoltare a fiecare categorie de entități publice în parte.

O altă problemă întâmpinată a fost perioada mare a primirii răspunsurilor la chestionarele transmise, în care s-a suprapus cu perioadele de concedii de odihnă de care beneficiază personalul din învățământ, dar și reticența cu care au completat cehestionarele transmise de noi, în raport cu clauzele contractuale stabilite în cadrul unor instituții de învățământ, prin care salariații respectivi sunt obligați să nu divulge informații din activitățile lor curente.

La proiectarea cercetării asupra legăturilor existente dintre indicatorii de performanță, am convenit să surprindem și comportamentul socio – uman al personalului din aria de cercetare, ceea ce am aplicat întrbările formulate în acest sens, în chestionar. Față de aceste întrebări, perticipanții la acest demers au manifestat, de asemenea, retincnță, ceea ce a fost nevoie de lămuriri suplimentare, care au condus la creșterea perioadei de primire a rezultatelor.

Aplicarea modelării matematice ca metodă de analiză a variabilelor, este utilizată mai puțin în cercetarea științifică de acest gen, ceea ce proiectarea modelului matematic a fost exeutată prin respectarea unui grad rezonabil de asigurare a rezultatelor față de realitate, reducerea gradului de complexitate și a ariei de analiză la numărul de variante de răspuns și numărul de variabile aanalizate în funcție de variabila rezultat, a contribuit de asemenea la creșterea perioadei de elaborare a acestui demers.

Cadrul de reglementare al auditului public intern este în proces de continuu de adaptare la cerințele actuale, ceea ce la finele anului fost modificată Legea auditului public intern. Modificările nu au avut impact asupra activități de audit public intern, până la finele anului 2013 cînd au fost aprobate Normele de exercitare a auditului public intern pri Hotărârea de Guvern nr. 1086 din 2013, ceea ce modificările privind practica auditului public intern aceste nu au putut fi corectate în chestionarele transmise, deși, aceste modificări nu sunt relevante pentru demersul nostru.

Considerăm că, abordarea noastră ca metodă de cercetare a analizei variabilelor calitative, a deducției și sintezei, a fost abordată parțial din punct de vedere cantitativ ceea ce reprezintă o limitare, în raport cu posibilitatea de a nu asigura atingerea totală a obiectivelor propuse în acest demers. Analiza variabilelor calitative a urmărit numai legăturile de cauzalitate care se stabilite între indicatorii de performanță ai auditului și posibilitățile auditului intern a asigura performanța entității publice prin evaluarea legăturlor dintre sistemul de management și subsistemele de guvernanță și sistemul de control intern.

Perspectivele cercetării privind legăturile dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern din învățământ

Depășirea limitărilor enumerate mai sus, continuă într-un alt demers științific prin analizarea problematicii auditului public intern din învățământ, printr-o abordare convenabilă. Acest demers științific a fost elaborat pe baza obiectivelor stabilite privind locul și rolul auditului intern din învățământ, cercetarea legăturilor existente sub aspectul influenței dinre indicatorii de performanță și cercetarea posibilității de asigurare a performanței entității publice prin intermediul activității de audit. Dorim să arătăm că, această cercetare nu poate fi limitată numai la obiecitvele menționate, ci poate continua sub diferite aspecte, pe care le prezentăm succint, dar fără a se limita numai la acestea.

În sensul arătat, cosiderăm că perspectivele cercetării științifice în domeniu pot fi obiective ale viitoarelor cercetări:

Abordarea legăturilor existente dintre indicatorii de performanță ai auditului public intern prin prisma variabilelor cantitative și cercetarea nivelului de legătură existentă;

Abordarea unor cercetări mai complexe privind impactul evoluției auditului din învățământ asupra performanței auditului.

Elaborarea unor programe de dezvoltare a auditului din învățământ, cu finanțare externă, fundamentate pe nevoia de perfecționare a auditorilor în concordanță cu cerințele fiecărei categorii de entități din învățământ. Acest demers va debuta cu o cercetare empirică a cunoașterii fiecărei entități publice din punct de vedere al vulnerabilității la riscuri, nevoile de cunoaștere al publicului țintă și capacitatea de comunicare, gradul de dezvoltare al culturii organizaționale la nivelul entității publice, relațiile structurii de audit cu managementul, iar pe baza rezultatelor obținute analizate prin aplicarea metodelor și tehnicilor adecvate, să se proiecteze programă didactică complexă. La acest proiect este necesar să participe structura de audit din cadrul Ministerului Educației Naționale, personal didactic din universități și Camera Auditorilor Financiari, Corpul Experților Contabili și Asociația Auditorilor Interni.

Analizarea riscurilor pe baza metodelor de analiză matematică prin aplicarea modelărilor matematice, stabilirea timpului de viață al acestora.

Un alt element propus îl reprezintă efectuarea cercetării cantitative pentru stabilirea locului auditului public intern prin analizarea rapoartelor anuale de audit emise de UCAAPI și curtea de conturi. De asemenea, acest obiectiv urmărește și prezentarea dezvoltării funcției auditului public intern din aria de cercetare propusă.

Pentru realizarea unei imagini complete a auditului public intern din aria de cercetare propusă ne propunem efectuarea unui studiu empiric având ca obiectiv stabilirea legăturilor auditului public intern cu mediul entității, sistemul de management, guvernanță și control intern și pârghiile prin care se asigură performanța auditului și a entității.

Acest demers va fi efectuat prin stabilirea ipotezelor pe baza obiectivelor arătate mai sus, stabilirea ariei de cercetare, elaborarea metodelor și tehnicilor de evaluare (chestionare transmise persoanelor implicate din aria de cercetare și primirea răspunsurilor), analiza informațiilor pe baza matodelor de modelare matematică și analiză statistică, elaborarea concluziilor pe baza ipotezelor stabilite.

BIBLIOGRAFIA SELECTIVĂ

Baron T., Țițan E., Matache S., Ciuchiță L (1999) – Manual practic de statistică, Editura Expert, București;

Beckmerhagen I.A., Berg H. P., Karapetrovic S.V., Willborn W.O. (2004) – On the effectiveness of quality management system audits, the TQM Magazine, Vol 16, no. 1.

Berkson, J., 1944 – Application of the logistic function to bio-assay.Journal ofthe American Statistical Association 39, pp. 357–365.

Borooah V.K., 2010 – Logit and Probit: Ordered and Multinomial Models (series: Quantitative Applications in the Social Sciences), Editura Sage Publications, p. 238.

Boța Avram C. (2009) – Auditul intern al societăților comerciale, Ed. Risoprint, Cluj Napoca;

Boulescu M., Bârnea C. (2006) – Auditul financiar, Ed. România de Mâine, București;

Brătian Corina (2010) – Rolul diagnosticului organizațional în îmbunătățirea performanței firmei, Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor luj Napoca;

Bressoux P., 2010 – Modélisation statistique appliquée aux sciences sociales, Editura De Boeck, Paris, p. 464.

Breban Vasile – Dicționar explicxativ al limbii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980;

Buigă A. (2009) – Statistică inferențială, Aplicații în SPSS, Editura Todesco, Cluj Napoca, pp. 15 – 31, pp. 119 – 139;

Buiga A., Dragoș C., Lazăr D., Mare C. Parpucea I., 2010 – Statistică descriptivă, Editura Mediamira, Cluj Napoca, p. 6;

Cardoș V.D. (2010) – Auditul sistemelor informaționale contabile, Editura Alma Mater, luj Napoca;

Catedra de Informatică Economică, FSEGA, Univ. Babeș – Bolyai (2009) – Bazele informaticii economice, Editura Risoprint, Cluj – Napoca;

Chelcea S., 2007 -Metodologia cercetării sociologice, metode calitative și cantitative, București.

Clarke D. și Crossland J. (1985, 2005) – Action Systems: An Introduction to the Analysis ofComplex Behavior, Methuen & Co.

Coram P., Ferguson P., Moroney R(2006) – The importance of internal audit in fraud detection;

Crowther D. (1996) – Corporate performance operates in three dimensions, Managerial Auditing Journal, 11(8): 4-13.

Diloitte (2010) – Îmbunătățirea relației dintre auditul intern, management și comitetul de audit, IIA, Aprilie;

Dragoș C., 2006 – Elemente de econometria variabilelor calitative cu aplicații în finanțe, editura Presa universitară clujeană, p. 63.

Dumbravă P., Sfetcu M., 2013 – Analiza legăturii dintre domeniile auditate și nivelul riscurilor, Audit Financiar, București, nr. 6 / 2013;

Dumbravă P, 2007 – Obiective, atribuții, și răspunderi ale controlului intern și ale auditului intern în entitățile publice, Audit financiar nr. 3 / 2007;

Drăgănescu M., 2001 – Societatea cunoașterii, Diplomat Club, Nr. 6, p.1-2.

Drăgănescu M., 2007 – Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății cunoașterii, Academia Română, București;

Eisenstat E., Herman R., 2012 – Simulări de marketing, Editura InfoMega, București, pp. 29-30;

Fătu T., Țugui A., 2010 – Ce urmează după societatea informațională, Universitatea. Alexandru Ioan Cuza, Iași

Freeman N., 2005 – Dezvoltarea auditului de performanță și a auditului de sistem în România, Proiect PHARE: RO 2002/000.586.03.04.13, București;

Ghiță M., 2004– Audit intern, Editura Economică, București .

Ghiță M., 2007 – Audit Intern, Ediția a II – a, Editura Economică, București;

Ghiță M., 2009 – Guvernanță corporativă,Editura Economică, București;

Hanson J., Towle J., 2000 – The Balanced Scorecard: Not just another fad, Credit Union Executive Journal, Vol. 40, No. 1, pp. 12-16.

Hermaida R. , 1997 – A zero – one programming model for internal audit planning, Managerial Auditing Journal, vol 12, no. 7 ;

Hosmer D.W., Lemeshow S., Sturdivant R.X., 2013 – Applied Logistic Regression, Ed. Wiley-Blackwell, p.528.

Higgins L., Hack B., 2004 – Measurement in the 21st century, APQC White Paper.

Hubbard L.D., 2000– Audit planning, Internal Auditor, August, http://findarticles.com/articles/mi_m4153/is_4_57/ai_64568696

Hueng P., 2000 – Process performance measurement system: a tool to support process-based organizations, Total Quality Management, Vol. 11, No. 1.

Hurghiș R., Tiron-Tudor A., Boța-Avram C., 2014, Analiza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței corporative, Audit financiar nr. 10 / 2014;

Ionașcu I., Filip A.T., Mihai S., 2006 – Controlul de gestiune, Ediția a II-a, Editura Economică, București;

Jayalakshmy R., Seetharaman A., 2005 – The changing role of the auditors, Managerial auditing Journal, vol. 20, No. 3;

Kaplan R. S., Norton, D. P., 1996 –  Using the Balanced Scorecard as a strategic management system, Harvard Business Review, Ianuarie-Februarie, 1996, pp. 75-85.

Kaplan R. S., Norton D. P., 1993 – Putting the Balanced Scorecard to Work. Harvard BusinessReview. September-October, pp. 134-147.

Khan R. L. și Cannell C.F., 1967 – The dynamics of interviewing. Theory, Tehnique and Cases, New York, Academic Press;

Knekel W.R., 2007 – The business risk audit: Origins, obstacles and opportunities, Accounting, Organisation and society, vol. 32, accesibil www.scopus.com;

Mărgulescu D. coord., 1994 – Analiză economic – financiară, Editura Tribuna Economică, București, pp. 13 – 15;

Mircea I., 2007 – Matematici aplicate în economie, Editura Cison, București;

Morariu A., Suciu Ghe., Stoian F., 2008 – Auditul intern și guvernanța corporativă, Editura Universitară, București;

Mureșan A.S., Filip D., Curt P., 2011 – Elemente de matematici financiare și actuariale, Editura Mega, Cluj Napoca;

Neamțu Horia, 2014 – Auditorul, portret robot cu perspective încurajatoare, Practici de audit nr. 2 / 2013, București;

Neely A., 2005 – The evolution of performance measurement research, International Journal of Operations & Production Management, 25(12), pp. 1264-1279.

Nicolescu O., Verboncu I., 1999 – Management, Editura Economică, Ediția a III-a revizuită, București;

Nicolescu O, Verboncu I., 2008- Fundamentele managementului organizației, Ediție nouă, Editura Universitară, București;

Nucu A.M., 2011 – Credit risk management: current achievements, critical analysis, suggestions, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași;

Pop. A și Matiș D., 2010 – Contabilitate financiară, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca;

Popa I., 2005 – Management general, Editura ASE, București;

Popa I., Man Alex., Rus A., 2009 – Auditul financiar de la teorie la practică – Ghid practic, Editura Risoprint, Cluj Napoca;

Pforsich H., 2005 – Does Your Scorecard Need A Workshop?, Strategic Finance, Vol. 86, No. 8, pp. 30-35.

Pierce J., Robinson R., 1991 – Comparative Strategy, Irwin, Boston;

Prawitt D.F., 2003 – Managing the internal audit function, The Institute of Internal Auditors Research Foundation, www.theiia.org;

Reș Moreno D., 2010 – Contribuții la conceperea, proiectarea și implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP în cadrul unei firme, Teză de Doctorat, Univ. Babeș – Bolyai, Cluj Napoca, nepublicat;

Sawyer L.B., 1995 – An internal audit philosopy, The Internal Auditor, June, accesibil http://findarticles.com/p/articles/mi_m4153/is_n3_v48/ai_17365779;

Sfetcu M., 2013 – Impactul deprecierii profesionale a auditorilor asupra performanței auditului public intern, Modelling the new Europe, Cluj Napoca, nr. 8 / 2013;

Sfetcu M. 2013 – Metode și tehnici de management utilizate în activitatea de audit public intern, AFASES 2013, Scientific research and education in the air force, Brașov, 23-25 May;

Sfetcu M., 2014 – Analiza posibilității asigurării unui sistem motivațional complex pentru auditorii publici interni de către management, AFASES 2014, Scentific research and education in the air force, 22-24 May, Brașov;

Tabără N., Horomnea E., Mircea M.C., 2009 – Contabilitate internațională, Editura Tipo Modova, Iași;

Tiron Tudor A., Popa I. E., 2010 – Audit financiar contabil, suport de curs, Editura Eikon, Cluj Napoca;

Toma M., 2007 – Inițiere în auditul situaiilor financiare ale unei entități, Editura CECCAR, București, Lemon M.W. & Tatum K.W – Internal auditing`s systematic, disciplined process, the Institute of Internal Auditors Research Foundation

Vasile Breban, 1980 – Dicționar Explicativ al Limbii Române, Editura științifică și enciclopedică, București;

Vâlceanu Ghe., Robu V, Georgescu N., 2005 – Analiză economico – financiară, Editura Economică, București;

***

Global IIA – Internal Auditor, nr. 3 – 6, SUA, 2010;

Camera Auditorilor Financiari din România, Audit financiar nr. 1, 2, 3 / 2011;

CECCAR România – Standarde Internaționale de Audit, Editura CECCAR, București, 2007;

CECCAR România – Standarde Internaționale de Contabilitate, Editura CECCAR, București, 2009;

CECCAR România – Standarde Internaționale Contabilitate în sectorul public, Editura CECCAR, București, 2009;

CECCAR România – Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București, 2009;

CAFR – Codul de conduită profesională a auditorilor financiari;

Curtea de Conturi a României – Manualul auditului performanței, București, 2005;

Asociația Auditorilor din România – Standarde de Audit Intern, IIA, 2006 ;

Asociația Auditorilor din România – Norme profesionale ale auditului intern, Modalități practice de aplicare, IIA, 2006;

Asociația Auditorilor din România – Codul de etică profesională;

UCAAPI – Raportul activității de audit public intern în anul 2004 – 2009 ;

***

***Legea 672 / 2002 privind auditul public intern;

*** Legea 96 / 1991 modificată privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României;

***Legea cadru nr 195 / 2006 privind descentralizarea administrativ teritorială;

***Legea 31 / 1991 actualizată privind societățile comenrciale;

***Ordonanța de Guvern nr. 119 / 1999 privind organizarea și exercitarea controlului financiar și auditul intern;

*** Hotărârea 1086 din 2013 pentru aprobarea Normelor generale dei exercitare a activității de auditul public intern punctul

*** Ordonanța de Urgență nr. 77 din 2013 privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice;3.2 și punctul 3.3 din Anexa 1 generale;

*** Ordonanța de Urgență nr. 75 / 1999 privind auditul financiar aprobată prin Legea 133 / 2002;

*** Ordinul Ministrului Educației nr. 5 281 / 2003 pentru aprobarea Normelor de organizare și exercitare a auditului public intern în cadrul MECT și în structurile subordonate;

*** OMFP 1702 / 2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și exercitarea activității de consiliere, M.Of. nr. 154 / 2006;

***OMECTS / MAI / MFP nr. 4576 / 230 / 2445 / 01.11.2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal din învățământul preuniversitar de stat.

*** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 38 / 2003 pentru aprobarea Normelor de organizare și exercitare a auditului public intern în cadrul instituțiilor publice;

*** Decretul 352 / 1948 și Decizia Consiliului de Miniștri 1598 / 01.12.1948 privind desființarea Curții de Conturi a României și a Gărzii Financiare;

***Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 74 / 1959 privind înființarea controlului financiar în unitățile socialiste – Colecția de Hotărâri și Decizii a Consiliului de Miniștri nr. 8 / 01.02.1959 ;

***Legea pentru modificarea Legii 672 / 2002 modificată privind auditul public intern și Expunerea de motive pentru Legea de modificare a Legii 672 / 2002;

***

Congresul al IX- lea al Organizației Internaționale de Audit Suprem – Orientările privind principiile de audit și standarde internaționale; instituții supreme de audit, Lima 1977 („Convenția de ”);

Conferința Organizației Internaționale de Audit Suprem – „INTOSAI – partener activ în rețeaua internațională anticorupție. Asigurarea transparenței pentru promovarea securității sociale și reducerea sărăciei”, Viena 11 – 13.02.2009;

Workshop The european Institute for advanced studies in management „On audit quality”, Bellagio, 1 – 2.10.2010;

***

xxx – www.aair.ro

xxx – www.ase.ro/biblioteca_digitala/contabilitatesiinformaticadegestiune/auditul.ro

xxx – www.cafr.ro

xxx – www.curteadeconturiaromaniei.ro

xxx – www.ocde.org/daf/corporate-affairs

xxx – www.theiia.org

xxx – www.mfinante/audit public intrern /ghiduri

xxx – „Risk Minds Survey 2009 management de risc "

xxx – www.scopus.com;

xxx – http://findarticles.com/p/articles/mi_m4153/is_n3_v48/ai_17365779;

Anexa 1. Baza de date a cercetării empirice

Anexa 2. Analiza corelațiilor

Y = item 9 SISTEM_MOTIVATIONAL_COMPLEX

Factorul metodologic Y = f (14, 17, 30)

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(3) = 46.99

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -62.791458 Pseudo R2 = 0.2723

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item14 | 1.171287 .4265534 2.75 0.006 .3352574 2.007316

item17 | 1.223994 .3571899 3.43 0.001 .5239142 1.924073

item30 | .7122555 .3634953 1.96 0.050 -.0001821 1.424693

––––-+–––––––––––––––––––––-

Statistics Data Analisys and Statistical Software (STATA)

Factorul management și guvernanță Y = f(16, 18, 31, 32)

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(4) = 41.33

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -65.623796 Pseudo R2 = 0.2395

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item16 | .3745808 .231034 1.62 0.105 -.0782376 .8273992

item18 | 1.130005 .3030241 3.73 0.000 .5360883 1.723921

item31 | 1.017562 .2518297 4.04 0.000 .5239853 1.511139

item32 | .8894117 .2690785 3.31 0.001 .3620276 1.416796

––––-+–––––––––––––––––––––-

Statistics Data Analisys and Statistical Software (STATA)

Y = item 15 PERFORMANȚA_STRUCTURA_AUDITATĂ

Factorul metodologic, 15 = f ( 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 24, 30, 33, 36)

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(12) = 91.47

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -52.956944 Pseudo R2 = 0.4634

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item4 | -.1366073 .3568275 -0.38 0.702 -.8359762 .5627617

item5 | .5852914 .3512595 1.67 0.096 -.1031646 1.273747

item6 | .3016213 .3623909 0.83 0.405 -.4086519 1.011894

item11 | .9776839 .4548023 2.15 0.032 .0862878 1.86908

item12 | -1.356837 .4868415 -2.79 0.005 -2.311029 -.4026455

item13 | .129982 .3434693 0.38 0.705 -.5432055 .8031696

item14 | 1.707544 .6863384 2.49 0.013 .3623459 3.052743

item17 | .8451291 .3487536 2.42 0.015 .1615846 1.528673

item24 | -.4801654 .5840965 -0.82 0.411 -1.624973 .6646427

item30 | 2.676198 .9374436 2.85 0.004 .8388419 4.513553

item33 | 1.289369 .378413 3.41 0.001 .5476931 2.031045

item36 | 1.181412 .4493912 2.63 0.009 .3006217 2.062203

––––-+–––––––––––––––––––––-

15 = f(14, 17, 30)

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(3) = 46.99

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -62.791458 Pseudo R2 = 0.2723

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item14 | 1.171287 .4265534 2.75 0.006 .3352574 2.007316

item17 | 1.223994 .3571899 3.43 0.001 .5239142 1.924073

item30 | .7122555 .3634953 1.96 0.050 -.0001821 1.424693

––––––––––––––––––––––––––

Factorul management și guvernanță, 15 = F (1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35);

Log likelihood = -29.461764 Pseudo R2 = 0.7015

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | 1.95543 .6351777 3.08 0.002 .7105042 3.200355

item2 | .2417411 .650514 0.37 0.710 -1.033243 1.516725

item3 | 1.107238 .6383969 1.73 0.083 -.1439972 2.358473

item10 | .8245246 .463888 1.78 0.075 -.0846792 1.733728

item16 | -.0178963 .3547745 -0.05 0.960 -.7132415 .6774488

item18 | 3.352045 .9199946 3.64 0.000 1.548889 5.155202

item21 | 1.909718 .8457394 2.26 0.024 .252099 3.567337

item22 | -.2526064 .8290373 -0.30 0.761 -1.87749 1.372277

item27 | 2.59057 .8150043 3.18 0.001 .9931911 4.187949

item28 | .0627863 .6212417 0.10 0.919 -1.154825 1.280398

item31 | 1.257827 .443639 2.84 0.005 .3883102 2.127343

item32 | 1.324853 .5342666 2.48 0.013 .2777098 2.371996

item35 | .6207741 .5477343 1.13 0.257 -.4527654 1.694314

––––-+–––––––––––––––––––––-

Y = item 23 RECUNOAȘTERE_AUDIT

Factorul metodologic, 23 = f ( 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(13) = 100.86

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -48.684966 Pseudo R2 = 0.5088

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item4 | -.4107877 .3906278 -1.05 0.293 -1.176404 .3548287

item5 | -.2763124 .3903137 -0.71 0.479 -1.041313 .4886883

item6 | -.665711 .4147017 -1.61 0.108 -1.478511 .1470894

item11 | .7186802 .5078969 1.42 0.157 -.2767795 1.71414

item12 | -.0970728 .4712355 -0.21 0.837 -1.020677 .8265318

item13 | .727225 .3666684 1.98 0.047 .0085682 1.445882

item14 | 1.981757 1.157585 1.71 0.087 -.2870675 4.250582

item17 | .5464453 .38028 1.44 0.151 -.1988897 1.29178

item19 | .4442207 .4879611 0.91 0.363 -.5121654 1.400607

item24 | .6664813 .7057736 0.94 0.345 -.7168095 2.049772

item30 | 2.81689 1.208514 2.33 0.020 .4482467 5.185534

item33 | 1.256229 .4007516 3.13 0.002 .4707704 2.041688

item36 | 1.654806 .5458437 3.03 0.002 .5849722 2.72464

––––-+–––––––––––––––––––––-

b)Factorul management și guvenranță, 23 = f (1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(13) = 175.13

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -11.552608 Pseudo R2 = 0.8834

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | 5.502217 4.311859 1.28 0.202 -2.948871 13.95331

item2 | -12.24716 8.641455 -1.42 0.156 -29.1841 4.689781

item3 | 8.049299 5.912458 1.36 0.173 -3.538905 19.6375

item10 | .0177092 1.10078 0.02 0.987 -2.139781 2.175199

item16 | 18.48641 13.02839 1.42 0.156 -7.048767 44.02158

item18 | 16.12797 11.7427 1.37 0.170 -6.8873 39.14323

item21 | 28.67503 19.49714 1.47 0.141 -9.538666 66.88872

item22 | 10.14073 8.56958 1.18 0.237 -6.655337 26.9368

item27 | 9.942056 6.25598 1.59 0.112 -2.319441 22.20355

item28 | -2.607515 1.827965 -1.43 0.154 -6.19026 .9752301

item31 | -.303015 .6014178 -0.50 0.614 -1.481772 .8757422

item32 | 7.837525 5.993974 1.31 0.191 -3.910449 19.5855

item35 | 15.6799 11.5746 1.35 0.176 -7.005908 38.36571

––––-+–––––––––––––––––––––-

Factorul socio-comportamental, 23 = f (7, 8, 20, 37 – 48);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(15) = 93.11

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -52.562868 Pseudo R2 = 0.4697

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item7 | .4069432 .5833283 0.70 0.485 -.7363592 1.550246

item8 | .7231052 .3438316 2.10 0.035 .0492077 1.397003

item20 | 1.338974 .408705 3.28 0.001 .5379273 2.140022

item37 | .3083404 .4005965 0.77 0.441 -.4768142 1.093495

item38 | -.0644852 .3754972 -0.17 0.864 -.8004461 .6714758

item39 | -.6021292 .3621565 -1.66 0.096 -1.311943 .1076845

item40 | .1302809 .3103453 0.42 0.675 -.4779848 .7385466

item41 | -.0942977 .3251491 -0.29 0.772 -.7315783 .5429828

item42 | .5773671 .3487966 1.66 0.098 -.1062616 1.260996

item43 | .0833462 .3140026 0.27 0.791 -.5320876 .6987799

item44 | .0886143 .3430076 0.26 0.796 -.5836682 .7608969

item45 | 1.537912 .4345756 3.54 0.000 .6861595 2.389664

item46 | -.8018913 .3666658 -2.19 0.029 -1.520543 -.0832395

item47 | -.5259448 .3620052 -1.45 0.146 -1.235462 .1835723

item48 | -.2926017 .3093554 -0.95 0.344 -.8989272 .3137238

––––-+–––––––––––––––––––––-

Y = item 25, CONTRIBUȚIE_OBIECTIVE_AUDITAT

Factorul metodologic, 25 = f ( 4,5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(13) = 131.53

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -33.878387 Pseudo R2 = 0.6600

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item4 | -.188458 .4289279 -0.44 0.660 -1.029141 .6522253

item5 | .8140329 .4755061 1.71 0.087 -.1179419 1.746008

item6 | .3939397 .484043 0.81 0.416 -.5547672 1.342647

item11 | 1.309059 .6851164 1.91 0.056 -.0337443 2.651863

item12 | -1.764089 .6727153 -2.62 0.009 -3.082587 -.4455915

item13 | 1.544695 .4665543 3.31 0.001 .6302652 2.459124

item14 | 2.191658 1.307163 1.68 0.094 -.3703348 4.753651

item17 | -.2511333 .5882413 -0.43 0.669 -1.404065 .9017984

item19 | .9704414 .7378444 1.32 0.188 -.4757071 2.41659

item24 | 1.785641 1.036419 1.72 0.085 -.2457036 3.816986

item30 | 3.004517 1.555834 1.93 0.053 -.0448607 6.053895

item33 | 2.37786 .6165798 3.86 0.000 1.169385 3.586334

item36 | 1.255757 .6474495 1.94 0.052 -.0132203 2.524735

––––––––––––––––––––––––––

b)Factorul management și guvenranță, 25 = f ( 1, 2, 16, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(10) = 113.54

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -42.871274 Pseudo R2 = 0.5698

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | 1.46155 .4550654 3.21 0.001 .5696387 2.353462

item2 | .0875664 .4982689 0.18 0.860 -.8890227 1.064156

item16 | -.0027865 .2913422 -0.01 0.992 -.5738067 .5682338

item21 | 4.504051 1.118831 4.03 0.000 2.311181 6.69692

item22 | -.0277612 .6482443 -0.04 0.966 -1.298297 1.242774

item27 | .2385154 .4551087 0.52 0.600 -.6534812 1.130512

item28 | .0247473 .3880167 0.06 0.949 -.7357515 .7852461

item31 | -.2129887 .2862924 -0.74 0.457 -.7741115 .3481342

item32 | .6124987 .3613297 1.70 0.090 -.0956945 1.320692

item35 | 1.399715 .5323894 2.63 0.009 .356251 2.443179

––––––––––––––––––––––––––

5)Y = item 26, CONTRIBUȚIA_OBIECTIVE_AUDIT

Factorul metodologic, 26 = f ( 4, 5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36)

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(13) = 94.76

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -50.395863 Pseudo R2 = 0.4846

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item4 | .7616006 .3779936 2.01 0.044 .0207468 1.502455

item5 | .8153149 .4491143 1.82 0.069 -.0649329 1.695563

item6 | .8099349 .4211958 1.92 0.054 -.0155937 1.635464

item11 | .8399319 .4319259 1.94 0.052 -.0066274 1.686491

item12 | .2589803 .34826 0.74 0.457 -.4235967 .9415573

item13 | .9320293 .3536363 2.64 0.008 .2389149 1.625144

item14 | .7146685 .5469648 1.31 0.191 -.3573628 1.7867

item17 | .3494138 .4245542 0.82 0.411 -.4826972 1.181525

item19 | .0416661 .4602583 0.09 0.928 -.8604235 .9437558

item24 | .3568756 .5375769 0.66 0.507 -.6967558 1.410507

item30 | 2.172733 .7278561 2.99 0.003 .7461615 3.599305

item33 | .457068 .3257536 1.40 0.161 -.1813973 1.095533

item36 | .2113358 .3812406 0.55 0.579 -.5358821 .9585537

––––––––––––––––––––––––––

b)Factorul management și guvernanță, 26 = f (1, 2, 3, 10, 16, 18, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35);

Log likelihood = -68.212139 Pseudo R2 = 0.3024

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | .1312017 .2788898 0.47 0.638 -.4154122 .6778157

item2 | .426396 .3275903 1.30 0.193 -.2156691 1.068461

item3 | .866473 .3218107 2.69 0.007 .2357357 1.49721

item10 | .5894384 .2955999 1.99 0.046 .0100733 1.168804

item16 | .2549234 .2612432 0.98 0.329 -.2571038 .7669505

item18 | .3369821 .3652966 0.92 0.356 -.3789861 1.05295

item21 | .5084806 .4210144 1.21 0.227 -.3166925 1.333654

item22 | .310429 .42417 0.73 0.464 -.520929 1.141787

item27 | .3545155 .3559051 1.00 0.319 -.3430458 1.052077

item28 | .2458552 .3080396 0.80 0.425 -.3578913 .8496017

item31 | -.218233 .2435807 -0.90 0.370 -.6956423 .2591763

item32 | .3261347 .3056385 1.07 0.286 -.2729058 .9251751

item35 | .3771391 .366605 1.03 0.304 -.3413936 1.095672

––––––––––––––––––––––––––

c)Factorul socio-comportamental, 26 = f ( 7, 8, 20, 37 – 48);

Ordered logistic regression Number of obs = 72

LR chi2(15) = 51.12

Prob > chi2 = 0.0000

Log likelihood = -72.216682 Pseudo R2 = 0.2614

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item7 | -.3028042 .4653933 -0.65 0.515 -1.214958 .6093499

item8 | .5303247 .3057536 1.73 0.083 -.0689414 1.129591

item20 | .9941203 .3361048 2.96 0.003 .335367 1.652874

item37 | .3821988 .3539463 1.08 0.280 -.3115233 1.075921

item38 | -.2740838 .3306471 -0.83 0.407 -.9221401 .3739725

item39 | .0900494 .3265926 0.28 0.783 -.5500603 .7301591

item40 | .2734591 .2633099 1.04 0.299 -.2426188 .7895369

item41 | .2851091 .2742777 1.04 0.299 -.2524653 .8226835

item42 | -.4069833 .2849215 -1.43 0.153 -.9654191 .1514525

item43 | .0490679 .2732173 0.18 0.857 -.4864281 .5845639

item44 | -.1153507 .2820646 -0.41 0.683 -.6681871 .4374856

item45 | .0298769 .3008978 0.10 0.921 -.5598719 .6196258

item46 | -.7394918 .3131444 -2.36 0.018 -1.353243 -.12574

item47 | -.4767536 .301283 -1.58 0.114 -1.067257 .1137501

item48 | -.1114045 .2609019 -0.43 0.669 -.6227629 .3999539

––––––––––––––––––––––––––

6)Y = item 29, FEEDBACK_AUDIT

a)Factorul metodologic, 29 = f (14, 17, 19, 24, 36);

Log likelihood = -48.369121 Pseudo R2 = 0.4876

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item14 | .01173 .653145 0.02 0.986 -1.268411 1.291871

item17 | 1.106809 .3779182 2.93 0.003 .3661032 1.847515

item19 | 2.459429 .6214559 3.96 0.000 1.241397 3.67746

item24 | 1.219811 .4942155 2.47 0.014 .2511668 2.188456

item36 | 1.406436 .4490814 3.13 0.002 .5262528 2.28662

––––––––––––––––––––––––––

Factorul management și guvernanță, 29 = f( 1, 18, 27, 28, 35);

Log likelihood = -55.854326 Pseudo R2 = 0.4083

––––––––––––––––––––––––––

y_mixt | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | .914488 .2855098 3.20 0.001 .354899 1.474077

item18 | 1.351048 .3782786 3.57 0.000 .6096354 2.09246

item27 | 1.438873 .3978662 3.62 0.000 .6590695 2.218676

item28 | .3712617 .2846799 1.30 0.192 -.1867006 .929224

item35 | 1.427896 .405004 3.53 0.000 .6341033 2.22169

––––––––––––––––––––––––––

7) Y = item 34, PROCEDURI_PERFORMANȚĂ_AUDIT

Factorul metodologic, 34 = f ( 4,5, 6, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 24, 30, 33, 36);

Log likelihood = -40.694402 Pseudo R2 = 0.5852

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item4 | -.148932 .3963623 -0.38 0.707 -.9257879 .6279238

item5 | .3459367 .4306712 0.80 0.422 -.4981633 1.190037

item6 | .0728401 .4845601 0.15 0.881 -.8768803 1.02256

item11 | .6870374 .5473268 1.26 0.209 -.3857035 1.759778

item12 | -.2864979 .5145613 -0.56 0.578 -1.295019 .7220238

item13 | .1139323 .3867709 0.29 0.768 -.6441248 .8719895

item14 | 1.878973 .8115513 2.32 0.021 .2883612 3.469584

item17 | 2.041852 .5474246 3.73 0.000 .9689193 3.114784

item19 | -.6846236 .6473538 -1.06 0.290 -1.953414 .5841664

item24 | 1.741015 .7520963 2.31 0.021 .266933 3.215097

item30 | .9545105 .8585822 1.11 0.266 -.7282797 2.637301

item33 | 1.710849 .5169725 3.31 0.001 .6976019 2.724097

item36 | 1.63716 .5429042 3.02 0.003 .5730877 2.701233

––––––––––––––––––––––––––

Factorul management și guvernanță, 34 = f ( 1, 2, 3, 16, 21, 22, 27, 28, 31, 32, 35);

Log likelihood = -27.088525 Pseudo R2 = 0.7239

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item1 | -.2679165 .545331 -0.49 0.623 -1.336746 .8009127

item2 | 1.131122 .6811819 1.66 0.097 -.2039696 2.466214

item3 | 2.430809 .7012746 3.47 0.001 1.056336 3.805282

item16 | -.3235689 .3811081 -0.85 0.396 -1.070527 .4233892

item21 | 3.906353 1.074676 3.63 0.000 1.800027 6.012679

item22 | 2.142255 .9496171 2.26 0.024 .28104 4.003471

item27 | 1.084856 .5992046 1.81 0.070 -.0895636 2.259275

item28 | -.7190147 .5478725 -1.31 0.189 -1.792825 .3547957

item31 | -.4688605 .3735472 -1.26 0.209 -1.201 .2632785

item32 | 2.145554 .7148184 3.00 0.003 .7445356 3.546572

item35 | .8743323 .6092586 1.44 0.151 -.3197926 2.068457

––––––––––––––––––––––––––

Factorul socio-comportamental, 34 = f ( 7, 8, 20, 37 – 48);

Log likelihood = -50.171138 Pseudo R2 = 0.4886

––––––––––––––––––––––––––

y_determ | Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

––––-+–––––––––––––––––––––-

item7 | 1.415537 .6632233 2.13 0.033 .1156429 2.715431

item8 | .5975095 .336523 1.78 0.076 -.0620635 1.257082

item20 | 1.175142 .4282203 2.74 0.006 .3358457 2.014439

item37 | .5329617 .3948736 1.35 0.177 -.2409763 1.3069

item38 | -.6741338 .3872566 -1.74 0.082 -1.433143 .0848752

item39 | -.0943249 .3617555 -0.26 0.794 -.8033526 .6147028

item40 | .4216649 .3066231 1.38 0.169 -.1793054 1.022635

item41 | -.1857514 .3356567 -0.55 0.580 -.8436264 .4721236

item42 | .1905816 .3449758 0.55 0.581 -.4855585 .8667217

item43 | .5002937 .3157684 1.58 0.113 -.118601 1.119188

item44 | -.1000369 .3332538 -0.30 0.764 -.7532024 .5531286

item45 | .9976753 .3901427 2.56 0.011 .2330097 1.762341

item46 | -.7880863 .3577876 -2.20 0.028 -1.489337 -.0868355

item47 | .0034651 .3616411 0.01 0.992 -.7053384 .7122686

item48 | -.6443545 .3428955 -1.88 0.060 -1.316417 .0277083

––––––––––––––––––––––––––

+

Anexa 3. Chestionarul pentru evaluarea performanței auditului public intern

Dorim să menționăm că utilizarea datelor culese prin intermediul acestui chestionar are drept scop obținerea de informații pentru analizarea performanței auditului intern din unitățile de învățământ universitar și preuniversitar din România. Informațiile oferite de către Dumneavoastră au un caracter confidențial și vor fi făcute publice doar sub formă statistică, prin prelucrarea lor în cadrul tezei de doctorat „Valențe ale performanței auditului public intern”.

Vă mulțumim pentru contribuția Dumneavoastră., care reprezintă un input foarte prețios în analizarea specificului și performanței auditului intern din activitatea școlii românești.

Chestionar

Audit public intern

Vă adresăm rugămintea de a răspunde la următoarele enunțuri, care vizează activitatea de audit intern din unitățile de învățământ, apreciindu-le folosind următoarea scală:

1– Niciodată 2 – Uneori 3 – Deseori 4 – Întotdeauna

b) Informații preliminare și demografice

Denumirea organizației în care profesați ……………………………………………………………………

Funcția pe care o dețineți ………………………………………………………………………………….

Vechimea în funcție ……….ani, Sectorul în care activează organizația dumneavoastră:

Public , Privat ; Câte activități de audit intern ați realizat în ultimii cinci ani? ……….activități; Vârsta în ani împliniți ……….ani ; Sex: M , F ; Ani de școală terminați …….. ani; Vechimea în activitatea de audit ……ani;

Facultatea sau ultima școală absolvită ………………………………………………………………………

Profesia de bază ……………………………………………………………………………………………..

Vă mulțumim pentru bunăvoință!

Lista unităților de învățământ universitar care au organizat activitate de audit public intern

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Bucuresti

USAMV din Bucuresti

Universitatea din Bucuresti

UMF "Carol Davila" din Bucuresti

ASE din Bucuresti

Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti

Universitatea de Arte din Bucuresti

Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale" din Bucuresti

ANEFS Bucuresti

SNSPA din Bucuresti

Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba-Iulia

Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad

Universitatea din Bacau

Universitatea de Nord din Baia Mare

Universitatea "Transilvania" din Brasov

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

USAMV Cluj Napoca

Universitatea "Babes – Bolyai" din Cluj Napoca

UMF "Iuliu Hatieganu" din Cluj Napoca

Academia de Muzica "Gh.Dima" din Cluj Napoca

Universitatea de Arta si Design din Cluj Napoca

Universitatea "Ovidius" din Constanta

Universitatea Maritima din Constanta

Universitatea din Craiova

UMF din Craiova

Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi

USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi

Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi

UMF "Gr. T. Popa" din Iasi

Universitatea de Arte "George Enescu" din Iasi

Universitatea din Oradea

Universitatea din Petrosani

Universitatea din Pitesti

Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti

Universitatea "Eftimie Murgu" din Resita

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava

Universitatea "Valachia" din Targoviste

Universitatea "Constantin Brancusi" din Targu Jiu

Universitatea "Petru Maior" din Targu Mures

UMF Targu Mures

Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures

Universitatea "Politehnica" din Timisoara

USAMV a Banatului din Timisoara

Universitatea de Vest din Timisoara

UMF "Victor Babes"din Timisoara

***