Valea Cernei este situată în vestul Carpaților Meridionali într-un culoar tectonic, separând Munții Godeanu și Munții Cernei de Munții Vâlcanului si… [307877]

Licență

Valea Cernei este situată în vestul Carpaților Meridionali într-un culoar tectonic, separând Munții Godeanu și Munții Cernei de Munții Vâlcanului si… [307877]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1.Așezare geografică

1.1.[anonimizat], [anonimizat], Mehedinți, Gorj.

Fig.1 [anonimizat]

1.2.[anonimizat], [anonimizat].

Fig.2 Valea Cernei

1.3.Limite si vecini

Valea Cernei separă Munții Godeanu si Munții Cernei în vest de Munții Vâlcanului și Munții Mehedinți în est. Limita nordică o [anonimizat]. Valea are o lungime de peste 60 km separând doua șiruri de munți deosebite ca trăsături orografice si altitudine.

Fig.3 Limita Văii Cernei

2.Referințe bibliografice

Bibliografie:

Dr. [anonimizat]. Dragoș Bugă (coordonatori); dr .[anonimizat]. [anonimizat], dr. [anonimizat]. [anonimizat]. Ion Zăvoianu (membri), (1992), [anonimizat], (2012), Relieful rusursa de bază a turismului, [anonimizat], (1981), [anonimizat], București.

Prof. Univ. dr.Ilie Cristescu, (2001), [anonimizat], Băile Herculane.

Dr. Vasile Sencu, (1983), Plaiuri din Banat(-Caraș-Severin-), [anonimizat], București

Webografie:

http://www.scrigroup.com/

http://www.ebacalaureat.ro/c/harti-geografie/

3.Considerații geoistorice

Valea Cernei a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri datorită existenței băilor termale. În această regiune prezența omului este dovedită de numeroase descoperiri arheologice. Prezența omenească a [anonimizat] o motivație esențială în locuirea si vizitarea văii Cernei înca din cele mai vechi timpuri. [anonimizat], deși încă puține care demonstrează continuitatea vieții neîntrerupte a oamenilor pe aceste pamânturi.

[anonimizat] (101-102 e.n.), banatul a [anonimizat], [anonimizat], apeducte, bazine.

Descoperirea de monede romane din anii 93-26 î.Hr., dovedește că pe Valea Cernei și Mehadia exista o populație care se ocupa cu meșteșugurile și comerțul cu provinciile romane de la sud de Dunăre. Administratia romană avea să aducă băilor din Valea Cernei o mare înflorire și o perioadă de celibritate până la retragerea Aureliană din Dacia.

[anonimizat], de aceea probabil cea mai mare parte a [anonimizat], Hygeyei și altor divinități ale apelor. [anonimizat], [anonimizat]. Se înțelege așadar de ce mitul și cultul acestui zeu s-au răspândit atât de puternic și de repede în rândul soldaților romani fiind adoptate fără rezerve și în Valea Cernei. Numele actual al stațiunii vine de la zeul Hercules, considerat în mitologia romană drept patron al izvoarelor termale și simbol al puterii. O tradiție locală îl identifică pe Hercules cu legendarul erou Iovan Iorgovan în balada “Iovanu Iorgovanu și Sierpele” culeasă și publicată prima dată de dr. A.M.Marinescu în 1867 la Viena. Balada a fost apoi prelucrată de preotul Coriolan Buracu în 1924. Balada spune că Iovan Iorgovan avea grijă ca în “apa vie” să nu se scalde orice vietate. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, unele dintre acestea și-ar spori puterea și ar aduce mari pagube oamenilor. Balada îl situează pe Iovan Iorgovan ca având adăpostul în Grota Haiducilor de unde putea supraveghea cu usurință izvoarele termale. Valea Cernei în cea mai mare parte aparținea de comuna Mehadia de aceea și în scrierile romane sunt amintite apele de la Mehadia.Baile Herculane devine comună de abia în anul 1918.

Fig.4 Iovan Iorgovan Fig.5 Statuia lui Hercules

Fig.6 Apa de ochi Hercules

4.Potențialul turistic natural

4.1.Conditiile geologice

Formațiunile geologice sunt reprezentate de rocile metamorfice, sedimentare vechi și magmatice apartinând domeniilor getic și danubian cu un complicat raport tectonic. Munții Cernei și Munții Godeanu sunt alcatuiți în special din șisturi cristaline ale pânzei getice : mica șisturi si gnaise pe când Munții Mehedinți sunt constituiți din formațiuni cristaline și sedimentare, aparținând domeniului danubian. De-a lungul Cernei cristalinul danubian este despărțit de cristalinul getic, de o fâșie calcaroasă care se lățește spre izvorul Cernei și trece în bazinul Jiului. În vestul fâșiei calcaroase se întâlnesc gresii, argile, marne care aparțin cretacicului superior. În partea inferioară a văii Cernei, atât în Munții Cernei, cât și în Munții Mehedinți rocile calcaroase sunt dispuse sub forma de fâsii aproape paralele cu Cerna fiind intercalate cu petice de alte roci. Toate formațiunile din Valea Cernei sunt puternic cutate și faliate. Datorită diversitații litologice se constată deosebiri foarte mari între formațiunile de relief dezvoltate pe formațiuni cristaline și cele sculptate in calcare. Diferențele din aspectul exterior al formelor generează diferite implicații funcționale cât și accesibilitatea generală a reliefului, factor important pentru diferitele posibilitați de utilizare a văii Cernei cu scopuri turistice.

Fig.7 Roci calcaroase sculptate

Fig.8 Cheile Corcoaiei

Fig.9 Creasta dublă a Geanțului Glodului

Cele mai interesante forme de relief pe Valea Cernei sunt cheile care au o răspândire largă fiind întâlnite acolo unde sunt ape permanente sau temporale ce străbat calcare. Chei grandioase și sălbatice sunt cele ale Sterminosului, Cernisoarei, Țăsnei, Pecinișcăi etc.

Fig.10 Cheile Țăsnei

În apropierea orașului Băile Herculane sunt două cascade: Cascada Rosețu și Cascada Vânturătoarei.

Fig.11 Ogașul lui Petru

Fig.12 Cascada Vânturătoarea

Fig.13 Cascada Roșețu

4.2. Caracteristicile reliefului

Valea Cernei are în mare parte versanți abrupți cu o pronunțată verticalitate și cu înalțimi care ajung pe alocuri la 400-500 m. Datorită fragmentării reliefului valea are un aspect sălbatic, grandios și inconfundabil care a constituit de-a lungul timpului și până în prezent o puternică atracție generată de spectacolul formelor de relief minor. Relieful de ciuceve și geanțuri este generat de această fâsie calcaroasă ce dă o particularitate a văii Cernei. Relieful carstic reprezintă principala trăsătură a văii Cernei. De-a lungul văii acest relief este răspândit inegal, in nord formele carstice sunt mai slab reprezentate în comparație cu partea inferioară, sudică unde calcarele ocupă o suprafată mare. Ciucevele și șirul de Geanțuri au înălțimi cuprinse între 600-1600 m și se prezintă sub forma unor creste asimetrice și creează impresia unei tâșniri a calcarelor de sub pânza getică. Cheile adânci, sălbatice și scurte ca cele ale Corcoaiei compartimentează crestele calcaroase. În concluzie, se poate constata că în partea superioară a văii Cernei calcarele au extindere redusă, formele exocarstice sunt slab dezvoltate, în schimb peșterile sunt numeroase.

Fig.14 Munții Cernei-Vârful Zglivar

4.3 Condițiile climatice

Datorită așezării în latura sud-vestică a tării, Valea Cernei se găsește sub influențele climatice oceanice si mediteraneene. Orientarea generală a culmilor muntoase favorizează pătrunderea influențelor mediteraneene în interiorul masei muntoase. Influențele exercitate de poziție, deschiderea spre sud-vest creează premizele unor condiții climatice și topoclimatice aparte, evident reflectate în trăsăturile generale ale mediului, care poate fi considerată ca o nuanță bine diferențiată, specifică aceste văi. Circulația vestică are o frecvență de 45% dintr-un an , reprezentând în medie 165 de zile/an. În anotimpul rece aceasta aduce mase de aer polar, maritime, favorabile precipitațiilor sub formă de zapadă sau uneori sub formă de ploaie. În timpul verii influența oceanică determină un grad mai mare de instabilitate termică, apărând uneori aversele, însoțită de descărcări electrice. Influența ciclonilor mediteraneeni generează schimbări ale vremii preponderent în timpul sezonului rece, dar și în restul anului. Trebuie însș remarcat că influența mediteraneană generează în cea mai mare parte condițiile climatice din bazinul Cernei, pentru că transportă aer umed, care la întâlnirea cu munții dă naștere precipitațiilor orografice. Acest fenomen apare mai ales în lunile noiembrie-decembrie, atunci când cad ploi abundente. În perioada octombrie-februarie activitatea ciclonilor mediteraneeni acționează împreună cu cea a anticiclonului siberian determinând producerea ninsorilor si a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durată și intensitate redusă. Circulația tropicală determină o vreme instabilă, atât vara cât și iarna. Precipitațiile vara sunt sub formă de averse și descarcări electrice, iar iarna generează un climat mai blând cu precipitații sub formă, uneori, de ploii. Valea Cernei reprezintă o arie depresionară protejată de masive muntoase înalte, iar pe de altă parte, ca un uluc între munți, făcând parte din culoarul ce desparte longitudinal munții dintre Jiu și Dunăre. Aceasta îi conferă un regim climatic și topoclimatic cu o nuanță de adăpost, mai ales în partea superioară. Valoarea absolută a temperaturii aerului în timpul verii s-a înregistrat la Băile Herculane, 38 °C în anul 1963. Cele mai scăzute valori înregistrate au fost de -18°C la Băile Herculane în ianurie 1950. Temperatura medie multianuală este în jur de 10,5°C. În Valea Cernei în luna ianuarie, se înregistrează valori medii de -2°C pana la altitudinea de 600-700 m. Izoterma lunii iulie cu cea mai ridicată valoare este cea de 20°C și se găsește în partea cea mai joasă a bazinului, altitudinea de 100-150 m. Influența mediteraneană pare că este destul de puternică, mai ales că masele de aer umed, transportate în partea de sud-vest a țării, se canalizează de-a lungul culoarului Cernei mărind raportul de umezeală. Trebuie subliniat că, deți anotimpul cel mai ploios este vara, totusi repartitia pe luni a cantităților de apă pune în evidență un contrast în cuprinsul acestei perioade scurte. La Băile Herculane numărul lunilor secetoase și foarte secetoase este superior numărului de luni ploioase și foarte ploioase.

Tabel 1. Precipitațiile și temperaturile medii lunare

Tabel 2. Numărul mediu al zilelor senine și acoperite la Băile Herculane

Cele mai multe zile senine sunt în lunile iulie și august, iar cele mai puține în intervalul noiembrie, februarie și septembrie, aceasta fiind una din condițiile de mare importanță pentru Valea Cernei a cărei funcție turistică este într-o continuă dezvoltare.

4.4 Potențialul și caracterul rețelei hidrografice

Rețeaua hidrografică din bazinul Cernei are un aspect penat înscrisă într-un îngust bazin alungit și asimetric după modul de dispunere a afluenților râului Cerna. Bazinul Cernei are o suprafată de 555 km². Varietatea și altitudinea reliefului asigură un regim de alimentare favorabil formării și menținerii unor debite bogate. În funcție de treptele de relief afluenții sunt organizați pe generații ți anume: cei mai lungi își au originea în treapta înaltă a munțiilor în masivele Godeanu și Vlașcu. De la izvor spre vărsare versantul stâng al văii cumulează numai 14% din suprafața bazinului Cernei. Lățimea medie a versantului drept este de 4,2 km, pe când a celui stâng este de numai 2,6 km. Cerna capătă numele de acolo de unde se împreună șuvoiul eliberat de sub ciuceava Chicerii, cu apele pârâului Cernisoara a carui izvoare se află în amunte sub vârful Paltina, la altitudine de 2070 m. Cernișoara are doi afluenți importanți și anume Stârminosul și Turcineasa, iar pe dreapta primește pârâul Mâneasa care are un debit mai mare, influențat de predominare rocilor cristaline pe tot cursul lui. În avale de Izbucul Cernei, în sectorul superior al bazinului, afluenții mari se află pe dreapta, cu lungimi cuprinse între 8 și 10 km, pe când cei din stânga sunt neînsemnați atingând maxim 2 km lungime. Cei mai importanți afluenți din dreapta sunt: Cărbunele, Iovanul, Balmoșul, Naiba, Curmezișa, Olanu și Craiova. Dintre afluenții din stânga, cel mai improtant este Ogașul Vânătorului care în localitatea Cerna Sat se varsă în râul Cerna. În bazinul inferior, Cerna mai primește o seamă de afluenți mai ales din dreapta, pe când versantul stâng care este constituit din calcare, rețeaua hidrografică este foarte slab dezvoltată. Ultima porțiune cuprinsă între Belareca și Bedina este de asemenea asimetrică. Panta medie a bazinului Cernei este destul de mare (386 m/km), ceea ce explică sinuozitatea cursului principal. Bazinul Cernei este alimentat din ploi, ape freatice, zăpezi, ape subterane de adâncime. Cerna are o lungime de la izvor până la confluența cu Belareca de aproximativ 60 km. Cele mai mari debite s-au înregistrat la Pecinișca în anul 1940, debite catastrofale de 430 m³. Pentru satisfacerea nevoilor crescânde de energie electrică, apa potabilă și apa industrială s-a amenajat un sistem hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana care a adus modificări majore în bazinele celor 3 râuri. Construirea barajului de pe Cerna a adus la modificări substanțiale ale mediului, dar a adus și un potențial turistic. În Valea Cernei sunt cunoscute 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înșirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Pe langă acestea, în ultimele decenii s-au executat 9 foraje hidrogeologice obținându-se un spor improtant de debit ale apelor termominerale. Rezerva actuală de pe termominerala de care dispune stațiunea Băile Herculane este de peste 4000 m³ în 24 de ore, care oferă prin proprietățile sale fizico-chimice, posibilități variate de cură balneară.

Fig.15 Lacul antropic 7 Izvoare

Fig.16 Barajul de pe râul Cerna

Fig.17 Izvoarele Cernei

4.5 Învelișul biotic

4.5.1 Vegetatia

Condițiile fizico-geografice în care se situează Valea Cernei, diversitatea accentuată a reliefului și a climei determină o mare varietate a biotopilor, generând existența unei faune și flore dintre cele mai bogate și interesante de pe teritoriul României. În Valea Cernei predomină vegetația forestieră,reprezentată prin paduri de fag si de quercinee.

Împreună cu fagul comun (Fagus silvatica) apare și fagul de Crimeea (Fagus taurica) precum și alte specii de arbori ca: teiul argintiu (Tilia tomentosa), mojdrean (Fraxinu ornus), cărpinița (Carpinus Orientalis), alunul (Corilus colurna), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), stejarul pufos (Quercus pubescens). Unele dintre speciile sudice participă chiar la constituirea de asociații cu caracter submediteranean cum ar fi: cenozonele de liliac și cărpinița, și asociații de gasteropode balcanice. Abundența speciilor mediteraneene este mai mare în jumatatea inferioară a văii Cernei. Trasaturile specifice ale diferitilor biotopi au determinat existența a numeroase rarități endemistice floristice și faunistice. Deosebirea accentuată a bazinului văii Cernei determină aspecte de vegetație cu totul deosebite. Se disting două etaje de vegetație și anume: etajul alpin și cel nemoral sau de pădure. Etajul alpin începe la altitudinea de 1500 m până la vârfurile cele mai înalte, deosebindu-se două sub-etaje de vegetație. Componentele principale ale pajiștilor sunt: Festuca picta, F. Versicolor, (iarba vantului), Agrosticus rupestris și Juncus trifidus (rugina). Tufărișurile subalpine sunt specii de arbuști ca jneapanul (Pinus montana), ienuparul (Juniperus nana) și afinul (Vacciniu myrtilius).

Pădure de foioase

Fig.19 Păduri de foioase

Fig. 20 Liliac sălbatic

Fig.21 Afin

Fig.22 Jneapăn Cățărat pe cele mai solitare stânci, pinul negru (Pinus nigra) se întalnește la nord de localitatea Pecinișca până spre confluența Cernei cu Valea Olanului. De remarcat este apariția acestor exemplare de pin negru pe stancării numai în treimea superioară a versantului, fapt explicat prin condițiile de expoziție favorabilă și mai ales prin ariditatea constantă a acestor zone. Alături de pinul negru mai cresc numeroase specii ca: cărpinița (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygni), sorbutul (Sorbus cretica ). În cursul inferior al Cernei pajiștile au fost transformate în terenuri de cultură sau în frumoase livezi.

Fig.23 Pinul negru de banat

Fig.24 Pinul Negru

4.5.2 Fauna

Valea Cernei reprezintă limita nordică a arialului de răspândire a multor specii de origine mediteraneană. Dintre mamiferele mari ursul (Ursus arctos) apare mai ales în amonte de Baile Herculane, efectivul de urși din Valea Cernei se ridică la cateva zeci de exemplare.

Fig.25 Ursul

Cerbul (Cervux elaphus) este întâlnit foarte rar în padurile din partea superioară a văii la fel ca si caprele negre, care le întâlnim la înălțimi mari.

Fig.26 Cerbul

Mistrețul (Sus scofa) este și el prezent foarte frecvent, găsind hrana din abundența în pădurile de fag și stejar. Râsul (Felix Lynx) este o apariție rară la fel ca și lupul (Canis lupus), care datorită măsurilor de combatere luate, sunt tot mai puțini.

Fig.27 Mistrețul

Fig.28 Râsul

În Valea Cernei mai pot fi întâlnite mamifere cum ar fi: vulpea (Vulpus vulpes), jderul (Martes martes), bursucul (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris), vidra (Lutra lutra), veverița (Scuires scuire vulgaris) ș.a. Păsările sunt reprezentate de răpitoare ca uliul păsărar (Accipter nisus), uliul găinilor (Asio otus) și mai rar zăganul. Mai amintim păsari comune precum: codobatura de munte, cucul, ciocănitoarea neagră, bufnița, cucuveaua, gaia. Reptilele sunt bine reprezentate mai ales de specii de șopârle cum ar fi: gușterul (Locerna viridis), șopârla cenușie (Locerta agilis), șopârla de ziduri (Locerta muralis), șopârla de munte (Locerta vivipera). Dintre elementele faunistice de origine mediteraneană amintim vipera cu corn (Vipera ammodytes). Condițiile naturale ale văii Cernei permit existența mai multor zone piscicole dominate de cea a salmoanidelor. Păstrăvul (Salma ttruta fario) trăiește în regiunea izvoarelor și a cursului superior, iar lipanul, mreana și cleanul în cursul inferior. Insectele sunt reprezentate de numeroase specii. În Parcul natural Domogled se află 50% din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul țării noastre. În numeroasele peșteri sunt prezente insecte troglobionte și troglofite.

Fig.29 Păstrăvul

4.5 Forme de ocrotire și conservare a mediului

România are 13 parcuri naționale pline de priveliști uluitoare. Parcul Național Domogled-Valea Cernei se întinde peste trei județe: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj și include părți din Munții Cernei, Godeanu, Vâlcan și Medinți. Acest parc este cel mai mare parc național din țară, cu peșteri unice, vârfuri calcaroase, izvoare termominerale, lacuri de acumulare montane, pajiști subalpine și mai mult de 100 de specii de plante și animale, printre care multe rare. Aici se găsesc mai mult de 30 de trasee montane, păduri de fag, goluri alpine cu jnepeniș și canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant. Suprafața parcului este de 61.211 ha și se întinde peste bazinul râului Cerna, până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și peste masivul Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng.

A fost înființat în anul 1990, având administrație proprie începând cu anul 2003. Deține 11 rezervații naturale (Coronini – Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna – Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna), arii naturale protejate al căror scop este “protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.”

În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 Parcul național Domogled-Valea Cernei se împarte în 4 zone:

zona cu protecție strictă cu o suprafață de 498 ha;

zona de protecție integrală cu o suprafață de 21.812 ha;

zona de conservare durabilă cu o suprafață de 38.334 ha;

zona de dezvoltare durabilă cu o suprafață de 732 ha.

Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere printre care întâlnim ursul, lupul cenușiu, râsul, vidra de râu și liliacul cu aripi. Râurile parcului au șase specii de pești: porcușorul de vad, zglăvoaca, dunărița, avatul, mreana vânătă și chișcarul, precum și 22 specii de nevertebrate. Dintre speciile de păsări ale parcului, multe dintre ele protejate, se numără ciocănitoarea cu spate alb, acvila de munte, porumbelul de scorbură si șoimul călător. Speciile de ierburi și flori sunt dintre cele mai diverse. Aici găsim papucul doamnei, talpa-ursului, căpșuniță, sânziana roșie și garofița albă de stânci. În vecinătatea parcului se află numeroase atracții turistice și monumente istorice precum: siturile arheologice de la Zăvoi, de la Voislova și situl arheologic de la Băile Herculane, ansamblurile Mănăstirii Tismana și schitului Cioclovina de Jos. Mori și biserici de lemn se alătură peisajelor unice din această zonă.

Accesul în Parcul Național Domogled-Valea Cernei se poate face dinspre Drobeta Turnu Severin, Orșova, Timișoara, Caransebeș, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroșani, Lupeni.

În interiorul parcului întâlnim localitate Cerna Sat, câteva cătune iar la margine, orașul Băile Herculane care, în fapt, nu este inclus în suprafața parcului, dar este înconjurat în procent de 95% de suprafața acestuia.

Fig.30 Parcul natural Domogled Valea Cernei

Fig.31 Vârful lui Șerban Fig.32 Floarea de Colț

Fig.33 Leptidea Morsei

5. Potențialul turistic antropic

5.1. Caracteristice geodemografice

Valea Cernei este locuită din cele mai vechi timpuri. Principalii factori care au favorizat condițiile naturale cu rol de apărare, poziția la intersecția unor drumuri importante și resusele naturale. Orașul Băile Herculane, situat la altitudinea de 160-170 m sub versantul abrupt al Masivului Domogled, pe malul Cernei. S-a remarcat încă din antichitate când este atestat în anul 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votivă din băi: ,, Zeilor și divinității apelor ,Ulpiu Secundius, Marius Valens, Pomponius, trimiși ca delegați romani întorcîndu-se nevătămți au ridicat în drept de recunoștință.

Dacă avem în vedere că romanii au ocupat actualul teritoriu al Banatului, după primul război daco-roman, este posibil ca ei să fi găsit pe teritoriul băilor anumite amenajări ale izvoarelor termale: construcții ușoare din lemn., făcute de o populație care era cunoscută penru comerțul și meșteșugurile cu provinciile romane de la sud de Dunăre.

Stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane este situată în partea de sud-est a județului Caraș-Severin, pe valea Cernei, în aval de baraj. A fost atestată documentar în anul 153 și se află pe aceeași paralelă cu Nice. Aerul repirat aici are proprietățile aerului ionizat la 1000m. Stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane are prin amplasare un avantaj comparativ fiind, din punct de vedere cultural, localizată într-o zonă de confluență multiculturală bănățeană, oltenească și transilvăneană, iar din punct de vedere geografic, în apropierea graniței cu Serbia, la circa 2 ore distanță de la aeroportul internațional Traian Vuia, și la circa 30 minute de Orșova, punctul de acces dinspre Dunăre.

Băile Herculane reprezintă un pol local de atracție datorită activitățiilor din turism. Densitatea populației este de 75-100 loc/km². Spre valea Cernei densitatea populției scade drastic, sub 10 loc/km².Pentru dezvoltarea și pentru menținerea activităților specifice, mișcarea cu mijloace de transport este din ce în ce mai mare.

5.1.1 Numarul populatiei

Evoluția populației orașului Băile Herculane înregistrată la recensămintele din anii 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 reflectă cu fidelitate evoluția și dezvoltarea economică a localității. După creșterea puternică și constantă de după cel de-al doilea război mondial, cea mai mare populație se înregistrează în anul 1992 (6340 de persoane), corespunzând cu perioada de maximă dezvoltare economică și turistică a stațiunii.

Fig.34 Evoluția populației orașului Băile Herculane

La recensamântul din 2002 populația orașului Băile Herculane era de 6.019 persoane, dintre care 2.882 bărbați (reprezentând 47,9 %) și 3.137 femei (52,1%), grupată în 621 de gospodării, Conform cu ultimele date disponibile, înregistrate în fișa localității, la 1 ianuarie 2011 se consemnează scăderea a populației sub numărul de 5000 de locuitori. Evoluția populației stabile în perioada 2006-2011, conform cu fișa localității 2006-2011 evidențiază următoarea situație:

Tabel 3. Evolutia populației orașului Băile Herculane

Bilanțul demografic natural

După anul 1992 populația orașului Băile Herculane a scăzut în fiecare an cu peste 100 de locuitori. Aceasta tendință a fost generată de mai mulți factori cum ar fi bilanțul natural negativ, natalitatea fiind mai mică decât mortalitatea deși, speranța de viață a crescut până în 2017 la 70 de ani media bărbați și 74 de ani media femei. Față de anul 2006 se constată o scădere constantă a numărului de persoane, de la 6222 la 6019 persoane în anul 2002, respectiv 6094 în 2007 și 5008 în 2011 și o ușoară tendință de îmbătrânire. Bilanțul natural negativ a fost cauzat si de prăbușirea infrastructurii economice care a dus la o scădere masivă a numărului locurilor de munca, orașul devenind neatractiv pentru tineri care au început să migreze spre orasele mari din imprejurimi.

Fig.35. Bilanțul natural

5.1.3 Bilanț demografic migratoriu

Tabel 4. Bilanț demografic migratoriu

Analizând tabelul 4 se constată că deși s-au stabilit în Băile Herculane peste 500 de persoane, plecările din localitate au depășit 800 de locuitori și deci bilanțul migratoriu ajungând la -300 locuitori. În afara granițelor au plecat în jur de 20 de persoane și au imigrat în Herculane 5 persoane.

5.1.4 Bilanțul demografic general

Populația orasului Baile Herculane numără 6450 de locuitori în anul 1992 și a ajuns astăzi la peste 4500 de locuitori. Aceasta scădere a populației s-a datorat bilanțurilor demografice naturale și bilanțurilor migratorii negative. Pe lângă cele două bilanțuri factorul economic a avut un rol important în scaderea populației, nivelul de trai scăzând din ce în ce mai mult, datorită lipsei locurilor de muncă. În ultima perioadă se constată o redresare și o oarecare stabilitate economica, acest lucru probabil va duce la o stabilizare a numarului de locuitori.

Fg.36 Bilanț demografic general

5.1.5 Structura populației

5.1.5.1 Structura etnica

Pe lângă romani pe Valea Cernei mai conviețuiesc în bună colaborare și înțelegere și alte etnii.

Tabel 5. Structura Etnică

Aceștia își manifestă credința religioasă cum doresc fără niciun fel de represalii existând o mare toleranță religioasă și etnică din partea populației majoritare. De-a lungul istoriei nu au existat conflicte interetnice sau confesionale, populația văii Cernei trăind într-o deplină armonie. Spațiul Văii Cernei se caracterizează prin multiculturalitate, datorită existenței încă din evul mediu a numeroaselor etnii, care au învățat să convețuiască și să se tolereze chiar dacă uneori minoritarii (maghiarii, nemții) au condus regiunea. A existat o transhumanță a românilor din Țara Românească în Imperiul Austro-Ungar atât într-un sens cât și în celălalt. Dovada acestor mișcări migratorii a populației o constituie toponimele și hidronimele întâlnite atât în Valea Cernei cât și dincolo de Munții Mehedinți. Minoritarii sârbi au ajuns în această regiune datorită dominației otomane din Voivodina, fugind din cauza represiunilor. Etnicii maghiari si germani au ajuns în Valea Cernei în timpul dominației Austro-Ungare aducând o puternică influență culturală și organizatorică care a influențat în mod pozitiv evoluția populației în această regiune. Majoritatea clădirilor turistice din centrul orașului Băile Herculane au fost construite în perioada dominației Austro-Ungare (sec.XIX).

5.1.5.2 Structura confesională

Tabel 6. Structura confesională

Biserica Parohială din Băile Herculane are hramul “Schimbarea la Față“ și s-a zidit în anul 1864, sub păstorirea preotului Vasile Popovici. În orașul Băile Herculane se mai află o Capelă Romano-Catolică care a fost construită între anii 1836-1838, după revoluția din 1989 s-a mai construit o casă de rugăciune Baptistă și una penticostală. Pe teritoriul orașului Băile Herculane există două cimitire interconfesionale; problemele si divergențele interreligioase sunt rezolvate în spirit frățesc.

Legat de viața spirituală nu putem trece cu vederea numărul mare de cruci amplasate în diferite locuri ca urmare a unor evenimente religioase, istorice sau politice. Dintre acestea amintim Crucea Albă aflată deasupra orașului Băile Herculane, in Muntele Domogled. Această cruce a fost ridicată în cinstea unui ofițer din regimentul geralului erou Ion Dragalina care a aflat în recunoastere și-a pierdut viața căzând în prăpastie de pe un pod construit din lemn. Biserica parohială din Băile Herculane se bucură de o largă apreciere din partea credincioșilor locali, cât și a celor sosiți la tratament, astfel că în duminici și sărbători, ea este arhiplină.

Fig.37 Structura etnică

5.1.5.3 Structura economică

Fig.38 Structura economică a populației

Figura 38 ne arată că Valea Cernei are activitați predominante de servicii în detrimentul celorlalte ramuri. O mică parte din populație lucrează în agricultură mai ales în amonte de orașul Băile Herculane ocupându-se în special cu creșterea animalelor și apicultura. În orașul Băile Herculane sunt 3 bănci și anume: BCR, BRD și CEC în care lucrează aproximativ 20 de locuitori. În apratul administrativ lucrează peste 50 de locuitori, iar în educație 20 de locuitori. Șomajul în Valea Cernei este destul de ridicat mai ales în sezonul rece când majoritatea spațiilor turistice se închid din lipsă de turiști. Principala problemă a zonei o constituie acest fapt care generează o migrație a populației tinere spre orașele mari în care există locuri de muncă. Sperăm ca în viitor regiunea dezvoltându-și infrastructura și promovându-se prin toate mijloacele, mai agresiv, să reușească prelungirea sezonului turistic prin atragerea echipelor sportive cât și a categoriilor de turiști de vârsta a 3-a.

5.2 Morfostructra așezărilor

5.2.1. Forma vetrelor

În Valea Cernei putem identifica trei așezări umane și anume:

Un cătun Ineleț

Un sat Cerna Sat

Un oraș Băile Herculane

Cătunul Ineleț are o formă neregulată compusă dintr-un număr mic de case.

Cerna Sat are o formă liniară de-a lungul Văii Cernei într-o mică depresiune.

Orașul Băile Herculane a apărut ca oraș în epoca modernă având o formă liniară de o parte și de alta a Cernei.

Fig.39 Scărița de la Ineleț

Fig.40 Cătunul Ineleț

5.2.2. Structura vetrelor

Cătunul are un număr de 47 de locuitori, forma satului este neregulată cu o structură risipită pe o platformă de eroziune, activitatea economică reprezintă agricultura și în special creșterea animalelor.

Cerna Sat are vatra bine definită și conturată clar față de moșia satului, este un sat compact cu clădirile lipite unele de altele.Ocupația locuitorilor fiind creșterea animalelor și prelucrarea lemnului.

Băile Herculane are o structură simplă liniară.

Fig.41 Cerna Sat

5.2.3. Textura vetrelor

Cătunul Ineleț are o textură neregulată pe când Cerna Sat are o textură liniară.

Orașul Băile Herculane are o textură liniară cu două străzi paralele dispuse de o parte și de alta a Cernei pe o lungime de peste 4 km.

Fig.42 Orașul Băile Herculane

5.3 Oferta turistică

5.3.1. Principalele obiective turistice

Stațiunile turistice indiferent de poziția geografică și mărimea lor în cadrul teritoriului național, au anumite funcții:

Stațiunile climaterice care sunt profilate pentru asigurarea unui cadru adecvat, pentru odihnă de lungă durată, prin valorificarea tuturor factorilor naturali ale bioclimatului (altitudine, peisaj, vegetație), cu efecte pozitive asupra organismului, oferind condiții de întărire a capacitații de muncă și reconfortare.Aceste stațiuni sunt amplasate de regulă în zona montană (Băile Herculane).

Stațiunile balneare se ocupă în special de turismul curativ, de îngrijire a sănătații, fiind răspândite în Carpați,Subcarpa ați, câmpii și chiar zona litorală.Aceste stațiuni dispun de factori naturali terapeutici (ape minerale, termale, nămoluri, ape sărate, etc.) care sunt protejați și expluatați pe baza normelor de specialitate, beneficiind de construcții, dotări și amenajări adecvate activității balneare.Rolul stațiunilor este de a vindeca, ameliora sau preveni anumite boli (Băile Felix, Buziaș, Târgu Ocna, Băile Herculane, etc.).

Staținile cu funcții complexe, balneoclimaterice sunt cele mai importante deoarece au specializări multiple și un grad de dezvoltare deosebit, cu dotări și servicii complexe și numeroase capacități de cazare (Sovata, Băile Tușnad, Băile Herculane, Borsec, etc,).Stațiunile pentru practicarea sporturilor de iarnă apar cu prioritate în zonele montane ce dispun de condiții climatice favorabile și cu un strat de zăpadă persistent precum și o pantă corespunzătoare.Se practică în special sporturi de iarnă (Predeal, Poiana Brașov, Sinaia, etc.).

5.3.1.1. Obiectivele turistice naturale

Factorii naturali de care dispune Valea Cernei :

Ape minerale cu temperaturi de peste 25 °C care au calități în cura externă, ele constituind prin utilizare un factor curativ.Ape termo-gazoase cu temperaturi de peste 25°C în tratare diferitelor boli.

Izvoare cloro-sodice care sunt folosite în tratarea bolilor reumatice.

Ionizare negativă care este folosită în tratarea anxietații și stresului

Clima cu o puternică influență mediteraneană

Diversitatea vegetației și faunei aflată sub protecția parcului național Domogled Valea Cernei

Relieful minor din Munții Cernei și Mehedinți

Relieful Carstic dezvoltat pe calcar mai ales în Munții Mehedinți. Cele mai interesante forme de relief sunt cheile (Cheile Țăsnei), cascadele (Cascada Roșețu), peșterile (Grota Haiducilor), lapiezuri, doline, poli, avenuri. Ciucevele și Geanțurile creează impresia unei țâșniri a calcarelor de sub pânza getică, ciucevele ne apar ca o creastă asimetrică dispusă longitudinal și detașată de culmile formate de șisturile cristaline prelungite din Munții Godeanu și Vâlcan. Geanțurile reprezintă un spectacol dat de natură generând atractivitate turistică. Dolinele au o frecvență foarte redusă, ele se pot întâni numai în Poiana Scocului situată la obârșia Cernișoarei. Lacul Raței se află într-o dolină cu fundul impermeabilizat. Cele mai sălbatice chei sunt Cheile Sturului, Cernișoarei și Râmnuței. Cheile Corcoaiei, tăiate de Cerna în Geanțul cu același nume situat la nord de Cerna Sat. Ele au o lungime de 100 m, iar pe unele porțiuni lățimea nu depășește 5 m. Peșterile sunt cele mai răspândite forme endocarstice, prezența lor fiind semnalată cu deosebire în ciuceve. Până în prezent au fost studiate 31 de peșteri ce totalizează 200 m lungime. Cu excepția pesterii din Cheile Cernișoare și a peșterii din Valea Turcinesii, care sunt active, toate celelalte sunt peșteri fosile pentru că sunt slab concreționate și greu accesibile, niciuna nu prezintă interes turistic.

În cadrul formațiunilor vegetale din parcul Domogled se găsesc numeroase specii de animale și de plante de o foarte mare valoare stiințifică, unele dintre ele unice în țară și chiar în lume. Dintre plante amintim Garofița Domogledului, Ciuboțica Cucului Bănățeană, Candeluța, Scorușul ce cresc pe versanții calcaroși. De remarcat sunt și marile rarități floristice: Nemțișorul, Albăstrița ,Brândușa, Stânjenelul, Măzărichea Balcanică și Pinul de Banat.

Fauna păstrează și ea un caracter original și eterogen, aici întâlnindu-se numeroase elemente central europene, balcanice și pontice. Menționăm în primul rând relictele preglaciare circummediteraneene : Cenonympha leande și Hipparchia statilinus (Lepidoptera), endemisele Bucculatrix mehiadiensis și raritațile : Lemonia balcanica, Apatele orientalis galvani, specii de origine sudică, care au aici limita nordică a arealului lor.

Izvoarele termale clorosodice, bicarbonate sau calcice cu temperaturi cuprinse între 38-56°C. În orașul Băile Herculane sunt peste 13 izvoare cu ape termale, care generează potențial turistic. Cele mai cunoscute izvoare de apă rece din Valea Cernei sunt : Izvorul Împărătesei Sisi și Izvorul lui Muuc situate în Munții Cernei. Sauna naturală din adâncul muntelui, un tunel lung de 150-200 m imediat după Hotelul Roman.

Constituie obiective turistice naturale și cele 13 trasee omologate care brăzdează Munții Cernei și Mehedinți.

În parcul central din Băile Herculane se află arborele mamut (Wellington Gigantea), originar din California.

Fig.43 Arborele Mamut

5.3.1.2 Obiectivele turistice antropice

Obiectivele turistice antropice reprezintă un factor important în aprecierea pontențialului turistic al Văii Cernei. Obiectivele antropice se pot clasifica în :

Obiective turistice preistorice. Urme de locuire umană din paleolitic în Grota Haiducilor.

Obiective istorice din timpul dominației romane :

Băile imperiale romane Tabula votivă, anul 153 î.Hr.

Băile imperiale romane, Hotel Roman

Construcții din timpul Imperiului Austriac, care poartă amprenta stilului baroc, fiind construite de grănicerii bănățeni.

Gara CFR din orașul Băile Herculane a fost inaugurată la 20 mai 1978, fiind concepută ca și sală de dans.

Clădirile din centrul vechi : Pavilioanele Ferdinand, Hotelul, Apolo, Dacia, Decebal și Traian.

Fig.45 Centrul vechi Băile Herculane sec. XX

Fig.46 Centrul vechi Băile Herculane astăzi

Statuia lui Hercules a fost confecționată din fier de tun și a fost un cadou din partea ducelui Karls, care reprezintă pe erou cu pielea leului din Nemeea pe umeri și a fost ațezată în centrul stațiunii în anul 1847.

Fig.47 Statuia lui Hercules

Hotelul Decebal și Hotelul Traian în trecut sub numele Franz Iosef (Decebal) și respectiv Rudolf (Traian), au fost construite între anii 1861-1869. Aceste construcții se păstrează și astăzi, efectuându-se consolodări, dar care durează de foarte mult timp, ducând la degradarea clădirilor.

Fig.48 Pavilion Decebal

Uzina electrică se află în imediata vecinătate a podului de peste Cerna în amonte de Hotelul roman de astăzi, fiind construită în anul 1893.

Fig.49 Uzina de apă Băile Herculane sec. XX

Muzeul Nicolae Cena deschis în anul 1924 .

Fig.50 Muzeul Nicolae Cena

Hotelul Cerna construit în anul 1936 după planul arhitectului Ioan Precup, costurile fiind achitate de comunitatea de avere.

Fig.51 Hotelul Cerna

În timpul celui de-al doile război mondial , stațiunea nu a suferit prea mari daune astfel că băile se dezvoltă în continuare.După război stațiunea este deschisă permanent, se forează noi izvoare și se mărește debitul celor vechi. Noile construcții ridicate sunt : Hotelul Hercules (1968), Hotelul Roman (1975), Hotelul Diana (1977), Hotelul Afrodita (1979), Hotelul Dacia (1982) și Hotelul Minerva (1985).

Lacurile antropice : Iovanu și 7 Izvoare care au fost construite cu scop hidroenergetic și pentru a alimenta orașul cu apă potabilă. Lacul Iovanu este situat la 60 de km de stațiunea Băile Herculane la confluența râului Cerna cu râul Iovanu, având o suprafață de 292 de ha. Nu este amenajat în scopuri turistice, dar constituie o atracție turistică, datorită cadrului natural de o frumusețe aparte.

Fig.53 Lacul Valea lui Iovan

Lacul 7 izvoare se află situat la 5 km de stațiunea Băile Herculane în amonte de ștrandul termal 7 izvoare. Este un lac hidroenergetic, dar și principala sursă de apă potabilă a orașului Băile Herculane. Amenajările turistice sunt reprezentate de un motel și un teren de tenis. Lacul are un regim strict de folosire doarece se află pe teritoriul parcului natural Domogled Valea Cernei. Constituie o atracție turistică deoarece este situat într-un peisaj mirific.

5.3.2 Obiceiuri, tradiții și meșteșuguri populare

Situată la intersecția căilor de comunicare dintre Banat și Oltenia, dintre nordul și sudul Dunării, această vatră folclorică se constituie într-un fel de: “Triplex confiniun”, asupra căreia savantul George Vâlsan a atras atenția încă din anul 1911. Turistul poate întâlni obiecte unice în tehnica populară: mori de apă cu ciutură, văieregi, cazane de țuică, râșnițe.

Fig.55 Moara Dracului, Cheile Țăsnei

Populația din Valea Cernei, a moștenit, de-a lungul secolelor, o bogată cultură materială și spirituală, agonisind experiențe și deprinderi în toate domeniile de activitate. Principalele meșteșuguri din culoarul Valea Cernei sunt sumănăritul, țesutul, confecționare costumului popular cu vestitele „cotrențe” și ciupag la costumul femeiesc. Torsul și “scărmănatul“ lânii, obținerea varului nestins, prelucrarea lemnului, dogărit, fierar-potcovar etc.

Portul –aspectul vestimentației s-a cristalizat din timpuri străvechi, trăsătura general a culturii bănățene, este moștenirea unei puternice romanități, parte integrantă din cultura spațiului carpato-dunărean cu prezența unor elemente de cultură oriental bizantină. La aceasta se adaugă interferența puternică a influenței etnografice ale Olteniei.

Elementele de morfologie ce compun costumul bărbătesc din Valea Cernei sunt: cămașă lungă, laibărul, izmenele, prașchie, obelele, opinci și căciulă. Costumul femeiesc conține: cârpă, ciupag, laibăr, poale, brașir, cotrențe, opreg cu ciucuri sau scucic, ciorapi de lână și opinci.

Fig.56 Costum popular bărbătesc Fig.57 Costum popular femeiesc

Fig.58 Costume populare cu “cipcă “

În Valea Cernei întâlnim tradiții și obiceiuri care s-au păstrat de-a lungul anilor cum ar fi:

Măsuratul oilor

Areții-despărțitul oilor

Nedea de la Pecinișca –la Sf. Gheorghe

Zilele orașului Băile Herculane-8 septembrie, Sf. Marie mică

Festivalul Pinul Negru de Banat-28 mai

Festivalul Internațional de Folclor-2-9 iulie

Festivalul Rachiei-octombrie

Festivalul Internațional de Literatură Mihai Eminescu-13 ianuarie

Deși este o zonă în care are o pondere foarte mare populația urbană, tradițiile încă se mai păstrează. Identitatea națională este bine definită, iar obiceiurile ancestrale încă se respectă. Astfel, în zona văii Cernei , este respectată sărbătoarea cunoscută sub numele de Rugă sau Nedeie (Negeie). Ruga bănățeană este o serbare care în trecut se întindea pe durata a trei zile în care se primeau invitați și se ieșea „la joc“; echivalează ca importanță cu Crăciunul sau Paștele. Sărbătoarea se ține și în orașe, unde, pe lângă formațiile de muzică tradițională, din păcate, mai sunt aduse și trupe dance. Rugile au loc în fiecare an la data hramului bisericii, fiind un bun prilej de reunire a fiilor satului plecați în țară sau în străinătate.

Fig.59 Festivalul Internațional de folclor Băile Herculane

5.3.3 Structuri de cazare

Înainte de 1990, Valea Cernei dispunea de 3328 de locuri de cazare, care erau distribuite astfel:

1710 locuri de cazare în hoteluri (Hotel Dacia, Diana, Roman, Afrodita, Minerva, Hercules, Cerna și UGSR);

1618 locuri de cazare în vile și pavilioane (Pavilionul Decebal, Traian, Ferdinand, Apolo, 1 mai);

În sezonul cald existau și 148 de locuri în camping ( Camping Plopii fără Soț și Sera de flori);

În prezent funcționează doar pavilioanele Ferdinand și 1 mai, celelalte fiind în renovare de mai mulți ani. Dintre hoteluri mai funcționează astăzi: Hotelul Roman, Diana, Afrodita, Dacia, celelalte au intrat într-un proces de redecorare. Structurile de cazare din trecut aveau următoarele funcții:

Balneară;

Recreere;

Turism de circulație și drumeție;

Cantonament sportiv;

Recuperare pentru persoanele de vârsta a 3-a;

După 1990 datorită conducerii dezastroase a societății comerciale Hercules, Valea Cernei a cuoscut o perioadă de regres, numeroase pavilioane au ajuns în paragină, generând efecte economice dezastruase asupra populației din Valea Cernei.

Beneficind de o reclamă negativă la nivel național în mass media și alte surse, stațiunea Băile Herculane a început să decadă, numărul turiștilor fiind din ce în ce mai mic. După aderearea României la U.E, pe Valea Cernei și inclusiv în stațiunea Baile Herculane au apărut multe pensiuni care au fost ridicate prin fonduri europene. Acest lucru a dus la renașterea stațiunii, spațiile de cazare existente pot fi comparate cu cele din restul Europei, iar personalul ce le deservește este pe an ce trece mai pregătit, ducând la creșterea numărului de turiști din regiunea Valea Cernei. Ce nu reușește încă să atragă Valea Cernei, reprezintă echipele sportive care în trecut reprezentau turiștii din sezonul rece, lipsa acestora generând în sezonul rece un șomaj ridicat care afectează în special populația tânără și nu numai. Vom încerca să prezentăm cele mai noi și mai moderne pensiuni care au apărut în ultimii ani:

Fig.60 Pensiunea Noblesse-40 locuri cazare

Fig.61 Pensiunea Select-15 locuri cazare

Fig.62 Casa Maria-42 locuri cazare

Fig.63 Hotel Trandafirul Galben-60 locuri cazare

Fig.64 Pensiunea Dumbrava-25 locuri cazare

Fig.65 Hotel Minerva și Afrodita-700 locuri cazare

5.3.4 Agrementul turistic

Agrementul turistic reprezintă ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferite de unitați, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de buna dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie si o amintire favorabilă. Amenajare teritoriului văii Cernei percepe asigurarea unor utilizări raționale, adecvate a spațiului, modelarea localităților și activităților umane în corcondanță cu specificul fiecărei zone. Între turist și zonele turistice se creează relații, care îmbracă un caracter economic, dar și afectiv, psihologic și social. Oferta turistică de agrement explică motivația actului turistic având drept țel satisfacerea doleanțelor turistului oferind o gamă cât mai largă de posibilități de a-și petrece timpul liber. Amenajările țin cont de toate vârstele și de toate preferințele încercând să fidelizeze turiștii care vizitează Valea Cernei. Activitățile la care pot participa turiști în Valea Cernei sunt:

Aerobic-Sală de sport Alexandru Biță

Alpinism-Muntele Domogled

Speologie-Peștera lui Șerban, Grota Haiducilor

Rafting-Râul Cerna

Înot-bazine, ștranduri și pișcine

Centru de recuperare medicală-balneofizioterapie-Toate hotelurile

Drumeții-Parcul național Domogled

Excursii-Valea Cernei și împrejurimi

Croaziere pe Dunăre

Tiroliană-7 izvoare

Festivaluri și nedei (rugi)

Pescuit-Râul Cerna, Belareca

Sporturi acvatice-Lacul 7 izvoare, Iovan

Studii botanice, istorice- Parcul natural Domogled, Muzeull Nicolae Cena

Studii etnografice-Localitățile din jurul Văii Cernei

Fitness-Toate hotelurile

5.4 Infrastructura de transport

Valea Cernei este traversată de D.N 67 D care face legătura dintre Băile Herculane-Baia de Aramă-Târgu Jiu. La 1 km distanță de stațiune trece drumul european E70 (D.N 6) care face legătura dintre Valea Cernei și orașele mari din vestul și din sudul țării, Timișoara-190 km; Drobeta Turnul-Severin-50 km. Tot la 1 km distanță de stațiune este amplasată gara Băile Herculane în care se poate ajunge cu microbuze și autobuze din 30 în 30 de minute. Gara este situată pe magistrala 900 București-Craiova-Timișoara. În interiorul stațiunii deplasarea este asigurată și de peste 20 de taximetre. Valea Cernei este situată la mai puțin de 200 de km de aeroportul din Timișoara. Din păcate aeroportul național de la Caransebeș a fost închis. Valea Cernei este accesibilă și pe calea fluvială a Dunării fie dinspre vest: Viena-Budapesta-Belgrad-Orșova, fie dinspre est: Sulina-Galați-Drobeta Turnu Severin-Orșova.

Fig.66 Dunărea-Orșova

6. Metode, mijloace și forme de valorificare și promovare a potențialului turistic

Muntele este recunoscut din cele mai vechi timpuri drept o destinație preferată pentru odihnă, drumeție, refacere, aventură sau sport datorită complexității potențialului turistic natural și cultural istoric ce poate fi valorificat pe parcursul întregului an calendaristic, dar în special în sezonul de vară ți cel de iarnă.

Turismul de sănătate din stațiunile balneare este considerat ca fiind unul dintre punctele forte ale României turistice. Turismul de tratament, practicat încă din antichitate, este o formă specifică a turismului care a cunoscut o mare dezvoltare, în deosebi în ultimele decenii, odată cu cresterea numărului de boli profesionale și a stresului vieții moderne. Aceste două mari avantaje a văii Cernei precum și o promovare mai agresivă a ofertei turistice ar duce după părerea noastră la o creștere substanțială a fluxului turistic în Valea Cernei.

Pentru a valorifica și a promova eficient Valea Cernei trebuie să se țină cont de următoarele elemente:

Determinarea principalelor resurse turistice ale zonei Herculane-Cerna de la izvoare până la vărsare. Evaluare științifică a întregii zone cu privire la regiunile de ape termale, a proprietăților lor curative, a gradului de ionizare a aerului, a fondului peisagistic și a celui cultural.

Întocmirea unei schițe prospective de valorificare a potențialului turistic zonal, sistematizare localităților și conservarea satelor folclorice, trasarea unor circuite turistice în perspectivă.

Elaborarea prognozei dezvoltării turistice balneare, pe etape, produse turistice, volum al serviciilor, rentabilitate.

Corelarea planuului de dezvoltare a turismului cu cel economic, cu lucrările de dezvoltare infrastructurii: căi de comunicație terestre, fluviale, aeriene, platforme pentru elicoptere, în așa fel încât să asigure introducerea în circuitul turistic a obiectivelor care satisfac condițiile unei activități turistice.

Adaptarea prognozei și planului zonal la dezvoltarea turismului în funcție de programul tehnic pe plan european în așa fel, încât să se poată efectua schimbările din mers, impuse de apariția a noi procedee de tratament, a noi mijloace de comunicare, a noi condiții favorizante sau bariere în dezvoltarea activității turistice.

Perfecționarea managementului turistic în toate hotelurile și pensiunile din Valea Cernei.

Inițierea unor campanii de amabilitate “Prin toate mijloacele de comunicare în masă “.

Formarea de cadre cu profiluri noi, cu aptitudini de cercetare, cu spirit de inițiativă și responsabilitate față de patrimonial turistic al văii Cernei.

Promovare potențialului turistic și a produsului turistic se poate face prin:

Modernizare și dezvoltarea bazei materiale în toate spațiile de cazare;

Diversificare și amplificarea produsului turistic pornind de la concepția de mâine, anticipată astăzi;

Păstrarea specificului românesc în bucătăria văii Cernei;

Ridicarea calității serviciilor pentru a putea primii turiști din alte zone ale lumii;

Crearea unei broșuri cu toate obiectivele turistice;

Promovarea văii Cernei online prin crearea unor site-uri care să descrie succind sau în detaliu obiectivele istorice culturale și geografice a văii Cernei;

Promovare în mass media a celor două legende Hercules și Iovan Iorgovan pentru a atrage turiști foarte tineri;

Crearea unui top online a celor mai frumoase zece obiective turistice a văii Cernei;

Promovarea în mass media și online a efectului aerului ionizat negativ asupra stresului contemporan;

Tipărirea unei broșuri cu principalele personalități care au vizita Valea Cernei și impresiile acestora;

Modernizarea și promovare prin orice mijloc a tutuor traseelor turistice din Parcul național Domogled Valea Cernei;

Organizare de comunicate științifice, istorice, culturale, religioase, sportive, care să focalizeze regiunea;

Educare tinerilor în școlile din regiune cu scopul de promova aspectele pozitive ale văii Cernei în detrimentul celor negative;

Promovarea prin prezentări PowerPoint a elevilor prin diferite concursuri a frumuseților văii Cernei;

Crearea și promovarea unui muzeu roman Mehadia-Herculane cu copii sau originale ale relicvelor istorice ce au fost ridicate în aceste locuri;

Prezentare în site-ul localitățiilor din Valea Cernei a principalelor obiective turistice, structuri de cazare, amenajări de agrement;

Atragerea de fonduri europene pentru conservarea mediului și pentru păstrarea identității etnografice și folclorice cu specific românesc;

Crearea unei rețele turistice cu localitățile ce înconjară Valea Cernei încercând impulsionarea dezvoltării agroturismului;

Principala problemă a stațiunii Băile Herculane o constituie centrul vechi, care dacă ar fi renovat ar readuce stațiunea la o cotă turistică ridicată;

7. Analiza SWOT a fenomenului turistic din Valea Cernei

8. Strategia de dezvoltare a turismului

România are o veche tradiție balneară, având peste 160 de stațiuni și localități balneoclimaterice, care au un potențial ridicat în a asigura tratarea a multor maladii cunoscute. Ca și majoritatea stațiunilor balneoclimaterice Băile Herculane este situată în pitoreasca Valea Cernii, beneficiind în felul acesta de combinarea tratamentului cu petrecerea plăcută a timpului.

Pe lângă factorii curativi naturali stațiunea dispune de multe proceduri fizioterapeutice, prin amenajarea și dotarea locațiilor turistice cu aparatură modernă.

Dintre precedurile de succes ce credem noi că vor revitaliza această formă de turism amintim:

Amenajarea de laboratoare, cabinete speciale pentru tratamente naturiste, tradiționale specifice românești;

Construirea de bazine cu ape termale sub forma unor complexe de odihnă și relaxare;

Amenajarea de trasee turistice pentru întreținerea condiției fizice;

Modernizarea modalităților de captare a factorilor naturali de cură;

Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela al conștientizării la nivelul piețelor internaționale că Valea Cernei este o destinație balneoclimaterică de prestigiu în Europa;

Urmare a creșterii longevității, această formă de turism se va dezvolta considerabil având ca obiect nu numai tratamentul balnear propriu-zis, ci și tratamentele și curele balneo-climaterice profilactice, care vor fi aplicate persoanelor active de vârstă medie și peste medie;

Strategia promovării turismului cultural în Valea Cernii cuprinde:

Extinderea ofertei pentru turismul de afaceri și reuniuni;

Evaluarea calitativă și cantitativă a obiectivelor de patrimoniu național și local;

Promovarea unor circuite turistice tematice care să pună în valoare aceste obiective;

Promovarea unor acțiuni care să valorifice principalele manifestări culturale și tradiționale din Valea Cernei;

Turismul cultural are impact asupra altor domenii de activitate: social-economic, cultural și politic, iar reușita programelor turistice culturale depinde de profesionalismul touroperatorilor și de un marketing segmentat și specializat.

Turismul rural și agroturismul oferă posibilitatea cunoașterii directe a tradițiilor, ospitatlitatea locuitorilor și gastronomia regiunii fiind un avantaj turistic. Dezvoltarea turismului rural reprezintă o modalitate de completare a ofertei turistice prin valorificare spațiului rural, a tradițiilor culturale, a datinilor străbune, a odihnei în natură. Schimbarea turismului balnear va obliga companiile balneare să realizeze investiții în modernizarea hotelurilor, a bazelor de tratament și a zonelor de agrement.

Metode, mijloace și forme de valorificare si promovare a potențialului turistic

Noțiunea de metodă

Cuvântul metodă provine din grecescul methodos (odos-cale, drum; metha-spre, catre), ceea ce înseamnă cale de urmat în scopul atingerii unui obiectiv sau un mod de căutare, de cercetare și aflare a adevărului. Metoda include o suită de procedee. Procedeul reprezintă o tehnică mai limitată de acțiune sau o componentă a metodei. Deci metoda poate fi definită și ca un ansablu organizat de procedee

Funcțiile metodelor

Cele mai importante funții cu caracter general pot fi :

Funcția cognitivă

Funcția instrumentală

Funcția normativă

Funcția motivațională

Funcția formativ-educativă

Unele metode pot avea un caracter polifuncțional.

Clasificarea metodelor de instruire și autoinstruire ce se pot utiliza în predarea geografiei :

Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor

Ex : povestirea, descrierea, conversația, explicația, problematizarea,

Acestea fiind metode de comunicare orală.

Metode de comunicare scrisă (lucrul cu manualul)

Ex : lectura explicativă, lectura independentă

Metode de explorare și descoperire

Ex : observarea, efectuarea de experimente, examinarea unor date statistice, studiu de caz, demonstrații cu ajutorul graficelor sau imaginilor, demonstrații cu ajutorul modelelor, instruirea programată.

Metode bazate pe acțiuni

Ex : exerciții, lucrări practice, jocuri didactice, instruirea asistată de calculator, algoritmizarea, analiza structurală.

Metodele de instruire și autoinstruire pot fi clasificate și în funcție de rolul elevului în activitatea deinstruire :

Metode cu rol pasiv : povestirea, descrierea, explicația, prelegerea, etc.

Metode cu rol semiactiv : conversația catehetică, observare, dezbaterea, problematizare, etc.

Metode cu rol activ : asaltul de idei, jocul didactic, instruire asistată pe calculator, referatul, investigarea, dezbaterea, etc.

Metodele de instruire și autoinstruire trebuie să respecte anumite cerințe ale comunicării :

Stabilirea distanței optime ce asigură vizualizarea tuturor elevilor, a materialelor prezentate, percepția sunetelor.

Vocea, gestica, viteza vorbirii și stilul de exprimare trebuie să respecte anumite cerințe.

Scopul cercetării :

Tema lucrării este aparent simplă, însă alegerea noastră a avut în vedere complexitatea ei, ca parte integrantă a formării personalitații elevilor cu provocările și abordările ei actuale

Pornind de la aceste considerente am încercat experimental modul și efectele pe care le are metodica predării mijloacelor de însușire a potențialului turistic și valorificarea acestuia în Valea Cernei, cu convingerea că valorile turistice regionale și locale vor fi asimilate printr-o abordare interactivă a învățării. Noi am încercat o diversificare a metodelor de predare, învățare, evaluare și crearea unei viziuni comunicativ pragmatică a studierii și valorificării potențialului turistic din Valea Cernei.

Scopul cercetării îl constituie stabilirea reperelor metodologice de crestere a rolului predării interactive a turismului a Văii Cernei pentru dezvoltarea competențelor generale, sociale și civice ale elevilor de gimnaziu

Ipoteza cercetării :

Dacă utilizăm un program de intervenție formativă bazat pe strategii interactive și o abordare constructivistă a învățării de către elevi a potențialului turistic al Văii Cernei, atunci se îmbunătățesc semnificativ cunoștințele de geografie regională și crește calitatea dezvoltării intelectuale ducând la formarea unor personalități informate vizavi de geografia locală.

Ne-am propus ca obiectiv să utilizăm diverse strategii interactive în abordarea integrată a problemelor de geografie locală și regională având ca suport manuale alternative, lecturi suplimentare atât din opere de specialitate cât și din sursele IT pentru a contribui la structurarea unei cunoașteri corecte și eficiente de către elevii din gimnaziu a temei abordate.

Studiul temei este influențat de variabile independente pe care le-am stabilit, iar cele dependente au ținut de modificările pe care acestea le produc asupra dezvoltării motricității generale a comportamentului într-un mediu educațional motivant, a proceselor cognitive neobservabile.

Lotul experimental :

A cuprins un număr de 76 de elevi de gimnaziu, din care 38 au reprezentat grupul de control (Școala gimnazială Cornea), iar alți 38 au constituit grupul experimental (Școala gimnazială Cuptoare).

Eșantionul de conținut :

Într-un proces coerent al centrări demersurilor educaționale pe elev, noul curricul scoate în evidenșă relația biunivocă conținut-metodă și pune un accent deosebit pe rolul profesorului în procesul de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale elevilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice, în care elevii și profesorul se află într-o interacțiune și acomodare reciprocă, subtilă și continuă. Programa recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea geografiei să pună accent pe :

Construcția progresivă a competențelor;

Flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat;

Coerență și abordări inter/transdisciplinare;

Deoarece în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenței de comunicare activitățile de învățare asociate au vizat :

Participarea la interacțiuni în care să dovedească înțelegerea fenomenelor geografice zonale;

Ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (radio, tv, internet, voicemail, etc.) și în contexte diverse;

Înțelegerea semnificației globale a unui text geografic;

Identificare noțiunilor geografice noi în textul ascultat sau citit și clarificarea sensului acestora prin apelare la dicționar gegrafic sau dirijat de profesor;

Toleranță față de opiniile, argumentele și contraargumentele partenerilor de comunicare, dar și de spiritul critic;

Utilizare și explicarea semnificației unor grafice sau tabele în diferite contexte;

Folosirea corectă într-un context dat a termenilor geografici;

Exprimarea de opinii și justificarea acestora în funcție de context;

Activități de rezolvare a unor sarcini în grup;

Participarea la discuții de confruntare a opinilor;

În perspectiva unui demers educaționa centrat pe competențe, am utilizat cu preponderență evaluarea continuă, formativă. În procesul de evaluare (inițială, continuă, sumativă) am pus accent pe următoarele accente :

Corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;

Valorizare rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;

Utilizarea unor metode variate de comunicare,a feedback-ului privind performanțele elevilor;

Recunoașterea la nivelul evaluării a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte nonformale sau informale;

Instrumente de cercetare :

Modalitățile fundamentale ale investigației faptelor au fost observația și experimentul; Aceste două operații nu se pot ierarhiza după importanță nici dupa vreo succesiune univocă, fiind complementare și intervenind alternativ în procesul real al cunoașterii. Drept instrumente de cercetare am folosit următoarele :

Testul de evaluare inițială;

Proiecte didactice experimentale;

Teste de evaluare continuă finală;

Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor;

Studiul de caz;

Autoevaluare;

Portofoliul (instrument evaluativ diagnostic și prognostic);

Instrumentele de cercetare folosite au fost adecvate etapelor cercetării și metodelor folosite, în funcție de caracterul diagnostic, prognostic sau evaluativ al acestora.

Metodele tradiționale de evaluare au fost imbinate cu cele alternative pentru a obține informații bogate și diverse care să poată fi preluate și prelucrate cu ușurință în vederea confirmării sau infirmării ipotezei cercetării.

Experimentul propriu-zis :

În demersul nostru am urmărit mai întâi sa evidențiem nivelul comunicării interpersonale în cadrul colectivelor de elevi din fiecare clasă, pentru a cunoaște datele de la care pornim, aplicând claselor un test sociometric pentru evaluare coeziunii grupului (Anexa nr.1), dar și observarea directă a fiecărui copil vizând următoarele aspecte :

Măsurarea atracțiilor inclusiv a așteptărilor :

Dacă ai reprezenta clasa ta la un concurs sportiv, cu care dintre colegii tăi ai dori să fi în echipă? (numește 3 colegi);

Dacă unul dintre colegii tăi ar fi invitat la ziua unui prieten și ar fi rugat să vină cu 3 colegi de clasă, care dintre ei crezi că te-ar alege?

Lotul nostru are un număr de 38 de elevi, fiecare subiect al cercetării noastre purtând câte un cod : TABELUL SUBIECȚILOR TESTAȚI

Tabel 7. Tabelul subiecților testați

Pe baza matricei sociometrice și a sociogramei prezentate mai sus am costatat următoarele : Clasa a V-a, Clasa a VI-a

Liderul informal este subiectul nr. 9, care înregistrează cel mai mare punctaj pozitiv, către el îndreptându-se cel mai mare număr de alegeri (este ales de 11 elevi, din totalul de 11) .

Din sociograma colectivă a alegerilor, subiecții cu nr. 5 și 6 joacă și ei un rol improtant, situându-se printre preferații grupului, dar aceștia au și respingeri : 2, 1.

În topul cu cele mai puține atracții se află subiecții cu nr. 1, 2 și 4;

Punctaje negative se remarcă la 3 elevi cu diverse probleme, majoritatea de natură afectivă dintre care 1 băiat și 2 fete;

Clasa a VII-a :

Liderul informal a fost subiectul nr. 20 care a înregistrat cel mai mare punctaj în cadrul tabelului de scoruri (13), către el îndreptându-se cel mai mare număr de alegeri (este ales de 13 elevi din totalul de 13);

Din sociograma colectivă a alegerilor, la subiectul-lider se mai adaugă nr. 15, 18, 22, și 24 care devin și ei preferații grupului cu câte 11 atracții;

Subiectul lider are și rezultate foarte bune la învățătură;

În topul subiecților cu mai puține atracții sunt cei cu nr. 16, 17 și 21, rezultatele lor la învățătură și disciplină sunt satisfăcătoare;

Colectivul clasei este format din 5 fete și 8 băieți;

Cei 3 elevi din topul cu cele mai puține atracții se confruntă cu diverse probleme, majoritatea de natură afectivă;

Clasa a VIII-a :

Liderul informal este subiectul cu nr. 25, care a înregistrat cele mai multe atracții fiind ales de 14 elevi, din totalul de 14;

Din sociograma colectivă a atracțiilor, subiecții cu nr. 31 și 33 devin și ei lideri preferați ai grupului, deși aceștia au fost aleși de 13 elevi;

Subiectul-lider are și rezultate foarte bune; la fel și subiecții nr. 31 și 33;

În topul „neatractivității” se află subiectul cu nr. 38, care nu a fost ales decât de 5 elevi; la fel ca și în cazul subiecțiilor cu nr. 26 și 30;

Colectivul clasei este format din 8 fete și 6 băieți;

Cei 3 elevi cu 5 atracții au probleme afective generate de lipsa unui părinte.

Se poate remarca faptul că la clasele terminale de gimnaziu colectivul clasei de elevi este mult mai închegat, fiind obișnuit să lucreze în grupuri, de aceea se manifestă un număr destul de mare de atracții. Sociograma ne ajută să stabilim liderii viitoarelor grupe în studierea cu metode interactive a Văii Cernei.

În demersul nostru am urmărit să evidențiem și nivelul cunoștințelor legate de Valea Cernei, pentru a cunoaște datele de la care pornim, aplicând lotului experimental probe de evaluare inițială (Fig.68). Rezultatele obținute au fost centralizate în grafice cu medii.

Uneori a fost nevoie de itemi sau probe suplimentare pentru a măsura cu obiectivitate nivelul cunoștințelor elevilor despre geografia locală și regională (Valea Cernei).

Fig.68 Evaluare inițială

Concluziile testului inițial au avut un rol diagnostic pentru a scoate în evidență cunoștințele geografice legate de Valea Cernei atât specific vârstei cât și fiecărei clase, constituind punct de plecare pentru intervenția personalizată specifică educației incluzive. Analizând rezultatele lotului experimental, concluziile sunt următoarele :

Toti elevii lotului experimental au competențe în identificarea Văii Cernei;

5 % dintre elevi nu cunosc tipurile de roci și geneza Văii Cernei;

13 % dintre elevi au cunoștințe slabe despre obiectivele istorice din Valea Cernei;

21 % dintre elevi nu pot promova turistic Valea Cernei;

42 % dintre elevi nu au un limbaj geografic;

52 % dintre elevi nu au competențe corespunzătoare pentru a identifica cele mai importante obiective turistice naturale;

Important este că majoritatea elevilor manifestă interes pentru cunoașterea Văii Cernei 95 %;

Majoritatea elevilor remarcă frumusețea peisajelor și importanța curativă a apelor termale 94 %;

Fiecare elev a devenit un studiu de caz mai ales că toți provin din familii din mediul rural. Consemnările din fișele individuale au fost făcute la activitățile desfășurate în școală, dar și la cele din afara ei. Centralizarea informațiilor a condus la concluzia că în locul experimental există 2 elevi care au nevoie de plan de intervenție personalizată din cauza unui blocaj al acestora în comunicarea cu adulții. Familiile elevilor din lotul experimental au fost anunțate de acest experiment având în vedere rolul lor în demersul nostru didactic.

Metoda chestionarului, folosită în momentrul inițierii cercetării, a fost aplicată părinților elevilor (fiind cunoscută contribuția mediului familial la dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor, în stimularea gustului lor pentru lectură geografică) și a vizat următoarele aspecte :

Tabel 8. Chestionar nr. 1

Chestionarul a fost distribuit părinților sau persoanelor în grija cărora se aflau elevii, identificarea prin semnătura fiind facultativă. Astfel, am făcut următoarele constatări de care am ținut seamă ulterior :

Pe toți îi preocupă cunoștințele geografice ale copilului;

60 % au dorit ca copii lor să studieze mai mult Valea Cernei;

70 % din părinți spun că nu au timp de discuții cu copii;

40 % din părinți îndeamnă copiii să citească;

80 % din părinți ar dori să promoveze împreună cu copii Valea Cernei;

90 % din părinți nu au promovat prin niciun mijloc Valea Cernei;

Se poate observa interesul părinților pentru dezvoltare cunoștințelor de geografie locală și regională. Din discuțiile individuale și de grup, purtate cu elevii din lotul experimental și cu părinții acestora, am remarcat că Valea Cernei este cunoscută și îndrăgită de către toți interlocutorii, datorită activitățiilor școlare și extrașcolare efectuate de-a lungul timpului deoarece Valea Cernei oferă oportunități multiple atât pentru copii cât și pentru adulți.

Etapa formativ-ameliorativă

Pornind de la ipoteza că folosirea unui program de intervenție formativă bazat pe strategii interactive este benefică pentru elevi, am încercat să evidențiem gradul de influență a abordării interactive a învățări potențialului turistic și valorificarea acestuia în Valea Cernei, în dezvoltarea integrată a competențelor geografice ale elevilor din gimnaziu.

Ne-am propus ca obiectiv să utilizăm frecvent diverse metode și procedeee active de învățare, atât în cadrul activităților școlare cât și în cele extrașcolare, oferind elevilor cât mai multe modele și structuri ale acestora. Intervenția noastră formativ-ameliorativă în cadrul activităților desfășurate cu elevii din lotul experimental, a constatat în următoarele aspecte :

Crearea unui mediu educațional prietenos, motivant incluziv;

Utilizarea strategiilor de învățare tradiționale cu cele alternative, în care interrelaționare este foarte importantă;

Folosirea strategiilor interactive de învățare în studiul geografic al Văii Cernei;

Intervenția personalizată;

Implicarea familiei în demersurile didactice;

Cunoscând aceste date am elaborat un calendar al desfășurării experimentului :

Tabel 9. Chestionar nr. 2

Crearea unui mediu educațional prietenos, motivant, incluziv a fost primul demers al experimentrului nostru.

Sala de clasă care a încurajat învățarea activă și gândirea critică a avut următoarele caracteristici :

Climatul învățării a fost responsabilitatea comună a profesorului și a elevilor, adică au participat împreună la stabilirea regulilor clasei;

Profesorul a modelat gândirea elevilor și i-a sprijinit pe elevi, împărtășindu-le propira strategie de a gândi, adică profesorul a demonstrat cum gândește critic o persoană, dar nu a impus propriile idei ca pe adevăruri absolute și a promovat diversitatea de opinii;elevii au discutat împreună, au aflat ideile colegilor, dar și modul fiecăruia de a gândi;

În sala de clasă a fost o atmosferă deschisă, de investigare, adică profesorul și copiii au utilizat întrebări cu nivel de dificultate ridicat, în timp ce au analizat problemele și au luat decizii; elevii și-au asumat în activitățți roluri diferite, aceste roluri s-au schimbat pe măsură ce s-au exersat diferite moduri de a gândi : adunarea de informații, organizarea de informații procesarea lor, formularea predicțiilor și a concluziilor. Profesorul a demonstrat elevilor cum să îndeplinească sarcina în clasă și a sprijinit fiecare copil în îndeplinirea sarcinii, prin sfaturi corective;

Fiecare elev a fost sprijinit exact cât este necesar, de exemplu : Profesorul a urmărit ce a învățat fiecare elev, cum gândește fiecare elev, cum investighează și cum comunică el pe perioada întregii activități. Elevii au fost învățați cum să-și aprecieze și cum să-și imbunătățească propria învățare. Profesorul a acordat fiecărui elev sprijinul necesar, în funcție de nevoile individuale a oferit din ce în ce mai multă independență pe măsură ce elevii au demonstrat ca sunt pregătiți pentru asta. Este un mediu de învățare sigur din punct de vedere emoțional, în care copiii se simt liberi în a încerca rezolvarea de noi sarcini de lucru în care nereușitele pot conduce spre reușite.

Aranjarea spațiului sălii de clasă a ajutat elevii să lucreze impreună și să comunice unul cu altul – de exemplu : aranjarea spațiului, a mobilierului- a trebuit să evidențieze ideea că doar elevii sunt importanți, că ceea ce au de comunicat este interesant și de aceea ei trebuie să împărtășească idei; pentru aceasta, modul de aranjare a mobilierului și a aparaturii electronice a trebuit să-i sprijine în a comunica și a lucra impreună.

Prima etapă pe care ar trebui să o parcurgem ar fi aceea de a-i face pe copii să se cunoască foarte bine, să accepte diferențele dintre ei și să comunice eficient.

Funcțiile grupului educațional constituit sunt următoarele : integrarea socială, securitatea, reglementarea relațiilor intraindividuale. Aceste aspecte au avut un rol deosebit în desfășurarea demersului didactic mai ales că am manifestat interesul de a folosi metode active, învățarea în cooperarea având un rol important.

Exercițiile de spargere a ghieții folosite la activitate au contribuit din plin la cunoașterea particularităților individuale și de grup, la sporirea motivației pentru învățare :

Jocuri de (inter) cunoaștere :

-Cine sunt eu?

Eu sunt … și-mi place …

Colegii de care imi pasă cel mai mult sunt …

Colegii pe care îi admir cel mai mult sunt …

Îmi doresc să …………………………………………….

Mi-ar plăcea să devin ………………………………..

Jocurile de cunoaștere :

Spune numele! –exercițiu folosit la început de an școlar pentru familiarizarea cu prenumele colegilor. Fiecare copil își spune prenumele și rostește toate prenumele ce s-au spus până ce s-a ajns la el;

Vânătoarea de comori –găsiți pe cineva care ……….-

-știe o glumă și poate să ne o spună;

-știe să deseneze și poate să demonstreze;

-are pisică sau câine și poate să o/îl descrie etc. ;

Exercițiile de înviorare, de exercitare a funcției de securitate în grup;

-dacă ar fi un râu ar fi;

-dacă ar fi o floare, ar fi;

-dacă ar fi un leu, ar fi, etc. ;

Aceste exerciții de (inter) cunoaștere au avut rolul de spargere a ghieții, care îi face pe copii să se simtă mai în largul lor și să înceapă activitatea într-o notă pozitivă.

Chiar după prima activitate de spargere a ghieții s-a observat că a sporit motivăția de a participa la comunicare a 75 % dintre membrii lotului experimental.

În sistemul tradițional învățarea este centrată pe cadru didactic nu pe elev. Acesta trebuia să-și însușească informații și cuoștințe pe care, de cele mai multe ori, nu le folosește în viitor. Se simțea nevoia de schimbare în abordarea învătării. Această schimbare este vizată de învățarea interactivă, constructivistă, următoarea variabilă a experimentrului nostru.

O societate modernă trebuie să-și propună valorizarea potențialului fiecăruia dintre participanții la actul didactic, deoarece nici profesorii și nici elevii nu sunt identici.

O cerință didactică importantă în procesul receptării informațiilor geografice este preocuparea permanentă pentru realizarea contactului direct al elevilor cu formele de relief, știut fiind faptul ca o imagine valorează mai mult de 100 de cuvinte. Elevii din acest experiment au conștientizat ce înseamna biblioteca, cartea și studiul în teren.

Înainte de a trece la prezentarea detaliată a metodelor și mijloacelor, dorim să precizăm faptul că elevul trebuie să fie motivat să participe la activitate pe tot parcursul ei. Acest fapt trebuie să stea în atenția fiecărui profesor. El este acela care trebuie să găsească metoda sau procedeul care să corespundă particularităților de vârstă și individuale ale elevilor.

METODA MOZAIC

SCOP: asigură cooperarea și înțelegerea așezarii geografice a văii Cernei și îi implică pe elevi în propria lor educație.

AȘEZAREA GEOGRAFICA A VĂII CERNEI

Constituirea grupurilor cooperative: Veți lucra în grupuri de câte patru. Numărați până la patru. Fiecare elev primește un numar de la 1 la 4. Veți primi un text despre Așezarea geografică a văii Cernei și până la sfarșitul orei fiecare dintre voi va trebui să înțeleaga și să cunoască acest conținut. Toți cei cu numărul 1 veți primi prima parte (Poziția geografică), cei cu numărul 2 partea a doua (Localizare geografică), cei cu numărul 3 partea a treia (Limitele si vecinii), cei cu numărul 4 partea a patra (Considerații geoistorice).

Activitatea în grupele de experți: Toți elevii cu același număr vor forma un grup nou în care vor studia împreună textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esențiale, vor gândi modalități eficiente de prezentare a conținutului. Fiecare elev va deveni expert în subiectul discutat în grupul de experți. Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea conținutului pregătit, celorlalți membri ai conținutului cooperativ. Au la dispoziție 10 minute pentru activitatea în grupurile de experti. Dacă grupurile de experți se împotmolesc, profesorul trebuie să intervină pentru a asigura înțelegerea corectă a subiectului.

Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine în grupul cooperativ din care provine și prezintă celorlalți conținutul studiat. Fiecare elev poate adresa întrebări expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adresează întrebări colegilor pentru a se asigura că textul a fost înțeles și învățat.

Evaluarea individuală a elevilor:

Elevii pot fi evaluați prin:

Teste

Răspunsuri orale la întrebări

Prezentare a materialului predat de către colegi

Desenarea individuală a unor scheme sau hărți

Intrebări-problemă:

-De ce așezarea geografică influențează densitatea populației?

-Cum va explicați legătura dintre apele termale și evoluția așezărilor de pe Valea Cernei?

-Explicați de ce Valea Cernei a fost cunoscută după cucerirea romană?

EXCURSIA ȘI DRUMEȚIA

SCOP: Cunoașterea mediului, a florei și faunei, a solului și subsolului și a formelor de relief major și minor din Parcul natural Domogled Valea Cernei.

Rezervația Domogled Valea Cernei

Una din metodele de instruire și educație folosită tot mai mult de profesori este “Excursia si Drumetia”. Aceasta este prilej de cunoastere a mediului geografic, garantează însușirea cunostințelor pe baza de observațiiși permite evaluarea cunostințelor în orizontul local.

Excursia oferă prilej elevilor de a colecta material didactic pentru colecțiile școlii sau pentru lucrările de laborator. În excursie, se deschide larg posibilitatea realizării unei educații conștiente a disciplinei, se întarește spiritul de prietenie, inițiativa și independența. Excursiile desfășurându-se aproape întodeauna în natură, în aer curat, unde organismul se miscă liber, constituie prilej de întărire a organismului și menținerea sănătoasă a acestuia. Trebuie reținut că aceast mijloc contribuie la educarea și dezvoltarea simțului estetic, la cultivarea interesului și dragostea pentru natură și inspiră la cercetare. În studiul geografiei, excursiile organizate pot fi grupate din mai multe puncte de vedere:

După locul unde se efectuează

După specificul temei de studiat

După durată

Dupa scopul didactic

Dupa metodica excursiei

Succesul unei excursii depinde pregătirea acesteia și este obligatoriu să cuprindă urmatoarele etape:

Pregătirea, este etapa în care elevii sub îndrumarea profesorilor își aleg obiectivul, scopul și durata excursiei, stabilesc itinerarul ce trebuie parcurs, fixează tematica si grupurile de elevi care se vor ocupa cu observarea și recoltarea anumitor roci, plante, tip de sol, insecte, precizează echipamentul și materialele necesare.

Desfășurarea: excursia trebuie să respecte strict graficul, ritmul de deplasare, pregătirile, timpul rezervat observării și colectării de eșantioane. În afara regulilor generale valabile în orice excursie elevii trebuie să respecte indicațiile:

-să urmărească cu atenție explicațiile profesorului;

-să noteze permanent în caietul personal observațiile proprii legate de formele de relief, fauna și flora parcului Domogled;

-sa protejeze plantele si animalele rare;

Finalizarea: întorși din excursie elevii își continuă activitatea pregătind colecțiile strânse și sintetizând informațiile culese din Parcul natural Domogled. Evaluarea vizează prelucrarea informațiilor și a diferitelor materiale colectate, după care se procedează la elaborarea de referate/comunicări ce vor fi prezentate în ședințele cercului de geografie sau pot fi folosite în explicarea unor conținuturi din lecțiile de geografie. În timpul unei activităti turistice școlare elevul îndeplinește rolul de turist, pentru că se deplasează în afara domiciliului său, în scopul recreeri pe plan spiritual, pentru cunoasterea unor fapte noi și a refacerii psiho-fizice, iar profesorul are rolul de ghid, pentru că el conduce și îndrumă elevii pe parcursul activității.

METODA CUBULUI

SCOP: explorarea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul în 6 pași: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

Potețialul turistic antropic și natural în Valea Cernei

1.Sarcină de lucru: Fiecare aveți câte un cub. Timp de 10 minute completați în caiete ceea ce se cere pe fiecare față a cubului.

2.Activitate în perechi: Citiți partenerului ce ați scris pe prima față, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut si de ce anume. Dacă partenerul de discuție nu a înțeles, va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutați în acest mod ideile scrise pe cele șase fețe ale cubului.

3.Activitatea frontală: Împărțiți tabla în șase coloane, câte una pentru fiecare față a cubului. Câte un reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe fețele cubului.

Descrie!-obiectiv turistic natural;

Compară!-obiectivele turistice naturale cu cele antropice;

Asociază!-obiectivele turistice naturale montane cu cele din zona de câmpie;

Analizează!-repartiția obiectivelor turistice antropice în Valea Cernei;

Aplică!-rolul obiectivelor turistice în dezvoltarea turismului;

Argumentează!-importanța obiectivelor turistice antropice și naturale în creșterea atractivității regiunii văii Cernei;

Fig.69 Statuia lui Hercules Fig.70 Grota Haiducilor

DIAGRAMA OS DE PEȘTE

SCOP: identificare principalelor cauze care contribuie la apariția formelor de relief.

Formarea si caracteristicile reliefului în Valea Cernei

Identificarea problemei (efectului)

-trebuie formulată în termeni clari –Formarea reliefului si caracteristicile văii Cernei;

-trebuie agreată de toți membri grupului;

Problema devine “capul peștelui”

-se desenează coloana vertebrală;

Stabilirea cauzelor principale ale problemei

-prin brainstorming –agenți interni, externi, forme rezultate;

Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peștelui prin săgeți

Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeți

Se repetă pașii 5 & 6 în funcție de nivelul de aprofundare urmărit

-de obicei pe 4 sau 5 niveluri;

Analizarea și evaluarea cauzelor si subcauzelor

-se poate face apel la instrumente statistice, analitice si grafice;

Adoptarea de decizii

Fig. 71 Sfinxul Banatean Fig. 72 Relief carstic

Fig.73 Diagrama Os de Pește

METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

OBIECTIV: cunoașterea evoluției populației Văii Cernei prin stimularea creativității, prin interpretarea de roluri.

Caracteristicile geodemografice in Valea Cernei

In anul 1884, Băile Herculane devine comuna de sine stătătoare, în anii precedenți a fost afiliată comunei Mehadia. În 1890 populația comunei era de 452 de locuitori, scăzând până în 1918 la 437 de locuitori. După revoluția din 1989 populația orasului era de peste 6500 de locuitori. Astăzi populația este de peste 4500 locuitori.

Tabel 10. Evoluția populației orațului Băile Herculane

Pălăria Albă-informează

Sarcină de lucru: Prezentați în mod obiectiv cauzele care au dus la scăderea populației după anul 1990 în orațul Băile Herculane.

Pălăria Rosie-spune ce simte

Sarcină de lucru: Prezentați ce simt locuitorii orașului vizavi de îmbătrânirea și scăderea populației.

Pălăria Neagră-identifică greșelile

Sarcină de lucru: Prezentați aspectele negative și dezavantajele scăderii și imbătrânirii populației.

Pălăria Galbenă-aduce beneficii creative

Sarcină de lucru: Prezentați aspectele pozitive și avantajele creșterii populației regiunii între anii 1918-1990.

Pălăria Verde-generează ideile noi

Sarcină de lucru: Propuneți alternative de soluționare a opriri scăderii populației în Valea Cernei.

Pălăria Albastră-clarifică

Sarcină de lucru: Ce ar trebui să facă autoritățile pentru ca bilanțul demografic general să devina pozitiv.

DEZBATEREA DUPĂ PROCEDEUL PHILIPS 66

OBIECTIV: Cunoașterea tipului de climă din Valea Cernei precum și influențele climatice care creează în această regiune un tip de climat aparte față de restul României.

Profesorul împarte clasa în 6 grupe, fiecare grupă având un lider. Fiecărei grupe i se distribuie diferite sarcini:

Grupa 1 va confecționa săgeți albastre;

Grupa 2 va confecționa săgeți galbene;

Grupa 3 va lipi săgețile pe o hartă fizicogeografică a României, indicând influențele climatice vestice și tropicale;

Grupa 4 va menționa câteva concluzii legate de influențele climatice și tipul de climă al văii Cernei;

Grupa 5 va încerca să explice în mai multe idei influențele climatice asupra faunei și florei regiunii;

Grupa 6 va încerca să completeze celelalte 5 grupe cu informații noi din diferite surse;

Vânturile locale și influențele climatice se pot studia atât în clasa a V-a în capitolul „Circulația atmonsferică” cât si în clasa a VIII-a “Clima României „.

În studiul climei observarea problematizarea și folosirea modelelor ajută la înțelegerea fenomenelor și proceselor care influențeazaă clima văii Cernei. Observarea presupune o urmărire atentă și sistematică a unor fenomene cu scopul de a sesiza aspectele vizibile, relevante. Desenul schematic care explică brizele montane noapte-zi din Valea Cernei pot fi demonstrații figurale prin utilizarea a două planșe care să permită vizualizarea mișcării aerului. Întrebări probleme care pot fi puse de către profesori ar putea fi:

De ce Valea Cernei se află sub influență oceanică și tropicală?

De ce iernile sunt mai bânde în sud-vestul României decât în restul țării?

De ce scad temperaturile noaptea în Valea Cernei?

De ce în Valea Cernei trăiesc specii de plante și animale mediteraneene?

După primirea și achitarea de sarcini, grupele vor dezbate fiecare idee, purtătorul de cuvânt fiind responsabilul fiecărei grupe. Responsabilul grupei prezintă aprecierile și soluțiile adoptate.

Harta schematică

OBIECTIV: Poziționarea văii Cernei în partea sud-vestică a României.

Se recomandă în acest caz cartoschema, care are în vedere suprafața României ce nu presupune o raportare a conținuturilor la o scară de proporție. Se vor utilize șabloane din carton sau plastic, după care, se înscriu limitele văii Cernei, apele, localitățile, resursele. Profesorul și elevii trebuie să respecte în realizarea planșelor, cerințele impuse de orice desen geografic de ordin științific esthetic și metodic.

Concluzii: elevii învață să localizeze pe harta României Valea Cernei.

Fig.74 Harta României

CONVERSAȚIA CATEHETICĂ

OBIECTIV: cunoașterea plantelor și animalelor cu specific mediteranean localizate în Valea Cernei.

Conversația Catehetică este o reproducere mecanică a unei succesiuni rigide de răspunsuri privitoare la cunoștințele dobândite anterior despre fauna și vegetația văii Cernei. Nu se cere înțelegerea esenței și nici nu lasă loc de interpretare. Acest tip de conversații vizează consolidarea cunoștințelor și de aceea întrebările sunt închise și aparțin conversației convergente. De exemplu:

Menționați 3 plante cu specific mediteranean?

Precizați animalele care trăiesc doar în Valea Cernei?

Numiți cel mai periculos animal din Valea Cernei?

CONVERSAȚIA EURISTICĂ

OBIECTIV: dezvoltarea capacităților intelectuale și susținerea învățării active divergente, vizând obținerea unor răspunsuri variabile la o întrebare.

Conversația Euristică este o metodă liberă creatoare, realizabilă prin discuții sau dezbateri, vehiculând informații ce pornesc de la profesor și ajung la elev. Interogațiile de control dirijează elevii spre descoperirea adevărului geografic care este deja cunoscut de profesor. Întrebările pot fi deschise, cauzale sau iptetice, de exemplu:

Explicați termenul de climă temperat continentală?

De ce temperatura aerului coboară odată cu altitudinea în Valea Cernei?

Cum explicați climatul mai blând din timpul iernii în Valea Cernei comparativ cu alte teritorii?

Formele conversației presupun o atenției sporită din partea profesorului, astfel, în fucție de procesul psihic implicat și exigențele eroteticii didactice, tipurile de întrebări sunt:

Întrebări reproductive care așteaptă un singur răspuns. De exemplu:

Numiți religia majoritară în Valea Cernei?

Întrebări productive, care solicită operațiile gândirii și au mai multe răspunsuri posibile, prin interogații cauzale. De exemplu:

De ce vegetația este etajată în Valea Cernei?

De ce lunca are o întidere redusă în Valea Cernei?

Întrebări productive ipotetice. De exemplu:

Dacă centrul stațiunii Băile Herculane ar fi renovat, care ar fi consecințele și urmările în plan economic și social?

Întrebări închise convergente ce presupun un singur răspuns. De exemplu:

Care este resursa turistică principală a văii Cernei?

Unde se află cătunu Ineleț?

Întrebări deschise divergente care lasă o mai mare inițiativă și spontaneitate elevilor în găsirea căilor prin care se ajunge la cunoștințe noi, folosindu-se gândirea și judecata. Acest tip de întrebări stimulează curiozitatea, interesul de a explora și examina cu atenție. De exemplu:

De ce în Valea Cernei există un aer puternic ionizat negativ?

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea apele termale din Valea Cernei?

Cum ați promova Valea Cernei?

Întrebări care presupun o acțiune de clasificare, comparare, explicare, numărare și ordonare în spațiu și în timp. De exemplu:

Care sunt funcțiile economice ale localităților din Valea Cernei?

Care sunt tipurile de căi de comunicației?

Care este cel mai înalt vârf din Munții Mehedinți, dar din Munții Cernei?

Din ce cauză în Valea Cernei există ape termale?

De ce a scăzut populația văii Cernei în ultimii 20 de ani?

Definiți turismul balneoclimateric?

În câte județe se întinde Valea Cernei?

Câte localități sunt în Valea Cernei?

Sub ce dominații și în ce perioade Valea Cernei a devenit cunoscută pentru apele termale?

Întrebările trebuie să nu cuprindă termeni necunoscuți de către elevi; să aibă o structură specifică limbii române; să aibă diferite grade de dificultate, iar timpul de gândire pentru formularea răspunsului trebuie să fie corect dozat.

DEMONSTRAȚIA

OBIECTIV: elevii convertesc imaginile percepute, concret senzorial în noțiuni, legi sau concepte aparținând nivelului rațional.

Demonstrația se face în fața elevilor de către profesor cu ajutorul unui material intuitiv, fiind o metodă de explorare indirectă a obiectelor și fenomenelor prin prezentarea lor în stare naturală sau prin substituirea lor cu ajutorul modelelor obiectuale.

Demonstrațiile obiectuale au fost realizate prin modele naturale (roci, minerale, plante presate, eșantioane de soluri, etc.). Asemenea demonstrații sunt necesare la clasa a V-a pentru ca elevii sa cunoască proprietățile fizice și chimice ale rocilor din Valea Cernei. În demonstrații s-au utilizat nisip, pietriș, argilă, calcar ca materiale de suport de analiză. S-a experimentat filtrarea apei, aviditatea față de apă și impermeabilitatea având ca etalon argila. Toate aceste roci au fost recoltate de către elevi în excursia organizată în Parcul natural Domogled Valea Cernei.

Demonstrația cu ajutorul filmului pentru a înțelege geneza văii Cernei, s-a folosit o prezentare PowerPoint în care procesul de orogeneză a Munțiilor Carpați a fost dat cu încetinitorul. Sursa folosită în achiziționare materialului: internetul-Mișcările epirogenetice, evoluția mediului terestru.

Demonstrația cu ajutorul ilustrațiilor color reprezintă o realitate care ar fi imposibil de văzut în clasă. Imaginile au fost însoțite de un comentariu din partea profesorului și muzică cu cunoscutul trompetist Constantin Gherghina cu interpretarea melodiei “Sus, sus, sus, la furca Cerni”.

Demonstrații audio cu ajutorul telefonului prin înregistrarea cântecelor păsărilor, fiecare elev venind cu propria înregistrare și derulând-o în timpul orei în studiul faunei din Valea Cernei. Aceste momente audio pot fi folosite și în promovarea văii Cernei.

PROBLEMATIZAREA

OBIECTIV: crearea unui nou tip de învățare, unui proces care anticipează operațiile viitoare, identifică, clasifică, explică, compară și prognozează viitorul văii Cernei din punct de vedere turistic.

Această metodă creează situații conflictuale între ceea ce știe sau poate rezolva și ceea ce nu știe sau trebuie să rezolve elevul. Problematizarea are mai multe secvențe:

Perceperea dificultății problemei;

Depistarea și definirea;

Sugerarea de soluții posibile;

Concluzii privind soluția probabilă;

Observarea și verificarea soluției probabile;

Formele problematizării sunt:

Întrebarea problemă, are 2 părți: una fiind premisa, iar a doua întrebarea. Ex: În majoritatea stațiunilor balneoclimaterice numărul turiștilor a crescut pe când în Băile Herculane numărul lor a scăzut.

Întrebarea: -De ce în stațiunea Băile Herculane numărul turiștilor nu a crescut?

La clasa a VIII-a sau la clasa a V-a, în sfera conțiuturilor privitoare la turism și ape termale am putut identifica numeroase probleme pentru care se pot formula întrebări adecvate. De exemplu:

Informația: “Apa termală o întâlnim în Valea Cernei în mai mult de 13 izvoare. Știm că apa are un efect terapeutic asupra organismului. Totuși această resursă nu este folosită în mai multe domenii“.

Cerință: Unde și cum am putea să folosim apa termală și ce efect social, economic am produce?

Elevii cunosc faptul că apa termală este folosită în tratarea diferitelor boli încă din antichitate, dar nu cunosc că în trecut apa termală era folistă în încălzirea serelor care au dispărut după revoluție.

Problema reprezintă un obstacol în calea gândirii, elevii fiind puși să o rezolve determinând o situație conflictuală mai complexă, ce cuprinde un sistem de date cunoscute. De exemplu: Natalitatea în Băile Herculane a fost în anul 1998 de 8,4%, iar mortalitatea de 10,2%. Calculați valoarea sporulu natura din Băile Herculane. Această metodă am folosit-o la clasa a V-a în capitolul Populație.

Situația problemă. Știm că populația văii Cernei a scăzut după anul 1990.

Cum vă explicați acest lucru și care ar fi măsurile care le-ați lua pentru schimbarea fenomenului?

Cum vă explicați faptul că în Valea Cernei șomajul este ridicat în anotimpul rece?

Ce măsuri ați lua pentru a remedia acest inconvenient?

Precizați consecințele unei creșteri explozive a numărului de turiști în Valea Cernei? (efecte pozitive și negative)

JOCUL GEOGRAFIC

OBIECTIV: reactualizarea, fixarea, asocierea cunoștințelor într-un mod relaxant.

Această activitate se poate realiza în clasă sau în cercul de geografie. Este o metodă activă de însușire și consolidare a cunoștințelor. Dintre tipurile de jocuri pe care noi le-am folosit cele mai cunoscute sunt: jocul denumirilor obiectivelor turistice, pescuitul, șezătorile geografice, lotto geografic.

Pescuitul. Începe cu extragerea unui bilețel de către elevi dintr-un coșuleț, elevii desfac bilețelul îl citesc și rezolvă cerința. Fiecare elev redă conținutul științific impus de exercițiul menționat pe bilețel, cum ar fi:

Menționează două unități muntoase din Valea Cernei?

Descrie geneza Văii Cernei?

Care este simbolul stațiunii Băile Hercules?

Ce rol are apa termală?

Ce poet a vizita Valea Cernei?

Numesțte un istoric care a vizitat Valea Cernei?

Sunt declarați câștigători elevii care dau răspunsuri exacte.

Lotto geografic. Reprezintă un joc geografic ce pornește de la câteva fotografii cu obiective turistice. Fiecare elev are în față un carton mare, împărțit în 4 dreptunghiuri, fiecare dreptunghi având următoarele titluri: obiective turistice istorice, obiective turistice carstice, obiective turistice culturale și obiective turistice faunistice. Conducătorul jocului le indică să selecționeze și să grupeze obiectivele turistice pe planșă. Jocul se termină și se apreciază corectitudinea modului de aranjare a obiectivelor turistice în cele 4 căsuțe, prin această metodă am urmărit cunoașterea și identificarea principalelor obiective turistice din Valea Cernei.

Șezătorile geografice. Au avut în vedere o prezentare geografică a văii Cernei, lecturi despre viața locuitorilor (trecu-prezent), aspecte etnografice și folclorice ale regiunii, audiții de cântece specifice locului, mai ales ale cântăreței Mariana Drăghicescu. Această formă de activitate a urmărit lărgirea orizontului cultural științific ale elevilor, cultivând gustul pentru frumos și a dezvoltat imaginația, dragostea de muncă și spiritul de inventivitate.

TEHNICA BLAZONULUI

OBIECTIV: dezvoltarea fanteziei imaginației, spiritului practic și generarea unei atitudini responsabile vizavi de promovarea văii Cernei.

Elevii au fost înpărțiți în 3 grupe de câte 4, primind ca sarcină crearea unui blazon cu principalele obiective turistice care să promoveze turistic Valea Cernei. Blazonul trebuia să conțină 3 elemente care să devină simbolul văii Cernei.

Prima grupă a realizat un blazon ce conținea:

Statuia lui Hercules;

Arborele Mamut;

Muntele Domogled

A doua grupă a realizat un blazon ce conținea:

Tabula votivă

Gara Băile Herculane

Grota Haiducilor

A treia grupă a realizat un blazon ce conținea:

Apele termale

Vipera

Pinul Negru

Concluzie: grupele de elevi consideră ca fiind cele mai important obiective turistice cele prezentate în cele 3 blazoane. Se remarcă că elevii nu au folosit în blazoane obiectivele istorice, deoarece dețineau puține informații despre acestea și nu le considerau atractive. Acest lucru arată că trebuie făcut un studiu clar vizavi de atracțiile din Valea Cernei în funcție de vârstă și educație. Promovarea văii Cernei ar trebui făcută pe segmente de populație pentru a atrage toate categoriile sociale și de vârstă.

POVESTIREA

OBIECTIV: Cunoașterea de către elev a legendelor sau faptelor derulate în Valea Cernei în Valea Cernei de-a lungul timpului.

Prin această metodă am prezentat elevilor legendele legate de Hercules și Iovan Iorgovan, folosind materiale ilustrative, imagini, lecturi geografice. Povestirea s-a încercat a fi cât mai atractivă, sensibilizând emoțional și imaginativ clasa de elevi. Pentru a optimiza această metodă, am problematizat rolul legendelor și povestirilor istorice în promovarea văii Cernei generând operațiile gândirii și încercând o participare activă a elevilor la dobândirea cunoștințelor. De asemenea pentru optimizarea metodei noi am solicitat implicarea directă a elevilor în conținutul povestirii cerându-li-se să povestească o legendă sau un fapt istoric sau geografic văzut la televizor sau aflat dintr-o carte sau revistă.

Concluzie: această metodă este tradițională, elevii având rolul de stocatori de informații, receptând un volum mare de informații printr-o transmitere rapidă simplă și economică. Dezavantajul acestei metode este că elevii sunt obligați să asculte disciplinați, atenți și uneori fără interes, plictisiți. Plictiseala și pasivitatea pot fi înlăturate dacă profesorul este un actor desăvârșit, expunerea luând o formă evocatoare și emoțională.

DECRIEREA

OBIECTIV: formarea unor deprinderi de observare dirijată și nedirijată, și expunerea expresivă a aspectelor exterioare specifice obiectelor și faptelor geografice.

Descrierea am folosit-o după o prezentare PowerPoint a vegetației și faunei din Parcul Național Domogled Valea Cernei, cerând elevilor să descrie, liber sau dirijat tipurile de peisaj din Valea Cernei. În descriere pe baza imaginilor din prezentare am cerut să identifice arborii din pădurea văii Cernei și principalele animale ce viețuiesc aici. Tot din prezentare le-am cerut să identifice principalele forme de relief minor și să enumere cauzele care au dus la apariția acestora.

Concluzie: descrierea dă profesorului posibilitatea de a prezenta realitatea direct pe baza unor imagini, de asemenea această metodă presupuneo observare dirijată și interpretată. Pentru ca o descriere să fie corectă trevuie să îndeplinească câteva cerințe:

Să fie hologeică;

Să fie holocronică;

Să fie caracteristică;

Să fie explicativă;

Să fie analitică;

Să fie sintetică;

Să fie conformă;

Să fie concisă;

Aceste elemente erau sugerate de Simion Mehedinți în anul 1930.

Metoda descrierii poate fi modernizată și transformată într-o metodă activă în situația în care se cere elevilor să descrie dirijat sau liber un peisaj, un proces, un obiect, un fapt geografic văzut de ei pe perioada vacanței.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Valea Cernei este situată în vestul Carpaților Meridionali într-un culoar tectonic, separând Munții Godeanu și Munții Cernei de Munții Vâlcanului si… [307877] (ID: 307877)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Valea Cernei este situată în vestul Carpaților Meridionali într-un culoar tectonic, separând Munții Godeanu și Munții Cernei de Munții Vâlcanului si… [307877]

Copyright Notice

Urbanism gamificat în orașe inteligene [306313]

Amalesacesttitlupentrulucrareameadelicență,deoarecereușeștesăîmbine [611036]

Babes-Bolyai Tudomanyegyetem [614273]

Protetica dentară are patru domenii: protetica fixă, protetica mobilă, protetica maxilo-facială și implantologică. [307635]

Economica Series No. 1 (7) – 2016 ISSN: 2285 – 8067 Page 10 Copyright  2016 Academica Science Journal. All rights reserve d. DESIGN, DEVELOPMENT AND… [625186]

Titlе:Rеdеfining sосiаl mагkеting bеуоnd bеhаviоuгаl сhаngе [608684]

Copyright Notice

Similar Posts