Valea Cernei este singura dintre văile Carpaților Meridionali aflată în întregime într-un culoar tectonic,separând Munții Godeanu și Munții Cernei de… [307878]

1.Așezare geografică

1.1.[anonimizat],separând Munții Godeanu și Munții Cernei de Munții Vâlcanului si Munții Mehedinți. [anonimizat] a Carpaților Meridionali.

1.2.Localizarea geografică

Culoarul tectonic este orientat pe direcția N-E-S-V.[anonimizat],calcarul si granitul.Limita văii Cernei a [anonimizat].

1.3.Limite si vecini

Valea Cernei separă Munții Godeanu si Munții Cernei în vest de Munții Vâlcanului și Munții Mehedinți în est.[anonimizat].Valea are o lungime de peste 60 km separând doua șiruri de munți deosebite ca trăsături orografice.

2.Referințe bibliografice

3.Considerații geoistorice

Valea Cernei a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri datorită existenței băilor termale.În această regiune prezența omului este dovedită de numeroase descoperiri arheologice.Uneltele si armele de piatra gasite cu prilejul sapaturilor efectuate in pestera Grota Haiducilor ca si resturile de ceramica releva ca civilizatia primitiva din aceasta parte a tarii noastre era la un stadiu relativ ridicat de dezvoltare.Prezenta omeneasca a [anonimizat] o motivatie esentiala in locuirea si vizitarea vaii Cernei înca din cele mai vechi timpuri.[anonimizat] ,desi înca putine care demonstreaza continuitatea vietii neîntrerupte a oamenilor pe aceste pamanturi.

[anonimizat](101-102 e.n.),Banatul a [anonimizat],[anonimizat],[anonimizat],bazine.

Descoperirea de monede romane din anii 93-26 î.Hr.,dovedeste ca pe Valea Cernei si Mehadia exista o populatie care se ocupa cu mestesugurile si comertul cu provinciile romane de la sud de Dunare.Administratia romana avea sa aduca bailor din Valea Cernei o mare înflorire si o perioada de celibritate pana la retragerea Aureliana din Dacia.

4.Potențialul turistic natural

4.1.[anonimizat].Muntii Cernei si Muntii Godeanu sunt alcatuiti in special din sisturi cristaline ale panzei getice:mica sisturi si gnaise pe cand Muntii Mehedinti sunt constituiti din formatiuni cristaline si sedimentare dar apartinand domeniului danubian.De-a [anonimizat] o fasie calcaroasa care se lateste spre izvorul Cernei si trece in bazinul Jiului.[anonimizat] ,marne care apartin cretacicului superior.În partea inferioara a [anonimizat] ,cat si in Muntii Mehedinti rocile calcaroase sunt dispuse sub forma de fasii aproape paralele cu Cerna fiind intercalate cu petice de alte roci.Toate formatiunile din Valea Cernei sunt puternic cutate si faliate.Datorita diversitatii litologice se constata deosebiri foarte mari intre formatiunile de relief dezvoltate pe formatiuni cristaline si cele sculptate in calcare.Diferentele din aspectul exterior al formelor genereaza diferite implicatii functionale cat si accesibilitatea generala a reliefului ,factor important pentru diferitele posibilitati de utilizare a vaii Cernei cu scopuri turistice.

Cheile Corcoaiei

Creasta dubla a Geantului Glodului

Ciuceava Izbucul Cernei

Cele mai interesante forme de relief pe valea Cernei sunt cheile care au o raspandire larga fiind întalnite acolo unde sunt ape permanente sau temporale ce strabat calcare.Chei grandioase si salbatice sunt cele ale Sterminosului ,Cernisoarei ,Tasnei, Peciniscai etc.

Cheile Țăsnei

In apropierea orasului Baile Herculane sunt doua cascade:Cascada Rosețu si Cascada Vînturătoarei.

Cascada Vînturătoarea

4.2. Caracteristicile reliefului

Valea Cernei are în mare parte versanți abrupti cu o pronuntata verticalitate si cu inaltimi care ajung pe alocuri la 400-500m.Datorita fragmentarii reliefului valea are un aspect salbatic,grandios si inconfundabil care a constituit de-a lungul timpului si pana in prezent o puternica atractie generata de spectacolul formelor de relief minor.Relieful de ciuceve si geanțuri este generat de aceasta fasie calcaroasa ce da o particularitate a vaii Cernei .Relieful carstic reprezinta principala trasatura a vaii Cernei.De-a lungul vaii acest relief este raspandit inegal in nord formele carstice sunt mai slab reprezentate in comparatie cu partea inferioara,sudica unde calcarele ocupa o suprafata mare.Ciucevele si sirul de Geanturi au inaltimi cuprinse intre 600-1600m si se prezinta sub forma unor creste asimetrice si creeaza impresia unei tasniri a calcarelor de sub panza getica.Cheile adanci, salbatice si scurte ca cele ale Corcoaiei compartimenteaza crestele calcaroase.

In concluzie,se poate constata ca in partea superioara a vaii Cernei calcarele au extindere redusa,formele exocarstice sunt slab dezvoltate,in schimb pesterile sunt numeroase.

4.3 Conditiile climatice

Datorita asezarii in latura sud-vestica a tarii ,Valea Cernei se gaseste sub influentele climatice oceanice si mediteraneene.Orientarea generala a culmilor muntoase favorizeaza patrunderea influentelor mediteraneene in interiorul masei muntoase.Influentele exercitate de pozitie ,deschiderea spre sud-vest creeaza premizele unor conditii climatice si topoclimatice aparte ,evident reflectate in trasaturile generale ale mediului care poate fi considerata ca o nuanta bine diferentiata ,specifica aceste vai.Circulatia vestica are o frecventa de 45% dintr-un an ,reprezentand in medie 165 de zile/an.In anotimpul rece aceasta aduce mase de aer polar ,maritime ,favorabile precipitatiilor sub forma de zapada sau uneori sub forma de ploaie.In timpul verii influenta oceanica determina un grad mai mare de instabilitate termica ,aparand uneori aversele ,insotita de descarcari electrice.Influenta ciclonilor mediteraneeni genereaza schimbari ale vremii preponderent in timpul sezonului rece ,dar si in restul anului.Trebuie insa remarcat ca influenta mediteraneana genereaza in cea mai mare parte conditiile climatice din bazinul Cernei ,pentru ca transporta aer umed ,care la intalnirea cu muntii da nastere precipitatiilor orografice.Acest fenomen apare mai ales in lunile noiembrie-decembrie ,atunci cand cad ploi abundente.In perioada octombrie-februarie activitatea ciclonilor mediteraneeni actioneaza impreuna cu cea a anticiclonului siberian determinand producerea ninsorilor si a viscolelor in bazinul Cernei ,dar de durata si intensitate redusa.Circulatia tropicala determina o vreme instabila ,atat vara cat si iarna.Precipitatiile vara sunt sub forma de averse si descarcari electrice ,iar iarna genereaza un climat mai bland cu precipitatii sub forma uneori de ploii.Valea Cernei reprezinta o arie depresionara protejata de masive muntoase inalte ,iar pe de alta parte ,ca un uluc intre munti ,facand parte din culoarul ce desparte longitudinal muntii dintre Jiu si Dunare.Aceasta ii confera un regim climatic si topoclimatic cu o nuanta de adapost mai ales in partea superioara.Valoarea absoluta a temperaturii aerului in timpul verii s-a inregistrat la Baile Herculane 38 °C in anul 1963.Cele mai scazute valori inregistrate au fost de -18°C la Baile Herculane in ianurie 1950.Temperatura medie multianuala este in jur de 10,5°C.In Valea Cernei in luna ianuarie , se inregistreaza valori medii de -2 °C pana la altitudinea de 600-700m.Izoterma lunii iulie cu cea mai ridicata valoare este cea de 20°C si se gaseste in partea cea mai joasa a bazinului ,altitudinea de 100-150m. Influenta mediteraneana pare ca este destul de puternica ,mai ales ca masele de aer umed ,transportate in partea de sud-vest a tarii ,se canalizeaza de-a lungul culoarului Cernei marind raportul de umezeala.Trebuie subliniat ca ,desi anotimpul cel mai ploios este vara ,totusi ,repartitia pe luni a cantitatilor de apa pune in evidenta un contrast in cuprinsul acestei perioade scurte.La Baile Herculane numarul lunilor secetoase si foarte secetoase este superior numarului de luni ploioase si foarte ploioase.

Precipitatiile si temperaturile medii lunare

Numarul mediu al zilelor senine si acoperite la Baile Herculane

Cele mai multe zile senine sunt in lunile iulie si august ,iar cele mai putine in intervalul noiembrie ,februarie si septembrie ,aceasta fiind una din conditiile de mare importanta pentru Valea Cernei a carei functie turistica este intr-o continua dezvoltare.

4.4 Potentialul caracterul retelei hidrografice

Reteaua hidrografica din bazinul Cernei are un aspect penat inscrisa intr-un ingust bazin alungit si asimetric dupa modul de dispunere a afluentilor raului Cerna.Bazinul Cernei are o suprafata de 555 km² .Varietatea si altitudinea reliefului asigura un regim de alimentare favorabil formarii si mentinerii unor debite bogate.In functie de treptele de relief afluentii sunt organizati pe generatii si anume:cei mai lungi isi au originea in treapta inalta a muntiilor in masivele Godeanu si Vlașcu.De la izvor spre varsare versantul stang al vaii cumuleaza numai 14% din suprafata bazinului Cernei.Latimea medie a versantului drept este de 4,2 km ,pe cand a celui stang este de numai 2,6 km.Cerna capata numele de acolo de unde se impreuna suvoiul eliberat de sub ciuceava Chicerii ,cu apele paraului Cernisoara a carui izvoare se afla in amunte sub varful Paltina ,la altitudine de 2070 m.Cernisoara are doi afluenti importanti si anume Starminosul si Turcineasa ,iar pe dreapta primeste paraul Mîneasa care are un debit mai mare ,influentat de predominare rocilor cristaline pe tot cursul lui.În avale de Izbucul Cernei în sectorul superior al bazinului ,afluenții mari se află pe dreapta , cu lungimi cuprise între 8 si 10 km ,pe cînd cei din stînga sunt neînsemnati atingînd maxim 2 km lungime.Cei mai importanți afluenți din dreapta sunt:Carbunele ,Iovanul ,Balmosul ,Naiba ,Curmezișa ,Olanu si Craiova.Dintre afluentii din stanga ,cel mai improtant este Ogasul Vanatorului care in localitatea Cerna Sat se varsa in raul Cerna.In bazinul inferior Cerna mai primeste o seama de afluenti mai ales din dreapta ,pe cand versantul stang care este constituit din calcare ,reteaua hidrografica este foarte slab dezvoltata.Ultima portiune cuprinsa intre Belareca si Bedina este de asemenea asimetrica.Panta medie a bazinului Cernei este destul de mare(386 m/km) ,ceea ce explica sinuozitatea cursului principal.Bazinul Cernei este alimentat din ploi ,ape freatice ,zapezi ,ape subterane de adancime.Cerna are o lungime de la izvor pana la confluenta cu Belareca de aproximativ 60 km.Cele mai mari debite s-au inregistrat la Pecinisca in anul 1940 ,debite catastrofale de 430 m³. Pentru satisfacerea nevoilor crescande de energie electrica , apa potabila si apa industriala s-a amenajat un sistem hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana care a adus modificari majore in bazinele celor 3 rauri. Construirea barajului de pe Cerna a adus la modificari substantiale ale mediului ,dar a adus si un potential turistic.In Valea Cernei sunt cunoscute 16 izvoare naturale cu apa termominerala ,insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km.Pe langa acestea , in ultimele decenii s-au executat 9 foraje hidrogeologice obtinandu-se un spor improtant de debit ale apelor termominerale.Rezerva actuala de pa termominerala de care dispune statiunea Baile Herculane este de peste 4000 m³ in 24 de ore ,care ofera prin proprietatile sale fizico-chimice posibilitati variate de cura balneara.

Barajul de pe raul Cerna

Izvoarele Cernei

4.5 Învelișul biotic

4.5.1 Vegetatia

Conditiile fizico-geografice in care se situeaza Valea Cernei ,diversitatea accentuata a reliefului si a climei determina o mare varietate a biotopilor ,generand existenta unei faune si flore dintre cele mai bogate si interesante de pe teritoriul Romîniei.În Valea Cernei predomină vegetatia forestiera ,reprezentata prin paduri de fag si de quercinee.

Împreuna cu fagul comun(Fagus silvatica) apare si fagul de Crimeea (Fagus taurica) precum si alte specii de arbori ca : teiul argintiu (Tilia tomentosa) ,mojdrean (Fraxinu ornus) ,carpinita (Carpinus Orientalis) ,alunul (Corilus colurna) ,liliacul salbatic (Syringa vulgaris) ,stejarul pufos (Quercus pubescens).Unele dintre speciile sudice participa chiar la constituirea de asociatii cu caracter submediteranean cum ar fi : cenozonele de liliac si carpinita si asociatii de gasteropode balcanice.Abundeta sspeciilor mediteraneene este mai mare in jumatatea inferioara a vaii Cernei.Trasaturile specifice ale diferitilor biotopi au determinat existenta a numeroase raritati endemistice floristice si faunistice.Deosebirea accentuata a bazinului vaii Cernei determina aspecte de vegetatie cu totul deosebite.Se disting doua etaje de vegetatie si anume : etajul alpin si cel nemoral sau de padure.Etajul alpin începe la altitudinea de 1500 m pana la varfurile cele mai înalte ,deosebindu-se doua subetaje de vegetatie.Componentele principale ale pajistilor sunt : Festuca picta ,F. Versicolor , (iarba vantului) ,Agrosticus rupestris si Juncus trifidus (rugina).Tufarisurile subalpine sunt specii de arbusti ca jneapanul (Pinus montana) ,ienuparul (Juniperus nana) si afinul (Vacciniu myrtilius).

Liliac salbatic

Afin

Jneapan Catarat pe cele mai solitare stanci ,pinul negru (Pinus nigra) se intalneste la nord de localitatea Pecinisca pana spre confluenta Cernei cu Valea Olanului.De remarcat este aparitia acestor exemplare de pin negru pe stancarii numai in treimea superioara a versantului ,fapt explicat prin conditiile de expozitie favorabila si mai ales prin ariditatea constanta a acestor zone.Alaturi de pinul negru mai cresc numeroase specii ca : carpinita (Carpinus orientalis) ,scumpia (Cotinus coggygni) ,sorbutul (Sorbus cretica ).În cursul inferior al Cernei pajistile au fost transformate in terenuri de cultura sau in frumoase livezi.

Pinul Negru

4.5.2 Fauna

Valea Cernei reprezinta limita nordica a arialului de raspandire a multor specii de origine mediteraneana.Dintre mamiferele mari ursul (Ursus arctos) apare mai ales in amonte de Baile Herculane ,efectivul de ursi din Valea Cernei se ridica la cateva zeci de exemplare.

Cerbul (Cervux elaphus) este întalnit foarte rar in padurile din partea superioara a vaii la fel ca si caprele negre ,care le intalnim la înaltimi mari.

Mistretul (Sus scofa) este si el prezent foarte frecvent ,gasind hrana din abundenta in padurile de fag si stejar.Rîsul (Felix Lynx) este o aparitie rara la fel ca si lupul (Canis lupus) ,care datorita masurilor de combatere luate sunt tot mai putini.

In Valea Cernei mai pot fi întalnite mamifere cum ar fi : vulpea (Vulpus vulpes) ,jderul (Martes martes) ,bursucul (Meles meles) ,pisica salbatica (Felix silvestris) ,vidra (Lutra lutra) ,veverita (Scuires scuire vulgaris) s.a. .Pasarile sunt reprezentate de rapitoare ca uliul pasarar (Accipter nisus) ,uliul gainilor (Asio otus) si mai rar zaganul.Mai amintim pasari comune precum : codobatura de munte ,cucul ,ciocanitoarea neagra ,bufnita ,cucuveaua ,gaia.Reptilele sunt bine reprezentate mai ales de specii de soparle cum ar fi : gusterul (Locerna viridis) ,soparla cenusie (Locerta agilis) ,soparla de ziduri (Locerta muralis) ,soparla de munte (Locerta vivipera).Dintre elementele faunistice de origine mediteraneana amintim vipera cu corn (Vipera ammodytes).Conditiile naturale ale vaii Cernei perminte existenta mai multor zone piscicole dominate de cea a salmoanidelor.Pastravul (Salma ttruta fario) traieste in regiunea izvoarelor si a cursului superior ,iar lipanul ,mreana si cleanul in cursul inferior.Insectele sunt reprezentate de numeroase specii.In Parcul Natural Domogled se afla 50% din numarul total de specii de fluturi de pe teritoriul tarii noastre.In numeroasele pesteri sunt prezente insecte troglobionte si troglofite.

4.5 Forme de ocrotire si conservare a mediului

România are 13 parcuri naționale pline de priveliști uluitoare. Parcul Național Domogled-Valea Cernei se întinde peste trei județe: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj și include părți din Munții Cernei, Godeanu, Vâlcan și Medinti. Acest parc este cel mai mare parc național din țară, cu peșteri unice, vârfuri calcaroase, izvoare termominerale, lacuri de acumulare montane, pajiști subalpine și mai mult de 100 de specii de plante și animale, printre care multe rare. Aici se găsesc mai mult de 30 de trasee montane, păduri de fag, goluri alpine cu jnepeniș și canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant. Suprafața parcului este de 61.211 ha și se întinde peste bazinul râului Cerna, până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și peste masivul Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng.

A fost înființat în anul 1990, având administrație proprie începând cu anul 2003. Deține 11 rezervații naturale (Coronini – Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna – Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna), arii naturale protejate al căror scop este “protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.”

În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 Parcul Național Domogled-Valea Cernei se împarte în 4 zone:

zona cu protecție strictă cu o suprafață de 498 ha;

zona de protecție integrală cu o suprafață de 21.812 ha;

zona de conservare durabilă cu o suprafață de 38.334 ha;

zona de dezvoltare durabilă cu o suprafață de 732 ha.

Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere printre care întâlnim ursul, lupul cenușiu, râsul, vidra de râu și liliacul cu aripi. Râurile parcului au șase specii de pești: porcușorul de vad, zglăvoaca, dunărița, avatul, mreana vânătă și chișcarul, precum și 22 specii de nevertebrate. Dintre speciile de păsări ale parcului, multe dintre ele protejate, se numără ciocănitoarea cu spate alb, acvila de munte, porumbelul de scorbură si șoimul călător. Speciile de ierburi și flori sunt dintre cele mai diverse. Aici găsim papucul doamnei, talpa-ursului, căpșuniță, sânziana roșie și garofița albă de stânci. În vecinătatea parcului se află numeroase atracții turistice și monumente istorice  precum: siturile arheologice de la Zăvoi, de la Voislova și situl arheologic de la Băile Herculane, ansamblurile Mănăstirii Tismana și schitului Cioclovina de Jos. Mori și biserici de lemn se alătură peisajelor unice din această zonă.

Accesul în Parcul Național Domogled-Valea Cernei se poate face dinspre Drobeta Turnu Severin, Orșova, Timișoara, Caransebeș, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroșani, Lupeni.

În interiorul parcului întâlnim localitate Cerna Sat, câteva cătune iar la margine, orașul Băile Herculane care, în fapt, nu este inclus în suprafața parcului, dar este înconjurat în procent de 95% de suprafața acestuia.

Floarea de Colț

5. Potentialul turistic antropic

5.1. Caracteristice geodemografice

Valea Cernei este locuită din cele mai vechi timpuri. Principalii factori care au favorizat condiții naturale cu rol de apărare, poziția la intersecția unor drumuri importante și resusele naturale.Baile Herculane, situate la altitudinea de 160-170 m sub versantul abrupt al Masivului Domogled, pe malul Cernei. S-a remarcat încă din antichitate când este atestată în anul 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votivă din băi:,, Zeilor și divinității apelor ,Ulpiu Secundius, Marius Valens, Pomponius, trimiși ca delegați romani întorcîndu-se nevătămți au ridicat în drept de recunoștință.

Dacă avem în vedere că romanii au ocupat actualulu teritoriu al Banatului, după primul război daco-roman, este posibil ca ei au gasit pe teritoriul băilor anumite amenajări ale izvoarelor termale:construcții ușoare din lemn., făcute  de o populație care era cunoscută penru comerțul și meșteșugurile cu provinciile romane de  la sud de Dunăre.

Stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane este situată în partea de SE a județului Caraș-Severin, pe valea Cernei, în aval de baraj. A fost atestată documentar în anul 153 și se află pe aceeași paralelă cu Nice. Aerul repirat aici are proprietățile aerului ionizat la 1000m. Stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane are prin amplasare un avantaj comparativ fiind, din punct de vedere cultural, localizată într-o zonă de confluență multiculturală bănățeană, oltenească și transilvăneană, iar din punct de vedere geografic, în apropierea graniței cu Serbia, la cca 2 ore distanță de la aeroportul internațional Traian Vuia, și la cca. 30 minute de Orșova punctul de acces dinspre Dunăre.

Băile Herculane reprezintă un pol local de atracție datorită activitățiilor din turism. Densitatea populației este de 75-100 loc/km². Spre valea Cernei densitatea populției scade drastic, sub 10 loc/km².Pentru dezvoltarea și pentru menținerea activităților specifice, mișcarea cu mijloace de transport este din ce în ce mai mare.

5.1.1 Numarul populatiei

Evoluția populației orașului Băile Herculane înregistrată la recensămintele din anii 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 reflectă cu fidelitate evoluția și dezvoltarea economică a localității. După creșterea puternică și constantă de după cel de-al doilea război mondial, cea mai mare populație se înregistrează în anul 1992 (6340 de persoane), corespunzând cu perioada de maximă dezvoltare economică și turistică a stațiunii.

La recensamântul din 2002 populația orașului Băile Herculane era de 6.019 persoane, dintre care 2.882 bărbați (reprezentând 47,9 %) și 3.137 femei (52,1%), grupată în 621 de gospodării, Conform cu ultimele date disponibile, înregistrate în fișa localității, la 1 ianuarie 2016 se consemnează scăderea a populației sub numărul de 6000 de locuitori. Evoluția populației stabile în perioada 2006-2016, conform cu fișa localității 2006-2016 evidențiază următoarea situație:

Evolutia populatiei orasului Baile Herculane

5.1.2 Bilanțul demografic natural

Dupa anul 1992 populatia orasului Baile Herculane a scazut in fiecare an cu peste 100 de locuitori.Aceasta tendinta a fost generata de mai multi factori cum ar fi bilantul natural negativ ,natalitatea fiind mai mica decat mortalitatea desi ,speranta de viata a crescut pana in 2017 la 70 de ani media barbati si 74 de ani media femei. Față de anul 2006 se constată o scădere constantă a numărului de persoane, de la 6222 la 6019 persoane în anul 2002, respectiv 6094 în 2007 și 5656 în 2016 și o ușoară tendință de îmbătrânire.Bilantul natural negative a fost cauzat si de prebusirea infrastructurii economice care a dus la o scadere masiva a numarului locurilor de munca ,orasul devenind neatractiv pentru tineri care au inceput sa migreze spre orasele mari din imprejurimi.

5.1.3 Bilant demografic migratoriu

Fig.25

Analizand figura 25 se constata ca desi s-au stabilit în Baile Herculane peste 500 de persoane ,plecarile din localitate au depasit 800 de locuitori si deci bilantul migratoriu ajungand la -300 locuitori.În afara granitelor au plecat in jur de 20 de persoane si au imigrat in Herculane 5 persoane.

5.1.4 Bilanțul demografic general

Populatia orasului Baile Herculane număra 6450 de locuitori in anul 1992 si a ajuns astazi la peste 5500 de locuitori.Aceasta scadere a populatiei s-a datorat bilanțurilor demografice naturale si bilanțurilor migratorii negative.Pe langa cele doua bilanturi factorul economic a avut un rol important în scaderea populatiei ,nivelul de trai scazand din ce in ce mai mult ,datorita lipsei locurilor de munca.În ultima perioada se constata o redresare si o oarecare stabilitate economica ,acest lucru probabil va duce la o stabilizare a numarului de locuitori.

5.1.5 Structura populației

5.1.5.1 Structura etnica

Pe langa romani pe Valea Cernei mai convietuiesc in buna colaborare si intelegere si alte etnii.

Fig.26 Structura Etnica

5.1.5.2 Structura confesională

Fig.27

Biserica Parohială din Baile Herculane are hramul “Schimbarea la Fata“ si s-a zidit in anul 1864 ,sub pastorirea preotului Vasile Popovici.In orasul Baile Herculane se mai afla o Capela Romano-Catolica care a fost construita intre anii 1836-1838 ,dupa revolutia din 1989 s-a mai construit o casa de rugaciune Baptista si una penticostala.Pe teritoriul orasului Baile Herculane exista doua cimitire interconfesionale ;problemele si divergentele interreligioase sunt rezolvate in spirit fratesc.

Legat de viata spirituala nu putem trece cu vederea numarul mare de cruci amplasate in diferite locuri ca urmare a unor evenimente religioase ,istorice sau politice.Dintre acestea amintim Crucea Alba aflata deasupra orasului Baile Herculane ,in Muntele Domogled.Aceasta cruce a fost ridicata in cinstea unui ofiter din regimentul geralului erou Ion Dragalina care a aflat in recunoastere si-a pierdut viata cazand in prapastie de pe un pod construit din lemn.Biseria parohiala din Baile Herculane se bucura de o larga apreciere din partea credinciosilor locali ,cat si a celor sositi la tratament ,astfel ca in duminici si sarbatori ,ea este arhiplina.

5.1.5.3 Structura economica

9. Metode și mijloace de instruire didactică

9.1. METODA MOZAIC

SCOP: asigură cooperarea și înțelegerea asezarii geografice a Văii Cernei si îi implica pe elevi în propria lor educație.

ASEZAREA GEOGRAFICA A VĂII CERNEI

Constituirea grupurilor cooperative: Veți lucra în grupuri de câte patru. Numărați până la patru.Fiecare elev primeste un numar de la 1 la 4.Veti primi un text despre Asezarea geografica a Văii Cernei si pana la sfarsitul orei fiecare dintre voi va trebui sa inteleaga si sa cunoasca acest continut.Toti cei cu numarul 1 veti primi prima parte (Pozitia geografica) ,cei cu numarul 2 partea a doua (Localizare geografica) ,cei cu numarul 3 partea a treia (Limitele si vecinii) ,cei cu numarul 4 partea a patra (Consideratii geoistorice).

Activitatea in grupele de experti: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia impreuna textul, vor clarifica toate aspectele ,vor extrage ideile esentiale ,vor gandi modalitati eficiente de prezentare a continutului.Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti.Fiecare expert va fi responsabil de prezentarea continutului pregatit ,celorlalti membri ai continutului cooperativ.Au la dispozitie 10 minute pentru activitatea in grupurile de experti.Daca grupurile de experti se impotmolesc ,profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

Activitatea in grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care provine si prezinta celorlalti continutul studiat.Fiecare elev poate adresa intrebari expertului, iar acesta va clarifica aspectul abordat.Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a se asigura ca textul a fost inteles si invatat.

Evaluarea individuala a elevilor:

Elevii pot fi evaluati prin:

Teste

Raspunsuri orale la intrebari

Prezentare a materialului predat de catre colegi

Desenarea individuala a unor scheme sau harti

Intrebari-problema:

-De ce asezarea geografica influenteaza densitatea populatiei?

-Cum va explicati legatura dintre apele termale si evolutia asezarilor de pe Valea Cernei?

-Explicati de ce Valea Cernei a fost cunoscuta dupa cucerirea romana?

9.2 EXCURSIA SI DRUMETIA

SCOP: Cunoasterea mediului, a florei si faunei, a solului si subsolului si a formelor de relief major si minor din Parcul Natural Domogled Valea Cernei.

Rezervatia Domogled Valea Cernei

Una din metodele de instruire si educatie folosita tot mai mult de profesori este “Excursia si Drumetia”.Aceasta este prilej de cunoastere a mediului geografic, garanteaza insusirea cunostintelor pe baza de observatii si permite evaluarea cunostintelor in orizontul local.

Excursia ofera prilej elevilor de a colecta material didactic pentru colectiile scolii sau pentru lucrarile de laborator.In excursie, se deschide larg posibilitatea realizarii unei educatii constiente a disciplinei, se intareste spiritul de prietenie, initiativa si independenta.Excursiile desfasurandu-se aproape intodeauna in natura, in aer curat, unde organismul se misca liber, constituie prilej de intarire a organismului si mentinerea sanatoasa a acestuia.Trebuie retinut ca aceast mijloc contribuie la educarea si dezvoltarea simtului estetic, la cultivarea interesului si dragostei pentru natura si inspira la cercetare.In studiul geografiei, excursiile organizate pot fi grupate din mai multe puncte de vedere:

Dupa locul unde se efectueaza

Dupa specificul temei de studiat

Dupa durata

Dupa scopul didactic

Dupa metodica excursiei

Succesul unei excursii depinde pregatirea acesteia si este obligatoriu sa cuprinda urmatoarele etape:

Pregatirea, este etapa in care elevii sub indrumarea profesorilor isi aleg obiectivul, scopul si durata excursiei, stabilesc itinerarul ce trebuie parcurs, fixeaza tematica si grupurile de elevi care se vor ocupa cu observarea si recoltarea anumitor roci, plante, tip de sol, insecte, precizeaza echipamentul si materialele necesare.

Desfasurarea: excursia trebuie sa respecte strict graficul, ritmul de deplasare, pregatirile, timpul rezervat observarii si colectarii de esantioane.In afara regulilor generale valabile in orice excursie elevii trebuie sa respecte idicatiile:

-sa urmareasca cu atentie explicatiile profesorului

-sa noteze permanent in caietul personal observatiile proprii legate de formele de relief, fauna si flora parcului Domogled

-sa protejeze plantele si animalele rare

Finalizarea:intorsi din excursie elevii isi continua activitatea pregatind colectiile stranse si sintetizand informatiile culese din parcul natural Domogled.Evaluarea vizeaza prelucrarea informatiilor si a diferitelor materiale colectate, dupa care se procedeaza la elaborarea de referate/comunicari ce vor fi prezentate in sedintele cercului de geografie sau pot fi folosite in explicarea unor continuturi din lectiile de geografie. In timpul unei activitati turistice scolare elevul indeplineste rolul de turist, pentru ca se deplaseaza in afara domiciliului sau, in scopul recreeri pe plan spiritual, pentru cunoastea unor fapte noi si a refacerii psiho-fizice, iar profesorul are rolul de ghid, pentru ca el conduce si indruma elevii pe parcursul activitatii.

9.3 METODA CUBULUI

SCOP:explorarea unui subiect cunoscut, urmand algoritmul in 6 pasi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

Potential turistic antropic si natural in Valea Cernei

1.Sarcina de lucru: Fiecare aveti cate un cub.Timp de 10 minute completati in caiete ceea ce se cere pe fiecare fata a cubului.

2.Activitate in perechi: Citiți partenerului ce ați scris pe prima față, iar colegul vostru va specifica exact ce i-a plăcut si de ce anume. Daca partenerul de discuție nu a înțeles va adresa întrebări. Cel de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutați în acest mod ideile scrise pe cele șase fețe ale cubului.

3.Activitatea frontala: Împărțiți tabla în șase coloane, câte una pentru fiecare față a cubului. Câte un reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe fețele cubului.

Descrie!-obiectiv turistic natural

Compara!-obiectivele turistice naturale cu cele antropice

Asociaza!-obiectivele turistice naturale montane cu cele din zona de campie

Analizeaza!-repartitia obiectivelor turistice antropice in Valea Cernei

Aplica!-rolul obiectivelor turistice in dezvoltarea turismului

Argumenteaza!-importanta obiectivelor turistice antropice si naturale in cresterea atractivitatii regiunii Văii Cernei

Fig.28 Statuia lui Hercules Fig.29 Grota Haiducilor

9.4 DIAGRAMA OS DE PESTE

SCOP:identificare principalelor cauze care contribuie la aparitia formelor de relief.

Formarea si caracteristicile reliefului in Valea Cernei

Identificarea problemei (efectului)

-trebuie formulata in termeni clari –Formarea reliefului si caracteristicile Văii Cernei

-trebuie agreata de toti membri grupului

Problema devine “capul peștelui”

-se deseneaza coloana vertebrala

Stabilirea cauzelor principale ale problemei

-prin brainstorming -agenti interni, externi, forme rezultate

Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peștelui prin sageti

Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeți

Se repetă pașii 5 & 6 în funcție de nivelul de aprofundare urmărit

-de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

Analizarea și evaluarea cauzelor si subcauzelor

-se poate face apel la instrumente statistice, analitice si grafice

Adoptarea de decizii

Fig. 30 Sfinxul Banatean Fig. 31 Relief carstic

Diagrama Os de Peste

9.5 METODA “PALARIILOR GANDITOARE”

SCOP:cunoasterea evolutiei populatiei Vaii Cernei prin stimularea creativitatii prin interpretarea de roluri

Caracteristicile geodemografice in Valea Cernei

In anul 1884, Baile Herculane devine comuna de sine statatoare, in anii precedenti a fost afiliată comunei Mehadia.In 1890 populatia comunei era de 452 de locuitori, scazand pana in 1918 la 437 de locuitori.Dupa revolutia din 1989 populatia orasului era de peste 6500 de locuitori.Astazi populatia este de peste 5500 locuitori.

Evolutia populatiei orasului Baile Herculane

Palaria Alba

Sarcina de lucru: Prezentati in mod obiectiv cauzele care au dus la scaderea populatiei dupa anul 1990 in orasul Baile Herculane.

Palaria Rosie

Sarcina de lucru:Prezentati ce simt locuitorii orasului vizavi de imbatranirea si scaderea populatiei.

Palaria Neagra

Sarcina de lucru:Prezentati aspectele negative si dezavantajele scaderii si imbatranirii populatiei.

Palaria Galbena

Sarcina de lucru:Prezentati aspectele pozitive si avantajele cresterii populatiei regiunii intre anii 1918-1990.

Palaria Verde

Sarcina de lucru:Propuneti alternative de solutionare a opriri scaderii populatiei in Valea Cernei.

Palaria Albastra

Sarcina de lucru:Ce ar trebui sa faca autoritatile pentru ca bilantul demografic general sa devina pozitiv.