(v2)relatiile Externe Ale Ue Cu Republica Moldova(v2) [618968]

1
Cuprins
Introducere 2

Capitolul I Dilema Prizonierului și Republic a Moldov a 3
1.1. Dilema prizonierului în cazul Republicii Moldova 3
1.2. Moldova – țară vecină a Uniunii Europene 5
1.3. Un conflict înghe țat aproape de granițele UE : Transnistria 6
1.4. Economia Republicii Moldova 8

Capitolul II Relațiile Comerciale ale Rep ublicii Moldova cu UE și CSI 11
2.1. Importurile și Exporturile Moldovei în UE în comparație
cu cele în CSI 12
2.2. Importurile și exporturile Moldovei în UE pe grupe de mărfuri pentru perioada
2007 -2009 14
2.3. Relațiile Comerciale ale Republicii Moldova cu Ro mânia 19

Capitolul III Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană 21
3.1 Istoricul Rela țiilor 21
3.2 Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate 26
3.2.1 Crearea Politicii Europene de Vecinătate 26
3.2.2 Elementele definitorii ale Politicii Europene de Vecinătate 27
3.2.3 Progresele realizate de Moldova în cadrul Politicii Europen e de
Vecinăte 28
3.3 Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova 30
3.4 România – avocatul Republicii Moldova în Uniunea Europeană 31
3.5 Perspectivele Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic 33
3.5.1 Ce este Parteneriatul Estic ? 33
3.5.2 Moldova și Parteneriatul Estic 34

Capitolul IV Asisten ța acordată de UE Republicii Moldova 37
4.1 Asisten ța financiară a UE pentru Moldova 37
4.2 Misiunea Uniunii Europene de Asi stență la frontieră 39

Concluzii și recomandări 41
Bibliografie 44
Tabele și Anexe 48

2
Introducere
Relațiile externe ale Uniunii Europene cu Republica Mo ldova au cunoscut o
dezvoltare sinuoasă, cu multe provocări, dar și cu beneficii pentru ambele părți . Fiind în
vecinătatea UE, Moldova face parte din Politica Europeană de Vecinătate și Parteneri atul
Estic.
Perspectiva de aderare există mică la momentul actual pentru Moldova , dar
procesul de integrare europeană est e continuu și a fost accelerat după alegerile din iulie
2009, când a a juns la guvernare Alian ța pentru Integrare Europeană .
Lucrarea de fa ță are ca obiect de studiu procesul de integrare economică
europeană în cadrul rela țiilor externe ale UE cu Republic a Moldova. Primul capitol se
axează pe o scurtă prezentare a Moldov ei, Transnistriei, economiei Moldovei și a dilemei
prizonierului în ceea ce prive ște integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Federația
Rusă exercită o influen ță puternică în spațiul ex -sovietic, inclusiv și asupra proceselor ce
au loc în Repub lica Moldov a. Astfel, dilema prizonierului dintre UE și Rusi a cu privire la
procesul de integrare a Republicii Moldova este de importan ță primondial ă pentru
cetățenii acestui stat.
Capitolul doi prezintă volumul schimburilor comerciale dintre statele mem bre UE
și Moldova ce au crescut semnificativ în compara ție cu statele din Comunitatea Statelor
Independente (CSI) . Prin urmare, a crescut importan ța relațiilor comerciale cu UE pentru
Moldova . România a devenit în ultimul timp principalul partener comercial al Moldovei,
iar rela țiile comerciale dintre Moldova și România sunt în continuă cre ștere .
Capitolul trei prezintă integrarea Republicii Mol dova în Uniunea Europeană.
Acest proces are loc în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Pentru a -l înțelege , sunt
analizate elementele Politici i Europene de Vecinătate și efectele acestora în Republica
Moldova , unde intră și Parteneriatul Estic .
Ultimul capitol prezintă asisten ța acordată de UE Republicii Moldova, sub formă
financiară și tehnică, ambele catalizate și asupra solu ționării conflictului transnistrean .
Asisten ța a crescut în ultimul timp și va continua să se măreas că în viitorul apropiat, iar
pentru Republica Moldova această asisten ță este vitală în ceea ce privește creșterea
economică, buna guvernan ță, implementarea reformelor și lupta împotriva sărăciei .
Lucrarea se încheie cu concluzii le și recomandările autorulu i.

3
Capitolul I Dilema prizonierului și Republic a Moldov a
1.1 Dilema prizonierului în cazul Republicii Moldova
Atun ci când studiem rela țiile dintre două entități, trebuie să ținem cont de
mărimea fiecărei păr ți. Uniunea Europeană înglobează 27 de state membre cu o
popula ție de aproximativ 500 de milioane de locuitori, pe când Republica Moldova are în
jur de 4 milioa ne de locuitori. Astfel, vorbim despre un gigant și un pitic, unde primul
dictează regulile, iar celălalt le respectă. Datorită faptului că Uniunea Europeană este
recunoscută ca cea mai democratică din lume, aceste rela ții nu au o formă hegemonic ă, ca
și relațiile Rusiei în cadrul CSI.
Republica Moldova se află în “vecinătatea UE” și în „străinătatea apropiată” a
Federa ției Ruse. “Vecinătatea UE ” înseamnă aplicarea politicii europene de vecinătate și
a Parteneriatului Estic, mai pe scurt proces ul de in tegrare economică europeană a
Republicii Moldova . În schimb, concep ția “străinătatea apropiată” a fost definită de
oficialii Federa ției Ruse pentru a i se recunoaște pretențiile geopolitice în cadrul CSI1.
Direc ția principală a ultimei rămâne colaborarea cu statele CSI, care reprezintă o
centură a bunei vecinătă ți pentru Moscova.
Aceste două concep ții “se ciocnesc ” în Moldova și duc la formarea dilemei
prizonierului cu doi jucători – Rusia și UE. Numai că în acest caz consecin țele nu le
suportă cei implica ți în joc , ci locuitorii Republicii Moldova.
Dilema prizonierului este utilizată în teoria jocurilor , și are aplica ții în multe
domenii. Î n forma sa clasică doi jucători (două persoane care urmează să f acă închisoare)
fac parte a unei dileme și ce se va întâmpla dacă ei cooperează sau nu. Dacă cei doi
jucători cooperează, au fiecare sentin ța maximă, dacă unul cooperează și celălalt nu,
atunci jucătorul cooperant nu face închisoare, celălalt are sentin ța maximă, dacă nici unul
nu cooperează, au jumătate din sentin ță fiecare .
Dacă Rusia și UE vor coopera , ambele vor implementa propriile concepte, atunci
vor fi beneficii maxime pentru Moldova. Totu și, procesul de integrare europeană pentru
Republica Moldova va fi unul de lungă durată, vor fi necesare realizarea unor
compromisuri cu Rusia pentru ca aceasta să -și reducă interesele în “străinătatea

1 Leancă Iurie “Evolu ția rela țiilor externe. / Tranziția : retrospective și perspective ”, Chi șinău 2002, pag.
363-364

4
apropiată”. Acestea vor fi sub forma unor dialoguri și negocieri cu partea rusă .
Soluționarea conflictului transnistrean va dura mult timp , Rusia va depune eforturi pentru
a-și menține influența în zonă, iar integrarea Moldovei în UE se va face sub forma de doi
pași înainte, unul înapoi, specifică anilor 2000. Conform acestui plan, doar într -un viitor
îndepărtat trupele pacificatoare ruse ști din Transnistria vor fi schimbate de un contingent
multina ționa l, solu ție pentru care militează Chișinăul la ora actuală .
Dacă UE va coopera , adică va asista procesul de integrare europeană a Republicii
Moldova, cum are loc la momentul actual, iar Rusia nu va coopera , va renun ța la
conceptul de “străinătate apropiată” și la CSI, atunci procesul de integrare v a fi accelerat.
În ceea ce prive ște soluționarea conflictului transnistrean, chiar fără sus ținerea Rusiei
regimul de la Tiraspol nu va renun ța la separa tism în viitorul apropiat . V or fi necesare
eforturi din partea guvernării de la Chi șinău de a implemen ta o strategie de solu ționare a
conflictului pe cale pa șnică .
În cazul în care UE nu va coopera (Rusia va coopera) , adică va opri asisten ța sa
financiară și tehnică , negocierea Acordului de Asociere, rezilierea Acordului de
Parteneriat și Cooperare, desfi ințarea Misiunii Uniunii Europene de Asistență la frontieră,
iar Rusia va i ntensifica influen ța în cadrul CSI, atunci procesul de integrare din Moldova
va fi orientat spre CSI și nu spre UE. Acest lucru este imposibil la ora actuală datorită
faptului că CS I reprezintă o grupare – eșec care este menținută datorită existenței
hegemon ului din zonă Federa ția Rusă. Transnistria va căpăta un statut aparte în cadrul
Republicii Moldova , chiar poate va fi recunoscută ca țară independentă .
Dacă ambele păr ți nu vor coopera , adică vor renun ța la conceptele de “străinătate
apropiată” și “vecinătate UE”, populația Moldovei va câștiga din urma faptului că Rusia
nu exercită influen țe asupra acestei zone, dar va pierde din urma necooperării cu UE.
Inexiste nța relațiilor cu UE va duce la scăderea nivelului de trai al popula ției și mari
probleme socio -politice, ec onomice, această țară devenind gaura neagră a Europei.
Conform dilemei prizonierului, orice ac țiune care se va întreprinde de conducerea
Moldovei v a fi influen țată atât de Federa ția Rus ă cât și de Uniunea Europe ană. De
aceasta depinde în special volumul schimburilor comerciale și soluționarea pe cale
pașnică a conflictului transnistrean.

5
Realitatea cu privire la procesul de integrare a Republicii Moldova în UE este
mult mai complexă și implică și influențe din partea unui stat membr u UE- România, dar
și stat membru CSI – Ucraina. Recent pre ședintele Rusiei și Ucrainei au emis o declarație
comună cu privire la procesul de solu ționare pașnică a confli ctului transnistrean, dar care
nu prevede și retragerea armamentului rusesc și a trupelor de pe teritoriul transnistrean.
Implicarea Rusiei și Ucrainei în treburile interne ale Republicii Moldova a fost percepută
ca o amenin țare de conducerea de la Chișină u, ceea ce într -adevăr reprezintă un amestec
în treburile sale interne.
Integrarea economică a Republicii Moldova în UE depinde de situa ția
economi că, politică, socială, demografică a acestei țări, de soluționarea conflictului
transnistrean , dar și actor ii importan ți din regiune care au o influență asupra Moldovei.

1.2 Moldova – țară vecină a Uniunii Europene
Republica Moldova (care dacă va fi numită mai departe Moldova nu se va
înțelege regiunea Moldovei din România) este vecinul apropiat al UE care și -a man ifestat
interesul cu privire la aderarea și integrarea UE, de altfel ca și celelalte state care fac
parte din Parteneriatul Estic. Realită țile de azi au arătat că până la aderarea Moldovei la
UE este o cale lungă, aceasta este demonstrată și prin faptul că ea face parte din Politica
Europeană de Vecinătate și Parteneriatul Estic care se referă la statele care pe termen
scurt și mediu nu vor adera la UE. Existența unui conflict militar nesoluționat pe teritoriul
ei îndepărtează și mai mult momentul de aderar e a Moldovei la UE. Cu toate aceasta, i s –
au recunoscut aspirită țile, valorile europene și depune eforturi pentru a ajunge la nivelul
statelor membre ale UE. Se pune accentul în special pe accesul produselor moldovene ști
pe pie țele UE, acces care este influen țat de calitatea produselor.
Moldova are un teritoriu de 33.7 mii de km2 și o populație de 4,4 milioane de
locuitori, din care se aproximează că mai mult de o treime sunt pleca ți peste hotare în
căutarea unui trai mai decent, iar principalele veni turi al e popula ției sunt remitențele c e
sunt îndreptate în principal spre consum datorită faptului că sunt destinate familiilor,
rudelor, prietenilor celor pleca ți peste hotare și sunt în tranșe prea mici pentru a lua forma
investi țiilor. Cea mai mare part e a celor care trimit bani acasă muncesc în statele UE.

6
O altă problemă cu care se confruntă Moldova este instabilitatea politică. În urma
evenimentelor de pe 7 aprilie 2009, când popula ția a manifestat împotriva guvernării
comuniste și a posibilei fraud ări a alegerilor parlamentare de pe 5 aprilie 2009, au avut
loc alegeri repetate în urma cărora la guvernare a venit Alian ța pentru Integrare
Europeană. Totu și aceasta nu are numărul suficient de voturi pen tru a alege pre ședintele
țării, care este ales de Parlament, nu prin vot direct, astfel, vor avea loc alegeri repetate
în a doua jumătate a anului 2010.
În Moldova persistă probleme caracteriste spa țiului ex -sovietic, unde politica
influen țează foarte mult economia și nivelul de trai, iar șocurile extern e au avut un impact
negativ asupra popula ției. Principala problemă este sărăcia, care a ajuns la un nivel record
în 1999 la 73 % din popula ție sub limita sărăciei, dar care a scăzut la 26,5 % în 2004
grație creșterii economice și redistribuirii veniturilor2. Sărăcia este unul din factorii
catalizatori ai emigra ției forței de muncă și are nu doar manifestări economice, dar și
sociale acut e.3
În anul 2009 media de venit anual a fost de 1100 de euro pe cap de locuitor, una
dintre cele mai mici din vecinătatea Uniunii Europene4.

1.3 Un conflict înghe țat aproape de grani țele UE : Transnistria
Un alt impediment cu privire la procesul de integrare europeană este conflictul
transnistrean. Uniunea Europeană oferă asisten ță cu privire la soluționarea conflictelor
înghe țate din fosta Uniune Sovietică, inclusiv și pentru cel transnistrean. Până în
momentul în care acest conflict nu va fi solu ționat, Moldova nu are nici o șansă să adere
la Uniunea Europeană.
Transintria este un teritoriu între Republica Moldova și Ucraina. E ste o regiune
care s -a separat de Moldova, declarându -și independența în anul 1990. Conflictul a
început din cauza mi șcărilor politice din Chișinău bazate pe romantism național și pledare
pentru reunificarea cu România. Oponen ții transnistreni au utilizat acest argument pentru
a se separa de Moldova. Tensiunile au condus la ciocniri militare între separati știi

2 Planul de Acțiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, Ghid, Proiect realizat de ADEPT și EXPERT –
GRUP cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Dezvol tare Internațională (DFID) al Marii Britanii,
pagina 70.
3 Idem 1
4 ENP Country Progress Report 2009 – Republic of Moldova , Memo/10/182 Brussels, 12 mai 2010

7
transnistreni și poliția moldovenească. Forțele militare rebele au avut suportul cazacilor
ruși care s -au alăturat militan ților transnistreni. Aproa pe 1.000 de oameni au murit în
acest conflict militar, care a durat 3 luni, din martie până în iulie 1992. Armata rusă a fost
dislocată în Transnistria pentru a sus ține autorită țile transnistrene și a pune cap ăt
conflictului. Ca rezultat, implicarea Armat ei Ruse a dus la încetarea luptelor în iulie
1992.
De atunci, statutul Transnistriei este neclar. De jure Transn istria face parte din
Republica Moldova. Î n realitate, ea funcționează ca un stat independet cu Parlamen t,
valută proprie și Armată. Totu și, pe plan internațional, Transistria nu este recunoscut ca
un stat independent, nici chiar de Rusia care își menține prezența militară în această zonă
și și-a deschis un consulat (fără vreun acord al conducerii Moldovei). Pe teritoriul
Transnistri ei se găsesc multe depozite militare de pe timpul Uniunii Sovietice, a căror
soartă este neclară.
De-a lungul timpului, Guvernul Republicii Moldova și Președ inții ei au încercat
să solu ționeze conflictul într -un mod pa șnic și să reunească țara. Totuși, făr ă o strategie
reală și cu un interes scăzut din partea Guvernului transnistrean, situația pare lipsită de
culoare. În prezent Moldova nu are o armată bine pusă la punct. Se crede că Armata
Moldovei într -un război cu Transnistria nu va rezista mai mult de 4 8 de ore. În contrast,
Transnistria se bucur ă de sus ținere financiar ă din partea Rusiei, care este sub formă de
asisten ță socială, fonduri pentru construirea monumentelor sovietice și pentru scopuri
militare. Federa ția Rusă este determinată să -și mențină influen ța în această zonă. Aici
sunt disloca ți aproximativ 1500 de soldați ruși.
Republica Molova nu are posibilitatea de a rezolva acest conflict prin eforturi
proprii. În 2005, cu scopul de a legitima comer țul și creșterea stabilității între Moldova și
Ucraina, UE a lansat Misiunea UE de Asisten ță la Frontieră , care reprezintă un proiect
tehnic , fără vreo strategie politică pentru negocierea unui acord între cele două păr ți a
conflictului. O solu ție globală poate fi atinsă n umai la nivel politic, la care contribuie și
Uniunea Europeană ca și observator. Transnistria este o sursă de tensiune pentru
Moldova în rela țiile cu Rusia și o sursă de instabilitate în Estul Europei.
Uniunea Europeană s -a obligat să solu ționeze conflicte le înghe țate din spațiul ex –
sovietic, inclusiv și conflictul transnistrean. În cadrul negocierilor de soluționare a

8
conflictelor sub formatul “5+2” UE împreună cu SUA au statut de negociator, iar
Moldova, Ucraina, OSCE, Transnistria, Federa ție Rusă sunt di rect implicate în negocieri.
Autorită țile transnistrene sunt reticențe față de totul ce înseamnă Uniunea
Europeană, dar eforturile mari aduc rezultate m ari.
Calea spre solu ționare a conflictului se pare a fi foarte grea. Autorită țile de la
Tiraspol nu doresc ca Transnistria să revină sub conducerea Chi șinăului, iar Guvernul de
la Chi șinău nu percepe sub nici o formă ca Transnistria să devină un stat independent.
Neîn țelegerile dintre autorități duc la menținerea unui conflict îngh ețat care nu pare a fi
soluționat.
Aspectul politic al conflictului transni strean este agravat și de starea economiei
Moldovei. Situa ția economic ă deplorabil ă reprezint ă un punct slab în cadrul negocieri lor
pentru solu ționarea conflictului. În timpuri le sovietice, p roduc ția industraiala a fostei
Republice Sovietice Moldovene ști a fost concentrat ă în regiunea transnistrean ă. În
schimb, economia Moldov ei se confrunt ă cu probleme majore. Situa ția economica a
Moldovei este analizat ă în urm ătorul subcapitol.

1.4 Economi a Republicii Moldova
Ponderea maximă a economiei țării o deține sector ul agricol, iar principalele
produse moldovene ști sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. După anul 1990 , Moldova
a intrat într -un puternic declin economic, din care nu și -a revenit decât în anii 2000 , iar la
momentul actual criza financiară globală a afectat puternic economia Moldovei.
Ca parte a liberalizării ambi țioase a economiei de la începutul anilor ’90, pe
terito riul ei a fost introdus ă o monedă liber convertibilă, a u fost liberalizat e prețurile, a
încetat acordarea de credite preferen țiale pentru firmele și companiile de stat, s-a lansat
procesul de privatizare, s-au eliminat controalele pentru exporturi. Economi a a revenit la
o cre ștere pozitivă de 2,1 % în anul 2000, iar apoi la o cre ștere medie de 6,41 % pentru
perioada anilor 2001 -2006 . În anul 2006, gra ție embargoului rusesc față de vinurile
moldovene ști, creșterea economică a fost de numai 4,8% iar producția industrială a scăzut
cu 5,3 %. Efectele embargoului s -au ținut lanț, afectând industria vinului, apoi celelalte
industrii conexe: a sticlei, celulozei și sectorul agricol.

9
În anul 2007 PIB -ul a crescut cu doar 3 %, men ținându -se efectele embargoului la
vinuri. În anul 2008 cre șterea economică a fost de 7,2 % datorită creșterii consumului
intern bazat pe remiten țe, care a u fost aproximativ egal e cu bugetul Moldovei pentru
acest an.
Situa ția economică actuală a Republicii Moldova este cel mai bine rela tată în
documunetul guvernamental Relansăm Moldova (Rethink Moldova, prin intermediul
căruia s -a reu șit să se obțină o finanțare externă de 2,6 miliarde de dolari SUA în martie
2010): “ Performan ța economică din ultimii ani a Republicii Moldova s -a bazat p e un
fundament slab. La primă vedere, țara avea succese, PIB -ul țării crescând cu o rată
medie de 5 % în perioada anilor 2006 -2008, atingând cifra de 7,2 % în anul 2008, în timp
ce pozi țiile monetare și fiscale erau ținute la control. Balanța fiscală generală înregistra
un deficit de doar 1 % în anul 2008 și eforturi au fost depuse pentru a reduce nivelul
inflației. Însă au existat vulnerabilități: creșterea economică depindea de consum ,
preponderent de bunurile importate, și era determ inată de remiten țele care creșteau la o
rată alarmantă: remiten țele constituiau 30 % din PIB în anul 2008, situându -se printre
cele mai înalte niveluri din lume.
Fiind percepută din start ca problemă ce poate fi solu ționată ulterior, criza
economică globală s -a soldat cu un impact major și brusc asupra economiei Republicii
Moldova. Remiten țele s -au redus cu 27% pe parcursul anului 2009, scăzând și consumul.
Investi țiile străine directe s -au diminuat brusc până la 2 % din PIB, de la un nivel d e
11,4 % existent până la criză. Exportul de bunuri și servicii s -a redus cu 22 % , deși
scăderea importurilor a fost și mai mare – 35 la sută, consemnând lipsa unui impact
general negativ asupra performan ței PIB.
Combina ția acestor factori a condus la declinul performan ței PIB de 9 % în
termeni reali. La finele celui de -al patrulea trimestru al anului 2009, numărul șomerilor
constituia 73.900 de persoane (rata șomajului de 6,2 %), număr practic dublu față de
perioada comparabilă a an ului 2008. Veniturile reduse pentru consum, în special pentru
cei 40 % de moldoveni din familii ce beneficiază de pe urma remiten țelor, precum și
reducerea generală a încrederii consumatorilor s -au soldat cu presiuni defla ționiste.
Indicele Pre țurilor de Consum la finele anului 2009 constituia doar 0,4 la sută după
câteva luni de defla ție. Depozitele din băncile comerciale din țară s -au redus cu 3,7 %

10
față de finele anului 2008, în timp ce creditele în economia reală s -au mic șorat cu 4,9 %
în aceea și perioadă. Condițiile de creditare s -au înrăută țit de asemenea în termeni reali,
în pofida politicii monetare expansioniste promovate de Banca Na țională a Moldovei
(BNM) ”.
În anul 2009, criza economică a dus la o scădere a PIB -ului moldove nesc cu
6,5%. Cel mai mult au avut de suferit Construcțiile ( -28%), Industria ( -19%) și
Agricultura ( -11%). Consumul populației a scăzut cu 8%, exporturile cu 8%, iar
importurile cu 19%. Investițiile în capital fix au scăzut cu 31%5. Scăderea PIB -ului din
Republica Moldova este, practic, egală cu cea din România, de aproximativ 7 % 6.
Dacă am putea compara economia Moldovei cu a României, atunci am avea
următoarea situa ție : “ Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova este de 30 de ori
mai mic decât cel al României. În anul 2008, PIB-ul Republicii Moldova a fost de 6
miliarde de dolari, în timp cel al României a atins 192 miliarde dolari7”.
Relațiile comerciale au scăzut în anul 2009, dar ele au urmat un trend crescător pe
parcursul anilor 2000 . A crescut în special comer țul cu statele membre UE, subiect care
este dezvoltat în următorul capitol.

5 Biroul Na țional de Statistică a Republicii Moldova, Produsul Intern Brut pentru anul 2009
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2910&parent=0 accesat 21 aprilie 2010
6 Institutul Na țional de Statistică, Comunicat de presă nr 43 din 3 martie 2010 , Produs ul Intern Brut în
Trimestrul IV și Anul 2009 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIVr09.pdf
accesat 21 aprilie 2010
7 Ziarul Financiar, PIB -ul Republicii Moldova, 3% din cel al României http://www.zf.ro/politica/pib -ul-
republicii -moldova -3-din-cel-al-romaniei -4182108/ accesat 29 martie 2010

11
Capitolul II Rela țiile Comerciale ale Republicii Moldova cu UE și CSI
Interac ționarea dintre mai multe popoare se poate face prin două moduri :
războaiele și comerțul10. Perioada actuală nu este atât de afectată de conflicte militare în
compara ție cu c ele precedente, astfel comer țul este cel care influențează natura relațiilor
dintre subiec ții internaționali. Capitolul doi se axează pe relațiile comerciale ale
Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în compara ție cu Comunitatea Statelor
Independente.
O importanță deosebită o au resursele energetice importate din Rusia, de care
depinde economia Moldovei. Sectorul energetic al Republicii Moldova dintotdeauna a
fost și este cel mai vulnerabil domeniu , constituindu -se în cea mai mare parte pe
importul de re surse energetice din țările CSI11. Comer țul cu statele CSI a rămas o
tradiție pentru Republica Moldova, menținându -se legăturile vechi. La unele produse
sunt men ținute standardele GOST, valabile de pe timpul Uniunii Sovietice. La începutul
anilo r ’90 voumul schimburilor comerciale între statele CSI au scăzut drastic , apoi după
formarea comunită ții au început să crească valoric . La momentul actual, pentru toate
statele membre CSI, inclusiv și Moldova , comer țul este reorientat în afara grupării
integra ționiste .
Come rțul Moldovei cu Uniunea Europeană a crescut în mod semnifi cativ în
ultima pe rioadă , față de cel cu statele CSI . Aceasta s -a datorat și Sistemului General de
Preferin țe acordat de UE Republicii Moldo va, care apoi a fost îmbunătă țit prin
introducere a și altor produse exceptate de la taxele vamale formând Sistemul General de
Preferin țe plus. Din martie 2008 au fost introduse Preferin țele Comerciale Autonome
Unilaterale prin care au fost exceptate de la taxe vamale, în limita unor contignente,
aproape toate produsele importate din Moldova. Pe de altă parte, piața Moldovei este una
deschisă, ac cesul produselor din UE în Moldova este facil, iar 50 % din importurile
molodvene ști sunt din statele membre UE .
Ca un pas al procesului de integrare, între Moldov a și UE se va forma o zonă de
liber-schimb. Totu și, competitivitatea produselor moldovenești este scăzută faț ă de cele
din statele membre UE, dar cum un protec ționism mai ridicat înseamnă prețuri mai mari

10 Dumitru Miron “Comer ț Interna țional ” pagina 1, Editura ASE, Bucure ști, 2003
11 Sudacevschi Gabriela , Sută Nicolae „Rela țiile Economice ale Republicii Moldova cu țările CSI” Editurat
ASE Bucure ști, 2003

12
pentru consumatorii finali, prețurile vor scădea și beneficiar ul prinicipal va fi toată
popula ția Moldovei .

2.1 Importurile și Exporturile Moldovei în UE în comparație cu cele CSI
Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au fost în
continuă cre ștere. Dacă în 1997 volumul impo rturilor din UE a fost de circa 450
milioane (449.849.500) de dolari SUA12, atunci în anul 2008 acestea au ajuns la nivelul
de aproximativ 2,1 miliarde (2.105.264.000) de dolari SUA, crescând în 10 ani de 4,67
ori. Desigur, aceasta s -a datorat și creșterii numărul statelor membre ale Uniunii
Europene, cât și creșterii volumului remitențelor. În anul 2009, importurile din UE au
scăzut cu 33,4 % fa ță de anul 2008, ca urmare a scăderii cu o treime a remitențelor și a
crizei economice. Cu toate acestea, ponder ea importurilor din UE în comer țul total al
Moldovei a crescut cu 0,4 puncte procentuale de la 43 % în anul 2008 la 43,4 % (valoric
însă scâzând la 1.422.500 de dolari SUA) în anul 2009. Moldova percepe taxe vamale la
produsele importate din Uniunea Europe ană, dar urmează să fie semnat Acordul Liber și
Comprehensiv Aprofundat (Deep Comprehensiv Free Trade A greement ) și taxele vamale
vor fi eliminate, astfel încât produsele importate din UE vor fi mai competitive pe pia ța
Moldovei. Comer țul cu UE în ceea ce prive ște impoturile a crescut de la 38.41 % în anul
1997 la 43.4 % în anul 2009, ca urmare a reorientării comer țului extern al Republicii
Moldova dinspre CSI spre piața UE.
Pe de altă parte, în anul 1997, ponderea importurilor din statele CSI a fost de
51,61 %, care a scăzut la 35,46 % în anul 2008 și la 34,79 % în anul 2009. Acestea vor
continua să scadă, dar nu cu mult deoarece 97 % din resursele energetice utilizate în
Moldova sunt din Federa ția Rusă. Ca volum, în anul 1997 importurile din CSI au fost de
604.516.000 de dolari SUA (51,61 % din total), iar în anul 2008 de 1.737.261.300 de
dolari SUA (35,46 % din total). Astfel, importurile din CSI au crescut de 2,87 ori,
creștere care s -a datorat în special ridicării pre țurilor la resursele ener getice, în special la
petrol și gaze naturale. În anul 2009, volumul importurilor din CSI au scăzut la valoarea
de 1.140.400.000 de dolari SUA (34,79 % din total), tot ca urmare și a variației prețului

12 Anex a 1 “Comer țul Exterior al Republicii Moldova ” www.statistica.md accesat la 15 aprilie 2010.

13
la gaze care s -a mic șorat ca urmare a crizei, dar au c rescut la începutul anului 2010. În
prezent principalul combustibil folosit în Republica Moldova este gazul natural (care
acoperă 80% din necesită țile sectorului energetic) și care este importat practic integral din
Rusia13.
Pe de altă parte, exporturile în UE în anul 1997 au fost în valoare de 185.499.700
( 21,22 % din totalul exporturilor) de dolari SUA, ajungând la valoarea de 820.090.400
de dolari SUA (51,54 % din totalul exporturilor) în anul 2008. Astfel, în 11 ani ele au
crescut valoric de 4,42 de ori , iar ponderea produselor exportate în UE a crescut de 2 ori
din totalul exporturilor. Cu toate acestea, în anul 2009 volumul exporturilor din Moldova
în UE s -au mic șorat cu 11 ,3 % (678.500.000 de dolari SUA), în ciuda faptului că UE
acordă din martie 2008 preferin țe comerciale autonome uninominale prin care a eliminat
taxele vamale aplicate bunurilor și serviciilor de origine moldovenești, excepție făcând un
număr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru pia ța internă a UE14.
În ceea ce prive sc exporturile în statele membre CSI , acesta au crescut valoric,
dar au scăzut ca pondere. Astfel , în anul 1997, valoarea exporturilor în CSI a constituit de
608.307.000 de dolari SUA, iar în anul 2008 de 623.047.000 de dolari SUA. În anul 2009
exporturile Moldovei spre CSI au scăzut la 490.500.000 de dolari SUA , cu 11,28 % mai
puțin față de anul 2008. Criza care a afectat statele CSI a dus la scăderea cererii de
consum și la micșorarea exporturilor în această comunitate. Ponderea exporturilor în
statel e membre din valoarea totală a exporturilor Moldovei în anul 1997 a fost de
69,60%, care a scăzut ajungând în anul 2008 la ponderea de 39,16 % și pentru anul 2009
și mai puțin, scăzând cu 1,36 puncte procentuale, la 37,80 %. Aceasta se datorează și
dezintegrării care are loc în cadrul CSI.
Este important de observat că exporturile Moldovei în UE nu numai că au
crescut cantitativ, ci s -au și diversificat. Numărul de poziții de produse vândute în UE a
crescut de la 482 pozi ții în 1995, până la 589 poziț ii în 2007, pe când numărul de pozi ții

13 Valeriu Prohi țchi “Securitatea economică a Moldovei : o privire în secolul XXI ”, Expert Group ,Chi șinău
2005 pagina 17
14 Preferinte Comerciale Autonome pentru Republica Moldova
http://www.afacerinet.ro/articole/Afaceri_Internationale/367 -10-
Preferinte_Comerciale_Autonome_pentru_Republica_Moldova.html accesat 21 aprilie 2010

14
de mărfuri exportate în partea occidentală a CSI s -a diminuat de la 1049 până la 731 pe
parcursul aceleia și perioade (la nivel de 4 semne digitale dezagregate). S -a îmbunătă țit,
de asemenea, indicele de concentrare Herfindhal15 al exporturilor din Moldova în UE, de
la 0,40 în 1995, până la 0,22 în 2007, 0,14 în anul 2008 și 0,16 în anul 2009. Pe când
indicele Her findhal pentru exporturile efectuate în partea occidentală a CSI s -a înrăută țit:
de la 0,24 în 1995, pâ nă la 0,50 în 2005 (ca urmare a barierelor impuse de Rusia
împotriva importurilor băuturilor alcoolice din Moldova, indicele de concentrare s -a
diminuat până la circa 0, 16 dar pe parcursul anului 2008, când exporturile vinurilor au
fost reînnoite, indi cele a început să crească din nou, ajungând la 0, 22 în anul 2009).
Conform datelor de la Biroul Na țional de Statistică al Republicii Moldova,
comer țul cu UE a Republicii Moldova a crescut în detrimetrul celor cu statele CSI.

2.2 Importurile și exportu rile Moldovei în UE pe grupe de mărfuri pentru perioada
2007 -2009
În ultima perioadă Republica Moldova a înregistrat o balan ță deficitară în relațiile
comerciale cu statele membre UE. Deficitul balan ței comerciale a Republicii Moldova cu
țările Uniunii Eur opene a fost de 1.001.726.200 de dolari SUA în anul 2007 (cu un grad
de acoperire16 de 40,4 % ), în anul 2008 de 1.285.173.600 de dolari SUA (grad de
acoperire 39 %), iar în anul 2009 de 649.900.000 de dolari SUA (grad de acoperire 47,69
%). Aceasta s -a datorat unei serii de factori printre care : liberalizarea comer țului,
scăderea taxelor ca urmare a aderării Moldovei la OMC în anul 2001, cre șterea numărului
de state membre UE, reorientarea comer țului Republicii Moldova dinspre țările CSI spre
Uniunea Eur opeană, diversificarea pie țelor de desfacere atât a exportatorilor din
Moldova, cât și din statele UE, acordarea Preferințelor Comerciale Autonome (PCA)
Moldovei ce au intrat în vigoare în martie 2008 pentru o perioadă de 4 ani și existența
Sistemului Gene ralizat de Preferin țe plus (SGP+) înainte de Preferințele Comerciale
Autonome. Motivul principal al acestui deficit mare este competitivitatea redusă a
bunurilor de origine moldovene ști față de cele originare din UE .

15 Indicele de concentrare Herfindhal măsoară concentrarea unei pie țe. Se iau procentele din export
pentru fiecare produs, se ridic ă la pătrat, se face suma. Cu câ t este mai mare, cu atât există mai mult
tendin ța să se exporte numai anumite tipuri de produse
16 Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, adică ݀ܽݎܩ ݁݀ ݁ݎ݅ݎ݁݌݋ܿܽ= ா௫௣௢௥௧௨௥௜
ூ௠௣௢௥௧௨௥௜∗100 %

15
Conform datelor pr ovenite de la Biroul Na țional de Statistică, sunt 21 de grupe și
97 de subgrupe de mărfuri pe care Moldova le importă din UE. Valoarea cea mai mare
este atinsă în anul 2008 pentru majoritatea grupelor de mărfuri, anul 2009 fiind unul de
contrac ție a schim burilor comerciale17.
Cea mai mare pondere din totalul importurilor o are grupa de mărfuri “ Mașini și
aparate, echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini și sun et de televiziune
și părți și accesorii ale acestor aparate” având ponderi de 18,10 % în anul 2007, 20,04
% în anul 2008 și 17,12 % în anul 2009 din totalul importurilor și cu valori de
304.292.600 de dolari SUA în anul 2007, 421.899.200 de dolari SUA în anul 2008 și
243.574.000 în anul 2009. Cea mai mare subgrupă este “Reactoare nucleare, cazane,
mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora” cu o pondere în medie de
10.10 % din totalul importurilor pentru cei 3 ani. Este de men ționat f aptul că pe teritoriul
Republicii Moldova nu se găsesc reactoare nucleare, iar exportul este cu mult mai mic
față de import pentru această subgrupă în ceea ce privesc statele membre UE. Astfel,
acestea sunt utilizate pentru reexport în alte state decât cel e membre UE.
Pe locul 2 se află produsele minerale după valoarea grupei de mărfuri având în
medie o pondere de aproximativ 15 % pentru anii 2007 -2009, iar pentru anul 2009 o
valoare de 215.242.500 de dolari SUA, fiind în scădere fa ță de anul 2008 când s -a
înregistrat un volum de acest tip de importuri de 349.196.700 de dolari SUA, iar în anul
2007 de 240.481.100 de dolari SUA . Subgrupa cu cea mai mare pondere din această
grupă de mărfuri este “ Combustibili minerali, petrol și produse rezultate din distil area
acestora; materiale bituminoase; ceară minerală ”, cu un volum mediu pentru cei 3 ani
de 264.905.700 de dolari SUA și o pondere medie de 15,12 % din totalul importurilor.
Celelalte subgrupe “Sare; sulf, pământuri și pietre; ipsos, var și ciment” și “Minereuri,
zgură și cenușă ” având împreună un volum de 3.327.000 de dolari SUA în anul 2007,

17 Anexa 2 IMPORTURILE R EPUBLICII MOLDOVA DIN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE , sursa :
Serviciul Vamal (declarațiile vamale de export și import), Biroul Național de Statistică al Republicii
Moldova, Direcția statistica comerțului exterior și serviciilor , www.statistica.md

16
4.601.500 de dolari SUA în anul 2008 și 2.274.800 de dolari în anul 2009, au o pondere
scăzută.
Pe locul 3 la grupele de mărfuri sunt “Produse ale industriei c himice sau ale
industriilor conexe” care au înregistrat pentru perioada 2007 -2009 un trend în cre ștere.
Astfel în anul 2007 volumul importurilor din această grupă a fost de 177.471.200 de
dolari SUA, 221.115.100 de dolari SUA pentru anul 2008 și 222.791.3 00 de dolari SUA
pentru anul 2009, pornind de la ponderea de 10,55 % din totalul importurilor din UE în
anul 2007 la cea de 15,66 % în anul 2009. Din această categorie, cele mai importate
produse sun t din subgrupele : “produse farmaceutice”, “uleiuri ete rice și rezinoide;
produse preparate de parfumerie sau de toaletă și preparate cosmetice”, “săpun, agenți
de suprafa ță organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială,
ceară preparată, produse pentru lustruit și curățire, lumână ri și articole similare, paste
de modelare, plastelina, "ceara dentară"” și “produse diverse ale industriei chimice”.
Pe locul 4 la grupele de mărfuri după valoare sunt : “Vehicule, aeronave, vase și
echipamente auxiliare de transport” cu ponderi din tota lul importurilor de 10,25 %
(172.326.200 de dolari SUA) pentru anul 2007, 9,9 % (208.468.800 de dolari SUA)
pentru anul 2008 și de 6,57% (93.545.700 de dolari SUA) pentru anul 2009. Ponderea
cea mai mare o are subgrupa de mărfuri “ Vehicule terestre, alt ele decât materialul rulant
de cale ferată și tramvai; părți și accesorii ale acestora ”, restul subgrupelor de la această
grupă au o pondere foarte scăzută.
Pe locul 5 la grupele de mărfuri după valoarea sunt : “Materiale textile și articole
din aceste m ateriale” având valori de 157.224.100 de dolari SUA în anul 2007 ( 9.35 %
din totalul importurilor), 169.924.100 de dolari SUA în anul 2008 (8,07 % din totalul
importurilor) și 131.701.800 de dolari SUA în anul 2009 (9,25 % din totalul
importurilor). Cele mai importante subgrupe sunt : “Bumbac”, “Filamente sintetice sau
artificiale”, “Fibre sintetice sau artificial discontinuie” și “Materiale textile tricotate
sau cro șetate” .
Astfel primele 5 grupe de mărfuri care sunt importate de Republica Moldova din
Uniunea Europeană sunt produsele manufactare, chimice, minerale, farmaceutice. Alte
grupe de mărfuri care au o pondere mai ridicată sunt : “Materiale plastice și articole din

17
acestea; cauciuc și articole din cauciuc” , “Produse alimentare, băuturi, alcoolice , fără
alcool și oțet; tutun” .

Exporturile Republicii Moldova în UE18 sunt cu mult mai scăzute fa ță de
importuri și sunt concentrate pe sectoare cu valoare adăugată scăzută. Astfel, ponderea
cea mai mare pe cei trei ani o are grupa de mărfuri “ Materiale textile și articole din
aceste materiale ” cu o pondere din exportul total în UE de 31,04 % și cu o valoare de
221.276.400 de dolari SUA în anul 2007, 248.439.200 de dolari SUA în în anul 2008 și
205.693.200 de dolari SUA în anul 2009. Subgrupele cu cea ma i mare pondere sunt
“Articole , accesorii de îmbrăcăminte, altele decât tricotate sau cro șetate ” care în medie
pe 3 ani a reprezentat 18,96 % din totalul exporturilor în UE și “Îmbrăcăminte și
accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau cro șetate ” cu o pon dere medie de 10,43 % pe
cei 3 ani. Celelalte subgrupe, printre care : “Mătase”, “Lână, păr fin sau grosier de
animale; fire și țesături din păr de cal”, “Bumbac”, “Alte fibre textile vegetale; fire de
hârtie și țesături din fire de hârtie”, “Filamente sin tetice sau artificiale”, “Fibre
sintetice sau artificiale discontinuie”, “Covoare și alte acoperitoare de podea din
materiale textile” au o valoare nesemnificativă.
Pe locul 2 la exporturile Moldova -UE pentru perioada 2007 -2009 este grupa de
mărfuri “ Produse ale regnului vegetal ” având o ponderie medie de 12,31 % pe cei 3 ani
și cu valori de 70.168.200 de dolari SUA în anul 2007, 84.873.600 de dolari SUA în anul
2008 și 118.430.900 de dolari SUA în anul 2009. Subgrupele cu ponderile cele mai
semnificati ve sunt : “ Fructe comestibile și nuci; coji de citrice sau de pepeni galbeni ” cu
o pondere medie pe cei 3 ani de 5,94 % din totalul exporturilor Moldovei în UE și
“Semin țe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale sau
medicinale; paie și furaje ” cu o pondere medie de 3,95 % pe cei 3 ani. Celelalte
subgrupe, printre care : “Cereale”, “Produse ale industriei morăritului; malt ; amidon” ,
“Semin țe și fructe oleaginoase; semin țe și fructe diverse; plante industriale sau
medicinale; p aie și furaje ” au ponderi scăzute în valoarea totală a exporturilor .

18 Anexa 3 EXPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE ,Sursa
datelor: Serviciul Vamal (declarațiile vamale de export și import), Biroul Național de Statistică al
Republicii Moldova, Direcția statistica comerțulu i exterior și serviciilor, www.statistica.md

18
Pe locul 3 este grupa de mărfuri “Ma șini și aparate, echipamente electrice și
părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat
sau d e reprodus imagini și sunet de televiziune și părți și accesorii ale acestor aparate”
cu valori de 34.872.600 de dolari SUA în anul 2007, 115.498.000 de dolari SUA în anul
2008 și 111.181.200 de dolari SUA în anul 2009 și cu o pondere medie pe acești 3 ani de
10,58 % din totalul exporturilor în UE. Această grupă are 2 subgrupe , una se nume ște ca
și grupa, iar cealaltă cu o pondere de 1,59 % din totalul exporturilor spre UE se numește
“Reactoare nucleare, cazane, ma șini, aparate și dispozitive mecanice; păr ți ale
acestora ”.
Pe locul 4 este grupa de mărfuri : “Produse alimentare, băuturi, alcoolice, fără
alcool și oțet; tutun” cu o pondere medie pe cei 3 ani de referin ță de 9,81 % și cu valori
de 77.535.100 de dolari SUA în anul 2007, 68.258.600 de dolari SU A în anul 2008 și
67.441.200 de dolari SUA în anul 2009. Aproximativ 60 % din această categorie
reprezintă subgrupele “ Preparate din legume, fructe sau din alte păr ți de plante ” (3,25 %
în medie pentru cei 3 ani din exporturile totale spre UE) și “Băuturi alcoolice, fără alcool
și oțeturi” .
Pe locul 5 se află grupa de mărfuri : “ Metale comune și articole din metale
comune” cu o pondere medie pe cei ani de 5,79 % , dar cu o pondere din totalul
exporturilor de 9,51 % în anul 2007, 7,77 % în anul 2008 și 2,63 % în anul 2009. Valorile
au fost de 64.652.300 de dolari SUA în anul 2007, 63.771.000 dolari SUA în anul 2008
și 17.874.700 de dolari SUA în anul 2009. Cele mai mari ponderi din această grupă le au
subgrupele “Fontă, fier și Oțel”, “Articole din fontă, fi er și oțel” și “Cupru și articole
din cupru” .
Alte grupe de mărfuri mai importante care se exportă în Uniunea Europeană sunt :
“Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse ale disocierii lor; grăsimi
alimentare prelucrate; ceară de origin e animală sau vegetală ”, “Piei brute [materie
primă], piei tăbăcite, blănuri naturale și produse din acestea; articole de curelărie și de
șelărie; articole de voiaj; articole obținute prin prelucrarea intestinelor de animale ”,
“Instrumente și aparate optic e, fotografice sau cinematografice, de măsur ă, de control
sau de precizie; instrumente și aparate medico -chirurgicale; ceasornicărie; instrumente
muzicale; păr ți și accesorii ale acestora ” și altele.

19
Exporturile Republicii Moldova în UE sunt preponderen t formate din produse
primare, adică articole accesorii de îmbrăcăminte, produse ale regnului vegetal, produse
alimentare, băuturi alcoolice. Acestea au valoare adăugată scăzută și sunt mai puțin
competitive decât produsele manufacturate. Preferin țele Come rciale Autonome de care se
bucură Republica Moldova până în martie 2012 are 4 excep ții tocmai la astfel de produse
cu valoare adăugată scăzută. Pe viitor, exporturile Moldovei în UE vor cre ște, dar se vor
difersifica pu țin.

2.3 Rela țiile Comerciale ale Republ icii Moldova cu România
Volumul comerțului între Republica Moldova și România, în anul 2009, a atins
551,3 milioane dolari SUA , România fiind al doilea partener comercial al Moldovei,
după Rusia19.
Relațiile comerciale dintre cele 2 state au fost în continu ă cre ștere. Aceasta s -a
datorat și Acordului de Liber Schimb dintre Moldova și România care a fost în vigoare
între anii 1994 și 2007. Chiar dacă în anul 2007 acordul de liber schimb a fost anulat,
comer țul între cele 2 țări nu s -a diminuat. Din anul 2008 Moldova beneficiază de
preferin țe comerciale autonome unilaterale din partea UE unde face parte și România.
Actualmente produselor române ști li se aplică o taxă vamală la exportul în Republica
Moldova, dar acest lucru este compensat prin cre șterea calităț ii.
În anul 1994, când a intrat în vigoare acordul de liber schimb, volumul
schimburilor comerciale era foarte scăzut între M oldova și Româ nia. În anul 1997,
volumul total al schimburilor comerciale a fost de 190,4 de milioane de dolari SUA,
acesta ajungâ nd în anul 2009 la 551,3 milioane de dolari SUA, crescând de 2,88 ori.
Acest fapt s -a datorat în special cre șterii economice în cele 2 state și a stabilirii legăturilor
comerciale dintre companiile moldovene ști și românești, scumpirea prețului la petrol ș i
produse din petrol care sunt principalele exporturi ale României în Moldova. Dacă în anul
1998 Moldova a exportat bunuri în valoare de 61,8 milioane de dolari SUA în anul 2009
această valoare a juns la 239,6 milioane de dolari SUA . Conform diagramei din anexa 4
observăm că începând cu anul 1998 partea română a înregistrat un excedent comercial în

19 “Impuls pentru colaborarea economic între România și Moldova ”:
http://economie.moldova.org/news/impuls -pentru -colaborarea -economica -intre -romania -si-moldova –
208262 -rom.html accesat 22 mai 2010

20
ceea ce privesc schimburile cu Moldova. În anul 1998 România a exportat în Republica
Moldova bunuri în valoare de 128,6 milioane de dolari SUA, iar în anul 2009 311,7
milioane de dolari SUA, volumul exporturile crescând de 2,42 ori.
Cele mai importante importuri ale Republ icii Moldova din România sunt
produsele minerale cu o po ndere de 52,13 % din totalul importurilor pentru anul 2008.
A doua grupă reprezintă “Mărfuri și produse diverse ”, cu o pondere mult mai scăzută
față de prim a, numai de 6,54 % din totalul importurilor pentru anul 2008. Pe locul 3 este
grupa de mărfuri “Metale comune și articole din acestea ” cu o pondere de 6,32 % din
totalul importurilor tot pentru an ul 2008. Principalele produse importate din România
sunt cele minerale, reprezântând mai mult de jumătate din importuri.
Pe de altă parte, cele mai importante exporturi ale Republicii Moldova sunt
grupele “Mașini și aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul și imaginile ” ( 29 % din totalul expo rturilor pentru anul 2008 ),
“Materiale textile și articole din acestea ”(cu o pondere de 14,14 % din totalul
exporturilor pentru anul 2008), “Grăsimi și uleiuri animale sau vegetal e” (cu o pondere
de 9,11 % din tot alul exporturilor). Dacă neglijăm prima grupă de mărfuri, atunci
produsele exportate din Moldova în R omânia au o valoare adăugată scăzută.
Importan ța comerțului bilateral dintre cele două state este diferită. Conform
tabelului 11 din anexă ponderea exporturilor din Moldova în România în total
exporturi moldovene ști a ajuns în anul 2008 la 20,4 % , crescând de la 13,9 % în anul
1995, 8,0 % în anul 2000 și 10,2 % în anul 2005. În ceea ce privește importul din
România în Mold ova în total importuri moldovene ști, acesta a ajuns la 12 % în anul
2008 , de la 6,7 % în anul 1995, 15,3 % în anul 2000, 11,2% în anul 2005.
În cazul României, ponderile comer țului cu Moldova sunt cu mult mai mici.
Astfel, exporturile din România în Moldo va în total exporturi române ști a fost de 1% în
anul 1995, 1,4 % în anul 2005 și 1,7 % în anul 2008. Importurile din Moldova în România
la fel este scăzut, 1% în anul 1995, 0,3 % în anul 2000 și 0,2 % în anul 2005 și 0,4 % în
anul 2008.
Datorită faptului c ă țările fac parte din 2 grupări integraționiste diferite –
Moldova – Comumitatea Statelor Independente, România – Uniunea Europeană, în special
România după anul 2007 a reorientat comer țul exterior spre statele membre UE. După

21
anul 2007, s -a crezut că , comerțul dintre aceste două state se va mic șora, dar acesta a
crescut, concentrându -se spre anumite grupe de produse.
Potrivit informațiilor oficiale, la sf ârșitul anului 2008, în Republica Moldova
funcționau 489 de firme cu capital român, cu un capital social de 45 de milioane de
dolari. Investițiile române reprezintă doar 7% din totalul investițiilor străine în Moldova.
Printre cele mai mari companii din Moldova, cu capital românesc, se numără: DRA
Draexlmaier Automotive, Banca Comercială Română Chișinău, Petr om – Moldova,
Mobiasbanca – Groupe Societe Generale, Metro Cash and Carry Moldova, ROMSTAL
TRADE, Publika TV20.

România concurează cu Federa ția Rusă în ceea ce privește principalul partener
comercial pentru Moldova . Comer țul cu statele mebre UE crește în d etrimetrul celor din
CSI. Aceasta se datorează și existenței celor două concepții : “vecinătatea UE” și
“străinătate apropiată a Federa ției Ruse ”, în care prim a domină . Transparen ța joacă un rol
foarte importan t, iar UE este cu mult mai transparen ță decât F edera ția Rusă în actele sale
decizionale.

Procesul de integrarea economică europeană a influen țat comerțul cu UE și
viceversa. Volumul schimburilor comerciale au crescut datorită existen ței unui proce s de
integrare care a facilitat comer țul și dialogul c u institu țiile europene din partea conducerii
de la Chi șinău. Următorul capitol prezintă procesul de integrare a Moldovei în UE .

20 Idem 1 9

22
Capitolul III Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană
3.1 Istoricul Rela țiilor
Republica Moldova și-a căpătat ind ependen ța la data de 27 august 1991, odată cu
anul dezmembrării Uniunii Sovietice. Au urmat ani grei de scădere a nivelului de trai și
declin economic. Moldova a încercat să fructifice rela ții multilaterale atât cu Federația
Rusă, UE și SUA, și nu a urmat modelul statelor Baltice, care au fost interesate de la bun
început de aderarea și integrarea în Uniunea Europeană.
Primul pas în rela țiile dintre Moldova și UE a fost negocierea în anul 1994 a
Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), care a intrat î n vigoare în 1998, valabil
și în perioada actuală și a înlocuit Acordul Uniunii Europene cu Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste în 1989, mo ștenit și de Moldova. APC este un acord juridic, care
stabile ște referințele foarte generale cu privire la res pectarea valorilor democratice și a
drepturilor omului21. Al doilea pas a fost Planul de Ac țiuni Republica Moldova –
Uniunea Europeană (PAUEM) care nu înlocuie ște APC, ci stabilește strategii cu privire
la libertă țile umane și reforme aproape în toate domenii le de activitate în ceea ce prive ște
dezvoltarea economică și reducerea sărăciei22. A fost semnat în 2005 și a expirat în 2008.
Feedback -ul Comisiei Europene a fost în general pozitiv, mai pu țin în domenii ca
libertatea mass -mediei, justi ție, politică. PAUEM a fost parte componentă a Politicii
Europene de Vecinătate în Republica Moldova.
Acordul de Parteneriat și Cooperare a fost negociat în 1994 și a intrat în vigoare
abia în iulie 1998 pentru o perioadă de zece ani, cu posibilitate de prelungire auto mată
dacă nici una din păr ți nu -l denun ță, ceea ce nu s -a întâmplat. APC a fost primul pas în
relațiile dintre Moldova și UE, conform declarațiilor unui expert în domeniu: “ Relațiile
oficiale ale Republicii Moldova cu comunitățile europene, în particular cele economice și
comerciale, au demarat pe la sfârșitul anului 1995, atunci, când a fost semnat acel Acord
de parteneriat și cooperare. Însă, de fapt, acesta a fost aprobat de Comisia Europeană în
1996 și a intrat în vigoare abia la sfârșitul anului 1998. Această tărăgănare a fost
datorată faptului că Uniunea Europeană a așteptat din partea Fondului Monetari
Internațional o confirmare, că reformele economice, care au început în Moldova atunci,

21 Conceptul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană , septembrie 2003,
22 Realizarea Planului de ac țiuni RM -UE (februarie 2005 -ianuarie2008) proiect realizat de IDIS Viitorul

23
se vor derula satisfăcător. Avizele pozitive din partea Fondul ui, cât și a Băncii Mondiale,
au fost și vor fi și pe viitor cruciale în relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea
Europeană ”23.
APC creează cadrul juridic și instituțional pentru relațiile dintre Moldova și UE,
care este valabil și astăzi. Obiectivel e principale ale APC sunt următoarele24:
a. Continuarea dialogului politic;
b. Promovarea comerțului și investițiilor;
c. Cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar și cultural;
d. Susținerea eforturilor Moldovei de a consolida democrați a, a dezvolta economia și a
finaliza tranziția la economia de piață.
În acest acord, atenția principală este acordată relațiilor comerciale și cooperării
economice. UE și Moldova își acordă reciproc statutul de cea mai favorizată națiune în
schimburile com erciale și limitează posibilitatea impunerii unor restricții la importuri și
exporturi. APC prevede posibilitatea creării unei zone de liber schimb dintre UE și
Moldova în cazul în care Moldova înregistrează progrese în reformele de piață. APC mai
prevede armonizarea legislației Moldovei cu cea a UE și instituționalizarea dialogului în
domeniile de cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea unor instituții comune pentru
implementarea APC: Consiliul de Cooperare UE -Moldova ce este compus din membri ai
Consiliului European și ai Comisiei Europene, pe de o parte, și din membri ai Guvernului
Republicii Moldova, pe de altă parte, și se intrunește o dată pe an. Acesta este asistat de
către Comitetul de Cooperare , la care participă înalți funcționari și activeaz ă în cadrul a
cinci subcomitete. În plus, este creat Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru
promovarea dialogului politic la nivel parlamentar25.
Conform informa țiilor de la ADEPT și Expert -Group, ONG -uri din Moldova ,
care se autofinan țează și monitorize ază schimbările din sfera politicului și
economicului , UE nu a creat instrumente de monitorizare a reformelor și schimbărilor
din Republica Moldova, urmând să o facă odată cu implementarea Planului de Ac țiuni
UE-RM (PAUEM) .

23 http://www.europali bera.org/content/article/1991855.html accesat la da ta de 23 martie 2010 , Interviu
acordat de Iurie Goti șan, membru ADEPT – Asocia ția pe ntru Democra ție Participativă
24 Comisia Europeană : “Acord de Parteneriat Și Cooperare între Comunitățile Europene și Statele lor
membre, de o parte, și Republica Moldova, de altă parte ”
25 Idem 24

24

În contextul PAUEM integrarea e uropeană nu înseamnă aderarea Moldovei la
UE, ci mai curând un proces de ajustare la modelul de guvernare europeană, bazat pe
principiile statului de drept și ale economiei de piață, de aliniere a normelor și
standardelor naționale la cele ale UE, de parti cipare graduală la programele și politicile
UE și de aprofundare a interdependenței dintre procesele și politicile comunitare și cele
promovate la nivel național26.
PAUEM, conține 46 de pagini, formulează 80 de obiective și 294 de acțiuni/ măsuri
de urmat. Prevede o serie de măsuri pe termen scurt și lung în șapte domenii generice de
cooperare27:
1. Dialogul și reforma politică;
2. Cooperarea pentru soluționarea conflictului transnistrean;
3. Reformele și dezvoltarea economică și socială;
4. Relații comercial e, reforma de piață și cea regulatorie;
5. Cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne;
6. Transport, energie, telecomunicații, mediu inconjurător, cercetare dezvoltare și
inovație;
7. Contacte umane.
Implementarea PAUEM a avut de la început mul te piedici. De exemplu : PAUEM a
formulat sarcini care, chiar înainte de finalizarea negocierilor pe marginea conținutului
acestuia în iunie 2004, erau deja realizate de Moldova28. O altă problemă pe care procesul
de negociere a PAUEM a scos -o in evidență a fost lipsa reciprocă de cunoștințe a UE față
de evoluțiile politicilor din Moldova și a ultimei față de politicile și standardele UE29.
Problema cea mai importantă și necesită atenție sporită reprezintă soluționarea
conflictului transn istrean. Autorită țile de la Chișinău au susținut în nenumărate rânduri că

26 Planul de Ac țiuni Republica Moldova Uniunea Europeană, Ghid, Proiect realizat de ADEPT și EXPERT –
GRUP cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională (DFID) al Marii Britanii
pagina 34
27 Comisia European ă : “Planul de Ac țiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană "
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/act ion_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf
28 PAUEM a formulat necesitatea (obiectivul 4) ratificării Protocolului Opțional cu privire la implicar ea
copiilor in conflicte armate la Convenția privind drepturile copilului, ceea ce s -a realizat anterior prin
Lege a nr. 15 -XV din 6 februarie 2004 ( Monitorul oficial al Republicii Moldova , nr.39 -41/216 din
05.03.2004)
29 Implementarea PAUEM , Raport Adept și Expert Group pagina 22

25
fără ajutorul extern, cu for țele proprii nu este pe măsură de a soluționa conflictul pe cale
pașnică. UE din 2005, de la semnarea PAUEM, a deveni t observator. Au fost adu și 200
de exper ți, din din care 120 din statele membre UE pentru a monitoriza frontiera moldo –
ucraineană. Ceea ce poate face UE în Transnistria este formarea punctelor de informare
în masă, precum o face și în Chișinău. Populația, dintre circa 31,9% sunt moldoveni30,
este dezinformată de autorită țile de la Tiraspol și nu cunoaște pur și simplu ce înseamnă
Uniunea Europeană, și deseori o asociează cu un rău mai mare decât Uniunea Sovietică.
Potrivit unor date ale fostului Minister al Reintegrării, până în 2010 la Chișinău
au fost înregistrați permanent sau provizoriu peste 370 de agenți eco nomici transnistreni,
iar activitățile comerciale ale acestora cu statele UE au crescut semnificativ. Obținerea
accesului de către agenții economici transnistreni la preferințele comerciale europene
oferite Moldovei este un bun exemplu de sporire a atracti vității UE în regiunea
transnistreană.
În anul 2009, eforturile au fost orientate spre lansarea negocierilor asupra
Acordului de Asociere RM -UE. În luna iunie, Consiliul UE a adoptat Liniile Directorii
pentru negocierea noului Acord cu Republica Moldova. Guvernul acestei țări se află în
proces de pregătire a grupului de negociatori și este interesată în lansarea c ât mai cur ând
a negocierilor propriu -zise31. Conform informa țiilor Deutsche Welle, Bruxelles va
propune Moldovei un acord de as ociere trunchiat. În cadrul acestui acord, nu se va semna
un acord politic ce ar deschide calea spre integrare europeană a Moldovei. Proiectul doar
va recunoa ște aspirațiile europene ale Moldovei, și oferă anumite beneficii economice32.
Acordul râmâne în sp ațiul Politicii Europene de Vecinătate.

30 Conform ultimului recens ământ din Transnitria, 31,9 % din popula ție sunt moldoveni de origine
română
31 Obiectivele Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene http://www.mfa.gov.md/obiective/
accesat 30 noiembrie 2009
32 Revista Presei Na ționale
http://www.europa.md/primary.php?d= rom&n=Revista%20Presei%20Naționale.0 accesat 25 noiembrie
2009

26
3.2 Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV)
3.2.1 Crearea Politicii Europene de Vecinătate
Politica Europeană de Vecinătate a apărut pentru prima oară în anul 2004 cu
scopul de ajuta statele vecine cu Uniunea Europeană să ajungă la un nivel de dezvoltare
economică, socială, culturală apropiat statelor membre UE. Motivul existen ței unei astfel
de politici este asigurarea unei stabilită ți în apropierea granițelor spațiului comunitar.
Includerea în cadrul Politicii Europene de Vecinătate nu înseamnă neapărat ca statul
respectiv să devină un stat membru prin intermediul acestei politici. Doar după r ealizarea
unor progrese, îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga statul respectiv poate adera la
Uniunea Europeană. Dacă atragem atenția asupra criteriilor de aderare și obiectivele
politicii europene de vecinătate, atunci observăm că ele sunt fo arte apropiate, cu diferen ța
că politica de vecinătate nu presupune aderarea la UE.
Începutul Politicii Europene de Vecinătate a avut loc în cadrul Consiliului
European de la Copenhaga din decembrie 2002, care a emis un comunicat : “ actuala
extindere creea ză condi țiile pentru o Uniune cu perspective puternice de creștere
durabilă și de asumare a unui rol important în consolidarea stabilității, păcii și
democra ției în Europa și în lume” . La fel se preciza că Uniunea Europeană este
interesată să întărească relațiile de cooperare regională și transfrontalieră cu țările
vecine, “ în scopul dezvoltării depline a poten țialului regiunilor” […] și pentru “a evita
riscul unor noi linii de divizare în Europa ”33 . Aceasta a dus la formarea conceptului
unei “ Europă Exti nsă”, ce presupune dezvoltarea de noi rela ții cu țările vecine din est, în
funcție de nivelul lor de dezvoltare politică, economică, socială.
Conceptul de “ Europă Extinsă ” a fost pentru prima oară introdus în martie 2003,
prin intermediul comunicării : „Wider Europe – Neighborhood: A New Framework
for Relations with our Eastern and Southern Neighbors”34. Noul ansamblu de măsuri
de politică externă a fost ulterior grupat sub denumirea de “ Politica Europeană de
Vecinătate ”(PEV)35. Țările care fac parte din Politica Europeană de Vecinătate sunt :
Sudul Mediteranean : Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Autoritatea

33 Consiliul European de la Cope nhaga, 12 -13 decembrie 2002, Concluziile Pre ședenției, p. 7,
http://Ue.Eu.Int/Uedocs/Cms_Data/Docs/Pressdata/En/Ec/73842.Pdf accesat 12 mai 2010
34 COM(2003) 104 final, Bruxelles, 11 martie 2003.
35 COM(2004)373 final, Bruxelles, 12 mai 2004, care reprezintă documentul cadrul pentru PEV împreună cu
comunicarea privind crearea Noului Instrument de Vecinătate și Parteneriat

27
Palestiniană, Siria, Tunisia ; statele ex -sovietice : Belarus, Ucraina, Republica Moldova
și Federația Rusă și Caucazul de Sud : Armenia, Azerbaijan și Georgia. La momentul
actual cu fiecare stat sunt stabilite rela ții individuale, în funcție de nivelul de dezvoltare al
acestora. Trebuie de men ționat faptul că din Federația Rusă face parte din PEV numai
regiunea Kaliningrad.

3.2.2 Elementele definitorii a Politicii Europene de Vecinătate
PEV nu creează noi structuri și noi obligații, ci doar urmărește să ofere statelor
membre o motiva ție pentru a se integra în UE și a derula Acorduri de Asociere și
Acorduri de Parteneriat și Coop erare.
Elementele definitorii a PEV sunt : Documentul de strategie, Planuri de ac țiuni,
Rapoarte de țară și Noul Instrument de Vecinătate și Parteneriat sau Cooperare în loc
de Parteneriat .
Documentul de strategie al PEV este considerat “ Politica Europ eană de
Vecinătate – Document de Orientare ”. El prevede : “ Împăr țirea cu țările vecine a
beneficiilor extiderii UE spre Europa Centrală și de Est, pentru a întări stabilitatea,
securitatea și bunăstarea tuturor popoarelor acestora ”. Documentul de strategie mai
prevede și asumarea unor obiective esențiale ale Politicii Externe și de Securitate
Comună a UE, adică : combaterea terorismului și a proliferării armelor de distrugere în
masă, asumarea responsabilită ții în prevenirea conflictelor și gestionarea crize lor,
respectarea prevederilor dreptului interna țional.
Planurile de ac țiuni sunt semnate cu fiecare stat în parte. De exemplu, cu
Republica Moldova planul de ac țiuni a fost aplicat din martie 2005 până în februarie
2008. Prin intermediul acestora, su nt reflectate nevoile specifice și capacitatea statelor de
a adapta reforme pentru atingerea obiectivelor comune. Planurile de ac țiuni prevăd
colaborări în următoarele domenii: respectarea valorilor comune, dialogul politic,
dezvoltare economică și social ă, comer ț, piață internă și reforme legislative, cooperarea
în domeniul justi ției, al libertății și securității, integrarea în rețele de infrastructură,
politica socială și contacte. Planurile de acțiuni nu prevăd crearea unor instrumente și
mecanisme și susțin realizarea obiectivelor deja existente.

28
Rapoartele de țară sunt documente de analiză a rela țiilor bilaterale, a situației
politice, institu ționale, economice și sociale a țării partenere și a progreselor înregistrate.
Rapoartele se întocmesc period ic, de către Comisie, în colaborare cu structurile de
cooperare ale acordurilor de parteneriat sau asociere. Obiceiul publicării de rapoarte are
adesea un efect minor, dar spore ște vizibilitatea problemelor și presiunea asupra statelor
de a se conforma an umitor reguli și principii.
Resursele financiare sunt furnizate prin intermediul Noului Instrument de
Vecinătate și Parteneriat , care, începând cu anul 2007, va înlocui programele de
asisten ță individuală, cum ar fi TACIS36 (mai sunt unele proiecte care în că nu au fost
finalizate).

3.2.3 Progresele realizate de Moldova în cadrul Politicii Europene de
Vecinătate
În ceea ce prive ște progresele realizate de Moldova în cadrul Politicii Europene de
Vecinătate, Comisia Europeană a publicat în fiecare an câ te un raport, analizând situa ția
din Republica Moldova pentru perioada respectivă, și nominalizând domeniile unde mai
sunt necesare eforturi.
Pentru anii 200 7 și 2008, Rapoartele cu privire la progresul realizat conțin 8
rubrici, unde este analizată minu țios situația din Moldova pentru perioada respectivă.
Aceste rubrici sunt : 1.Context și evaluarea globală; 2.Dialogul Politic și reformele;
3.Reformele econom ice și sociale; 4.Probleme legate de comerț, reformele de piață și
regulatorii; 5.Cooperarea în domeniul justi ției, libertate și securitate; 6.Transport, energie,
mediu, societatea informa țională, cercetare și dezvoltare; 7. Contacte umane, educație și
sănătate ; 8.Cooperarea Financiară. Din cauza spa țiului redus, mă voi referi doar la
primul pun ct ce ține de evaluarea globală, pentru anul 2007 și apoi pentru 2008.
Conform raportului pe țară pentru anul 2007, Republica Moldova a realizat un
progres bun în aproape toate domeniile. În această perioadă a fost format un cadru
institu țional și de proceduri cu privire la controlul certificatelor de origine, ceea ce a
permis Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova Preferin țe Comerciale
Autonome; a intrat în vigoare Acordul cu privire la regimul de vize și readmiterea

36 Comisia 2003b

29
cetățenilor cu ședere ilegală și a avut loc o bună cooperare în ceea ce prive ște Misiunea
UE de asisten ță la frontieră (European Union Board Assistance Mission).37.
În ceea ce prive ște anul 2008, Republica Moldova a rămas un partener care a
făcut un progres semnificativ în ceea ce prive ște guvernarea și reformele. S -au înregistrat
progrese în majoritatea domeniilor care au fost incluse în Planul de Ac țiuni din cadrul
Politicii Europene de Vecinătat e. Majoritatea realizărilor au fost în derularea reformelor
din domeniul judiciar, acordul dat Comitetului European de Prevenire a Torturii de a
publica rapoarte, o cooperare bună cu Misiunea Uniunii Europene de Asisten ță la
frontieră (EUBAM ), un leadership activ în ceea ce prive ște participarea la forurile
regionale și intensificarea cooperării cu UE în ceea ce privesc problemele regionale și
interna ționale. Moldova a fost capabilă să implementeze corect condi țiile pentru a
beneficia de Pre ferințele Comerciale Autonome, care a u intrat în vigoare în anul 2008. A
fost continuat ă cooperarea cu UE în ceea ce prive ște soluționarea conflictului
transnistrean, incluzând măsuri de cre ștere a încrederii și dialoguri cu populația din
Transnistria. C u toate acestea, Moldova nu a făcut progrese ori s -a înregistrat progres
limitat în implementarea unui număr de reforme care au constituit principalele priorită ți
în cadrul Planului de Ac țiuni. Acestea includ în particular asigurarea libertăților
fundament ale pentru cetă țeni, abordarea unor probleme legate de piață și de reglementări,
aplicarea în mod eficient a strategiei na ționale în domenii ca lupta împotriva corupției,
droguri și traficul de ființe umane, sau în sectoare ca transporturi și energie. Al ocarea
ineficientă a resurselor, întârzieri în ceea ce prive ște adoptarea legislației secundare,
insuficient suport politic, au constituit impedimente întru adoptarea reformelor 38.
În anul 2009 , rela țiile UE – Moldova au fost trecute printr -un test destu l de serios.
După alegerile din primăvară, disputate într -un mediu politic controvers, manifestările de
stradă au fost urmate de încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de
către for țele de ordine. Un nou guvern a fost creat după aleger ile din iulie. Eforturile
Moldovei de a implementa reformele structurale, în concordan ță cu obiectivele Planului

37 COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT Accomp anying the Communication from the
Commission to the Council and the European Parliament ‘Implementation of the European Neighbourhood
Policy in 2007’ Progress Report Moldova pagina 2
38 COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT Accompanying the COMMUNICATION FROM
THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND THE COUNCIL Implementation of the
European Neighbourhood Policy in 2008 , Progress Report Republic of Moldova, pagina 2

30
de Ac țiuni UE -Moldova, pentru a contracara efectele crizei economice și financiare care
au lovit puternic în anul 2008, au fost deosebit de ri dicate.
Recomandările Comisiei pentru anul 2010 eviden țiază următoarele aspecte :
necesitatea unui efort suplimentar de a implementa măsurile adoptate în concordan ță cu
Planurile de Ac țiuni UE – Moldova, în mod specific întărirea mecasnimelor pentru
preveni rea încălcării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reformarea mai
departe a sistemului judiciar și asigurarea respectării legii, asigurarea neutralității presei
publice și promovarea unui mediu pluralistic pentru mijloacele de informare în m asă,
consolidarea luptei împotriva traficului de fiin țe umane și creșterea concordanței între
necesită țile pieței muncii și a forței de muncă39.
În aceste rapoarte se utilizează un limbaj elaborat și diplomatic. El denotă faptul
că la momentul actual stadiu l de integrare a Republicii Moldova în UE este unul avansat
datorită eforturilor actualei guvernări de la Chi șinău. Totuși, nivelul scăzut de dezvoltare
economică a Republicii Moldova nu oferă șanse reale de aderare.

3.3 Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova
În martie 2005, după semnarea Planului de Ac țiuni UE – Moldova din cadrul
politicii Europene de Vecinătate, Consiliul a adoptat o Ac țiune Comună (Joint Action)
creând pozi ția de reprez entant special al UE în Republica Moldova și numindu -l în
această pozi ție pe domnul Adrian Jacobovitz de Szeged . În februarie 2007, Consiliul l -a
numit Kálmán Mizs ei ca succesor al Ambassadorului Jacobovitz40. Kálmán Mizsei este
la momentul actual reprezentantul special au UE în Moldova. Mandatul său este prelungit
în fieca re an, ultima prelungire fâcându -se până în august 2010, dar poate fi încheiat mai
devreme în func ție de cum decide Comisia.
Obiectivele pe care le are misiunea reprezentantului special sunt:
– Cotribu ții la soluționarea conflictulu i transnistrean pe cale pa șnică și stabilirea unor
aranjamente pe baza unor solu ții viabile, respectând suveranitatea și integritatea
teritorială a Republicii Moldovei în cadrul grani țelor sale recunoscute internațional ;

39 ENP Country Progress Report 2009 – Republic of Moldova, MEMO/10/182 Brusells, 12 may 201 0
40 Mandatul Re prezentantului Special al UE în Moldova http://www.eusrmoldova.eu/en/mandate accesat
14 mai 2010

31
– Contribu ții la consolidarea democrației, respectarea legii, și respectarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale pentru toți cetățenii din Republica Moldova ;
– Promovarea unei bune și apropiate relații dintre Moldova și Uniunea Europeană pe
baza valorilor comune și intereselor cum sunt prevăzute în Planul de Ac țiuni
Uniunea Europeană Republica Moldova ;
– Asisten ța cu privire la lupta împotriva traficului de ființe umane, arme și alte bunuri,
din și prin intermediul Republicii Moldova ;
– Contribu ții la întărirea stabilității și cooperării în regiune ;
– Sporirea efectivită ții controlului la vamă și la punctele de trecere a frontierei, cu o
atenție sporită asupra secțiunii transnistrene, prin intermediul Misiunii de Asisten ță
la frontieră a Uniunii Europene.41
UE a desemnat reprezentan ți speciali cu mandate simila re nu doar în Moldova, ci
și în alte regiuni. După intrarea în vigoare a Tratatului de Reformă (Tratatul de la
Lisabona) la data de 1 decembrie 2009, rolul celor 11 reprezentan ți speciali42 a crescut. În
special pentru statele din Parteneriatul Estic, repre zentantul special are un rol însemnat cu
privire la negocierea acordurilor de asociere și de cooperare.

3.4 România – avocatul Republicii Moldova în Uniunea Europeană
România s -a declarat principalul sus ținător al integrării Republicii Moldova în
Uniunea E uropeană, dar și al ideii că Moldova trebuie să intre în grupul statelor din
Balcanii de Vest în negocierile de aderare la UE. Diploma ția română a făcut demersuri
pentru a men ține subiecte legate de Moldova pe agenda UE.
Totu și, relațiile dintre Republica Moldova și România au cunoscut momente de
apogeu și de declin. Prima țară care a recunoscut independența Moldovei a fost România.
De la podul de flori, care a avut loc pe 16 mai 1991 situa ția nu s -a schimbat cu mult în
ceea ce prive ște romantismul și decla rațiile unor politicieni. Dacă atunci, înainte de anul

41 COUNCIL JOINT ACTION 2007/107/CFSP of 15 February 2007 appointing the European Union
Specia l Representative for the Republic of Moldova , COUNCIL JOINT ACTION 2009/132/CFSP of 16
February 2009 extending the mandate of the European Union Special Representative in the Republic of
Moldova și Council Decision 2010/108/CFSP – Mandate Extension , articolul 2
42 Reprezentan ți speciali a UE sunt în următoarele regiuni : Afganistan, Marea regiune Africană a
Lacurilor, Uniunea Africană, Bosnia și Herțegovina, Asia Centrală, Kosovo, Macedonia, Orientul Mijlociu
și Moldova.

32
1991 nu puteai circula liber între Moldova și România, nici în perioada actuală acest
lucru nu este posibil datorită vizelor impuse cetă țenilor moldoveni, unde se specifică
necesitatea existen ței unui cont bancar de 500 de euro, aproximativ 3 salarii medii pe
economie în Moldova. Răcirea rela țiilor a avut loc în special când în Republica Moldova
a ajuns la guvernare partidul comunist (perioada 2001 -2009) care a dus o politică extern ă
ambiguă fa ță de R omânia. Odată cu schimbarea guvernării după alegerile din iulie 2010
are loc și o apropiere a relațiilor dintre aceste două țări. Mai mult ca atât, Guvernul
României s -a declarat un promotor al Moldovei în rela ția cu UE.
Un impediment în promovarea rela țiilor nu numai la nivel interguvernamental,
dar și la cel de contacte umane este faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova
au o problemă identitară. Ace știa afirmă că sunt moldoveni, națiune diferită de cea
română, chiar dacă vorbesc aceea și lim bă cu românii.
În martie a intrat în vigoare micul trafic de frontieră prin care cetă țenii Republicii
Moldova care au domiciliul sau re ședința la o rază de 30 de kilometri de granița
României pot ob ține permise de trecere a frontierei și pot călători pe t eritoriul României
până la 50 de kilometri de la grani ță. Până la data 30 aprilie 2010 au f ost depuse 4500 de
cereri, fiind acordate 2000 de permise43.
Cetățenii Republicii Moldova pot redobândi cetățenia română, dar acest proces a
fost destul de îndelungat . Chiar și autorul acestei teze a așteptat 6 ani pentru a obține
certificatul de cetă țenie română. În prezent, situația s -a ameliorat. Conform datelor
provenite de la Ministerul Justi ției, în anul 2009 au fost acordate 30.000 de titluri de
cetățenie. "În m omentul de fa ță suntem în situația de prelucra c irca 5000 de cereri în
fiecare lună. Obiectivul nostru este să ajungem la 10 mii de cerere prelucrate în fiecare
lună. Dorim ca toate restan țele din acest an să fie rezolvate" , a precizat ambasadorul
român la Chișinău44.
Relațiile apropiate dintre aceste două state au un efect de stimulare a relațiilor
Uniunii Europene cu Moldova. România va acorda un împrumut nerambursabil de 100 de
milioane de euro Moldovei pe o perioadă de 4 ani și va mări numărul locurilor pentru
studen ții moldoveni la facultă țile și liceele din România.

43 Portalul de Știri Unimed ia : http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18716 accesat 6 mai 2010
44 Idem 4 3

33
3.5 Perspectivele Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic
3.5.1 Ce este Parteneriatul Estic ?
Parteneriatul Estic a luat na ștere la data de 7 mai 2009 la Praga, incluzând cel e 27
de state membre și alte șase : Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaijan
și Georgia. De la bun început a fost clar faptul că Parteneriatul Estic este doar o apropiere
a rela țiilor din aceste șase țări și statele membre UE, iar în ceea ce prive ște perspectiva de
aderare nu este prevăzută și poate apărea doar atunci când statele participante nemembre
UE vor avea o evolu ție semnificativă. Parteneriatul Estic nu înlocuiește Politica
Europeană de Vecinătate ci este complementară acestei a. Este o nouă etapă a rela țiilor,
prin care statele e x-sovietice din Europa de Est și Caucaz realizează prin efort comun o
apropiere de Uniunea Europeană și vor semna acorduri de cooperare sau acorduri de
asociere , în func ție de caz , cu fiecare din cele șase state , iar mai târziu acorduri de liber
schimb. Procesul va fi unul de lungă durată și datorită studiilor de fezabilitate și
reformel or care urmează să fie aplicate în aceste state. Totodată, vor fi implementat e noi
regimuri de vize, care vor fi acordate în mod gratuit cetă țenilor din statele Parteneriatului
Estic, iar cu timpul aceste vize vor fi eliminate.
Ceea ce oferă UE prin Parteneriatul Estic sunt următoarele45 :
 includerea progresivă a acestor țări în ec onomia UE, prin zone de liber schimb,
care vor include toate schimburi le comerciale, inclusiv cele de energie, dar și o
intergrare economică regională, prin crearea unei comunită ți economice de
vecinătate, prin acorduri bilaterale ;
 UE oferă partenerilor "pacte de mobilitate și securitate" , care presupun lupta
împotriva migra ției, modernizarea sistemelor de azil, structuri integrate de
gestionare a frontierelor pentru a se ajunge la obiectivul final și probabil cel mai
important eliminarea vizelor de călăto rie;
 în privin ța vizelor, se urmăresc niște pași succesivi, începând cu facilitarea
eliberării vizelor, urmata de eliminarea taxei de viză și înființarea unui număr mai
mare de consulate și centre de eliberare a vizelor în regiune, ca, odată cu aplicarea

45Portalul de știri Hotnews : Liderii occi dentali au tratat cu indiferen ță summitul de lansare a
Parteneriatului Estic. Doar Merkel a fost prezent ă http://www.hotnews.ro/stiri -international –
5679160 -liderii -occidentali -tratat -indiferenta -summitul -lansare -parteneriatului -estic -doar -merkel -fost-
prezenta.htm accesat 14 mai 2010

34
eficientă a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie, să se ajungă
la negocierile privind eliminarea vizelor;
 o mai bună mobilitate a for ței de muncă prin deschideri punctuale a pieței muncii
din UE;
 securitate energetică sporită pen tru UE și parteneri, printr -o serie de instrumente
atât multilaterale, cât și bilaterale cu țările din Parteneriatul Estic;
 programe care sprijină dezvoltarea economică și socială a țărilor partenere.
La început, Parteneriatul Estic a fost privit cu scep ticism de șefii de stat a țărilor
membre, iar conducerea Federa ției Ruse l -a perceput ca o amenin țare asupra intereselor
sale în zonă. Totuși, el reprezintă “o poart ă” pentru statele ex -sovietice spre o nouă
dimensiune europeană.

3.5.2 Moldova și Parteneriatul Estic
În ceea ce prive ște Moldova și Parteneriatul Estic, acestea urmează să se
fructifice în viitor. La 12 ianuarie 2010 au început negocierile dintre Delega ția UE și
reprezentan ții Guvernului Republicii Moldova cu privire la Acordul de A sociere. Ultima
rundă de negocieri este planificată pentru iunie 2010, în urma căreia va fi semnat și
Acordul de Asociere, unde vor fi eviden țiate progresele realizate până acum și
perspectivele pe viitor. Acesta nu va însemna că Moldova va deveni un stat candidat ori
poten țial candidat pentru a adera la UE. Parteneriatul Estic este o oportunitate pentru
Republica Moldova, dar totul depinde de Guvernul de la Chi șinău care și-a arătat
capacitatea sa de a implementa reformele în ultimele luni ale anului 2009 și în prima
jumătate a anului 2010.
După semnarea Acordului de Asociere, urmează Acordul de Liber Schimb
Comprehensiv și Aprofundat. În urma unei analize a centrului analitic independent
Expert Grup, din Chi șinău, asupra fezabilității acestui acord de Liber Schimb, s -a ajuns
la concluzia că Moldova va beneficia în urma semnării unui astfel de Acord. Beneficiarii
direc ți vor fi exportatorii din ambele părți, iar beneficiarii indirecți cetățenii Rep ublicii
Moldova. Totu și ultimul raport de țară a Comisiei Europene evidențiază faptul că
Moldova nu este pregătită la momentul actual pentru a semna un astfel de acord. Este

35
necesară conformarea cu normele UE cu privire la unele produse ce vor fi export ate și
necesitatea unor studii de fezabilitate.
Totodată, sunt necesari speciali ști în domeniu care să instruiască funcționarii
publici din administra ția centrală a Republicii Moldova. Astfel, în urma unui proiect
finan țat de Black Sea Trust for Reg ional Cooperation, prin intermediul Institutului
European din România și Institutul de Dezvoltare și Inițiativă Socială Viitorul pe
parcurusul anului 2010 au fost instrui ți 30 de funcționari publici din administrația
centrală a Republicii Moldova cu privire la libera circula ție a b unurilor și serviciillor în
Uniunea Europeană. Ace știa își vor aduce aportul la viitoarele negocieri cu privire La
Acordul de Liber Schimb Moldova -UE.
In Polonia, care a fost ini țiatorul Parteneriatului Estic, studen ți de la o universitate
din Var șonia au pus bazele unui proiect interna țional de cercetare : Youth Eastern
Partnership și are ca membri studenți din statele membre și din cele care fac parte din
Parteneriatu Estic. În cadrul newsletter -ului doi și trei au fost publicate articole despre
Moldova și Transnistria. Acest grup informează pe cei care sunt interesați despre anumite
aspecte cheie din țările din Parteneriatul Estic, inclusiv din Republica Moldova.
Cu privire la perspectivele actuale ale Republicii Moldova în cadrul
Parteneriatului Estic, acestea sunt mari. Privit cu scepticism și reticență la început din
ambele păr ți, el poate deveni un eșec dacă nu se vor aplica măsuri bine definite. Ucraina,
Belarus și Moldova fac parte dintr -o Comunitate ce s -a dovedit a fi dezintegrată, astfel
nu-și pot permite un alt eșec, în special în relațiile cu Uniunea Europeană.
Eliminarea vizelor este un scop pe care Uniunea Europeană vrea să -l
implementeze prin intermediul Parteneriatului Estic, însă acesta va fi un proces lung.
Mulți cetățeni ai Republ icii Moldova muncesc în Italia, Spania, Portugalia datorită
diferen ței foarte mari de salarii din Moldova și statele menționate mai sus. Mulți din ei se
află la muncă în condi ții ilegale. Pentru unii din ei o soluție reprezintă redobândirea
cetățeniei române, al ții speră că Moldova va adera la UE și vor fi eliminate vizele. Din
păcate, procesul de eliminare a vizelor pentru cetă țenii Republicii Moldova nu poate fi
scurtat din cauza pa șilor care trebuie să fie urmați : securizarea frontierelor, deschi derea
unor noi consulate, eliminarea taxelor, și apoi mai târziu, eliminarea vizelor.

36
Acest p arteneriat poate să -i aducă Moldovei un acord de liber schimb, chiar
eliminarea vizelor, dar despre el se vorbe ște numai în cercurile re strânse de speciali ști și
la nivel academic în cadrul facultă ților de relații internaționale. Dacă s-ar face un sondaj
în Republica Moldova și ar întreba câte țări intră în Parteneriatul Estic, foarte puțini vor
răspunde corect.
Ministrul rus de Externe , Serghei Lavrov, afirmă că existența Parteneriatului
Estic , ar putea afecta relațiile Moscovei cu cele șase țări ex -sovietice, care participă la
acesta. Lavrov mai spune că programul de cooperare economică între UE și cele șase
state, inclusiv Republica Moldova, împiedică implementarea proiectelor de integrare în
cadrul Comunității Statelor Independente. Potrivit lui Lavrov, punerea în practică a
acordurilor de asociere cu UE, de creare a zonelor de comerț liber și politicile de
vecinătate, semnate cu aceste țări, poate aduce prejudicii proiectelor de integrare în cadrul
CSI46.
Fiind într -o fază de început, în ciuda faptului că are o vechime de un an,
Parteneriatul Estic rămân e cel care a “trezit” Politica European ă de Vecinătate în
Moldova. El este și cel care dă o nouă formă Politicii Europene de Vecinătate. Totuși,
este prea devreme de tras anumite concluzii cu privire la Parteneriatul Estic deoarece se
află la o fază de început.

Odată cu Parteneriatul Estic, asistența acordată de UE Republicii Moldova va
crește, în special cea tehnică și financiară. Aceste aspecte sunt analizate în cadrul
următorului capitol.

46 Publika TV : Serghei Lavrov spune că Parteneriatul Estic ar putea afecta relațiile Moscovei cu șase
țări CSI http://www.publika.md/serghei -lavrov -spune -ca-parteneriatul -estic -ar-putea -afecta –
relatiile -moscovei -cu-sase -tari-csi_22221.html accesat 1 4 mai 2010

37
Capitolul IV Asisten ța acordată de UE Republicii Moldova
4.1 Asisten ța financiară a UE pentru Moldov a
În perioada anilor 1991 -1998 asisten ța financiară a Comunității Europene pentru
Republica Moldova a fost în valoare de 128,1 milioane de ECU, 41,1 milioane de ECU
prin intermediul Programului Na țional TACIS, iar 87 de milioane de ECU reprezentând
Asiste nță Macro -Financiară.
Tacis (Technical Assistance for Commonwealth of Independent Countries) a fost
derulat din anul 1991 până în anul 2006, fiind înlocuit de Instrumentul European de
Vecinătate și Parteneriat și Instrumentul European de Vecinătate și Coo perare. Asisten ța
financiară totală acordată prin intermediul programului na țional TACIS până în anul
2006 a fost de 137,6 milioane euro.
Pentru perioada anilor 1999 -2006 totalul asisten ței financiare a Comunității
Europene pentru Republica Moldova a fost de 192 ,62 milioane de euro. Aceasta a avut
mai multe surse : Programul Na țional TACIS, Cooperarea Transfrontalieră TACIS ,
Securitatea Alimentară, Asisten ța Umanitară, PEV -ONG Cofinan țare, Drepturile Omului.
Anul care a fost cu cea mai mare finan țare a fost 2005, de 50,7 milioane euro, din care 42
de milioane de euro prin intermediul Programului Na țional TACIS , reprezentând ultima
tranșă.
De la momentul de implementare a Planului de Ac țiuni UE -Moldova din cadrul
Politicii Europe ne de Vecinătate, asisten ța Uniunii Europene a crescut. Introducerea unor
noi instrumente de twinning și TAIEX (Technical Assistance Information Programme) a
întări t abilitatea Comisiei Europene de a acorda asisten ța financiară și tehnică în
principalele domenii de reglementare și de reformă 47.
Pentru anii 2007 -2010 Programul Indicativ Na țional are un buget de 209,7
milioane de euro. Programul are 3 priorită ți principale : suport pentru democrație și bună
guvernare, reforme regulatorii și consolidarea c apacită ții administrative; reducerea
sărăciei și creștere economică.
În anul 2007 Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat în Republica
Moldova a avut un buget de 40 de milioane de euro. Programele de asisten ță a Comisiei
Europene s -au concentra t în special asupra managementului frontierelor, creșterea

47 Date preluate din Country Progress Report Republic of Moldova, anul 2007 , pagina 18

38
controlului la punctele de frontieră și a capacității de supraveghere, cu un accent asupra
Misiunii de asisten ță a UE la frontiera cu Ucraina (EUBAM) ; reformarea sistemului de
asisten ță socială, asisten ță tehnică și operațiuni de Twinning pentru susținerea planului de
acțiuni și pentru susținerea societății civile în Transnistria.
Cu scopul de a minimiza șocurile externe în anul 2007 (creșterea prețurilor la
energie și secet ă) asupra economiei țării, Comisia Europeană a acordat un ajutor de 45 de
milioane de euro sub formă de asisten ță macro -financiară și 3 milioane de euro ajutor
umanitar prin “Programul de recuperare de după secetă”.
Programul an ual de ac țuni a l Instrumentului European de Vecin ătate și Parteneriat
pentru 2008 (45,7 milioane de euro, suplimentate cu 16,6 milioane de euro pentru
facilită ți de Guvernare) a fost în cea mai mare parte alocat pentru modernizarea
sistemului de asisten ță medicală primară (46,6 milioane de euro), mi grație și
managementul frontierei (10 milioane de euro) , asisten ță tehnică și Twinning (5,7
milioane de euro) 48.
Două programe cros -frontaliere, de cooperare, la care Moldova participă, au fost
inițiate în anul 2008 : Programul România -Moldova -Ucraina 2 007-2013 (126,72 milioane
de euro) și Sinergia la Marea Neagră, nouă beneficiari au semnat contractele în august
2008.
Tot în anul 2008, Consiliul cu privire la Facilită țile de Investiții în Vecinătate
(Neighbourhood Investment Facility) a decis să ofere u n grant pentru patru proiecte cu o
valoare totală de 19,75 milioane de euro, prognozând un efect de Levier de aproape 158,5
milioane de euro de la un conso țiu al Instituțiilor Financiare Europene. În decembrie
2008, Guvernul Moldovei a semnat un acord fina nciar de 12 milioane de euro sub formă
de grant pentru programul de reabilitare a drumurilor, co -finan țat prin intermediul Băncii
Europene de Reconstruc ție și Dezvoltare și Băncii Europene de Investiții. Moldova a
beneficiat de asisten ță macro -financiară î n anul 2007, iar ultima tran șă de 15 milioane de
euro a fost transferată în decembrie 2008.
În anul 2009 au fost continuate reformele din sistemul medical în cadrul
proiectului de 46 milioane de euro. În ianuarie 2010 Fondul Monetar Interna țional a

48 Date preluate din Country Progress Report Republic of Moldova, 2008, pagina 22

39
aprobat un aranjament fa ță de Moldova pe o perioadă de trei ani în valoare de 410 de
milioane de euro pentru a reface stabilitatea fiscală. În timpul forumului de Parteneriat
Moldova organizat în martie 2010 de Uniunea Europeană și Banca Mondială, 40 de
donori, inclusiv UE, au garantat un împrumut de 1,96 miliarde de euro pentru a sus ține
programul guvernamental “Regânde ște Moldova” 49.
Astfel, capitulând asupra asisten ței financiare acordată de UE Moldovei, avem
următoarele :
– Instrumentul European d e Vecinătate și Parteneriat pentru Moldova pentru
2007 -2010 are o valoare de 209,7 milioane de euro, adi țional 16,6 milioane de euro prin
intermediul facilită ților guvernamentale ;
– pentru perioada 2011 -2013 Instrumentul European de Vecinătate și Partener iat
are un buget de 273,1 milioane de euro anun țate de Comisie (o creștere în medie pe an de
75 %) .

4.2 Misiunea Uniunii Europene de Asisten ță la frontieră
Activitatea Misiunii Uniunii Europene de Asistență la frontiera dintre Moldova și
Ucraina a fost lansa tă în ziua de 30 noiembrie 2005 la solicitarea comună a Președintelui
Republicii Moldova și a Președintelui Ucrainei. Misiunea este un organ de consultanță și
tehnic. Ea nu are putere executivă.
Obiectivele Misiunii sunt:
– Colaborarea cu Moldova și Ucraina în scopul armonizării standardelor și
procedurilor lor de gestionare a frontierei cu cele în vigoare în statele -membre ale
UE;
– Asistarea la întărirea capacităților profesioniste ale serviciilor vamale și de frontieră
ale Moldovei și Ucrainei la nivel oper ațional;
– Dezvoltarea capacităților de analiză a riscurilor;
– Perfecționarea cooperării și a complementării reciproce a serviciilor vamale și de
frontieră cu alte agenții de executare a legilor;

49 Date preluate din ENP Country Progress Report 2009 – Republic of Moldova, M EMO/10/182,
Brussels, 12 mai 2010

40
– Promovarea cooperării transfrontaliere50.
Personalul Misiunii EU BAM este de peste 200 de persoane, inclusiv aproximativ
120 de experți în domeniul vamal și al frontierei din state -membre ale Uniunii Europene,
asistați de angajați locali din Moldova și Ucraina. Misiunea este finanțată integral de
Uniunea Europeană, la î nceput prin Mecanismul de Reacție Rapidă, apoi prin Programul
TACIS al Comisiei Europene și în prezent prin Instrumentul European de Vecinătate și
Parteneriat (ENPI). O contribuție semnificativă la activitatea EUBAM au realizat cele
peste 20 de statele -mem bre ale UE, care acordă direct asistență experților proprii din
cadrul Misiunii în acțiunile curente de la grani ță. Programul Națiunilor Unite pentru
Dezvoltare este partenerul de implementare al Misiunii, care acordă suport logistic și
administrativ51.
Rezultatele planificate de Misiunea Uniunii Europene de Asi stență la frontieră
sunt52 :
– Capacitatea profesională consolidată a serviciilor de frontieră ;
– Capacitatea îmbunătă țită de analiză a ris curilor ;
– Cooperarea transfro ntalieră mai extinsă ;
– O privire gen erală analitică mai bună în domeniul securită ții la frontieră ;
– Corup ție diminuată ;
– Conștientizare sporită la nivel local cu privire la activitățile Misiunii și eforturile
serviciilor partenere;
– Abilită ți de relații cu p ublicul mai eficiente ale serviciil or partenere.

Misiunea Uniun ii Europene de Asisten ță la Frontieră oferă o perspectivă tehnică
asupra m anagementului frontierei dintre Transni stria și Ucraina. Rolul ei este consultativ
și cu putere executivă, finanțată integral de Uniunea Europeană, a diminua t corup ția din
zonă și a făcut mai transparent procesul de gestionare a frontierei.

50 http://www.eubam.org/index.php?action=show&sid=6t1jp27v1empoaca0xmqz1jklt0eb1e8&id=161
accesat 15 mai 2010
51 Site-ul of icial a Misiunii UE de Asisten ță la Frontieră :
http://www.eubam.org/index.php?action=group&group=28&sid=6t1jp27v1empoaca0xmqz1jklt0eb1e8
accesat 15 ma i 2010
52 Site-ul oficial a Misiunii UE de Asisten ță la Frontieră :
http://eubam.org/index.php?sid=bqu0n73qwbbvywyga95aezwnswypjotl accesat 31 mai 2010

41
Concluzii și Recomandări
În primul capitol am analizat dilema prizon ierului în Republica Moldova, care are
ca actori UE și Rusia, iar cei care suportă conseci nțele sunt cetățeni i Republicii Moldova.
Procesul de integrare economică europeană depinde și de poziția Rusiei față de Republica
Moldova. În prezent acest proces a devenit ireversibil și va fi unul de lungă durată,
indiferent de ce pozi ție ar adopta Rusia. Tran snistria reprezintă un impediment cu privire
la aderarea Moldovei la UE. O țară care un conflict înghe țat pe teritoriul ei nu poate adera
la UE . O altă problemă reprezintă decalajul dintre statele membre UE și Moldova.
Comis ia Europeană asistă această țară vecină pentru a mic șora decalajul economic și
pentru a sol uționa conflictul transnistrean.
În capitolul doi au fost prezentate rela țiile comerciale dintre Moldova și UE în
compara ție cu CSI. Comer țul cu statele membre UE a crescut, iar cel cu statele CSI a
scăzut valoric și din ponderea totală.
Capitolul trei analizează procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană. Aceasta a adoptat în rela ția sa cu Republica Moldova o atitudine diplomatică,
echidistantă și a acordat asistență financiară, tehnică aproape în toate sferele economiei
Republicii Moldova. Rezervele fa ță de implementarea unor reforme, încălcări ale
drepturilor omului și libertăților fundamentale au fost evidențiate de Comisia Europ eană
în rapoartele de țară și comunicate . Desigur, punctele tari ale reformelor implementate de
Guvernul moldovenesc au fost eviden țiate încurajând astfel noi progrese.
Autorită țile de la Chișinău au evidențiat de nenumă rate ori că inexisten ța unei
perspective de aderare nu impulsionează societatea moldovenească cu privire la procesul
de integrare. Moldova dore ște să fie inclusă pe lista țărilor din Balcanii de Vest, dar, spre
deosebire de România, ea nu a fost considera tă nici o dată o țară Balcanică, statutul ei de
membru la Parteneriatul Estic rămâne neschimbat.
Paradoxul este că Moldova, cu cel mai mare volum de remiten țe din Europa, este
în situa ția că cetățenii săi nu pot călători fără vize decât în spațiul ex -sovietic, și devine
din ce în ce mai greu să ob țină viză un cetățean al Republicii Moldova. Este foarte
necesar ca regimul de vize pentru cetă țenii moldoveni să fie cu mult mai simplificat decât
la ora actuală.

42
Perspectivele rela țiilor dintre UE și M oldova sunt mari. Datorită actualei
guvernări de la Chi șinău a fost accelerat procesul de integrare. Totuși, eșecurile din
trecut, criza financiară globală au avut un efect negativ asupra Uniunii Europene și mai
ales asupra Moldovei, și după cum este menți onat în Raportul de Țară a Comisiei
Europene pentru anul 2009, rela țiile UE -Moldova au făcut fa ță unui puternic proces de
testare. Moldova, catalogată ca cea mai săracă țară din Europa poate deveni un succes,
dar totul depinde de cetă țenii acestei țări și aspira țiile europene, care au fost recunoscute,
dar nu și posibilitatea de a deveni un potențial candidat de aderare. În viitor, conducerea
Moldovei va cere și perspectiva de aderare pentru o perioadă fără vreun cadru temporal
cu argumentarea că aceasta ar motiva puternic implementarea în continuare a reformelor
interne, ar răspune a șteptărilor europene ale cetățenilor și ar atrage investițiile străine
directe.
Capitolul patru prezintă a sisten ța acordată de Uniunea Europeană Republicii
Moldova car e este în cre ștere. Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare este cel
prin intermediul căruia la momentul actual Moldova prime ște asistență financiară de la
UE. Ea va cre ște cu 75 % în perioada 2011 -2013.

UE este demult prezentă în Moldova, se face din ce în ce mai sim țită, iar procesul
de integrare economică devine ireversibil.

Recomandări pentru Uniunea Europeană în rela ția sa cu Republica
Mold ova:
– acordarea asisten ței financiare și tehnice stabilită în cadrul Parteneriatului Estic
și Politicii Europeană de Vecinătate, cu condiționalități planificate într -un timp rezonabil ;
– semnarea unui Acord de Asociere cu Republica Moldova care să fur nizeze o
bază pentru viitorul rela țiilor cu Moldova. În acest acord trebuie să fie recunoscută
perspectiva de aderare a Moldovei fără vreun cadru temporal ;
– participarea la negocierile cu privire la solu ționarea conflictului Transnistrean
sub statutul de observator și purtarea unui dialog cu Rusia cu privire la schimbarea
trupelor ruse ști cu unul mixt, format și din trupe ale statelor membre UE ;
– simplificarea regimului de vize pentru cetă țenii Republicii Moldova;

43
– rapoarte de țară cât mai detaliate pe ntru a eviden ția domeniile în care sunt
necesare progrese.

Recomandări cu Moldova în rela ția sa cu Uniunea Europeană :
– Implementarea cât mai eficientă a reformelor, proiectelor finan țate european, în
special în domeniul justi ției, mass -mediei , drepturilor cetă țenești și libertăților
fundamentale ;
– Acordarea unei aten ții ridicate pentru soluționarea conflictului transnistrean și
implicarea mai activă a actorilor interna ționali în reglementarea conflictului
nesolu ționat ;
– Realizarea propriilor rapoart e cu privire la procesul de integrare europeană pentru a
eviden ția punctele slabe în procesul de integrare europeană;
– Implementarea eficientă a documentului guvernamental „Regânde ște Moldova” și
media tizarea puternică a acestuia .

44
Bibliografie
1. Ghid “Planul de Ac țiuni Republica Moldova Uniunea Europeană” , Proiect
realizat de ADEPT și EXPERT -GRUP, Chi șinău, 2008 ;
2. Valentina Harbo “Moldova : A Status Quo of EU Institutional Relations” ,
Institutul Francez de Rela ții Internaționale, m artie 2010 ;
3. Guvernul Republicii Moldova “Relansăm Moldova: Priorită ți de dezvoltare pe
termen mediu ”, Raport pentru ședința Grupului Consultativ de la Bruxelles, 24
martie 2010 ;
4. Nicu Popescu și Andrew Wilson “The Limits of En largement -Lite : European
and Russian power in the troubled Neighbourhood ”, Policy Report, European
Council on Foreign Relations, 2009 ;
5. Comisia Europeană “Conceptul pentru integrarea Republicii Moldova în
Uniunea Europeană” , septembrie 2003 ;
6. Comisia Europeană “Acord de Parteneriat și Cooperare între Comunitățile
Europene și Statele lor membre, de o parte, și Republica Moldova, de altă parte ”,
1998 ;
7. Comisia Europeană “Planul de Ac țiuni Republ ica Moldova Uniunea
Europeană”
http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf ,
2005 ;
8. Sudacevschi Gabriela , Sută Nicolae „Rela țiile Economice ale Republicii
Moldova cu țările CSI ” (teză de doctorat) ASE , 2003 ;
9. Comisia Europeană „ENP Country Progress Report 2009 – Republic of
Moldova” , Brussels, SEC(2010) 523, 12 mai 2010
10. Commission Staff Working Document „Communication from the Commission
Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2008 Progress
Report Republic of Moldova Brussels” , 23/04/2009 SEC(2009) 514/2
11. Commission Staff Working Document „Communication from the Co mmission
Implementation of the European Neighbourhood Policy in 2007 Progress
Report Republic of Moldova”, Brussels, 3 April 2008 SEC(2008) 399

45
12. Valeriu Prohni țchi “Securitatea economică a Moldovei : o privire în secolul
XXI”, Chi șinău 2005 , Expert Group
13. Valeriu Prohni țchi (coordonator) „Acordul de Liber Schimb între Republica
Moldova și Uniunea Europeană: Fezabilitate, perspective și impactul
poten țial” , Chișinău 2009
14. Ana Popa, Adrian Lupu șor Valeriu Prohni țchi, Alex Oprunenco, Lauren țiu Tîrcă,
Andra Du șu „România – Republica Moldova , O analiză a rela țiilor bilaterale ”
, Expert -Grup Chi șinău, Societatea Academică Română, noiembrie 2009
15. Council Joint Action 2007/107/CFSP „Appointing the European Unio n Special
Representative for the Republic of Moldova ” 15 februar ie 2007
16. Council Joint Action 2009/132/CFSP „Extending the mandate of the European
Union Special Representative in the Republic of Moldova” 16 February 2009
17. Council Decision 2010/108/CFSP „ Mandate Extension of European Union
Special Representative”
18. Raport de Progres în cadrul PEV Moldova{COM(2006) 726 final }, SEC(2006)
1506/2, Brussels „Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu și
Parlamentul European cu privire la consolidarea Politicii Europene de
Vecinătate ”, 29 noiembrie 2006
19. COMMISS ION DECISION C(2009) 4287 „ Annual Action Programme 2009
in favour of the Republic of Moldova to be financed under Article 19 08 01 03
of the general budget of the European Communities ” 9 iunie 2009
20. Întrunirea nr. 2850 a Consiliului pentru RELAȚII EXTERNE “Concluziile
Consiliului UE cu privire la Republica Moldova ” Bruxelles, 18 februarie 2008
21. Întrunirea nr. 2851 a Consiliului pentru RELAȚII EXTERN E „Concluziile
Consiliului UE cu privire la Politica Europeană de Vecinătate ” , Bruxelles, 18
februarie 2008
22. Ana Popa, Valeriu Prohni țchi, Alexandru Oprunenco “Evolu ția Exporturilor
Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale ”,
Expert Grup, Centrul Analitic Independent, Chi șinău, Aprilie -August 2008
23. Maddock și Lovita Ramguttee “Diminuarea remiten țelor și revenirea
migranților: tendințe și soluții” Nick , PNUD, Bratislava

46
24. Nick Maddock și Lovita Ramguttee „Șomajul tinerilor și sărăcia in Republica
Moldova: situația actuală și răspunsuri posibile” PNUD, Bratislava
25. Comunicatul Comisiei adresat Parlamentului și Consiliului : “Eastern
Partnership ” , Brussels, COM(2008) 823/4
26. Joint Declaration of the Prague Eastern Partners hip Summit, Praga , 7 mai
2009 http://www.msz.gov.pl/files/PARTNERSTWO%20WSCHODNIE/4en.pdf
27. Comisia Europeană “Introducing autonomous trade preferences for the
Republic of Moldova and amending Regulation (EC) No 980/2005 and
Commission Decision 2005/924/EC ” Martie 2008
28. Consiliul Uniunii Eu ropene : „EU – Republic of Moldova Cooperation
Council” Brussels, 21 December 2009 , 17732/09 (Presse 388)
29. Comisia Europeană : “Instrument European de Vecinătate și Cooperare,
Republica Moldov a, Plan indicativ Na țional ”, anii 2007 -2010
30. Asistent Universitar doctor Tom Caiser „ Politica Europeană în domeniul
Vecinătă ții și Paradoxurile de Extindere a Uniunii Europene ” , Facultate de
Arte și Științe Sociale, Universitatea Maastricht, Olanda, 2006
31. Dumitru Mînzărari “Moldova rătăcită în labirintul încruci șat al conflictului
Transnistrean ”, Institutul de Dezvoltare și Inițiativă Socială Viit orul, Chi șinău ,
Ianuarie 2010
32. Ion Tăbâr ță, Veaceslav Berbeca “Proiectul CSI: Anatomia unui e șec”, Politici
Publice, Institutul de Dezvoltare și Inițiativă Socială Viitorul, Chișinău , Ianuarie
2009
33. Ion Beschie ru, Aliona Timofeenco “Statutul juridic și finanțarea drumurilor
locale în Republica Moldova ”, Nr 1 , 2010, Politici Publice, Institutul de
Dezvoltare și Inițiativă Socială Viitorul, Chișinău
34. Oana Mihaela Mocanu “Politica Europeană de Vecinătate. Noi ini țiative.
Contribu ții ale României ” autor , Bucure ști, 2009, Colecția de Studii IER, nr 23
35. Autori: Prof. univ. dr. Adrian POP – coordinator, Conf. univ. dr. Gabriela
PASCARIU, Asist. univ. drd. George ANGL IȚOIU Drd. Alexandru PURCĂRUȘ
“România și Republica Moldova – între Politica Europeană de Vecinătate și

47
Perspectiva Extinderii Uniunii Europene ”, Institutul European din România –
Studii de Impact III
36. http://www.europalibera.org/content/article/1991855.html
37. http://www.cisstat.org/ Site-ul ce con ține date statistice referitoare la
Comunitatea Statelor Independente
38. http://www.zf.ro/politica/pib -ul-republicii -moldova -3-din-cel-al-romaniei –
4182108/
39. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIVr09.pdf
40. http://www.cnaa.md/files/theses/2009/13433/marcel_chistruga_abstract.pdf
41. www.statistica.md Site-ul Biroului Na țional de Statistică al R epublicii Moldova
42. http://www.afacerinet.ro/articole/Afaceri_Internationale/367 -10-
Preferinte_Comerciale_Autonome_pentr u_Republica_Moldova.html
43. http://www.unimedia.md/?mod=news&id=18716
44. http://www.eusrmoldova.eu/ Site-ul oficial al Reprezentantului Special UE în
Moldova
45. http://www.eubam.org/ Site-ul Oficial a Misiunii UE de Asisten ță la frontieră
46. http://www.hotnews.ro/stiri -international -5679160 -liderii -occidentali -tratat –
indiferenta -summitul -lansare -parteneriatului -estic-doar-merkel -fost-prezenta.htm
47. http://www.publika.md/serghei -lavrov -spune -ca-parteneriatul -estic-ar-putea –
afecta -relatiile -moscovei -cu-sase-tari-csi_22221.htm l Declara ția Ministrului Rus
de Externe Serghei Lavror
48. http://economie.moldova.org/news/impuls -pentru -colaborarea -economica -intre –
romania -si-moldova -208262 -rom.html