V. CERCETARE PEDAGOGICĂ PE TEMA „DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ÎN EXPRIMAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ LA ELEVII DE CLASA A III-A PRIN STRATEGII ACTIVIZANTE ”… [303293]
V. CERCETARE PEDAGOGICĂ PE TEMA
„DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ÎN EXPRIMAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ LA ELEVII DE CLASA A III-A PRIN STRATEGII ACTIVIZANTE ”
VI.1.Scopul, obiectivele, ipoteza și variabilele cercetării
Reforma survenită în ultimii ani la nivelul învățământului a declanșat implementarea în sistemul metodologic a [anonimizat]. [anonimizat], am inițiat la nivelul clasei a III-a pe care o coordonez( un eșantion de 30 de elevi:11 băieți și 19 fete, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, [anonimizat], [anonimizat]), o [anonimizat], interactive, tehnici de exersare a creativității și exerciții creative având ca materie cuvântul și la finalul căreia s-a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].
Scopurile principale vizate în experimentul didactic s-au conturat în trei direcții după cum urmează:
1.Valorificarea metodelor active și interactive și a unor tehnici și exerciții de exersare a creativității în cadrul ariei curriculare Limbă și comunicare în scopul activizării unui limbaj creativ și expresiv ;
2.Facilitarea comunicării în grup;
3.[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a aprecierii influenței lor pozitive asupra școlarilor de clasa a III-a.
Obiectivele cercetării
Experimentul pedagogic a [anonimizat] a unor tehnici și exerciții de exersare a [anonimizat], Om și Societate(Educație civică), Arte(desen, pictură) și Tehnologii(colaje, modelaj, construcții tematice) și adaptării lor la particularitățile de vârstă ale școlarilor de clasa a III-a.
Obiective specifice:
Utilizarea unor metode și tehnici care să permită determinarea obiectivă a nivelului de pregătire a școlarilor de clasa a III-a [anonimizat], Om și Societate(Educație civică), Arte(desen, pictură) și Tehnologii
Implementarea unor metode active și interactive de creativitate și a unor exerciții și tehnici de exersare a creativității lingvistice la școlarii de clasa a III-a [anonimizat], Om și Societate(Educație civică), Arte(desen, pictură) și Tehnologii
Realizarea proiectării didactice a activităților din cadrul Ariei curriculare Limbă și Comunicare în care se vor utiliza metode active și interactive de încurajare a creativității , exerciții și tehnici de exersare a creativității lingvistice a elevilor în scopul dezvoltăriii creativității și expresivității limbajului oral și scris
Stimularea creativității lingvistice a elevilor prin strategii didactice activizante care să îmbunătățească exprimarea orală și scrisă
Analiza relației dintre rezultatele școlare și învățarea cu ajutorul metodelor active și interactive de creativitate și a exercițiilor și tehnicilor de exersare a creativității lingvistice, rezultate obținute ca urmare a testelor administrate
Ipoteza care a constituit fundamentul cercetării a fost formulată în următorii termeni: dat fiind faptul că dezvoltarea psiho-socio-emoțională e determinată de învățare, e foarte probabil ca prin utilizarea unor metode și tehnici de stimulare a creativității individuale și de grup în cadrul activităților specifice Ariei curriculare Limbă și comunicare la școlarii de clasa a III-a, în contextul unui climat de lucru deschis și antrenant, să se favorizeze dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral și scris al elevilor.Strategia adecvatǎ faciliteazǎ dezvoltarea creativitǎții. Dacǎ se folosesc strategii active și interactive , centrate pe elev , atunci elevii vor obține rezultate școlare superioare celor obținute prin metode tradiționale. În condițiile în care învǎțǎtorul va urmǎri în mod sistematic sǎ îmbogǎțeascǎ , sǎ nuanțeze și sǎ activizeze vocabularul elevului prin strategii didactice eficiente și moderne , acesta va cunoaște progrese ce se vor reflecta în exprimarea oralǎ și scrisǎ a școlarului mic .
Variabilele cercetării:
Variabila independentă o constituie folosirea sistematică a unor metode și tehnici de stimulare a creativității(metode active și interactive,tehnici de exersare a creativității lingvistice, exerciții creative a căror materie este cuvântul).
Variabila dependentă se referă la efectele și rezultatele constatate în urma introducerii variabilei independente, mai exact a aplicării metodelor asupra copiilor, deci a performanței și nivelului de dezvoltare a creativității și expresivității limbajului oral și scris atins de copii .
VI.2.Coordonatele experimentului didactic
VI.2.1.Sistemul metodelor de cercetare utilizate
La baza cercetării didactice experimentale s-a aflat un sistem metodologic în care s-au înscris:experimentul pedagogic, observația directă, studiul documentelor școlare și analiza de conținut a produselor activității, probe de evaluare orală și scrise .
Experimentul pedagogic a constituit principala metodă de investigare, prin care am urmărit provocarea fenomenului pentru ca apoi să caut explicațiile stabilind astfel relațiile cauzale ale domeniului cercetat. În cazul cercetǎrilor pedagogice experimentul se referǎ la verificarea unei ipoteze, ceea ce justificǎ realizarea experimentului, îi asigurǎ sensul . Experimentul psihopedagogic presupune modificarea intenționatǎ a condițiilor de apariție și desfǎșurare a fenomenelor. Aceste condiții sunt supuse unor variații sistematice controlate , datele experimentelor fiind înregistrate cu obiectivitate . Experimentul propriu-zis sau experimentarea constǎ practic în testarea – verificarea ipotezei – presupunerii formulate de cercetǎtor. Scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetǎrii (în ambele variante înregistrându-se un spor de cunoaștere) și eventual de a sugera alte întrebǎri sau ipoteze .
Perioada de cercetare s-a extins pe o perioadă de un an școlar, respectiv anul școlar 2017-2018 și s-a desfășurat în cadrul Liceului Teoretic ,,Mihai Eminescu,, Cluj-Napoca. În acest experiment didactic a fost implicată clasa a III-a A atât ca grupă experimentală(E), cât și ca grupă de control(C).
Metoda observației directe, sistematice constǎ în urmǎrirea intenționatǎ, metodicǎ și sistematicǎ a unui eveniment sau a unui complex de evenimente educaționale, în condiții obișnuite de existențǎ și desfǎșurare, fǎrǎ nici o intervenție din partea cercetǎtorului, în scopul explicǎrii, înțelegerii și ameliorǎrii lor. Metoda observației are relevanțǎ specialǎ pentru procesul de formare inițialǎ și pentru cel de perfecționare continuǎ a cadrelor didactice, permițând nu numai colectere de date , ci și identificarea de probleme ce trebuie soluționate, formulare de ipoteze, cristalizare de soluții etc. Aceastǎ metodǎ are un statut și o funcție mai aparte în ansamblul metodelor de colectare de date, prefațând sau intrând în combinație metodologicǎ cu toate celelalte componente ale sistemului de metode de cercetare. De aici rezultǎ cǎ nici o metodǎ nu poate fi utilizatǎ în absența acesteia.Cerințele unei observații eficiente sunt :
– Planificarea , organizarea , dirijarea și desfǎșurarea sǎ se subordoneze unor scopuri și obiective precizate la începutul observației ;
– Asigurarea condițiilor de desfǎșurare naturalǎ ;
– Înregistrarea și descrierea cât mai detaliatǎ a faptelor pedagogice derulate ;
– Consemnarea promptǎ, imediatǎ a faptelor pedagogice și a datelor observației ;
– Asigurarea validitǎții categoriilor de observat ;
– Urmǎrirea aceluiași fenomen în ipostaze diferite și confruntarea datelor, pentru a se putea asigura validitatea concluziilor ;
– Asigurarea caracterului activ și participativ al observǎrii ;
– Finalizarea observǎrii cu explicarea fenomenelor investigate și ulterior elaborarea unor concluzii.
Metoda s-a utilizat pe tot parcursul investigației experimentale, dat fiind faptul că deține un rol aparte în sistemul metodelor de cercetare pedagogică, care sunt însoțite și sprijinite de observația științifică.
În etapa constatativă, metoda observației a fost utilizată în scopul alegerii eșantionului de lucru, prin urmărirea activității de predare-învățare la Aria curriculară Limbă și Comunicare. Pentru colectarea unor date utile experimentului didactic, observația a fost orientată de obiective care vizau prestația școlarilor la Aria curriculară Limbă și Comunicare:
Stabilirea nivelului general de cunoștințe al școlarilor la Aria curriculară Limbă și Comunicare
Gradul de implicare al copiilor în activitățile specifice Ariei curriculare Limbă și Comunicare prin studierea comportamentelor și a reacțiilor acestora
Aprecierea interesului și a motivației copiilor față de activitățile specifice Ariei curriculare Limbă și Comunicare
Identificarea școlarilor cu aptitudini deosebite pentru limba română
În etapa experimentului propriu-zis, metoda observației a fost utilizată în permanență și orientată în următoarele direcții:
Stabilirea eficienței strategiilor metodologice, a metodelor active și interactive, a exercițiilor și tehnicilor de stimulare a creativității lingvistice, a specificului acestora în cadrul activităților specifice Arie curriculare Limbă și Comunicare
Identificarea modalităților de realizare a feed-backului în activitățile didactice și implicațiile corespunzătoare:
-depistarea aspectelor pozitive și negative ale secvențelor de instruire
-identificarea aspectelor legate de actul comunicării, de însușirea metodelor și tehnicilor de creativitate
Consemnarea dificultăților întâmpinate de școlari în însușirea cunoștințelor în scopul găsirii unor soluții practice de înlăturare a acestora
Studiul documentelor curriculare și a altor documente școlare precum și analiza de conținut a produselor activității școlarilor a permis colectarea de date referitoare la activitatea acestora și conturarea unei imagini de ansamblu despre organizarea și desfășurarea activităților instructiv-educative specifice Ariei curriculare Limbă și comunicare.
S-au studiat în acest sens materiale legate de activitatea în cadrul Ariei curriculare Limbă și Comunicare:Curriculum pentru învățământ școlar, metodici, cărți și reviste de specialitate , proiecte de activitate didactică, proiecte tematice, precum și materiale care reprezentau produsele activității școlarilor: portofolii, fișe de lucru, probe de evaluare scrise, auxiliare, caiete, caiete speciale, produse ale activității lor.
Metoda testelor și a altor probe de evaluare scrisǎ
Are o largǎ aplicabilitate în cercetǎrile pedagogice, în procesul de învǎțǎmânt, respectiv în evaluarea didacticǎ . Permite obținerea de informații valoroase în legǎturǎ cu personalitatea copiilor , cu nivelul de competențe și cunoaștere al acestora . Testele sunt instrumente de cercetare alcǎtuite dintr-un ansamblu de itemi , care vizeazǎ cunoașterea fondului informativ dobândit de copiii investigați, respectiv identificarea prezenței sau absenței unor cunoștințe , capacitǎți, componențe, comportamente, procese psihice,etc. Itemul – este o întrebare , o probǎ, o problemǎ, o temǎ / sarcinǎ sau o unitate de conținut care alcǎtuiește o cotǎ-parte independentǎ a unui test .
În cadrul experimentului psihopedagogic, am aplicat o serie de teste individuale, de grup și colective care mi-au oferit posibilitatea de a verifica anumite cunoșințe ale copiilor la începutul experimentului , dar și la sfârșitul acestuia , ceea ce a contribuit în mare mǎsurǎ la evaluarea rezultatelor , dar și la formularea concluziilor .
Experimentul psihopedagogic presupune modificarea sistematicǎ a unui factor sau a unui grup de factori și înregistrarea efectelor obținute . Într-un experiment intervin , în principiu douǎ categorii de variabile : variabile independente și variabile dependente .
Probele de evaluare orale și scrise au avut rolul de a înregistra evoluția școlarilor din eșantion prin stabilirea punctajelor pentru fiecare item/întrebare, în funcție de gradul lor de dificultate.
După studierea temelor cuprinse în experiment, s-au administrat probe de evaluare finală, orale și scrise. De asemenea s-au administrat pe parcursul experimentului teste de progres orale și scrise, pentru a se evidenția progresul înregistrat.Rezultatele obținute la testele inițiale au fost comparate cu cele obținute la testele finale pentru a se aprecia evoluția clasei și pentru a se valida variabila experimentală introdusă.
Tehnicile statistice – rezultatele obținute la testele aplicate( cel inițial și cel final) le-am înregistrat în tabele de măsurare și comparare. Pentru interpretarea rezultatelor am realizat pentru fiecare item și subitem al testului inițial, respectiv al probei scrise finale administrate câte o histogramă care să evidențieze numărul și procentul de elevi care a răspuns sarcinilor de lucru în funcție de punctajele obținute. La final am realizat o histogramă comparativă din care reiese progresul înregistrat la nivelul creativității în exprimarea orală și scrisă de către elevii clasei a III-a A, progres datorat experimentului formativ întreprins la nivelul eșantionului selectat pe durata unui an școlar prin folosirea în procesul instructiv-educativ de metode participative și interactive și tehnici activizante.
VI.2.2.Alcătuirea eșantionului de conținut
Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea unei investigații științifice – experimentale, care a constat într-un experiment didactic organizat la Aria curriculară Limbă și Comunicare în principal, dar care a sondat și noțiuni din celelalte arii curriculare( Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Arte, Tehnologii) pentru predarea următoarelor teme integrate:
Din nou la școală!; Ce știm despre cărți?; De unde vine toamna?; Când mergem la colindat?; Cum arată iarna?; Pe urmele vacanței de iarnă; Jocuri și jucării; Lumea de lângă noi; Invenții, joc și culoare; Explorare, experimentare, comunicare; Joc și bucurie.
Temele abordate prin metode active și interactive diverse, exerciții și tehnici de exersare a creativității lingvistice, au fost extrase din planificarea calendaristică integrată pentru clasa a III-a.
Metodele activ-participative și interactive, tehnicile de exersare a creativității, exercițiile creative,vor fi prezentate sub forma unor jocuri de învățare, de cooperare, distractive în formele de organizare specifice Arie curriculare Limbă și Comunicare în scopul activizării unui limbaj creativ și expresiv , urmând a fi consonate cu metodele tradiționale, real suport pentru gândirea concretă a copiilor. Și activitatea pe echipe sau perechi va fi stimulată, prilej pentru copii să învețe să lucreze împreună pentru soluționarea sarcinilor/problemelor; astfel va fi stimulată motivația pentru învățare,copilul devenind un participant activ în procesul instructiv-educativ și dezvoltând un sentiment de mulțumire și realizare la finalul activității. Totodată acedste metode stimulează interesul copiilor pentru cunoaștere, inițiativa de a căuta informații și de a le utiliza creativ în varii situații.
Totodată, am proiectat pentru a exploata împreună scrierea imaginativă pe bază de imagini, cuvinte de sprijin, întrebări, început sau final dat, termeni fără legătură între ei, plan de idei, folosind finalul unui text pentru a crea noi texte care să continue acțiunea textului- suport, introducând noi personaje și fapte, realizarea de rime, aplicarea tehnicii ipotezelor fantastice „Ce s-ar întâmpla dacă….?”, Tehnica „ Ce se întâmplă după…” (Rodari) , Tehnica „Salata de povești” (Rodari), Tehnica seriei întrerupte” (Rodari), „Ce aș face dacă aș fi……?”, crearea de lanțuri, rețele și câmpuri lexicale, adevărați eroi cu însușiri fantastice din părțile de vorbire, jocurile copilăriei noastre-ȚOMANAP, Telefonul fără fir, Spânzurătoarea, Mimă, Găsește în jur ceva…, în variante adaptate, jocuri de rol, dezbateri și procese literare și judiciare, proiecte pe teme de interes, organizarea unor manifestări de amploare (100 de zile de școală, Ziua recoltei, Ziua prietenului necuvântător, Ziua poveștilor, Ziua în alb-negru, Ziua în culori), tot atâtea prilejuri pentru ca cei mici să își exerseze spiritul creativ.
Metodele utilizate au fost alese raportat la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Activitățile care urmează a fi desfășurate cu cei mici vor avea un caracter spontan pentru a contribui la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune, la stimularea gândirii divergente(fundamentată pe exprimare spontană,liberă, bogată, abstractă) și laterale(interpretarea unui lucru într-o altă manieră decât a fost interpretat, conflictul de idei, opinii diferite) și mai puțin gândirea convergentă axată pe producții stereotipe , analiză și sinteză, generalizare, exprimare șablonizată, conducând în final la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale limbajului , dată fiind realitatea că gândirea este strâns corelată cu limbajul. Pentru a încuraja elevii în manifestarea creativității lingvistice voi acorda libertate de exprimare dar și sprijin, întrucât absența implicării adultului ar diminua conduita creativă a școlarului. Îi voi stimula în formularea răspunsurilor printr-o ascultare activă și valorizatoare, voi aprecia inițiativa,originalitatea și ingeniozitatea copilor, evitând criticile pentru a nu-i descuraja și a le scădea stima de sine.Voi încerca să creez un climat calduros și confortabil, o atmosferă permisivă în care copiii să se simtă motivați să își manifeste potențialul creativ. Temele propuse a fi abordate pe parcursul activităților la clasă pot fi valorificate în direcția atingerii scopului didactic urmărit:dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral și scris.
Alcătuirea eșantionului de subiecți
Am întreprins cercetarea asupra unui singur eșantion de subiecți- elevii clasei a III-a A de la Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu,, Cluj-Napoca, o clasă formată din 30 de elevi-11 băieți și 19 fete cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, de religii, etnii și naționalități diferite, proveniți atât din mediul urban, cât și din mediul rural, din familii normale dar și cu părinți decedați sau divorțați ori plecați în străinătate. În clasă există și elevi cu probleme de sănătate(epilepsie, diabet, degete lipite la o mână) .
Pentru a pune în evidență rolul factorului experimental, am testat clasa înainte de introducerea acestui factor și după, diferențele constatate și înregistrate fiindu-i atribuite. Este vorba despre tehnica cercetării unui eșantion ,,înainte și după,, – ,,before and after method,,. Prin urmare, în eșantionul experimental și cel de control sunt incluși elevii aceleiași clase, înainte și după ce s-a introdus factorul experimental. La încheierea cercetării am comparat rezultatele obținute în ambele situații, pentru a dovedi că diferențele la nivelul dezvoltării creativității în exprimarea orală și scrisă a elevilor implicați în cercetare se datorează aplicării experimentului formativ, introducerii factorului experimental.
Cercetarea a presupus 3 etape:
etapa constatativă în cadrul căreia, prin conținutul probelor de evaluare inițială s-a urmărit inventarierea cunoștințelor legate de limbaj:capacitatea de exprimare orală și scrisă, aspectul fonetic, lexical și sintactic,creativitatea și expresivitatea limbajului
etapa experimentului formativ, când am supus eșantionul experimental unei învățări creative prin utilizarea de metode activ-participative și tehnici de educare și dezvoltare a creativității la Aria curriculară Limbă și Comunicare în principal, dar cu intruziuni și în celelalte arii curriculare( Matematică și științe ale naturii, Om și societate, Arte, Tehnologii)
etapa de control, a înregistrării rezultatelor, când am testat nivelul parametrilor creativității, fapt realizat prin aplicarea unei probe scrise finale fundamentate pe aspectele amintite. Am înregistrat datele obținute în tabele, apoi le-am comparat cu cele obținute ca urmare a administrării probei de evaluare inițială, această comparație permițându-mi o interpretare obiectivă a rezultatelor celor două testări și a progresului/regresului înregistrat ca urmare aexperimentului formativ
VI.2.3. Etapa constatativă – obiective, mod de realizare
Obiectivele propuse în etapa constatativă a experimentului pedagogic au fost următoarele:
Obiective generale:
O.1.inventarierea cunoștințelor legate de limbaj:capacitatea de exprimare orală, aspectul fonetic, lexical și sintactic,creativitatea și expresivitatea limbajului
Obiective specifice:
O.2.alcătuirea eșantionului de conținut, respectiv selectarea temelor pentru activitățile specifice Ariei curriculare Limbă și Comunicare
O.3.alcătuirea eșantionului de școlari, ca grup experimental și de control, prin administrarea de probe de evaluare orale și scrise(teste inițiale)
Obiectivele generale ale etapei constatative
Pentru atingerea obiectivului nr. 1, pentru a colecta date despre cunoștințele pe care le au copiii despre limbaj, s-a administrat un test de evaluare inițială scrisă.
Proba de evaluare inițială a fost administrată unui număr de 30 de școlari din clasa a III-a A.
În continuare prezint testul de evaluare inițială scrisă care s-a aplicat eșantionului, prin care am evaluat: capacitatea de exprimare scrisă a copiilor, aspectul fonetic, lexical și sintactic al limbajului precum și creativitatea și expresivitatea lingvistică.
Evaluare inițială
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Limba si literatura română
Clasa a III-a
a. Scrie după dictare:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b. Găsește 3 titluri potrivite pentru textul scris la dictare.
_____________________________________________________________________
c. Încercuiește grupurile de sunete și subliniază grupurile de litere din textul de mai sus.
d. Notează cu V vocalele și cu C consoanele din cuvintele:
călduroasă, creioane, colegii
e. Transcrie din text câte un cuvânt format din:
1 silabă:____________
2 silabe: _____________
3 silabe: ________________
4 silabe: ______________________
f. Selectează din text câte 4 cuvinte care denumesc:
nume(cine? ce?):_______________________________________________
însușiri( cum e?): _______________________________________________
acțiuni( ce face?): _______________________________________________
Alcătuiește:
O propoziție în care să folosești: linia de dialog, virgulă și semnul exclamării:
___________________________________________________________________
Un enunț în care să folosești : linia de dialog, ghilimelele și semnul întrebării.
__________________________________________________________________
O propoziție în care să utilizezi: două puncte, virgulă și punct.
___________________________________________________________________
3.a. Imaginează răspunsuri originale sau amuzante la următoarele întrebări:
– De ce poartă un elefant ochelari?
_______________________________________________________________________
De ce calul nu e verde?
_______________________________________________________________________- Unde ai călători cu un nor?
_______________________________________________________________________
Cum crezi că arată Dumnezeu?
_______________________________________________________________________
Ce crezi că gândește un dinozaur când găsește un ou?
_______________________________________________________________________
Cum ai vrea să arate Țara Minunilor?
_______________________________________________________________________
De ce apare curcubeul după ploaie?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________
b. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru:
Pământ =
Avere =
Împărat=
Găsește cuvinte cu sens opus pentru:
Veselie –
Laș –
Adevăr –
Alcătuiește enunțuri în care cuvântul COȘ să aibă înțelesuri diferite:
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alcătuiește cu ajutorul cuvintelor nou obținute la punctul b. un scurt text și dă-i un titlu potrivit.
___________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
a. Scrie un alfabet al ȘCOLII :
A –
B –
C –
D –
E –
F –
G –
H –
I –
Î –
J –
K –
L –
M –
N –
O –
P –
R –
S –
T –
U –
V –
Z –
b. Transformă după model: floare-înflorit-înflorește
frunză – __________ – _____________
bogăție – _________- ______________
podoabă – _________ – ______________
boală – __________ – _______________
boboc – __________- ________________
c.Transformă după modelul alăturat cuvintele de mai jos:
IERI: Piticii s-au trezit devreme.
AZI: Piticii se trezesc devreme.
MÂINE: Piticii se vor trezi devreme.
IERI: Broscuța a sărit în apă.
AZI:
MÂINE:
IERI:
AZI: Copilul mănâncă înghețată delicioasă.
MÂINE:
IERI:
AZI:
MÂINE: Cenușăreasa se va căsători cu prințul.
IERI:
AZI: Purcelușii construiesc o casă de cărămidă.
MÂINE:
IERI: Vulpea vicleană a păcălit ursul.
AZI:
MÂINE:
d.Alintă 5 dintre cuvintele găsite în alfabetul creat:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
e.Trece la plural alte 5 cuvinte găsite din alfabetul inventat de tine:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
f.Desparte în silabe alte 5 cuvinte din alfabetul compus de tine:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Te întâlnești cu un magician bătrân care îți poate oferi puterea de a zbura precum păsările, puterea de a te face invizibil sau de a călători în timp. Pe care o alegi? De ce?
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Scrie câte o propoziție folosind ortogramele:
sa ____________________________________________________________________
s-a ____________________________________________________________________
sau _____________________________________________________________________
s-au ____________________________________________________________________
într-un _________________________________________________________________
Cu în mână:
Compune un text cu titlul ,,Școala din pădure,,. În redactarea lui scrie cum arată școala pe dinafară și pe dinăuntru, cine e portarul, cine e doamna învățătoare și care sunt elevii care vor învăța aici zi de zi, precum și ce a anume vor învăța aceștia. Tu ce personaj ai fi și de ce?
_______________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Alcătuiește o propoziție de 5 cuvinte despre toamnă.
Formulează întrebări pentru răspunsul de mai sus.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Închipuie-ți că locuiești pe Strada Neobișnuită în Casa- Grădină sau în Casa Dulciurilor sau în Casa – Circ. Scrie despre tine și despre casa ta. Apoi desenează strada și casele de pe ea.
__________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
TEST DE EVALUAREA INIȚIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Limba și literatura română
CLASA a III-a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
– să alcătuiască diverse texte pe o temă dată/ cu titlu dat sau be baza unor cuvinte, folosindu-și imaginația, expresii frumoase și respectând regulile gramaticale.
– să scrie după dictare un text dat respectând semnele de punctuație și ortografie învățate;
– să identifice grupurile de litere și de sunete studiate;
– să marcheze vocalele și consoanele cuvintelor indicate;
– să scrie cuvinte formate din 1/2/3/4 silabe;
– să indice sinonime pentru cuvintele date;
– să stabilească antonime pentru cuvintele date;
– să identifice sensurile diferite ale cuvântului indicat
– să indice pluralul și diminutivele cuvintelor date;
– să despartă corect în silabe cuvintele;
– să formuleze propoziții respectînd cerințele;
– să compună întrebări pentru răspunsul redactat;
-să completeze după model dat enunțuri sau șiruri de cuvinte
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Rezultate obținute:
ITEM 1.a
Însușirea corectă a limbii române presupune și cunoașterea codului exprimării în scris, adică a ortografiei și punctuației. De aceea, e imperios necesar să urmărim ca toți elevii să cunoască și să stăpânească normele de pronunție și de scriere, să se conformeze lor, adică să le aplice întocmai, fără nici o abatere, consecvent în orice împrejurare. Dictarea poate fi folosită ca mijloc de a controla cunoștințele și deprinderile ortografice și punctuație ale elevilor și ca mijloc de a-i învăța să scrie corect. Dictarea are ca obiectiv verificarea competențelor lingvistice, dar și motivarea elevilor de a fi interesați să promoveze o exprimare corectă.
Tehnica dictării a presupus parcurgerea următorilor pași: citirea, în întregime, a textului ce urmează a fi dictat, pentru familiarizarea participanților cu textul; dictarea propriu-zisă, pe unități logice (propoziții sau sintagme); recitirea textului, pentru ca participanții să poată verifica scrierea corectă, respectarea semnelor de punctuație. Tema abordată a fost cea a începutului de an școlar și a vizat atât evaluarea deprinderii de așezare a textului în pagină(scrierea cu alineate, cu majusculă la început de propoziție), cât și stăpânirea normelor ortografice și de punctuație. 83% dintre subiecți au îndeplinit fără greșală sarcina, restul fiind deficitari la identificarea alineatelor și foarte puțini la scrierea corectă a ortogramelor.
ITEM 1.b
Formularea unor titluri reprezentative pentru textul dictat a constituit obiectivul prezentului item, prilej cu care cei mici au avut ocazia să își dovedească potențialul creator, dar și capacitatea de a așeza în fruntea unei lucrări un cuvânt sau o sintagmă/expresie care să indice rezumativ sau sugestiv cuprinsul textului. Titlul constituie primul element supus lecturii, el este cel care atrage atenția, care degajă mesajul. Alegerea titlului reprezintă o operație foarte importantă, întrucât acesta funcționează ca o carte de vizită care trebuie să aibă un mesaj foarte clar, mesajul să fie extras din informația principală a textului, și nu din cea auxiliară, să existe o strânsă legătură între text și titlul purtat de acesta, titlul să fie corect formulat, ușor de înțeles și fără echivoc și, în același timp, să dea cititorului un imbold spre lectură, să fie incitant. Prin urmare, o sarcină deloc ușoară pentru micii școlari și, cu toate acestea, realizată exemplar în 97% dintre cazuri, semn că utilizarea metodelor moderne, activ-participative în însușirea noțiunilor și exersarea deprinderilor de lucru în cadrul tuturor disciplinelor și orelor pe parcursul anului școlar în curs a dat roade.
ITEM 1.c
Exercițiul este o metodă de învățare specifică. Pe baza repetării sistematice a unei activități
intelectuale, se formează deprinderi. Exercițiile de recunoaștere presupun recunoașterea unui fapt de limbă prin aplicarea definițiilor, regulilor și noțiunilor învățate anterior într-un context lingvistic dat. Un astfel de exercițiu de recunoaștere îl presupune și itemul în cauză, mai exact recunoașterea prin încercuirea grupurilor de sunete, respectiv sublinierea grupurilor de litere din textul suport. Elevii au soluționat sarcina de lucru într-un procent ridicat, puține grupuri de litere/sunete fiind omise din cauza unor lacune în învățare sau confuzie în cazul celorlalți.
ITEM 1.d
Fonetica este știința care studiază sunetele vorbirii. Sunetul este cea mai mică unitate fonologică. În limba română sunetele se împart în vocale și consoane. Exercițiile de recunoaștere a acestora contribuie la formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul cuvântului, la însușirea regulilor de scriere și vorbire corecte, la cunoașterea de către elevi a sistemului limbii, la îmbogățirea limbajului acestora cu noi resurse de expresie. Prezentul item le solicita elevilor identificarea vocalelor și consoanelor din cuvintele date, obiectivele lui fiind realizate la nivelul maximal de majoritatea respondenților, dovadă că situația nu le-a ridicat probleme și că auzul lor fonematic e bine dezvoltat.
ITEM 1.e
Curriculum-ul Național prevede printre competențele, deprinderile și abilitățile pe care trebuie să le aibă un elev la sfârșitul ciclului primar și pe aceea de a identifica litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte și enunțuri în textul tipărit și în textul scris de mână. Despărțirea în silabe a unor cuvinte are scopul de a pune în evidență structura acelor cuvinte iar exercițiile construite în jurul acestei sarcini de a-i ajuta să-și însușească regulile privitoare la despărțirea cuvintelor în silabe și să le folosească corect și operativ. Acest tip de exercițiu este unul de recunoaștere și clasificare ce îi solicită pe elevi să identifice în textul suport cuvinte formate dintr-un anumit număr de silabe, ceea ce presupune ca anterior să le despartă în silabe. 90% dintre elevi au identificat chiar și câte două cuvinte din fiecare categorie, ceea ce demonstrează dezvoltarea auzului fonematic al acestora, absolut necesară în deprinderea scris-cititului,în ortoepie și ortografie,precum și în versificație.
ITEM 1.f
Aplicarea conceptelor și a terminologiei lexicale, fonetice, morfologice și sintactice în structurarea mesajelor comunicative a constituit dezideratul în baza căruia a fost construit prezentul item, iar sarcina de lucru a urmărit identificarea de către elevi în textul dictării a cuvintelor ce denumesc nume(obiecte, ființe), însușiri ale acestora și acțiuni pe care acestea le întreprind. Împărțirea pe cicluri curriculare respectă stadializarea dezvoltării intelectuale(conform teoriei psihogenetice a lui Jean Piaget). Astfel, ciclului achizițiilor fundamentale îi corespunde etapa pregramaticală, etapă anterioară studiului sistematic al gramaticii; iar etapa gramaticală începe în clasa a III-a, odată cu începutul ciclului de dezvoltare. În etapa pregramaticală se operează cu cuvinte obiecte, cuvinte acțiuni, cuvinte însușiri pe cale practică, fără să se definească. În etapa gramaticală se studiază părțile de vorbire, dându-se definițiile. De fapt, pe prim plan trebuie să stea nu învățarea regulilor gramaticale, ci utilizarea celor învățate în comunicare, în receptarea și producerea mesajelor orale și scrise. Elevii au oferit răspunsuri corecte într-un proporție de aproximativ 2/3 din numărul total al acestora, restul respondenților întâmpinând dificultăți în identificarea termenilor indicați din cauza precarei înțelegeri a conceptelor ori a confuziei în comprehensiunea modului de operare cu acestea.Se impun prin urmare o serie de exerciții diversificate care să pornească de la simplu spre complex, de la general la particular, de natură să acopere lacunele existente și să fundamenteze conceptele astfel încât elevii să reușească să opereze cu acestea în cunoștință de cauză și la cel mai înalt nivel.
ITEM 2
Itemul verifică formarea capacității de comunicare scrisă, în special noțiunile de gramatică dobândite pe parcursul clasei a II-a cu privire la semnele de punctuație: linia de dialog, virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, două puncte și ghilimelele. Pentru ca elevii să dobândească priceperi și deprinderi temeinice de folosire corectă a limbii atât în comunicarea orală, cât și în cea scrisă, ei trebuie puși în situația de a observa, de a analiza, de a motiva și de a aplica faptele de limbă. Itemul verifică însușirea conștientă și temeinică a cunoștințelor care fundamentează teoretic deprinderile respective, controlează nivelul automatizării activității prin aplicarea în practică a normelor de punctuație. Cerința consta în formularea de enunțuri care să le conțină în calup de câte trei pe cele amintite, în ordinea în care acestea au fost precizate în sarcina de lucru. S-a constatat prin înregistrarea unui procent de realizare de 77% a sarcinii atingerea tuturor dezideratelor trasate, atât pe linia construcției gramaticale, cât și pe direcția spiritului creator pe care elevii l-au dovedit prin formularea unor enunțuri originale și sensibile, restul respondenților neutilizând în totalitate semnele de punctuație indicate sau folosindu-le necorespunzător, semn că mai au nevoie de consolidarea și sistematizarea noțiunilor de punctuație prin exerciții diversificate.
ITEM 3.a
Etapa achizițiilor fundamentale reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilității gândirii, precum și a creativității elevului. Tot ceea ce se întâmplă la ora de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât și în cazul claselor I și a II-a. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea și creativitatea răspunsurilor și nu pe rigurozitatea științifică a acestora. Copiii vor fi stimulați să aibă inițiativă, să exprime idei și sentimente despre ceea ce învață, la această vârstă procesul creativ fiind o unitate dinamică caracterizată mai degrabă prin spontaneitate și intuiție decât printr-o seamă de tehnici logice de soluționare a problemelor, mintea copiilor fiind mai creativă deoarece nu e ticsită și supusă presiunilor. Puși în fața provocării de a găsi, fără rigori sau interdicții teoretice, răspunsuri cât mai originale și amuzante, lăsând frâu liber imaginației, la o serie de exerciții de scriere creativă, cei mici s-au implicat cu plăcere și pasiune în realizarea sarcinii iar ideile au fost dintre cele mai diverse și originale, libere și copilărești, amuzante și interesante. Pentru completarea neajunsurilor generate de lipsa argumentării părerilor exprimate sau exprimările ambigue, dar și pentru sporirea producției de idei, elevii vor fi stimulați să comunice liber prin organizarea de discuții și dezbateri, în încercarea de cultivare a independenței cognitive, a spontaneității și autonomiei, stimularea spiritului critic constructiv, precum și limitarea constrângerilor și a factorilor care generează frustrare.
ITEM 3 .b
Itemul evaluează activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și folosirea acestora în comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului, adecvarea stilistică și folosirea în limbajul oral și scris. Pornind de la considerentul că sinonimele și antonimele constituie elemente active în limbă, care sporesc potențialul ei expresiv, s-a propus elevilor găsirea de sinonime și antonime pentru cuvintele date și alcătuirea cu ajutorul termenilor nou obținuți a unui text cât mai original, care să valorifice la maxima valoare cuvintele de sprijin. Descifrarea sensului unor expresii, găsirea prin contrast a sensului opus, folosirea acestora în diferite contexte semantice au o deosebită valoare formativă, deoarece demonstrează elevilor bogăția lexicală și frumusețea limbii noastre, îi implică într-un proces activ de însușire a limbii. Măsura de realizare a sarcinii care impune scrierea de text pe baza unor cuvinte de sprijin și care le propunea elevilor să lucreze pe baza unui suport lingvistic dat dovedește dezvoltarea la elevi a gândirii logice și creatoare, care poate fi încă îmbunătățită prin crearea mai multor situații de exersare a actului literar-artistic, în vederea sintetizării cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor dobândite pe linia scrierii imaginative.
ITEM 3.c
Îmbogățirea limbajului elevilor cu noi cuvinte prin intermediul exercițiilor lexicale de sinonimie, de antonimie, de omonimie și de paronimie reprezintă punctul de pornire pentru formarea și dezvoltarea exprimării lor corecte, clare și nuanțate, adică a însușirii limbii române literare. Odată cu îmbogățirea vocabularului, învățătorul urmărește îmbinarea cuvintelor în propoziții și în fraze în așa fel încât ceea ce dorește elevul să exprime să fie reprezentat într-o formă cât mai clară, atât în oral, cât și în scris. Utilizarea constantă a exercițiilor lexicale vizând categoriile semantice (sinonime, antonime, omonime și paronime) contribuie la îmbogățirea și activizarea vocabularului, la stârnirea interesului și a curiozității copilului spre cunoașterea și întelegerea semantică a textelor literare și a celor non-literare, a mesajelor orale, la dezvoltarea posibilitaților de exprimare ale elevilor. Aceasta a fost și rațiunea conceperii unui astfel de item pe care respondenții l-au tratat cu responsabilitate, procentul de nereușită impunând activizarea și îmbogățirea vocabularului prin jocuri, calea cea mai accesibilă și atractivă de explorare a realității.
ITEM 3.d
Scrierea de text literar este tipul de activitate cel mai personalizat dintre componentele limbii și literaturii române pentru că în mai mare măsură decât în cazul altor activități vizează trăsăturile individuale, atât ca premise, cât și ca finalități. Activitatea de compunere contribuie la: exercitarea de către elevi a actului comunicării; dezvoltarea capacităților intelectuale (selecția, comparația); formarea și dezvoltarea capacităților de percepție globală, prin concentrarea în același tip de activitate a unor informații provenite din surse diferite: experiență personală, celelalte obiecte de învățământ; stimularea imaginației; afirmarea personalității și cultivarea încrederii în capacitățile proprii. Compunerea constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experienței de viață a elevilor, de manifestare a imaginației și fanteziei lor, a originalității și exprimării nuanțate (folosirea sinonimelor potrivite, a antonimelor, a sensurilor figurate a cuvintelor, a comparațiilor, a metaforelor etc.) iar procentul mare de realizare a sarcinii dovedește dezvoltarea în rândul elevilor a gândirii logice și creatoare, a imaginației, a deprinderilor de exprimare coerentă, expresivă și corectă, a cultivării simțului artistic.
ITEM 4.a
Prezentul item a fost conceput în ideea de a verifica gradul de activizare, îmbogățire și nuanțare a vocabularului elevilor ca urmare a unui demers realizat în mod sistematic și specific la nivelul clasei la toate disciplinele și în cadrul tutror activităților didactice pe parcursul întregului an școlar. Astfel, acesta propune respondenților conceperea unui alfabet al școlii, de natura unui câmp lexical al cuvântului propus. Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparțin aceluiași domeniu, care au trăsături de sens comune, inclusiv sinonimele lor, derivatele lor, expresiile care le cuprind. Elevii au integrat aici atât denumiri de obiecte, cât și de ființe, stări sau sentimente ori activități care fac parte din aria termenului indicat, cu atât mai mult cu cât este vorba despre viața lor de școlar, de mediul lor de învățare, oameni care îi însoțesc în demersul educațional, obiecte care le deservesc această ocupație. Răspunsurile au fost dintre cele mai creative, interesante și surprinzătoare, unii elevi încercând răspunsuri multiple la fiecare literă indicată, dar pentru creșterea procentuală e nevoie de antrenamente creative susținute și variate care să le îmbogățească elevilor în efortul lor creator capacitățile de exprimare orală și scrisă.
ITEM 4.b.
Pe lângă formarea unor noțiuni, studiul gramaticii are sarcina de a forma și priceperea transferării lor în practică, și deprinderea de a opera cu ele în orice situații. De altfel, cunoștințele teoretice nici nu se consideră asimilate decât atunci când devin operante, când pot fi folosite în dirijarea, controlul și reglarea exprimării, în rezolvarea și motivarea rezolvării diverselor probleme ale practicii. Deci, formarea priceperilor și deprinderilor de limbă aduc o contribuție prețioasă la dezvoltarea gândirii și, implicit, a exprimării elevilor. Învățarea gramaticii în strânsă legătură cu practica exprimării ajută elevii să cunoască structura limbii noastre, lexicul ei bogat, mulțimea și varietatea de forme care permit să se exprime în vorbire cele mai fine nuanțe de sens. Acesta a fost sensul conceperii prezentului item care impune transformarea după model a unui substantiv în adjectiv și apoi în verb, fără precizarea categoriilor gramaticale, care nu se impun în ciclul achizițiilor fundamentale, iar elevii s-au achitat cu succes de realizarea sarcinii, operând în conformitate cu modelul propus pe baza deducției logice a construcțiilor. Prin exercițiu susținut și antrenament se va proceda în direcția corectării lacunelor existente și precizării și consolidării noțiunilor, priceperilor și deprinderilor de operare cu acestea.
ITEM 4.c
Învățarea gramaticii, în strânsă legătură cu practica exprimării, îi ajută pe elevi să cunoască structura limbii noastre, precum și lexicul ei bogat. În studierea gramaticii există dificultăți din cauza caracterului abstract al cunoștințelor pentru această vârstă, astfel că metodele active oferă elevilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin ei înșiși, prin studiu activ, intensiv. Prin exercițiile gramaticale elevii aplică în practică cunoștinte teoretice de limbă, care devin durabile și operaționale. Exercițiul abordat de acest item este unul de modificare, elevii fiind puși în situația de a intervini în texte, transformând fapte de limbă, mai exact trecerea enunțurilor date după model/tipar de la un timp la altul, fără precizarea conceptelor sau categoriilor de analiză gramaticală.Prin formularea conceptelor într-o manieră agreabilă, atractivă, integrată în orizontul de interes al celor mici(personaje de poveste, prieteni necuvântători sau caractere de aceeași vârstă), s-a reușit captarea elevilor într-un procent considerabil în soluționarea cu succes a sarcinii de lucru, scăpări înregistrându-se ca urmare a confuziei create de jonglarea cu modelele de la un timp la altul. Prin jocuri lingvistice aceste nereguli trebuie corectate, conceptele fundamentate și sistematizate și interesul pentru astfel de sarcini îmbunătățit.
ITEM 4.d
Având ca scop evaluarea capacității de exprimare, a înțelegerii și utilizării semnificațiilor structurilor corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical, itemul este construit în jurul mijloacelor interne de îmbogățire a vocabularului, în speță derivarea cu sufixe diminutivale a 5 dintre cuvintele din câmpul lexical al cuvântului ,,școală,, identificate la punctul precedent al aceluiași item. Copiii au folosit diminutivele afectiv, ca efect al încărcării cu emoții pozitive, mai cu seamă că erau termini identificați prin efort personal și s-au achitat de această sarcină la nivel maximal într-o proporție ce depășește cu puțin jumătate din numărul respondenților. Restul au întâmpinat probleme fie din cauza alegerii spre utilizare în procesul derivării a altor părți de vorbire decât substantivele, fie din cauza încetățenirii în vocabularul lor a unor exprimări eronate, sudate de-a lungul timpului prin persistența în greșală, fie pur și simplu din neștiință
.
ITEM 4.e
Competența generală vizată de prezentul item este redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare, acesta fiind în mod specific orientat pe variabilitatea și regularitățile limbii. Cei mici au fost solicitați printr-un exercițiu de modificare a formei cuvintelor să intervină în text transformând fapte, înlocuindu-le: în speță acest lucru realizându-se prin intermediul cerinței de identificare a formei de plural a altor 5 termeni din alfabetul școlii, rod al imaginației lor. Proporția în care elevii s-au achitat de sarcina de lucru este foarte ridicată, micile scăpări fiind cauzate de alegerea neinspirată a termenilor cu care urma să se lucreze. Identificarea formei corecte de plural este rodul unei varietăți de exerciții, scurte concursuri și jocuri lingvistice practicate constant în cadrul orelor de limbă, astfel încât cei mici să se familiarizeze cu acestea și, prin joc, să le rețină mai rapid și mai temeinic.
ITEM 4.f
Aplicarea regulilor de despărțire în silabe, de ortografie și de punctuație în redactarea de text reprezintă competența specifică pe care se fundamentează itemul în cauză. Aceasta întrucât se impune ca o necesitate de prim ordin, în vederea pregătirii temeinice a elevilor, inițierea lor în tehnica analizei și sintezei fonetice preîntâmpinând astfel greșelile pe care copiii le fac la citire și scriere, greșeli cauzate de pronunția incorectă a sunetelor și cuvintelor, de slaba dezvoltare a spiritului de observație și a capacității de analiză, comparația sunetelor, silabelor, cuvintelor și a deprinderii de a despărți cuvintele în silabe și silabele în sunete. Se constată că regulile fonetice ale despărțirii în silabe au fost corect și temeinic însușite de către marea majoritate a elevilor din moment ce 80% dintre cei testați au bifat sarcina la nivel maximal. Ceilalți au greșit alegând aceleași cuvinte ca la punctele anterioare ale itemului, neacordând suficientă atenție cerinței formulate în textul sarcinii.
ITEM 5
În privința producerii de mesaje orale și scrise, accentele formative sunt puse pe valorizarea
intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoții pe tematici relevante pentru experiențele lor. Succesul unor activități de exprimare depinde de semnificația lor pentru elevul înțeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv și afectiv propriu. Temele de redactare, precum și problematicile abordate în producerea orală trebuie să traducă intenții autentice din perspectiva elevului.
Având ca scop evaluarea capacității de redactare de mesaje în diverse situații de comunicare, în speță exprimarea unei opinii cu privire la un subiect abordat și realizarea unei argumentări a acesteia, prezentul item solicită elevii să imagineze răspunsuri originale sau amuzante la o serie de provocări ce abordează subiecte de interes pentru aceștia(aici-puteri supranaturale). Argumentarea fiind un mijloc prin care se susține sau se demonstrează un punct de vedere privitor la o anumită temă, în urma administrării itemului în cauză s-a constatat respectarea în proporție de 81% de către elevi a procesului de justificare logică a opiniei pe care și-au exprimat-o și pe care au ales să o susțină cu scopul de a convinge partenerul de comunicare (interlocutor sau cititor), privitor la valabilitatea opiniei exprimate. Restul elevului s-au rezumat la exprimarea opiniei, fără a-și mai argumenta punctul de vedere.
ITEM 6
Comunicarea orală și scrisă se perfecționează prin aplicarea în vorbire și scriere a cunoștințelor de limbă, vizând corectitudinea gramaticală, ortoepică, ortografică și de punctuație a comunicării, care stimulează pozitiv capacitatea de comunicare. Cunoștințele gramaticale asigură dezvoltarea și nuanțarea exprimării orale și scrise.Un rol extrem de important în dezvoltarea competenței lingvistice îl joacă competența ortografică, care vizează scrierea corectă în corespondență cu normele ortografice în vigoare. Aceasta poate fi dezvoltată prin aplicarea exercițiilor ortografice reproductive(copiere, transcriere, autodictare) sau, precum în cazul itemului în discuție, prin exerciții ortografice creatoare, în speță alcătuirea de enunțuri pe baza ortogramelor indicate. Rezultatul a fost unul mulțumitor, aproape de limita superioară a procentajului posibil, elevii dovedind într-un grad ridicat asimilarea noțiunilor și formarea deprinderilor de factură ortografică.
ITEM 7
Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare, mai specific redactarea unui scurt text narativ propriu(7-15 enunțuri), pe baza unui șir de întrebări/ /specificații este competența de la care s-a pornit în conceperea itemului în cauză. S-a urmărit în evaluarea variantei finale claritatea și coerența ideilor, relevanța exemplelor, expresivitatea imaginilor artistice, construcția corectă a propozițiilor, varietatea termenilor, respectarea modelului textual dominant, gradul de adecvare la situația de comunicare fixată. În același timp a fost vizată și atenția acordată respectării regulilor ortografice și de punctuație studiate, a așezării corecte în pagină a textului creat și a scrisului lizibil. Procentual, gradul de realizare la nivel maximal a sarcinii a fost foarte redus, descrierile realizate înregistrând un grad prea mare de generalizare iar lipsa argumentării alegerilor, ordinea secvențelor și lipsa de acuratețe a modelului textual dominant completând tabloul. Se impune o reinterpretare a modului de abordare a acestor tipuri de exerciții iar metodele activ-participative și tehnicile creative ce urmează a fi utilizate în cadrul experimentului formativ vor avea un rol extrem de important în acest sens.
ITEM 8
Formarea deprinderii de formulare corectă de întrebări și răspunsuri a fost cea urmărită prin administrarea acestui item. Sarcina de lucru le-a solicitat elevilor alcătuirea unui enunț din 5 cuvinte cu temă dată și formularea de întrebări pe baza acestuia. Încurajez de câte ori am ocazia acest tip de exercițiu- formularea de întrebări legate de un enunț sau text, întrucât, în opinia mea, formularea unei întrebări atestă mult mai clar decât un răspuns, capacitatea de sinteză, de selecție, de claritate a ideilor și de exprimare a lor corectă, decât un răspuns la o întrebare.Formularea de către elevi a întrebărilor se înscrie cu contribuții importante la înțelegerea optimă de către elevi a conținutului propus, la dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor. Fără doar și poate, punerea elevilor în situația de a alcătui enunțuri e în măsură să-i învețe pe elevi cum să se exprime corect, literar, concis și plastic în același timp, cum să lucreze pentru perfecționarea propriului limbaj. Acest tip de exersare îi ajută să exprime cât mai clar, concis și expresiv aspecte din experiența personală, impresiile și observațiile pe care le-au făcut asupra realităților în mijlocul cărora trăiesc și își desfășoară activitatea. Rezultatul obținut a fost, însă, unul deloc mulțumitor, un procent redus de respondenți s-au achitat complet de sarcină, cei mai mulți formulând un enunț corespunzător cerinței, fără a formula, însă, corect și complet întrebările ce se pot construi pe marginea acestuia.
ITEM 9
Scrierea liberă contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor de a redacta anumite texte, reactualizează cunoștințe anterioare ale elevilor, încurajează emiterea unor idei variate, contribuie la dezvoltarea imaginației creatoare. Itemul a fost conceput pentru a veni în întâmpinarea ideii potrivit căreia natura procesului de creație este aceea de act de libertate, profund personal. Sarcina și tema propuse le conferă libertate respondenților să se exprime fără restricții și îngrădiri, fiind provocați să scrie despre ei și casa pe care o preferă. Substanța și calitatea mesajului scris e determinată de gradul de adecvare a temei la orizontul de așteptare al elevilor, de experiența lor de viață și de lectură, deci actul scrierii e autentic numai în măsura în care subiectul îi interesează pe elevi și îi provoacă, doar în măsura în care ei se pot exprima exprimând. Universul ,,neobișnuit,, în care le-a fost sugerat să pătrundă prin intermediul itemului este unul atractiv, surprinzător și ofertant, adaptat preocupărilor vârstei(când încă mai cred în basme, personaje fantastice și magie) și le permite, totodată, să să specifice tema generală în funcție de experiențele și dorințele lor. Procentul de realizare a sarcinii a fost sub limita de mijloc, neajunsurile în materie de răspunsuri apărând din cauza incapacității de gestionare a multitudinii de idei a elevilor, ceea ce i-a împiedicat să atingă toate aspectele dorite, a neilustrării textului creat și a atenției reduse la aspectele ce țin de așezarea textului în pagină și exprimarea coerentă și precisă în economia textului.
Măsuri remediale propuse:
– exerciții de scriere creativă diverse și constante
– exerciții de vocabular axate pe sinonimie/antonimie;
– dictări scurte la sfârșitul fiecărei ore;
– exerciții de identificare a grupurilor de litere și sunete învățate în diverse structuri
– exerciții de completare a spațiilor/ construcție de enunțuri cu ortogramele învățate
Anexa
Textul pentru dictare:
Într-o zi călduroasă de toamnă, Gheorghina a început școala. Era fericită și energică. Mergea pe trotuar sărind într-un picior, cu ghiozdanul în spate. În el avea carioci sau creioane, caiete, un Abecedar, un pachețel și două mere. S-a întâlnit cu colegii, fete sau băieți, și cu învățătoarea sa. A fost o zi de neuitat
VI. 2.4.Experimentul formativ
După alegerea eșantioanului de subiecți, am trecut la realizarea experimentului formativ.Desfășurarea experimentului formativ a fost integrat în procesul de predare-învățare, în formele de organizare specifice Ariei curriculare Limbă și Comunicare.
În ceea ce privește operațiunea de eșantionare am considerat că alegerea uneia și aceleiași grupe pentru control și experimentală este o opțiune viabilă iar eșantionul va fi unul reprezentativ întrucât durata unui an școlar este o perioadă rezonabilă pentru ca, prin utilizarea de metode activizante și tehnici de antrenare a creativității, exprimarea orală și scrisă a subiecților angajați în studiu să înregistreze o evoluție notabilă și să devină un instrument solid în dezvoltarea lor ulterioară, în parcursul lor școlar, în contextul natural al organizării învățământului școlar. Metodica activităților didactice a fost cea obișnuită , în conformitate cu programa școlară. În etapa experimentală s-a introdus o variabilă independentă și anume un calup generos și diversificat de metode active și interactive de creativitate , exerciții și tehnici de exersare a creativității și expresivității lingvistice, pe lângă cele tradiționale, deopotrivă utilizate.
Prin utilizarea constantă de metode moderne, cunoscute sau inovatoare, s-a constatat că cei mici au manifestat o conduită lingvistică extrem de creativă, fluiditate prin exprimarea unui număr mare de idei în propoziții și fraze coerente.Exprimarea copiilor nu a fost una standardizată, ci liberă, folosind și calitățile estetice și expresive ale limbajului .Copiii au dovedit un grad ridicat de implicare în descoperirea și exersarea noțiunilor, au fost foarte activi, câștigând încredere în propriile forțe, s-au simțit valorizați, chiar și cei mai rușinoși intrând cu plăcere în joc. Rolul cadrului didactic a fost în cea mai mare parte a situațiilor doar al unui moderator care a înlesnit drumul spre cunoaștere. Pedagogia grupului și-a demonstrat eficiența , fiecare copil din grup fiind investit cu roluri, asumându-și sarcini, pe care s-a străduit să le rezolve cât mai original .Acest gen de activități a înlesnit schimbul de idei între parteneri, confruntarea opiniilor și le-a facilitat posibilitate de argumentare.
Metodele, exercițiile și tehnicile de creativitate precum tehnica binomului fantastic, ghicitorile, Philips 6/6, Philips 6/3/5, tehnica seriei întrerupte, tehnica Ce aș face dacă aș fi…..? (un personaj de poveste), tehnica Ce se întâmplă după…? ,Salata de povești, tehnica analizei materiei din care e făcut personajul, au avut un impact deosebit asupra elevilor antrenându-i activ, copilul având rolul de actor în procesul didactic, ceea ce îi conferă un sentiment de mulțumire, stimă de sine crescută, încredere, spirit de inițiativă, exprimare spontană și originală. Acest set de metodologii didactice a vizat însușirea de noi informații într-o manieră creativă , consolidarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, în scopul activizării unui limbaj creativ și expresiv.
Redau mai jos o foarte mică parte dintre metodele și tehnicile de creativitate utilizate în cadrul experimentului, însoțite de răspunsurile elevilor care au alcătuit eșantionul experimental, restul putând fi consultate prin accesarea anexei lucrării. Ele au vizat atât dezvoltarea creativității și expresivității limbajului, stimularea gândirii productive,divergente și laterale, libertatea de exprimare a cunoștințelor,gândurilor,faptelor, activizarea și îmbogățirea vocabularului, îmbunătățirea calităților memoriei și a gândirii logice, formarea deprinderii de a găsi singuri informații,de a lucra în echipă, de a aplica cunoștințele, dezvoltarea creativității limbajului oral prin prezicerea a ceea ce urmează să se întâmple, cât și formarea și dezvoltarea unei exprimări orale și scrise corecte din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical.
Scheletul de recenzie- Text suport; ,,Un gest nobil,,
după Alan Alexander Milne
Scrie o propoziție care arată despre ce e vorba în text:
Prietenul la nevoie se cunoaște.
Prietenia este darul cel mai de preț.
Purceluș s-a sacrificat cedându-i casa sa Bufniței căreia i-a distrus-o furtuna.
Prietenia a fost mai puternică decât o furtună.
Nici fenomenele naturii, oricât ar fi de puternice, nu pot distruge o prietenie.
Scrie sub forma unei expresii ce s-a întâmplat în text:
Razele prieteniei
Diamantul bunătății
Comoara prieteniei
Darul cel mai de preț
Grija față de prieteni
Casa dărâmată de furtună
Puterea iubirii
Iubirea pentru aproapele tău
Alege un cuvânt reprezentativ pentru text:
Prietenia
Generozitatea
Sacrificiul
Furtuna
Casa
Grijă
La ce culoare te gândești citind textul?
Roșu = iubire, legătură puternică
Gri = furtună
Bleu= prietenie
La ce formă te trimite cu gândul mesajul textului? De ce?
Cerc = perfecțiune, familie, întreg, legătură strânsă
Hexagon = 6 laturi de la cei 6 prieteni din poveste
Cub = căsuța cea nouă
Sferă = globul în care stă ferită de rele prietenia personajelor
Pătrat = tabloul de familie al prietenilor
Tehnica ,,Pune cărțile în poveste,, (Franco Passatore)
-După cartonașe cu imagini corespunzătoare cuvintelor îngroșate –
Așezați în cerc, elevii extrag pe rând câte un cartonaș din teancul din mijloc așezat cu fața în jos. Pe acestea sunt scrise aleatoriu cuvinte care să aibă cât mai mică legătură între ele. Pe măsură ce le extrag, elevii vor formula câte o propoziție pe baza cuvântului pe care l-au nimerit astfel încât enunțurile să aibă continuitate.
Trăia odată ca niciodată o fată frumoasă care avea un evantai și a decis să meargă la bal. S-a dat pe buze cu un ruj roșu. Și-a prins părul într-o coafură sofisticată cu ajutorul unui elastic. Apoi a găsit în cutia ei de bijuterii niște cercei magici. Când îi apăsa pe un buton mic încrustat pe ei, aceștia îi îndeplineau o dorință. Așa că, pentru că nu-și mai văzuse de multă vreme familia, a decis să o viziteze. A plecat la mama ei care o aștepta cu nerăbdare. Pentru că nu i se închideau bine nasturii de la rochie, mama i-a descusut și i-a înlocuit cu arici/scai. Mamei i-a fost teamă că fata nu va arăta bine la bal, așa că s-a dus în grabă la supermarket. De acolo s-a întors cu niște pantofi minunați cu toc.
Fata voia să devină scriitoare, așa că luă un stilou cu peniță să scrie. Fiindcă nu avea inspirație i-a trimis un SMS lui Mihai Eminescu să îi dea niște idei. Acesta, nu știu din ce motiv, nu îi răspunse, așa că luă telefonul și îl sună pe Ion Creangă. Acesta, însă, nu putea să vorbească decât în șoaptă. Asta pentru că era la o expoziție de lebede ăe care le hrănea cu fasole.O ține în rucsac. Fata, neprimind nicio idee pentru a scrie, s-a plictisit, așa că a mâncat o acadea. Apoi a decis să scrie depre anotimpul în care se afla- toamna. Când să se apuce de scris, a căzut un șurub de la masă și masa s-a dezmembrat. Atunci fata a luat o roată de la o machetuță și a pus-o în locul șurubului.Masa era reparată.
Atunci fata a auzit la radio o știre. Aceasta vorbea despre o eșarfă pierdută. Pentru ea se oferea o recompensă de 1 milion de euro. Fetei i s-a făcut foame și nu a găsit în frigider decât morcovi. I-a fiert și i-a mâncat. A tras un ochi peste foi dar tot nu i-a venit nicio idee. I-au trebuit ani până să îi vină inspirația. Dar a devenit faimoasă și a câștigat atât de mulți bani încât și-a luat o mașină. A văzut o reclamă la TV și a scris-o pe tablă. A venit un prinț îmbrăcat în armură. El era pe role și a luat-o în brațe. Fata era atât de fericită încât ziua i s-a părut cu mult soare.
S-a căsătorit cu prințul și au mers la multe baluri, au avut mașini de lux, au primit răspuns la SMS de la Mihai Eminescu, au câștigat la LOTO și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.
În zilele noastre
Ce s-ar întâmpla azi dacă povestea ar fi actuală?
Dacă Pinocchio ar fi coleg de clasă cu tine?
Ar avea nota scăzută la purtare pentru minciuni
Ar fi exmatriculat pentru că nu merge la școală
Dacă și-ar vinde abecedarul ar trebui să îl plătească de 10 ori cât costă el, că așa se întâmplă și la noi dacă pierdem sau dacă distrugem manualele
Nu s-ar mai juca colegii cu el până nu se face cuminte
Ar păți ceva rău că nu ar mai fi zâna să îl salveze de fiecare dată
L-aș povățui că e mai bine să fie sincer că pedeapsa ar fi mai mică și că dacă zice adevărul va deveni mai iubit de ceilalți
M-aș împrieteni cu el pentru că, de fapt, el e un băiețel bun, atâta tot că minte mult, dar se corectează
Dacă Lizuca s-ar pierde acum în pădure?
Ar suna pe telefon la 112 să fie salvată
Nu s-ar mai pierde pentru că ar avea GPS pe telefon
S-ar orienta după mușchii copacilor că ar fi învățat la Stiințe la școală
Ar veni bunicii cu mașina după ea să o caute
Tehnica ,, basmului în cheie obligată,,
Adu o poveste cunoscută în zilele noastre. Folosește elemente din prezent în locul celor din basm, dar păstrează firul acțiunii și personajele.
Cenușăreasa modernă
A fost odată ca niciodată o prințesă care a fost pusă să muncească pentru mama ei vitregă. Aceasta asculta poruncile mamei și dacă a fost pusă să spele pe jos, lua o mătură electrică și un mop albastru și începea să curețe. Atunci când termina își făcea o poză cu IPHONE-ul ei 8 și se ducea în camera ei pentru a se machia. Într-o zi a fost invitată la un bal, așa că și-a comandat rochii de pe ZOOT.RO. A fost singura de la bal cu o rochie strâmtă cu un picior gol și albastră. A avut părul dat cu placa și colorat pe jumătate. Aceasta a primit de la prinț un mesaj pe FACEBOOK și s-au întâlnit după ce s-au căutat mult. Aceștia și-au făcut o poză și au dansat pe ,,Despacito,,.
La 12 noaptea prințesa a auzit o alarmă pe telefon că era ora să meargă acasă. Atunci când a fugit pe scări și-a pierdut o botină cu toc și a fugit în BMW-ul ei foarte repede.
Când a ajuns acasă și-a pus soneria să îi sune la 6 dimineața și s-a culcat. În dimineața următoare a primit un mesaj pe INSTAGRAM că prințul caută fata care și-a pierdut botina. Când prințul a sunat la sonerie, prințesa și-a pus niște șosete scurte în picioare, a probat botina care i-a intrat la perfecție în picior.
A fost o nuntă mare la care au fost invitați toți în afară de mama și surorile vitrege ale prințesei. A fost mâncare și de la fast-food și sănătoasă. Cenușăreasa a făcut multe poze cu prințul, le-a trimis invitaților pe WHATSAPP și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.
Îți sărbătorești ziua de naștere și inviți o prietenă/ un prieten. Scrie-i o invitație înlocuind o parte dintre cuvinte cu imagini.
Prezintă colegilor prietenul tău necuvântător
1. Prietenul meu necuvântător este cartea ,,Doctorul Aumădoare,, pentru că mie îmi place foarte mult să citesc și fac asta de câte ori am timp.Și când mă duc la bunici și în parc și la doctor cât aștept să intru, mereu am cartea cu mine. Îmi place foarte mult acestă carte și o citesc a doua oară pentru că e vorba despre un doctor veterinar care are grijă de animalele cu probleme și vreau și eu să mă fac tot medic veterinar pentru că iubesc mult animalele chiar dacă am fost zgâriată rău pe față de câini, eu tot îi iubesc. Vă recomand această carte pentru că e plină de peripeții și e amuzantă! Cartea te ajută să devii un om important în viață! Citiți mereu!
Cum ar fi să scrii prin desene?
Ce titlu crezi că s-ar potrivi textului ilustrat mai jos?
Copilăria mea, O lume perfectă, Bucurie/ Fericire, Iubesc lumea, Lumea în culori, Viața e frumoasă, Tot ce iubesc eu, Grădina fermecată, Prietenia, Distracție pe cinste
Metoda cubului
( Text suport ,,Când Moș Crăciun a căzut din cer,,)
Descrie: Cum arată Moșul?
Vârstnic, plinuț, bărbos
Darnic, generos( dă tuturor cât mai mult)
Altruist( se gândește la binele altora, mai presus de binele lui)
Inimos( are o inimă mare)
Iubitor( îi iubește pe toți copiii lumii)
Curajos( zboară la înălțime și intră în case, chiar dacă e periculos)
Neobosit( să umble o noapte întreagă prin toată lumea)
Magic(transformă cadourile prin micșorare la introducerea în sac și prin mărire la copii acasă; vorbește cu renii; conduce sania prin văzduh; se subțiază la intrarea pe horn; știe unde locuiește fiecare copil; găsește cadoul fiecăruia în sacul imens și nu le încurcă între ele)
Răbdător( citește toate scrisorile copiilor lumii)
Compară: Cu ce se aseamănă atelierul lui Moș Crăciun?
Cu o fabrică imensă în care toată lumea robotește
Cu un depozit plin de obiecte așa cum e și atelierul Moșului de jucării pentru copii
Cu o gară, că e multă forfotă și mecanicul trenului e Moșul iar vagoanele sacii cu cadouri iar oamenii de pe peron cei ce primesc cadourile și cei din vagoane spiridușii care îl ajută pe moș să le împartă
Cu un loc de joacă încărcat cu jocuri și jucării
Cu camera mea pentru că și eu am foarte multe jocuri
Cu un parc de distracții
Cu orașul dimineața când toată lumea merge la serviciu și muncește
Cu seara de Crăciun cu multe globulețe, lumini, veselie, forfotă
Cu o școală că sunt mulți copii și multe jucării și toată lumea lucrează; doamna învățătoare e moșul, iar noi spiridușii
3.Asociază! La ce te face să te gândești rulota Moșului?
La un portal spre o altă lume, magică
La un loc secret, neștiut de nimeni
La un tren călătorind prin cer
La o sanie cu roți, să poată ateriza și dacă nu e zăpadă afară
4. Analizează! Din ce e alcătuită furtuna?
– vânt, ploaie, fulgere, tunete, praf
5. Aplică! La ce sunt folositori spiridușii?
– muncesc
– Construiesc jucării
– încarcă sania Moșului
– Îl ajută pentru că el e plinuț și nu se poate apleca
– îi cară cadourile
– îi spun când e în pericol să fie văzut de copii
6. Argumentează! Ai vrea să fii Moș Crăciun?
DA
pentru că sunt curioasă să citesc scrisorile copiilor către mine
Pentru că aș vrea să văd minunățiile din atelierul lui
Deoarece aș vrea să fiu așteptat și iubit de toată lume, copii și adulți
Pentru că aș vrea să călătoresc prin toată lumea
Întrucât îmi plac laptele și biscuiții și aș mânca foarte mulți dacă aș fi așteptat de fiecare copil cu așa ceva
Deoarece aș avea mulți spiriduși și îngerași să mă ajute
Pentru că aș fi mai aproape de Dumnezeu
NU
Pentru că aș vrea să stau în noaptea de Crăciun acasă cu familia
Deoarece aș fi foarte obosit să călătoresc atât de mult
Fiindcă mi-e frică de înălțimi
Întrucât nu aș vrea să mă prăbușesc din cer și să mor
Pentru că vreau să merg la colindat în noaptea de Ajunul Crăciunului, nu să muncesc și toată lumea ar fi liberă, numai eu nu
Provocări
Dacă Moșul s-ar bloca în șemineul/ hornul casei mele….
L-aș împinge să se deblocheze
L-aș trage de picioare să îl pot scoate
L-aș înghionti să se poată mișca puțin să alunece
L-aș prinde de picioare și l-aș scutura
Aș folosi o macara sau un buldozer să sparg hornul
L-aș unge cu ulei sau vaselină sau unt să îl ajut să alunece
M-aș ajuta de reni să îl trag afară pe acoperiș
Aș folosi o funie sau o scară să îl leg sau să ajung la el și apoi să îl trag
L-aș gâdila cu o pană să strănute și astfel s-ar desprinde de pereții hornului și ar cădea
Mai întâi l-aș liniști să nu se sperie, aș pune o pernă jos în șemineu să cadă pe moale și aș folosi aspiratorul la putere maximă să îl desprind să cadă pe pernă
Aș chema părinții în ajutor
L-aș speria: ,,BAU,,
Aș suna la Pompieri să vină să îl salveze
Scrie-i Moșului o scrisoare în care să îl anunți că îți cauți un loc de muncă. Convinge-l că meriți să te aleagă, pentru că ești un angajat bun.
Dragă Moșule,
Am rămas fără bani și am mare nevoie de un loc de muncă. Te rog, ajută-mă, sunt disperat! Fac orice: spăl, mătur, calc,chiar și cos(pot să îți cârpesc pijamalele sau șosetele găurite), tai lemne pentru foc că e tare frig la tine în Laponia! Știu câte puțin și să tai cu fierăstrăul, să bat cuie, să fac jucării din LEGO sau materiale reciclabile( am făcut câteva pentru un proiect la școală), să vopsesc( cred că e asemănător cu pictatul iar aici stau foarte bine la orele de Arte vizuale). Pot chiar să vă gătesc ție și spiridușilor( fac pizza cu tati și chiftele și salată boeuf cu mami). Pot să mă ocup și de reni că la bunica am cai și eu le dau fân și morcovi și vreau să îmi fac o fermă când o să fiu mare.
Hai, te rog, Moșule, deci te-am convins? Fac tot ce îmi ceri! Nu mai găsești altul ca mine, priceput la toate!
Aștept răspunsul tău urgent!
Cu nerăbdare,
Luca-Daniel
Sania lui Moș Crăciun a fost văzută. Dar era goală.Scrie o știre la ziar.
ȘOC ! Moș Crăciun a dispărut !
Azi noapte, în jurul orei 4:30-5:00, în Parcul Mare, în apropierea Cazinoului a fost descoperită sania fermecată a Moșului. Dar era goală, crăpată, cu vârfurile rupte și fără reni. Nici urmă de Moș Crăciun! A fost căutat ore întregi de echipe pregătite de polițiști cu câini- lupi dresați prin toate tufișurile din jur, chiar și în lac cu scafandri, dar nici urmă de el! Parcă a intrat în pământ! Toată lumea e extrem de îngrijorată iar copiii plâng neîncetat pentru că nici cadourile nu mai sunt de găsit. Se pare că au fost furate.Din ultimele cercetări e posibil ca Moșul să fi fost răpit!!! Găsitorului i se oferă o recompensă uriașă! Vom reveni cu știri proaspete!
Redactor Hui Raisa-Ioana
Ziarul de Cluj
24 Decembrie 2017
4. Aștepți autobuzul în stație. Când se deschid ușile coboară un elefant. Ce crezi că gândesc oamenii? Dar elefantul?
– OAMENII- Cum de a ajuns aici din junglă? Cum a încăput elefantul în autobuz? Sper să nu mă calce pe picior! Oare suntem în junglă? Ce animal va mai coborî din celălalt autobuz? În ce lume trăim!
– ELEFANTUL: Ce de furnici! De ce se uită toți așa ciudat la mine, am ceva pe trompă? Nu am coborât la stația care trebuie! Ce aglomerație! Mă dor picioarele, nu am găsit loc să stau jos în autobuz!
5. Găsește cadouri de Crăciun pe care ai putea să le oferi celor dragi fără a da bani pe ele:
Lui mami pot să îi dau ascultare și iubire
Lui tati pot să îi dau o mână de ajutor la reparații
Lui buni îi voi da un buchet de flori de câmp culese de mine; un ac și ață pentru că îi place să coasă; un zâmbet
Lui bunu o să îi dau îmbrățișări; îi fac curățenie în depozit
Pe fratele meu l-aș ajuta să scape de pedeapsă
Doamnei învățătoare pot să îi dau pupici și o felicitare în care să îi scriu că o iubesc
Colegilor pot să le dau o vorbă bună sau să le fiu prieten
Iepurașului meu pot să îi dau o mângâiere și un morcov din frigider
Unui copil sărac pot să îi dau ceva din cadoul meu de la Moșul
Cățelului meu, Aport, pot să îi dau un os din carnea de la masa de Crăciun, legat cu o fundiță
Colindătorilor o să le dau ciocolată din dulap că am destulă
Prietenului meu mai mic decât mine cu un an pot să îi dau hainele care nu mai îmi sunt bune
Unui om sărman de pe stradă îi dau cornul și laptele de la școală
Științe ale naturii – U.I. ,,Lumea viețuitoarelor,,
Inventați un animal, desenați-l și scrieți în cel puțin 4 propoziții nevoile sale de supraviețuire
Eu m-am gândit la un rechin patruped care se numește Rechinos patrupedos. Se înmulțește prin pui vii. El trăiește în peșterile cele mai retrase din sudul Africii de Nord. Puii sunt hrăniți cu o floare care conține în ea suc pentru creșterea lor. Această specie este o specie ce, uimitor, nu este periculoasă pentru oameni, dimpotrivă, îi iubesc, la fel ca delfinul. Puii animalelor din această specie sunt arțăgoși.
Animalul inventat de mine se numește Colozebră. El se înmulțește prin ouă. Stă în copac.Mănâncă animale și plante.El bea apă. Atunci când ține dietă mănâncă noroi și pământ. Colozebra are dungi de toate culorile și pete albastre. Atunci când este speriat zboară și elimină niște țepi periculoși cu care se apără.Puii lui sunt cât un câine mascul iar un adult este jumătate dintr-un elefant. Are toate culorile. Iarna și toamna are culori închise iar vara și primăvara au culori deschise.Masculul are papion și femela are în ureche o floare
Matematică – Compunere de probleme
Compuneți o problemă sub formă de poveste legată de Crăciun.
Bradul de Crăciun
Este iarnă. E luna Decembrie. Mai sunt 2 zile și sosește Moș Crăciun.Copiii sunt extrem de bucuroși. Dar ca să vină Moșul să le aducă cadouri, trebuie să aibă unde să le lase, așa că trebuie neapărat împodobit bradul. Tata aduce bradul din garaj. Bunicul l-a cioplit și îl montează în suport. Bunica a scos decorațiunile din dulap. Copiii încep să îl împodobească. Ei pun 14 lumânărele colorate în brad. Apoi prind cu grijă, să nu se spargă, globurile: câte 7 globuri mari pe 3 rânduri, câte 8 globuri mici pe 6 rânduri și câte 4 îngerași pe cele 2 rânduri de sus. Acum așează și steaua argintie în vârf.
Ce frumos a ieșit! Dar câte decorațiuni sunt în total în bradul de Crăciun?
Cvintetul
INUNDAȚIILE
Nimicitoare, furioase
Înghițind, agitând, măturând
Produc multe ravagii catastrofale
Dezastru
MAMA
Harnică, iubitoare
Îngrijind, alintând, povățuind
Este înger pentru noi.
Viață/ iertare/ iubire
ÎNMULȚIREA
Interesantă, logică
Adunând, repetând, socotind
Este o adunare repetată.
Operație
CIFRELE ROMANE
Vechi, fascinante
Repetând, adunând, scăzând
Se combină după reguli.
Istorie
VLAD ȚEPEȘ
Crud, drept
Tăind, schingiuind, pedepsind
Era spaima tuturor hoților.
Conducător
Ce crezi că s-a întâmplat înainte și după finalul poveștii?(tehnica Rodari)
,,Capra cu trei iezi,,
ÎNAINTE
Capra s-a mutat în pădure, a chemat arhitectul să îi schițeze o casă ți constructorii să o ridice
Într-o zi, mergând după mâncare în pădure, a întâlnit un țap frumos și forțos
Au ieșit în oraș să vorbească despre viitorul lor
Au făcut nuntă mare
Au făcut trei copii, iezii
Pentru că nu se descurcau cu banii pentru a crește iezii, țapul a plecat la muncă în străinătate
DUPĂ
Lupul s-a întors acasă milionar
Copilașii nu l-au recunoscut, nici nu știau că au un tată
Le-a cumpărat iezilor multe jucării
Au trăit fericiți
Lupul nu i-a mai deranjat pentru că acum avea cine să îi apere pe capră și iezi
Sau
Iezii au crescut și au aplicat la o facultate în Cluj-Napoca
Ea a strâns bani și a cumpărat o casă mai mare să se mute iezii și nurorile ei cu ea
Lupul a fost arestat de Poliție
Capra a devenit bunicuță și și-a crescut nepoții
Țapul, care se angajase militar pentru a învăța să își apere familia de lup, s-a întors din misiune
Au dat o petrecere mare
Între timp, lupul îmbătrânise și murise
Îți dorești de ziua ta o tabletă, dar părinții nu sunt încă hotărâți să ți-o cumpere. Adu argumente PRO și CONTRA pentru a ușura luarea unei decizii de către părinți.
Text argumentativ
Ai prefera să primești 10 cadouri mici sau un cadou gigantic?
Unul gigantic
Pentru că în el pot găsi 10 mai mici
Pentru că scot cadoul și pot folosi cutia să construiesc o căsuță de păpuși pentru fetițe sau o mașinuță pentru băieți
Pentru că după ce scot cadoul din cutie pot să mă bag eu în loc în cutie sub brad și să le fac părinților mei o surpriză
Pentru că poate, dacă e mare, conține și ceva mai valoros
10 mai mici
Fiindcă vreau să primesc mai multe cadouri, nu unul singur
Poate dacă aș avea numai un cadou mare poate conține ceva care nu îmi place, dar dacă am mai multe cadouri mici, din 10 sigur măcar unul îmi va plăcea
Aș putea să le ofer mai departe celor dragi
Pentru că mie îmi place mult să despachetez cadouri să găsesc multe surprize
Banda desenată (text suport ,,Prepelița,, de Al.Brătescu –Voinești- fragment)
Tehnica viselor
( tehnică bazată pe meditație în care copilul își imaginează ce poate face el în viitor- cum va arăta orașul, școala, strada lui când va fi el mare, apoi compară visul cu realitatea în vederea obținerii unor situații viabile pentru viitor)
Orașul meu, în viitor:
– va avea mai multe blocuri, magazine, școli
– va avea blocuri și birouri zgârie-nori
– va fi mai colorat
– vom ajunge să mergem cu bicicleta sau trotineta, cu rolele sau cu hoverboardul peste tot pentru că vor fi așa de multe mașini că nu vom mai avea loc de ele
– vor fi mai mulți oameni, deci vor fi și mai aglomerate străzile, magazinele, mall-urile
– vom avea variantă pentru tiruri și mașini mari că tati zice că acum e așa de aglomerat pe drum și ne mișcăm așa de greu și ajungem așa de târziu la școală și la serviciu și din cauza asta
– mașinile vor fi fără roți și vor fi electrice, nu vor mai scoate fum să polueze
– ne vom deschide ușile de la casă cu amprenta mâinii, nu cu cheie
Cum se va întâmpla asta?
Dacă vom învăța bine să avem meserii bune să putem ajuta și noi la dezvoltarea orașului
Dacă dacă vom înțelege toți că trebuie să protejăm natura și să nu poluăm și să mergem cu biciclete, role, trotinete, mașini electrice
Proiect 100 de zile de școală-La sărbătorirea a 100 de zile de la începutul anului școlar
PROIECT EDUCAȚIE CIVICĂ –Totul despre mine
Text literar cu inserții de imagini
Joc de rol ( personaje: Moș Nicolae, Moș Crăciun, Dumnezeu, 2 copii)
Moș Nicolae: Eu sunt cel mai important mesager al lui Dumnezeu! Eu vin pe pământ să le aduc copiilor multe dulciuri.
Moș Crăciun: Ba eu sunt mai important! Eu le aduc și dulciuri și jucării!
Moș Nicolae: Eu am fost trimis primul, înaintea ta!
Moș Crăciun: Da, dar eu sunt cel mai așteptat de către toți copiii! Toată lumea știe cine sunt! Numele meu e pe buzele tuturor.
Moș Nicolae: Copiii se grăbesc să își lustruiască ghetuțele în așteptarea mea.
Moș Crăciun: Ar trebui să și le lustruiască mereu, să le fie întotdeauna curate, nu numai când primesc cadouri!
Moș Nicolae: O fac, dar sunt mai bucuroși când le văd pline.
Moș Crăciun: Și pentru mine fac eforturi: împodobesc bradul și cântă colinde.
Moș Nicolae: Mulți copii, fetițe și băieți, poartă numele meu, de sfânt, și își sărbătoresc ziua o dată cu mine.
Moș Crăciun: Bravo ție, dar numele meu e mai cunoscut în lume decât al tău și sunt o vedetă: apar în filme, la petreceri, serbări, chiar și în reclame.
Dumnezeu: Nu vă mai certați! Amândoi sunteți importanți pentru copii, dar pentru că sunteți nemulțumiți, nerecunoscători, de azi înainte veți veni deodată! Veți lua calul alb al lui Moș Nicolae și veniți împreună!
Copiii: Nu suntem de acord! Noi vrem să fie două sărbători diferite, să primim cadouri de mai multe ori! Vrem să primim daruri în fiecare zi!
Dumnezeu(luându-i de urechi): Nimic nu vă mulțumește, copii răsfățați! Vin amândoi, dar în aceeași zi!
Copiii: Nu, noi vrem în zile diferite!
Moș Nicolae: Dar fiecare e cu treaba lui, trebuie să venim în zile diferite, nu deodată! De ce ne iei plăcerea asta? Nu e corect!
Dumnezeu: Gata! De cine ascultați voi? Eu v-am trimis pe pământ să faceți copiii fericiți, nu să vă certați mereu. Va fi cum zic eu!
Moș Nicolae: Dar de ce să schimbi istoria? Copiii sunt obișnuiți dintotdeauna să venim separat, în 6 și 24 Decembrie. Vor plânge și vor fi dezamăgiți! Nu ți-e milă de ei?
Dumnezeu: Bine, m-ați convins. Veți veni separat, dar cu condiția să încetați cu nemulțumirile și cearta!
Moș Nicolae, Moș Crăciun, copiii: Mulțumim, Dumnezeule! Ești cel mai bun!Te iubim!
Câmp lexical – ciocolata(text suport ,,Povestea băiatului care transformă în ciocolată tot ce atinge,, de Patrick Skene Catling)
Arborele lui Daniel Sapiro – despre conflict
Texte suport: ,,Balada unui greier mic,, de George Topârceanu
,, Greierele și furnica,, de Marin Sorescu
RĂDĂCINA: cauzele conflictului- DE CE?
Foamea
Frigul/ vremea rea
Supărarea
Zgârcenia
Lipsa unui adăpost
SOLUL: mediile în care izbucnesc conflicte- UNDE?CÂND?
Toamna
În natură
TULPINA: părțile implicate în conflict – CINE?
Greierele
Furnica
SCORBURA: problema clară a conflictelor – CE?
Cererea de mâncare din partea greierelui
Refuzul furnicii
FRUNZELE: acțiunile concrete ale personajelor – CE FAC ELE?
Se enervează
Se plânge
Se acuză
Refuză
Ironizează
Acceptă în cele din urmă situația
RAMURILE: efectele supra celor implicați – CE SIMT ELE?
Tristețe
Teamă
Frustrare
Speranță
Dezamăgire
Răutate
Ironie
Agresivitate
FRUCTUL: soluția rezolvării conflictului
Greierele să își recunoască greșelile și să învețe din ele, să se schimbe, să își adune hrană din timp și să își construiască un adăpost
Furnica să îi vorbească frumos greierașului, să îi arate unde a greșit, să îl ajute să învețe ce trebuie să facă să nu mai repete greșelile
Harta inimii
Inima fiecruia dintre noi adăpostește tot ce ne e mai drag și ce ne face fericiți. De ce nu am putea reprezenta tot ce păstrăm în ea pe hârtie?
Salata de povești
Se cere copiilor să creeze o poveste complet nouă prin amestecarea personajelor și evenimentelor din poveștilor cunoscute.
,,Albă ca Zăpada,, și ,,Scufița-Roșie,,
Într-o zi frumoasă de vară, prințul mergea vesel, fluierând, călare pe armăsarul lui alb ca spuma laptelui, prin pădurea adâncă spre casa celor 7 pitici. Deodată, se opri uimit nevoie mare. Lângă un tufiș stătea cu capul în labe, plângând și văietându-se, lupul.
Dar ce faci aici, cumetre lup, așa supărat?
Cum să nu fiu supărat? Am atâta treabă și niciun chef. Nici nu îți poți închipui! Uite: acum dimineață ar trebui să mă duc la Capra cu trei iezi când ea e plecată după mâncare în pădure să bat la ușă, să mă prefac că sunt mămuca și să îmi deschidă ușa ca să îi mănânc. Apoi, la amiază, trebuie să mă grăbesc, așa, cu burta plină, să le suflu casele celor 3 purceluși. După aceea trebuie să fug, către seară, să le mănânc pe bunicuță și pe Scufița-Roșie. Și între timp trebuie și să trec pe la casa iedului cu 3 capre să îi fur mâncarea și să îl sperii. Apoi trebuie să mă ascund obligatoriu bine ca să nu cumva să mă prindă vânătorul să mă împuște. Și chiar dacă scap de el, mă caută caprele să mă prăjească. Of și vai de capul meu! Auuuuuu! Dar tu, prințule, cum de ești așa de vesel?
Mă duc la căsuța piticilor să o iau pe Albă ca Zăpada sî mă însor cu ea!
Ei, în locul tău nu aș fi așa de vesel! Prințesa ta e într-un sicriu de sticlă, că a otrăvit-o mama vitregă cu un măr!
Da de unde! Ei nu îi plac merele! Nu a mâncat niciodată unul! Ei îi plac numai portocalele! Se preface ca să mă duc să o salvez! Toate fetele visează în zilele noastre să fie salvate de un prinț călare pe un cal alb! Hai, pa, lupule! Te las, ai grijă de tine! Ia și tu un NO-SPA și un BIOTICS să te liniștești la burtă și gata, te poți întoarce la treabă!
EDUCAȚIE CIVICĂ- Ai umplut găletușa azi?
În lumea asta mare, toți ducem după noi o găletușă- mai plină, mai goală…Vezi zilnic oameni diferiți purtându-și găletușele cu tristețe, cu bucurie, sărind sau în pas de plimbare. Și se pare că de multe ori cei care au găletușele cele mai pline sunt copiii. Oare de ce? Acum ai înțeles… e vorba de sufletul tau. Rezervorul plin al sufletului a devenit o găletușă ce poate fi golită sau umplută. Și ce e uimitor la găletușa asta este faptul că pe măsură ce tu o umpli pe a altora, se umple și a ta ! Logic ar fi să se golească, dar uite că nu …legile sufletului depășesc granițele gândirii . Dar așa trist este că imediat poți goli găletușa cuiva… și să nu te gândești că a ta va rămâne plină!
ACROSTIH- Învățătoarea
Pornind de la cuvântul scris pe verticală, pe orizontala fiecărei litere se va scrie câte un termen care face referire la cuvântul suport și care începe cu litera respectivă.
De precizat faptul că evaluarea s-a urmărit pe tot parcursul acestor metodologii activizante.
Pe parcursul acestor activități didactice s-a urmărit și progresul școlar înregistrat prin evaluări orale și scrise periodice, teme de casă creative , iar în final școlarii au fost evaluați printr-un test de evaluare finală, prin care s-a realizat un studiu comparativ cu testul inițial.
VI. 2. 5. Etapa de control
Etapa de control a cercetării a constat în administrarea unei probe de evaluare scrise, eșantionului de subiecți- grup experimental și de control în același timp- elevii clasei a III-a A. Compararea rezultatelor obținute de școlari la testele finale cu rezultatele obținute la testele inițiale a avut rolul de stabilire a modului în care a evoluat, a înregistrat progrese eșantionul supus studiului în perioada cuprinsă între administrarea testului inițial și aplicarea testului final. În aceste probe s-a evaluat capacitatea de exprimare orală a elevilor, aspectul fonetic, lexical și sintactic al limbajului, creativitatea și expresivitatea lingvistică.
Voi prezenta în continuare itemii probei de evaluare finală:
TEST DE EVALUARE FINALĂ
Anul școlar 2017-2018
Limba si literatura română
Clasa a III-a
1a. Scrie după dictare:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
b. Găsește 3 titluri potrivite pentru textul scris la dictare.
______________________________________________________________________
c. Transcrie corect următorul text folosind semnele de punctuație corespunzătoare și respectând așezarea în pagină a textului:
Este o frumoasă zi de toamnă Andreea s-a așezat pe bancă la soare Ia o carte Ea citește o poveste Închide cartea și urmărește cu privirea o vrăbiuță sprintenă Aceasta alerga de colo-colo iar fetița se îngrijoră Ce tot cauți prin ogradă vrăbiuțo Nu ți-e frică de motanul Aurică Ai grijă este foarte lacom Vrăbiuța s-a oprit pe o creangă și i-a răspuns Ba mi-e frică fetițo Motanul mă pândește iar Gelu trage mereu cu praștia după mine dar am în cuib doi puișori și trebiuie să le caut de mâncare altfel vor muri de foame Nu-i ușor să fii mămică
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
d. Delimitează varianta corectă a textului în fragmente și întocmește planul de idei al acestuia:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
e. Transcrie din textul de la punctual 1.c:
o propoziție enunțiativă:_____________________________________________
o propoziție interogativă: ____________________________________________
o propoziție interogativă: _____________________________________________
f. Analizează părțile de vorbire subliniate în text:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2.Explică folosirea următoarelor semne de punctuație:
: Au pornit cu toții la drum: Dorothy, Toto, Omul de Tinichea, Sperie-Ciori și Leul cel Laș.
____________________________________________________________________________________________________________________________________
,,,, ,,Să văd mai întâi dacă nu scrie pe ea OTRAVĂ,, își spuse Alice.
____________________________________________________________________________________________________________________________________
! -Ajutor, Marry Poppins, ajutor!
___________________________________________________________________
? -Puteți să-mi spuneți, vă rog, unde găsesc cărți pentru copii? întrebă Matilda.
_______________________________________________________________
– – Hai, Tom, lasă-mă și pe mine să încerc un pic! zise Ben.
______________________________________________________________
, Scoase din valijoara goală un șorț alb, o bucată mare de săpun, o periuță de dinți, o cutie de agrafe, o sticlă de parfum, un scăunel pliant și o cutie cu pastille de tuse.
___________________________________________________________________
, – Desigur, spuse Heidi cum nu se poate mai bucuroasă.
____________________________________________________________________________________________________________________________________
… Băiatul mușcă din bănuțul de ciocolată și deodată……
_________________________________________________________________
! – Ce bagaj ciudat!
___________________________________________________________________
. Fram salută publicul.
_________________________________________________________________
3a. Imaginează răspunsuri originale sau amuzante la următoarele întrebări:
Ce visează un șoricel?
___________________________________________________________________
De unde vine vacanța?
___________________________________________________________________
Cât de bătrân e Moș Crăciun?
________________________________________________________________
Cum au fost inventate jocurile?
___________________________________________________________________
Unde crezi că ai ajunge dacă te-ai urca pe curcubeu?
___________________________________________________________________
De ce fulgeră și tună uneori?
___________________________________________________________________
Cine a inventat poveștile?
_____________________________________________________________________
b. Scrie antonime pentru adjectivele date și sinonime pentru substantivele de mai jos. Alcătuiește enunțuri cu acestea:
aspre – goale –
scări – porunci-
odaie – frumușel –
încuiate – întunecat –
fereastră – palat –
c. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul NOUĂ să reprezinte părți de vorbire diferite și menționează-le în paranteză:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
d. Colorează 6 dintre desenele de mai jos și folosește cuvintele corespunzătoare acestora pentru a crea un text literar. Dă-i un titlu potrivit.
_____________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4a. Scrie un alfabet al VACANȚEI MARI :
A –
B –
C –
D –
E –
F –
G –
H –
I –
J –
L –
M –
O –
P –
R –
S –
T –
U –
V –
Z –
b. Transformă verbele date în substantive și apoi în adjective:
c. Trece verbele la timpurile potrivite:
Identifică verbele după cerințe:
a întineri – persoana a III-a, nr.singular, timp trecut –
a sta – persoana a II-a, nr.plural, timp prezent –
a vedea – persoana a III-a, nr.plural, timp viitor –
a citi – persoana I, nr.plural, timp trecut
a avea – persoana a II-a, nr.singular, timp prezent –
Trece verbele la persoanele potrivite după model:
Eu cred-tu crezi – el/ea crede- noi credem – voi credeți- ei/ele cred
A se juca: _________________________________________________________
A nu vrea: __________________________________________________________
A lupta :____________________________________________________________
Scrie 5 titluri de povești în care apar numerale:
1._______________________________________________________________
2. _______________________________________________________________
3. ________________________________________________________________
4. ________________________________________________________________
5. ________________________________________________________________
Scrie un text literar și unul nonliterar cu titlul CEAȘCA:
Scrie câte o propoziție folosind ortogramele:
ia_______________________________________________________________________
odată___________________________________________________________________
i-a_____________________________________________________________________
o dată _________________________________________________________________
întruna__________________________________________________________________
deloc _________________________________________________________________
ne-am ________________________________________________________________
va ____________________________________________________________________
v-a ___________________________________________________________________
săi ___________________________________________________________________
Cu în mână:
Compune un text cu titlul ,,Trenulețul vacanței,,. În redactarea lui scrie cum arată trenulețul pe dinafară și pe dinăuntru, cine e cel care îl conduce, cine sunt pasagerii . De asemenea, menționează destinația trenului, locurile prin care trece, atracțiile și cum anume petrec elevii în toate locurile în care trenul oprește.
_______________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Scrie:
Mesajul transmis de textul de la punctul 1.c:
__________________________________________________________________________________________________________________________________________
Sentimentul trăit în timpul lecturii:
_________________________________________________________________________________________________________________________________________
Transmite –i un gând vrăbiuței:
________________________________________________________________________________________________________________________________________
Mi-ar fi plăcut să ….
_________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce crezi că se întâmplă după finalul textului ?
____________________________________________________________________
Scrie o poveste în care să ilustrezi înțelesul cuvântului MĂRINIMOS(care e plin de mărinimie, de înțelegere, de bunătate, generos). Apoi ilustrează literele care compun cuvântul în așa fel încât în forma acestora să se regăsească obiecte, personaje sau locuri din povestea ta. Folosește în ilustrare doar litere mari de tipar. Pentru fiecare literă folosește un reper diferit.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
TEST DE EVALUAREA FINALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a III-a
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
să alcătuiască diverse texte pe o temă dată/ cu titlu dat sau pe baza unor cuvinte, folosindu-și imaginația, expresii frumoase și respectând regulile gramaticale.
– să scrie după dictare un text dat respectând semnele de punctuație și ortografie învățate;
– să delimiteze textul în fragmente formulând planul de idei;
– să analizeze părțile de vorbire învățate;
să explice folosirea semnelor de punctuație;
– să indice sinonime, antonime și omonime pentru cuvintele date;
– să alcătuiască texte literare/nonliterare pe tema dată;
– să formuleze propoziții respectînd cerințele;
– să redacteze o poveste pornind de la un cuvânt cu ilustrarea în titlu a elementelor utilizate în redactarea acesteia;
Rezultate obținute:
ITEM 1.a
Dictarea a urmărit evaluarea capacității de exprimare scrisă a elevilor precum și manifestarea interesului pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerilor și a textelor cu destinație specială copieri, transcrieri, dictări: scrierea corectă sub aspect ortografic, ortoepic și de punctuație, așezarea corectă a textului în pagină( scrierea cu alineate, cu majusculă la începutul propoziției, scrierea lizibilă, caligrafică). Testul a valorificat tema finalului de an școlar și apropierea vacanței, o temă familiară și agreată de către elevi, după ce testul inițial administrat în luna septembrie a fost construit în jurul temei școlii, în speță a începutului de an școlar.
S-a vizat verificarea cunoașterii normelor ortografice(s-a/sa, s-au/sau, i-a/ia, să-i/săi, v-a/va, într-una/întruna, ne-a/nea, l-a/la, o dată/odată). Totodată, itemul a avut ca scop verificarea cunoașterii și utilizării corecte a acestora în situațiile corespunzătoare: virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte.
S-a constatat că marea majoritate a elevilor a realizat cu succes sarcina trasată, 87% dintre respondenți cumulând un punctaj cuprins între 2,1 și 3 puncte, situându-se la limita superioară a clasamentului. E perceptibilă o îmbunătățire a punctajelor cu 4 procente fașă de testul inițial în pofida faptului că numărul și gradul de complexitate și dificultate a ortogramelor a crescut simțitor în răstimpul dintre administrarea testului inițial și a celui final. Acest aspect face dovada faptului elevii au înregistrat progrese în ceea ce privește însușirea și comprehensiunea normelor ortografice predate.
ITEM 1.b
Itemul urmărește evaluarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)și a interesului pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare) iar prin intermediul unor exerciții specifice a capacității de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente în legătură cu faptele și acțiunile personajelor prezentate în texte literare. Itemul valorifică nivelul de creativitate al elevilor prin propunerea de imaginare a 3 titluri potrivite pentru textul dictării. Pornind de la tema textului și de la aspectele esențiale surprinse de acesta, elevii trebuia să identifice cele mai sugestive titluri care să surprindă esența acestuia. Aceștia s-au întrecut în răspunsuri care de care mai ingenioase, rod al cultivării creativității lor pe parcursul întregului an școlar prin exerciții specifice și variate și metode activ-participative moderne. Dovadă stă promovabilitatea de 100% în rândul elevilor în ceea ce privește răspunsl la acest item, comparativ cu procentul de 97% înregistrat la itemul similar din testul inițial.
ITEM 1.c
Prin intermediul prezentului item este vizată dezvoltarea capacității de exprimare scrisă, manifestarea interesului pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerilor și a textelor cu destinație specială (copieri, transcrieri, dictări) prin propunerea spre rezolvare a unor exerciții de utilizare corectă a semnelor de punctuație. Astfel, se supune atenției elevilor un text din care lipsesc semnele de punctuație și alineatele și se cere transcrierea corectă a textului propus folosind semnele de punctuație corespunzătoare și respectând regulile de așezare în pagină a acestuia. S-au alocat 1,5 puncte pentru transcrierea textului folosind semnele de punctuație corespunzătoare și 1, 5 puncte pentru reliefarea alineatelor.
S-a constatat că mai mult de jumătate dintre respondenți, mai exact un procent de 63%, au atins obiectivele creionate și au obținut punctajele maxime scontate, restul întâmpinând dificultăți la identificarea alineatelor, semnele de punctuație fiind utilizate corect, potrivit situațiilor date.
ITEM 1.d
Itemul a vizat evaluarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura) având drept instrument exerciții de delimitare a unui text narativ în fragmente logice și de desprindere/identificare și formulare a ideilor principale din textul transcris la punctul anterior. În acest an școlar, cei mici au luat pentru prima dată contact cu acest tip de sarcină, exersată, pe cât posibil, la cât mai multe texte la care aceasta se pretează, dar niciodată la un text la prima vedere. Elevii au delimitat corect, în marea lor majoritate, textul propus, în fragmente, iar ideile formulate s-au dovedit a fi suficient de concise și reprezentative pentru fragmentele identificate, restul încercând, pe de o parte, să surprindă prea multă informație în doar trei idei în loc să surprindă esențialul sau, pe de altă parte, dimpotrivă, prea succinte și puțin relevante pentru întreaga informație conținută în text. Totuși, 80% dintre respondenți au reușit să rezolve cu succes sarcina formulând cele trei idei principale reprezentative pentru text, dovedind astfel formarea capacităților de analiză și sinteză a informației, de surprindere a esențialului și transpunere a acestuia în enunțuri succinte și relevante pentru conținutul supus atenției.
ITEM 1.e
Sarcina trasată urmărea ca școlarii să utilizeze corect în exprimarea proprie elementele de construcție a comunicării studiate prin intermediul unor exerciții de identificare/construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate, a propozițiilor interogative și enunțiative –propriu-zise și exclamative. Astfel, cei mici au fost puși în situația de a identifica/recunoaște în textul dat și a transcrie câte o propoziție enunțiativă /interogativă/ exclamativă. Sarcina a fost îndeplinită cu succes, complet și corect, în 90% din cazuri, în restul de 10% enunțurile identificate nefiind transcrise complet din comoditate sau ignoranță. Comparativ cu itemul corespondent din testul inițial procentul de realizare maximal este același, o ușoară creștere înregistrându-se pe cel mediu, prin transferul respondenților de la nivelul minimal la cel mediu, semn că există o evoluție
ITEM 1.f
Urmărind dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura), itemul a pus elevii în postura de a recunoaște în texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate, respectiv a părților de vorbire învățate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul și de a proceda la analiza corectă și completă a acestora. Cea mai frecventă formă de consolidare a cunoștințelor de gramatică o constituie analiza gramaticală. Ea este o operație de identificare și caracterizare a elementelor de limbă și constă în analiza cuvintelor privite în calitatea lor de părți de vorbire. Astfel, exercițiul a fost aplicat în ideea de a verifica gradul de asimilare a noțiunilor teoretice, de formare a deprinderilor de muncă independentă și de dezvăluire a lacunelor existente. Elevii au soluționat într-un număr mare sarcina de lucru, procentul nerealizat presupunând o pierdere din vedere/omitere a una-două cuvinte marcate ce trebuiau analizate. În rest elevii au dovedit că și-au format capacitatea vizată și că au fost capabili să răspundă obiectivelor trasate.
ITEM 2
Itemul verifică formarea capacității de comunicare scrisă, în speță ortografia și punctuația și în mod specific noțiunile de gramatică dobândite pe parcursul clasei a III-a cu privire la semnele de punctuație: punctul(folosit la finalul unei propoziții enunțiative), semnul întrebării(utilizat la finalul propoziției interogative), semnul exclamării(exprimă uimire/panică/bucurie/supărare/o urare/o rugăminte/o cerere/un sfat/o strigare), linia de dialog(înainte de cuvintele unei persoane), două puncte(înainte de o enumerare sau de vorbirea directă), virgula(în cazul unei enumerări sau în situația în care desparte cuvintele personajului de cele ale autorului) , ghilimelele(în cazul în care se reproduc întocmai vorbele unei persoane sau un fragment dintr-un enunț sau text), punctele de suspensie( pentru a menține suspansul).
Elevii au reușit să facă într-o proporție foarte mare dovada unei bune cunoașteri a regulilor de folosire a semnelor de punctuație și a capacității de identificare a situațiilor în care acestea au fost folosite. Fragmentele au fost selectate din cărți specifice vârstei elevilor, adaptate nivelului lor de înțelegere și, în același timp, cu un grad ridicat de atractivitate.
ITEM 3.a
Având ca țintă evaluarea capacității de redactare de mesaje în diverse situații de comunicare, în speță realizarea unor scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin – elaborarea de instrucțiuni amuzante pentru obiecte la îndemână (de exemplu, Cum este guma? La ce folosește? Găsește și o utilizare neobișnuită!), prezentul item solicită elevii să imagineze răspunsuri originale sau amuzante la o serie de întrebări ce vizează subiecte din orizontul de așteptare și din zona de interes a acestora(ex: vacanța, Moș Crăciun, jocurile, poveștile). Cu cât temele alese se înscriu mai mult în universul de așteptare al elevilor, sunt mai aproape de experiența lor de viață și de lectură, îi interesează pe elevi și îi provoacă deopotrivă, actul scrierii e mai autentic. Într-o măsură covârșitoare (93%) școlarii s-au întrecut în explicații care de care mai originale, interesante, profunde și chiar amuzante, dovadă a exersării capacităților lor creatoare de-a lungul orelor de Limba și literatura română, Educație civică, Muzică și mișcare și chiar Științe ale naturii și Matematică.
ITEM 3.b
Exprimarea corectă, orală și scrisă, a fost dintotdeauna și este unul din dezideratele școlii românești din toate epocile. Copiii vin la școală să se cultive, adică să-și lărgească orizontul de cunoștințe, să vorbească și să scrie din ce în ce mai îngrijit, în spiritul limbii române literare. Ei vor fi astfel pregătiți să devină nu numai beneficiarii limbii, ci și creatori de limbă. Studiul categoriilor semantice duce la înmulțirea numărului de cuvinte cunoscute de elevi, la activizarea lor, la precizarea sensului lor, la dezvăluirea sensului lor figurat, la cunoașterea uriașei polisemii pe care o au unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre. De mare importanță este cunoașterea nuanțelor sinonimice, paronimice și a sensului figurat al cuvintelor. Astfel, se poate înlătura monotonia și platitudinea din vorbirea elevilor noștri.La fel ca la itemul precedent, având ca fond o serie de substantive și adjective, după ce trebuiau să identifice sinonime, respective antonime pentru acestea, elevii au fost puși în postura de a alcătui enunțuri cât mai frumoase și reprezentative cu ajutorul lor. Erorile au intervenit la problemele de sinonimie și antonimie(confuzia corespondenței substantive-sinonime, adjective-antonime), însă 70% dintre respondenți au dus cu succes la sfârșit sarcina de lucru.
ITEM 3.c
Tot formularea de enunțuri atractive și expresive a constituit și miezul sarcinii prezentului item, pornind de la identificarea situațiilor în care cuvântul dat să reprezinte părți de vorbire diferite( adjectiv/pronume/numeral). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. Realizarea sarcinii a atins un procent de 90%, semn că cei mici nu numai că stăpânesc temeinic noțiunile gramaticale, ci și că fondul lor creativ e bine dezvoltat și, în consecință, au jonglat cu ușurință cu noțiunile de adjectiv/pronume/numeral, utilizându-le în compunerea de enunțuri care să evidențieze valorile gramaticale ale cuvântului dat.
ITEM 3.d
Urmărind evaluarea gradului de dezvoltare a capacității de exprimare scrisă, itemul i-a pus pe elevi în situația de a redacta texte narative de mică întindere(7 –15 enunțuri), ținând seama de părțile unei compuneri, pe baza unui suport vizual, după o ilustrație sau după un șir de ilustrații. Scrierea imaginativă la nivelul clasei a III-a constituie pentru micii școlari prilejul de a redacta texte narative scurte după o ilustrație sau după un șir de ilustrații sau folosind cuvinte de sprijin, după benzi desenate sau pe baza unui șir de întrebări. Măsura foarte mare în care sarcina a fost rezolvată duce spre constatarea că ei și-au format această competență și că le place să scrie, avalanșa de idei și varietatea de combinații în care au fost asociate cuvintele corespunzătoare imaginilor fiind o dovadă incontestabilă în acest sens.
ITEM 4.a
Vizând evaluarea competenței de comunicare scrisă, prezentul item încurajează scrierea imaginativă prin producția de termeni originali din câmpul lexico-semantic al vacanței, cel puțin câte unul pentru fiecare literă a alfabetului.Termenii se pot întinde pe o arie largă, de la obiecte, ființe sau evenimente, la locații, stări sau sentimente care să graviteze sub aspectul unei constelații în jurul expresiei centrale: vacanța mare. Imaginația elevilor a fost productivă, atingând toate palierele amintite și concurând prin originalitate și implicare, aspect reflactat în procentul ce tinde spre maxim de realizare a sarcinii.Gradul de realizare a sarcinii a fost impresionant, de 97%, remarcându-se o creștere cu 30% față de scorul obținut în cazul itemului corespunzător din testul inițial. Acest fapt nu poate decât să dovedească îmbogățirea vocabularului elevilor și dezvoltarea nivelului de creativitate a acestora de-a lungul anului școlar pe parcursul căruia s-a întreprins cercetarea, ca urmare a utilizării de metode de predare-învățare moderne, activ-participative, atent alese și constant aplicate la nivelul clasei la toate disciplinele studiate.
ITEM 4.b.
Învățarea gramaticii, în strânsă legătură cu practica exprimării, îi ajută pe elevi să cunoască structura limbii noastre, precum și lexicul ei bogat. În studierea gramaticii există dificultăți din cauza caracterului abstract al cunoștințelor pentru această vârstă, astfel că metodele active oferă elevilor posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin ei înșiși, prin studiu activ, intensiv. Prin exercițiile gramaticale elevii aplică în practică cunoștințe teoretice de limbă, care devin durabile și operaționale. Dat fiind faptul că dimensiunea lingvistică a competenței de comunicare acoperă nu numai vocabularul, ci și o serie de cunoștințe metalingvistice de natură morfologică și sintactică, itemul a fost conceput să evalueze capacitatea elevilor de a jongla cu noțiunile gramaticale de morfologie studiate, în speță transformarea dintr-o parte de vorbire în alta, mai specific, a verbului în substantiv, respectiv adjectiv. Este vorba despre exerciții de exemplificare în care elevul trebuie să elaboreze exemplelele, pornind de la noțiunile gramaticale stăpânite. Se constată că elevii sunt deprinși cu acest tip de exerciții și operează rapid și corect cu noțiunile propuse de acestea, referință dată și de procentul ridicat de realizare a sarcinii de lucru.
ITEM 4.c
Gramatica, fiind un sistem de reguli, care guvernează folosirea corectă a limbii, servește școlarului să utilizeze științific limbajul cult, oral și în scris. Cu alte cuvinte, învățarea gramaticii se confundă cu învățarea limbajului. Totodată, ea are un rol formativ. Exercițiile gramaticale, spiritul logic în care se desfășoară analiza gramaticală, constituie un veritabil mijloc de antrenament pentru dezvoltarea multiplelor tipuri de raționament cu implicații în învățarea altor științe. Gramatica contribuie la îmbogățirea mijloacelor de exprimare, la antrenarea operațiilor gândirii ca: analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea comparativă. Mai mult, gramatica are un rol practic. Însușindu-și regulile gramaticale, elevii trebuie să știe să citească, să scrie și să compună corect și explicit. Gramatica este înainte de toate un auxiliar pentru folosirea corectă a limbii.
Urmărind evaluarea capacității de exprimare scrisă, prezentul item propune un exercițiu de modificare( elevul intervine în text transformând fapte, înlocuindu-le sau restaurându-le în forma lor corectă) ce pune elevii în postura de a realiza acordurile gramaticale în enunțuri atunci când se schimbă timpul verbului(trecut-prezent-viitor/ieri-azi-mâine). O mare parte dintre respondenți au soluționat complet și corect sarcina, însă restul elevilor, chiar dacă au formulat verbele corespunzătoare timpurilor indicate, nu au respectat persoana cerută, fie din neatenție, fie din grabă sau ignoranță. Procentul de realizare a înregistrat o scădere ușoară, justificată probabil prin operarea în acest moment cu concepte gramaticale clare, în speță verbul, și categoriile sale de analiză, ceea ce a sporit complexitatea sarcinii iar capacitatea de concentrare viza mult mai multe aspecte decât în cazul exercițiului corespondent din testul inițial. Mai mult, în testul final subiectul acțiunii nu era precizat, ci trebuia intuit de către elevi, o nouă provocare pentru micii școlari, cu accent pe distributivitatea atenției și luarea concomitentă în calcul a mai multor aspecte.Prin diverse exerciții de remediere a greșelilor și efort susținut, erorile pot fi reduse considerabil sau eliminate iar lacunele acoperite.
ITEM 4.d
Mergând pe aceeași direcție a evaluării capacității de exprimare scrisă și a cunoștințelor metalingvistice de natură morfologică, ca itemul anterior, cel prezent propune exerciții de transformare a construcțiilor atunci când se schimbă persoana verbului, timpul acestuia sau numărul subiectului exprimat prin substantiv sau pronume etc. Mai specific, este vorba despre un exercițiu de completare prin folosirea timpurilor potrivite într-o construcție în care sunt indicate în paranteze verbele la infinitiv. Un procent destul de mare din totalul de elevi ai clasei a rezolvat cu succes sarcinile trasate și a soluționat răspunsurile corespunzătoare tuturor celor 5 verbe date, constatându-se existența unei rate ridicate de asimilare a noțiunilor gramaticale și de formare a deprinderilor de analiză morfologică.
ITEM 4.e
Itemul propune exerciții de completare(elevul trebuie să găsească faptele de limbă omise , apoi să le adapteze formele la context, în speță completarea cu forma corespunzătoare a verbului indicat, pentru a se realiza acordul între pronume și verb a construcțiilor/cuvintelor atunci când se schimbă persoana verbului și în cazul acestuia cei mici nu au prea întâmpinat probleme decât în cazul persoanei a III-a singular, respectiv plural, când au identificat aceeși formă atât la Feminin, cât și la Masculin, fapt care le-a afectat punctajul, însă într-o măsură extrem de scăzută. Jocurile de acest tip și factură aplicate constant la nivelul clasei în timpul orelor de Limba și literatura română au înregistrat un real succes în rândul elevilor, care le-au abordat într-o manieră distractivă și totodată competitivă, aceștia manifestându-și dorința de a fi numiți și se implica cât mai des în astfel de jocuri. S-a putut constata că noțiunile gramaticale au fost cu atât mai rapid și temeinic asimilate și stocate cu cât abordarea lor s-a realizat sub egida factorului ludic(jocuri diverse, desene, diagrame, asocierea cu personaje sau aspecte familiare și dragi lor, ghicitori, abordări în versuri ale acestora, provocări, compuneri, etc.)
ITEM 4.f
Prin exerciții de recunoaștere și exemplificare a unor titluri de povești sau cărți în care se regăsesc numerale, s-a urmărit cu prilejul propunerii spre rezolvare a itemului în cauză evaluarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura) și a celei de recunoaștere în texte a diferite elemente de construcție a comunicării studiate, în speță numeralul. În funcție de volumul și diversitatea lecturilor abordate de către fiecare elev în parte, răspunsurile au urmat traiectoria de la simplu la complex, evidențiind apetitul pentru un anumit gen sau o temă preferată de cei mici. 87% dintre elevi au obținut punctaj maxim în cazul acestui item, ceea ce dovedește deschiderea lor spre lectură dar și temeinicia fixării noțiunilor de construcție a comunicării.
ITEM 5
Evaluarea capacității de exprimare scrisă a constituit obiectivul și în cazul acestui item prin trasarea sarcinii de a redacta un text literar și unul din registrul nonliterar de mică întindere pornind de la o temă/un titlu dat. E binecunoscută prezența unor grade de dificultate diferite în înțelegerea secvențelor descriptive și informative literare versus nonliterare, acestea diferențiindu-se în funcție de scopul comunicării și modul particular de concretizare a informației transmise. Prin elaborarea textului nonliterar cei mici au fost puși în situația de a comunica un conținut în care acționează, cu precădere, funcția referențială, care vizează domeniul științific, de a aborda obiectiv realitatea și de a folosi un limbaj comun, convențional, prin excelență tranzitiv (scopul principal fiind acela de a transmite informații). Cei mici s-au achitat în marea majoritate a cazurilor onorabil de sarcina creionată, însă ceilalți, din exces de zel, pentru a etala cât mai multe dintre noțiunile pe care le dețin vis a vis tema dată, au strecurat și unele aspecte de factură literară, ceea ce a deviat construcția de la tipologia impusă. Prin construcția textului literar pe aceeași temă cei mici au putut să își manifeste originalitatea și subiectivitatea. Aici expresivitatea conținutului a primat și nu informațiile oferite. Limbajul a fost unul expresiv, realizat cu ajutorul figurilor de stil și al procedeelor artistice, acționând funcția poetică a acestuia, iar elevii au creat texte originale.
ITEM 6
Ortografia ocupă un loc deosebit de important în studierea și însușirea limbii, în formarea capacității de comunicare scrisă. Ea este strâns legată de studierea gramaticii, ambele constituind baza teoretică a formării deprinderilor de ortografie. În procesul formării noțiunilor ortografice elevii analizează, compară, sintetizează, generalizează, activități care au o deosebită importanță în dezvoltarea gândirii logice. În ciclul primar, conștientizarea structurilor lingvistice este decisivă în formarea deprinderilor ortografice.Însușirea conștientă și activă, încă din primii ani de școală, a cunoștințelor teoretice, precum și formarea priceperilor și deprinderilor de scriere corectă organizează drumul parcurs de gândirea școlarilor, duc la însușirea unui limbaj corect și bogat, cu rol important în activitatea de aprofundare a cunoașterii, în dezvoltatea gândirii și personalității lor.
Prezentul item vine în întâmpinarea acestor deziderate prin încercarea de evaluare a modului în care școlarii jonglează cu ortogramele studiate prin integrarea acestora în enunțuri cât mai corecte, originale și expresive. Procentajul în care itemul a fost realizat depășește jumătatea eșantionului, cei care nu au atins nivelul maxim al punctajului greșind la 3 din cele 10 situații ortografice, dar trebuie ținut cont de faptul că numărul și complexitatea ortogramelor a crescut între momentul aplicării testului inițial și momentul administrării testului final.
ITEM 7
Sămânța roditoare a creativității e întruchipată de imaginație, acea funcție ce transformă impresiile, amintirile, ideile noastre creând combinații variate, unele dintre ele constituind principalul izvor al inspirației creatoare de valori. Scrierea imaginativă oglindește gradul de stăpânire și folosire a limbii de către elevi, capacitatea de exprimare în scris, respectarea ortografiei, punctuației, topicii, angajează în mod efectiv capacitățile intelectual – creative ale elevilor și oferă terenul de valorificare în practică a cunoștințelor, deprinderilor și capacităților însușite în școală la toate disciplinele de învățământ.
Având drept scop final evaluarea capacității de exprimare scrisă(scriere imaginativă), itemul lansează elevilor invitația de a redacta texte de mică întindere(7 –15 enunțuri) pe baza unui șir de întrebări/specificații dar și a unui titlu dat. Pornind de la un subiect atractiv și incitant, elevii au dat frâu liber imaginației și probabil absorbiți de firul narativ pe care și l-au țesut în minte nu au punctat toate aspectele de ghidaj formulate prin intermediul întrebărilor/ideilor/specificațiilor trasate.Cu toate acestea, textele s-au întrecut în originalitate, vocabular bogat și expresivitate, unele dovedind o profunzime aparte a ideilor și înțelegerii temei.
ITEM 8
Urmărind evaluarea capacității de receptare a mesajului scris (citirea / lectura) în diverse contexte de comunicare, au fost formulate spre rezolvare exerciții de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente în legătură cu povestirea și elementele din text( personajele acesteia, faptele și acțiunile personajelor prezentate în textul literar), a acordului/ dezacordului față de acțiunile, atitudinile unor personaje, formularea unui răspuns emoțional față de textul literar citit-exerciții de exprimare a primelor reacții față de cele citite folosind coduri diverse, dar și de proiectare a evenimentelor ce succed finalul textului sau a schimbărilor dorite în structura textului în calitatea lor de potențiali scriitori.Răspunsurile au fost corecte, originale, însă nu au fost însoțite în toate cazurile de explicațiile detaliate de rigoare pentru opiniile formulate. Cu toate acestea, comparativ cu itemul corespondent din testul inițial, procentul de realizare a crescut simțitor, cu circa 40 de procente, ceea ce dovedește o evoluție armonioasă a factorului creativ pe parcursul perioadei experimentale.
ITEM 9
Statuată ca parte integrantă a mecanismelor cognitive și caracterizată prin fluiditate, flexibilitate și originalitate, creativitatea este apanajul scrierii imaginative. În școală, exercițiul de construcție a unor lumi posibile urmărește dezvoltarea creativității. Vizând dezvoltarea capacității de exprimare scrisă prin producerea de text literar cu dominantă narativă, prezentul item propune elevilor pe lângă redactarea, ținând seama de părțile unei compuneri, a unui text narativ de mică întindere pe baza unui cuvânt dat, și așezarea corectă în pagină a textului scris, respectând scrierea cu alineate și spațiul liber între cuvinte, scrierea caligrafică / lizibilă dar și manifestarea interesului pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerii. În plus, o altă cerință a itemului invoca ilustrarea literelor ce compuneau cuvântul-suport în așa fel încât în forma acestora să se regăsească obiecte, personaje sau locuri din povestea realizată de ei. În marea majoritate a cazurilor textul a răspuns cerințelor formulate, însă din lipsa timpului sau neatenție, nu s-a acordat suportul necesar ilustrării complete și reprezentative acestuia.
Măsuri remediale propuse:
– exerciții de scriere creativă diverse și constante
– exerciții de vocabular axate pe sinonimie/antonimie/omonimie;
– dictări scurte la sfârșitul fiecărei ore;
– exerciții diverse de analiză gramaticală;
– exerciții diverse cu ortogramele învățate
Anexa
Textul pentru dictare:
Sună clopoțelul întruna. Doamna învățătoare ne-a strâns pe toți în clasă. Ne-am așezat în bănci. S-a mai dus un an școlar. N-am simțit deloc când s-a scurs timpul. Am vrea să-i cerem să se oprească odată sau să treacă mai încet. Va sosi vacanța mare. Fiecare dintre noi își ia rămas-bun de la colegii săi. În ghiozdan ia amintiri și speranțe. Vom pleca cu ele la bunici, la mare sau la munte. La toamnă ne vom vedea iar.
La revedere, dragă doamnă învățătoare! Pe curând, iubiți colegi! Nu uitați să citiți și să exersați!
Vacanță plăcută, dragi copii!
VII. Prezentarea, analiza și interpretarea datelor experimentului didactic
În acest experiment a fost antrenată o grupă de 30 elevi de clasa a III-a care a reprezentat deopotrivă atât grupa experimentală, cât și cea de control pe parcursul unui an școlar – 2017-2018. Aprecirea rezultatelor obținute de elevii desemnați ca subiecți ai eșantionului supus experimentului formativ la itemii probelor de evaluare inițială și finală s-a realizat prin utilizarea de histograme de tip bară , în funcție de itemii de evaluare atinși de fiecare copil. În etapa de control s-a realizat evaluarea finală la disciplina implicată în eșantionul de conținut, cu respectarea obiectivelor stabilite de programa pentru învățământul primar.
Datele colectate formează serii calitative. Pentru studiul lor s-au folosit drept instrumente tabele și histograme comparative:
Rezultatele defalcate pe itemi, subitemi și intervale la testul inițial:
Rezultatele defalcate pe itemi, subitemi și intervale la testul final:
S-a urmărit ca pe parcursul programului evaluarea elevilor să fie cât mai obiectivă, de aceea obiectivele au fost stabilite în funcție de competențele specifice stabilite în programă, conținuturile au fost alese din rândul celor care apar în "Curriculum-ul Național" la trunchiul comun (obligatoriu pentru toți elevii), iar descriptorii de performanță au fost construiți pe baza obiectivelor stabilite și a informațiilor oferite de Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Deși evaluarea specifică învățământului primar se realizează prin calificative, în scop de cercetare și pentru o formulare cât mai exactă și reprezentativă a concluziilor, s-au folosit punctaje de la 0 la 10 puncte pentru fiecare item conceput, astfel încât, prin adăugarea a 10 puncte din oficiu punctajul total să atingă un maxim de 100 puncte, aspect verificat deopotrivă în relație cu testul inițial și cu testul final. Interpretarea rezultatelor s-a realizat pentru fiecare item și subitem în parte prin acordarea de punctaje și clasificarea punctajelor în intervale, pentru ca ulterior numărul subiecților respondenți din fiecare interval să fie cuantificat în procente. Tabelelor care indică numărul respondenților în funcție de punctajele obținute ca urmare a soluționării sarcinilor de lucru trasate le-au fost anexate histograme relevante pentru datele rezultate iar punctajele maximale au fost integrate în histogramele comparative ale rezultatelor obținute în urma administrării testului inițial, respectiv final. În acest mod s-a putut realiza o paralelă între cele două categorii de rezultate, care să se constituie drept suport al analizei progresului înregistrat în dezvoltarea aspectului sintactic, fonetic, lexical al limbajului, dar mai cu seamă a creativității lingvistice. Totodată, în acest mod nu numai că s-a putut remarca cu mai multă ușurință și exactitate progresul sau regresul în învățare, ci s-a putut proceda mai departe spre rafinarea rezultatelor, accesând domenii mai puțin uzitate.
În această direcție o contribuție notabilă a avut-o împărțirea punctajelor și procentelor de realizare a itemilor pe intervale și subintervale pentru a se putea urmări cu precizie migrația elevilor dintr-un interval în altul, dar mai cu seamă dintr-un subinterval în cele vecine pentru subiecții care s-au mișcat în limitele aceluiași calificativ. Un studiu amănunțit al datelor centralizate relevă că experimentul formativ realizat prin utilizarea de metode activ-participative, interactive și strategii activizante la nivelul clasei, la toate disciplinele și în toate activitățile care permiteau o astfel de abordare, pe durata unui an școlar, a generat o evoluție pe toate palierele, dar mai cu seamă cel al creativității, în dezvoltarea exprimării orale și scrise a eșantionului de subiecți care au luat parte la acesta.
Prin analiza comparativă a rezultatelor testului final cu ale celui inițial se poate concluziona că punctajele din ultimul interval s-au estompat considerabil, mulți subiecți migrând definitiv spre intervale cu punctaje superioare celor obținute anterior iar cei care au rămas în cadrul aceluiași interval și-au îmbunătățit rezultatele, situându-se în urma experimentului formativ în partea superioară a intervalului în care s-au încadrat inițial. Creșterile au fost considerabile ori de câte ori elevii au fost provocați să dea frâu liber imaginației și libertății în gândire, să își manifeste plenar originalitatea și bogăția ideilor: construcția de câmpuri lexicale; conceperea de răspunsuri originale și amuzante, neîchistate în rigori și tipare teoretico-științifice la întrebări ce încearcă să sondeze latura ludică a problemelor, care abordează subiecte ofertante, familiare și atractive din universul apropiat de cunoaștere și înțelegere al elevilor(povești, lumi imaginare, universul prietenilor necuvântători, relația cu divinitatea, călătorii, etc.); alcătuirea de enunțuri și texte având drept suport cuvinte date, o temă fixată, o idee; formularea unei opinii și argumentarea acesteia.
Totodată s-a observat că în cazul itemilor ce implică concepte și categorii gramaticale(analiză morfologică, timpul/persoana/genul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, reguli ortografice și de punctuație), creșterile nu sunt atât de notabile ca și în cazul celor care abordează sarcini creative(alcătuire de enunțuri, scriere imaginativă, scriere pe bază de cuvinte date, întrebări, temă propusă, tehnica ipotezelor fantastice, provocări lingvistice) unde evoluția, migrarea dintr-o zonă în alta, mai înaltă, e vizibilă și rafinarea punctajelor evidentă. O potențială explicație ar putea să rezide din faptul că perioada de realizare a experimentului formativ a fost una pentru care Curriculumul școlar prevede studiul conceptelor morfologice (substantiv, adjectiv, pronume personal și de politețe, verb, numeral), modificările lor formale în flexiune, precum și organizarea și structura internă a cuvintelor, care ridică de regulă probleme de asimilare și stocare. Însușirea și aplicarea în practică a paradigmelor părților de vorbire, regulilor de modificare a acestora în diferite contexte și a regulilor de acord, menite să îl ajute pe elev să comunice corect sub aspect lingvistic necesită o muncă mai laborioasă și îndelungată decât în cazul restului contextelor de învățare. De asemenea, natura, numărul și gradul de complexitate al ortogramelor studiate pe parcursul acestei perioade(clasa a III-a) a cunoscut modificări notabile, prin urmare riscul confuziei sau erorilor în utilizarea acestora a crescut și el.
Meritul creșterilor valorice anterior precizate este cu siguranță al abordării creative a învățării sub toate aspectele și la toate nivelele și compartimentele sale, al utilizării constante și determinate a metodelor activizante pe toate palierele studiului limbii. Aceste metode ce cunosc multiple valențe formative au avut un aport fără echivoc la dezvoltarea gândirii critice, a creativității subiecților, i-au implicat activ pe elevi în învățare, oferindu-le contextul și prilejul de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei și opinii proprii argumentate, de a le comunica și celorlalți, de a sintetiza/esențializa informațiile; s-a bazat deopotrivă pe învățarea independentă și prin cooperare, elevii deprinzându-se astfel să asculte și să respecte părerile colegilor, să facă schimburi de idei și experiență, să învețe să se ajute și completeze reciproc, să își consoneze eforturile pentru reușita sarcinii. Am constatat cu bucurie pe parcursul demersului experimental că a ajuns să conteze mai mult pentru ei ceea ce au reușit să construiască până la final prin efort comun de voință, creație și implicare decât orgoliile personale și dorința de a se auzi pur și simplu.Că pot fi mândri și de reușitele celorlalți la care și ei au contribuit, depășind faza egocentrică și egoistă a asumării tuturor meritelor. Dezvoltarea gândirii critice, caracterul formativ și informativ, valorificarea experienței proprii a elevilor, determinarea elevilor de a căuta și dezvolta soluții la diverse probleme, evidențierea modului propriu de înțelegere, climatul antrenant, relaxat, bazat pe colaborarea, încrederea și respectul dintre învățător-elev/elevi, elev-elev/elevi sunt câteva dintre avantajele metodelor și tehnicilor active pe care le-am utilizat de-a lungul acestui experiment formativ și care cred că au reușit să facă din lecție o aventură a cunoașterii în care copiii au participat activ, după propriile puteri, îmbogățindu-se incontestabil mai mult decât prin utilizarea în contextul educațional a metodelor pur tradiționale.
A fost evidentă creșterea înregistrată în aspectul calitativ al produselor activității(creații literare-compuneri, texte, scurte poezii, afișe, postere- și artistice), în exprimarea orală și scrisă, în lejeritatea exprimării și fluența ideilor, în caracterul original și surprinzător al acestora. Îmbunătățirea vizibilă a acestora de la o zi la alta, de la o săptămână la alta și bucuria cu care au întâmpinat și tratat provocările, m-a determinat să continui pe aceeași linie demersul creativ și chiar să încerc rafinarea acestora pentru ca cei mici, în avântul lor creator, să reușească să își depășească limitele.Aceste aspecte s-au reliefat de altfel și în creșterile procentuale pe care le-au înregistrat punctajele obținute de către elevi la testul final comparativ cu cel inițial.
În concluzie, analiza statistică și interpretarea datelor experimentale au indicat un progres în ceea ce privește creativitatea și expresivitatea limbajului, fapt ce confirmă ipoteza cercetării. Întrucât învățarea determină dezvoltarea psihică și socială, utilizarea de metode și tehnici de stimulare a creativității individuale și de grup în cadrul activităților specifice Ariei curriculare Limbă și Comunicare cu precădere, dar și din celelalte arii, la elevii de clasa a III-a, creînd o atmosferă de lucru permisivă și plăcută, ar trebui să favorizeze dezvoltarea creativității și expresivității limbajului copiilor.
VIII. CONCLUZII FINALE
Eficiența utilizării metodelor active și interactive de creativitate și a tehnicilor de exersare a creativității lingvistice a fost valorificată prin observația directă a activității didactice desfășurate, prin interpretarea statistică a rezultatelor obținute de către elevii clasei a III-a A pe care o coordonez, prin evaluarea rezultatelor înregistrate la testul inițial și la testul final.
S-a conturat cu titlu de evidență faptul că prin utilizarea metodelor moderne, activ-participative și interactive, a tehnicilor de exersare a creativității, s-a facilitat învățarea prin activarea gândirii divergente, fapt care a generat exprimarea liberă a propriilor idei și achiziționarea unui limbaj propriu creativ și expresiv, instrument extrem de eficient ce va constitui o punte valoroasă de susținere pentru elevi,astfel încât aceștia să facă față cu succes diverselor situații de comunicare.
Dacă în momentul evaluării inițiale, sub aspectul creativității și expresivității limbajului, școlarii au lucrat cu o oarecare stângăcie iar exprimarea lor a fost una șablonizată și încorsetată într-o rețea de expresii verbale fixe și rigide, și mai apoi chiar și la începutul experimentului formativ,exprimarea copiilor a fost una șablonizată, școlarii fiind mai reticenți în folosirea acestor metode de creativitate,cei mai mulți dintre ei imitând/copiind/repetând ideile celorlalți copii sau pe cele înregistrate ca urmare a lecturării unor povești, poezii,schițe, fabule, în urma folosirii lor constante la nivel de clasă, la toate disciplinele și în cadrul activităților școlare și extrașcolare, ori de câte ori contextul o permitea, au început să manifeste din ce în ce mai mult interes și aplomb, dând frâu liber imaginației creatoare și exprimării spontane,libere, descoperind în ei resurse încă neexploatate. Pe parcursul activităților derulate s-au remarcat câțiva elevi spontani, volubili, expansivi, cu aptitudini deosebite pentru limba română care au creat producții verbale și scrise divergente și originale. S-a constatat că ceilalți elevi din clasă au manifestat o atitudine admirativă și laudativă la adresa acestora văzând calitățile acestor colegi, au descoperit frumusețile unui limbaj creativ și expresiv și au depus eforturi să creeze și ei structuri verbale cât mai originale și expresive, utilizând calitățile estetice ale limbajului. Elevii au fost recompensați și lăudați pentru creațiile originale, încurajați în eforturile lor creative, crescându-le astfel stima de sine. Nu au fost criticate nici creațiile stereotipe pentru a nu se crea un blocaj în producerea de idei, instaurându-se o amosferă permisivă, însă și emițătorii acestora au depus toate diligențele să se autodepășească. Pe parcursul experimentului formativ școlarii s-au familiarizat cu aceste metode, le-au îndrăgit și atitudinea lor față de învățare a înregistrat valențe pozitive; interesul pentru descoperirea de noi jocuri, provocări și variante de abordare a materiei din perspectivă creativă, activ-participativă, pentru sarcinile rezolvate prin efort de echipă, a fost unul care nu putea să nu fie remarcat. Și procesul educativ a cunoscut îmbunătățiri, elevii reținând mai rapid și mai temeinic noțiunile predate iar exersarea în vederea formării priceperilor, deprinderilor, abilităților a devenit un proces mai facil și mai captivant în acest mod. Curiozitatea și nerăbdarea lor de ,,a ne mai juca,, , ,,a mai repeta experiența,, , ,,a mai folosi metoda/tipul de exercițiu/tema,, au reprezentat tot atâtea dovezi în acest sens. Am constatat cu surprindere și bucurie că au ajuns să improvizeze și în jocurile pe care le abordau, mintea lor jucăușă crea idei năstrușnice și foarte diversificate, încercând să fie cât mai originali și să nu repete răspunsurile deja oferite de către colegi; cu prilejul jocurilor de rol extrem de așteptate țineau cont inclusiv de recuzită pentru ca întregul proces să se deruleze în cele mai bune și credibile condiții, iar ușurința cu care jonglau cu ideile, se completau reciproc și se adaptau din mers la situațiile neprevăzute, depășind inerentele obstacole, m-a uimit.Fără excepție își manifestau nerăbdarea de a intra în pielea actorilor, de a povesti, de a împărtăși din propriile experiențe, de a se caracteriza reciproc și autocaracteriza prin vorbe sau gesturi ori simboluri, de a-și face cunoscute ideile, opiniile, răspunsurile, creațiile, de a-și prezenta proiectele, reușind deopotrivă să manifeste și exigență acolo unde era cazul și să își autoevalueze demersurile pentru a și le îmbunătăți, prin comparație cu ale colegilor dar și cu propriile exigențe.Am încercat ca fiecare temă să conțină și elemente de creativitate, acestea fiind cele mai așteptate și ,,vânate,, de către ei: compuneri cu titlu dat, temă dată, început sau final dat, cuvinte care aparent nu au nicio legătură între ele, imagini, întrebări sau pe baza unui plan de idei, provocări, inclusiv scurte creații în versuri, proiecte pe teme de interes la majoritatea disciplinelor-care au împânzit pereții și dulapurile clasei, joculețe creative, crearea de povești matematice sau cu teme gramaticale, salate de povești, dezbateri, procese literare și judiciare, lipsa lor conjuncturală fiind imediat taxată de către cei mici.
În momentul evaluării finale, în urma folosirii metodelor și tehnicilor de stimulare a creativității verbale, în abordarea temelor propuse s-a constatat o exprimare spontană , necondiționată, autentică, creativă și expresivă, aspect tratat cu naturalețe și asumare.Progresele au fost evidente și notabile, transformarea elevilor fiind remarcată în varii contexte și împrejurări școlare și extrașcolare, creativitatea relevându-se în toate domeniile și la toate disciplinele iar ușurința cu care școlarii găsesc soluții viabile și operative la diverse situații și probleme fiind cât se poate de vizibilă. S-a constatat că în etapa de testare finală, majoritatea elevilor au obținut rezultate superioare celor din etapa testării inițiale în ceea ce privește nivelul creativității și originalității, cât și în privința gradului de corectitudine și precizie gramaticală a elaborării răspunsurilor.Aceste rezultate pot fi explicate prin asigurarea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea creativității:
●elevii au fost implicați în mai multe situații de învățare și s-au aflat astfel în posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile creatoare;
● au fost utilizate metode activ-participative eficiente, specifice dezvoltării creativității(jocul didactic, jocul de rol, metoda cubului, metoda RAI, pălăriile gânditoare, metoda inteligențelor multiple, scara valorilor, brainstorming-ul, metoda cadranelor, mozaicul, metoda exploziei stelare, blazonul, scheletul de recenzie, tehnica basmului ,,în cheie obligată,,problematizarea, procesul literar, procesul judiciar, metoda bulgărelui de zăpadă, diagrama lui Wenn, jurnalul reflexiv, jurnalistul cameleon, diamantul, piramida, ciorchinele, jurnalul dublu, harta textului, copacul ideilor, metoda FRISCO, Știu-Vreau să știu-Am aflat, Metoda predicțiilor, Phillips 6/6, rețeaua personajelor, tehnica viselor, Arborele lui Daniel Sapiro, Schimbă perechea, Creioanele la mijloc, Schimbă perechea, salata de povești, Ai umplut găletușa astăzi?, Binomul fantastic, tehnica Rodari, tehnica ,,Pune cărțile în poveste,, , Tehnica lui Trei, etc);
●s-a asigurat în permanență un climat educativ optim, afectiv, apropiat de elevi, de colaborare și întrajutorare;
●s-a ținut cont de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, de potențialul creativ al fiecărui elev, de inteligențele multiple, de cunoștințele și experiențele anterioare ale acestora.
Copilul provocat să creeze va deveni omul capabil să găsească soluții și să se adapteze într-o societate aflată într-o continuă schimbare, omul creativ, ingenios, plin de fantezie, bine informat, care să descopere în permanență noi forme de rezolvare, procedee, tehnici și căi de abordare care depășesc rutina, șablonul. Dat fiind faptul că noua tehnică înfăptuiește toate muncile stereotipe, omului îi vor reveni doar sarcini de perfecționare, de înnoire, cultivarea gândirii creative. Avem nevoie de copii care gândesc și dovedesc capacitatea de a prelucra informația primită și nu doar de niște simpli receptori. Tocmai din acest considerent se impune trecerea de la stocarea informației la prelucrarea ei logică, astfel încât aceasta să își găsească aplicabilitatea. Prin strategiile didactice activizante școlarii sunt cei care vor descoperi cunoștințele legate de tema studiată, prin posibilitatea de a se exprima liber, spontan, necondiționat, acest fapt generând în rândul lor dorința de a se implica și mai mult în activitate, sporindu-le motivația pentru învățare.Grație acestor strategii copilul este pus în situația de a produce noi idei, de a comunica, devenind „actor” în scenariul didactic.Încurajat prin laude, școlarul se va simți important și va deveni puternic motivat să participe și să se implice în activitățile ulterioare. Libertatea de exprimare a copilului va determina participarea activă a acestuia la ore, proiecte, angajamente, cu influențe pozitive pe termen lung asupra dezvoltării armonioase a personalității lui, a gândirii și a capacității de exprimare verbală. Metodele activizante pun într-o nouă viziune atât cadrul didactic cât și elevii, oferindu-le noi posibilități de cunoaștere și autocunoaștere.
Astfel se poate concluziona că metodele moderne activ-participative sunt extrem de eficiente în formarea și dezvoltarea capacității creatoare la elevii de clasa a III-a, cu impact atât asupra capacității de exprimare orală, aspectului fonetic, sintactic și lexical al limbajului cât și a creativității limbajului și astfel ipoteza demersului aplicativ inițiat s-a confirmat.
BIBLIOGRAFIE
Mușata Bocoș, „Cercetarea pedagogică, suporturi teoretice și metodologice” ,Casa cărții de știință, Cluj-Napoca 2003
Silvia Borțeanu, Rodica Brănișteanu, Sivia Breben, Mihaela Fulga, Filofteia Grama, Roxana Haiden, Eugenia Ignat, Liana Mânzu, Gabriela Necula, Irinela Nicolae, Carmela Popescu, Daniela Răileanu, Curriculum pentru învățământ preșcolar, Prezentări și explicitări, București,Editura Didactică Publishing House,2009
Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu și Mihaela Fulga, „Metode interactive de grup –Ghid metodic-, 60 de metode și 200 de aplicații pentru învățământul preșcolar” , Editura Arves 2002
Anca Bulboacă, Maria Chiorescu, Silvia Dima, Anișoara Munteanu, Daniela Pâclea,Zamfira Peptan, „Povești povestiri, basme și legende” , Antologie pentru școlari și preșcolari, Editată de Revista Învățământului preșcolar, Compania Națională a imprimeriilor „Coresi” S. A. București 1999
Anca Bulboacă redactor-șef, „Revistă națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar 1-2/2015, Editura Arlequin, București 2015
Ioan Cerghit, „Sisteme de instruire alternative și complementare.Structuri, stiluri și strategii” ,București,Editura Aramis, 2002
Ioan Cerghit, „Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006
Cristea Sorin , „Dicționar de Termeni Pedagogici ”,București,E.D.P.,1998
Magdalena Du„mitrana, „Educarea limbajului în învățământul preșcolar, volumul I, Comunicarea orală”, București, Editura Compania 1999
Magdalena Dumitrana, „Educarea limbajului în învățământul preșcolar , volumul II, Comunicarea scrisă”, București, Editura Compania 1999
www.didatic.ro
Florica Mitu, Ștefania Antonovici, „Metodica actvităților de educare a limbajulu în învățământul preșcolar”, Ediția a doua , revizuită, Editura Humanitas Educațional,București, 2005
Ioan Neacșu, „Metode și tehnici de învățare eficientă”, București,Editura Militară,1990
Crenguța Lăcrămioara Oprea, „Strategii didactice interactive ”, Editura Didactică și Pedagogică, R. A. , 2007
Emil Păun, Romiță Iucu , „Educația preșcolară în România”, Editura Polirom , Iași, 2002
Elena Răfăilă , „Educarea creativității la vârsta preșcolară”, Editura Aramis 2002
Raynal , Francois , Rieunier Alain ,E.S.F. Paris ,1997
Gianni Rodari, „Gramatica Fanteziei, Introducere în arta de a inventa povești ”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
Lolica Tătaru, Adina Glava, Olga Chiș, „Piramida cunoașterii , Repere în aplicarea Curriculumului ”, Editura Diamant, Pitești, jud. Argeș, 2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: V. CERCETARE PEDAGOGICĂ PE TEMA „DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ÎN EXPRIMAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ LA ELEVII DE CLASA A III-A PRIN STRATEGII ACTIVIZANTE ”… [303293] (ID: 303293)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.