V ALORIZAREA JOCULUI DIDACTIC CA SOLUȚIE DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE MATEMATICE LA CLASA A II-A Absolvent: Duvlea (Crăciu n) Maria… [601182]

V ALORIZAREA JOCULUI DIDACTIC CA
SOLUȚIE DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂȚILOR
DIDACTICE MATEMATICE LA CLASA A II-A
Absolvent: [anonimizat]:
Prof. univ. dr. Ludușan Mărioara

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione

CUPRINS
INTRODUCE RE
1. JOCUL ÎN STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV – EDUCATIVE
1.1. Conceptul de joc în general și joc didactic matematic în special
1.2. Dezvoltarea proceselor psihice fundamentale prin practicarea jocului didactic
1.3. Funcțiile jocului didactic matematic
1.4. Valențe formativ – educative ale jocului didactic matematic
2. JOCUL CA ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ A ȘCOLARULUI MIC
2.1. Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic matematic
2.2. Esența și specificul jocului didactic matematic
2.3. Clasificarea jocurilor didactice matematice
2.4. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar
2.5. Exemple de jocurile didactice matematice utilizate la clasa a II-a
3. STUDIUL EXPERIMENTAL PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI
LECȚIILOR DE MATEMATICĂ LA CLASA A II-A PRIN PRACTICAREA
JOCULUI DIDACTIC
3.1. Designul cercetării
3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor
CONCLUZII  
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Utilizarea modulelor de studiu în realizarea lucrării de Utilizarea modulelor de studiu în realizarea lucrării de
disertațiedisertație

Importan ța cercetării:
S-a abordat această temă, deoarece una dintre cele mai
importante forme de manifestare a copilului este jocul, sursa
cea mai bogată de energie pentru dezvoltarea, formarea și
educarea copilului de vârstă preșcolară și școlară mică.
Jocul didactic contribuie sistematic la lărgirea, precizarea,
fixarea,
aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor însușite prin
posibilitatea pe care o dă de a fi reluat într-un cadru, într-un
context sau o formă nouă.
Lucrarea are scopul de a demonstra eficiența utilizării
jocului didactic în cadrul lecțiilor de matematică și găsirea
celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a
valențelor instructiv-formative ale jocului didactic în
învățarea matematicii.

Ipoteza: integrarea și utilizarea jocului didactic
preponderent în toate tipurile de activități matematice
ca metodă de predare-învățare-evaluare,
îmbunătățește semnificativ performanțele școlare în
învățarea matematicii.
Obiective:
— Elaborarea și implementarea unor programe speciale
de valorificare a jocului didactic pentru creșterea
performanțelor în învățare;
—Înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor
obținute la probele inițiale și sumative, urmărind
evidențierea progresului realizat de elevi.
Locul desfășurării: Școala Gimnazială Petrești
Durata: pe parcursul anului școlar 2013- 2014.

Cercetarea a fost una de tip cantitativ-calitativă .
Cercetarea de tip cantitativ s-a desfășurat pe un lot de
subiecți format din 2 1 de elevi din clasa a II-a, proveniți
din mediul urban. Nivelul de pregătire al colectivului a fost
omogen din punct de vedere al posibilitățiilor intelectuale
și al mediului social din care provin elevii.
Cercetarea de tip calitativ s-a realizat prin aplicarea unui
ghid de interviu adresat unui număr de 5 cadre didactice ,
de vârste și nivel de studii diferite, cu scopul de a
identifica diferențele existente în percepția acestora despre
jocul didactic utilizat în lecțiile de matematică, modul de
utilizare al acestuia, varietatea de jocuri pe care obișnuiesc
să le utilizeze la clasă.

CERCETAREA
CANTITATIVĂ
ETAPELE
EXPERIMENTULUI
DEPENDENTĂ
CALITATIVĂ
INDEPENDENTĂ
EXPERIMENTUL
GHIDUL DE
INTERVIU
CONSTATATIVĂ
(PRETEST)
EVALUATIVĂ
(POSTTEST)
EXPERIMENTALĂ
VARIABILE
JOCUL DIDACTIC
PERFORMANȚELE
ELEVILOR
ANCHETA PE
BAZĂ DE
INTERVIU

Rezultate obținute:
FOARTE BINE: 9 elevi (42,87%)
BINE: 6 elevi (28,57%)
SUFICIENT: 3 elevi (14,28%)
INSUFICIENT: 3 elevi (14,28%)În etapa constatativă s-a administrat la începutul
anului școlar, la clasa a II-a, un test inițial, pentru a
măsura nivelul de pregătire al elevilor în momentul
începerii experimentului.
Fig. 1. Rezultatele pretestului

Pe baza rezultatelor de la testul inițial s-au organizat
ulterior, în etapa experimentală , activități diferențiate
cu elevii, astfel încât să se vină în ajutorul tuturor.
Probele variate și frecvente au permis cunoașterea mai
bine a elevilor și aplicarea jocul didactic matematic în
lecțiile de matematică.
Pentru ca fiecare elev să învețe și succesul obținut să
ducă la creșterea nivelului de performanțe, s-au stabilit
următoarele măsuri:
introducere jocului didactic matematic în activitățile
didactice matematice;
precizarea clară a obiectivelor, sarcinilor și regulilor
de desfășurare a jocului didactic;
antrenarea elevilor în jocuri didactice matematice,
variate ca structură și grad de dificultate.

Rezultate obținute:
FOARTE BINE: 10 elevi
(47,63%)
BINE: 8 elevi (38,09%)
SUFICIENT: 3 elevi (14,28%)
INSUFICIENT: 0 elevi (0%)În etapa evaluativă (posttest), s-a administrat pentru toți
elevii clasei testul de evaluare. Această probă de
evaluare utilizată la sfârșitul intervenției a avut rolul de
a verifica în ce măsură subiecții au evoluat în ceea ce
privesc rezultatele școlare.
Fig. 2. Rezultatele posttestului

La finalul experimentului, s-a avut în vedere compararea rezultatelor
obținute de elevi, ca urmare a aplicării programului experimental.
Comparând aceste două rezultate, se vede clar că la sfârșitul
experimentului s-au obținut rezultate superioare față de etapa constatativă.
Clasa a II-a Numărul
subiecțilorRezultate exprimate în calificative
I (insuficient)S (suficient)B (bine)FB (foarte bine)
Rezultatete obținute în
etapa de pretest213
14,28%3
14,28%6
28,57%9
42,87%
Rezultatele obținute în
etapa de posttest21-3
14,28%8
38,09%10
47,63%Tabel comparativ privind rezultatele în etapa de pretest și
posttest
Fig. 3. Rezultatele comparative ale pretestului și posttestului

În urma aplicării interviului s-a observat o diferențiere mai
mică sau mai mare a răspunsurilor persoanelor intervievate.
Similaritatea răspunsurilor constă în faptul că jocul didactic
ocupă un loc central în cadrul disciplinei matematică, mai
ales la clasele I – II, deoarece forma principală de activitate
la această vârstă rămâne jocul.
Utilizarea frecventă a jocului didactic în cadrul lecțiilor de
matematică oferă performanțe crescute în rândul elevilor.
Între cele două medii , rural și urban, nu ar trebui să existe o
delimitare , deoarece jocul se poate desfășura în orice
mediu, „mintea copilului poate fi modelată în orice loc ”.

CONCLUZII
 În urma experimentului care s-a organizat , s-au desprins
mai multe concluzii :
– predarea matematicii cu ajutorul jocurilor didactice
contribuie la formarea raționamentului matematic și a
interesului elevilor pentru studiul acestei discipline;
– activitatea didactică, îmbinată cu jocuri didactice este mai
atractivă;
– jocul didactic matematic contribuie în mare măsură la
asimilarea, fixarea și consolidarea cunoștințelor, iar
datorită caracterului său formativ, influențează dezvoltarea
personalității elevului;
– jocurile didactice folosite atât ca metodă de predare-
învățare a matematicii, cât și ca metodă de evaluare, au
optimizat procesul instructiv-educativ , sporind eficiența
actului pedagogic ;

– întregul sistem de învățare prin jocul didactic matematic a
contribuit la cultivarea plăcerii, a atractivității pentru
matematică.
Ținând cont de tot ceea ce s-a prezentat până acum, de
rezultatele care s-au obținut, se poate desprinde ideea că
experimentul și-a atins scopul, obiectivele stabilite la
începutul cercetării au fost atinse, iar ipoteza de lucru și
anume integrarea și utilizarea jocului didactic
preponderent în toate tipurile de activități matematice ca
metodă de predare-învățare-evaluare, îmbunătățește
semnificativ performanțele școlare în învățarea
matematicii a fost confirmată.

BibliografieBibliografie
Bordean, I., Cărunta, E., (2003), Jocul – un exercițiu al învățării,
Editura Reîntregirea, Alba- Iulia;
Cerghit, I., (1983), Proiectarea (design-ul) lecției, în Perfecționarea
lecției în școala modernă , Editura Didactică și Pedagogică, București;
Claparede, E., (1975), Psihologia copilului și pedagogia experimentală ,
Editura Didactică și Pedagogică, București;
Cristea, S., (1998), Dicționar de Termeni Pedagogici, Editura Didactică
și Pedagogică, R. A. București;
Cucoș, C.,(coord.), (1998), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași;
Golu, P.,Verza, E., Zlate, M., (1995), Psihologia copilului , Manual
pentru clasa a XI-a, Școlii normale, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
Neacșu, I., (coord.), (1998), Metodica predării matematicii la clasele I-
IV, Manual pentru liceele pedagogice clasele XI–XII, Editura Didactică
și Pedagogică, București;

Petrovan, R., Ș., (2009), Strategii activizante de predare-învățare prin
valorificarea teoriei inteligențelor multiple, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca;
Niculescu, R., M., (2008), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici ,
Curs pentru Învățământul la Distanță, Editura Universității, Brașov;
Roșu, M., (2006), Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar,
Didactica matematicii în învățământul primar , Ministerul Educației și
Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural;
Singer, M., (2004), Matematică – manual pentru clasa a II-a , Editura
Sigma, București;
Trif, L., Voiculescu, E., (2013), Teoria și metodologia instruirii ,
Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București;
Voiculescu, E., (coord.), (2007), Pedagogie și elemente de psihologie
școlară, Editura Aeternitas, Alba Iulia;
Voiculescu, E., (2013), Psihopedagogia jocului , Seria Didactica, Alba
Iulia;
Voiculescu, E.,Voiculescu, F., (2009), Teoria și practica evaluării
școlare, Editura Aeternitas, Alba Iulia;
***Programe școlare pentru clasele I- II, (2004), București;
***www.didactic.ro .