UUUNNNIIIVVVEEERRRSSSIIITTTAAATTTEEEAAA CCCRRREEEȘȘȘTTTIIINNNĂĂĂ ,,,,,,DDDIIIMMMIIITTTRRRIIIEEE CCCAAANNNTTTEEEMMMIIIRRR [622644]

UUUNNNIIIVVVEEERRRSSSIIITTTAAATTTEEEAAA CCCRRREEEȘȘȘTTTIIINNNĂĂĂ ,,,,,,DDDIIIMMMIIITTTRRRIIIEEE CCCAAANNNTTTEEEMMMIIIRRR”””
FFFAAACCCUUULLLTTTAAATTTEEEAAA DDDEEE MMMAAANNNAAAGGGEEEMMMEEENNNTTT TTTUUURRRIIISSSTTTIIICCC ȘȘȘIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLL

LLLUUUCCCRRRAAARRREEE DDDEEE LLLIIICCCEEENNNȚȚȚĂĂĂ

CCCoooooorrrdddooonnnaaatttooorrr șșștttiiiiiinnnțțțiiifffiiiccc:::
LLLeeecccttt… uuunnniiivvv… dddrrr… PPPeeetttrrrooonnneeelllaaa–SSSooonnniiiaaa NNNeeedddeeeaaa
AAAbbbsssooolllvvveeennnttt:::
SSStttoooiiicccaaa CCCooonnnssstttaaannntttiiinnn MMMiiihhhaaaiii

BBBUUUCCCUUURRREEEȘȘȘTTTIII
222000111777

UUUNNNIIIVVVEEERRRSSSIIITTTAAATTTEEEAAA CCCRRREEEȘȘȘTTTIIINNNĂĂĂ „„„DDDIIIMMMIIITTTRRRIIIEEE CCCAAANNNTTTEEEMMMIIIRRR”””
FFFAAACCCUUULLLTTTAAATTTEEEAAA DDDEEE MMMAAANNNAAAGGGEEEMMMEEENNNTTT TTTUUURRRIIISSSTTTIIICCC ȘȘȘIII CCCOOOMMMEEERRRCCCIIIAAALLL

AAANNNAAALLLIIIZZZAAA ȘȘȘIII VVVAAALLLOOORRRIIIFFFIIICCCAAARRREEEAAA
PPPOOOTTTEEENNNȚȚȚIIIAAALLLUUULLLUUUIII TTTUUURRRIIISSSTTTIIICCC
ÎÎÎNNN JJJUUUDDDEEEȚȚȚUUULLL BBBRRRAAAȘȘȘOOOVVV

CCCoooooorrrdddooonnnaaatttooorrr șșștttiiiiiinnnțțțiiifffiiiccc:::
LLLeeecccttt… uuunnniiivvv… dddrrr… PPPeeetttrrrooonnneeelllaaa–SSSooonnniiiaaa NNNeeedddeeeaaa

AAAbbbsssooolllvvveeennnttt:::
SSStttoooiiicccaaa CCCooonnnssstttaaannntttiiinnn MMMiiihhhaaaiii

BBBUUUCCCUUURRREEEȘȘȘTTTIII
222000111777

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………… ……….1
Capitolul I Prezentarea gen erală a județului Brașov ………………………………………………….. ……2
1.1. Poziția geografica a județului Brașov …………………………………………………………. ………………..2
1.2. Căile de acces…………… ……………………………………………………………………………… ………………. 3
1.3. Scurt istoric al apariț iei și dezvoltări turistice a județului Brașov ……………………. ……………… .4
1.4. Nivelul de dezvoltar e economică al județului Brașov……………………………………. ……………… .5
1.5. Populația și organizarea administrativă a județului Brașov …………………………….. ………………. 8
Capitolul II Analiza potențialului turisti c al județului Brașov ………………………………….. ……10
2.1. Potențialul turistic natural ………………………………………………………………………… ………………. 10
2.1.1. Relieful și obiectivele turistice …………………………………………………….. ……………… 10
2.1.2. Clima -suport al fenomenului turistic …………………………………………….. ……………… 11
2.1.3. Potențialul turistic al apelor ……………………. …………………………………… ……………… 12
2.1.4. Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic ………….. ……………… 14
2.1.5. Prezentarea principalelor categori i de arii protejate ……………………….. ………………. 16
2.2. Potențialul turistic antropic ………………………………………………………………………. ………………. 17
2.2.1. Obiectivele turistice religioase ………………………………………………… …………………… 17
2.2.2. Obiective turistice cultural -istorice ………………………………………………. ………………. 20
2.2.3. Arta populară și manifestarile etno folclorice …………………………………. ……………. …26
2.3. Prezentarea stațiunilor turistice din județ -elemente definitori ……………………….. ………………. 31
Capitolul III Dinamica activităților turistice la nivelul j udețului Brașov în perioada 2011 –
2015 …………………………………………………………………………………………. ……34
3.1. Analiza bazei tehnico -materiale ………………………………………………… ………………. 34
3.1.1. Rețeaua unităților de cazare ………………………………………… ……………. 34
3.1.2. Rețeaua unităților de alimentație publică …………………………… ……………. 36
3.1.3. Unitățile de agreement și tratame nt…………………………………… ……………… 37
3.1.4. Mijloacele de transport destinate turiștilor …………………………… ………….. 40
3.2. Analiza circulației turistice ……………………………………………………… ……………… 41
3.2.1. Forme de turism specifice regiuni …………………………………… …………… 41
3.2.2. Evoluția numărului de turiști sosiți …………………………………… ………………. 44
3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări ……………………………………… ………….. 45
3.2.4. Durata sejurului mediu ……………………………………………… ……………. 47
3.2.5. Densitatea circulației turistice ………………………………………… ………………. 48

Capitolul IV Propuneri și stategii privind dezvoltarea turistică a Brașovului ………… …..50
4.1. Propunere personal ă:Realizarea unui program turistic tip circuit ………………………….. 50
4.2. Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013 -2020-2030 ……………….. ………. .54
4.3. Planul de acțiune turistică Brașovul – capitala turismului românesc. ……………………….. …….56
4.4. Impactul activități turistice asupra medi ului…………………………………… …………… 60
4.5. Analiza S.W.O.T. a dezv oltării tur istice în cadrul județului Brașov ………………………..62
Concluzii …………………………………………………………………………………………65
Bibliografie …… ……………………………………………………………… …………………6 8

1

INTRODUCERE

Am ales tema ,,Analiza și Valorif icarea Potențialului Turistic în Județului Brașov”
deoarece sunt de părere că domeniul turismului este un subiect extrem de important pentru țara
noastră. Am ales Județul Brașov deoarece este una dintre cele mai importante zone turistice din
România, care are numărul mare de obiective turistice atât natural cât și antropice ce merită să
fie promovate. Practicarea mai intensă a activității de turism în cadrul județului poate duce la
dezvoltarea mai rapidă a acestuia dar și la creșterea economiei atât la nivel local cât și la nivel
național.
Lucrarea este stru cturată pe patru capitol, fiecare capitol împărțit în mai multe
subcapitole care abordează diferite aspecte ale turismului din județul Brașov.
Capitolul 1 este alcătuit din noțiuni generale despre județul Brașov, cum ar fi așezarea
geografică, căile de ac ces, istoricul zonei, nivelul de dezvoltare economică al regiuni și populația
județului Brașov.
Capitolul 2 are ca subiect principal analiza și valorificarea potențialului turistic al
județului. Capitolul este structurat în două subcapitole: primul subcapi tol prezintă potențialul
natural al județului, potențial care este format din climă, hidrografia, relieful, componentele
învelișului biogeografic, faună și floră, iar al doilea subcapitol prezintă potențialul antropic al
județului, potențial care cuprinde stațiunile turistice, obiectivele turistice religioase culturale,
istorice, precum și arta și manifestările populare din județul Brașov.
Capitolul 3 prezintă dinamica activităților din turism în cadrul județului B rașov în
intervalul de timp 2011 -2015. Pen tru fiecare dintre elementele corespunzătoare dinamicii au fost
mai întâi prezentate și definite noțiunile teoretice urmate de prezentarea datelor referitoare la
județul Brașov.
În capitolul 4 sunt abordate și prezentate propunerile personale, strategia d e dezvoltare a
județului Brașov – orizonturi 2013 -2020 -2030 precum și p lanul de acțiune turistică Brașovul –
capitala turismului românesc dar și impactul activități turistice in județ și analiza S.W.O.T. a
dezvoltării turistice în cadrul județului Brașov .
Turismul în județul Brașov aduce o multitudine de beneficii atât pentru turiștii care vin să
descopere frumusețea locurilor , cât și pentru localnicii și pentru majoritatea întreprinzătorilor
regiunii dar mai ales pentru partea economică a județului și a ț ării. Dezvoltarea infrastructurii
turismului va genera beneficii în toate domenii cu care acesta are legături.

2
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI BRAȘOV

1.1. Poziția geografică a județului Brașov
Județul Brașov este situat în zona centrală a Român iei și se întinde pe o suprafață de
5.363 de km2, care reprezintă 2,2 % din teritoriul țării1.
Figura 1.1. Harta României și localizarea geografică a județului Brașov

Sursă: www. .wikipedia.org/wiki/Județul_Brașov

Situat în zona de sud -est a Transilvanie i, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul
arcului carpatic, Județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico -geografic, cea mai mare parte
a depresiunilor Brașov și Făgăraș.
Municipiul Brașov , reședința și cel mai mare oraș al județului, este situat în curbura
Carpaților la 625 de metri deasupra nivelului mări, în cea mai mare depresiune din țară ce îi
poartă numele. Orașul este delimitat în S și S -E de masivul Postăvarul (vârful Tâmpa) și Piatră
Mare și are o suprafață de 267 de km2.

1 Consiliul Județean Brașov

3
Județul Brașov datorită poziționări în partea centrală a României, la îmbinarea a două
mari lanțuri muntoase: Carpații Orientali și Carpații Meridionali, face ca acesta să se învecineze
cu alte 8 județe.
Tabel 1.1. Limitele teritoriale ale județului Brașov
Zona Județul Suprafața (km)
Sud-Est Argeș 72
Sud Dâmbovița 15
Sud-Est Prahova 73
Sud-Est Buzău 2
Est Covasna 144
Nord Harghita 35
Nord -Vest Mureș 28
Vest Sibiu 88
Sursă: www.brasov.insse.ro

1.2. Căile de acces
Rețeaua căilor rutiere însumează 1.450 km, dintre ca re 398 km sunt drumuri naționale.
Șosele Internaționale
 E60 – Brest – Nantes – Orléans – Basel – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj Napoca –
Brașov – București – Constanța, cu prelungirea Poți – granița cu China;
 E68 – Szeged (Seghedin) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov;
Drumuri Naționale
 DN1 – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov –
București;
 DN1A – Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești – Buftea –
București;
 DN1J – Șercaia – Comăna de Jos – Hoghiz;
 DN10 – Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău;
 DN11 – Brașov – Hărman – pasul Oituz – Onești – Bacău;
 DN73 – Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești;
 DN73A – Predeal – Pârâul Rece – Râșnov – Șinca – Șercaia.

4
Tabelul 1.2. Accesib ilitatea rutieră de la reședința de județ Brașov spre municipiile și
orașele din județul Brașov (viteza medie de deplasare: 55 km/h)
Oraș Distanța (km) Timpul de
parcurgere(minute)
Codlea 15 16
Făgăraș 68 74
Săcele 11 12
Ghimbav 10 11
Râșnov 17 18
Predeal 24 26
Rupea 67 73
Victoria 95 104
Zărnești 27 29
Sursă: www.adrcentru.ro
Rețeaua Căilor Feroviare
Județul Brașov deține unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată ale României,
rețeaua căilor feroviare atingând o lungime de 353 km.
Din municipiul Brașov pornesc șase ramificații ;
 Tronsonul Brașov – Predeal – București ;
 Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni ;
 Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș ;
 Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de Jos ;
 Tronsonul Brașov – Hărm an – Întorsura Buzăului ;
 Tronsonul Brașov – Zărnești .

1.3. Scurt istoric al apariției și dezvoltări turistice a județului Brașov
Zona județului Brașov a fost populată încă din secolele XIV -XII î.Hr., oamenii de știință
semnalând faptul că există informații d espre prezența unei populați care a trăit pe teritoriul
județului Brașov. De -a lungul timpului așezările umane au persistat și evoluat neîntrerupt
traversând mai multe epoci. Această evoluție a fost atestată de mai multe descoperiri cum ar fi
monede, difer ite obiecte folosite ca bijuterii, vase și arme din diferite materiale care aparțin
Epoci fierului (800 î.Hr. – Secolele I -III d.Hr.).
Reunite în zilele noastre în județul Brașov, Țara Bârsei și Țara Făgărașului au jucat rol un
important militar, politic ș i economic în evul mediu prin fortificațiilor medievale, fiind la vremea
lor cele mai solide din Români. Dezvoltarea turistică a județului i -a amploare încă din perioada
cavalerilor teutoni (1211 d.Hr.) când locuitori au început să construiască fortificați i de piatră
pentru a -și putea apăra și păstra bogățiile și frumusețile zonei. Construcția acestor fortificații a

5
fost continuată de urmașii lor și de autoritățile locale acestea fiind în prezent fie bisericii sau
cetăți țărănești.
Patrimoniul bogat prezent at de elemente construite cât și cel natural, de artă, istoric și
etnografic oferă județului Brașov statutul de centru turistic și cultural foarte important pentru
România.
Turismul în județul Brașov a luat amploare în ultimele secole când au fost construi te
multe din actualele obiective turistice a căror istorie se leagă de mai multe mituri și povești, una
dintre ele, poate cea mai cunoscută, fiind cea a Castelului Bran și mitului despre vampirii.
În secolul al XIV -lea regiunea era cunoscută și tranzitată de mulți oameni deoarece aici
se regăsea unul dintre cele mai importante centre meșteșugărești și comerciale. Existența
municipiului Brașov este atestată de către documente ca dotând din anul 1234 sub numele de
Corona apoi în anul 1252 sub numele de Barasu și în cele din urmă ajungând la denumirea
actuală.
Aflându -se sub ocupația mai multor imperii județul găzduiește construcții cu o arhitectură
variată, regăsindu -se toate stilurile de arhitectură europeană, acesta având un rol foarte important
în turism de oarece foarte mulți turiști sunt atrași de aceste construcții.
Puține județe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potențialului natural
turistic cu valorile culturale și istorice.

1.4. Nivelul de dezvoltare economică al județului Brașov.
Datorită poziție geografice, a resursele naturale, a istoricului și a tradiție meșteșugărești
în prelucrarea resurselor pe care le deține, județului Brașov deține un avantaj în crearea și
dezvoltare înfloritoare și continuă situând județul în ierarhia celor mai dez voltate județe din țară
în momentul de față.
Industria în județul Brașov a început să se dezvolte mai mult în secolul XIX când au fost
construite majoritatea întreprinderilor în diferite ramuri industriale. Mai târziu, în perioada
comunismului, datorită po liticii industrializare intensivă”, industria județului a trecut printr -o
dezvoltare accelerată ca la sfârșitul anilor ’80 orașul Brașov ocupa locul 2 din punct de vedere al
numărului de locuitori și al forței economice după capitala țării, București2.
În anii ’90 industria a fost afectată iar cele mai afectate erau marile companii, multe
dintre ele dispărând sau în cel mai bun caz au fost nevoite să își restrângă activitatea. În ultimii
ani, datorită multor investiții majoritatea ale companiilor multinațio nale, industria județului s -a
dezvoltat foarte mult.

2 Direcția Județeană De Statistică Brașov

6
Domeniile în care majoritatea investițiilor s -au îndreptat sunt industria auto, industria
construcțiilor utilajelor, pieselor și subansamble electrotehnice și electrice. Aceste domenii în
care s -au inves tit asigură în prezent peste 50% din exporturile județului.
În județul Brașov principalele domenii de activitate economică sunt:
 Industria construcțiilor de mașini ;
 Industria farmaceutică, alimentară și de prelucrare a lemnului ;
 Turismul ;
 Agricultură ;
 Industria prelucrării metalelor ;
 Comerțul ;
 Serviciile .

Tabelul 1.3. Câștigul salarial mediu net pe domenii de activitate în anul 2015

Domenii
Total
Agricultură
Industrie
Servicii
Construcții
Comerț
Anul 2015
1783
1360
1955
2338
1447
1485
Sursă : www.brasov.insse.ro

Din Tabelul 1.3. Observăm că cel mai mare salariu mediu net este obținute în domeniul
serviciilor cu 2338 de Lei iar cel mai mic în agricultură cu 1360 lei. În total salarul mediu net
înregistrat în anul 2015 este de 1783 lei ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari din țară.
Din Tabelul 1.4. Observăm că județul Brașov se situează pe locul 5 în topul celor mai
dezvoltate județe din punct de vedere economic cu un PIB de 47376 lei/locuitor și cu un salariu
mediu de 1859 de lei. Tot din table observăm că creșterea reală a PIB -ului a fost de 4.2 % fiind
depășit doar de județul Constanța.
Tabelul 1.4. Clasamentul principalilor indicatori economici pe județe anul 2015.

Județ
PIB mld. lei Creșterea
reală a
PIB(%) PIB/cap de loc
(lei) Număr mediu
salariați Salariu
mediu (lei)
București 182.5 4,1 100.453 865.600 2.813
Ilfov 22,8 3,8 51.916 115.300 2.363
Timiș 33,9 4 49.167 223.600 2.136
Cluj 33,2 4 47.947 207.600 2.166
Brașov 25,7 4,2 47.376 169.800 1.859
Constanța 31,1 4,4 46.107 179.300 1.824
Sibiu 15,8 4,2 39.960 127.100 1.885
Arad 16,6 4,1 39.622 126.300 1.726
Sursă: www.cursdeguvernare.ro

7
Tabelul 1.5. Exporturile și importurile realizate de județul Brașov în anul 2015
Anul 2015 Export
(mii euro) Import
(mii euro) Sold
(mii euro)
Județul Brașov 2.788.931 2.592.675 196.256
România 54.598.298 62.967.682 ‐8.369.384
Sursă: www.brasov.insse.ro

Din Tabelul 1.5. Observăm că valoarea exporturilor este mai mare decât cea a
importurilor ceea ce aduce județului Brașov o crește re economică cu 196.256 de mii euro. Din
tabel mai observăm că exportul județului Brașov reprezintă 5,1% din totalul exportului țării.
Peste 40% din produsele exportate de Brașov merg spre Germania.
Agricultura județului Brașov are un potențial mare, fiind sursa produselor utilizate în
alimentația umană, suport pentru producția animalieră, sursă de produse destinate exportului,
materie primă pentru industria alimentară, cât și un factor care contribuie la crearea unui mediu
ambiant natural plăcut3.
Județul Brașov are o suprafață agricolă de 295.405 hectare din care:
 Terenuri arabile: 116.520 hectare ;
 Pășuni: 118.436 hectare ;
 Fânețele: 59.025 hectare ;
 Livezile: 1.421 hectare .
Datorită solului încadrat în categoria solurilor cu fertilitate medie și a climei, p redomină
cultivarea plantelor tehnice, a cerealelor, a legumelor și a furajelor iar majoritatea terenurilor
arabile se regăsesc în mare parte în depresiunile Făgărașului și Brașovului. Județul Brașov se
remarcă la nivel național prin producția de sfeclă de zahăr și de cartofi.
O subramură reprezentativă a județului o reprezintă zootehnia. Este una din ramurile
importante ale agriculturii județului, contribuind la asigurarea unor bunuri alimentare vitale
(lapte, carne, ouă), precum și la acoperirea unei părt i importante a necesarului de materii prime
pentru industria alimentară și ușoară.
În anul 2015 crescătoriile de animale din județ dețineau următoarele efectice de animale:
 Bovine 65.364 capete ;
 Ovine + caprine 437.980 capete ;
 Porcine 113.450 capete;
 Păsări 2.465.575 capete .

3 Direcț ia pe ntru Agricultura Județeană Braș ov

8
1.5. Populația și organizarea administrativă a județului Brașov
Conform datelor din Tabelul 1.6. În anul 2015 populația județul Brașov era de 630.126 de
locuitori cu o densitate a populației de 117,5 km2. După gradul de urbanizare, j udețul Brașov se
clasează pe al doilea loc la nivelul țării după capitala București, cu o valoare de 73,5%.. Durata
medie a vieții populației județului este de 76,62 ani, care peste media națională care este 75,41
ani.
Tabelul 1.6. Dinamica populației jude țului Brașov în anul 2015
Populația județului
Brașov 2015
Populația totală
(locuitorii) 630.126
Densitatea populației
(loc/km2) 117,5
Grad de urbanizare
(%) 73,5
Durata medie a vieții
(ani) 76,62
Sursă: www.brasov.insse.ro

Din punct de vedere al comp onenței etnice județul Brașov este populat într -un procent de
87,46% de români, 7,77% de maghiari, 3,56% de rromi și 0,59% de germani.
Tabelul 1.7 Structura populației după etnie
Etnia %
Română 87,46
Maghiară 7,7
Alte etnii 4,15
Sursă: www.brasov.insse .ro

Principalele componente care determină mișcarea naturală a populației sunt natalitatea,
mortalitatea, fertilitatea, sporul natural.
Tabelul 1.8. IndicatoriI de bază ai dinamicii populației în județul Brașov
Județul
Brașov Rata
Natalității
(%) Rata
Mor talității
(%) Rata
Fertilității
(%) Sporului
natural
(persoane)
Anul 2015 9,3 9,9 37 ‐402
Sursă: www.brasov.insse.ro

Conform datelor din Tabelul 1.8. În anul 2015 sporul natural al populație județului
Brașov a fost negative deoarece rata mortalități a f ost mai mare decât rata natalități.

9
Din punctul de vedere a administrării teritoriale, în județul Brașov se regăsesc 4
municipii, 6 orașe și 48 de comune.
Municipiile județului Brașov:
1. Municipiul Brașov ;
2. Municipiul Codlea ; 3. Municipiul Făgăraș ;
4. Municipiul Săcele ;
Orașele județului Brașov:
1. Ghimbav ;
2. Predeal ;
3. Râșnov ; 4. Rupea ;
5. Victoria ;
6. Zărnești ;
Comunele județului Brașo v:
1. Apața ;
2. Augustin ;
3. Beclean ;
4. Bod;
5. Bran ;
6. Budila ;
7. Bunești ;
8. Cața;
9. Cincu ;
10. Comăna ;
11. Cristian ;
12. Crizbav ;
13. Drăguș ;
14. Dumbrăvița ;
15. Feldioara ;
16. Fundata ;
17. Hălchiu ;
18. Hărman ;
19. Hârseni ;
20. Hoghiz ;
21. Holbav ;
22. Homorod ;
23. Jibert ;
24. Lisa; 25. Mândra ;
26. Măieruș ;
27. Moieciu ;
28. Ormeniș ;
29. Părău ;
30. Poiana Mărului ;
31. Prejmer ;
32. Racoș ;
33. Recea ;
34. Șercaia ;
35. Șinca;
36. Șinca Nouă ;
37. Sâmbăta de Sus ;
38. Sâmpetru ;
39. Șoarș;
40. Tărlungeni ;
41. Teliu ;
42. Ticușu ;
43. Ucea ;
44. Ungra ;
45. Vama Buzăul ui;
46. Viștea ;
47. Voila ;
48. Vulcan .

10
CAPITOLUL II
ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI BRAȘOV

2.1. Potențialul turistic natural
Potențialul turistic natural ,, reprezintă, totalitatea resurselor turistice pe care le oferă
cadrul natural prin componentele sale: relief și structuri geologice, condiții climatice, ape,
vegetație și faună, peisaj, natura protejată, inclusive modificările acestora ca urmare a
intervenției omului, care au o valoare turistică și dau funcționalitatea turistică a teritoriului ”4.

2.1.1. Relieful și obiectivele turistice
Județul Brașov se regăsește pe suprafața a trei mari forme de relief mai exact a Carpaților
Orientali, Carpaților Meridionali și Podișului Transilvaniei. Datorită poziționării lui, în județul
Brașov se regăsesc trei trepte de relief:
1) Treapta dealurilor de podiș și depresiunilor ; acestea de regăsesc la o altitudine de
450-700 m iar principalele forme care se deșting în această categorie sunt:
 Câmpii: Câmpia Bârsei, Câmpia Făgărașului;
 Golfuri depresionare: Zărnești, T ohan, Vlădeni;
 Depresiuni: Depresiunea Brașovului, Depresiunea Homoroadelor, Depresiunea
Făgărașului;
 Culmi deluroase (Bazinul Transilvaniei): Colinele Tâ rnavelor, Podișul
Hârtibaciului.
2) Treapta munților scunzi caracterizați de altitudini cuprinse între 80 0 m și 1700 m.
În această categorie se regăsesc Munții Dârstelor, Măgura Codlei, Munții Perșani,
Muntele Tâmpa, dar și Întorsura Buzăului și Poiana Brașovului.
3) Treapta munților înalți , aceștia depășesc 1700 m și se regăsesc la extremitatea
județului. În ac eastă categorie se regăsesc Munții Făgăraș (Vf. Moldoveanu 2544 m),
Munții Piatra Craiului (Vf. Zbirii 2231 m), Munții Bucegi (Vf. Omu 2505 m), Munții
Bârsei (Masivele Postăvarul 1799 m și Piatră Mare 1843 m) și Munții Ciucaș.
Reliefului județului Brașov e ste format în proporție de 40% de munți și în proporție de
60% din dealuri și depresiuni. Datorită faptului că județul se regăsește pe suprafața a 3 trepte de
relief rezultă un grad pronunțat de diversitate din punct de vedere geomorfologic și geografic.

4 Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica Neacșu, Geografia și economia turismului, Editura Pro
Universitaria, București, 2011, pagina 67.

11
Aceste principale forme de relief sunt formate în mare parte din roci dure de origine
metamorfică, acestea constând în mare parte în șisturi cristaline și roci calcaroase.
Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice sun t:
 Coloanele de bazalt de la Racoș , din defileul Oltului, săpat în Munții Perș ani;
 Piatra Craiului (rezervație de faună și floră) – adăpostește o plantă unică în l ume:
garofița Pietrii Craiului;
 Tâmpa – parcul de recreere al brașovenilor, reprezintă nu nu mai un punct de atracție
pentru turiști, ci și un “laborator” pentru oamenii de știință;
 Punctul fosilier vama Strunga – situat pe versantul vestic al Bucegilor, este
cunoscut de geologi de mai bine de un secol, prin fauna fosilieră cu peste 150 de
specii de amoniți;
 Dealurile Cetății (Lempeș) și Sânpetrului – pajiștile, precum și zona împădurită din
jurul lor dezvoltă o serie de specii de silvostepă;
 Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer – rezervație ce adăpostește floră și
faună rară cu numeroase re licte glaciare;
 Pădurea Bogății – rezervație forestieră situată în Munții Perșani, între Hoghiz și
Măieruș, pe o distanță de 17 km. Este formată în special din făgete și adăpostește o
faună bogată, fiind teren de v ânătoare cu regim de rezervație;
 Complexel e carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata , situate parțial pe
masivele calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor,
elemente de certă polarizare a fluxului turistic;
 Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor ” de la Vama B uzăului și rezervația de urși
de la Zărnești.

2.1.2. Clima -suport al fenomenului turistic
Județul Brașov datorită localizării sale este caracterizat de o tranziție între climatul
temperat oceanic și climatul temperat continental iar în zonele mai înalte ale județului clima este
mult mai umedă și mai rece.
Temperatura: media este de 8oC iar cu urcarea în altitudine aceasta scade, pe Vf. Omul
înregistrându -se ca cea mai mică temperatură medie anuală de -2,6oC. Temperatura maximă
absolută este înregistrată în luna august și este de 370C.
Precipitațiile : valoarea medie a precipitațiilor atmosferice este de aproximativ 600/700
mm/an.

12
Vânturile : predomină vânturile de vest și vânturile de nord. În zona depresiunilor
valorile acestora sunt scăzute însă odată c u creșterea în altitudine și valorile vânturilor cresc.
Clima județului Brașov variază foarte mult datorită reliefului etajat, însă acest aspect
reprezintă un avantaj deoarece zona este atractivă pentru turiști pe toată perioadă a anului.
Bioclimatul reprezintă un factor natural dependent de caracteristicile naturale și
climatice ale unei zone mai exact acesta prezintă influența elementelor climatice asupra
organismelor vii.
În județul Brașov se regăsesc două tipuri de bioclimat:
1) Bioclimatul sedativ -indiferent regăsit în zonele mai joase (dealuri, podișuri);
2) Bioclimatul tonic -stimulant regăsit în zonele montane;
Bioclimatul sedativ -indiferent este caracterizat:
 Confort termic echilibrat;
 Veri răcoroase și ierni blânde;
 Umezeală, temperatură și precipitați i moderate;
 Valori ale vântului scăzute.
Bioclimatul tonic -stimulant cu caracteristici opuse bioclimatului sedativ -indiferent,
acesta este caracterizat prin:
 Climat relativ rece;
 Confort termic scăzut;
 Viteza mare a vântului;
 Temperatura descrescătoare oda tă cu creșterea altitudinii;
 Cantități de precipitații crescute.
Climatoterapia reprezintă utilizarea din punct de vedere terapeutic al factorilor climatici.
Climatoterapia județului Brașov este una benefică datorită caracteristicilor sale climatice, sunt
influențate sistemul nervos și sistemul vegetal foarte puțin, puterea aerului deține un rol
antialergic, scăderea activității tiroidei, echilibrează sistemul nervos dar și pe cel vegetativ.

2.1.3. Potențialul turistic al apelor
Din punct de vedere al reț elei hidrografice, în județul Brașov, aceasta este alcătuită atât
din ape de suprafață (râuri și lacuri) cât și din apele subterane (de adâncime și freatice).
Apele de suprafață:
Râurile: cel mai reprezentativ râu care străbate teritoriul județului Brașov este râul Olt,
pe o lungime de 120 km, de la confluența cu râul Ucea până la aceea cu râului Negru. Din
această rețea hidrografică mai fac parte în SE râul Buzău și râul Târnava Mare în NV județului.

13
Cei mai importanți aflu enți ai Oltului din județ sunt:
1. Baraoltul ;
2. Vârghișul;
3. Aita;
4. Homorodul;
5. Valea Mare;
6. Râul Negru;
7. Timișul;
8. Bârsa;
9. Ghimbășelul; 10. Șinca;
11. Netotu;
12. Sâmbăta;
13. Vulcănița;
14. Sebeșul;
15. Berivoiul;
16. Brează;
17. Viștea ;
18. Rodbavul .

Lacurile : în județul Brașov se regăsesc numeroase lacuri cu diferite funcții. Cel e mai
reprezentative lacuri sunt:
1. Iezerul Triunghiular ;
2. Lacul Arpașu ;
3. Lacul Bratila ;
4. Lacul din Poiană Brașov ;
5. Lacul Dumbrăvița ;
6. Lacul Găvan (Lacul
Roșu) ;
7. Lacul Lacrima
Pământului ;
8. Lacul lui Mogoș ;
9. Lacul Lutele ;
10. Lacul Mănăstirii ; 11. Lacul Porcului ;
12. Lacul Tar lung;
13. Lacul Urlea ;
14. Lacul Urlea II ;
15. Lacul Valea Rea (Vistea –
Moldoveanu) ;
16. Lacul Vistisoarei ;
17. Lacul Voila ;
18. Lacul Zarna ;
19. Lacurile Căprioarei ;
20. Lacurile Rotbav .

Apele subterane
Din punct de vedere al turismului, apele subterane nu ocupă un loc foarte important
deoarece nu sunt valorificate în acest sens însă sunt reprezentative pentru locuitorii județului
deoarece aceștia le folosesc, în limita posibilităților pentru uz propriu. Această resursă
reprezentată de apele subterane este repartizată în funcție de cond ițiile geologice astfel:
 Zona joasă: unde datorită sedimentelor mai noi și cu o grosime mare care permite
apariția unei rețele mai bogate de apă subterană;
 Zonă înaltă (zona montană): aici stratul acvifer se regăsește la adâncime.

14
În funcție de adâncimea l a care se regăsesc apele subterane se clasifică în mai multe
sectoare:
1. Sectorul Țării Bârsei:
 Apele subterane se găsesc la baza formațiunilor calcaroase și reprezintă ape de o
calitate bună;
 Debitul acestora este de 6 -15 l/s și se regăsesc la o adâncime d e 1-2 m – 10-15m.
2. Sectorul Rupea – Homorod:
 Nu deține debite importante cantitativ și calitativ;
 Predomină apele sărate, puternic mineralizate;
 Adâncimea și g rosimea apei freatice sunt mici.
3. Sectorul Depresiunii Făgărașului
 Datorită stratului de nisip și pi etriș, stratul agvilei se regăsește la adâncimii medii,
acestea nedepășind 60 -70 m;
 Debitul mediu î n acest sector este de 1 -5 l/s..
4. Sectorul Izvoarelor:
 Zona Bucegi – Ciucaș: datorită debitelor de aproximativ 100 l/s sunt utilizate
pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov și a altor localități ale județului;
 Zona Piatra Craiului: această zonă este recunoscută pentru multitudinea izvoarelor
carstice ale căror debite depășesc în unele locuri 600 l/s;
 O altă zonă semnificativă este ce a frontului inferior al piemonturilor, cel mai
semnificativ fiind piemontul Săcele, datorită materialelor permeabile care permit
o acumulare mai ușoară a apelor de infiltrare.
În mare parte, majoritatea apelor atât de suprafață cât și cele subterane sunt foarte
importante pentru județul Brașov deoarece acestea asigură o mare parte din necesarul de apă atât
necesarul potabil cât și industrial iar o altă utilizare este cea hidroenergetică datorită amenajărilor
de pe râul Olt.

2.1.4. Potențialul turistic al componentelor învelișul ui biogeografic
Din punct de vedere al componentelor învelișului biogeografic, județul Brașov deține un
potențial ridicat.
Flora număra mai mult de jumătate dintre speciile tării, zona având o mulțime de specii
de mai multe tipuri: mediteranene, pontice, eurasiatice, central -europene sau circumpolare:

15
 Pe culmile înalte ale Munților Făgărașului, Pietrei Craiului și Bucegilor se
regăsesc speciile zonelor carpatice: macul de munte, garofița Pietrei
Craiului, crucea voinicului și obsiga bârsanei;
 În depresiuni le intramontane, datorită factorilor specifici se regăsesc
specii vechi și reprezentative acestor zone: roua cerului, daria, ochii
broaștei, jimla Țării Bârsei;
 Pe versanții însoriți se regăsesc specii specifice zonelor de stepă și
silvostepă care acum mul t timp ocupau suprafețe mult mai mari: colilia,
vișinelul, zambila sălbatică, cununița de calcar, pătlăgina argintie,
migda lul pitic, nemțișorul de stâncă.
Zona forestieră reprezintă elementul cel mai semnificativ și răspândit al județului, acestea
ocupă 1 85960 ha din suprafața acestuia:
 Zona stejarului este mai restrânsă decât în trecut, se regăsește în zona
depresiunilor și versanților, la altitudini până la 500 -700 m. În această
zonă se mai regăsesc carpenul, jugastrul, ulmul, frasinul și alte specii de
plante ierboase (Dumbravă, Vadului, Cristian, Crizbav, Feldioara,
Rupea);
 Zona gurunului se regăsește pe versanții însoriți la altitudini de peste 700 –
800 m iar în unele zone chiar 1200 -1300 m, în această zonă se regăsesc
guronul, stejar și fag (Dealurile Târnavelor și Munții Perșani);
 Zona fagului, este cea mai răspândită regăsindu -se între 500 -600 m și
1000, se regăsesc sub forma unor făgete pure în Munții Perșani și Munții
Ciucaș dar și sub formă de păduri de amestec în Munții Făgăraș, Munții
Bucegi, Mun ții Piatra Craiului, Munții Postăvar și Munții Piatră Mare;
 Zona molidului, asociat uneori cu laricele, este zona cel mai bine
individualizată în Munții Făgăraș, Munții Bucegi, Munții Ciucaș, Munții
Piatra Craiului, Munții Piatră Mare și Munții Postăvar, a ceastă specie se
regăsește în stațiunile zonei alpine.
Faună, datorită vegetației, climei și reliefului este foarte variată, în zona apelor trăiesc
diferite specii de pești precum lipanul, păstrăvul, mreana și multe altele iar în zona pădurilor
trăiesc mai multe specii de mamifere, pasări, reptile și amfibieni precum: ursul, mistrețul, râsul,
capra neagră, barza neagră, barza albă, potârnichi, acvile, herețe, cocoșul de munte, iar din
inițiativa populației în unele zone au fost populate cu iepuri de vizuină , fazani și mufloni în
scopul vânatului.

16
Datorită existenței florei și faunei diverse, județul Brașov reprezintă o zonă de interes atât
pentru turiștii români cât și pentru cei străini.

2.1.5. Prezentarea principalelor categorii de arii protejate
Pe te ritoriul județului Brașov se regăsesc 32 de arii protejate de o mare importanță în
domeniul turismului, cele mai reprezentative sunt Parcul Național Piatra Craiului și Rezervația
Națională Bucegi.
Parcul Național Piatra Craiului reprezintă o arie protejată cu un grad ridicat de interes
național care conform IUCN corespunde categoriei parcurilor naționale. Parcul național se
regăsește, așa cum îi spune și numele, în Masivul Piatra Craiului în partea de nord -vest a
Carpaților Meridionale și ocupa o suprafață de 14773 ha. Statutul de arie protejată îl obține în
anul 2003 când se stabilesc exact atât suprafața cât și limitele acestuia. Pe suprafața Parcului
Național se regăsesc pășuni, pajiști, zone carstice, ape, mlaștini, peșteri, zona fiind reprezentată
și de vârfuri abrupte formate din stânci calcaroase și roci metamorfice.
În cadrul Parcului Național se regăsesc mai multe rezervații naturale cu un important rol
turistic cum ar fi: Peștera Uluce, Peștera Dobreștilor, Peștera Dumbrăvicioara, Peștera Stânciulu i,
zona carstică Dumbrăvicioara – Brusturet, Peștera Liliecilor și Cheile Zârneștilor. Flora și fauna
parcului sunt reprezentate din numeroase specii care sunt distribuite etajat în funcție de factorii
naturali benefici fiecărora.
Parcul Natural Bucegi , situat în sudul județului Brașov, cu o suprafață de 32663 ha este
declarat arie protejată în anul 1974 ca mai târziu, în anul 2003, acestuia să i se stabilească atât
suprafața cât și limitele.
Pe suprafața parcului se regăsesc mai multe rezervații naturale pr ecum Lacul Posilier
Plaiul Hoților, Peștera Răteiul, Peștera Cocora, Lacul fosilier, Vama Strunga și Abruptul Bucegi.
Din punct de vedere geologic, Munții Bucegi, au în alcătuirea lor mai multe tipuri de roci, șisturi
cristaline și călcare, roci datorită c ărora relieful este divers. Din punct de vedere al florei și
faunei, parcul deține un număr semnificativ de specii. Speciile florei se regăsesc etajat în funcție
de relief, climă și soluri.
Datorită tuturor acestor elemente naturale județul Brașov reprezin tă o deosebită zonă
turistică și un loc ideal atât pentru cei dornici de aventură cât și pentru cei care caută un loc
liniștit în mijlocul naturii.

17
2.2. Potențialul turistic antropic
Potențialul turistic antropic ,,cuprinde, elemente cultural -istorice , tehnico -economice și
socio -demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de turism și gener ează
anumite fluxuri turistice”5
Județul Brașov reprezintă una din zonele cu potențial turistic antropic ridicat datorită
existenței sale în delungate și păstrării corespunzătoare a resurselor comunitare, culturale și de
patrimoniu. Atracțiile principale sunt obiectivele religioase, obiectivele cultural istorice cărora li
se adaugă arta populară și manifestările etnofolclorice impresionante.
Acesta este unul dintre cele mai recunoscute județe ale tării tocmai datorită faptului că
deține o mulțime de obiective turistice care Ministerul Culturii și Cultelor aprobă a fi în total
985, grupate astfel:
 119 monumente și situri arheologice;
 782 ansambl uri și monumente de arhitectură;
 8 monumente publice și contemporane;
 76 case memoriale.
Pentru o clasificare mai ușoară acestea se pot grupa în monumente religioase (catedrale,
capele, biserici) și monumente cultural – istorice (castele, cetăți, turnuri, palate, case, școli,
conace).

2.2.1. Obiectivele turistice religioase
Din punct de vedere al obiectivelor turistice religioase, județul Brașov se poate mândri
atât cu numărul mare al acestora, cu vechimea și păstrarea dar și cu arhitectură lor deoarece, în
special bisericiile fortificate oferă turiștilor o priveliște arhitecturală impresionantă.
Cele mai reprezentative obiective turistice religioase sunt6:
Biserica Neagră
 Este situată în municipiul Brașov, și a fost construită între secolele XIV – XV;
 Din punct de vedere arhitectural aparține stilului gotic și are dimensiuni de: 89 m
lungime, 30 m lățime, 20 m înălțime la interior și 40 m înălțimea exterioară;
 Cu o capacitate de 5.000 de persoane este cel mai mare lăcaș de cult construit în stil
gotic din sud – estul Europei și este caracterizată de numeroase ornamente exterioare
și interioare – statui, fiale, fleuroni;

5 Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica 6Neacșu, Geografi a și economia turismului, Editura Pro
Universitaria, București, 2011, pagina 67.
6 www.skytrip.ro/obiective -religioase -in-judetul -brasov

18
 Fiind grav avariată în incendiul din 1689 la refacerea ei au fost chemați meșteri
germani unde i s -au adăugat bolți în stil baroc;
 A deveni t cunoscută datorită dimensiunilor sale, a clopotniței ce adăpostește cel mai
mare clopot de pe teritoriul țării (6t) și prin faptul că deține cea mai mare orgă din sud
– estul Europei, compusă din 4.000 de tuburi;
 Deține, de asemenea, cea mai mare colecți e de covoare orientale de pe teritoriul țării.
Figura 2.1. Biserica Neagră

Sursă: www.skytrip.ro
Biserica fortificată din Viscri
 Este situată în localitate Viscri și este construită în secolul al XIII -lea;
 Din punct de vedere arhitectural aparține stilul ui romanic;
 Până în secolul al XVIII – lea cetatea a fost permanent întărită;
 Între anii 1970 – 1971 cetatea a fost restaurată;
 În anul 1990 a fost inclusă pe lista patrimoniului UNESCO;
 În prezent, în interiorul bisericii, funcționează un muzeu etnografic .
Figura 2.2. Biserica fortificată din Viscri

Sursă: www.skytrip.ro

19
Biserica fortificată din Prejmer
 Este situată în localitatea Prejmer, la 15 km de municipiul Brașov;
 Este cea mai mare biserică fortificată din sud -estul Europei fiind construită în seco lul
al XIII -lea;
 Deține cel mai vechi altar din Transilvania – 500 de ani;
 Cetatea Prejmer a fost construită în jurul acestei biserici fiind înconjurată de ziduri cu
grosime de 3 -4 m și înălțime de 12 m, bastioane fortificate, porți de fier, poduri
mobile;
 Un element important în apărarea cetății este șanțul ce o înconjura, acesta avea o
lățime de 18 m și o adâncime între 2 -4 m;
 Datorită poziționării sale, cetatea trebuia să apere pasul Buzău;
 De-a lungul timpului, a fost atacată de 50 de ori de către turci
 Cetatea avea 272 de camere, dispuse pe patru nivele; pe timp de pace, camerele erau
folosite ca spațiu de depozitare, iar în timpul războiului erau loc de refugiu;
 În prezent, în interiorul cetății funcționează un muzeu etnografic săsesc.
Figura 2.3. Bise rica fortificată din Prejmer

Sursă: www.skytrip.ro
Ansamblul rupestru Șinca Veche
 Este situat pe în localității Șinca Veche, la 45 km de municipiul Brașov și la 22 km de
municipiul Făgăraș;
 Specialiștii aproximează că ansamblul rupestru are o vechime de peste 7.000 de ani și
că a fost creat de civilizația care a construit Templul Alb din Insula Șerpilor;
 Prima mențiune documentară datează din secolul al XII -lea;
 Este în întregime săpat în piatră și este compus din: două biserici, trapeză și bucătăria
mănă stirii rupestre;
 Datorită legendelor și misterelor din zonă, a primit denumirea de "Templul Ursitelor";

20
 Arhitectura celor două biserici fiind una mai puțin obișnuită, cei mai mulți cercetători
susțin că nu este vorba despre o construcție creștină;
 Lăcașul este compus din încăperi de cult, altare cu sculpturi deosebite, simboluri ca
cel asemănător lui Yin -Yang sau Steaua lui David;
 Locul este faimos pentru fenomenele paranormale, viziuni și vise premonitorii, dar și
prin faptul că dorințele credincioșilor ce se roagă în templu se adeveresc;
 A fost introdus pe lista monumentelor istorice de interes național;
 Ansamblul rupestru de la Șinca Veche este considerat de către istorici unic în lume.
Figura 2.4. Ansamblul rupestru Șinca Veche

Sursă: www.skytrip.ro

2.2.2. Obiective turistice cultural -istorice
Județul Brașov reprezintă una dintre regiunile cu un număr semnificativ de obiective
turistice cultural -istorice. Aceste obiective constă în palate, cetăți, castele, muzee, case vechi,
case memoriale, grupuri st atuale, statui.
Cele mai reprezentative sunt7:
Muzeul de artă din Brașov
 Este municipiul Brașov, județul Brașov.
 A fost înființat în anul 1949 ca secție a Muzeului Regional și din anul 1950 a
funcționat în Casa Sfatului;
 La 1 iunie 1990 s -a constituit ca i nstituție de sine stătătoare;
 În 1970 s -a mutat în locația în care își desfășoară activitatea și în prezent;
 Pot fi admirate doua expoziții permanente: Galeria Națională – arta românească
modernă și contemporană și Arta Decorativă – piese importante pentru spațiul
românesc, oriental și european;

7 www.skytrip.ro/obiective -culturale -in-judetul -brasov

21
 Patrimoniul sau cuprinde 3.800 lucrări de artă;
 În cadrul muzeului au loc importante expoziții temporare și evenimente culturale;
Figura 2.5. Muzeul de artă din Brașov

Sursă: www.skytrip.ro
Muzeul de etnografie di n Brașov
 Este situat în Municipiul Brașov;
 Prima colecție publică de etnografie sa realizat prin donații ale unor colecționari sași
și constituie nucleul "Muzeului Săsesc al Țării Bârsei".
 De-a lungul timpului, mai ales în perioada interbelică, fondul aces tui muzeu să
îmbogățește prin bunăvoința unor cărturari și prin primirea colecției Gimnaziului
Honterus din Brașov;
 În anul 1950 se înființează Muzeul Regional Brașov, în cadrul căruia vă funcționa
începând cu anul 1967 secția de etnografie;
 Devine institu ție de sine stătătoare în anul 1990;
 Este format din trei filiale: Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Gh. Cernea,
Muzeul Civilizației Urbane a Braș ovului;
 Ilustrează civilizația comunității rurale din zonele etnografice: Bran, Rupea, Tara
Oltului, Valea Hartibaciului, Tara Bârsei, dar și evoluția și carac terul civilizației
urbane a Braș ovului;
 Patrimoniul muzeal este format din peste 21.256 obiecte, fiind structurat pe
următoarele colecții: textile și port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ou ă
încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente;
 Deține o bibliotecă de specialitate cu 3.674 volume, o arhivă foto de 15.000 negative
alb – negru, 2.600 diapozitive color și arhivă audio – video de 1.000 casete.

22
Figura 2.6. Muzeul de etnografie di n Brașov

Sursă: www.skytrip.ro
Muzeul Județean de istorie din Brașov
 Este situat în Piața Sfatului din municipiul Brașov;
 Din anul 1950 funcționează în clădirea care în trecut adăpostea "Casa Sfatului";
 Edificiul îmbină elemente ale stilului gotic cu ele mente ce aparțin renașterii și
barocului;
 Expoziția permanentă, numită "Brașov – istorie, cultura, civilizație" se întinde pe
suprafața a 17 săli;
 Colecția constă în 3.334 piese, structurate pe trei sectoare – arheologie la subsol,
istorie la parter și ist orie modernă la etaj;
 Prin această exp oziție se prezintă trecutul Braș ovului și al Țării Bârsei, de la primele
atestări ale prezenței omului pe aceste meleaguri până în timpurile moderne;
 Dispune de o bibliotecă cu un fond de cărți alcătuit din 23.000 de e xemplare.
Figura 2.7. Muzeul Județean de istorie din Brașov

Sursă: www.skytrip.ro

23
Poarta Șchei din Brașov
 Este situată pe strada Poarta Șchei, în apropiere de Poarta Ecaterina, municipiul
Brașov, fiind construită în anul 1828;
 Mai este numită și "Poart a Valahica";
 În anul 1827, a fost demolată pentru a facilita circulația între cetate și Șchei;
 Actuala Poarta Șchei a fost construită între anii 1828 – 1829 și este amplasată pe
strada Nicolae Bălcescu.
Figura 2.8. Poarta Șchei din Brașov

Sursă: www.skyt rip.ro
Poarta Ecaterina din Brașov
 Este situată pe strada Poarta Șchei, municipiul Brașov.
 Din punct de vedere arhitectural aparține stilului renașterii;
 În anul 1599, în fața porții, a fost construit un turn dotat cu un pod mobil; acesta făcea
trecerea pe ste șanțul cu apă al cetății;
 Documente datând din anul 1522, atestă existența unui depozit de obuze.
Figura 2.9. Poarta Ecaterina din Brașov

Sursă: www.skytrip.ro

24
Castelul Bran
 Este situat în localitatea Bran, la 3 0 km de municipiul Brașov, fiind construit în anul
1377 cu scop militar;
 În anul 1395, este folosit ca punct strategic de către Sigismund de Luxemburg, iar în
anul 1407 Mircea ce Bătrân devine stăpânul Castelului Bran;
 A fost donat Reginei Maria a Românie i în anul 1920, devenind reședința sa de vară,
iar în 1948 a intrat în posesia statului român;
 Stilul castelului era formal și tipic pentru o fortăreață din secolul al XV – lea, dar de -a
lungul timpului a suferit numeroase transformări arhitecturale;
 Deși a fost supranumit "Castelul lui Dracula", voievodul Vlad Țepeș nu a locuit
niciodată aici;
 În prezent este amenajat ca muzeu de istorie.
Figura 2.10. Castelul Bran

Sursă: www.skytrip.ro
Cetatea Râșnov
 Este situată în orașul Râșnov, la 15 km de municipiul Brașov;
 A fost construită în secolele XIII – XIV de către locuitorii zonei, în scopul apărării
împotriva atacurilor tătare;
 Prima mențiune documentară datează din anul 1335 și se referă la o fortificație
puternică care rezistă asediului inamic și salvează viețile locuitorilor refugiați între
zidurile sale în timpul unei invazii a tătarilor în Transilvania;
 În 1421 este atestat primul asediu otoman al cetății Râșnov, turcii au mai asediat fără
succes cetatea din Râșnov și în campaniile din 1436 și 1441;
 Stilul arhitectural este simplu, asemănător cu cel al așezărilor civile, dar cu fortificații
puternice;
 Zidurile au dimensiuni de 5 m înălțime și o lățime ce ajunge până la 1,5 m;

25
 Cetatea era formată din două curți: una exterioară, amplasată în fața zidului e stic,
unde se adăposteau vitele, dar era și un puternic avanpost de apărare, și una
interioară, înconjurată de turnurile și zidurile cetății;
 În incinta cetății se află o fântână ce are adâncimea de 146 m, fiind utilizată de
locuitorii cetății în timpul as ediilor.
 Legenda spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci pe parcursul a 17
ani de muncă unde au inscripționat pe pereții fântânii versete din Coran;
 În prezent, cetatea este restaurată și amenajată pentru turism.
Figura 2.11. Cetatea Râș nov

Sursă: www.skytrip.ro
Cetatea Făgărașului
 Este situată în municipiul Făgăraș;
 Construcția a început în secolul al XIV – lea și a continuat până în secolul al XVII –
lea;
 Din punct de vedere arhitectural, aparține stilului renascentist, iar primele et ape ale
construcției poartă amprenta goticului transilvănean;
 Începând cu anul 1526, timp de 15 ani, cetatea a fost condusă de voievodul
Transilvaniei, Ștefan Mailath.
 În anul 1599, Mihai Viteazul intră în cetate și pentru o perioadă de timp se
adăpostește aici;
 Complex feudal fortificat, a suferit cele mai importante lucrări în vremea principilor
Balthazar Bathory (1589 -1594), Gabriel Bethlen (1613 -1629) și Gheorghe Rackoczi I
(1631 -1643). Printre aceste modificări se numără: motivele decorative florale și
blazoanele, stucaturi, loggii deschise în arcuri, cele patru bastioane de la colțurile
cetății, cazemată în stil italian, mărirea rezistenței zidurilor, construirea clădirii
corpului de gardă și lărgirea șanțului ce înconjoară cetatea

26
 A avut rol de închis oare pentru deținuții politici, iar în prezent adăpostește Muzeul
Țării Făgărașului "Valeriu Literat" și Biblioteca Municipală;
 Este considerată simbolul ținutului și unul dintre cele mai importante monumente de
pe teritoriul țării.
Figura 2.12. Cetatea Fă gărașului

Sursă: www.skytrip.ro

2.2.3. Arta populară și manifestările etno folclorice
Din punct de vedere al artei populare județul Brașov păstrează adevărate comori, aceste
comori se regăsesc atât în muzeele etnografice cât și în casele oamenilor de râ nd care le -au
păstrat și le -au transmis cu sfințenie din generație în generație.
Prelucrarea lemnului are o veche tradiție în zona Făgărașului, fiind atestată documentar
în secolul al XVII -lea la Breaza, Viștea de Sus și Porumbacu de Jos. Meșteșugul preluc rării
lemnului s -a practicat în continuare și în alte centre ale regiunii, pentru satisfacerea multiplelor
nevoi gospodărești, lemnul fiind ușor de prelucrat și decorat. Uneltele utilizate în prelucrarea
diferitelor esențe lemnoase (fag, stejar, brad, palt in) sunt tradiționale: securea, barda, dalta, tesla,
scaunul cu cuțitoaie, sfredelul, ghelaul, compasul8.
Cojocăritul și prelucrarea pieilor (tăbăcăritul)
Practicarea păstoritului și creșterea vitelor în Țara Oltului au contribuit la apariția și
dezvoltare a unor meșteșuguri casnice țărănești, fiecare sat avându -și cojocarii, pielarii și
tăbăcarii săi. Documentele vremii atestă practicarea acestor meșteșuguri încă din anii 1640 -1680
(Lisa, Mândra, Beclean, Porumbacu de Jos). Aceste meșteșuguri au fost practi cate ca o
îndeletnicire complementară, meșteșugarii satelor fiind în paralel agricultori și crescători de
animale.

8 www.brasovtourism.eu

27
Olăritul
Meșteșugul olăritului are vechi tradiții în zonă fiind atestat documentar în perioada 1632 –
1648 la Bucium și Breaza, Arpaș, Poru mbac și Comăna, iar după 1722 la Cuciulata, Toderița și
Făgăraș. Specializarea în olărit se produce prin secolele XVIII -XIX, când apar centrele de olari
la satele Cârța, Șercaia, Noul Român. În orașul Făgăraș specializarea s -a produs în anul 1614
este ates tată o breaslă a meșterilor olari.
Fiecare centru prezintă elemente specifice, ce vizează gama morfologică, ornamentală și
mai puțin cea cromatică. Ornamentele sunt realizate cu mijloace tehnice simple prin incizie,
aplicare de material în relief și prin c olorare cu pensula sau cu cornul. Decorul este dominat de
elemente abstracte, astrale și fitomorfe stilizate dispuse în frize, ghirlande sau pe sectoare
verticale. În centrele din Țara Oltului s -a practicat arderea oxidantă a lutului, de unde și culoarea
roșie specifică ceramicii din zonă. La finele secolului al XlX -lea meșteșugul olăritului și -a
încetat activitatea în zonă.
Prelucrarea fibrelor vegetale și animale
Meșteșugul prelucrării fibrelor vegetale și animale, este cunoscut în Țara Oltului încă din
epoca bronzului. A constituit una din cele mai intense activități casnice, unelte (frângători de
meliță, piepteni pentru câlți, darac, furci de tors, depanator, rășchitor, urzitoare său război de
țesut) și procedee tehnice transmițându -se din generație în generație. Această îndeletnicire a fost
posibilă datorită creșteri oilor și de cultivare a cânepii și inului, asigurând necesarul de țesături
pentru îmb răcăminte sau uz gospodăresc.
Pictura tradițională
Pictura pe sticlă este cel mai apreciat gen al artei populare din zonă, apariția ei în Țara
Oltului la sfârșitul secolului al XVIII -lea fiind determinată de condiții social -istorice specifice și
de tradiții culturale (influență bizantină și brâncovenească).
Pictura pe sticlă a fost strâns legată și de apari ția și dezvoltarea în zonă, în secolele XVI –
XIX, a manufacturilor de sticlă. Acest meșteșug a cunoscut în regiune două curente distincte.
Primul a aparținut zugravilor profesioniști de pictură murală, care au zugrăvit și icoane pe
lemn și sticlă și care au făcut parte în general din familiile Pop din Făgăraș și Grecu din Arpașul
de Jos. Al doilea curent al artiștilor populari ridicați din rândul țăranilor a activat din a doua
jumătate a secolului al XlX -lea – Nicolae Cațavei, Tamaș (tatăl și fiul), Ana Deji , Savu Moga,
Matei Purcariu activând în centrele Făgăraș, Arpașul de Sus, Ludișor și Cârțișoara.
Meșteșugul încondeierii ouălor păstrat prin tradiție, se situează la nivelul celorlalte
manifestări artistice din zonă prin conținutul tematic al motivelor dec orative, prin regulile
compoziției și prin colorit; predominantă este culoarea roșie, motivele detașându -se prin conture
albe realizate prin închistrire cu condeiul și cu ceară de albine.

28
Bijuterii și podoabe Colierele făcute din monede de aur, argint și c upru s -au purtat de -a
lungul multor generații la rochile tradiționale. Aceste coliere puteau fi scurte și purtate la baza
gâtului, sau mai lungi, să acopere pieptul. Bijuteriile erau făcute din cupru și alamă, folosindu -se
diferite tehnici, cum ar fi ciocă nirea, găurirea, topirea, gravarea, filigranarea. Ornamentele din
metal au ajuns în România din partea de sud, pe calea meșteșugarilor macedo -români din
Balcani. Șiragurile de mărgele erau făcute din sticlă, coral, piatră, chihlimbar, oase, scoici și erau
purtate la costume. Mărgelele din sticlă sau ceramică ce imitau stilul murano din Boemia, au fost
introduse în secolul al XVIII -lea de către negustorii cehi.
Costumul tradițional
Structura de bază a costumului tradițional românesc este formată dintr -o cămașă ca un
furou făcut din în, lână sau cânepă, care se leagă în talie. Croiala acestor cămăși este
asemănătoare pentru hainele de femei cât și pentru cele bărbătești, în general cele purtate de
femei sunt lungi până la gleznă în timp ce cămășile bărbațil or ajung până la genunchi și sunt
purtate peste pantaloni sau jambiere.
Straiele populare purtate de bărbați sunt compuse din o cămașa albă, pantaloni albi,
pălărie, curea, vestă și, sau palton. Diferențele locale sunt indicate de către lungimea cămășii,
tipul de broderie, croiala pantalonilor, pălărie, curea, sau modelul vestei. În cele mai multe
regiuni cămășile sunt purtate peste pantaloni, stilul cel mai vechi.
Lista evenimentelor etnofolclorice anuale care promovează cultura tradiționala a
județului B rașov9:
Ianuarie
 Spectacolul folcloric, Hai să dăm mână cu mână”: Brașov;
 Fosnic: Căciulata, Dă ișoara, Rupea, Homorod.
Februarie
 Caravana clătitelor: Prejmer;
 Fărșang: Apața, Ormeniș;
 Festivalul cântecului și dansului popular al comunității maghiare din
Curbura Carpaților: în tot județul;
 Balul portului popular: Râșnov;
 Serbările zăpezii: Zizin, Moieciu;
 Roată în flăcări: Șinca Nouă.

9 Centrul Județean pentru Conversa rea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov

29
Martie
 Promovarea tradițiilor culturale ale comunității maghiare: Săcele,
Tărlungeni;
 Concursul național de muzică popular ă, Flori în Țara Bârsei”: Brașov;
 Înfrățirea cu pădurea: Ucea.
Aprilie
 Ziua națională a romilor: în tot județul;
 Obiceiuri de iarnă în zona Buzoaielor: Vama Buzăului.
Mai
 Ziua meșteșugurilor tradiționale ale comunității maghiare: Brașov;
 Festivalul Ecvestr u: Râșnov;
 Zilele comunei Bod: Bod;
 Sărbătoarea narciselor: Văd, Șercaia;
 Zilele Râșnovului: Râșnov;
 Sărbătoarea Armindenului: Feldioara;
 Festivalul de folclor pent ru tineret, Flori de mai”: Bran.
Iunie
 Festivalul Național de Umor, Ceapa de Aur”: Făgăraș;
 Kronenfest: Codlea;
 Drăgaica: Moieciu;
 Sărbătoarea sânzienelor: în tot județul;
 Cununa florilor: Bunești;
 Zilele Prejmerului: Prejmer;
 Măsurarea laptelui: Bran, Șirnea, Moieciu;
 Târgul meșteril or populari din România: Brașov.
Iulie
 Zilele comunei Sânpetru: Sânpetru;
 Târgul de Sântul Ilie: Făgăraș;
 Buzduganul: Drăguș;
 Târgul feciorilor: Săcele;
 Zilele comunei Tărlungeni: Tărlungeni;
 Târgul de vară: Moieciu;
 Festivalul de artă medievală: Râșnov;
 Festiva lul Național de Toacă: Victoria.

30
August
 Zilele comunei Ap ața: Apața;
 Târgul Pantelimonului: Bran;
 Zilele Drăgușului: Drăguș;
 Festivalul pâinii: Sâmbătă;
 Zilele comunei Dumbrăvița: Dumbrăvița;
 Zilele Făgărașului: Făgăraș;
 Zilele comunei Hărman: Hărman;
 Festivalul, Floarea de Colț”: Zărnești;
 Gospodarul Vămășan: V ama Buzăului;
 Expoziția națională de icoane: Victoria;
 Zilele Ormenișului: Ormeniș;
 Sărbătoarea Gospodarului: Comăna;
 Promovarea produselor tradiționale și culinare: Vama Buzăului;
 Nedeia Munților: Fundata.
Septembrie
 Zilele comunei Augustin: Augustin;
 Zilele Hălchiului: Hălchiu;
 Festivalul Cetăților: Rupea;
 Răvășitul oilor: Bran;
 Târgul de toamnă: P oiana Mărului.
Octombrie
 Sărbătoarea Ceangăilor: Săcele;
 Ziua Recoltei: Prejmer, Budila;
 Focul lui Sumedru: Moieciu, Șirnea;
 Târgul de toamnă: Zărnești;
 Festiva lul cartofului: Făgăraș.
Noiembrie
 Balul ansambl ului folcloric, Măgura”: Codlea.
Decembrie
 Ziua Națională a României;
 Festivalul Național al obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou, Deschide ușa
creștine”: Brașov;
 Datini și obiceiuri de iarnă: Moieciu;

31
 Ridicat ul brazilor: Dumbrăvița;,
 Borita”: Purcareni;
 Bucătăria tradițională în ajun de sărbători în Țara Bârsei: Brașov;
 Festivalul obiceiurilor de iarnă din Țara Făgărașului, Iată vin
colindătorii”: Făgăraș;
 Festivalul coral de colinde: Rupea.

2.3. Prezentare a stațiunilor turistice din județ -elemente definitorii
Județul Bra șov este printre cele mai importante județe din punct de vedere turistic
deoarece deține un număr foarte mare de stațiuni cu un potențial ridicat de a atrage turiștii.
Principalele stațiuni din județul Brașov sunt10:
Stațiunea Poiana Brașov
 Este situată la poalele muntelui Postavaru, la 12 km de municipiul Brașov;
 Amplasată la altitudinea de 1.030 m, stațiunea turistică Poiana Brașov a fost înființată
în anul 1895;
 În 1906 a fost declarată sta țiune turistică de schi, atunci având loc și primul concurs
de acest tip din România;
 Beneficiază de un climat de munte;
 Stratul de zăpada se menține 4 -5 luni pe an;
 Dispune de 12 părții de schi (Sub Teleferic, Lupului, Bradul, Stadion, Sulinar, Ruia)
cu grade diferite de dificultate, o pârtie olimpică, trei pârtii colorate, pârtie pentru
slalom special, slalom uriaș, trambuline, telecabluri, telescaun și schi -lifts;
 Posibilități de agrement în timpul verii: terenuri de tenis, baschet, înotul în lacul din
stațiune, echitație, mini -golf, discoteci, baruri sau restaurante;
 Iubitorii naturii pot efectua drumeții și excursii la numeroasele obiective naturale,
culturale sau istorice din zona;
 Pe lângă agrement și relaxare, oferă posibilitatea tratării unor afecți uni precum:
nevroza astenică, stări de epuizare, surmenaj fizic și intelectual, anemii secundare și
boli endocrine, boli ale aparatului respirator.

10 www.skytrip.ro/statiuni -in-judetul -brasov

32
Figura 2.13. Stațiunea Poiana Brașov

Sursă: www.skytrip.ro
Stațiunea Predeal
 Este situată pe Valea Pra hovei, între râurile Prahova și Timiș, la 25 km de municipiul
Brașov;
 Amplasată la 1.100 m, este cea mai înaltă așezare urbană din România;
 Are un climat montan cu veri răcoroase și ierni friguroase;
 Prezintă interes turistic în mod special iarna, dar și p e timpul verii;
 Dispune de 8 părții de schi cu grad diferit de dificultate, telescaun și teleschi, două
patinoare, sală de sport;
 Pe timpul verii se pot practica traseele montane, traseele special create pentru ATV,
excursii la monumentele din zonă – Canio nul 7 Scări, Cascada Tamina, Peștera de
Gheață, Cheile Rasnoavei, Mănăstirea Sfântul Nicolae, Mănăstirea Romano –
Catolică Timisul de Jos, Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena,
Monumentul Eroilor de pe Valea Rasnoavei, Monumentul poetului Mihail Saulescu și
multe altele.
Figura 2.14. Stațiunea Predeal

Sursă: www.skytrip.ro

33
Stațiunea Pârâul Rece
 Este situată la 8 km de Predeal, pe DN 73A;
 Este o stațiune climaterică amplasată la 960 m altitudine;
 Mai poartă denumirea de "stațiunea elevilo r și studenților";
 Dispune de un climat montan tonic, cu veri răcoroase și ierni friguroase;
 Zăpada persistă 120 de zile pe an;
 Stațiunea este excelentă pentru sporturile de iarnă, dar și pentru relaxare și
agrement în timpul verii;
 Există o pârtie de slal om și trasee pentru practicarea de schi fond;
 Este recomandată pentru tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de debilitate, a
surmenajului fizic și intelectual, rahitismului, afecțiunilor endocrine, tulburărilor
de creștere la copii.
Figura 2.15. Stațiu nea Pârâul Rece

Sursă: www.skytrip.ro

34
Capitolul III
DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI
BRAȘOV ÎN PERIOADA 2011 -2015

3.1. Analiza bazei tehnico -materiale
În cadrul unei călătorii turistul are nevoie să efectueze mai mu lte activități și automat
acesta are nevoi nu doar de relaxa re, ci și de cazare, masă, distracție, deoarece activitățile pe
care le efectuează uneori pot fi solicitante sau se pot desfășura pe parcursul mai multor zile.
Baza turistică tehnico -materială es te formată din următoarele component:
1. Componente și elemente generale:
 Mijloace de transport în comun;
 Telecomunicațiile;
 Rețetele de alimentare cu gaze, apă, energie electrică și energie termică;
 Căi de comunicații.
2. Componentele specifice:
 Unități de cazare;
 Unități de alimentație;
 Modalități și instalații de agrement;
 Modalități și instalații de tratament.

3.1.1. Rețeaua unităților de cazare
Unitățile de cazare reprezintă toate obiectivele care creează condiții pentru înnoptarea
turiștilor c um ar fi: hoteluri, moteluri, cabane, vile, hanuri, pensiuni etc. Acestea pot avea
activ itate permanentă sau sezonieră.
Deoarece odată cu trecerea anilor turismul brașovean a luat amploare acest lucru a
generat crearea mai multor unități și locuri de caza re.

Tabel 3.1. Structuri de primire Turistică în perioada 2011 -2015

Tipuri de structuri de primire
turistică Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Număr Număr Număr Număr Număr
Total 526 646 750 787 886
Sursă: www.insse.ro

35
Județul Brașov deține numeroase structuri de primire iar asta face ca județul să devină tot
mai atractiv pentru turiști, atât cei români cât și străini.
Datorită numărului mare de diferite structuri turistice, o ferta pusă la di spoziția turiștilor
este mai mare iar aceștia pot alege pachete care îi avantajează și care sunt specifice nevoilor lor.
Conform datelor din Figura 3.1. se observă o creștere cu aproximativ 100 de unități de
cazare în fiecare an, excepție făcând anul 2014 care a a avut o creștere de doar 37 de unități față
de anul 2013.
În anul 2015 numărul unităților de cazare a crescut cu 360 de unități față de anul 2011.

Figura 3.1 Structuri De Primire Turistică în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

Tabel 3.2. Capacitatea De Cazare Turistică în perioada 2011 -2015

Tipuri de structuri de primire
turistică Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Total 17795 21699 25524 26145 28616
Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din Figura 3.2. se observă o creștere constantă foarte mare a capacități
de cazare, excepție făcând anul 2014 care a a avut o creștere de doar 621 de locuri de cazare față
de anul 2013.
În anul 2015 numărul locurilor de cazare a crescut cu 1 0.821 locuri față de anul 2011.

36
Figura 3.2. Capacitatea de cazare turistică în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

3.1.2. Rețeaua unităților de alimentație publică
Prin unități de alimentație pentru turism înțelegem totalitatea facilităților atât de
alimentație cât și de catering de care turiștii, în sejurul lor, dispun.
În această categorie de activitate se regăsesc unită țile destinate hranei propriu -zise cât și
unități secundare precum cafenele, baruri de noapte, baruri de zi, cofetării și patiserii.
Cel mai răspândit din această categorie și cel mai utilizat și frecventat în județul Brașov
este restaurantul care prin de finiție reprezintă un loc public care îmbină activitatea de producție
cu cea de servire și care pune la dispoziția clienților săi o gamă diversificată de produse precum
produsele de cofetărie -patiserie, produse pentru fumători, produse dedicate consumatori lor de
băuturi alcoolice și în special, cele mai importante produse culinare.
Printre cele mai recunoscute restaurante ale județului Brașov sunt:
 Festival 39 ;
 Bella Musica ;
 Sergiana ;
 Bistro de l'Arte ;
 La Ceaun ;
 Dei Frați ;
 Casa Hirscher .

37
3.1.3. Unitățil e de agreement și tratament
Unitățile de agrement reprezintă acel tip de unități dedicate distracției, aceste unități sunt
reprezentate de săli de sport, stadioane, piscine, parcuri, terenuri de joacă, terenuri de sport.
Principalele unități de agrement di n județ sunt11:
Parcul Aventura din Brașov
 Este situat în cartierul Noua, Zona Lac Noua din municipiul Brașov;
 A fost inaugurat în anul 2008;
 Se întinde pe o suprafață de 2,5 ha;
 Loc unic în România, oferă posibilități de agrement și de satisfacere a spirit ului
de aventură, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari;
 Dispune de 8 trasee de diferite grade de dificultate, amenajate cu lanțuri, scări
suspendate, poduri, tiroliene și alte sisteme pentru cățărare;
 Pentru cei ce vor trece pragul parcului e bine de știut că fiecare nivel de dificultate
este reprezentat de o culoare: mov – pentru copii sub 8 ani, oferă maximum de
siguranță; galben – pentru copii peste 8 ani și pentru începători, nu depășește 3 m
înălțime; verde – parcurs ușor, nu depășește 6 m înăl țime; albastru – dificultate
medie, considerat cel mai distractiv; roșu și negru – pentru cei cu experiență; cea
mai mare înălți me este pe traseul negru – 20 m.
Figura 3.3. Parcul Aventura din Brașov

Sursă: www.skytrip.ro
Complexul de Agrement Paradisul Acvatic din Brașov
 Este situat pe bulevardul Grivitei nr. 2F din municipiul Brașov;
 A fost inaugurat în iulie 2007;
 Se întinde pe o suprafață totală de 6,5 ha, fiind cel mai mare complex acvatic
acoperit din România;

11 www.skytrip.ro/agrement -in-judetul -brasov

38
 Are o capacitate de 2.000 de locuri la cutiile de valori și vestiare și 1.300 de
șezlonguri;
 Dispune de un număr de 8 bazine acoperite sau descoperite pentru sezonul estival;
 Bazinele au o adâncime ce variază de la 0,35 m (cele pentru copii) – 4 m (cele
pentru sărituri);
 Unul dintre cele mai in teresante bazine este cel ce are jumătate din suprafață
acoperită și jumătate în aer liber;
 Apa are în permanență o temperatură între 36 – 38 grade Celsius;
 Oferă: cascade și tobogane cu apa, teren de volei pe nisip, teren de fotbal
(acoperit), loc de joac ă pentru copii, terase exterioare, saună, salon de cosmetică,
solar, salon de masaj și relaxare, magazin cu acces orii pentru sporturile acvatice.
Figura 3.4 Paradisul Acvatic din Brașov

Sursă: www.skytrip.ro
Parcul Central Nicolae Titulescu din Brașov
 Este situat între B -dul Eroilor și strada Nicolae Iorga, în apropierea Bibliotecii
Județene "George Barițiu", înconjurată de Hotel Aro Palace, Corpul T al
Universității Transilvania, Hotel Capitol, Primăria Brașov, Biserica Sfântă Treime
și Casa Armatei.
 Parcul Central "Nicolae Titulescu", cel mai mare parc din oraș, este prevăzut cu
loc de joacă pentru copii, dotat cu groapă cu nisip, tobogane, leagăne, învârtitoare,
etc.
 Parcul are de asemenea o fântână arteziană, mobilier urban nou și un spațiu
special ame najat pentru jucătorii de șah.
 Aproape la fiecare sfârșit de săptămână, pe aleea parcului central au loc târguri de
prezentare produse tradiționale, antichități și artă. În cadrul târgului sunt prezenți

39
colecționari și comercianți de antichități, anticari, făurari, artiști și meșteri
populari.
Figura 3.5. Parcul Central Nicolae Titulescu

Sursă: www.skytrip.ro
Grădina Zoologică
 Este situată în cartierul Noua – aflat în marginea de sud – est a Brasovului, grădina
zoologică se află în mijlocul unei păduri;
 Ame najarea este una la un standard înalt, animalele sunt bine îngrijite iar locul este
liniștit și potrivit pen tru plimbare, citit sau meditat;
 Animalele care pot fi văzute:
 Reptile: țestoasă, țestoasa de uscat, pitonul tigrat, boa ;
 Păsări: rață sălbatică, ra ța mută, gâsca domestică, lebăda neagră, lebăda albă gât
negru, barza europeană, porumbelul comun, turturica, bibilică, curca, prepelița,
găina, păunul, fazanul auriu, fazanul argintiu, fazanul de vânătoare, uliul
porumbar, uliul șorecar comun, șoimul de i arnă, canarul, papagalul rosela,
papagalul peruș, papagalul micul alexandru, papagalul capra, papagalul nimfă,
papagalul agapornis, cucuveaua, bufnița, cinteza australiană ;
 Mamifere: capra, oaia, lama, căpriorul, cerbul carpatin, cerbul lopătar, mistrețul,
porcul pitic, lupul cenușiu, câinele domestic, vulpea, vulpea polară, tigrul, leul,
jaguarul, jderul european, ursul brun, iepurele, calul, măgarul, babuinul, babuinul
imperial, nutria, cobaiul, hamsterul auriu, veveriță .

40
Figura 3.6. Grădina Zoologic ă

Sursă: www.ilovebrasov.ro

3.1.4. Mijloacele de transport destinate turiștilor
Pentru a ușura deplasarea turiștilor atât în grup cât și individual, în județul Brașov au fost
implementate mai multe tipuri de mijloace de transport, acestea sunt fie utili zate doar în scop
turistic fie și în alte scopuri.

Tabel 3.3. Vehicule În Inventar Pentru Transportul Turiștilor
Tipuri de vehicule pentru
transport public local de
pasageri Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Număr Număr Număr Număr Număr
Autobuze și microbuze 265 202 213 213 212
Troleibuze 45 38 30 30 33
Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din Figura 3.7. se observă o scădere atât a numărului de autobuze și
microbuze cât și a numărului de troleibuze.
În anul 2015 numărul de aut obuze și microbuze a scăzut de la 265 în anul 2011 la 212, iar
numărul troleibuzelor a scă zut dela 45 în anul 2011 la 33.

41
Figura 3.7. Numărului de vehicule destinate turiștilor în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

3.2. Analiza circulației tur istice
Circulația turistică reprezintă totalitatea tranzacțiilor, serviciilor și mărfurilor care decurg
din activitatea de turism mai exact mișcarea tuturor elementelor turistice.
Datorită metodelor imperfecte, măsurarea circulației turistice întâmpină o serie de
dificultăți ca și instrumente de măsurare se utilizează recensământul și sondajele, dar pe lângă
acestea, mai sunt utilizați și alți indicatori foarte importanți precum:
 Indicatorii piețelor și potențialului turistic;
 Indicatorii relației cerere -ofertă;
 Indicatorii densității turistice;
 Indicatorii cerer ii și ofertei turistice globale.

3.2.1. Forme de turism specifice regiuni
În județul Brașov se pot practica următoarele forme de turism12:
Turismul montan este favorizat de existența masivelor muntoase, a suprafeței mari
acoperite cu păduri, a existenței traseelor marcate, a cabanelor montane și bazelor de cazare din
localitățile limitrofe, precum și a promovării acestor zone pe plan național și internațional
propice pentru practicarea drumeției , a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului. Locații
cum ar fi Predeal și Poiana Brașov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită frumuseții
peisajului au un potențial ridicat pentru dezvoltarea turism ului și în afara sezonului rece.

12 Consiliul Județean Brașov

42
Tabelul 3.4. Pârtii de schi amenajate în județul Brașov
Nr. Denumire pârtie Localizare pârtie Lungime pârtie
1 Pârtia Bran 1 Bran 700.00 m
2 Pârtia Bran 2 Bran 700.00 m
3 Pârtia Bradul Poiana Brașov 500.00 m
4 Pârtia Drumul Roșu Poiana Brașov 4,600. 00 m
5 Pârtia Kanzel Poiana Brașov 310.00 m
6 Pârtia Lupului Poiana Brașov 2,850.00 m
7 Pârtia Ruia Poiana Brașov 550.00 m
8 Pârtia Slalom Poiana Brașov 550.00 m
9 Pârtia Stadion Poiana Brașov 300.00 m
10 Pârtia Subteleferic Poiana Brașov 2,200.00 m
11 Pârtia Sulinar Poiana Brașov 2,450.00 m
12 Pârtia Cioplea Predeal 200.00 m
13 Pârtia Clăbucet
Plecare Predeal 2,100.00 m
14 Pârtia Clăbucet
Sosire Predeal 800.00 m
15 Pârtia Clăbucet
Variantă Predeal 790.00 m
16 Pârtia Clîbucet
Scoală Predeal 200.00 m
17 Pârtia Cocoșul Predeal 2,250.00 m
18 Pârtia Gârbova Predeal 900.00 m
19 Pârtia Subteleferic Predeal 1,200.00 m
20 Pârtia Trei Brazi Predeal 300.00 m
Sursă: www.viaromania.eu

Turismul cultural -istoric este favorizat de existența a numeroase mo numente istorice și
de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente
culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de
autoritățile publice locale și mai nou sunt org anizate și de către Clubul Economic German în
parteneriat cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din județul Brașov.
Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc,
în timpul marilor sărbători cr eștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși.
Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici
cu valoare istorică și arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi f ond, echitație, mountainbike,
deltaplanorism și planorism, vânătoare și pescuit sportiv în zonele colinare și montane ale
județului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul și râsul, în
județul Brașov trăind 30% din populația de mari carnivore a Europei, precum și birdwatching la
Dumbrăvița denumită "Delta Brașovului" sau “Delta dintre munți” unde au fost identificate peste
200 specii de păsări.

43
Turismul științific tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie,
paleontologie în rezervațiile naturale ale județului.
Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor
turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Frumusețea zonei rurale și
conservarea cu lturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și
pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s -a dezvoltat într -un ritm spectaculos.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivație a turistu lui este
observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură și care trebuie să
îndeplinească următoarele condiții (definiția consacrată a Organizației Mondiale a Turismului):
 conservarea și protejarea naturii ;
 folosirea resurselor umane locale ;
 să aibă un caracter educativ, respect pentru natură ;
 să realizeze conștientizarea turiștilor și a comunităților locale ;
 să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural și socio -cultural.
În județ există pensiuni eco -certificate, p recum și tururi eco -certificate oferite de
operatori brașoveni.
 zona Zărnești – acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat din
România, favorizat atât de cadrul natural excepțional (Parcul Național Piatra
Craiului), cât și de activitatea de organizare și promovare a acestui tip de turism de
către Administrația Pa rcului Național Piatra Craiului;
 zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaș, unde funcționează, în
prezent, Centrul Educațio nal de Ecologie și Ecoturism;
 zona Buneș ti – Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului, dar cu un potențial
deosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcție;
 zona Făgăraș, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipient de
tip ecoturism, dar fără o st rategie coerentă și unitară în acest sens.
Turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un
interes în creștere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile și pensiunile din județ
(săli de conferință ut ilate corespunzător) .
Turismul de recreere: stațiunile Poiana Brașov, Pr edeal, Bran – Moieciu – Fundata.
Turismul de circulație , practicat în ambele forme de tranzit și itinerant/de circuit.
Turismul de sfârșit de săptămână , practicabil în zonele montan e și subcarpatice.
Turismul balnear/de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare, deși există
potențial – zona Homorod, Predeal, Perșani.

44
3.2.2. Evoluția numărului de turiști sosiți
Având în vedere datele din figura 3.8. și evoluția turismul ui în Județul Brașov se observă
un numărul mare de turiști sosiți în structurile de primire existente. Se remarcă o creștere
constantă a numărului de turiști șoșoti.
Făcând o comparație între anul 2011 și anul 2015 observăm faptul că numărul turiștilor
sosiți în structurile de primire a crescut de la 642.829 la 997.601 ceea ce reprezintă o diferență de
354.772 de turiști.
Tabel 3.5. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în perioada 2011 -2015
Tipuri de structuri de
primire turistică Ani
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Număr
persoane Număr
persoane Număr
persoane Număr
persoane Număr
persoane
Total 642829 737810 834979 865689 997601
Sursă: www.insse.ro

Figura 3.8. Numărului de turiști sosiți în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

Tabel 3.6. Sosiri ale turiștilor pe tipuri de turiști în perioada 2011 -2015
Tipuri de structuri
de primire
turistică Tipuri
de
turiști Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Număr
persoane Număr
persoane Număr
perso ane Număr
persoane Număr
persoane
– Români 538327 626917 711440 727244 839344
– Străini 104502 110893 123539 138445 158257
Total Total 642829 737810 834979 865689 997601
Sursă: www.insse.ro

45
Din Figura 3.9. se percepe faptul că numărul turiștilor români este considerabil mai mare
decât cel al străinilor iar efectuând o comparație între primul și ultimul an de referință, 2011
respectiv 2015 se observă o creștere a numărului celor două de tipuri de turiști, creștere care este
direct proporțională.
Numărul turiștilor români a crescut de la 538.327 în anul 2011 la 839.344 în anul 2015
ceea ce reprezintă o diferență de 301.015 turiști.
Numărul turiștilor străini a crescut de la 104.502 în anul 2011 la 158.257 în anul 2015
ceea ce reprezintă o diferență de 53 .755 de turiști.
Figura 3.9. Numărului de turiști sosiți pe tipuri de turiști în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

3.2.3. Evoluția numărului de înnoptări
Evoluția numărului de înnoptări este strâns legată de evo luția numărului de turiști, în
consecință acestea au suferit aproximativ același tipuri de modificări pe parcursul celor 5 ani,
mai exact dacă numărul turiștilor crește atunci și cel al înnoptărilor va crește, iar dacă acesta
suferă perioade de declin, atu nci și cel al înnoptărilor va simți acest declin și va scădea.

Tabel 3.7. Înnoptări în structuri de primire turistică în perioada 2011 -2015
Tipuri de structuri de
primire turistică Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Număr Număr Numă r Număr Număr
Total 1329831 1486524 1754320 1781818 2060959
Sursă: www.insse.ro

Conform datelor din Figura 3.10. se observă o creștere constantă a numărului de
înnoptări.

46
Făcând o comparație între anul 2011 și anul 2015 observăm faptul că numărul
înnop tărilor în anul 2011 a fost de 1.329.831 iar în anul 2015 a fost de 2.060.959 ceea ce
reprezintă o diferență de 731.128.
Figura 3.10. Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

Tabel 3.8. Înnoptări pe tipuri de turiști în perioada 2011 -2015
Tipuri de
structuri de
primire turistică Tipuri de
turiști Ani
Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015
Număr Număr Număr Număr Număr
– Români 1113570 1258516 1484155 1487731 1724410
– Străini 216261 228008 270165 29408 7 336549
Total Total 1329831 1486524 1754320 1781818 2060959
Sursă: www.insse.ro

Din Figura 3.11. se percepe faptul că numărul de înnoptări a turiștilor români este
considerabil mai mare decât cel al străinilor iar efectuând o comparație între primul și ultimul an
de referință, 2011 respectiv 2015 se observă o creștere a numărului de înnoptări.
Numărul înnoptărilor turiștilor români a crescut de la 1.113.570 în anul 2011 la 1.724.410
în anul 2015 ceea ce reprezintă o diferență de 610.840 de înnoptări.
Numărul turiștilor străini a crescut de la 104.502 în anul 2011 la 158.257 în anul 2015
ceea ce reprezintă o diferență de 53.755 de turiști.

47
Figura 3.11. Număr de Înnoptări pe Tipuri de Turiști în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

3.2.4. Durata sejurului mediu
Durata sejurului mediu reprezintă media de zile pe care turiștii le petrec într -o
stațiune. Acesta reprezintă raportul dintre doi factori care sunt extrem de importanți,
numărul de înnoptări și numărul de turiști, ecuația prin care se deter mină fiind:
Sm = nr. înnoptări (nr. zile turist) /nr. turi ști sosiți (nr. turiști cazați)

Tabelul 3.9. Durata sejurului mediu în perioada 2011 -2015
Anii Sejurul mediu (zile)
2011 2,07
2012 2,01
2013 2,10
2014 2,06
2015 2,07
Sursă: www.insse.ro

Din figura 3.12. se observă că dea lungul anilor sejurul mediu a avut o evoluție
inconstantă. Cele mai mici valori au fost înregistrate în anii 2012 și 2014 cu o valoare de 2.01
zile respective, 2.06 zile. Cea mai mare valoare a fost în anul 2013 cu o valoar e de 2.1 zile.
Făcând o comparative dintre anul 2011 și 2015 valoarea sejurului a fost egală cu o
valoare de 2.07 zile.

48
Figura 3.12. Sejurul mediu în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

3.2.5. Densitatea circulației turistice
Densitatea circulație i turistice reprezintă raportul dintre turiști sosiți și populația
rezidentă. În cazul județului Brașov aceasta este reprezentată de numărul turiștilor sosiți în județ
și populație rezidentă a acestui județ.
Densitatea circulației turistice se poate calcul a prin următoarele formule:
 Dt în raport cu pop. = turiști sosiți/număr locuitori
 Dt în raport cu suprafața = turiști sosiți/suprafață

Tabelul 3.10. Densitatea circulației turistice în perioada 2011 -2015

Anii Densitatea turistică în
raport cu populația
(turist / locuitor) Densitatea turistică în
raport cu suprafața
(turist / km2)
2011 1.02 119.86
2012 1.17 137.57
2013 1.33 155.63
2014 1.37 161.42
2015 1.58 186.02
Sursă: www.insse.ro

Din figura 3.13 observăm că densitatea turistică în raport cu popu lația este în creștere.
Tot din figura aflăm că cea mai mică valoare a fost în anul 2011 cu o densitate de 1.02
turist/locuitor iar cea mai mare a fost în anul 2015 cu 1.58 turist/locuitor.

49
Figura 3.13. Densitatea turistică în raport cu populația în perio ada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

Din figura 3.14. Observăm că și densitatea turistică în raport cu suprafața este într -o
continuă creștere dea lungul anilor. Cea mai mică valoare a fost în anul 2011 cu 119.86
turiști /km, iar cea mai mare în anul 2015 cu 186.02 turiști/km.

Figura 3.14. Densitatea turistică în raport cu suprafața în perioada 2011 -2015

Sursă: www.insse.ro

50
CAPITOLUL IV PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA
TURISTICĂ A BRAȘOVULUI

4.1. Propuner e personal ă:Realizarea un ui program turistic tip circuit
Realizarea unui program turistic tip circuit :
Bucuresti -Bran –Fagaras -Brașov –Prejmer -Rupea -Rasnov -București
″Minunile Județului Brașov! ″
Am ales aceastã temã datoritã uimitoarelor atracții naturale, istorice, monahale dar mai
ales culturale ale Județului Brașov, atracții care pot atrage numeroși turiști români și străini în
același timp.
1) Indicarea traseului cu prezentarea localităților și obiectivelor vizitate:
 Bran (Castelul Bran), satele Zărnești, M oeciu, Fundata ;
 Râșnov ( Cetatea Râșnov );
 Rupea ( Cetatea Rupea );
 Prejmer ( Cetatea Prejmer );
 Brașov ( Cetatea Brașov );
 Fagaraș ( Cetatea Făgăraș );
 Parcul Național Piatra Craiului (Peștera Liliecilor) ;
 Masivul Postăvaru (Pește ra de Lapte, Peștera Râșnoavei);
 Parcul Național Bucegi (Babele, Vf. Omu, Sfinxul) .

2) Elemente de prezentare general:
 număr turiști: 20;
 număr de ghizi: 1;
 număr de șoferi: 1;
 mijloc de transport: autocar ,tren;
 Număr de kilometrii parcurși în total: 750 de km ;
 Număr de zile: 5 zile și 4 nop ți;
 Perioada de desfășurare: 20 – 24 octombrie 2017 ;
 Sugestii de călătorie: încălțăminte adecvată mu nte, ochelari de soare, pălării;
 Preț informativ: 870 RON/persoană .

51
Cazarea turiștilor se va efec tua în Pensiunea Casa Ezio:
 Pensiunea Casa Ezio pensiune de 5*;
 Adresa Dâmbul Morii, Brașov, Brașov ;
 Telefon 0268259520 ;
 Mobil 0760573070 ;
 Fax 0268259496 ;
 Nr de locuri 44 ;
 Nr camere duble 22 .
Facilități și Servici i Incluse – Pensiunea Casa Ezio
 Aer condiționat ;
 Internet ;
 Plată cu card ;
 Parcare ;
 Telefon ;
 TV;
 Baie cu duș ;
 Frigider/Minibar ;
 Night Club ;  Saună ;
 Restaurant ;
 Room service ;
 Salon de înfrumusețare ;
 Seif;
 Teren sport ;
 Terasă ;
 Fax/Photocopying ;

3) Descrierea traseului pe zile
Ziua 1 – ora 9.00 Turiștii sunt luați de autocar de la gara din Brașov, aceștia dep lasându –
se de la București până în Brașov cu trenul. Turiști vor fi duși la Pensiune unde după cazare vor
fi așteptați cu un mic dejun copios. După servirea micului dejun, se va vizita Castelului Bran.
După o pauză de picnic în aer liber cu specialități de grătar, (frigărui, pastramă, pui, miel) se va
vizita satele turistice (Zărnești, Moeci u, Fundata) și cetatea Râșnov. După întoarcerea la pensiune

52
se va servi cina și se v -a face o mice petrece pentru ca turiști să se cunoască între ei. S e vor
parcurge 290 de km.
Ziua 2 – ora 8:30 – După servirea micului dejun care este format din salată de legume,
dar și produse lactate, sau cu carne, se va organiza unu traseu mountain bike, însoțit de un ghid
experimentat. Acest traseu se va face pe masivul Bucegi, unde se va vizita vârful Omu, Babele și
Sfinxul. Pe parcursul traseului se va face un picnic pentru ca turiști să -și recapete forțele. După
terminarea traseului turiști vor lua cina care este servită în gradina pensiunii, într -un cadru
plăcut. Se vor parcurge 140 km.
Ziua 3 – ora 8:30 – După servirea micului dejun se pleacă spre Parcului Național Piatra
Craiului unde se va vizita Peștera Liliecilor, după se pleacă spre Masivul Postăvaru unde se vor
vizita următoarele peșterile (Peștera de Lapte, Peștera Râșnoavei) . Ajunși înapoi la pensiune se
va servi cina și se va da o mică petrecere.Se vor parcurge 120 de km .
Ziua 4 – ora 8:30 – După servirea micului dejun se va vizita cetatea Rupea, cetatea
Prejmer și cetatea Făgăraș. După servirea cinei se va organiza jocuri de societate în care
câștigători vor primi premii special oferite din partea pensiuni.Se vor parcurge 160 de km .
Ziua 5 – ora 8:30 – În ultima zi după servirea micului dejun, se va vizita cetatea
Brașovului. La finalul zilei se va organiza un foc de tabăr ă unde turiști își vor împărtăși trăirile
pe care leau avut dea lungul sejurului în județul Brașov.
4) Condițiile de comercializare:
 Segmentul de turiști căruia i se adresează produsul turistic: celor interesați de călătorii
și de activități culturale;
 Produc ătorul: agenția touroperatoare „Happy Day” ;
 Canalul de distribuție: „Happy Day” – consumator final (turist) ;
 Modalități de plată: o singură tranșă, cu o săptămână înainte de plecare ;
 Reduceri acordate:10% pentru grupuri de minim 10 turiști, 20% pentru elev i și
studenți, 30% pentru pensionari.
5) Analiza de preț
Denumirea acțiunii turistice: ″ Minunile Județului Brașov! ″ ;
Perioada de desfășurare: 20 – 24 octombrie 2017 ;

53
Beneficiar: turiști români și străini dornici să cunoască frumusețile județului Brașov ;
Organizator grup: Agenția touroperatoare „Happy Day ”.
Tabelul 4.1. Calculația prețului de vânzare (P.V.)
Nr
Crt Articole de
calculație Elemente de
cheltuieli Elemente de calcul Valoarea(ron)
Pe turist Totală
1.
Cheltuieli
directe
(C.D.) cheltuieli cu ca zarea 60/noapte x 4 nopți 240 4800
2. cheltuieli cu
alimentația 50/zi x 5 zile 250 5000
3. cheltuieli cu
transportul 750 km x 0,78/km 29,25 585
4. cheltuieli culturale intrări la muzee, case
memoriale,cetăți,
castele, pliante 20 400
5. cheltuieli
organizatorice organizarea unei mese
festive, a unui picnic,
închirierea unui local. 30 600
6. cheltuieli cu ghidul 1 ghid x 1500 (cazare,
masă, cotă ghid) 40 800
7. cheltuieli cu șoferul 1 șofer x 1300 (cazare,
masă, cotă șofer) 30 600
8. alte cheltu ieli diverse forme de
agrement; plata unui
cadru medical în cazul
unui grup cu probleme
de sănătate etc. 40 800
9. Total C.D. (1+…+8) 679.25 13.585
10. Asigurare (1-5%x C.D.) 33.96 679.25
11. Comision (10-30%x C.D.) 135.85 2717
12. TVA (19% x comi sion) 25.8 516.2
13. Total costuri (9+10+11+12) 874.8 17497.4
14. Rotunjire ± +0.2 -0.4
15. Total P.V. (13±14) 875 17497
16. TotalP.V. (€) 190.9 3819.3
1 euro = 4.5 lei

54
Figura 4.1 Harta Județului Brașov

Sursă: www.pe -harta.ro/brasov

4.2. Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013 -2020 -2030
La solicitarea Consiliul Județean Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului
Brașov, cu sprijinul experților în planificare din Landul Brandenburg -Germania a realizat în anul
2007 "Conceptul de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov", document ce a fost aprobat în
Plenul Consiliului Județean în data de 29.05.2007. Prin acest document de planificare ADDJB a
propus administrației județene o concepție trans -sectorială relevantă din punct de vedere
teritorial pentru viitoarele demersuri de dezvoltare durabilă menite să creeze bunăstare în județul
Brașov. Astfel, a fost creată baza necesară pentru parcurgerea pașilor următori în demersul
planificării strategice la nivel de județ – determinarea viitoarelor linii directoare de dezvoltare,
elaborarea unei strategii județene cu obiective clare și măsurabile și conceperea unui plan de
acțiuni concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor strategice propuse. Acest demers a fost
continuat de către ADDJB prin întocmirea unei aplicații în vederea obținerii de fonduri
nerambursabile puse la dispoziție de către Comisia Europeană prin intermediul Programului
Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA). Proiectul propus, intitulat
„Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013 -2020 -2030” a obținut punctajul

55
necesar finanțării și ADDJB a semnat în august 2009 contractul de finanțare a proiectului
obținând fonduri prin intermediul programului PODCA13
Obiectivul proiectu lui: – realizarea în județul Brașov a unui cadru instituțional propice
implementării politicilor publice. Realizarea strategiei de dezvoltare a județului Brașov
operațională și acceptată de către toți actorii sociali. Scopul proiectului – realizarea strate giei de
dezvoltare a județului Brașov, operațională și acceptată de către toți actorii sociali. Proiectul
identifică direcțiile de acțiune, obiectivele de dezvoltare clare și măsurabile, și va prioritiza și
implementa soluții pentru nevoile sociale, econom ice și de mediu cu care se confruntă
comunitatea brașoveană respectând principiul dezvoltării durabile. Prin analize, dezbateri,
cursuri de formare proiectul contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cadrului instituțional de
luare a deciziilor în admi nistrația brașoveană.
A. Viziune de dezvoltare : Județul Brașov în 2030 este județul competitiv și prosper,
atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să îl
viziteze.
B. Obiectivul strategic general pentru județul Brașov : Utilizarea eficientă a tuturor
resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea
relizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității
vieții popul ației județului Brașov.
C. Direcțiile principale de dezvoltare:
Pentru a duce la îndeplinirea obiectivului strategic sunt propuse principalele direcții de
dezvoltare:
1. Dezvoltarea infrastructurii județului și a localităților. Brașovul – principal nod de
transport și comunicații;
2. Dezvoltarea turismului. Brașovul – capitala turismului românesc;
3. Consolidarea și dezvoltarea economiei județene. Dublarea PIB-ului brașovean
până în 2020;
4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov – capitala regiunii
de Dezvoltare Centru;
5. Îmbunătățirea sistemelor de management sectorial de mediu. Brașov – capitala
verde a României ;
6. Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutulu i/valorilor de a fi
“Brașovean”;
7. Dezvoltarea rura lă – agricultura, sursă alternativă de venituri.

13 Agentia de dezvoltare Durabila a judetului Brasov ,,Strategia de dezvoltare a jude țului Brașov – orizonturi 2010 –
2020 – 2030’’

56

4.3. Planul de acțiune turistică Brașovul – capitala turismului românesc.
Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta
turistică din România prin resursele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri
naționale), oportunitățile de practicare a sporturilor de iarnă, sporturi extreme (alpinism,
deltaplanorism), obiectivele istorice, arheologice, culturale (cetăți, castele, biserici, muzee) de
care disp une14.
Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu fac din
județul Brașov unul dintre cele mai interesante și atractive locuri din România.
Cu toate acestea județul Brașov nu a atins încă potențialul de a deveni una dintre cele mai
interesante destinații din estul Europei deoarece:
 accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeropo rtului
și/sau a unei autostrăzi;
 valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice – lipsa parcărilor și a grupurilor
sanitare î n numeroase obiective turistice;
 slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ – zona Homorod ;
 insuficiența materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a unor
obiective turistice, abs ența unui cadru adecvat și constant de promovare a produselor
turistice brașovene pe piața internațională ;
 lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale la nivel
județean ;
 numărul redus al programelor de instruire pentru tu rism și neadaptarea celor existente
la nișele de piață ;
 nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrul
parcurilor și ariilor protejate ;
 lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele d e risc (la
baza pârtiilor, trasee turistice) ;
 slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare și de alimentare cu apă în
stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran -Moieciu ;
 insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru inf ormare,
marketing și rezervare ;

14 Agentia de dezvoltare Durabila a judetului Brasov ,,Strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2010 –
2020 – 2030’’

57
 în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se
înregistrează un raport negativ calitate -preț în comparație cu destinații similare din
Europa.
Obiective și măsuri
O.1. Dezvoltarea infras tructurii pentru a asigura creșterea atractivită ții și
competitivității zonelor turistice cu poten țial natural și cultural .
1. Dezvoltarea infrastructurii de transport
 Construirea infrastructurii majore – aeroport, autostradă;
 Dezvoltarea/modernizarea că ilor/rutelor de circulație alternative la drumurile
europene sau naționale .
2. Valorificarea potențialului turistic montan prin construirea infrastructurii
necesare : drumuri, refugii alpine, trasee drumeție, amenajare pârtii de schi existente și
dezvoltar ea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind
siguranța turistului.
Prioritare vor fi investițiile în:
 Extinderea domeniului schiabil în Poiana Brașov, Predeal și Râșnov, cu accent pe
facilitățile necesare desfășu rării Olimpiadiei din 2013;
 Reabilitarea și reconstrucția refugiilor montane, refugiilor salvamont și cabanelor
turistice din Masivul Făgăraș, Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului și Masivul
Ciucaș;
 Reamenajarea traseelor turistice semnalizate și a infr astructurii de informare –
semnalizare în masivele menționate și în celelalte situri Natura 2000 de interes
turistic;
 Înființarea grupurilor de voluntari care să monito rizeze prezervarea acestor zone;
 Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de salvamont care deserv esc principalele zone
turistice;
 Înființarea stațiunilor turistice pe versantul nordic al masivului Făgăraș;
 Crearea unor atracții turistice în zonele pretabile eco -turismului: masivul Ciucaș și
Muntele Roșu – Cheia – Muntele Cailor.
3. Reabi litarea/modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura
rutieră – drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru cicloturism,
4. Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitec tural și
cultural al comunităților locale – reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor istorice și de
arhitectură.

58
Prioritară va fi crearea cadrului instituțional în care proprietarii obiectivelor istorice și
culturale să colaboreze cu administrațiile loc ale și centrale, cu instituțiile de cultură, cu
universități de profil și cu ONG -uri pentru atragerea fondurilor necesare reabilitării,
intervențiilor necesare restaurării și mangementului necesar introducerii acestor monumente în
circuit istoric.
Priorita ră va fi reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a Cetății Făgăraș (Cetatea
Principeselor), Cetatea Râșnov și Cetatea Rupea prin organizarea unor circuite tematice
(circuitul cetăților și circuitul bisericilor fortificate).
5. Reabilitarea infra structurii culturale .
Construcția, reabilitarea de muzee, săli de expoziție, așezăminte culturale, cinematografe,
monumente istorice și case memoriale.
6. Punerea în valoare a potențialului natural nefolosit în prezent : Băile Homorod,
Băile Veneția de Sus , Apele sărate de la Grid, Apele minerale Zizin, coloanele bazaltice de la
Racoș, etc.
7. Modernizarea structurilor de primire turistică, precum și modernizarea și
diversificarea serviciilor pe care acestea le o feră
Prioritară va fi realizarea la Brașov a unui centru de expoziții și conferințe de nivel
internațional care să permită organizarea de evenimente de mare amploare și dezvoltarea
turismului de afaceri.
În ceea ce privește structurile de primire turistică vor avea prioritate proiectele care
asigu ră diversificare ofertei, atât la nivelul structurilor de cazare de cinci stele cât și a celor de
două stele și tip “youth -hostel”
Construirea de noi unități turistice să respecte principiile protecției naturii și a mediului,
în conformitate cu Planul Urba nistic General și Planul Urbanstic Zonal.
8. Îmbunătățirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii bazelor sportive și de
agrement – dezvoltarea de noi baze/reabilitarea celor prezente, construirea unui hipodrom la
Brașov.
Crearea, reabilitarea și extin derea infrastructurii de turism pentru petrecerea timpului
liber și a utilităților aferente piscine ștranduri, centre de agrement, transport feroviar pe linii cu
ecartament îngust – Mocănița, piste de bicilete, centre de echitație
O.2. Promovarea și valori ficarea obiectivelor turistice, a evenimentelor și
manifestărilor locale .
1. Promovarea unitară la nivel internațional, național și jude țean prin folosirea și
recunoașterea brand -ului turistic al județului .

59
Elaborarea și implementarea unei strategii inte grate de marketing și comunicare ,
coerentă și unitară, care să promoveze activ, la nivel național și internațional, potențialul turistic,
atractivitatea și identitatea județului.
2. Dezvoltarea rolului activ de promotor a centrelor de informare turistică –
funcționare, dotare, materiale utile, personal pregătit .
3. Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan,
ciclism rura l,) care să asigure o ofertă turistică diversificată .
Promovarea și sprijinirea activităților agrotu ristice –zona Bran -Moieciu
4. Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare și
panouri de informare
5. Promovarea activităților/evenimentelor care pot atrage turiști – realizarea și
diseminarea agendei evenimentelor s peciale anuale ce se desfășoară la nivel de județ.
Organizarea de evenimente, târguri, serbări, scopul acestora fiind acela de a dezvolta latura
turistică a județului.
6. Valorificarea tradiției istorice și etnografice : punerea în valoare și promovarea
multiculturalității județului Brașov: valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor
etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Borița – Tărlungeni;
obiceiurile junilor – Brașov, Împușcatul cocoșului – Apața, etc.
7. Sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale de succes : festivalurile medievale,
târgul de Crăciun, Octoberfest, Concursuri aviatice, raliuri, spectacle naționale și internaționale
de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă și muzică populară; fest ivalurile de teatru, competiții
sportive.
O.3. Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice
1. Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat
cerințelor turiștilor atât din punctul de vedere al bazei de informații ac cesibile, cât și al
personalului calificat în domeniu – atât în mediul rural cât și în urban
2. Realizarea/actualizarea documenta ției urbanistice pentru centrele istorice ale
orașelor și comunelor din județ
3. Crearea de zone de agrement și parcuri turis tice care să valorifice în mod pozitiv
potențialul natural al teritoriului județului și care să contribuie la conștientizarea publicului
referitor la importanța prezervării mediului înconjurător. (Herghelia Sâmbăta, Hipodrom Brașov,
zonele de vânătoare și siturile de bird -watching din zona Rupea și zonele de lacuri de la Rotbav
și Dumbrăvița, valorificarea râului Olt în zona țării Făgărașului pentru sporturi nautice, zonele de
pescuit sportiv, etc.)
4. Formarea și instruirea personalului implicat în servic iile de turism :

60
 cursuri de instruire în domeniile dezvoltării produsului turi stic, marketing și e –
marketing;
 cursuri de instr uire pentru ghizi și interpreți;
 cursuri de calificare, /perfecționare pentru lucrători i în turism la toate nivelurile;
 înființa rea unei școli puternice de turism atât la nivel de studii medii, cât și la
nivel de studii superioare și postuniversitare.
5. Evaluarea, și catalogarea în mod unitar a calității serviciilor turistice la nivelul
județului prin intermediul unei structuri pr ofesioniste, acreditate și acceptate la nivel județean.
6. Crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor
monumente istorice;
Rezultate a șteptate:
 creșterea calității serviciilor turistice practicate ;
 creșterea gradului de ocupare în unitățile de cazare din județ pe întreaga perioadă
a anului atât în meidiul rural cât și în ruban ;
 realizarea infrastructurii turistice de calitate – competitivă cu cea din țările
vestice ;
 diversificarea serviciilor în turism;
 menținerea loc urilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;
 îmbunătățirea calitativă a marketingului turistic;
 promovarea unitară a județului ca destinație turistică ;
 valorificarea resurselor culturale și naturale .

4.4. Impactul activităților turist ice asupra mediului
Pe lângă celelalte activități, activitățile turistice influențează mediul înconjurător prin
impactul uriaș pe care acestea îl au în cadrul natural și cadrul antropic.
Impactul activitățiilor turistice afectează atât cadrul natural dar și pe cel antropic:
Cadrul natural
 Arun carea necontrolată a deșeuri lor;
 Distrugerea cadrelor naturale pentru construirea diferite lor facilități cum ar fii
instituții sau case;
 În urma activității de vânat dar mai ales de braconaj sunt distruse habitat e și sunt
ucise animale unele din ele foarte rare sau chiar pe cale de dispariție;

61
 Defrișării intense pentru valorificarea lemnului, pădurile sunt distruse fără a se
încerca găsirea altor soluții .Acestea pot duce și la alunecări de teren mai
frecvente ;
 Construirea abundentă din ultima perioadă împreuna cu extinderea zonelor locuite
reduc,micșorează și distrug zone considerate sălbatice;
 Foarte multe specii de animale și păsări protejate sunt ucise pentru a fio folosite in
scop gastronomiec și pentru expl oatarea acestora pe piața, neagră” a suvenirurilor;
 Din cauza suprasolicitării resurselor de apă și energiei e lectrice, nivelul acestora
scad, datorită folosiri neeficiente acestora ;
 Datorită poluării mediului înconjurător temperaturile în sezonul caldur os cresc
riscuri le în apariția incendiilor naturale;
 Sunt deteriorate malurile lacurilor și râurilor din cauza activităților antropice ceea
ce pot duce la inundați uriașe;
 Avalanșele datorită modificărilor bruște de temperatură care sunt din ce în ce m ai
dese;
 Datorită transportului ocazional cât și cel turistic se produce atât poluarea sonoră
cât și poluarea aerului datori tă gazelor emise de autoturisme.
Cadrul antropic
 În principal în mediul urban terenurile fiind scoase în afara producției primare,
climatologia și hidrologia sunt grav afectate și suferă modificări severe;
 Apar aglomerările mari de populație în urma cărora se distruge tot ce înseamnă
natural, omul fiind principalul vinovat al distrugerii mediului înconjurător;
 Datorită creșterii de elemente construite infrastructura este grav afectată și astfel
sunt necesare noi dotări ale acesteia c are au ca urmare pierderea stilului vechi ce
atrage turiștii în zona;
 Structurile urbane ca aspect se schimbă și astfel vor apărea diferențe foarte mar i
între zonele amenajate special și celelalte zone ale oraș ului în special zonele de la
periferie ;
 Pentru a atrage vizual cât mai mulți turiști, un număr mare de obiective turistice
sunt restaurate fără a se ține cont de materialele folos ite iar structur ile acestora
pot fi afectate ;
 Odată cu ascensiunea excesivă a unei zone turistice, sunt defavorizate celelalte
zone .

62
Prin propria exploatarea a resurselor naturale, pentru bunăstarea economică dar și cea
socială se afectează foarte mult mediul înconjură tor. Aceste mari probleme ale mediului au
devenit de mai mulți ani un subiect foarte sensibil și din ce în ce mai căutat de specialiști,
deoarece expansiunea lor este la nivel mondial.
Prin urmarea unor vaste analize bine puse la punct, specialiștii țărilo r dezvoltate, pentru a
putea păstra cât de puțin controlul și a scădea impactul, au abordat o serie de tehnici.
În cadrul județului Brașov dacă nu ar fi obligatorii anumite norme de control, pe
parcursul timpului , mediul natural ar putea fi deteriorat sau chiar distrus. Această distrugere ar
provoca un adevăr declin din punct de vedere turistic și economic întregului județ.

4.5. Analiza S.W.O.T a dezvoltării tur istice în cadrul județului Brașov
Analiza S.W.O.T reprezintă una dintre cele mai utilizate me tode în domeniul afacerilor.
Acesta este de fapt o analiză comple xă a unui plan de afaceri sau idei. În cadrul lucrării
prezente analiza se va efectua pe planul de dezvoltare al județului Brașov15.
Pentru ca planul aceasta să dea rezultate va fi analizat a tât mediul intern cât și mediul
extern, astfel îndeplinind scopul de a descoperi punctele tari și punctele slabe ale planului în
relația cu oportunitățile și amenințările cu care acestea se confruntă.
Analiza S.W.O.T. a fost concepută pentru a fi efectuat ă în faza preliminară a unui proiect
pentru a descoperi dacă acesta este corect întocmit, dacă va întâmpina dificultăți, iar dacă acestea
ar fi defectate, proiectul să fie refăcut într -un mod mai corect pentru ca, în urma aplicării lui,
rezultatele să fie optime.
Pentru a putea realiza analiza S.W.O.T. se va ține cont de patru elemente importante:
 Primele două elemente aparțin prezentului,acestea reprezintă situația actuală, înainte de
demararea proiectului:
1. Acestea sunt punctele tari,care susțin dezv oltarea;
2. Punctele slabe, bazate pe parametrii descriptivi pe o perioadă determinată de timp.
 Următoarele două elemente sunt amenințările și oportunitățile :
1. Rezultatele preconizate în urma demarării proiectului;
2. Rezultatele după alegerile făcu te de cei implicați în proiect.

15 Consiliul Județean Brașov

63
Tabel 4.2. Analiza S.W.O.T. a dezvolt ării turistice a județului Brașov
Puncte Tari Puncte Slabe

 Potențial turistic complex – natural și
antropic, cu posibilități de utilizare în
toate anotimpurile ;
 Tradiția județului în domeniul touristic ;
 Capacitate mare de cazare în diverse
structuri de primire a turiștilor, inclusiv
pensiuni rurale, ce poate fi utilizată pe tot
parcursul anului ;
 Turismul rural, dezvoltat ca ramură
economică, practicat în special în zona
Bran – Moie ciu;
 Practicarea turismului de afaceri ;
 Domeniul schiabil relativ bine dezvoltat,
posibilități pentru practicarea schiului, a
sporturilor de iarnă (Poiana Brașov,
Predeal) și a sporturilor extreme ;
 Ponderea mare a turiștilor străini din
totalul turiștilor care vizitează anual
județul ;
 Ofertă universitară bine dezvoltată în
domeniile management turism servicii ;
 Existența unor obiective turistice ultra –
mediatizate pe plan mondial – castelul
Dracula ;
 Păstrarea tradițiilor culturale și
gastronomice cu specifici tăți locale .

 Accesibilitatea turiștilor în județul
Brașov este mult îngreunată de lipsa
aeroportului și/sau a unei autostrăzi ;
 Valorificarea necorespunzătoare a
resurselor turistice ;
 Ofertă scăzută a posibilităților de
agrement în zonele în care se pra ctică
turism rural ;
 Insuficiența mate rialelor de promovare
turistică;
 Lipsa unei baze de date accesibilă
privind derularea evenimentelor
culturale ;
 Numărul redus al programelor de
instruire pentru turism și neadaptarea
celor existente la nișele de piață ;
 Nerespectarea normelor de construcție în
unele zone turistice, în special în
perimetrul parcurilor și ariilor protejate ;
 Lipsa serviciilor de intervenție de
urgență: pompieri, ambulanță, în zonele
de risc (la baza pârtiilor, trasee turistice) ;
 Slaba dimensi onare sau lipsa sistemelor
de canalizare și de alimentare cu apă în
stațiunile turistice Poiana Brașov, Bran –
Moieciu ;
 Lipsa parcărilor și a grupurilor sanitare în
numeroase obiective turistice ;
 Insuficienta utilizare a mijloacelor
informatice și a internet ului pentru
informare, marketing și rezervare ;
 În cazul stațiunilor ce oferă facilități
pentru practicarea sporturilor de iarnă se
înregistrează un raport negativ calitate –
preț în comparație cu destinații similare
din Europa ;
 Slaba valorificare a apelor mi nerale sau
curative/balneare din județ – zona
Homorod ;
 Promovare slabă și lipsită de
profesionalism a turismului brașovean ;
 Nerespectarea standardelor de calitate în
turism pe tot teritoriul județului .

64
Oportunități Amenințări

 Dezvoltarea domeniului s chiabil în
special în Bucegi și în masivul Făgăraș ;
 Dezvoltarea ecoturismului, în special, în
zona masivului Ciucaș ;
 Dezvoltarea turismului cultural
includerea în circuitul Sibiu – Brașov –
Sighișoara ;
 Dezvoltarea turismului rural și a
agroturismului cu re spectarea principiilor
dezvoltării durabile și a regulamentelor
urbanistice care permit conservarea
identității și specificității ruralului
brașovean ;
 Dezvoltarea infrastructurii turistice și
sportive ;
 Promovarea turismului brașovean pe
piața estică ;
 Crear ea/dezvoltarea infrastructurii de
acces în zonele turistice ;
 Dezvoltarea unui sistem de promovare
turistică și promovarea unor trasee
tematice ;
 Dezvoltarea turismului rural și a
agroturismului ;
 Promovarea unitară și profesionistă a
turismului brașovean pe piețele
internaționale ;
 Diversificare formelor de turism funcție
de cerințe de nișă în domeniu (turism
religios, bird -watching, vânătoare și
pescuit, sport extrem etc.) ;
 Susținerea evenimentelor culturale cu
caracter de unicitate și periodice ;
 Dezvoltarea și îmbunătățirea
infrastructurii de transport pentru
facilitarea accesului spre zonele turistice ;
 Extinderea și îmbunătățirea rețelei de
informare turistică, astfel încât să
răspundă nevoilor turiștilor ;
 Atragerea operatorilor de turism din
județul Brașov la târgurile naționale și
internaționale ;
 O mai mare implicare a administrațiilor
locale în promovarea activităților
turistice .

 Lipsa aeroportului și absența autostrăzii
pot genera în timp efecte negative asupra
dezvoltării turismului;
 Neadaptarea raport ului calitate – preț
funcție de piața europeană poate duce la
pierderea graduală a turiștilor de pe piața
occidentală;
 Lipsa utilităților sau distanța mare față de
rețelele de utilități mărește costurile de
dezvoltare a domeniului schiabil în
Făgăraș;
 Lipsa resurselor financiare periclitează
dezvoltarea serviciilor de salvamont și
menținerea traseelor și popasurilor
montane;
 Supraaglomerarea zonelor turistice prin
construcții fără autorizații sau care nu
respectă mediul înconjurător și
identitatea locală;
 Promovarea unor servicii de turism
neadecvate și slabe calitativ;
 Lipsa forței de muncă specializate în
servicii turistice ;
 Concurența internațională, precum și cea
din partea județelor înconjurătoare ;
 Promovarea unor servicii de turism
neadecvate și slabe calitativ ;
 Încălzirea climatică globală riscă să
efectueze derularea activităților turistice
de iarnă .

65
CONCLUZII

În urma elaborării lucrării și a evaluării județului Brașov am ajuns la concluzia că acesta
deține un potențial turistic foarte ridicat, da torită resurselor turistice atât natural cât și antropice
regăsite pe teritoriul său cât și de destinațiilor de care dispune.
După efectuarea descrierii județului putem observa că acesta este un ținut bogat și
impresionant din multe puncte de vedere. Pe t eritoriul județului se regăsesc două tipuri de
resurse: resurse antropice se sunt reprezentate de casetele, cetăți, biserici, mânăstiri, muzee,
numeroase și semnificative pentru România și resursele naturale la fel de diversificate și
semnificative, unele protejate datorită simplului fapt că se regăsesc în număr mic și doar în
această zonă. Toate resursele județului, atât cele antropice dar și cele naturale au fost foarte bine
protejate dar și conservate pentru o continuitate cât mai mare.
În urma parcurge rii lucrării putem trage mai multe concluzii:
Prin parcurgerea primului capitol descoperim că prin localizarea județului, istorie, și
nivelul de dezvoltare, acesta are un potențial imens atât din punct de vedere turistic cât și din
punct de vedere economic .
Capitolul 2 prezintă potențialul turistic al județului iar în urma parcurgerii acestuia aflăm
că este unul foarte diversificat cu multe tipuri și zone de interes dar și bogat în ceea ce privește
capacitatea de a atrage turiști, favorabil pentru practica rea foarte multor forme de turism. Tot aici
putem vedea numărul mare de obiective turistice atât natural cât și antropice de care județul
Brașov dispune.
Capitolul 3 cuprinde informații despre dinamica activității turistice a județului în
perioada 2011 -2015. Astfel din acest capitol aflăm faptul că activitatea turistică a județului este
una complexă, acesta deține o bază tehnico -materiala materială bine dezvoltată, cu o circulație
turistică ampla care este în creștere de la an la an .
În cadrul celui de -al patrulea capitol a fost detaliată o propunere personală pentru creare
unui circuit turistic în zona județului Brașov , propunerea care ar aduce un plus economic din
punct de vedere al creări și generări de venituri și de beneficii. Tot în acest capitol este prezentată
strategia de dezvoltare a județului Brașov – orizonturi 2013 -2020 -2030 și impactul activităților
turistice asupra mediului.
Județul Brașov reprezintă o parte recunoscută și reprezentativă a turismului r omânesc,
datorită reliefului pe care este s ituat județul, turismul este practicat nu doar în sezonul rece ci pe
tot parcursul anului iar acesta este un aspect foarte important pentru turism în general deoarece
atrage foarte mulți vizitatori.

66
Din punct de vedere economic turismul are un rol foarte important în această zonă unde
potențialul este uriaș deoarece pe lângă faptul că generează venituri semnificative creează și
locuri de muncă pent ru mulți din locuitorii zonei. D eși planurile și strategiile prezentate ar putea
avea efecte pozitive importan te, acestea pot întâmpina anumite dificultăți deoarece pentru
finalizarea lor este necesară alocarea unor fo nduri considerabile.
Referitor la turismul montan , putem preciza faptul că județul Brașov deține două dintre
cele mai importante stațiuni montane din România, Predeal și Poiana Brașov reprezentând astfel
unul dintre cele mai importante locuri pentru practicarea acestei forme de turism.
Deși judetul Bra șov dispune de un potențial balnear ridicat și important, acesta nu este
valorificat la maximum. Aces t lucru se datorează fie din lipsa fondurilor pentru promovarea
turismului, fie din cauza neconștientizării de către comunitățile locale a calității potențialului
zonei sau din cauza slabei infrastructuri în domeniul turismului.
Varietatea, diversitatea și frumusețea resurselor turistice naturale (relief, ape, izvoare
minerale, climă) originalitatea și atractivitatea obiectivelor turistice antropi ce din județul Brașov
sunt valorificate prin turism cu ajutorul bazei tehnico -materiale.
În acest moment stațiun ile balneo -climaterice, se află într -o situație nu tocmai
satisfăcătoare, condițiile pe care acestea le oferă turiștilor fiind de slabă calitate, fiind necesară o
investiție importantă pentru reabilitarea acestora, astfel încât să corespundă standardelor di n ce în
ce mai înalte ale turiștilor și totodată să atragă turiști din ce în ce mai numeroși.
La toate acestea se adaugă superficialitatea administrațiilor publice locale, a instituțiil or
și organizațiilor implicate , nivelul ridicat al taxelor și impozitel or pe care prestatorii de sevici i
terbuie să le plătească, sau slaba pregătire profesională a lucrătorilor din turism.
Pentru valorificarea la maximum a potențialului turisti c de care dispune județul Brașov ,
și, pentru ca turismul să se dezvolte cât mai f rumos și mai armonios, și să atragă turiști din ce în
ce mai numeroși, trebuie pus accentul pe promovarea acestuia atât în rândul turiștilor români, cât
și în rândul celor străini, prin realizarea unor programe cât mai atractive, promovarea la târgurile
de specialitate, promovarea prin materiale tipărite și cd -uri de prezentare, dar cel mai important
promovarea on -line, aceasta fiind în momentul de față accesibilă oricui și oferind informații în
cel mai scurt timp, despre tot ceea ce ar putea interesa un p otențial turist, respectiv spații de
cazare și alimentație publică, modalitățile de transport turistic, și nu în ultimul rând obiective
naturale și antropice pentru care merită vizitată zona respectivă.
Deși, în prezent, există numeroase site -uri ce prezi ntă o parte din aceste informații, totuși,
nici unul dintre acestea nu putem spune că este complet. Astfel că, s -ar putea realiza un site, bine
documentat, care să conțină toate informațiile necesare care ar putea interesa un potențial turist,

67
acest lucru facilitând cu siguranță accesul turiștilor la tot ceea ce înseamnă județul Brașov ,
totodată atrăgând un număr mai mare de turiști.
Originalitatea și frumusețea deosebită a meleagurilor vâlcene, este conferită de cătr e
natura sa încântătoare, județul Brașo v reprezentând practic un imens parc, unde vizitatorul poate
admira natura în adevărata -i splendoare.
Județul Brașov dispune de un imens potențial turistic, așa cum am demonstrat și pe
parcursul acestei lucrări, în cadrul județului, îmbinându -se armonios o biectivele turistice
antropice cu obiectivele turistice naturale.
Pe teritoriul județului se regăsesc numeroase mănăstiri și biserici dar și numeroase cetați
cu un potential turistic ridicat.
Județul oferă turiștilor priveliști montane deosebite și dealur i bogate minunate pentru
practicarea turismului montan. Iubitorii de natură vor apr ecia pitorescul munților , al defileelor
săpate în stâncă, al rezervațiilor naturale, al lacurilor glaciare montane, precum și peisajul
armonios al lacurilor de acumul are sit uate în văile luminoase.
Așadar, județul Vâlcea este un loc încărcat de istorie și de tradiții, o mândrie pentru
români, un tezaur de neprețuit, pe care însă trebuie să învățăm să îl valorificăm corespunzător
Ca o concluzie generală, județul Brașov reprezi nta pentru România o zona cu un potențial
economic foate mare și cu un potențial turistic atât natural cât și antropic imens care nu este înca
valorificat la valoarea sa maximă.

68
BIBLIOGRAFIE

1. Băltarețu Andreea, Amenjarea turistică și dez voltarea urbană, Editura Universitară, București,
2010 ;
2. Băltărețu Andreea, Evoluții și tendințe în turismul internațional. Aspecte teoretice și practice,
Editura Pro Universitaria, București, 2006 ;
3. Băltarețu Andreea, Neacșu N., Neacșu Monica, Drăghil ă Marcela, Resurse și destinatii
turistice interne și internationale, Editura Universitară, București, 2009;
4. Băltărețu Andreea, Neacșu N., Neacșu Monica, Economia turismului. Studii de caz. Statistici.
Legislație ,Editura Uranus, București, 2008 ;
5. Băltărețu Andreea, Turismul internațional – de la teorie la practică, Editura Sylvi, București,
2004 ;
6. Cândea Melinda, Florina Bran, Irina Cimpoeru, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea
durabilă a spațiului geografic, Editur Universitară, București, 2006 ;
7. Cristea Anca, Tehnologia activ itătilor de turism, Ediția aII a,revăzută, Editura Pro
Universitaria,București, 2007 ;
8. Erdeli George, Gheorghilaș Aurel, Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006
Ielenicz M., Comă nescu Laura, România. Pote nțial turistic., Editura Universitară, București,
2006 ;
9. Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Petre Baron, Monica Neacșu, Geografia și economia
turismului, Editura Pro Universitaria, București, 2011 ;
10. Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina, Economie și gestiu ne în turism, Editura C.H. Beck,
București, 2009 ;
11. ***Agentia de dezvolt are Durabila a judetului Brasov ,,Strategia de dezvoltare a județului
Brașov – orizonturi 2010 – 2020 – 2030’’ ;
12. ***Centrul Județean pentru Conversarea și Promovarea Culturii Trad iționale Brașov ;
13. ***Consiliul Județean Brașov ;
14. ***Direcția Județeană De Statistică Brașov ;
15. ***Direcția pentru Agricultura Județeană Brașov ;
16. www.brasov.insse.ro ;
17. www.brasovtourism.eu ;
18. www.ilovebrasov.ro ;
19. www.insse.ro ;
20. www.sky trip.ro/agrement -in-judetul -brasov ;
21. www.skytrip.ro/obiective -culturale -in-judetul -brașov ;

69
22. www.skytrip.ro/obiective -religioase -in-judetul -brașov ;
23. www.skytrip.ro/statiuni -in-judetul -brașov ;
24. www.wikipedia.org/wiki/Județul_Bra șov;
25. www.turcu lturalbrasov.ro ;
26. www.ghidurituristice.info.ro ;
27. www.turisminfo.ro ;
28. www.tourismguide.ro ;
29. www.infotravelromania.ro ;
30. www.ministerulturismului.ro .