UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA TTEEHHNNIICCĂĂ ddiinn CCLLUUJJ–NNAAPPOOCCAA [619683]

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA TTEEHHNNIICCĂĂ ddiinn CCLLUUJJ–NNAAPPOOCCAA
FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o
aglomerare de sate

I. ENUNȚUL TEMEI:

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o a glomerare de sate

II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă/lucrării de disertație
a) Piese scrise
b) Piese desenate
c) Anexe

III. LOCUL DOCUMENTĂRII:

Facultatea de Inginerie Electrică

IV. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Asist. Dr. Ing Constantin Pică

V. Data emiterii temei: ……………………… ………………………

VI. Termen de predare: 10.07.2020

Conducător științific, Absolvent: [anonimizat]. Lavinia Elena Dughilă

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 2

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 3

Declarație -angajament : Deoarece acest a lucrare de disertație nu ar fi putut fi finalizată fără
ajutorul membrilor departamentului Electroenergeticǎ și Management și a echipamentelor de la
departament, mă angajez să public informațiile conținute în lucrare numai cu acordul scris al
conducătorului științific și al dir ectorului de departament.

Data: 10.07.2020 Semnătura ,
Dughilă Lavinia Elena

Declarație : Subsemnat a Dughila Lavinia Elena declar că am întocmit prezent a lucrare de
disertație prin eforturi proprii, fără nici un ajutor extern, sub îndr umarea conducătorului științific
și pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: 10.07.2020 Semnătura ,
Dughilă Lavinia Elena

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 4

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 5

Cuprins

Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
1.1. Obiectivul și importanța temei abordate ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.2. Structura proiectului de disertație ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
1.3. Stadiul actual ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
Capitolul 2. Aspecte teoretice generale ale alimentării cu energie electrică a stațiilor de pompare
apă uzată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.1 Motoare electrice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
2.1.1. Descriere și clasificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
2.1.2. Elemente constructive ale unui motor asincron trifazat ………………………….. ……………… 11
2.1.3. Principiul de funcționare al motorului asincron trifazat ………………………….. ……………. 14
2.1.4. Alimentarea de la rețea a motorului electric trifazat ………………………….. ………………….. 15
2.1.5. Convertizor de frecventa ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 17
2.1.6. Noțiuni fundamentale despre schemele electrice ………………………….. ………………………. 18
2.2 Legislație pentru lucrări de instal ații electrice ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.2.1. Standarde aplicabile echipamentelor, materialelor și lucrărilor electrice ………………….. 19
2.2.2. Întocmirea documentatie i electrice ………………………….. ………………………….. …………….. 26
2.2.3. Condiții de funcționare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27
2.2.4. Compatibilitate electromagnetică ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.2.5. Transformatoare de putere ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
2.2.6. Izolatori ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.2.7. Aparatajul de medie tensiune (MT) ………………………….. ………………………….. ……………. 29
2.2.8. Întreruptoare automate de putere ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.2.9. Cablare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
2.2.10. Tablourile electrice (TE) ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
2.2.11. Măsurarea parametrilor energiei electrice ………………………….. ………………………….. …. 38
2.2.12. Automatizari și SCADA ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 44
3.1. Alegerea amplasamentului stațiilor de pompare a apelor uzate ………………………….. …………. 44
3.2. Alimentar ea cu energie a stațiilor de pompare a apelor uzate ………………………….. …………… 48
3.3. Instalații electrice și SCADA ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 56
3.3.1. Stații de pompare apă uzată pref abricate (pompe imersate) ………………………….. …………… 56
3.3.2. Stații de pompare cu separare de solide ………………………….. ………………………….. ………….. 58
3.3.3. Sistemul de automatizare și comunicație ………………………….. ………………………….. ………… 61
3.3.4. Regimul de funcționare automat și manual -local ………………………….. …………………………. 63
3.3.5. Instrumentația de proces ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 64
3.3.6. Semnalizarea efracției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 65
3.3.7. Protecțiile sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 65
3.3.8. Funcțiile sistemului de automatizare loc ală ………………………….. ………………………….. …….. 66
3.3.9. PLC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 67

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 6 3.3.10. Tratarea avariilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 70
3.3.11. Sistemul de transmitere a datelor ………………………….. ………………………….. …………………. 71
3.3.12. Instrucțiuni de urmărire a comportării în timp a instalației electrice ………………………….. 73
Capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 74
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 74
Partea desenată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 75
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 78
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 91

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 7
Introducere
1.1. Obiectivul și importanța temei abordate

Obiectivul principal ale acestui proiect de disertație îl reprezintă realizarea alimentării cu energie
electrică a stațiilor de pompare de apă uzată dintr -o aglomerare de sate din județul Botoșani. Am
ales această temă deoarece România este într -o continuă dezvoltare, se dorește modernizarea țării
și oferirea facilităților pentru locuitorii acesteia, motiv pentru care tot mai multe comune și
județe își înființează o rețea de apă și canalizare sau o modernizează pe cea existentă. Orice rețea
de apă și canalizare este controlată digital, motiv pentru care este nevoie de energie electrică.
Astfel, pentru în deplinirea acestui obiectiv se începe cu analiza instalațiilor electrice aferente
stațiilor de pompare apă uzată și cum se realizează racordul de alimentare cu energie electrică.
Apoi urmeză identificarea echipamentelor electrice care intră în componența s tațiilor de pompare
pentru apă uzată și a instrumentației de proces. După identificarea acestora se selectează
protecțiile necesare echipamentelor, automatul programabil care se va ocupă de comanda
echipamentelor și apoi se vor stabili funcțiile sistemului de automatizare. Lucrarea se finalizează
cu descrierea modului de transmitere a datelor către dispecer, integrarea în SCADA și cu un set
de instrucțiuni pentru urmărirea în timp a comportamentului instalatieie electrice.
1.2. S tructura proiectului de dise rtație

Proiectul de disertație este structurat pe 4 capitole, după cum urmează:
Capitolul 1 începe prin prezentarea obiectivului proiectului și a imp ortanței temei abordate, se
prezintă apoi structura proiectului, i ar în partea de final urmând o scurtă introducere în ceea ce
înseamnă canalizarea.

În Capitolul 2 sunt prezentate aspecte ale legislației în vigoare în domeniul alimentării cu
energie electrică a consumatorilor, aspecte care trebuie luate în considerare atunci când se
realizează alimentare a cu energie electrică: transformatoare, întreruptoare, partea de cablare și
izolare, tablourile electrice, protecții, automatizarea și integrarea în SCADA.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 8 Capitolul 3 este compus din schemele de alimentare cu energie electrică, identificarea
echipa mentelor electrice care intră în componența stațiilor de pompare pentru apă uzată,
identificarea instrumentației de proces, alegerea modului de coma ndă a echipamentelor, alegerea
protecțiilor corespunzătoare și stabilirea funcțiilor sistemului de automatiz are locală. Apoi se
stabilește strucrura automatului programabil, ce parametrii transmite acesta și ce comenzi pot fi
transmise către acesta. Încheierea capitolului se face prin prezentarea sistemului de transmitere a
datelor ales și integrarea în SCADA .

Capitolul 4 prezintă concluziile finale ale acestui proiect de disertație.

1.3. Stadiul actual

Canalizarea menajeră este o rețea de conducte îngropate subteran pentru colectarea apei uzate
menajere sau a apei uzate industriale și transportul acesteia către o stație de epurare. O rețea de
canalizare menajeră este compusă din canale de racord, canale de serviciu, canale colectoare
secundare, canale colectoare principale și este echipată cu cămine de vizitare pentru acces,
supraveghere și întreținere [1].
Canalizările menajere sunt dimensionate în așa fel încât să aibă secțiunea tranversală și panta de
scurgere adecvate pentru a transporta debitul maxim de apă uzată la gradul de umplere maxim
admisibil și pentru a menține viteza minimă de autocurățire la debitul maxim orar [1 ].
Debitele de calcul ale rețelei de canalizare menajere sunt determinate prin formule de calcul
reglementate de normativele și standardele naționale, provinciale, regionale sau teritoriale.
Determinarea debitelor de calcul pentru ape le uzate de canalizare în România s e face conform cu
SR 1846 -1. Aceste debite sunt debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim, debitul orar m axim și
debitul orar minim. Viteza de autocurățire este reglementată între 0,6 m/s și 0,75 m/s funcție de
țară, regiune, provincie, teritoriu [1 ].
În România viteza minimă de autocurățire este de 0,7 m/s, reglementată pri n STAS 3051[9 ].
Stațiile de pompare au în componența electropompe și alte echipamente electrice și electronice,
de aceea atunci când ne gandim la alimentarea acestora trebuie să știm ce este, cum funcționează
și cum se alimentează un motor electric asincron.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 9
Alimentarea cu energie electrică a stațiilor de pompare se face ținâ nd cont de normativele,
standardele, reglementările naționale ș i internaț ional e precum ș i directivele privind alimentarea
cu energie a consumatorilor.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 10 Capitolul 2. Aspecte teoretice generale ale alimentării cu energie
electrică a stațiilor de pompare apă uzată
2.1 Motoare electrice
2.1.1. Descriere ș i clasif icare
Definiț ii
Curentul alternativ este un curent electric a cărui direcție se schimbă periodic, spre deosebire de
curentul continuu, al cărui sens este unidirecțional. Forma de undă uzuală a curentului alternativ
este sinusoidală. Curentul alternativ ap are ca urmare a generării unei tensiuni electrice alternative
în cadrul unui circuit electric prin inducție electromagnetică. Forma alternativă (sinusoidală) a
tensiunii/curentului este modul uzual de producere, transport și distribuție a energiei electric e.
Curentul alternativ (tensiunea alternativă) poate fi: monof azat si trifazat [3 ].
Motorul electric (sau electromotorul) este o mașinǎ electricǎ rotativǎ ce transformǎ energia
electricǎ în energie mecanicǎ. Energia electricǎ este primită de la rețeaua de alimentare, iar
puterea (energia) mecanicǎ este livrata la ax. Dacǎ mașina electricǎ realizeazǎ transformarea
inversǎ, a energiei mecanice în energie electricǎ, atunci motorul se numește generator electric.
Nu existǎ diferențe de principiu semnificative în tre cele douǎ tipuri de masini electrice, același
dispozitiv putând îndeplini amb ele roluri în situații diferite [3 ].
Principiu l de funcționare
Majoritatea motoarelor electrice funcționeazǎ pe baza forțelor electromagnetice ce acționeazǎ
asupra unui condu ctor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic [2].
Utilizare
Fiind construite într -o gamǎ extinsǎ de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe
aplicații: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantǎ), pânǎ l a acționǎri
electrice de puteri foarte m ari (pompe, locomotive, macerale) [2].

Clasificare

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 11
Motoarele electrice pot fi clasificate dupǎ tipul curentului electric ce le parcurge: motoare de
curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcție de nu marul fazelor în care
funcționeazǎ, motoarele electrice pot fi motoare monofazate și motoare polifazate (exemplu: cele
trifazate). Motoarele de curent continuu pot fi cu excitație: derivație, serie (exemplu: în
tracțiunea electricǎ – tramvaie etc) sau mixt ǎ.
Motoarele de curent alternativ pot fi: monofazate și trifazate.
Motoarele monofazate își gǎsesc utilizarea mai ales în domeniul casnic (frigider, mașina de
spǎlat, aparatul de aer condiționat etc.).
Motoarele trifazate au o foarte mare rǎspândire în industrie. Ele pot fi: asincrone și sincrone.
Cele asincrone sunt cele mai utilizate și pot fi: cu rotorul in scurtcircuit (cu rotor în colivie sau cu
rotor în colivie de veverițǎ) și cu rotorul bobinat (cu colector cu inele). Peste 95% din motoarele
asinc rone trifazate sunt cu rotorul în scurtcircuit [2].
2.1.2. Elemente constructive ale unui motor asincron trifazat
Pǎrți constructive
Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din douǎ pǎrți componente: stator și rotor.
Statorul este partea fixǎ a motorului, în general exterioarǎ, ce include: carcasa, cutia cu
bornele de alimentare, armǎtura feromagneticǎ statoricǎ (pachet de tole de formǎ cilindricǎ cu
crestǎturi la partea interioarǎ; se executǎ din tablǎ silicioasǎ laminatǎ la cald sau la rece, cu
grosimea de 0,5mm) și înfǎșurarea (bobinajul) statoricǎ, într -un strat sau douǎ straturi [3].
Rotorul este partea mobilǎ a motorului, plasatǎ de obicei în interior. Este format dintr -un ax
(arbore) și o armǎturǎ rotoricǎ ce susține înfǎșurarea rotoricǎ.
Dupǎ tipul motorului, rotorul poate fi:
 rotor cu inele, care este format din arborele de oțel, pe care este împachetat pachetul de
tole prevǎzut cu crestǎturi la exterior. Înfǎșurarea este realizatǎ similar cu a statorului.
Capetele înfǎșurǎrii se scot pr intr-o gaurǎ practicatǎ axial în arbore, la capǎtul unde este
montat subansamblul inele colectoare. Acesta are 3 inele, executate din bronz, alamǎ sau

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 12 oțel,izolate între ele și montate pe un butuc izolat. La fiecare inel, se leagǎ unul din
capetele înfǎșur ǎrii rotorului;
 rotorul în scurtcircuit este format din: arbore, pachetul de tole prevǎzut cu crestǎturi și
înfǎșurarea în scurtcircuit. Între stator și rotor, existǎ o porțiune de aer numitǎ întrefier (de
ordinul milimetrilor) ce permite mișcarea rotorulu i fațǎ de stator. Grosimea întrefierului est e un
indicator important al performanțelor motorului [3].

Fig. 2.1 Secțiune printr -un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit (de fabricație Siemens -Germania ) [3]:
Legenda:
 1 – cutia de borne;  5 – axul rotoric;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 13
 2 – înfǎșurarea statoricǎ;  6 – scut statoric;
 3 – ventilator;  7 – tǎlpi de fixare;
 4 – rulment pt. fixarea axului
rotorului;  8 – plǎcuțǎ metalicǎ cu datele nominale
ale motorului

Fig. 2.2 Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit de fabricație Siemens – vedere exterioarǎ [3]

Alte elemente constructive:
• subansamblul portperii (numai la mașinile cu inele) este prevǎzut cu perii de cǎrbune -grafit
sau metal -grafit ce freacǎ pe inelele colectoare. Periile sunt legate la placa de bo rne a rotorului;
• ventilatorul; el este montat pe arbore, la interior, cu rol de asigurare a circulației aerului, care
este absorbit prin ferestrele de intrare și refulat apoi de ventilator din nou în exterior [3].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 14 2.1.3. Principiul de funcționare al mo torului asincron trifazat
Motorul de inducție trifazat (motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor electric în
acționǎ rile electrice [4].
Prin intermediul inducției electromagnetice, câmpul magnetic învartitor va induce în înfǎșurarea
rotoricǎ o tensiune. Aceasta tensiune creeazǎ un curent electric prin înfǎșurare și asupra acestei
înfǎșurǎri acționeazǎ o forțǎ electromagneticǎ ce pune rotorul în mișcare în sensul câmpului
magnetic învartitor. Motorul se numește asincron pentru cǎ turația rotorul ui este întotdeauna mai
micǎ decât turația câmpului magnetic învârtitor, denumitǎ și turație de sincronism. Dac ă turația
rotorului ar fi egalǎ cu turația de sincronism, atunci nu ar mai avea loc fenomenul de inducție
electromagneticǎ, nu s -ar mai induce cu renți în rotor și m otorul nu ar mai dezvolta cuplu [4].
Turația motorului se calculeazǎ în funcție de alunecarea rotorului fațǎ de turația de sincronism,
care este cunoscutǎ, fiind determinatǎ de sistemul trifazat de curenți [4].
Alunecarea (s) este egalǎ cu [4]:
s = (n1 -n2) / n1, (Ec. 2.1 )
unde:
n1 este turația de sincronism și n2 este turația motorului.
n1= (60.f)/p, (Ec. 2.2 )
unde :
f este frecvența tensiunii de alimentare și
p este numǎrul de perechi de poli ai înfǎșurǎrii statoric e.
Deoarece frecvența a re valoarea f=50Hz, rezultǎ cǎ turația de sincronism depinde numai de
numǎrul de perechi de poli și poate avea urmǎtoarele valori:
Pt. p=1 (2 poli) avem: n1=3000 rot/min;
Pt. p=2 (4 poli) avem: n1=1500 rot/min;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 15
Pt. p=3 (6 poli) avem: n1=1000 rot/min etc. [4].
Turația mașinii, în funcție de turația campului magnetic învartitor și de alunecare este [4]:
n2=n* (1 -s). (Ec. 2.3 )
2.1.4. Alime ntarea de la rețea a motorului electric trifazat
Motorul asincron trifazat, pentru a putea fi pornit, trebuie cuplat la rețeaua de alimentare, care sǎ
îi livreze o putere electricǎ. Condiția de bazǎ este ca tensiunea nominalǎ a rețelei de alimentare
(tens iunea de linie a rețelei, adicǎ 400V,) sǎ fie cel mult egalǎ cu tensiunea de pe înfǎșurarea
motorului (tensiunea nominala a motorului, inscripționatǎ pe plǎcuța motorului, în functie de
tipul con exiunii – Y sau Δ ), indiferent de tipul conexiunii înfǎșurǎri lor (stea sau triunghi). Daca
pe înfǎș urare s -ar aplica de la rețea o tensiune mai mare, existǎ riscul arderii bobinajului
motorului [4].
În concluzie, de la rețeaua trifazatǎ naționalǎ cu tensiunea de 400V, 50Hz, nu pot fi alimentate
decât motoare care au pe plǎcuța de borne inscripționat: 400VΔ sau 400/690V Δ/Y.
Obs.: c onform noilor stardarde, tensiunea trifazatǎ a rețelei este a cum de 400V în loc de 380V,
iar tensiunea monofazatǎ a rețelei a devenit 230V, în loc de 220V [2].
Pornirea motorului asincron
La alegerea metodei de pornire trebuie avute in vedere:
• puterea instalată a rețelei de alimentare;
• restricțiile impuse de buna funcționare a altor consumatori cuplați la aceeași rețea de alimentare
(tensiunea în rețea să nu scadă sub 0,9U1N);
• frecve nța pornirilor;
• restricțiile privind șocul de pornire;
• tipul caracteristicii statice a mașinii de lucru;
• pierderile în timpul pornirii;
• costul echipamentului utilizat pentru pornirea acționării [5].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 16 Pornirea motorului asincron trifazat prin cuplare directa :
Pornirea prin cuplare directă este cea mai simplă metodă și se întâlnește pentru acționarea unor
mașini unelte simple, tarnsportoare, ventilatoare, polizoare etc. Schemele de pornire sunt simple
și sigure în funcționare. Prin această metodă, motorul este conectat la rețea printr -un aparat de
conectare sub sarcină: întrerupător manual sau automat, contactor simplu sau cu relee de
protecție. Curentul de pornire Ip este relativ ridicat, (5 …8) In , motiv pentru care procedeul de
pornire se aplic ă cu unele restricții funcție de puterea motorului. Astfel:
• dacă rețeaua consumatorului este racordată direct la rețeua de joasă tensiune a furnizorului,
puterea maximă a motoarelor asincrone care pot porni prin conectare directă este de 3.7 kW
pentru t ensiunea de 220 V și 3.7 kW pentru tensiunea de 380 V;
• dacă rețeaua consumatorului este racordată la rețeaua furnizorului prin transformatoare proprii,
puterea maximă a motoarelor asincrone care se pot porni prin conectare directă este de 20 % din
puter ea nominală a transformatorului;
• se recomandă ca pornirea să se realizeze în mod eșalonat în timp [5].
Pornirea motorului asincron trifazat prin pornirea stea -triunghi :
• pentru motoare care pornesc in gol sau antreneaza masini de lucru care dezvolta c uplu static
proportional cu viteza (generatoare de sudura) sau proportionale cu patratul vitezei (ventilatoare
centgrifugale, pompe centgrifugale) ;
• pentru schimbarea conexiuni stea – triunghi se utilizeaza comutatoare manuale sau scheme
automate ;
• alimentarea stea -triunghi c onsta în alimentarea înfășurării statorului conectată inițial în
conexiunea stea și apoi, după scăderea valorii curentului de pornire, trecerea în conexiunea
triunghi. Practic, este de asemenea o alimentare cu tensiune redusă, corespunzătoare conexiunii
stea, urmată de trecerea prin salt la tensiunea corespunzătoare conexiunii triunghi. Această
metodă poate îi folosită numai la mașinile la care toate cele șase capete ale înfășurării statorului
sunt scoase la placa de borne și pentru care tensiunea de linie a conexiunii triunghi coincide cu
tensiunea rețelei de alimentare [5].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 17
2.1.5. Convertizor de frecventa
Pentru a putea conecta un moto r trifazat la o reț ea monofazată 1 x 230 V sau 1 x 120 V, putem
utiliza convertizoarele de frecvență cu alimentare monofaz ată și ieșire trifazată [2 ].
Motorul va fi legat î n con exiune triunghi, conform indicațiilor producă torului. Motoarele
trifazate au de obicei accesibile capetele înfășurărilor pentru a face posibilă adaptarea conexiunii
în funcț ie de valoarea tensiunii de alimenta re. Astfel, deși avem valoarea tensiunilor de 1,73 ori
mai mică, valoarea curenț ilor va fi de 1,73 ori mai mar e, deci puterea nu se modifică [5 ].
Avantajele utilizarii motoarelor trifazate
Motoarele trifazate sunt ma i fiabile, au eficiență ridicată , un preț mai scazut și dimensiuni mai
reduse, deci sunt mai uș oare [4].
Pot fi controlat e prin convertizoare de frecvență, o soluție performantă de control cu multiple
posibilități de integrare î n automatiză ri [4].
Avantaj ele conectă rii prin convertizor :
 Posibilitatea con ectării la rețea monofazată a motoarelor trifazate ;
 Pornire și oprire lentă;
 Posibilitatea reglării turaț iei;
 Curent mic de pornire ;
 Eliminarea golurilor de tensiune la pornire ;
 Eliminarea ș ocurilor mecanice ;
 Multiple posibilități de coman dă;
 Comanda manuală sau automata;
 Protejarea motorului ;
 Economisirea energiei electrice ;
 Schim barea ușoară a sensului de rotaț ie [4].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 18 2.1.6. Noțiuni fundamentale despre schemele electrice
Definiție
Schema electricǎ este un desen pe care sunt reprezentate în mod convențional aparatele electrice
și legǎturile electrice dintre aceste aparate, astfel ca, pe de -o parte sǎ se poatǎ citi modul de
funcționare, iar pe de altǎ parte sǎ se po atǎ realiza echiparea electricǎ [2].
Clasificare
Existǎ douǎ mari tipuri de scheme electrice folosite în practicǎ: schemele electrice desfǎșurate și
schemele electrice monofilare [2].
Schema electricǎ desfașuratǎ
Acest tip de schemǎ reprezintǎ aparatele descompuse în elementele lor constructive, amplasate
pe circuite funcționale, în ordinea succesiunii.
Acest mod de reprezentare desfǎșuratǎ are avantajul întocmirii și citirii ușoare; pentru aceasta,
este însǎ necesar ca elementele aparținând aceluiași aparat sǎ poarte aceeași notare, iar ordine
succesiunii circuitelor sǎ fie fǎcutǎ într-o înlǎnțuire logicǎ [2].
Schema electricǎ monofilarǎ (simplificatǎ)
Acest tip de schemǎ cuprinde elementele circuitelor primare (de forțǎ) cu legǎturile dintre ele, în
reprezentare monofilarǎ; aparatele circuitelor secundare (de comandǎ și semnaliza re) se trec prin
simbolurile generale, fǎrǎ a se arǎta legǎturile între ele [4].
Astfel de scheme se utilizeazǎ pe scarǎ largǎ pentru simplificarea reprezentǎrii alcǎtuirii unui
tablou de distribuție. Pentru tablourile simple, acest mod de reprezentar e est e suficient. În
celelalte cazuri, se folosesc scheme desfǎșurate pentru fiecare tip de unitate funcționalǎ a
tabloului electric și apoi schema monofilarǎ pentru ansamblul tabloului [4].
În anexe, se va regăsi schema funcțională a tabloului de distribuție, pentru citirea și echiparea
electricǎ (cablarea) realizată pentru aplicația propusă .

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 19
2.2 Legislaț ie pentru lucrări de instalații electrice
2.2.1. Standarde aplicabile echipamentelor, materialelor și lucrărilor electrice
Toate echipamentele, materialele și lucrările electrice executate trebuie să se conformeze
cerințelor standardelor emise de organizațiile europene IEC, EN, CEN, CENELEC și ETSI,
standardelor naționale cum ar fi ASRO, DIN, AFNOR, BSI sau în situația în care niciunul din
acestea nu este aplic abil în conformitate cu standardele celei mai buni practici. La toate
echipamentele, materialele și lucrările electr ice executate trebuie să se aibă în vedere cerințele
minime a standardelor românești conform legislatiei î n domeniu [11].
Componentele de o rice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scară largă, având
caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan internațional [12].
Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeană CE [12].
Documentele menționate mai jos reprezintă cele mai importante documente cu care lucrările de
instalații electrice trebuie să fie conforme:
 Directiva de Joasă Tensiune 2006/95/EC (identică cu Directiva 73/23/EEC)
Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea în anumite limit e de tensiune;
 Directiva de Compatibilitate Electromagnetică 2004/108/EC (identică cu
Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la
compatibilitate electromagnetică;
 Directiva de mașini industriale 89/392/EEC, ulterior comple tată și modificată de
Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC și 98/37/EC de armonizare a
legilor statelor membre referitoare la mașini industriale;
 Seria de standarde SR EN 60034 -1 – SR EN 60034 -14 Mașini electrice rotative;
 Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea mașinilor. Echipamentul electric al
mașinilor;
 Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune;
 Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 20  Seria de standarde SR CEI 60364 Instalații electrice în cons trucții împreună cu
seria de standarde SR HD 384 Instalații electrice în construcții;
 IEC 60364 Electrical Installations for Buildings (Instalatii electrice pentru cladiri) ;
 IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice
pentru sch eme electrice);
 SR EN 61131 Automate programabile;
 SR CEI 61024 -1 Protecția structurilor împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii
generale;
 SR EN 61557 Securitate electrică în rețelele de distribuție de joasă tensiune de 1
kV c.a. și 1,5 kV c.c. Dispozit ive de control, de măsurare sau de supraveghere a
măsurilor de protecție;
 Cerințele ANRE (Agenția Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei);
 Orice alte reglementări românești în domeniu, cum sunt normativele NP I7/2011,
I18/1, I18/2, I43, NP 061, NP 062, NTE 007/08/00 etc . [11].
Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare român este mai
restrictiv dec at documentele mentionate mai sus, standardul sau normativul roman are prioritate
[11].
Tabel 2.1 Standarde pentru lucr ări de instalații electrice [11].

Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
Seria SR CEI 60364 Instalații electrice în construcții.
Seria SR HD 384 Instalații electrice în construcții.
SR EN 61557 -1:2007 Securitate electrică în rețele de distribuție de joasă tensiune de
1000 V c.a. și 1500 V c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau
de supraveghere a măsurilor de protecție. Partea 1: Prescripții
generale.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 21
Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
SR CEI 60502 -2:2006 Cabluri de energie cu iz olație extrudată și accesoriile lor pentru
tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um =
36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV
(Um = 7,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV).
SR EN 50262:2002/A2:2005 Intrări de cablu (pr esetupe) cu pas metric pentru instalații
electrice.
SR EN 61537 Sisteme trasee de cabluri și sisteme scară de cabluri pentru
poziționarea cablurilor.
SR EN 50085 -1 Sisteme de jgheaburi și de tuburi profilate pentru instalații
electrice.
SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protecție pentru instalații electrice.
SR EN 60352 -2:2006 Conexiuni fără lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fără
lipire. Prescripții generale, metode de încercare și ghid de
utilizare.
SR EN 60352 -5:2002 Conexiuni fără lipi re. Partea 5: Conexiuni prin presare fără lipire.
Prescripții generale, metode de încercare și ghid de utilizare.
SR EN 60947 -6-2:2004 Aparataj de joasă tensiune. Partea 6: Echipamente cu funcții
multiple. Secțiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutaț ie, de
comandă, de protecție (ACP).
SR HD 60364 -4-14:2007 Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecție
pentru asigurarea securității. Capitolul 41: Protecția împotriva
șocurilor electrice.
SR HD 60364 -5-54:2007
(CEI 60364 -5-54) Instalații electrice de joasa tensiune. Partea 5 -54: Alegerea și
montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamânt,
conductoare de protecție și conductoare de echipotentializare.
SR EN 61140:2002/A1:2007 Protecție împotriva șocurilor electri ce. Aspecte comune în
instalații și echipamente electrice.
SR EN 60204 -1:2000 Securitatea mașinilor. Echipamentul electric al mașinilor. Partea
1: Cerințe generale.
Normativ I7 -2011 Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor
electrice aferente clădirilor
SR EN 50164 -2:2003/A1:2007 Componente de protecție împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2:
Prescripții pentru conductoare și electrozi de pământ.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 22 Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
SR EN 60439 -1:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 1: Ansamblu
prefabricat de aparataj de joasă tensiune și ansamblu derivat dintr –
un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune.
SR EN 60439 -2:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Prescripții
particulare pentru canale de cabluri prefabrica te.
SR EN 60439 -3:2001/A1:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 3: Prescripții
particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune
destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în
timpul utilizării lor. Tablou ri de distribuție.
SR EN 60439 -4:2001/A2:2001 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Partea 4: Prescripții
particulare pentru ansambluri pentru santier.
SR EN 60529:1995/A1:2003 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP).
SR EN 60269 -1:2008 Siguranțe fuzibile de joasă tensiune. Partea 1: Prescripții generale.
SR EN 60309 -4:2008 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent și
prize mobile cu întreruptor, cu sau fără dispozitiv de interblocare.
SR EN 60898+A1:1995 Întreruptoare automate pentru protecția la supracurenți pentru
instalații casnice și similare.
SR EN 60947 -1:2001 Aparataj de joasă tensiune.
SR EN 60947 -2:2007 Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate.
SR EN 60947 -3:2001/A1:2003 Apar ataj de joasă tensiune. Partea 3: Întreruptoare, separatoare,
întreruptoare -separatoare și combinații cu fuzibile.
SR EN 60445:2007 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om –
mașină, marcare și identificare. Identificarea bornelor
echip amentelor și a capetelor conductoarelor.
SR EN 60446:2008 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om –
mașină, marcare și identificare. Identificarea conductoarelor prin
culoare sau prin reper numeric.
SR EN 60044 -1:2002/A2:2003 Transfor matoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.
SR EN 60129+A1:1996/A2:2004 Separatoare și separatoare de legare la pământ de curent
alternativ.
SR EN 60947 -4-1:2001 Aparataj de joasă tensiune. Partea 4 -1: Contactoare și demaroare
de motoare. Co ntactoare și demaroare electromecanice.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 23
Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
SR EN 60947 -4-2:2001/A2:2007 Aparataj de joasă tensiune. Partea 4 -2: Contactoare și demaroare
de motoare. Controlere și demaroare cu semiconductoare pentru
motoare de curent alternativ.
SR EN 10210 -1:2006 Profil e cave finisate la cald pentru construcții, din oțeluri de
construcție nealiate și cu granulație fină. Partea 1: Condiții
tehnice de livrare.
SR EN 10067:1999 Oțel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni și toleranțe la formă,
la dimensiuni și la masă.
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fontă și oțel.
Specificații și metode de încercare.
SR EN 61558 -2-9:2003 Transformatoare de separare a circuitelor și transformatoarelor de
securitate. Prescriptii.
SR EN 60051 Apara te de măsurat electrice indicatoare analogice cu acțiune
directă și accesoriile lor.
SR EN 61921:2004 Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru
compensarea factorului de putere la joasă tensiune.
SR EN 60931 -1:2001/A1:2004 Condensatoare șunt de putere neautoregeneratoare destinate a fi
instalate în rețele de curent alternativ cu tensiunea nominală până
la 1 kV inclusiv. Partea 1: Generalități. Caracteristici funcționale,
încercări și valori nominale. Reguli de securitate – Ghid pentru
instalare și exploatare.
SR EN 60044 -1:2002/A1:2002 Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de curent.
SR EN 60073:2003 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om –
mașină, marcare și identificare. Principii de codificare pent ru
indicatoare și organe de comandă.
SR EN 60076 -1+A11:2001 Transformatoare de putere. Partea 1: Generalități.
SR HD 428.1 S1:2002 Transformatoare trifazate de distribuție imersate în ulei, 50 Hz, de
la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru
echipament care nu depășește 36 kV. Partea 1: Prescripții
generale și prescripții pentru transformatoare cu tensiunea cea mai
înaltă pentru echipament care nu depășește 24 kV.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 24 Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
SR HD 428.2.3 S1:2003 Transformatoare trifazate de distribuție imersate în ulei, 50 Hz, de
la 50 până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru
echipament care nu depășește 36 kV. Partea 2: Transformatoare
de distribuție cu cutii de cablu pe partea de medie tensiune și/ sau
pe partea de joasă tensiune. Secțiunea 3: Cuti i de cablu de tip 2
destinate utilizării pe transformatoare de distribuție conforme cu
HD 428.2.1.
SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003 Transformatoare trifazate de distribuție uscate, 50 Hz, de la 100
până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipame nt
care nu depășește 36 kV. Partea 1: Prescripții generale și
prescripții pentru transformatoare cu tensiunea cea mai înaltă
pentru echipament care nu depășește 24 kV.
SR HD 538.2 S1:2004 Transformatoare trifazate de distribuție uscate, 50 Hz, de la 100
până la 2500 kVA, cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament
care nu depășește 36 kV. Partea 2: Prescripții suplimentare pentru
transformatoare cu tensiune cea mai înaltă pentru echipament
egală cu 36 kV.
SR HD 538.3 S1:2004 Transformatoare trifazate d e distribuție uscate, 50 Hz, de la 100
până la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai înaltă pentru echipament
care nu depășește 36 kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de
putere a unui transformator cu curenți de sarcină nesinusoidali.
SR EN 61558 -2:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare și
dispozitivelor analoage.
SR EN 62271 -200:2004 Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj în carcasă
metalică, de curent alternativ și tensiuni nominale peste 1 kV și
până la 52 kV inclusiv .
SR EN 60470:2003 Contactoare de curent alternativ de medie tensiune și demaroare
cu contactoare pentru motoare.
SR EN 60947 -4-1:2001 Aparataj de joasă tensiune. Partea 4 -1: Contactoare și demaroare
de motoare. Contactoare și demaroare electromecanice .
SR EN 60282 -1:2006 Siguranțe fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Siguranțe fuzibile
limitatoare de curent.
SR EN 60644:2002 Specificație referitoare la elementele de înlocuire de medie
tensiune destinate circuitelor ce conțin motoare.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 25
Numă r standard Lista standardelor, normativelor și ghidurilor de proiectare
de referință
SR EN 54 Sisteme de detectare și de alarmă la incendiu.
Legea 319/2006 Legea securității și sanătății în muncă.
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri
electrice.
Legea 307/2006 Privind apărarea împotriva incendiilor.
SR EN ISO 6416:2006 Hidrometrie. Măsurarea debitului cu metoda ultrasonică
(acustică).
SR EN ISO 6817:1997 Măsurarea debitului unui lichid conductor în conducte închise.
Metoda cu debitmetre electromagnetice.
SR EN ISO 4375:2004 Măsurarea debitului fluidel or în canale deschise. Sisteme de
suspendare prin cabluri aeriene pentru măsurarea pe cursuri de
apă.
SR ISO 9826:2001 Măsurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de
masurare Parshall și Saniiri.
SR ISO/TR 9823:1998 Măsurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda
explorării câmpului de viteze care utilizează un numar redus de
verticale.
SR EN ISO 7027:2001 Calitatea apei. Determinarea turbidității.
SR EN 50131 Sisteme de alarmă. Sisteme de alarmă împotriva efracției.
SR EN 50 132 Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se
utilizează în aplicațiile de securitate.
SR HD 22.12 S2:2007 Conductoare și cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibil e
cu izolație de EPR rezistență la caldură.
SR HD 22.13 S2:2007 Conductoare și cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominală până la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile
fără halogeni cu emisie redusă de fum.
SR EN 60099 -4:2005 Descărcătoare. Partea 4: Descărcătoare cu oxizi metalici fără
eclatoare pentru rețele de curent alternativ.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 26 2.2.2. Întocmirea documentatiei electrice
Întocmirea proiectelor se face în conformitate cu legislația națională, respectând prevederile
Legii nr.10/24.03.1995 publicată în Monitorul Oficial nr. 12/1995 cu privire la Calitatea în
Construcții, cu modificările și completările ulterioare [11].
Atât în etapa de proiectare, cât și în procesul de realizare fizică, toate instalațiile și echipamentele
electrice se marcheaza în conformitate cu următoarele standarde de bază:
 SR EN 60445 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om -mașină,
marcare și identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremităților
conductoarelor care a u un cod de identificare și reguli generale pentru un sistem
alfanumeric;
 SR EN 60446:2003 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om –
mașină, marcare și identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin
reper numeric;
 SR EN 60654 Condiții de funcționare pentru mijloace de măsurare și conducere a
proceselor industriale;
 IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri
grafice utilizate pe echipamente);
 IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 6061 7 Simboluri grafice
pentru scheme electrice);
 SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică [11].
Documentația, conform normativelor, va trebui să includă următoarele tipuri de desene:
 borderou de piese desenate;
 planurile instalațiilor de forță și comandă/ semnalizare, planurile instalațiilor de
pământare și paratrasnet;
 planurile traseelor interioare și exterioare de cabluri;
 planuri de amplasament pentru toate componentele și echipamentele electrice;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 27
 lista tuturor consumatorilor electr ici (inclusiv instrumentație);
 schema monofilară generală, scheme monofilare și scheme de uzinare
(desfășurate), specificații de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru
toate tablourile, dulapurile și cutiile de comandă, calcule de dimension are, cabluri,
iluminat, paratrasnet;
 jurnale de cabluri de forță și comandă/ curenti slabi,
 tabele I/O pentru PLC -uri;
 specificații pentru toate componentele și echipamentele electrice procurate [11].
Alegerea materialelor sau echipamentelor de către antreprenor va avea în vedere condițiile
atmosferice din zona în care se află șantierul. Echipamentele montate în aer liber vor fi rezistente
la schimbarile de temperatura și nu vor permite colectarea apei în nici o zonă a lor [9].
2.2.3. Condiții de funcț ionare
Conform STAS 3051 -91 și SR EN 60445 toate echipamentele, componentele și materialele:
• Trebuie să fie produse din gama standardizată pentru funcționarea corespunzătoare a
produselor sale în condiții de exploatare și de mediu similare celor din contrac t.
• Trebuie să fie proiectate și executate să funcționeze corespunzător în condiții de
exploatare și de mediu cel puțin la fel de solicitante ca și cele prezentate în acestă
documentație;
• Trebuie sa conducă la minimizarea costurilor de întreținere (ment enanță), de preferat
sa se utilizeze echipamente, componente și materiale noi [9].
2.2.4. C ompatibilitate electromagnetică
Compatibilitatea electromagnetică (CEM) reprezintă capabilitatea componentelor, circuitelor,
echipamentelor și sistemelor de a funcți ona în mod corespunzător într -un mediu electromagnetic,
fără să producă interferențe (emisii) inacceptabile cu alte echipamente și sisteme sau fără să fie
afectate de către alte sisteme care funcționează în același mediu electromagnetic [6] .

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 28 2.2.5. Trans formatoare de putere
Transformatoare de putere – generalități
Conform standardelor enuntate anterior transformatoarele de putere utilizate în posturile de
transformare pot fi de tip uscat sau imersate în ulei, racite natural ori forțat. Acestea trebuie
construite și testate conform ultimelor standarde [26].
Transformatoarele vor fi dimensionate pentru operare continuă la valoare nominală maximă în
condiții de ambient specificate. Factorul de încarcare al transformatorului de care este indicat sa
se tina co nt este 70-80% din condițiile de operare normale [26].
Transformatoarele trebuie sa funcțoneze corespunzător cuplate fiind la o rețea de alimentare cu
următorii parametri:
• Variații de tensiune:  6 % din valoarea efectivă nominală a tensiunii;
• Variați i de frecvență:  2.5 % din valoarea nominală a frecvenței.
Transformatoarele vor fi de tipul agreat și instalate pentru a fi utilizate în rețelele de distribuție a
distribuitorului local de energie electrică [26].
Transformatoarele vor fi dintr -o gama st andardizată de produse și vor fi capabile să furnizeze
puterea de ieșire nominală în condițiile climatice extreme corespunzătoar e zonei de amplasare a
acestuia [26].
Cerințele ANRE prevad ca transformatoarele sa fie instalate în incinte separate, ventilate în mod
adecvat pentru o funcționare continuă a transformatorului la sarcină nominală în condiții de
temperatură maximă. Incinta va fi echipată cu o bașă pentru uleiul scurs accidental [10].
2.2.6. Izolatori
Izolatorii vor fi din mate riale compozite (ex: porțelan) ș i trebuie să îndeplinească cerințele din
SR EN 61109:2009, SR EN ISO 12944 -2:2018 și SR EN ISO 9223:2012 [13].
Fiecare izolator va trebui să aibă marca constructorului și seria de identificare, care vor fi
aplicate înainte de ardere. Suprafața de stingere a arcului electric a tuturor izolatorilor va fi
îngrijită și fără impurități [13].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 29
Uleiul izolator
Uleiul izolator trebuie sa fie prevazut de acelasi a ntreprenor pentru toate echipamentele electrice
umplute cu ulei și un plus de 10% va fi prev ăzut pentru completarea conservatoarelor de ulei [9].
Se vor asigura următoarele protecții:
• Protecție la defect de punere limitată la pământ – punctul central al conexiunii în stea a
înfășurării trifazate secundare va fi cuplat la instalația exterioară d e legare la pământ
printr -o piesă de conexiune demontabilă cu izolație în aer, care să permită instalarea
unui transformator de curent. Piesa de conexiune și transformatorul de curent vor fi
instalate într -o incintă (cutie) adecvată dotată cu ușă de acces și placă cu presetupe
demontabilă.
• Supapă de suprapresiune – transformatoarele etanșe vor fi prevăzute cu o supapă cu arc
resetabilă și reglabilă acționată de suprapresiunea din cuva transformatorului.
Deschiderea supapei va detemina acționarea unui într eruptor/ comutator resetabil
manual care, la rândul său, va da un semnal de decuplare a alimentării transformatorului
și va declanșa o alarmă.
• Protecția la supratemperatură a înfășurărilor – va fi realizată prin intermediul un
termometru cu scală gradată destinat să indice temperatura înfășurărilor și prevăzut cu
două contacte reglabile menite să declanșeze o alarmă la distanță și să declanșeze
întreruptorul de medie tensiune. Anclanșarea alarmei și a declanșării ei va fi indicată de
către un releu cu ste guleț mecanic de memorare resetabil manual instalat pe tabloul
(celula) întreruptorului de medie tensiune respectiv [13].
2.2.7. Aparatajul de medie tensiune (MT)
Generalități
Aparatajul de distribuție și sistemele auxiliare sunt aparataj e de medie tensiu ne (MT) de interior
care funcționează la tensiuni de până la 20 kV inclusiv. Tablourile speciale vor fi alcătuite din
dulapuri standard așa cum sunt descrise în SR EN 62271, alese să furnizeze funcțiile și valorile
nominale solicitate pentru aplicația part iculară respectivă. Acestea trebuie produse și testate în

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 30 conformitate cu seri a de standarde SR EN 62271 și standardului SR EN 60470 iar ele trebuie să
fie agreate de furnizorul local de energie el ectrică [7 ].
Gradul de protecție
Gradul de protecție minim al ansamblurilor de celule va fi IP4X așa cum este definit în SR EN
60529 SR EN 60529 (CEI 529) și IP3X pentru compartimentele interne [9].
Panouri mobile de siguranță
Celulele trebuie echipate cu capace metalice de siguranță prevăzute cu facilități de bl ocare,
pentru ecranarea barelor de distribuție aflate sub tensiune atunci când un întreruptor,
transformator sunt debroșate conform SR EN 60470. Obloanele vor fi etichetate indicând dacă
acestea acoperă bare de distribuție sau circuite [26].
Barele de dist ribuție și conexiunile acestora
Barele de distribuție și conexiunile acestora trebuie p roduse din cupru de înaltă conductivitate,
vor avea secțiunea transversală constantă în cadrul aceluiași tablou și vor fi capabile să suporte
valorile curentului de defe ct (scurtcircuit) proiectat conform SR EN 60044 -1 [26].
Barele de distribuție și conexiunile acestora vor fi încapsulate în rășină și incluse într -un
compartiment izolat în aer. Accesul la compartiment va fi realizat prin intermediul unor capace
detașabile din tablă de oțel fixate cu șuruburi și piulițe și prevăzute cu etichete de avertizare
“MEDIE TENSIUNE“. Îmbinările barelor de distribuție vor fi cositorite (stanate) asamblate cu
șuruburi și izolate cu manșoane turnate corespunzătoare umplute cu rășină s au cu capace de
îmbinare preformate [26].
2.2.8. Întreruptoare automate de putere
Conform seriei de standarde SR EN 60282 -1 și SR EN 60644 fiecare întreruptor automat de
putere va fi alcătuit din întreruptoare, mecanisme de acționare, contacte auxiliare și conectori de
MT. Întreruptoarele automate de putere cu aceiași parametri nominali amplasați în același tablou
vor fi interschimbabili [26].
Întreruptoarele automate de putere vor fi cu mediu de stingere a arcului electric în hexafluorură
de sulf (SF6) sau vid, după cum este specificat. Echipamentul va îndeplini ultimile cerințe ale
standardelor și va fi adaptat condițiilor ambientale specificate. Întreruptoarele de circuit vor fi

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 31
capabile să declanșeze în orice condiții defavorabile aparute în sistem fără să aducă prejudicii ale
echipamentelor sau personalului. Întreruptoarele de circuit de același model și caracteristici vor
fi interschimbabile [26].
Toate întreruptoarele de circuit vor fi prevăzute cu încuietori pentru a preveni:
• Întreruptorul de circui t nu poate fi deplasat din pozițiile de lucru sau pus la pământ
atâta timp cât este închis. Tentativele de scoatere a întreruptorului de circuit închis nu
vor cauza operațiunea de declanșare;
• Întreruptorul de circuit va putea fi pus în pozițiile: operar e, împământare sau izolare;
• Întreruptorul de circuit nu poate fi închis în poziția de operare fără închiderea
circuitelor auxiliare dintre porțiunile fixe și în mișcare;
• Atunci când întreruptorul de circuit este închis în poziția la pământ, declanșare a poate
fi efectuată prin dispozitivele manu ale ale mecanismului de operare [26 ].
Atunci când mecanismul de zăvorâre este actionat, declanșarea unui întreruptor de circuit închis
nu va fi efectuată până când nu se va îndepărta mecanismul de închidere.
Selectarea oricărui circuit sau a barei de transport va fi posibilă doar după ce întreruptorul de
circuit va fi complet izolat.
Mijloacele mecanice de blocare ramân operative atunci când întreruptorul de circuit este în
oricare din poziți ile de împământare [26 ].
Pe toate întreruptoarele de circuit de alimentare sau plecare vor fi prevazute facilități de legare la
pământ a circuitelor. Pe cel puțin un panou al întreruptoarelor de circuit, în oricare secțiune a
barei de transport, vor fi prevazute mi jloace pentru legarea la pământ [26 ].
Obturatoarele barelor de transport vor fi colorate în roșu și inscripționate „Bare transport” cu
litere albe. Obturatoarele de circ uit vor fi colorate în galben. Obturatoarele din zona unității
barelor vor fi colorate în roșu și in scripționate cu o săgeata de culoare albă ce indică direcția
secțiunii barelor îns pre care sunt legate contactele [26 ].
Siguranțele fuzibile vor fi de tip „cu percutor”, iar performanțele lor vor fi trebuie sa fie
conforme cu cele mai noi revizii a standa rdelor SR EN 60282 -1 și SR EN 60644 și vor fi
adecvate pentru pornirea motoarelor [26 ].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 32 Contactoarele vor fi adecvate pentru pornire în montaj direct la tensiunea rețelei a motoarelor
asincrone cu rotorul în scurtcircuit (în colivie) și vor fi selectate p entru a îndeplini următoarele
condiții operaționale:
• regim de funcționare – neîntrerupt;
• durata de viață – peste 500.000 cicluri;
• categoria de utilizare – AC4 [26].
2.2.9. Cablare
Generalități
În concordanță cu prevederile normativului pentru proiec tarea și execuția reț elei de cabluri
electrice NTE 007/08/00 ș i EN 60228 cablurile și conductorii vor fi obligatoriu din cupru și vor
fi furnizate de către un producător aprobat. Fiecare tambur sau colac de cabluri va fi însoțit de un
certificat referitor la numele fabricantului, clasa cablului, rezulate și date ale testelor. Cablurile
fabricate cu mai mult de 12 luni înainte de furnizare nu vor fi acceptate. Toate cablurile vor fi
furnizate cu terminații de cablu etanșe. În cazul în care un cablu este ta iat de pe un tambur,
ambele capete vor fi imediat etanșeizate pentru a preveni intrarea umezelii. Cablurile nu vor fi
transportate spre șantier în colaci desfăcuți dar un număr de cabluri de lungime mică pot fi
trasportate cu același tambur. Antreprenorul va fi responsbil în totalitate de achiziționarea și/ sau
costurile tuturor tamburilor de cabluri [15].
Cablurile și conductoarele vor fi adecvate clasei de curent transportate în condiții normale și de
scurtcircuit la tensiunile specificate. Când se calcu leaza clasa și secțiunea transversală a
cablurilor și conductoarelor, următorii factori vor fi luați în considerare:
• Căderea de tensiune maximă admisă la pornire și în funcționarea de durată;
• Densitatea de curent pentru regimul nominal și la pornire ;
• Tipul și amplitudinea suprasarcinii;
• Nivelul și durata scurtcircuitului funcție de releele protecției circuitului și a siguranțelor;
• Setarea la supracurent a releelor;
• Lungimea traseului, tipul de pozare, numărul de cabluri, temperatura ambie ntală [15].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 33
Cablurile care vor îndeplini cerințele standardelor BS, IEC, sau a standardelor echivalente
aprobate, vor fi acceptate, dovedind că toate cablurile furnizate pentru o tensiune de operare
specifică sunt supuse aceluiași standard național. Fiecar e cablu va fi în concordanță cu standardul
conform aplicației. Standardele specificate în urmatoarele clauze vor indica tipul de cablu ce
trebuie folosit în proiectare [15].
Cabluri de medie și joasă tensiune
Cablurile trebuie sa fie conforme cu EN 60228: XLPE/ SWA/ PVC – articulație densitate joasă,
izolație polietilenă, conductor de cupru multifilar, stratificație PVC extrudat, armatură de fire din
oțel galvanizat sau manta de oțel, manta totală din PVC negru inhibitor de flacără, valabile
pentru a fi fol osite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea specifică de 0.6/1kV , dupa
cum e specificat. Temperatura conductorului nu va crește peste 250șC în cazul operării continue.
Cablurile vor fi conforme cu ultimele standarde: PVC/ SWA/ PVC – izolație PV C, stratificație
PVC extrudat, armatură din fire de oțel galvanizat sau manta de oțel, manta totală din PVC negru
inhibitor de flacără, valabile pentru a fi folosite la sistemul de legare la pământ pentru tensiunea
specifică de 0.6/1kV. Temperatura conduct orului nu va creste peste 70°C în cazul operării
continue [15].
Cabluri flexibile s e vor utiliza pentru conectarea echipamentelor și aparatelor mobile. Cablurile
vor fi cu manta din PVC, conductor de cupru multifilar izolat PVC, normat pentru 300/500V în
conformitate cu ultimele standarde [15].
Cabluri pentru aparatura de masurare și control
Cablurile de semnal analog vor fi izolate cu polietilena sau PVC, pozate în pereche torsadate cu
ecranări individuale sau colective, izolare cu PVC extrudat, armatură din fire de cupru și manta
exterioară din PVC. Conductoarele cablurilor vor fi din cupru multifilar [15].
Cablurile vor fi normate pentru 300/500V și vor fi conforme cu ultimele modificari ale EN
60228. Cablurile cu ecranare colectivă vor fi permise pentr u folosirea în cazurile în care
semnalul are de transportat un nivel înalt (ex: 4 -20mA) și traseul nu este mai lung de 30m. În
cazurile în care traseul este mai lung de 30m sau semnalul este de nivel scăzut cablurile vor avea
deopotrivă ecranări individua le și colective sau vor fi cabluri speciale pentru instrumentație.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 34 Pentru semnalele analogice, în cazurile în care semnalul nu are o tensiune mai mare de 24V c.c.
și curentul maxim ce circulă prin buclă este de 20mA, atunci cabluril e de tip analog pot fi
folosite[15 ].
2.2.10. Tablourile electrice (TE)
Generalităț i
Tablourile electrice trebuie să fie conforme cu standardelor SR EN 60947 și SR EN 60439 -1.
Tablourile electrice vor fi construite astfel încât întreținerea lor să se facă numai prin partea din
față. Panourile frontale vor fi prevăzute cu balamale și dotate cu sisteme de închidere cu cheie
comună pentru o aceeași secțiune a ansamblului [26].
Tablourile electrice de exterior se montează în incinte rezistente la coroziune și la intemperii.
Incintele trebuie să aibă un grad de protecție minim IP 55 și trebuie să permit ă un spațiu de
minim 1000 mm în fața echipamentului confor m standardelor și normativelor în vigoare [26 ].
Construcție
Conform normativelor în domeniu se prevede ca tablourile să aiba acc es prin față și sa fie
prevăzute cu compartimente de cabluri/ bare cu capace frontale prinse cu șuruburi. Utilizarea
șuruburilor vizibile din exterior nu este acceptabilă. Amplasarea traseelor de cabluri direct între
secțiuni sau în spate le acestora nu est e acceptabilă [11 ].
Tablourile electrice trebuie sa aiba o structură modulară care să permită dezvoltări ulterioare.
Fiecare secțiune dintr -un tablou va constitui o entitate independentă de celelalte secțiuni și va fi
dotată cu ușă de acces proprie, care v a putea fi deschisă la un unghi de cel puțin 90° grade [26].
Carcasele modulare ale TE trebuie realizate din tablă de oțel cu grosimea de minim 2 mm, si
trebuie construite rigid și sa aiba aceeași înălțime. In conformitate cu standardul SR EN 60529
gradul minim de protecție trebuie sa fie IP 54 , iar c uloarea de finisare va fi cea standard a
fabricantului [17].
În interior compartimentarea modulelor va fi realizată cu pereți rigizi rezistenți, care să permită
separarea individuală a compartimentelor și a ac estora de compartimentul barelor de distribuție.
Aceasta va împiedica atât căderea accidentală a obiectelor în compartimentele inferioare aflate
sub tensiune, cât și propagarea defectului dintr -un compartiment într -altul. Înălțimea totală a

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 35
modulelor tablo ului electric (inclusiv plinta) nu va depăși 2300 mm. Mânerele separatoarelor,
comutatoarelor, butoanele, lămpile indicatoare și instrumentația se vor afla la o înălțime cuprinsă
între 500 și 1750 mm fa ță de nivelul pardoselii finite [17 ].
Modulele tabloul ui electric trebuie dotate la bază cu o plintă înaltă de (100 -125) mm, fabricată
din oțel și protejată împotriva coroziunii. Aceasta plintă va fi va fi decalată spre exterior cu (10 –
12) mm față de fața verticală a tabloului, astfel încât să se creeze o sup rafață frontală continuă.
Plintele de baza vor fi instalate și fixate înainte ca modulele tabloului electric să fie puse pe
poziție și fixate în partea superioară [17 ].
Dacă modulele tabloului electric sunt prevăzute cu intrarea cablurilor pe la partea in ferioară,
distanța dintre partea inferioară a modulelor și placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 200
mm iar distanța dintre placa cu presetupele de cabluri și șirurile de cleme va fi, de asemenea, de
minim 200 mm. Toate aparatele si componentele i nterne vor fi instalate pe contrapanouri.
Numărul de conductoare și cabluri pozate într -un canal interior de cabluri va oferi un grad de
umplere nu mai mare de 45 % [17 ].
Echipamente de încălzire și ventilare
Compartimentele interioare ale tablourilor electrice trebuie prevăzute cu un echipament de
încălzire controlat prin intermediul unui termostat și întreruptor pornit/ oprit în scopul evitării
fenomenului de condensare a vaporilor de apă. Echipamentul de încălzire anticondens trebuie
alimentat dintr -un tablou separat, alimentat, la rândul său din tabloul de servicii interne [17].
Cu excepția compartimentelor barelor de distribuție, toate compartimentele care conțin aparataj
capabil să genereze căldură în condiții de funcționare normală vor fi echipate c u sisteme de
ventilare forțată. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile să mențină nivelul de protecție
împotriva intrării apei și prafului în interiorul tabloului electric . Ventilatoarele vor porni automat
în momentul când echipamentele generato are de căldură sunt pornite. Pe ușa compartimentului/
secțiunii vor fi prevăzute indicatoare de avarie pentru ventilatoare și de supratemperatură în
interiorul compartimentului [26].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 36 Cablarea interioară a tablourilor
Cablarea interioară a tablourilor va fi realizată cu conductoare și cabluri din cupru cu izolație din
PVC și vor fi conforme cu standardele SR HD 21 și SR HD 603. Cablurile vor avea conductoare
multifilare. Conductoarele vor avea secțiunea minimă de 1,0 mm2. Pentru cablarea
echipamentelor montat e pe ușile modulelor tabloului electric se admite o secțiune maximă de 2,5
mm2 [15].
Codul de culori al cablurilor va fi următorul:
Faze: roșu, galben , albastru;
 Nul: albastru deschis;
 Control: gri/ negru;
 Împământare: verde/ galben.
Etichetarea cond uctoarelor și cablurilor se va face cu etichete la ambele capete cu tile din mase
Când în interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriului său separator sau
disjunctor există terminale care se mai află sub tensiune, acestea vor fi prevăzute cu capace de
protecție transparente cu inscripții de avertizare corespunzătoare care să indice existența
pericolului de electrocutare (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum și valoarea tensiunii
periculoase. Capacele de protecție trebuie dimensionate astfel încât să acopere complet
terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune și vor fi fixate ferm cu șuruburi [15].
Conductoarele cablurilor de comandă vor fi prevăzute cu capete terminale sertizate izolate.
Fiecare conductor va fi echipat cu capete terminale. Conductoarele și cablurile de tensiuni
diferite se vor termina în șiruri de cleme distincte [26].
Atunci când echiparea electrică include mai mult de un tablou electric sistemul de etichetare va fi
unic în cadrul fiecărui tablou electric .
Circu itele de energie (forță) vor fi amplasate distinct de cele de curenți slabi și vor fi conforme
cu cele mai noi reglementări din domeniul compatibilității elec tromagnetice [17 ].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 37
Legarea la pământ a tablourilor electrice
Tablourile electrice trebuie echipat e cu o bara de legare la pământ din cupru dur, amplasată
vizibil și distinct față de orice placă cu presetupe și de traseele de intrare a conductoarelor
cablurilor. Bara de legare la pământ va avea o secțiune minimă de 120 mm2 (sau de 50 % din
secțiunea ba relor de distribuție – care este mai mare) [17].
Într-o secțiune oarecare a unui tablou electric , bara de legare la pământ va fi o piesă continuă
(dintr -o singură bucată). Discontinuitățile sunt permise numai în locurile unde din construcție
bara a fost se cționată din considerente de transport și montaj. În locurile de discontinuitate, bara
de legare la pământ va fi îmbinată cu ajutorul a două eclise prinse cu cel puțin două șuruburi.
Eclisele și zonele de contact ale barelor vor fi decapate și cositorite ( stanate). La ambele capete,
bara de legare la pământ va fi conectată la rețeaua generală de legare la pământ [26].
Componentele metalice ale carcasei tablou electric precum și toate părțile metalice care, în
condiții normale, nu sunt utilizate ca și căi de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la
pământ. Ușile metalice ale secțiunilor TE vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la
pământ cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzător, prevăzute cu
conecto rii de capăt (pap uci) sertizați [26 ].
Legă turile principale la bara de legare la pământ vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau
echivalente. În zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificație ale
instalației de legare la pământ, suprafețe le de contact vor fi bine curățate de vopsea și de orice
alte acoperiri izolatoare și apoi vor fi protejate cu vaselină neutră [26 ].
Izolarea tablourilor electrice
Izolarea (separarea) tablourilor electrice va fi realizată cu separatoare cu rupere în aer s au
întreruptoare automate (disjunctoare) compacte în carcasă turnată (MCCB – Moulded Case
Circuit Breaker) cu montaj în interiorul tablourilor metalice [26].
Deschiderea ușii sau capacul compartimentului va fi interblocată cu separatorul sau întreruptorul
automat (disjunctorul) respectiv, astfel încât ușa dulapului să nu poată fi deschisă atunci când
acesta este închis. De asemenea, separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu
va putea fi închis decât dacă ușa sau capacul compartimen tului este închis corespunzător [26 ].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 38 Separatorul sau întreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevăzut cu un sistem clar de indicare a
poziției sale (cum ar fi PORNIT/ OPRIT). Indicatorul trebuie să fie vizibil în mod clar din
poziția normală de operare. S eparatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) vor trebui
să poată fi blo cate numai pe pozitia ”DESCHIS” [26].
Din rațiuni de întreținere, contactele lor mobile vor trebui să fie demontabile. Contactele fixe vor
trebui să fie complet izolate.
Separatoarele sau întreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie să permită atașarea de
contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute două
contacte auxilia re de rezervă [26 ].
Întreruptoare automate (disjunctoare)
Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recentă revizie a standardului SR EN 60927 -2, și vor
fi capabile să suporte curenții de scurtcircuit specificați pentru sistemul respectiv. Disjunctoarele
instalate vor trebui să poată suporta în mod co ntinuu curent ul maxim de calcul .
Disjunctoarele compacte în carcasă turnată (MCCB) vor fi prevăzute cu manete de acționare
rotative. Disjunctoarele vor fi prevăzute cu un sistem de protecție adecvat [26].
Separatoare, separatoare cu fuzibile
Separatoarele de sarcină și separatoarele de sarcină cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai
recente revizii a standardelor SR EN 60947 -3 și SR EN 60129 și vor fi capabile să întrerupă
curentul de sarcină nominal dar nu și pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele vor
fi capabile să închidă circuitul în condiții de curent de defect (fault make) [26].
Separatoarele de sarcină și separatoarele de sarcină cu fuzibile vor trebui să permită atașarea de
contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau întreruptor automat vor fi prevăzute dou ă
contacte auxiliare de rezervă[26 ].
2.2.11. Măsurarea parametrilor energiei electrice
SR EN 61557 prevede ca c ircuitul de alimentare a unui Centru de Comandă a Motoarelor (CCM)
sau a unui tablou de distribuție să fie echipat în mod obl igatoriu cu următoarele:
 transformatoare de curent separate pentru sistemele de comandă și indicare/
măsurare;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 39
 un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care să permită indicarea tensiunilor
de alimentare de fază și de linie sau, cel puțin, trei lampi i ndicatoare care să indice
prezența tensiunilor de alimentare [12];
Pentru alimentări de peste 250 amper se instalează suplimentar un multimetru digital (centrală
digitala de măsură) prevăzut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale
transformatoa relor de curent și siguranțe fuzibile. Multimetrul va trebui să măsoare, cel puțin,
valorile următoarelor mărimi electrice: curent, tensiune, putere activă, puterea reactivă, putere
aparentă, factor de putere și frecvență. Multimetrul trebui e să furnizeze semnale pentru pentru
sistemul de comandă și gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrică și sistemului
SCADA [8].
Protecție și resetare
Circuitele contactoarelor și demaroarelor de motoare vor fi prevăzute cel puțin cu dispozitive
electronice (relee) de protecție la suprasarcină, la pierderea unei faze de alimentare și inversarea
succesiunii fazelor și la apariția defectelor de punere la pământ. Releele termice vor trebui să fie
reglabile și vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcină n ominal al motorului [26].
În general, protecția motorului va fi ca și cea descrisă mai jos și orice modificare de la aceasta va
trebui detaliată în contract:
 motoare cu putere < 30kW – protecție termică;
 motoare cu putere ≥ 30 kW – monitorizare electronică cu indicarea avariilor [26].
Pentru indicarea stării, contactoarele vor fi prevăzute cu contacte auxiliare și se va include cel
puțin un set de contacte basculante de rezervă.
Releele de suprasarcină vor trebui să poată fi resetate manual prin intermediul unui buton de
resetare în caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului.
Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcină [26].
2.2.12 . Automatizari și SCADA
Instrumentația, echipamentele de automatizare și sis temul SCADA necesare pentru lucrările
dintr -o stație de pompare ape uzate conform ISO și normativelor romanești antrior menționate
specifică informațiile urmatoare :

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 40 Sistemul SCADA se va integra cu sistemul existent (dacă există) sau va funcționa independen t
de acesta.Tot sistemul SCADA se subordonează concepției de conducere automată a procesului,
monitorizare la distanță și comunicare asigurată prin Internet și/ sau GSM/GPRS către unul sau
mai mulți factori responsabili care nu se află neaparat în incinta stației de pompare. Operatorul
autorizat aflat la distanță, înafara stației de pompare, trebuie sa poată face modificări „on line”
prin comanda de la distanță, să poată corecta o avarie sau să facă manevrele de proces necesare
funcționării în bune condiții a procesului automatizat [18].
Funcționarea instalației
Instalația va funcționa într -unul din următoarele două moduri:
1.Modul de funcționare “Manual”:
• echipamentele din care este compusă instalația vor putea fi folosite în modul “Manual” fără
altă i nterventie;
• echipamentele constituiente ale instalației vor rămâne operaționale chiar în caz de avarie a
automatului programabil, comenzile manuale nu vor trece prin automatele programabile;
• în timpul intervenției manuale, restul instalației va conti nua să funcționeze în modul de
comandă automat;
• pentru a preveni deteriorarea instalației – cum sunt protecția la debit scăzut a pompelor, etc. vor
fi instalate dispozitive de interblocare, de siguranță. Aceste semnale nu vor trece prin
automatul progra mabil și vor fi cablate direct pe comanda releului de comandă [19].
2. Modul de funcționare “Automat”
• oricare automat programabil va putea comanda automat și autonom toate elementele
componente ale instalației (în conformitate cu interblocările de siguranț ă, stările și parametrii
măsurați, valorile prescrise -presetate de funcționare memorate, limitele de alarmă și
secvențele de comandă) generând semnale de ieșire de comandă corespunzătoare;
• în cazul în care unul din automatele programabile a fost avariat , detectat prin semnale
"watchdog", operatorul SCADA va primi o alertă urmând efectuarea operației de trecere din
modul a utomat în modul manual de lucru [19 ].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 41
Semnalizări
Alarmele și semnalele trebuie transmise către SCADA prin intermediul automatelor
programabile .
Semnalizarile minime sunt:
• alarme de incendiu;
• căderea alimentării cu energie electrică;
• căderea sistemului de comunicații;
• semnalele de stare ale echipamentelor și instalațiilor tehnologice;
• debitele tehnologice;
• treptele de nivel în bazinele de aspiratie ;
• treptele de p resiune pe conducta de refulare ;
• valorile parametrilor tehnologici masurați [9].
Alimentarea cu energie electrică, cablare
Automatele programabile trebuie alimentate dintr -o sursă de alimentare cu energi e electrică
separată. În cazul căderii sistemului de alimentare cu energie, automatele programabile și
sistemul de comunicații vor fi alimentate pentru o perioadă de timp de cel puțin 1 oră, energia
electrică fiind furnizată de o sursă de alimentare neîntr eruptibilă (UPS) [19].
Sistemul automat va fi dotat cu toate cablurile de forță și de semnal. Cablurile de semnal trebuie
ecranate, de tipul perechi de conductoare torsadate sau fibră optică [19].
Privire de ansamblu asupra sistemului
Centrul de control v a adaposti echipamentul operat de dispecer și spațiile de lucru ale
operato rului. Echipamentul SCADA trebuie amplasat separat, într -o încăpere special destinată
acestui scop, care va fi asigurată împotriva accesului persoanelor neautorizate.
Sistemul imple mentat trebuie să fie capabil să opereze în interiorul strategiei de control descrise,
dar va trebui să fie destul de flexibil pentru a fi ușor de extins sau schimbat în situția schimbării
filozofiei de operare [20].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 42 Sistemul propus va trebui să furnizeze o funcție de procesare Dispecer centralizată, completată
cu facilități stand -by și stații de lucru locale [20].
Prin PLC -uri (automate programabile) – în condiții normale de operare – se vor monitoriza și
controla mecanismul de funcționare a instalațiilor și echipamentelor pentru respectarea graficelor
stabilite și se vor înregistra informațiile operaționale/ de performanță ale instalației, pornirea/
oprirea echipamentelor, reglarea debitului la intrare, a nivelelor din bazine, etc.. PLC -urile vor
trebui să aiba limite programabile distincte de alarmare, pentru situațiile care impun acest lucru.
Aceasta se va aplica ambelor valori reale și derivate [19].
În situația intervenției unor probleme în comunicare datorate diferitelor cauze, PLC -urile vor fi
capabil e de a pastra informații de interes timp de 8 zile, după cum urmează:
 semnale analogice, totalizate și derivate – la schimbările semnificative, la interval
de 15 minute;
 semnalele digitale – la schimbarile de situație [20].
Informațiile adunate de către P LC-uri vor fi încorporate în baza de date a Dispeceratului și de
asemenea vor fi făcute disponibile programelor de aplicații concepute de operator [20].
Acolo unde PLC -urile sunt programate să îndeplinească controlul local al echipamentului, la
Dispecerat va fi posibilă vizualizarea programelor, graficelor, situațiilor statistice etc. [20].
Prin centrul de control, utilizatorii de sistem vor avea posibilitatea de a interveni pentru
introducerea manuală a datelor în graficul de control al PLC -urilor (ex: pen tru a asigura măsuri
de acțiun e atunci când are loc o alarmă) [21].
Sistemul de control SCADA va fi prevăzut cu două nivele, acestea fiind:
 controlul local PLC prin informațiile stocate local la PLC (ex: pornirea pompelor);
 controlul de supervizare de la c entrul de control (Dispecer Statie de epurare,) [20].
Un utilizator autorizat, la centrul de contro l (Dispecer Statie de epurare,) va avea posibilitatea să
modifice la orice PLC ordinea de control stabilită, prin descarcarea graficelor de control (pornit/
oprit) și stabilirea unor noi criterii de lucru (ex:creștere/ descreștere flux/ presiune sau operând
elemente individuale ale mecanismului, ex: vane deschise/ închise, pompă pornită/ oprită) [18].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 43
Va exista o cerință de descărcare a programelor de control și a graficelor de pe Dispecer pe PLC,
prin rețeaua de comunicații.
Comunicarea cu PLC -urile în interiorul statiei de epurare a apelor uzate, se va efectua fie cu
ajutorul fibrei optice, fie prin cabluri de cupru ecranate, recomandate de furnizorii PLC -urilor,
conform protocoalelor Modbus, Profibus sau Ethernet, dupa caz. Acest lucru va facilita preluarea
datelor, centralizarea și afișarea lor [21 ].
Ca cerințe se vor avea în vedere forme diferite de comunicare pentru amplasamente specifice,
echipamentul fiind astfel prevăzut încât să fie capabil să funcționeze în toate situațiile, cu
minimul de schimbări de software. PLC-urile vor monitoriza și controla funcționarea instalațiilor
și vor înregistra i nformațiile operaționale culese [21 ].
În cazul apariției unei condiții de alarmă, PLC -urile vor fi capabile imediat de a anunța alarma și
vor raporta orice informație culeasă la Dispecerat [20].
Acolo unde condițiile de alarmare se produc, va fi disponibilă anunțarea alarmei individuale cu
liste de alarme, diag rame tabelate și simulate și pagini de ajutor pentru informarea operatorului.
Sistemul de preluare a datelor la distanță va fi prevazut cu un UPS capabil de a susține întreg
echipamentul computerului principal (unitați de procesare centrale, discuri, proce soare de
comunicare etc), console de exploatare și imprimanta de alarmă/ eveniment pentru o perioadă nu
mai mică de 60 de minute. Sursa UPC va fi prevazută să furnizeze energie pentru o creștere de
50% a sarcinii fără a fi nevoie de un hardware adițional [ 21].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 44 Capitolul 3
Prezentarea proiectului de alimentar a cu energie electrică a unei
rețele de apă uzată pentru o aglomerare de sate

3.1. Alegerea amplasamentului staț iilor de pompare a apelor uzate
Pentru a determina cum se re alizează alimentarea cu energie electrică a unei rețele de apă uzată
se va studia o aglomera re de sate cu amplasarea confomă urmă toare lor informații primite în urma
studiului de fezabilitate .
Locaț ie
Aglomerarea Curteș ti – Corni este alc atuită din c omunele Corni și Curteș ti.
Corni este o comună în jud ețul Botoșani, Moldova, România. Teritoriul comunei Corni este
așezat în partea de sud -vest a județului Botoșani, pe partea stângă a râului Siret, în cursul său
mijlociu la o distanță de 20 km (în linie dreaptă 12 km ) sud -vest de municipiul Botoșani, într -un
ținut deluros cu altitudine redusă, în cea mai mare parte în jur de 300 m [22].
Comuna Corni are în administrare satele: Balta Arsă, Corni, Mesteacăn și Sarafinești.
Curtești este o comună în județul Botoșani, Mol dova, România, situată la sud -vest de municipiul
Botoșani, pe un teren deluros, pe locul unor străvechi păduri, ulterior defrișate.
Comuna Curteș ti are î n administrare satele: Agafton, Băiceni, Curtești (reședința), Hudum,
Mănăstirea Doamnei, Orășeni -Deal și Orășeni -Vale [22].
Teritoriul județului Botoșani aparține Platformei Moldovenesti, cu fundament precambrian situat
la 500 -1000 m adâncime, acoperit de depozite ordoviciene, siluriene, cenomani ene, miocene și
cuaternare. Cele mai vechi formaț iuni sunt re prezentate prin nisipuri, marne ș i crete
cenomaniene, care apar ”la zi” sub forma unei fâșii înguste î n lungul Prutului; peste acestea se
dispun unele etaje ale miocenului: tortonianul (conglomer ate, calcare, marne) ș i buglovianul
(calcare, argile marnoase , marne). La nord de aliniamentul Vorona -Damideni apar depozite
volhini ene, cu caracter argilo -marnos în est ș i marno -argilos cu intercalatii de nisipuri, gre sii
oolitice î n culmile din est [23].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 45
Ampl asarea obiectelor de investiție se va face în principal în acostamentul drumului , pe
carosabil, pe trotuar sau în spațiul verde, în funcț ie de spatiul disponibil, de categoria drumului ,
precum și de celelalte utilităț i existente.
Caracterizare hidrologică și hidrogeologică
Principa lele categorii de resurse de a pă subterană din județul Botoșani sunt condiționate de
caracteristicile litologice ale teritoriului, care au favorizat acumulari de ape subterane la diverse
adâncimi și cu debite variate, putând fi deosebite d ouă mari categorii :
• ape subterane de adânci me;
• ape subterane de mică adâncime [23].
Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional sau
artezian, fiind interceptate prin foraje la diverse adâncimi, î n depozite Siluriene, Badeniene,
Bugloviene [23].
Pânz a de apă freatică se află la adânci mi cuprinse între -5,00-6,50 m î n comuna Corni și -1,80-
6,00 m în comuna Curteș ti, nivel variabil î n fun cție de cantitatea de precipitaț ii caz ută. Conform
informațiilor de la proiectanți reies executarea următoarelor lucr ări:
Tabel 3.1 . Lucră ri proiectate pentru exti nderea rețelei de apă uzată î n aglomerarea Curteș ti-Corni
Obiect Lucră ri proiectate
Cantitate/Caracteristici
Extinderea rețele i de apă uzată în aglomerarea Curteș ti – Corni
1 Stație de pompare apa uzată SPAU 1 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 4.50 l/s, H = 11.0 mCA
L cond ref = 352 m, PEID, De 90 mm
2 Stație de pompare apa uzată SPAU 2 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 1.65 l/s, H = 11.00 mCA
L cond ref = 186 m, PEID, De 90 mm
3 Stație de pompare apa uz ată SPAU 3 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 8.00 l/s, H = 17.00 mCA
L cond ref = 347 m, PEID, De 110 mm
4 Stație de pompare apa uzată SPAU 4 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 11.50 l/s, H = 28.60 mCA
L cond ref = 1081 m, PEID, De 125 mm
5 Stație de po mpare apa uzată SPAU 5 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 16.00 l/s, H = 9.10 mCA
L cond ref = 501 m, PEID, De 160 mm
6 Stație de pompare apa uzată SPAU 6 și conducta de 1A+1R, Q = 26.00 l/s, H = 8.00 mCA

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 46 Obiect Lucră ri proiectate
Cantitate/Caracteristici
refulare L cond ref = 139 m, PEID, De 200 mm
7 Stație de pompare apa uzată SPAU 7 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 17.50 l/s, H = 15.80 mCA
L cond ref = 849 m, PEID, De 160 mm
8 Stație de pompare apa uzată SPAU 8 și conducta de
refulare 1A+1R, Q = 5.00 l/s, H = 23.10 mCA
L cond ref = 909 m, PEID, De 9 0 mm

Datorită topografiei variate, satelor din aglomerare cu densitatea redusă a populației și
gospodă riilor situate la o distanta considerabilă de reț eaua de can alizare se va opta pentru două
tipuri de stații de pompare : stații cu montaj imersat și staț ii cu separare de solide.
Pentru lucrările de mai sus au fost selectate pompe pentru stațiile de pompare utilizând
programul de selecție de la H oma, un producător de pompe specializat pe pompe de ape uzate.
În alegerea pompei s -a avut Î n vedere curba de funcționare a pompei, debitul mimin și maxim,
înalțimea minim ă și maximă pentru fiecare SPAU. F ișele tehnice ale pompelor s electate se vor
găsi î n anexe.
Dimensionarea caminelor în care se vor monta pompele se va face ținâ nd cont de urmatoarele
informați i:
 cotă teren – primită de la proiectant ;
 cotă intrare conducte – primită de la proiectant;
 diferență H cote, calculat ă ca diferență între cotă teren și cotă intrare conducte;
 Inalțimea pompei –luată din fișa tehnică a pompei ;
 Volum acumulare, calculat astfel: debit x volum de umplere că min posibil (90%) totul
împărtit la numărul de porniri pe ora (10 în cazul nostru) ;
Având în vedere cele de mai sus rezultă urmatoarea selecția a pompelor și dimensionare a
căminelor.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 47
Tabel 3.2. Selecție pompe pentru exti nderea reț elei de apă uzată î n Aglomerarea Curteș ti – Corni

Echipamentele se vor monta precum în imaginile urmă toare:

Figura 3.1. Stație de separare de solide [24] Figura 3.2 Stație de separare de solide [24]
SPAU Pompe Debit
[l/s] H
[mCA] P2
[kW] Camin PEHD
Diam / H
Stații de pompare ape uzate (cu separare de solide)
SPAU 4 V1339 -ET82 11.5 28.6 11.5 2/4.06
SPAU 5 TP50/M 37/2D 16 9.1 3.1 2/3.89
SPAU 6 MXS1342 -ET44 26 8.1 3.7 2/4.73
SPAU 7 V1337 -ET72 17.5 19.5 9.5 2/6.35
Stații de pompare ape uzate (montaj imersat)
SPAU 1 TP70/V50/2HD/C Ex 4.5 19 4.4 1.2/3.4
SPAU 2 TP50/V26/2D EX 1.65 11 2.1 1.2/3
SPAU 3 TP70/V50/2HD/C Ex 8 17 4.4 1.2/3.6
SPAU 8 V1335 -T72/C EX 5 23.1 9.5 1.2/6.2

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 48

Figura 3.3. Stație de pompare apa uzata montată imersat [24]

3.2. Alimentarea cu energie a staț iilor de pompare a apelor uzate
Lucrările de instalaț ii elec trice vor include toate instalațiile electrice aferente stațiilor de pompare
apa uzată , inclusiv racordul de alimentare cu energie electrică .
Consumator ii noi vor fi alimentaț i din rețeaua publică a furnizorului de energie electrică î n regim
trifaza t 400V/50Hz, iar blocurile de măsură vor fi montate î n punctele stabilite de furnizor.
Pentru aceș ti consumatori se admite o va riație de tensiune de +/ -10%Un și o variație de frecvență
de ±1Hz [14].
Proiectul de alimentare cu energie electrică se va face conform schemei funcț ionale de mai jos.
Punctul de delimitare a instalațiilor furnizorului ș i beneficia rului este la ieșirea din BMP (blocul
de măsură ș i control) [14].
Fiecare stație de pompare va fi alimentată din rețeaua publică a furnizorului de energie electrică
în regim trifazat 400V.
Racordarea instalaț iei de pompare se va executa prin intermediul u nui bloc de mă sură și protecț ie
trifazat (BMPT), montat î n punctul stabilit de furniz orul local de energie electrică [14].
Echipamentele vor fi protejate contra suprate nsiunilor de origine atmosferică sau de comutație
prin montarea unor descărcătoare afere nte, î n conformitate cu prevederile normativului I7/2011.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 49
Instalația electrică se va ra corda obligatoriu la priza de pământ aferentă SPAU a cărei valoare
măsurat ă nu va depăși valoarea 4 ohmi [14].
Execuția instalaț iilor electrice se va face cu r espectarea categoriilor influenț elor externe conform
cu normativul I7 -2011.
Calcul pentru curentul nominal al circuitelor, alegerea cablurilor electrice și a aparatajelor
de acționare, protecție și măsură
Curentul nominal al cir cuitelor și a coloanelor electrice din prezentul proiect se dimensionează
conform legislației în vigoare având la bază param etrii de intrare ai utilajelor ș i echipamentelor
aferente obiectului de investiț ii.
Pentru calculul circuitelor monofazate pentru receptoare de ilumina t, curentul nomina l se
determină cu relaț ia:

(Ec. 3 .1)
unde:
In = curentul nominal [A]
Un = tensiunea de fază [V]
Pi = puterea instalată a circuitului [W]
cosj = factorul de putere
Pentru ca lculul circuitelor monofazate de forță ș i priz e, curentul nominal se determină cu relaț ia:

(Ec. 3.2 )
unde:
In = curentul nominal [A]
Un = tensi unea de fază [V]
Pi = puterea instal ată a circuitului [W]
cosj = factorul de putere
h = randamentul [% ]
Pentru calculul circuitelor trifazat e, curentul nominal se determină cu relaț ia [25]:

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 50
(Ec. 3.3 )
unde:
In = curentul n ominal [A]
Un = tensiunea de fază [V]
Pi = puterea instalată a circuitului [W]
Cs = coeficient de încărcare reală a circuitului (simultaneitate)
cosj = factorul de putere
h = randamentul [%]
Pentru alegerea secț iunii cabluril or electrice pentru circuitele și coloanele electrice , secț iunea
minim ă va respecta următoarele condiț ii:
– În regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maxim admisibilă a circuitului ( Ima) a
secțiunii să fie Ima ≥ In ;
– Secțiunea să fie mai mare sau cel puțin egală cu secț iunea minimă impusă de Normativul I7 –
2011 ;
– Secțiunea aleasă va trebui să se verifice la stabilitatea term ică în regimul de scurtă durată ;
– Secțiunea aleasă va trebui să conducă la pierderi de tensiune sub val orile admisibile impuse de
norme [15];
Pentru alege rea contactoarelor trebuie să se respecte condiț ia Inc ≥ In, unde Inc este curentul
nominal al contactorului, iar In este curentul nominal ce trebui e întrerupt de că tre contactor.
Alegerea întrerupătoarelor automate se face î n același mod ca ș i alegerea co ntactoarelor [15].
Disjunctoarele și disjunctoarele diferențiale se aleg în funcție de tensiunea rețelei, frecvență,
curent permanent, numă r de poli, curentul d e rupere, tipul receptoarelor. Î n alegerea acestor
tipuri de aparate elec trice se vor lua în cal cul condiț iile: curentul nomi nal al disjunctorului
trebuie să fie mai mare decâ t curentul permanent, i ar curentul de rupere trebuie să fie mai mare
decât cure ntul de scurtcircuit din locul î n care este instalat [25].
Disjunctorul se va al ege respectand con diția InD ≥ In , unde In este curentul nomin al al liniei pe
care se montează . Disjunctorul se alege astfel încât reglarea echipamentului de protecție la

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 51
suprasarcină să se poată face la Ir = In, iar cea de protecț ie la scurtcircuit la Im = Isc, unde Isc
este curentul efectiv al curentului de scurtcircuit dacă defectul s -ar produce î n apropierea
disjunctorului [25].

Tabel 3.3 . Calcule current nominal

Denumire
obiect Destinaț ia
circuitului Pi
(kW) Cs U
(V) cosφ In
(A) Cablu alimentare
(mmp)
SPAU 1 T-SPAU 1 12.80 0.6 400 0.8 13.85 CYAbY -F 5×10
SPAU 2 T-SPAU 2 8.40 0.6 400 0.8 9.09 CYAbY -F 5×6
SPAU 3 T-SPAU 3 12.80 0.6 400 0.8 13.85 CYAbY -F 5×10
SPAU 4 T-SPAU 4 26.00 0.6 400 0.8 28.14 CYAbY -F 5×16
SPAU 5 T-SPAU 5 10.20 0.6 400 0.8 11.04 CYAbY -F 5×10
SPAU 6 T-SPAU6 11.20 0.6 400 0.8 12.24 CYAbY -F 5×10
SPAU 7 T-SPAU 7 26.00 0.6 400 0.8 28.14 CYAbY -F 5×16
SPAU 8 T-SPAU 8 26.00 0.6 400 0.8 28.14 CYAbY -F 5×16

Verificarea secțiunii conductoarelor la că derea de tensiune
Calculul că derii de tens iune s -a efectuat pentru coloana de aliment are a tabloului electric de forță
și automatizare T -SPAU 1, avand puterea electrică de 4.40 kW.
Lungimea circuitului aferent coloanei de alimentare a tabloului electric T -SPAU1 este de
aproximativ 20m , conform inf ormațiilor de la proiectant.
Formula de calcul utilizată este :

(Ec. 3.4 )
unde:
γ = conductivitatea electrică [m/Ωmm2]
Un = tensiunea de fază [V]
s = secțiunea conductorului [mm2]
Pn = puterea instalată pe fiecare tronson al circuitului [W]
l = lungimea fiecă rui tronson al circuitului [m] .
În cazul nostru:
γ = 57 [m/Ωmm2]
Un = 400 [V]
s = 25 [mm2]
Pn = 4.40 [kW]
l = 20 [m]
u = [(4.4*20) / 22800] * 40
u = 0.15 V
Căderea de tensiune pentru coloana tabloului T -SPAU1 este:

(Ec. 3.5 )
u [%] = (100* 0.15 ) /400 = 0.0375 %
Căderea de tensiune se încadrează î n limitele impuse de Normativul I7 – 2011 Art. 5.2.5.1 (sub
5%), pentru o secț iune a conductorului de 25 mm2.

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 53
Tabel 3.4 . Calcule cădere de tensiune
Denumire
obiect Γ [m/Ωmm2] Un
(V) S
[mm2] Pn
(kW) L [m] u V u [%]
T-SPAU1 57 400 25 4.4 20 0.15 0.0375
T-SPAU2 57 400 25 2.1 20 0.40 0.1000
T-SPAU3 57 400 25 4.4 20 0.15 0.0375
T-SPAU4 57 400 25 11.5 20 0.41 0.1100
T-SPAU5 57 400 25 3.1 20 0.11 0.0300
T-SPAU6 57 400 25 3.7 20 0.13 0.0400
T-SPAU7 57 400 25 9.5 20 0.40 0.1000
T-SPAU8 57 400 25 9.5 20 0.40 0.1000

Același mod de calcul a fost aplicat și celorlate tablouri electrice , iar căderea de tensiune î n toate
cazurile a fost sub limita impusă dupa cum poate fi observat din tabelul 3.4 .
Racordarea la Sist emul Energetic National (SEN) se va face în conformitate cu Ordinul
nr.59/2013 ANRE „Regulam ent privind racordarea util izatorilor la rețeaua electrică de interes
public„ modificat prin Ordinul nr. 63/2014 A NRE și cu Ordinul 102/2015 ANRE „Regulamentul
privin d stabilirea soluț iilor de r acordare a utilizatorilor la reț elele electrice de interes pub lic”
Datele electroenergetice de consum ale stațiilor de pompare , rezultate după selecția
echipamentelor din compoziția acestora sunt:
• SPAU 1
– Puterea instalată Pi = 12.8 0 kW
– Puter ea absorb ită Pa = 11.8 0 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecv ența f=50 Hz.
• SPAU 2
– Puterea instalată Pi = 8.4 kW
– Puterea absorb ită Pa = 7.4 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 3

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 54 – Puterea instalată Pi = 12.8 kW
– Puterea absorb ită Pa =11.8 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vc a
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 4
– Puterea instalată Pi = 26 kW
– Puterea absorb ită Pa = 25 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 5
– Puterea instalată Pi =10.2 kW
– Puterea absorb ită Pa =9.2 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 6
– Puterea instalată Pi = 11.2 kW
– Puterea absorb ită Pa =10.2 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 7
– Puterea instalată Pi =26 kW
– Puterea absorb ită Pa = 25 kW
– Tensiunea de utilizare Ue = 3×400 /230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
• SPAU 8
– Puterea instalată Pi = 26 kW
– Puterea absorb ită Pa =25 kW

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 55 – Tensiunea de utilizare Ue = 3×400/230 Vca
– Frecvenț a f=50 Hz.
La staț iile de pompare ape uzate din cadrul proiectului, tabloul grupului de pompare va fi
alimentat cu energie electr ică din blocul de masură și protecție trifazat (BMPT), prevazut î n
proiectul operatorului de distribuț ie local, printr -un cablu electric astfel:
• SPAU 1 – cablu electric CYAbY -F 5×10 mm2 ;
• SPAU 2 – cablu electric CYAbY -F 5×6 mm2 ;
• SPAU 3 – cablu electric CYAbY -F 5×10 mm2 ;
• SPAU 4 – cablu electric CYAbY -F 5×16 mm2 ;
• SPAU 5 – cablu electric CYAbY -F 5×10 mm2 ;
• SPAU 6 – cablu electric CYAbY -F 5×10 mm2 ;
• SPAU 7 – cablu electric CYAbY -F 5×16 mm2 ;
• SPAU 8 – cablu electric CYAbY -F 5×16 mm2 ;
Racordul electric al staț iilor de pompare se va realiza prin cablu arma t de cupru de tip CYABY,
pozat îngropat în pământ, căderea maximă de tensiune admisă fiind max 5% Un .
Cablul electric se pozează îngropat în pământ, va fi cu conductoare de cu pru, armate de tip
CYAbY -F și va fi protejat cu țeavă de PVC-G la subtraversarea de alei și căi de circulaț ie. În
zonele expuse loviturilor mecanice cabl ul electric se va proteja prin țeava metalică .
Stațiile de pompare ape uzate vor avea tabloul general T -SPAU amplasat în exteriorul stației de
pompare, în spaț iul dintre caro sabil și limita de proprietate.
Tablourile electrice ș i de auto matizare T -SPAU vor asigura urmă toarele pl ecări principale la
stațiile de pompare apă uzată :
• Circuit pentru senzor efrac ție capac că min, pri ntr-un cablu CSYAbY -F 3×1,5 mm2 ;
• Circuit exterior de priză 16A/230 Vca; CYAbY -F 3×2,5 mm2 ;
• Circuit pentru motor ventilator exhaustor, pr intr-un cablu CYAbY -F 4×1,5 mm2 ;
• Circuit pentru iluminat că min 24 V, prin cablu CYAbY -F 3×1,5 m m2;
• Circuit aferent pompei de baș ă, printr -un cablu electric special subacvatic, rezistent la
acțiunea uleiurilor;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 56 • Circuitele aferent e plutitoarelor pentru pompa bașă printr -un cablu electric special subacvatic,
rezistent la acț iunea uleiurilor;
• Circuit pentr u senzorul de nivel hidrostatic , sau a senzorilor ON -OFF, printr -un cablu CSYY
3×1 mm2 .
3.3. Instalații electrice ș i SCADA
3.3.1. Stații de pompare apă uzată prefabricate (pompe imersate)
Respectând prevederil e legale în domeniu prezentate în ca drul capitolului anterior , proiectarea
instalaț iei electrice aferentă fiecărei stații de pompare ape uzate are în componență urmă toarele
echipamente:
a) Tablou staț ie de pompare ape uzate TSPAU, c onceput unitar pentru toate staț iile de
pompare ape uzate , cu deosebirea că puterile po mpelor au valori specifice fiecărei staț ii de
pompare ape uzate.
b) Senzori de nivel tip „pară ” pentru detectarea atingerii trepte lor de nive l (ex: nivel minim
avarie; nivel minim lucru; nivel pornire pompă activă ; nivel maxim avarie );
c) M anometru cu contacte elect rice (minim -maxim), care asigură unitar urmă toarele:
 toate funcțiunile de acț ionare, pr otecții electrice și de automatizare pentru funcț ionarea
pompelor conform algoritmului genera l de lucru 1+1 (una pompa activă, cealaltă în rezervă
„caldă”), cu posibilitate de lucru î ntr-unul din regimurile „Manu al local” – „Automat” –
„Distanță ” , cu co mandă cu pornire direc ta pentru puteri mai mici de 3.7 KW, respectiv cu
comandă prin softstarter pentru puteri mai mari sau egale cu 3.7 KW.
Tabel 3.5 . Tipuri de pornire ale pompelor din stațiile de apă uzată montate imersat
SPAU Pompe P2
[kW] Tip pornire
Stații de pompare ape uzate (montaj imersat)
SPAU 1 TP70/V50/2HD/CEx 4.4 Directă cu soft starter
SPAU 2 TP50/V26/ 2D EX 2.1 Directă
SPAU 3 TP70/V50/2HD/CEx 4.4 Directă cu soft starter

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 57
 asigura rea opririi pompei active la scădere nivel apa bazin aspiraț ie sub treapta de nivel
minim, respe ctiv nivel minim avarie, utilizând câ te un sen zor individual de nivel tip pară.
 semnalizare locală stare de avarie la atingere nivel minim avarie,
 repornirea pompei active la atinge rea treptei nivel „pornire pompă activă ”;
 sesizarea avariei termice la fiecare pompă în parte, ca și apariția unei avarii la rețeaua
trifazată de alimentare;
 comanda automată a pompei de rezervă la apariț ia unei avarii term ice la pompa activă ;
 semnalizarea pe ușa tabloului a stărilor de funcț ionare, respectiv avarie a pompelor;
 asigurarea unei uzuri u niforme a pompelor prin trecerea periodică a pompei în lucru ca
pompă de rezervă, iar pompa de rezervă existentă la momentul respectiv redevine pompa
activă ;
 emiterea unui semnal de avarie la pă trunde rea unor persoane neautorizate î n incinta SPAU;
 protecț ia la o suprapresiune accidentală pe conducta de refulare, sesizată de manometrul cu
contacte electrice, prin contactul „pres iune maximă ”, respectiv prin oprirea corespunză toare a
pompelor active, repornirea având loc la scă derea presiunii cu confirmare prin contactul
„presiune minimă ” aferent manometrului.
 sistemul se protejează împotriva inversă rii fazelor, lipsei faze, dezechilibru faze printr -un
releu destinat acestui scop, care în cazul sesizării unor probleme pe rețeaua de alimentare
cauzează oprirea funcț ionării staț iei.
 protecția la scurtcircuit se realizează prin intermediul siguranț elor automate magneto –
termice;
 protecția la supratensiuni se realizează prin echipamente speciale destinate acestui scop (ex:
descărcătoare,etc) ;
 protecția la supratensi une a autom atului programabil se realizează prin module de protecț ie la
supratensiune, respec tiv prin sursa de alimentare neîntreruptibilă . Sursa de alimentare
neîntreruptibilă trebuie să asigure o autonomie de cca 1 oră de funcț ionare pentru automatul
programabil. SPAU 8 V1335 -T72/C EX 9.5 Directă cu soft starter

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 58  protecția la supratensiune a intră rilor analogice (buclel e de masura analogice 4 -20mA) a
autom atului programabil se realizează prin mo dule de protecț ie destinate acestui scop .
 protecț ia la suprasarcină a pompelor la pornire se realizează prin i ntermediul sofsta rterului
acestea oferind protecție atât pentru suprasarcină, cât și pentru supracurent, iar pentru staț iile
unde nu s -a prevazut acesta, este suficientă protecția magneto -termică .
 protecția termică a motoarelor se realizează prin inter medi ul senzorilor de temperatură din
înfășură rile motoarelor legate la relee electronice de protecț ie. Pentru ca această protecție să
funcți neze motoarele pompelor trebuie să fie dotate cu senzori de temperatură în
înfășură ri[26].
Tabloul TSPAU se amplasează î n exteriorul stației de pompare ș i are gradul de protectie IP65.
În urma alegerii pompelor și echipamentelor cu protecțiile de mai sus rezultă că instalațiile
electrice ale statiilor de pompare cu montaj imersat au caracteristicile din tabelul 3.6. .

Tabel 3.6. Caracteristici instalatii electrice statii de pompare ape uzate – Montaj imersat
Denumire Putere
pompă Putere
pompă Domeniu
reglaj Curent
nominal Putere
soft- Putere
gene – Trafo Curent
inversor Q0 PLC
+HMI +
tablou –
SPAU P1(kW)
/In(A) P2(kW)
/In(A) Q1;Q2
(A) K1;K
2(A) Startere
(kW) rator
(kVA) curent
(A) sursa
(A) (A) mas.
param.el.
TSPAU 1 4.4/10 4.4/10 8…11 16 5.5 >
30 25 32 32 DA

TSPAU 2 2.1/5 2.1/5 5…8 10 4 >
16 25 32 32 DA

TSPAU 3 4,4/10 4,4/10 8…11 16 5,5 >
30 25 32 25 DA

TSPAU 8 9.5/25 9.5/25 25…40 40 25 >
50 50 50 50 DA

3.3.2. Stații de pompare cu separare de solide
Respectând prevederile legale în domeniu prezentate în cadrul capitolului anterior, proiectarea
instalației electrice aferentă fiecărei stații de pompare ape uzate are în componență următoarele
echipamente:
a) Tablou staț ie de pompare ape uzate TSPAU, conceput unitar pentru 1+1 pompe;
b) Traductor măsurare continuă nivel, inclusiv bloc de afiș are, ieș ire 0 -20m/4…20mA,
domeniu de masură maxim 3m;

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 59 c) manometru cu 2 contacte electrice (minim -maxim),
d) detector nivel inundare cheson stație de pompare, care asigură unitar urmă toarele:
 toate funcțiunile de actionare, protecții electrice ș i de automatiza re pentru funcționarea
pompelor î n regimurile precizat e, cu comandă de pornire directă pentru puteri mai mici de
3.7kW, respectiv cu comandă prin softstarter pentr u puteri mai mari sau egale de 3.7 kW,
conform prevederilor normativului I7/2011.
Tabel 3.7 . Tipuri de pornire ale pompelor din stațiile de apă uzată montaj cu separare cu solide

 asigurarea opririi pompelor la scăderea nivelului apei în bazinul de aspiraț ie sub pragul
minim, respectiv pragul minim de avarie, utilizând câ te un senzor de nivel cu mă surare
continu ă (prin măsurarea indirectă a presiunii hidrostatice), c orelat cu software -ul realizat î n
automatul programabil din tabloul TSPAU af erent, prin prelucrarea informaț iei analogice a
nivelului;
 semnalizarea stă rii de avarie la atingerea nivelului minim de ava rie;
 repornirea pompelor la ati ngerea unui nivel maxim, utilizând traductorul de nivel sus
menț ionat;
 sesizarea avariei termice la fiecare pompă în parte, ca și apariția unei avarii la rețeaua
trifazată de alimentare;
 comanda automată a pompei de rezervă l a apariția unei avarii termice la pompa activă;
 semnalizarea pe ușa tabloului a stărilor de funcționare, respectiv avarie a pompelor; SPAU Pompe P2 [kW] Tip pornire
Stații de pompare ape uzate (cu separare de solide)
SPAU 4 V1339 -ET82 11.5 Directă cu soft starter
SPAU 5 TP50/M 37/2D 3.1 Directă
SPAU 6 MXS1342 -ET44 3.7 Directă cu soft starter
SPAU 7 V1337 -ET72 9.5 Directă cu soft starter

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 60  asigurarea unei uzuri uniforme a pompelor prin trecerea periodică a pompei în lucru ca
pompă de rezervă, iar pompa de rez ervă existentă la momentul respectiv redevine pompa
activă;
 emiterea unui semnal de avarie la pătrunderea unor persoane neautorizate în incinta SPAU;
 protecția la o suprapresiune accidentală pe conducta de refulare, sesizată de manometrul cu
contacte elec trice, prin contactul „presiune maximă”, respectiv prin oprirea corespunzătoare a
pompelor active, repornirea având loc la scăderea presiunii cu confirmare prin contactul
„presiune minimă” aferent manometrului.
 sistemul se protejează împotriva inversă rii fazelor, lipsei faze, dezechilibru faze printr -un
releu destinat acestui scop, care în cazul sesizării unor probleme pe rețeaua de alimentare
cauzează oprirea funcț ionării staț iei.
 protecția la scurtcircuit se realizează prin intermediul siguranțelor automa te magneto –
termice;
 protecția la supratensiuni se realizează prin echipamente speciale destinate acestui scop
(ex:descărcătoare,etc);
 protecția la supratensiune a automatului programabil se realizează prin module de protecție la
supratensiune, respectiv pr in sursa de alimentare neîntreruptibilă. Sursa de alimentare
neîntreruptibilă trebuie să asigure o autonomie de cca 1 oră de funcționare pentru automatul
programabil.
 protecția la supratensiune a intrărilor analogice (buclele de masura analogice 4 -20mA) a
automatului programabil se realizează prin module de protecție destinate acestui scop.
 protecția la suprasarcină a pompelor la pornire se realizează prin intermediul sofstarterului
acestea oferind protecție atât pentru suprasarcină, cât și pentru supracu rent, iar pentru stațiile
unde nu s -a prevazut acesta, este suficientă protecția magneto -termică .
 protecția termică a motoarelor se realizează prin inter mediul senzorilor de temperatură din
înfășură rile motoarelor legate la relee electronice de protecț ie. Pentru ca această protecție să
funcți neze motoarele pompelor trebuie să fie dotate cu senzori de temperatură în
înfășură ri[26 ].
În urma alegerii pompelor și echipamentelor cu protecțiile de mai sus rezultă că instalațiile
electrice ale statiilor de pompare cu montaj imersat au caracteristicile din tabelul 3.8 . .

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 61 Tabel 3.8. Caracteristici instalatii electrice statii de pompare ape uzate cu separare de solide
Denumire Putere
pompa Putere
pompa Domeniu
reglaj Curent
nominal Putere
soft- Putere
gene – Trafo Curent
inversor Q0 PLC
+HMI +
tablou –
SPAU P1(kW)/I
n(A) P2(kW)/In(
A) Q1;Q2
(A) K1;K2 (A) startere(k
W) rator
(kVA) curent
(A) sursa (A) (A) mas.
param.el.
TSPAU 4 11.5/27 11.5/27 25…40 40 25 >50 50 50 50 DA

TSPAU 5 3.1/7 3.1/7 8…11 10 4 >25 25 32 32 DA

TSPAU 6 3.7/8 3.7/8 8…11 10 4 >25 25 32 25 DA

TSPAU 7 9.5/25 9.5/25 25…40 40 25 >50 50 50 50 DA

3.3.3. Sistemul de automatizare și comunicaț ie
Stațiile de pompare vor lucra automat î n regi m 1A+1R, cu posibilitatea controlului acestora de la
dispecerul local (DLE) arondat.
Fiecare dintre sta țiile de pompare se echipează cu senzori de nivel tip „pară ” sau traductor de
nivel , pentru detecția treptelor de nivel minim (avarie), nivel minim lucru , nivel pornire pompa
activa, nivel maxim avarie (4 senzori /trepte ale traductorului ).
Funcționarea pompelor se realizează în funcție de evoluț ia nivelului din bazinul de aspiraț ie,
astfel:
 nivel apă sub nivelul minim de avarie, pompa activă este oprită, a ceastă situație este
considerată stare de avarie, cu transmiterea informaț iei la dispecerul local (DLE), cu
alarmarea personalului de deservire;
 nivel apă bazin de aspiraț ie peste nivelul minim de avarie, dar sub n ivelul minim lucru,
pompa activă este opri tă;
 depașire nivel apă, pornire pompă activă – porne ște pompa activă selectată ;
 depășire treaptă nivel maxim (toa te pompele sunt pornite, această situație este considerată
stare de avarie, cu transmiterea informaț iei la dispecerul local (DLE), cu alarmarea
personalului de deservire;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 62  la scă dere nivel procesu l se desfășoară invers, respectiv oprire pompă activă la atingerea
treptei de nivel minim (s au minim avarie), procesul reluându -se cu încadrarea acestuia într –
una din situaț iile prezentate mai sus [1].
Funcționarea pompelor se realizează în funcție de evoluț ia presiunii pe conducta de refulare,
astfel:
Fiecare stație de pompare se echipează cu un manometru cu 2 contacte electrice minim -maxim
(contacte pentru sesizare presiunii minimă, respectiv maximă) pen tru funcționarea în siguranța a
pompelor la apariț ia unei suprapres iuni pe circuitul de refulare. În acest caz pompa î n lucru se va
opri la o presiune maximă (cu confirmarea electrică aferentă realizat ă de manometru) și va
reporni la scă derea presiunii sub valoarea minimă la confirmarea electric ă aferentă realizată de
manometru [1].
Controlul fiecărei stații se realizează de că tre un automat programabil echipat cu interfețe de
comunicaț ie, inclusiv cu un modem GPRS pentru transmiterea datelor la distantă, prin
intermediul rețelei de telefonie mobilă functională în zonă .
Modemul GPRS va fi echipat c u 2 cartele SIM pentru comunicație pe 2 rețele diferite, astfel
încât să crească siguranța transmisiei/ recepț iei datelor.
Automatul pro grama bil se va echipa cu m odule intrări/ieș iri digitale pentru achizitionarea
semnalelo r de la echipamentele de comandă ș i generarea comenzilor specifice procesului.
Stațiile de pompare trebuie să funcționeze în regim manual, respectiv î n regim automat cu
posibilitatea transmiterii datelor și controlul de la distanță a staț iei. Datele se tra nsmit la distanță
prin protocol GPRS utilizând reț eaua GSM a operatorului de telefonie mobilă zonală . Datele
transmise vor fi citite, interpretate, respectiv stocate la dispecerul local (DLE).
Comunicația trebuie să fie bidirectională asigurând atât transmisia datelor cât și emiterea de
comenzi că tre sta țiile de pompare.
Sistemul trebuie să aibă caracter de sistem deschis, transpare nt, care va permite extinderea și
dezvoltarea ulterioară de către beneficiar, fără nici o restricț ionare sau limitare din partea
executan tului de sistem. Echipamentele ș i variab ilele introduse ulterior î n siste m, vor putea fi
interconectate și î n regim propriu [20].

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 63 3.3.4. Regimul de funcționare automat ș i manual -local
Regimul de funcț ionare automat
În regim de lucru automat pompele sunt contr olate de automatul programabil în funcț ie de
nivelul apei uzate din că minul pompelor sau din bazinul de aspiraț ie la separarea de solide,
respectiv de informația de presiune furniz ată de manometrul cu contact e electrice. Pompele vor
funcționa î n regim de lucru cu pornire prin sofstarter, conform prevederilor normativului
I7/2011. Comutarea î n regim de lucru automat, a pompelor, se efectueaza cu ajutorul selectorului
de regim (Aut omat – 0 – Manual), montat pe ușa internă a tabloului de automatizare “TSPAU”.
Conform acestei acțiuni dacă pompa a fu ncționat î n regim manual, acesta se va opri î n momentul
trecerii pe pozitia “ 0”, a selectorului, în această poziție pompele neacceptâ nd co menzi nici
manual de la operator, nici automat de la PLC.
Pompele pornesc î n regim automat la trecerea selectorului dec regim pe po zitia “automat”. Odata
trecute î n mod automat comenzile locale ale operatorului de pornire/oprire pompe sunt igno rate
de sis tem, automatul preluâ nd controlul asupra pompelor. Sist emul preia comenzi de la distanță
prin comunicaț ie GPRS. Local se va permite doar vizualizare a de parametri, respectiv
confirmarea de avarii.
Automatul programabil realizează periodic alternarea pompe lor în funcție de numărul de ore de
funcț ionare accumulate de fiecare pompa în parte. Va fi pornită î ntotdeauna pompa cu orele de
funcționare mai puține. Aceste comutări nu constituie stă ri de avarie.
În cazul intrării î n avarie a uneia dintre pompe, sist emul va porni automat pompa a doua
disponibilă, cu semnalizarea aferentă locală ș i transmisie la dispecer (cuplare pom pă de rezervă),
această stare fiind evidențiată distinct la dispecer [21].
Regim de functionare manual -local
Pompele se comută în regim ma nual local utilizâ nd selectorul de regim.
Conform acestei acțiuni dacă pompa a funcționat î n regim automat, acesta se va op ri în
momentul trecerii prin poziț ia “0” a selectorului. Prin această operaț ie se preia controlul de la
automatul programabil.
Odată stația trecut ă în regim manual, comenzile de la distanță trebuie să fie ignorate de sistem.
Sistemul preia comenzi doar de l a butoanele de pornire/oprire ș i selectoarele locale.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 64 În acest regim de functionare pe lângă operarea locală se pot efectua configu rarea de parametri
pentru automatul programabil, respectiv modificări în software – ului acestuia de că tre echipa de
service, în funcție de necesităț i.
În regim de lucru manual pompele vor fi comandate manual exclusiv de la tabloul de
automatizare locala (T SPAU). Acest regim de lucru este independent de starea automatului
progr amabil. Comenzile de la distanță î n acest caz sunt ignorate. Transmisia datel or la distanță
va fi dipsonibilă î n continuare.
Operatorul dispune de comanda pompelor de la tabloul local de automatizare prin in termediul
unui selector adecvat amplasat pe uș a tabloului TSPAU.
Sistemul va funcționa fără luarea î n considerare a valorii maxime de niv el, acesta fiind controlat
de către operator. Dacă operatorul nu opreș te la timp pompa, acesta se va opri automat la
acționarea senzorului de ni vel minim avarie care protejează pompele împotriva funcționării î n
gol (pompă neimersată) î n orice regim de functionare.
În regimul manual -distanță , comenzile aferente regimulu i manual local se vor putea i niția de la
dispeceratul local al staț iei de epurare (DLE), deservit de respectivul SPAU [21].
3.3.5. Instrumentaț ia de proces
Instr umentaț ia de proces pentru pompele cu montaj imersat
 Senzori de nivel tip „pară ”(4 buc) ;
 Manometru cu 2 contacte electrice minim -maxim ;
 Centrală digitală mă surare parametri energ etici, cu posibilitate comunicaț ie conform protocol
Modbus .
Instrumentaț ia de proces pentr u pompele cu separare de solide
 Traductor de nivel cu iesire 0/4…20mA ș i 4 contacte electrice;
 Manometru cu 2 contacte electrice minim -maxim;
 Detector nivel inundare cheson;
 Centrală digitală mă surare parametri energetici, cu posibilitate de comunicaț ie conform
protocol Modbus.

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 65 3.3.6. Semnalizarea efracț iei
În căminul de pompe se instalează un senzor tip „PIR” sau similar . La pă trunderea unei persoane
senzorul va emite un s emnal tip contact releu la intrările digitale ale automatului program abil.
Automatul programabil după o temporizare prestabilită va transmite un semnal de alarmă la
distanță pentru semnalizare a efracț iei.
Sistemul transmi te de asemenea, semnal de efracție și la deschiderea uș ii tabloului de
automatizare.
În toate cazurile în care se activează semnalul de efracț ie, automatul programabil trebuie să
inițieze automat transm iterea evenimentului la distanță , respectiv sistemul de transmisie trebuie
să intre automat în emisie și să transmită imediat semnalele de efracție și de inc endiu în
momentul activă rii acestora. Aceste semnal e se vor transmite obligatoriu și sub forma de SMS pe
un numă r de telefo n mobil prestabilit.
3.3.7. Protecț iile sistemului
 Protecț ia pompelor la suprasarcin ă se realizează prin întreruptor protecț ie motor
magnetoterm ic reglat la valoarea corespunză toare a puterii pompei.
 Protecț ia termică a pompelor se realizează prin senzo rii de temperatură din înfășură rile
motoarelor legate la relee electronice de protecț ie. Pompele trebuie dotate cu senzori de
tempera tură în înfășură ri.
 Sistemul se protejează î mpotriva inversării fazelor, lipsă faze, dezechilibru faze printr -un
releu dest inat acestui scop, care în cazul sesizării unor probleme pe rețeaua de alimentare
cauzează oprirea funcționării staț iei.
 Protecț ia la scurtcircuit se realizează prin intermediul siguranț elor automate magneto –
termice .
 Protecț ia la supratensiuni se realizeaz ă prin descărcătoare de tensiune destinate acestui scop .
 Protecț ia la supratensiune a automatului programabil se realizează prin surs a de
alimentare neintreruptibilă . Surs a de alimentare neantreruptibilă trebuie să asigure o
autonomie de 60 minute de funcț ionare pentru automatul programabil.
 Pompele se protejează î mpotriva funcționă rii neimersate conform text (senzor “pară ”- nivel
minim avarie) . Protecț ia va lucra independent de auto matul programabil, se realizează hard.
Protecșia va opri pompele astfel î ncât să se evite neimersarea carcasei pompelor .

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 66  Echipamentul se dotează cu buton ciupercă de oprire de urgență .
3.3.8. Funcț iile si stemului de automatizare locală
Funcț iile s istemului de automatizare locală :
Sistemul de automatizare locală a stațiilor de pompare apa uzată trebuie să asigure următoarele
funcț ii:
 asigurarea regimurilor de funcționare a staț iei de pompare (automat/manual);
 funcționarea stației de pompare apa uzată independ ent de comunicația la distanță ;
 functionarea î n regim automat în funcție de evoluția nivelului ș i a presiunii pe conducta de
refulare, conform tex t;
 alternarea automată a pompelor pe pr incipiul orelor de f uncționare;
 alternarea automată a pompelor în caz de avarie. În cazul defectării unei pompe în funcțiune,
trebuie să se po rnească automat pompa de rezervă ;
 repornirea automată a sistemului la revenirea tensiunii de a limentare (după lipsă tensiune);
 contori zarea orelor de funcț ionare a pompelor ;
 măsurarea parametrilor (nivele, parametri energe tici-U,I, cos fi, energie activă, energie
reactivă ) ;
 stocarea locală a datelor (istorice) – data logging;
 transmiterea la distanță a parametrilor de funcționare ș i a valorilor măsurate prin comunicaț ie
GPRS;
 prelucrarea comenzilor emise de la distanță ;
 programarea la faț a locului a autom atului prog ramabil prin interfața dedicată ;
Funcț iunile tabloului
Utilizarea automatu lui programabil pentru comenzi î n regim manual -automat, astfel:
 comandă în regim manual a fiecă rei pompe, prin comenzi locale, efectuate de operator;
 comandă automată a p ompelor, în regim 1+1, cu oprire la scă dere nivel sub limita "nivel
minim" (setată din PLC), sau "minim avarie" (sub treapta de nive l Sn1), sesizată prin
ansamblul senzori de nivel, simboluri " Sn1…Sn2" + PLC, cu repornire pompă P1, la

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 67 atingerea treaptei de nivel setată în PLC ), ș i respectiv avertizare nivel maxim la atingere
treaptă de nivel Sn4;
 avertizare operator local ș i prin sistemul SCADA, la atingere a limite i extreme (minim a varie,
maxim) ale nivelului din bazinul de aspirație (scă dere sub treapt a Sn1, respectiv depăș ire
treapta Sn4);
 avertizare operator – local ș i prin sistemul SCADA, la atingere limite extreme (minim,
maxim) ale presiunii pe conducta de ref ulare (defect circuit pompare, înfundare conductă );
 contorizare ore de funcționare pentru fiecare pompă prin automatul programabil;
 sesizarea avariei termice a pompei î n lucru , inclusiv a supratemperaturii bobinajului s tatoric
aferent pompei, ca ș i a avariei r ețelei trifazate de alimentare;
 idem sesizarea în SCADA a conectării încălzirii inte rne a tabloului;
 comanda comutării pompei de rezervă la apariția avariei la pompa activă, sau periodic pentru
pompa î n lucru (timp setat prin panoul operator);
 transmitere date la Dispeceratul SCADA al operato rului, utilizâ nd protocolul OPC -UA,
mediul de t ransmisie fiind rețeaua de telefonie mobilă GSM/GPRS;
 selectie regim "L" (comenzi iniț iate local) – 0 – "D" comenzi pornit -oprit pompe inițiate de la
dispecerat ul SCADA .
3.3.9. PLC
Alimentarea cu energie electrică PLC
Alimentarea auto matului programabil se realizează dintr -o sursa de alimentare neîntreruptibilă
(UPS), care trebuie să ofere o autonomie de funcți onare de cel putin 60 minut e în cazul
întreruperii alimentării cu energie electrică .
După revenirea alimentării cu energie electrică , automatul p rogramabil trebuie să inițieze o
repornire controlată a sistemului de automatizare locală aflat î n regi m de lucru automat la
momentul î ntreruperii alimentă rii.
Aceasta va include pornirea secvențială a echipamentelor, în scopul evitării apariției ș ocurilo r de
curent la pornire.

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 68 Structura automatului programabil (PLC)
Executantul trebuie să furnizeze și să programeze automatul programabil astfel încât să
îndeplinească cerințele de exploatare ale staț iei de pompare. Automatul programabil pentru
realizarea controlului local al stației de pompare va avea următoarea structură :
 Unitate centrală independentă echipată cu interfață dedicată pentru încărcarea/descărcarea
aplicației ș i programa rea automatului programabil, având posibilitatea comunică rii conform
protocol Modbus ;
 Panou operator (panel view);
 Modul intră ri digitale 32x24Vcc – 1 buc;
 Modul ieș iri digital e 16 relee – 1 buc+ 1buc rezervă ;
 Modul sursă tensiune dedicată 24Vcc pentru alimentare CPU ș i module extensie – 1 buc;
 Modul comunicație RS 232 – comu nicaț ie cu modem GPRS – 1 buc;
În scopul asigurării integrităț ii datelor, automatul pro gramabil pentru stocarea aplicației ș i a
datelor memorate va utiliza memorie nonvolatila (card de memorie).
Aplicaț ia soft ware pentru PLC va fi dezvoltată utilizând o pl atformă de dezvoltare dedicată
acestor aplicații care trebuie să răspundă cel puțin urmă toarelor criterii:
 să aibă caracter de sistem deschis prin utilizare de standarde internaț ionale (OPC);
 să aibă o arhitectură ierarhizată cu acces controlat la funcții le sistemului ;
 posibi litatea de a realiza extinderi și upgradări ulterioare ;
 posibilitatea de a realiza configurarea on -line;
Datele preluate de la echipamentele cu comunicație pe interfeț ele seriale, vor fi preluate conform
protocoalelor aferente, informa țiile fiind ve hiculate pe cuvinte de 16 biti. Echipamentele ti p PLC
utilizate vor fi de ultimă generaț ie.
Alarmele vor fi generate prin PLC, acestea vor include alarmele digitale (avar ii pompe,
neconfirmarea unei acț iuni).
Semnaliză ri locale :
 funcț ionare pompa 1
 avarie pompa 1

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 69  funcț ionare pompa 2
 avarie pompa 2
 nivel minim avarie
 nivel maxim avarie
 semnalizare prezență tensiune
Parametrii monitorizaț i, transmisi i la distanță
În vederea prelucrării parametrilor de proces ai stației de pompare ș i controlu l acestuia de la
distanță va fi posibilă transmiterea la distanță a următorilor parametri:
1. Parametri măsuraț i
 Energie activă ș i reactivă – semnal preluat de automatul programabil prin protocol Modbus
sau echivalent de la central a digitală de mă surare pa rametri i electrici.
2. Parametri calculaț i
 ore funcț ionare pompe
 semnal eroare la pornire pompe – avarie
3. Comenzi locale
 pornire/oprire pompe
 selectare moduri de funcționare staț ie (automat/manual)
4. Comenzi posibile de la distanță
 pornire/oprire pompe
 confirmare avarii
 setare interval de transmitere date
 selectare moduri de funcționare staț ie (C omenzi locale/comenzi la distanță , acestea p utând fi
selectate prin intermediul panoului operator –panel view aferent) .

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 70 3.3.10. Tratarea avariilor

Avarii ale si stemului de alimentare cu energie electrică a staț iei de pompare
 La ses izarea unei avarii, precum lipsă tensiune, lipsă fază , succesiune inco rectă a fazelor,
releul de protecție prevăzut în instalație va opri staț ia de pompare, echipamentele care rămân
în funcț iune fiind automatul programabil, modemul GPRS acestea fiind alimentate prin UPS.
Avaria se semnalizează prin semnal cumulat – lipsă tensiune. La revenirea tensiunii de
alimenta re la normal sistemul trebuie să se repornească automat lucrându -se la par ametrii
setați.
Avarii ale automatului programabil:
 La avarie/defectarea automatulu i programabil pompele trebuie să se oprească . Se va genera
un semnal de alarmă. Remedierea defecțiunii necesită intervenția umană de specialitate la
fața locului, ș i respec tiv selectarea regimului m anual independent de PLC.
Avarii motor:
 Motorul avariat trebuie să se oprească imediat, iar logica de comandă a automatului
programabil trebuie să pornească urmă torul mo tor disponibil cu orele de funcționare mai
puține. Informaț ia de avarie se cule ge de la senzorii de temperatură din înfășură rile
motoarelor, respectiv de la î ntrerup ătorul magneto -termic în funcț ie de care este act iv. Avaria
va disparea doar după confirmarea, respectiv resetarea acestuia.
 Avarie la pornirea pompelor . În cazul în care după lansarea co menzii de pornire pentru o
pompă după un anumit interval de timp acesta nu porneste, automatul programabil va genera
un semnal de eroare pornire pompă. Sistemul va încerca pornirea următoarei pompe
disponibi le. Avaria va disparea doar după confirma rea, respectiv resetarea acestei a.
Avarii ale sistemului de transmisie date:
 Avariile sistemului de transmisie da te nu trebuie să afecteze funcț ionarea sis temului local de
automatizare. În cazul pierderii comunicației la distanță , sistemul local de automatizare
trebuie să funcț ioneze mai departe conform programului software de aplicație implementat î n
memoria automatului programabil.
Lista avariilor și alarmelor transmise la distanță :
 lipsă tensiune – semnal cumulat de avarie
 avarie pompa 1

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 71  avarie pompa 2
 avarie suprapresiune
 semnal de alarmă nivel minim avarie – protecț ie pompe
 semnal de alarmă nivel maxim avarie – deversare
 semnal de alarmă efracție că min pompe
 semnal de alarmă efracție tablou automatiză ri
3.3.11. Sistemul de transmitere a datelor
Datele vor fi î nregistrate local prin PLC, respectiv vor f i transmise periodic la distanță prin
intermediul comunica ției GPRS. Pentru acest scop sistemul loc al de automatizare trebuie
prevăzut cu modem GPRS cu comunicație serială cu automatul programabil.
Comunicația în regim normal de funcționare se va iniția de către sistem în funcție de schimbarea
stării a unuia dintre echipamente (ex. pornirea/oprirea unei pompe, atingerea nivelului maxi m
sau minim din cheson, etc.). În momentul apariției unei schimbă ri de stare a unui echipame nt
sistemul va transmite această schimbare împreună cu ceilalți parametrii din sistem (en ergie
activă/reactivă) la distanță [20].
Alarmele, avariile, respectiv eveniment ele vor fi transmise la distanță imedi at după apariț ia lor,
independent de i ntervalul de comunicare setat. Î n aceste cazuri sistemul de transmitere a datelor
trebuie să intre automa t în funcțiune și să transmită datele la distanță. La fel fiecare situație de
funcționare defectuoasă trebuie să genereze ș i mesaje SMS de avertizare a personalului. Aceste
mesaje vor trebui să fie t rimise pe cel puțin două numere de telefoane mobile liber configurabile,
conform preciză rilor anterioare[20 ].
Ca rețea de comunicaț ie se va utiliza sistemul de comunicaț ie al operato rului de telefonie mobilă
locală pe bază de contract ( abonament cu utilizare exclusivă pentru transmis ii de date). Sistemul
trebuie să asigure comunicație bidirecțională: transmitere date la distanță ș i preluare comenzi
transmise de la distanț ă [21].
Echipamentul de transmisie a datelor la distanță va fi alcă tuit din urmatoarele:
 modem GPRS
 antena GPRS
 software de configurare modem GPRS

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 72
Instal ația de împămâ ntare
În cadrul staț iei de pompare SPAU, se va executa și o priză de pământ, amplasată în vecină tatea
acestuia.
Priza de pămâ nt se va executa cu 8 electrozi verticali, din țeavă de otel, zincată , cu diametrul de
2”, grosimea peretelui de mini mum 4,5mm ș i lungimea de 3m.
Legătura î ntre electrozi se va realiza cu platbanda de oțel, zincată , de 40x4mm.
Electrozii se vor monta pe un contur, dispus în jurul staț iei de pompare.
De priza de pământ se va suda o platbandă de otel, zincată , de 40x4mm, care va fi montată într –
un șanț la 0,7m adâncime, până la conturul exterior al puțului, pe peretele c ăruia se va ridica la
0,2 m deasupra solului.
După executarea legăturilor prin sudură, acestea se vor curața ș i se vor acoperi cu materiale
anticorozive (vopsea, bitum topit …).
Șantul se va umple cu pământul rezultat din săpătură ș i se va compacta.
Pe per etele exterior al stației de pompare SPAU se vor monta două cutii cu eclisă de separație, la
care va fi conectată la un capăt centura interioară de legare la pământ, utilizând platbandă de otel,
zincată , de 25x4mm [26].
La celălalt capăt, cutiile cu eclisă de separaț ie se v or lega la conturul prizei de pământ cu
platbandă OL-Zn 40×4 [26].
Centura interioară de legare la pămâ nt, af erentă staț iei de pompare SPAU, se constituie ca și bară
principală de egalizare a potențialelor, la aceasta legâ ndu-se:
 bara de neutru de protecț ie a tabloului TSPAU;
 partea metalică a conductelor de apă ;
 elementele metalice ale construcț iei.
Se va mă sura rezistența de dispersie a prizei de pământ, a cărei valoare trebuie să fie sub 4 Ohmi.
Legătura de la platbandă la bara de neutr u a tabloului TSPAU se va executa cu conductor
flexibil, de cupru, de 16 mm2 , prevă zut la ambele capete cu papuci [26].
Având în vedere calculele de cădere de tensiune, puterile pompelor, tipurile de cabluri calculate
și selectate, protecțiile pompelor, t ipurile de echipamente și automatiza rea pentru care am optat,

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 73 schemele funcționale pentru staț iile de pompare imersate ș i cu sepa rare de solide se regăsesc î n
partea desenată a prezentei lucră ri.
3.3.12 . Instrucțiuni de urmărire a comportării în timp a in stalaț iei electrice
Conform l egii nr.10/1995, privind calitatea în construcț ii cu privire la asigurarea durabilității,
siguranței de exploatare, funcționalității și calității construcț iei. Operaț iunile de ur mărire se
realizează pe parcursul exploatării con strucței prin observare directă a instalaț iilor [11].
Depistarea în timp a apariției defecțiunilor și a comportării necorespunzătoare, stabilirea cauzelor
și luarea mă surilor urgente de remediere, asigură menț inerea în bună stare a instalațiilor și evită
deterioră ri care ar an trena costuri mari de remedieri.
Urmarirea comportarii instalatiei electrice consta din:
 controlul periodic al rezistenței de dispersie a prizei de pământ (priza de pământ a
clădirii),
 controlul legăturilor la piesele de separație, c ontrolul legăturilor de echipotenț ializare ;
 controlul periodic al stării izolaț iei conductoarelor;
 controlul lunar al stă rii echipamentelor electrice ;
 verificarea curentă a tablourilor și stângerea legă turilor de câte ori este necesa;
 verificarea c abluri lor de alimentare pozate î n me dii cu risc mare de deteriorare [12].

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 74
Capitolul 4
Concluzii

În urma analizei standardelor și normelor naționale și internaț ionale privind realizarea corectă a
alimentă rii cu energie electri că a staț iilor de pompar e putem concluziona următoarele:
 tipul de stații de pompare se alege î n fuct ie de relief, densitatea populației ș i accesul
acesteia la rețeaua publică de canalizare;
 selecția pompelor se realizează ținând cont de înălțimile ș i debitele de pompare ale
stațiilor, de unde ne reiese și putrea fiecă rei pompe ;
 căderile de tensiune se calculea ză în funcție de puterea pompei ș i lungimea circuitului
aferent coloanei de aliment are a ta bloului electric T -SPAU, primită de la proiectant ;
 domeniul de reglaj Q1;Q2 se ca lculează în funcț ie de alegerea pompei ;
 identificarea echipamentelor electrice care intră în componența stațiilor de pompare
pentru apă uzată și a instrumentației de proces se realizează în funț ie de prevederile
legale și cerinț ele clientului ( fiecare tip de de stație de pompare avînd o instrumentație
diferită, după cum am putut observa din prezentul proiect) ;
 protecțiile neces are echipamentelor se selectează în funcț ie de prevederile legale și
cerinț ele clientului ;
 automat ul programabil care se va ocupa d e coma nda echipamentelor are o anumită
structură, după cum am putut observa și trebuie să îndeplinească un set de criterii pentru
putea fi utilizat ;
 funcțiile sistemului de automatizare și ale tabloului se aleg având în vedere cerințele
beneficiarului, dar și legislația î n domeniu , după cum au fost descrise î n această lucrare ;
 modul de transmitere a datelor că tre dispecer se va face prin î nregistrare loca lă pe PLC,
respectiv vor fi transmise periodic la distanță prin intermediul comunicației GPRS;

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 75

Partea desenată

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 77

Anexe

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 79 Fișă tehnică SPAU 1 – Montaj imersat

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 80

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 81

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 82 Fișă tehnică S PAU 2 – Montaj imersat

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 83 Fișă tehnică SPAU 3 – Montaj imersat

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 84 Fișă tehnică SPAU 8 – Montaj imersat

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 85
Fișă tehnică SPAU 4 – Separare de solide

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 86

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 87

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 88 Fișă tehnică SPAU 5 – Separare de solide

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 89 Fișă tehnică SPAU 6 – Separare de soli de

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 90 Fișă tehnică SPAU 7 – Separare de solide

Alimen tarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 91
Bibliografie
[1] M. Negulescu , Canalizări , Editura didactică și pedagogică, București, 1978;
[2] shiva.pub.r o/new/wp -content/uploads/2013/05/ manual_actionari_electrice .pdf;
[3] Ion Piroi, Masini electrice , Editura Eftimie MurguReșița, 2009;
[4] stiintasiinginerie.r o/wp -content/uploads/2013/12/46 .pdf
[5] Vasile Mircea Popa , Receptoare generalizate în electrotehn ică, Editura Universității
“Lucian Blaga” din Sibiu Sibiu, 2010.
[6] Alimpie Ignea, Introducere in Compatibilitate Electromagnetica , Editura de Vest, 2007 ;
[7] Pof. dr. ing. Giurconiu M. și alții, Construcții și instalații hidroedilitare , Editura de Vest
Timisoara, 2002 , p. 215 -260;
[8] Ionescu Gh., Instalații de canalizare, Editura Didactică și Pedagogică R.A. București,
1997;
[9] STAS 3051 -91 Canale ale rețelelor exterioare de canalizare . Prescripții fund amentale de
proiectare ;
[10] SR 1846 -1, 2006, Canal izări exterioare. Prescripții de proiectare ;
[11] eurlex.europa .eu/legal content/RO/TXT/PDF/?uri=CE LEX:02006L0042 20091215&=EN;
[12] www. iso.org/obp/ui/#iso:std:29682:en ;
[13] www.electrica.ro/wpcontent/uploads/2019/10/ST2_ Izolatoare_din_ceramica_JT .pdf;
[14] www.electrica.ro/activitatile -grupului/distributie/racordarea -la-retea/ ;
[15] www.schrack.ro/fileadmin/f/ro/PDF_cataloage/ Catalog_de_cabluri_si_con ductoare .pdf;
[16] shiva.pub.ro/cursuri/ automatizarea -proceselor -energetice /;
[17]www.tuv.com/media/romania/industrial_services_1/ directive_presiune /PED_2014EC -Ro;
[18] Mircea Risteiu , Elemente de tehnologia informației , Editura Universitas, Petroșani, 2000;
[19] Mircea Risteiu, Sisteme dinamice asistate de calculator , Editu ra Universitas, Petroșani,
2001 Gheorghe Marc;
[20] www.watelectronics.com/ scada -system -architecture -types -applications/ ;
[21]www.edgefxkits.com/blog/ scada -systems -architecture -functionality -applications/ ;
[22]www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall ;
[23] ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Botoșani ;
[24] www.hidronic.ro ;
[25] Popovici Ovidiu, Instalații Electrice Lucrari laborator , 2007;

Alimentarea cu energie electrica a unei retele de apa uzata pentru o aglomerare de sate

Pagina 92 [26] SR EN 6 1496 -1, 2014 Principii fundamentale și de securitate pentru interfața om – mașină,
marcare și identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a capetelor conductoarelor și a
conductoarelor .