UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA TTEEHHNNIICCĂĂ ddiinn CCLLUUJJ–NNAAPPOOCCAA [608917]

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA TTEEHHNNIICCĂĂ ddiinn CCLLUUJJ–NNAAPPOOCCAA
FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ

INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ PENTRU
MONITORIZAREA PANOURILOR
FOTOVOLTAICE

I. ENUNȚUL TEMEI:
Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă
a) 6 capitole
b) 18 figuri
c) 8 tabele

III. LOCUL DOCUMENTĂRII:
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Facultatea de Inginerie Electrica
Departamentul de Electroenergetica și Management

IV. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
As. Dr.ing. Cosmin Pompei Dărab
Ș.l. Dr.ec. Ștefan Dragoș Cîrstea

V. Data emiterii temei: ………………………………………………

VI. Termen de predare: ……………………………………………….

Conducător științific, Absolvent: [anonimizat], Doctor Inginer, Cosmin Pompei DĂRAB Călina-Ioana MOLDOVAN
Șef de lucrări, Doctor Economist, Ștefan Dragoș CÎRSTEA

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 2

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 3

Declarație-angajament : Deoarece acest proiect de diplomă nu ar fi putut fi finalizat fără
ajutorul membrilor departamentului Electroenergetică și Management și a echipamentelor de la
departament, mă angajez să public informațiile conținute în lucrare numai cu acordul scris al
conducătorului științific și al directorului de departament.

Data: ………… Semnătura

Declarație : Subsemnata Moldovan Călina-Ioana declar că am întocmit prezentul proiect de
diplomă/lucrare de disertație prin eforturi proprii, fără nici un ajutor extern, sub îndrumarea
conducătorului științific și pe baza bibliografiei indicate de acesta.

Data: ………… Semnătura

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 4

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 5

STRUCTURA ORIENTATIVĂ A UNUI PROIECT DE
DIPLOMĂ/LUCRARE DE DISERTAȚIE

1. Pagina de titlu
2. Foaia de capăt 3
3. Cuprins 5
4. Introducere 7
Motivația și importanța subiectului ales
Obiectivele cercetării
Analiza soluțiilor existente în literatura de specialitate consultată
Prezentarea strategiei de lucru
5. Prezentarea studiului teoretic (cu titlul adecvat)
6. Rezultate și interpretarea lor
7. Concluzii și autoevaluarea contribuțiilor originale
8. Anexe
9. Bibliografie

Organizarea conținutului proiectului de diplomă este stabilită în manieră concretă după
consultarea conducătorului științific. Pagina de titlu se redactează conform modelului anexat, iar
foaia de capăt ce conține datele temei proiectului este obținută de la conducătorul științific, care
completează cele necesare conform modelului alăturat.
Lucrarea de disertație pentru absolvirea studiilor universitare de masterat trebuie să
conțină elemente de cercetare științifică.
Cuprinsul se întocmește la finalizarea lucrării, după tehnoredactarea acesteia ce survine în
urma acordului dat de către conducătorul științific / conducătorii științifici.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 6

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 7
Capitolul 1. Introducere

În acest document este prezentată o soluție ieftină de instrumentație virtuală pentru a oferi
o nouă tehnică pentru instrumentarea în timp real a caracteristicilor panoului fotovoltaic, cum ar
fi tensiunea, curentul și puterea.
Proiectarea sistemului se bazează pe o placă de achiziție cu cost redus, Arduino. Achiziția
se face printr-un senzor de curent și tensiune la un cost redus și datele sunt prezentate în Excel
folosind PLX-DAQ, care permite comunicarea între microcontrolerul ATMega328 al plăcii
Arduino UNO și calculator prin UART Bus. Prin urmare, caracteristicile I-V și P-V, care au fost
procesate în timp real, pot fi obținute direct și reprezentate grafic într-o foaie de calcul Excel fără
a fi necesară reprogramarea microcontrolerului. O comparație între această instrumentație
virtuală la cost redus și instrumentația tradițională este trasată în această lucrare.
S-a constatat că soluția noastră prezintă mai multe avantaje comparativ cu soluția
tradițională, cum ar fi datele pot fi prezentate în formă grafică în timp real. Astfel, în acest studiu
sunt prezentate mai multe teste experimentale pentru a confirma eficacitatea sistemului virtual de
instrumentație dezvoltat.
Panourile fotovoltaice sunt principalele echipamente ale sistemului de generare a energiei
solare care servesc la transformarea energiei solare în energie electrică .
Energia generată de sistemele fotovoltaice depinde de condițiile de mediu, cum ar fi
temperatura, radiația solară, direcția și spectrul de lumină solară. Și în condițiile standard de
testare (STC), caracteristicile panoului fotovoltaic sunt furnizate de producători. Cu toate
acestea, caracteristicile fotovoltaice nu sunt cunoscute din conditiile standard de testare.
Prin urmare, este necesară măsurarea caracteristicilor fotovoltaice, motiv pentru care în
acest context sunt utilizate diferite instrumente tradiționale, cum ar fi multimetre. Cu toate
acestea, prin utilizarea acestui tip de instrumente este dificil să se facă o citire corectă de către
om în timpul schimbărilor rapide ale temperaturii sau a radiației solare. Astfel, câteva probe pot
fi capturate și, ca rezultat, caracteristicile obținute și trasate manual nu oferă suficiente informații
despre starea sistemului fotovoltaic. Cu toate acestea, există unele osciloscoape care pot
înregistra date prin intermediul comunicației USB, dar aceste instrumente sunt mai scumpe și nu
sunt disponibile pentru mulți cercetători.
Pe de altă parte, pot fi utilizate și instrumente virtuale pentru măsurarea caracteristicilor
fotovoltaice. Multe instrumente virtuale au fost propuse în literatura de specialitate, cum ar fi
Data Logger Solar Panel Parameters care colectează date de ieșire numai în formate de fișiere
text și nu pot fi preluate direct în timp real.
Prin urmare, au fost propuse și multe sisteme de instrumente virtuale în timp real pentru
panoul fotovoltaic, cum ar fi instrumentația virtuală pentru monitorizarea în timp real a
sistemelor fotovoltaice bazate pe LabVIEW și instrumentația virtuală prin intermediul softului
standard de simulare Matlab. În plus, sunt disponibile diferite soluții software comerciale și sunt
utilizate în principal pentru măsurarea în timp real a caracteristicilor fotovoltaice. În general,
toate intstrumentele virtuale au un cost redus comparativ cu instrumentele tradiționale. Cele mai
multe sisteme propuse sunt adesea bazate pe instrumentele LabVIEW sau Matlab, dar ele sunt
costisitoare și complexe.
Astfel, această lucrare propune un sistem de instrumentație virtuală în timp real, foarte
ieftin, bazat pe Arduino Uno și Excel, deoarece Excel este instalat în aproape fiecare calculator.
Mai mult decât atât, acest sistem se bazează pe senzori de curent și tensiune ieftini. Sistemul
propus achiziționează în timp real curentul, tensiunea și puterea de ieșire generată de panoul
fotovoltaic. Achiziționarea datelor de măsurare de la senzorii de curent și de tensiune se
înregistrează direct în Excel utilizând aplicația de achiziție de date PLX-DAQ Excel Macro, care
permite comunicarea între microcontrolerul ATMega328 și placa Arduino UNO, utilizând
UART Bus.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 8 Principalele avantaje ale tehnicii propuse s-au manifestat prin simplitatea sa și prin
scăderea cererii de componente . În plus, această tehnică permite cercetătorilor să dobândească și
să vizualizeze caracteristicile sistemelor fotovoltaice de care au nevoie în munca lor într-un mod
mai simplu, mai ieftin și mai rapid.
Prin urmare, această tehnică este mai eficientă comparativ cu implementarea unui sistem
virtual de instrumente cu instrumente LabVIEW sau Matlab, care necesită mai multe abilități
tehnice și o pregătire preliminară pe aceste instrumente.
Pe de altă parte, pentru a demonstra eficacitatea sistemului nostru, această lucrare prezintă
o comparație între caracteristicile P-V și I-V ale panoului fotovoltaic obținute prin soluția
propusă și cele obținute prin instrumentele tradiționale printr-un multimetru. Trebuie menționat
că un model PSIM de panou fotovoltaic este utilizat ca referință, iar acest model este deja
validat.
Lucrarea este organizată după cum urmează: Modelul panoului fotovoltaic este prezentat în
secțiunea 2. Proiectarea și descrierea sistemului de instrumentație virtuală în timp real a panoului
fotovoltaic propus este făcuta în secțiunea 3. Experimentele și încercările sunt prezentate în
secțiunea 4. Îar in secțiunea 5 concluziile aceastei lucrări.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 9 Capitolul 2. Modelul panoului fotovoltaic
Panoul fotovoltaic este compus din mai multe celule fotovoltaice plasate în paralel sau în
serie care au ca rol conversia energiei solare în energie electrică, circuitul echivalent a panoului
fotovoltaic este prezentat în Fig.1:
Fig. 1 Circuitul echivalent al celulelor fotovoltaice

În Fig. 1, panoul fotovoltaic este modelat de o sursă de curent în paralel cu o diodă,o
rezistență de șunt și o rezistență serie. Curentul de ieșire generat de panoul fotovoltaic poate fi
dat de ecuația (1):

În acest studiu, este folosit panoul solar TDC-M20-36 și tabelul 1 prezintă caracteristicile
sale.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 10 Caracteristicile panoului fotovoltaic
TDC-M20-36 AT STC (1000 W/m ², 25°C)

Caracteristici TDC-M20-36
Puterea maxima, Pmax 20 W
Tensiunea la Pmax, Ump 18.76 V
Curentul la Pmax, Imp 1.07 A
Curentul de scurt circuit, Isc 1.17 A
Tensiunea circuitului deschis, Voc 22.70 V
Coeficientul de temperatură al Voc, Kv -0.35%/°C
Coeficientul de temperatură al lui Isc, Ki 0.043%/°C
Numarul de celule 36
Curent generat de lumină, Iph 1.173 A
Curent diodei de saturație, I0 2.6797e-11 A
Factorul de idealizare 1.0036
Rezistenta de sunt, Rsh 405.962 Ω
Rezistenta serie, Rs 1.0547 Ω

Pentru a valida atât eficacitatea, cât și acuratețea instrumentației virtuale în timp real
propuse, caracteristicile I-V și P-V ale panourilor fotovoltaice care sunt obținute de soluția
propusă și cele obținute de multimetre vor fi comparate, care sunt la randul lor obținute prin
modelul de panou fotovoltaic PSIM.
Acest model este deja validat iar rezultatele au arătat că, caracteristicile lui I-V și P-V
oferite de modelul de panou fotovoltaic PSIM sunt conforme cu cele obținute prin testul
experimental. Acest model este prezentat în Fig. 2 și curbele acestuia sunt prezentate în cadrul
STC în Fig. 3.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 11
Fig. 2 Modelul PSIM de panou fotovoltaic:

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 12 Fig. 3 Caracteristicile curbelor I-V si P-V pentru panoul fotovoltaic PSIM la STC (T=25 °C and
G=1000 W/m²)

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 13
Capitolul 3. Sistem de instrumentație virtuală în timp real

Tehnica instrumentației virtuale în timp real propusă se face folosind PLX-DAQ achiziție de date
Excel , în cazul în care datele pot fi achiziționate direct în timp real în Microsoft Excel .
PLX-DAQ Excel Macro poate achiziționa până la 26 de canale de date de la microcontroler.
Structura de echipamente utilizate în sistemul de instrumentație virtuală poate fi văzută în Fig. 4.

Fig. 4 Schema caracteristicii de ieșire a sistemului de instumentație a panoului fotovoltaic.

Curentul și tensiunea fotovoltaică se obțin prin senzorii de curent și de tensiune.
Ieșirile celor doi senzori sunt transmise apoi microcontrolerului Arduino UNO. PLXDAQ
Excel Macro permite comunicarea între microcontroler și foaie de lucru Excel utilizând UART
Bus.
În timpul procesului de achiziție, datele obținute sunt stocate și reprezentate grafic în timp
real în foaia de calcul Excel. Ca orice sistem încorporat, sistemul propus de instrumentație
virtuală în timp real este împărțit în două părți: hardware și software.

1. Hardware:
În scopul dobandirii caracteristicilor panourilor fotovoltaice, diferite componente sunt
necesare, cum ar fi o placa de achizitie date, un senzor de curent și unul de tensiune.

A.Arduino UNO
Placa utilizată în această lucrare este Arduino UNO, în care este integrat microcontrolerul
ATMega328, este o placă cu cost redus. Arduino UNO este prezentată în figura 5 și poate fi
alimentată de o sursă de curent continuu sau prin conexiune USB cu calculatorul. Această placă
oferă 14 pini de intrare/ieșire digitală, 6 intrări analogice și pot fi programate de programul
Arduino IDE.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 14 Fig. 5 Placa Arduino Uno

B. Senzor de tensiune
Tensiunea fotovoltaică este măsurată de un senzor de tensiune , acest modul poate reduce
tensiunea de intrare până la de 5 ori față de tensiunea originală și este utilizat pentru a reduce
tensiunea de ieșire fotovoltaice (V) care este între 0 și 22.7V la o altă tensiune (V.d) între 0 și
5V,astfel încat să fie măsurabile de Arduino, deoarece intrarea analogică în Arduino este limitată
la 5V.
Tabelul 2 prezintă specificațiile sale și tabelul 3 prezintă conexiunile sale cu placa
Arduino. În funcție de producător, aceasta este de fapt un divizor de tensiune folosind două
rezistențe serie așa cum se arată în figura 7.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 15

Fig 6. Senzor de tensiune F031-06

Tabelul 2
Specificatile tehnice ale senzorului de tensiune F031-06

Specificatii Senzorul de tensiune FO31-06
Tensiunea de intrare 0–25 V
Interval de detectare a tensiunii 0.02445–25 V
Rezoluție de tensiune analogică 0.00489 V

Tabelul 3
Conexiunile Senzorului de tensiune F031-06

Simbolurile pinilor Descriere
VCC -este conectat la partea inalta a tensiunii care
trebuie măsurată
GND -este conectat la partea inferioara a tensiunii
care trebuie măsurată
S -este conectat la o intrare analogă Arduino,
aceasta este ieșirea măsurată
+ -nu este conectat
– -este conectat la impamantarea placutei

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 16
Senzorul de tensiune este pus în paralel cu sarcina ca în Fig. 10, atunci tensiunea de ieșire
de pe acest senzor este transmisă convertorului analog-digital (ADC) de microcontrolerul de pe
Arduino. Convertorul oferă o valoare digitala (V.out1) care variază între 0 și 1023, deoarece
aceasta din urmă este codificată în 10 biți.
Prin urmare, rezoluția de tensiune analogică a senzorului de tensiune este 0.00489 V (5 V /
1023), iar tensiunea de intrare minimă detectată de acesta este 0.02445 V (0.00489 V × 5).
Intervalul de tensiune a senzorului este [0, 25V], raportul tensiunii este prezentat în ecuația
(2).
Tensiunea de ieșire a panourilor fotovoltaice pot fi obținute prin ecuația prezentată în
relatia (3).

Fig. 7 Circuitul senzorului de tensiune .

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 17
C. Senzorul de current
Un senzor de curent (INA169) este utilizat pentru a măsura imaginea curentului panoului
fotovoltaic.
Figura 8 arată senzorul de curent selectat, tabelul 4 prezintă specificațiile sale și tabelul 5
prezinta conexiunile sale cu placa Arduino.

Fig. 8 Senzor de curent INA169

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 18 Tabel 4.
Specificațiile senzorului de curent INA169

Specificații Senzorul de curent INA169
Interval comun de tensiune DC 2.7 V – 60 V
Tensiune de intrare pe scară largă 500 mV
Tensiunea de decalaj la intrare (Max) ±1000 µV/V
Devierea maximă a intrării ±1 µV/°C
Eroare de nonlinearitate (Max) ±0.1 %
Eroare totală de ieșire (Max) ±2 %
Raportul general de respingere (Typ) 120 dB
Lățimea benzii 440 kHz
Tensiunea de alimentare a rețelei DC 2.7 V – 60 V
Intervalul temperaturii de funcționare -40 ̊C – 85 ̊C
Curentul static 60 µA

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 19 Circuitul senzorului de curent INA169 este prezentat în figura 9. INA169 este un "monitor
al curentului de derivație, unipolar, de înaltă tensiune", ceea ce înseamnă că măsoară căderea de
tensiune pe un rezistor de derivație (Rs) care este plasat pe partea de putere pozitivă.
Amplificatorul operațional din interiorul modulului INA169 emite o tensiune bazată pe
diferența dintre tensiunile măsurate de VIN + și VIN-. Apoi, tensiunea de ieșire a
amplificatorului este transformată într-un curent de către tranzistorul intern, acest curent este
transformat înapoi la o tensiune (Vo) când trece prin rezistența de sarcină (RL) la sol. De reținut
este că domeniul Vo depinde de tensiunea furnizată de VCC (5 V în cazul nostru).
Prin urmare, și conform figurii 9, curentul măsurat este obținut prin următoarea ecuație:

Fig.9 Circuitul senzorului de curent INA169

Amplificatorul măsoara tensiunea peste 0.1Ω , 1 % / 2 W, din rezistența de șunt (Rs).
Deoarece diferența maximă de intrare a amplificatorului este de 500 mV, aceasta înseamnă
că senzorul de curent INA169 poate măsura la 5A.
Rezultatul este un curent care este atras prin intermediul rezistorului (RL) de 10 K, astfel
încât tensiunea de ieșire este de 1V pe curent
Tensiunea de ieșire Vo a senzorului INA169 este tensiunea de intrare a unui pin analogic
Arduino, atunci această intrare este transmisă microcontroller-ului ADC care oferă o valoare
digitală (Vout2) care variază de la 0 la 1023.Ca urmare, imaginea curentului de ieșire a panoului
fotovoltaic poate fi obținută prin ecuația prezentată în relația (5). Deoarece microcontroller-ul
ADC este codificat în 10 biți, rezoluția de citire detectată de curent este 0.00489 A. Modelul
senzorului de curent este pus în serie între partea pozitivă a panoului fotovoltaic și cea a
încărcării, așa cum se arată în figura 10.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 20

Fig. 10 Schema componentelor conectate la Arduino UNO

2. Software

În partea de software, vom prezenta codul Arduino și toate programele solicitate
(PLXDAQ Excel Macro și Arduino IDE) pentru proiectarea sistemului de instrumentație virtuală
în timp real și ghidul pentru a realiza acest lucru. Rețineți că Arduino IDE și PLX-DAQ Excel
Macro sunt surse deschise.

A. Arduino IDE
Programul Arduino IDE face posibila scrierea, modificarea unui program și de a
transforma într-o serie de instrucțiuni care sunt ușor de înțeles pentru microcontroller-ul de pe
placa . Arduino IDE poate rula pe Windows, Linux sau Mac. Placa Arduino utilizata în această
lucrare este programata de IDE, care are un cod de editare și compilare, care se transfera din
program la microcontroler prin cablu USB.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 21 Pentru a realiza acest lucru, va trebui realizați următorii pași:

-Obținerea plăcii Arduino și a unui cablu USB
-Descarcarea aplicației Arduino IDE și instalarea ei
-Deschiderea aplicației Arduino IDE
-Scrierea codului în program ca în fig. 11
-Selectarea tipului de placuță utilizat (Arduino Uno)
-Conectarea la placuță
-Selectarea porturilor utilizate
-Verificarea și încărcarea programului la microcotrolerul Arduino

Fig.11 Fereastra programului Arduino IDE.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 22 B.PLX-DAQ
PLX-DAQ Excel Macro a fost utilizat pentru achiziția datelor de pe microcontrolerul
Arduino pe o foaie de calcul Excel.
Trebuie doar să-l descărcați, după instalare un folder numit "PLX-DAQ" va fi creat
automat pe PC în care o comandă rapidă numită "Foaie de calcul PLX-DAQ" se află în interior.
Apoi, așa cum se arată în figura 12, se stabilește o comunicare între placă și Excel, avem
nevoie să deschidem foaia de calcul și să definim setãrile conexiunii (binară și portul) în
fereastra PLX-DAQ

C. Codul programului Arduino IDE
Placa Arduino UNO oferă un mod simplu de a comunica cu un computer sau alte
microcontrolere.
Microcontrolerul ATMega328 de pe placa Arduino UNO oferă o comunicare cu serialul
UART TT (5 V). Apoi, circuitul integrat ATMega328 pe placă conectează aceast serial de
comunicare de la portul serialului Arduino UNO la portul USB al calculatorului, care apare ca un
port comun virtual în fereastra PLX-DAQ.
Codul programului implementat în placa Arduino UNO, permite să dobândească date
măsurate de senzorii de pe panoul fotovoltaic și le trimite la foaia de calcul PLX-DAQ, codul
este prezentat în urmatoarea imagine:

Fig 12. Codul programului Arduino IDE

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 23 Capitolul 4. Rezultate și discuții

Figura 13 prezintă configurația experimentală a sistemului virtual de instrumentație.
Microcontrolerul plăcii Arduino obține tensiunea și curentul de ieșire al panoului
fotovoltaic, care sunt măsurate de senzori și apoi calculează puterea de ieșire. Odată ce placa
Arduino este conectată la computer printr-un cablu USB, lansăm PLX-DAQ Excel Macro și
definim seria portului , dacă placa Arduino este conectată la calculator și rata binară (9600 bit /
sec) în fereastra PLX- DAQ după ce este afișat așa cum se arată în figura 12.
Rețineți că rata binară definită în fereastra PLX-DAQ trebuie să fie aceași ca cea utilizată
în codul de program implementat în placa Arduino.
Prin urmare, după ce se face click pe "connect", datele de ieșire vor fi colectate și afișate în
timp real pe foaia de calcul Excel.

Figura 13. Configurarea experimentală a sistemului de instrumentație virtuală.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 24

TABELUL 6

Specificații de precizie ale multimetrului digital MU58A (Precizie: ± (a citire + b cifre)
Temperatura de operare: 18 ° c ~ 28 ° c).

Măsurare Specificații de precizie a multimetrului digital MU58A
Gama Rezolutie Precizie
Tensiune CC
(Impedanta de intrare
≥ 10MΩ) 20 V 10 mV
±(0.5% +1)
200 V 100 mV
Curent continuu 200 mA 0.1 mA ±(1.5% +1)
20 A 10 mA ±(2% +5)

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 25

TABELUL 7

Specificații de precizie ale multimetrului digital ADM01 (Precizie: ± (a% citire + b cifre)).

Măsurare Specificații de precizie a multimetrului digital ADM01
Gama Precizie
Tensiune CC
(Impedanta de intrare
≥ 10MΩ) 20 V
±(0.5% +2)
200 V
Curent continuu 200 mA ±(1% +3)
10 A ±(1% +3)

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 26

O
Figura 14. Caracteristicile I-V și P-V ale panoului fotovoltaic prin utilizarea multimetrelor
la (T = 72 ° C și G = 1100 W / m²).

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 27
Așa cum a fost descris anterior panoul fotovoltaic, este utilizat modelul PSIM ca referință
pentru validarea eficacității și acurateței instrumentatiei virtuale.
Prin urmare, caracteristicile fotovoltaice obținute prin soluția propusă și cele obținute prin
multimetre vor fi comparate cu caracteristicile fotovoltaice obținute prin modelul panoului
fotovoltaic PSIM. In figura 15 se prezintă caracteristicile I-V și P-V obținute prin modelul PSIM
(la T = 72 ° C și G = 1100 W / m²).
În figura 16 sunt prezentate comparații ale datelor modelului panoului fotovoltaic PSIM
cu cele ale testului experimental prin instrumentele noastre virtuale și multimetre (la T = 72 ° C
și G = 1100 W / m²).
După cum se arată în figura 16, caracteristicile P-V și I-V ale panoului fotovoltaic
achiziționate de instrumentația noastră virtuală sunt în concordanță cu datele simulate atât în
curbele de curent, cât și în curbe de putere cu un nivel bun de precizie.
Cu toate acestea, curbele obținute pe baza multimetrelor prezintă mici erori de precizie
datorate vârfurilor prezentate în ambele curbe. Acest lucru poate fi explicat prin precizia scăzută
a multimetrelor utilizate, pe de o parte, incapacității omului de a citi toate datele de pe ecranul
multimetrelor în timp real, în fiecare moment în timpul variațiilor rapide de măsurare.În plus,
eroarea poate fi mai semnificativă pentru probele mai mici măsurate decât pentru cele mai mari.
Cu toate acestea, o instrumentație virtuală în timp real ne permite să citim fiecare variație a
măsurătorilor, deoarece acestea au fost înregistrate automat datorită sistemului de achiziție în
timp real.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 28

Figura 15. Caracteristicile I-V și P-V ale panoului fotovoltaic PSIM

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 29
Figura 16. Curbele modelelor I-V și P-V și datele experimentale ale panoului fotovoltaic.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 30 Rezultatele unui test similar cu cel precedent pentru instrumentația virtuală sunt prezentate
în figura 17, in timp ce diferența se referă la scăderea timpului probei de la 1s la numai 100 ms.
După cum se arată în figura 17, au apărut oscilații pe curbele I-V și P-V. Ca rezultat,
obținerea unor caracteristici fotovoltaice bune necesită un compromis între utilizarea timpului
scurt sau mare de proba.
În cazul nostru, un timp de proba de 1s este foarte util pentru obținerea caracteristicilor
panoului fotovoltaic utilizat fără oscilații.

Figura 17. Caracteristicile I-V și P-V ale panoului fotovoltaic prin utilizarea timpului de
eșantionare de 100 ms la (T = 71 ° C și G = 1130 W / m²).

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 31 Figura 18. Monitorizarea caracteristicilor de ieșire ale panoului fotovoltaic

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 32 În figura 20 sunt prezentate rezultatele unui test de monitorizare a curentului, a tensiunii și a
puterii panoului fotovoltaic. Din rezultatele experimentale prezentate în figura 20, se poate
observa că panoul fotovoltaic a produs o putere maximă de 17,07 W la "15h14min02s" când
apare o tensiune de 14,15V și un curent de 1,20A. Ulterior, puterea de ieșire tinde la o valoare
minimă de 822,2 mW atunci când există o tensiune de 18,23 V și un curent de 45,1 mA.
Astfel, deoarece sistemul actual este utilizat ca instrument virtual pentru a obține
caracteristicile panoului fotovoltaic în condiții reale de funcționare, acesta poate fi utilizat și pe
activități de monitorizare periodică pe teren lung pentru sistemele fotovoltaice.
Obiectivul acestei lucrări a fost de a prezenta un nou instrument virtual pentru caracteristicile
de ieșire ale panourilor fotovoltaice, care este simplu și ieftin. Tabelul 8 prezintă o comparație
între prețul sistemului virtual de instrumentație propus și cel al diferitelor instrumente
tradiționale.
Alegerea unui instrument se caracterizează prin prețul său, precum și prin caracteristicile sale
tehnice, și anume măsurarea preciziei, marja de măsurare, condițiile de funcționare și
posibilitatea de înregistrare a datelor. Instrumentul virtual propus costă aproximativ 10 $.
Acest instrument este alcătuit din placa Arduino UNO, un senzor de tensiune (F031-06) și un
senzor de curent (INA169). În plus, partea software, care constă din codul încorporat Arduino și
din Excel Macro pentru achiziția de date PLX-DAQ.
Astfel, dacă vrem să ne îmbunătățim cercetarea, putem adăuga și în sistemul nostru alți
senzori cu costuri reduse, cum ar fi senzorii de temperatură (DS18B20) și iradiere
(TSL230BRDTR) pentru monitorizarea temperaturii și iradierii solare.
Pe de altă parte, instrumentele tradiționale sau clasice, cum ar fi multimetrele și oscilatoarele,
sunt cunoscute pentru prețul lor ridicat. Cu toate acestea, sunt unele excepții de osciloscoape care
au elemente pentru înregistrarea datelor prin USB ca osciloscopul inteligent PKT-1265 cu
valoarea de (438,12 $) sau în timp real cu osciloscopul PCSU1000 (397,08 $), dar aceste
instrumente sunt și mai scumpe.
Pentru multimetre, chiar presupunând utilizarea multimetrului digital FLUKE 725 care costa
(2.906,00 $), cunoscut pentru precizia sa ridicată de măsurare. Este foarte dificil și improbabil să
se efectueze o citire corectă de pe ecranul multimetrului de către un om într-o situație de
schimbări bruște de curent sau de tensiune, chiar dacă se presupune o concentrație optimă
umană.
În consecință, pot fi capturate mici probe, atunci caracteristicile care au fost urmărite manual
nu reflectă caracteristicile reale ale sistemului fotovoltaic.
Spre deosebire de un instrument virtual robotic care a fost programat cu un utilitar predefinit
care înregistrează instantaneu fiecare variație de măsurare în cazurile extreme și rapide care pot
fi întâlnite.
Sistemul virtual de instrumentație propus în această lucrare permite utilizatorilor să
monitorizeze și să urmărească caracteristicile unui panou fotovoltaic într-un mod mai simplu,
mai ieftin și mai rapid. Sistemul nostru este foarte util pentru panourile solare care au o marjă de
tensiune de ieșire între 0 și 25 V, o marjă de curent între 0 și 5 A. Pentru panourile mari care
generează o tensiune și un curent superior celor menționate mai sus, codul Arduino prezentat în
această lucrare rămâne același cu mici modificări pe câteva linii ale programului în care
microcontrolerul calculează curentul și tensiunea care sunt achiziționate de noii senzori de
tensiune și curent.
Panourile solare sunt instalate din ce în ce mai mult de către proprietarii de locuințe care
doresc sa își reducă consumul de energie cu o variantă ecologică

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 33
TABELUL 8

PREȚUL SISTEMULUI DE INSTRUMENTARE VIRTUALĂ PROPUS ÎN
COMPARAȚIE CU INSTRUMENTELE TRADIȚIONALE

Instrumentația vitruală propusă Sistemele de baza Pret ($)
– Placa Arduino
UNO
– Senzorul de
tensiune F031-06
– Senzorul de
current INA169 – 2,66 (www.aliexpress.com )

-1,72 (www.emag.ro )

-7,24 (www.optimusdigital.ro )

Total 11,62
Cu senzori de
temperatură și de
iradiere solară
– Senzorul de
temperatură
DS18B20
– TSL230BRD-TR -2,05 (www.optimusdigital.ro )

-2,3 (http://www.integrated-
circuit.com )

Total 15,97
Instrumente tradiționale Tipul Pret ($)
* Multimetre
digitale ieftine :
– RM109
– UNI-TUT61E
* Multimetre
inteligente:
– FLUKE 725
(precizie mare )
– ET201 (low-cost)
* Oscilloscope
– LONGWEI L-
5040 (Osciloscop
normal)
– PKT- 1265
(osciloscop
inteligent)
– PCSU1000
(Masoara in timp
real)

-24 (www.aliexpress.com )
-38,52 (www.aliexpress.com )

-3.802,66 ( www.farnell.com )

-74,11 (www.aliexpress.com )

-401,28 (www.aliexpress.com )

-452,44 (www.pce-instruments.com )

-284,56 (www.amazaon.de )

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 34
Capitolul 5. Implementarea panourilor fotovoltaice

Panourile solare sunt instalate din ce în ce mai mult de către proprietarii de locuințe care
doresc sa își reducă consumul de energie cu o variantă ecologică.
In România, achizitionarea unui sistem de producerea energiei electrice prin panouri
fotovoltaice se poate face fie prin resurese monetare proprii, prin programele de finanțare de la
stat sau prin finanțare cu fonduri europene.

1. Programe de finanțare

Casa Verde –Sisteme Fotovoltaice
Este un program prin care se beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Agenția Fondului
de Mediu. Finanțarea se face în procent de până la 90% din suma totală a cheltuieliolor eligibile,
însă nu mai mult de 20.000 lei.
Acest program are ca scop îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică necesară consumului propriu și livrarea surplusului în sistemul energetic national
Obiectivul programului constă în producerea de energie electrică din surse regenerabile.
Obiectul programului îl reprezintă achiziționarea și instalarea sistemelor care folosesc sursele
de energie regenerabilă, nepoluante, prin finanțarea nerambursabilă acordată de Autoritate.

Cheltuieli eligibile in cadrul proiectului:
1. Cheltuielile cu achiziția sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de
3kWp, având ca principale părți componente:
a) panouri fotovoltaice;
b) invertor;
c) materiale conexiuni;
d) structura de montaj a sistemului;
e) modul de comunicație;
f) contor inteligent care măsoară cantitatea de energie produsă de sistemul de
panouri fotovoltaice și care permite colectarea și transmiterea datelor relevante de la
distanță, în format electronic;
g) tablou electric curent continuu/curent alternativ
2. Cheltuieli cu montajul și punerea în funcțiune a sistemului de panouri fotovoltaice,
reprezentând maximum 15% din costurile echipamentelor și instalațiilor electrice.
3. TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

. Etapele programului:
Prima etapă a programului o reprezintă înscrierea solicitantului la instalatorul validat, prin
prezentarea documentelor solicitate prin Gidul de finanțare, acestuia. Dacă documentele sunt
conforme cu cerințele din ghid, iar solicitantul îndeplinește criteriile, instalatorul REZERVA
suma solicitată, care se scade din valoarea alocată regiunii geografice din care face parte
solicitantul Ținând cont că fondurile alocate regiunilor geografice se consumă prin rezervarea
sumelor solicitate de persoanele fizice, acestea trebuie sa depună actele necesare obținerii
documentelor prevăzute de ghid pentru prima etapă și să se adreseze, în cel mai scurt timp, la un
instalator validat, pentru înscriere
A doua etapă o reprezintă aprobarea finanțării de către AFM și publicarea persoanelor fizice
aprobate.
În termen de 90 de zile de la data publicării rezultatelor, persoana fizică aprobată, prin
intermediul instalatorului ales, are obligația să comunice la AFM avizul tehnic de racordare.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 35 Dacă avizul tehnic de racordare nu este înscris, de către instalatorul validat, în aplicația informatica
în termenul de 90 de zile, persoana fizică pierde dreptul de a semna contractul de finanțare.
În cea de a treia etapă are loc implementarea proiectului care se realizează în termen de 8 luni de
la semnarea contractului de finanțare nerambursabilă, termen în care beneficiarul final depune la
instalatorul validat certificatul de racordare și încheie cu acesta toate formalitățile privind recepția
sistemului de panouri fotovoltaice, emiterea facturii și plata contribuției proprii. Nerespectarea
acestui termen conduce la neplata sumelor din partea AFM.
În ultima etapă, beneficiarul finanțării achită instalatorului contribuția proprie (ex. de calcul – in
situatia unei investitii cu valoarea totala de 22.230 lei, finanțarea acordată este de 20.000 lei pentru
o putere instalată de cel puțin 3kWp, iar contributia proprie a persoanei fizice este de 2.230 lei; in
situatia in care investiția are o valoare totală de peste 22.230, finantarea este de 20.000 lei, iar
persoana fizică susține diferența.)

În perioada de 6 ani de la semnarea contractului, AFM va monitoriza menținerea și funcționarea
investiției, iar dacă se constată neîndeplinirea obligațiilor asumate de persoana fizică, va dispune
recuperarea sumelor finanțate.

Start-Up Yourself
Acest program se adreseaza în mod special noilor antreprenori care doresc să-și înceapă propria
afacere accesând fonduri europene.
La momentul actual, 48 de antreprenori români din zona Nord-Est a României au accesat fonduri
europene în valoare de 33.000 de euro pentru fiecare antreprenor.
Bugetul total al proiectului este de 11.836.863 lei. Din aceasta sumă, statul român contribuie cu
1.713.501 lei, iar restul banilor vine din Politica de coeziune a Uniunii Europene.
Start-up Yourself este unul dintre cele aproape 200 de proiecte din România cărora le-a fost
oferit un buget total de 477 milioane euro, în cadrul liniei de finanțare România Start-Up Plus
(RSUP), pentru sprijinirea proiectelor de antreprenoriat în toată țara, în afară de București și județul
Ilfov.
În cadrul proiectului, pe langă dezvoltarea celor 48 de afaceri, se mai facilitează accesul la
formare profesionalaă pentru cel puțin 400 din regiunea Nord-Est a României care sunt șomeri,
persoane inactive sau persoane care au un loc de muncă si înființează o afacere în scopul creării de
noi locuri de muncă.

Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile
Suma alocată sesiunii de finanțare a proiectelor din cadrul programului este de 900.000 mii lei,
iar finațarea se realizează din veniturile Fondului pentru mediu.
Scopul Programului îl constituie:
– valorificarea resurselor regenerabile de energie: solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale,
biomasă, biogazul, gazele rezultate din fermentarea deșeurilor/nămolurilor din stațiile de
epurare, pentru producerea de energie electrică și/sau termică
– îmbunătățirea calității mediului înconjurător
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
– utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare
– conservarea și protejarea ecosistemelor

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 36 2. Bariere în implementarea sistemelor cu panouri fotovoltaice

Chiar dacă a apărut legislația pentru prosumatori (consumatorii de energie electrică persoane
fizice care pot fi și producători de energie, pe care o injectează în rețea), rămân câteva bariere în
implementarea panorilor fotovoltaice, în special legate de costuri, pentru cei care vor să-și
producă singuri energia și să vândă în rețea surplusul.

Primul obstacol este legat de obținerea avizului tehnic de racordare, pe care viitorul
prosumator trebuie să îl obțină de la firma de distribuție. Aici există două variante: avizul tehnic
de racordare se obține fie pe baza unei fișe de soluție, care este un document simplu, relativ
standardizat și ieftin,sau fie pe baza unui studiu de soluție, care trebuie elaborat în Comitetul
Tehnico Economic al distribuitorului, prin care se specifică soluția de racordare a
prosumatorului, care necesită destul de mult timp și, mai ales, scump. Au existat situații în care,
deși este vorba despre mici consumatori casnici care vor să își pună panouri, distriubuitorii au
decis că e nevoie de studiu de soluție, personalizat, și nu de acea fișă de soluție, deși, practic, tot
ce apare în plus este o protecție la instalația electrică, contorul inteligent și invertorul.
Un alt obstacol in implementarea panourilor îl reprezintă standardizarea echipamentelor de
protecție. Pentru că firmele de distribuție pot avea solicitări de echipamente care pot fi excesive
pentru un consumator mic, se solicită standardizarea acestor echipamente, și un cod de bune
practici care să fie valabil pentru toți distribuitorii.
"Experiența practică la nivel național din ultimii ani a arătat că operatorii de distribuție au
cerut specificații tehnice foarte variate pentru echipamentele antiinsularizare și releele de
protecție, iar în baza cerintelor operatorilor de distribuție, costul pentru aceste echipamente a
variat de la 2-300 RON la peste 1.000 EUR. Comportamentul operatorilor de distributie a fost de
a trata un prosumator de câțiva kW ca și un parc fotovoltaic de câțiva MW, lucru care este
fundamental eronat. Considerăm că se impune recomandarea din partea Autorității Naționale de
Reglementare a Energiei a unui set de bune practici în acest sens, astfel încât operatorii de
distributie să poată impune cerințe tehnice rezonabile, care să nu încarce costurile
prosumatorului în mod inutil și astfel să elimine fezabilitatea economică a acestui demers", se
arată în scrisoarea Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din
România (PATRES).
Un al treilea obstacol este citirea consumului întregii instalații deoarece poate apărea un cost
suplimentar pentru micii prosumatori. Deși pentru oameni în relația cu furnizorul e suficient să
se măsoare doar soldul din schimbul cu rețeaua, adică câtă energie se consumă din rețea și câtă
se livrează, într-o lună, autoconsumul fiind irelevant aici, legea solicită ca măsurarea datelor sa
se facă și la nivelul întregii producții a centralei nou instalate. Cu alte cuvinte, practic trebuie
măsurat separat și autoconsumul, iar dacă măsurarea trebuie plătită de prosumator, pot apărea și
aici costuri.
"Consumul mediu anual al unei gospodării în Romania este de cca 1.6 MWh, iar un
prosumator mic va putea prin decontarea orară să acopere prin autoconsum maximum o tremie
din acest consum (fara stocare). Astfel o potențială economie anuală de cca 0.5 MWh, respectiv
cca 300 RON/an, poate fi foarte ușor consumată de un potențial cost de 1-2 EUR/lună doar
pentru citirea contorului din instalația prosumatorului. În consecință considerăm că se impune o
abordare extrem de precaută a acestui subiect, în așa fel încât prin impunerea sarcinii
suplimentare, ANRE să nu elimine complet fezabilitatea economică a intregii idei de
prosumator", arată PATRES.
Organizația Patronală a Producatorilor de Energie din Surse Regenerabile vine cu trei solutii
pentru rezolvarea acestui obstacol. Prima solutie presupune ca întrucât orice invertor disponibil
azi pe piață înregistrează producția înregistrată de sistem cât și autoconsumul, o alternativă ar
putea fi ca prosumatorul să transmită către operatorul de distribuție/ANRE/AFM aceste date la o
anumită frecvență de timp ,lunar, la 6 luni sau anual. În cazul în care nu transmite datele,

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 37
operatorul de distribuție le poate citi odata la 6 luni, caz în care prosumatorul va plăti acest serviciu.
Această variantă are și beneficiul că elimină complet achiziția unui contor suplimentar în instalația
prosumatorului, cost care nu se justifica doar pentru obiective de statistică. Problema datelor
statistice se poate rezolva colectând datele din invertoare.
Cea de-a doua soluție propune ca operatorul de distribuție să realizeze citirea contorului
suplimentar din instalația prosumatorului fără niciun cost pentru prosumator, iar eventualul cost al
operatorului cauzat de această citire suplimentară să fie recunoscut de ANRE în costul total de
distribuție
În cea de a treia soluție, operatorul de distribuție va realiza citirea contorului suplimentar din
instalația prosumatorului cu Pi < 10 kW (puterea instalată) fără cost pentru prosumator, iar pentru
prosumatorul cu Pi >10 kW la un cost reglementat de ANRE care să nu depasescă 2-4
RON/lună/loc de consum/producție.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice
Pagina 38 Capitolul 6. Concluzii

Această lucrare descrie o instrumentație virtuală, cu costuri reduse, a caracteristicilor
panourilor fotovoltaice bazate pe Arduino și Excel. Sistemul de instrumentație propus este
capabil să achiziționeze, să monitorizeze și să stocheze datele sistemului fotovoltaic în timp real.
Mai mult decât atât, acest instrument este validat în această lucrare prin compararea datelor sale
experimentale cu cele obținute printr-un model PSIM de panou fotovoltaic, care a fost verificat
de diverși cercetători în studiile lor.
Rezultatele comparației arată cum caracteristicile fotovoltaice achiziționate de instrumentul
virtual sunt în concordanță cu cele obținute în cadrul PSIM cu o precizie ridicată. De asemenea,
se face o comparație între instrumentația virtuală propusă și instrumentația tradițională care
utilizează multimetre și s-a constatat că soluția noastră prezintă mai multe avantaje comparativ
cu soluția tradițională.Un avantaj îl reprezintă faptul că datele pot fi prezentate în formă grafică
în timp real.
Astfel, se poate înlocui intervenția umană pentru a evita posibile erori legate de citirea
datelor de la multimetru, deoarece este mai puțin costisitoare și economisește mult timp. Prin
urmare, sistemul propus poate facilita asimilarea și înregistrarea datelor, precum și crearea și
personalizarea rapoartelor care pot fi analizate pentru a îmbunătății performanța sistemelor
fotovoltaice.
În urma studiului de caz legat de implementarea sistemelor cu panouri fotovoltaice în
România, am constatat că nu sunt foarte multe proiecte de finanțare care se axează strict pe
sistemele fotovoltaice, iar cele mai multe pe care le-am găsit sunt finațate din Administrația
Fondului de Mediu. Din punctul meu de vedere, cel mai bun program este ”Casa Verde”
deoarece pașii sunt simpli, iar de majoritaea demersurilor se ocupa instalatorii validați.

Instrumentație virtuală pentru monitorizarea panourilor fotovoltaice

Pagina 39 Bibliografie
[1] S. Ozdemir, N. Altin, I. Sefa, "Single stage three level grid interactive MPPT inverter for PV
systems", Energy Conversion and Management, vol. 80, pp. 561-572, 2014.
[2] J. Jean, P. R. Brown, R. L. Jaffe, T. Buonassisi, V. Bulović, “Pathways for solar
photovoltaics,” Energy & Environmental Science, vol. 8, no. 4, pp. 1200–1219, 2015
[3] G. Singh, "Solar power generation by PV (photovoltaic) technology: A review", Energy, vol.
53, pp. 1-13, 2013.
[4] S. Motahhir, A. El Ghzizal, S. Sebti, A. Derouich, “Proposal and Implementation of a novel
perturb and observe algorithm using embedded software”, IEEE International Renewable and
Sustainable Energy Conference, pp. 1-5, 2015.
[5] M. A. Eltawil, Z. Zhao, “Grid-connected photovoltaic power systems: Technical and
potential problems—A review,” Renew. Sustain. Energy Rev., vol. 14, no. 1, pp. 112–129, 2010.
[6] D. P. Hohm, M. E. Ropp, “Comparative Study of Maximum Power Point Tracking
Algorithms,” Progress in photovoltaics: Research and Applications, vol. 11, no. 1, pp. 47–62,
2003.
[7] Panou solar de dimensiuni reduse / modul fotovoltaic 20w, vedere panou solar de dimensiuni
mici, TDCSolar Details de la Yongkang Tendency Solar Energy Co., Ltd. on Alibaba.com. 2017.
[Online]. Disponibil: https://tdcsolar.en.alibaba.com/product/60014424874220763581/small
size_solar_panel_20w_pv_module.html .
[8] PLX-DAQ Parallax Inc, Parallax.com. 2017. [Online]. Disponibil:
https://www.parallax.com/downloads/plx-daq
[9] S. Motahhir, A. Chalh, A. El Ghzizal, S. Sebti, A. Derouich, “Modeling of Photovoltaic
Panel by using Proteus”, Journal of Engineering Science and Technology Review, vol. 10, no. 2,
pp. 8-13, 2017.
[10] "Arduino-Software" [Online]. Disponibil: https://www.arduino.cc/ro/Main/Software
[11] Modul senzor de tensiune Arduino compatibil. 2017. [Online]. Disponibil:
http://www.emartee.com/product/42082/Voltage%20Sensor%20 .
[12] Foaie de date INA169 [Online]. Disponibil:
http://www.ti.com/lit/ds/symlink/ina169.pdf?HQS=TI-nullnullalldatasheets-df-pf-SEP-wwe.pdf
[13] A. Hemza, H. Abdeslam, C. Rachid, M. Pasquinelli, D. Barakel, “Tracing current-voltage
curve of solar panel Based on LabVIEW Arduino Interfacing,” Bilișim Teknolojileri Dergisi,
vol. 8, no. 3, pp. 117–123, 2015.
[14] GHID DE FINANȚARE a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice
pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării
surplusului în rețeaua națională ART 2, ART 4, ART 5, ART 6 [Online]. Disponibil:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-08-
20_Anexa_ghid%20panouri%20foto%2020.08.2018%20.pdf
[15] Mihai Nicuț -Articol “Bariere și cheltuieli suplimentare pentru românii care vor să devină
prosumatori. Ce soluții are patronatul "regenerabililor", PATRES” 2019 [Online]. Disponibil:
https://www.economica.net/bariere-si-cheltuieli-suplimentare-pentru-romanii-care-vor-sa-
devina-prosumatori-ce-solutii-are-patronatul-regenerabililor-patres_169968.html
[16] Cludiu Zamfir – Articol” Idei de afaceri românești finanțate cu 33.000 Euro: Panouri solare,
anvelope reutilizate și alte afaceri pe fonduri europene” 2019 [Online]. Disponibil:
https://www.startupcafe.ro/bani-europeni/idei-afaceri-fonduri-panouri-solare-anvelope.htm