UUnniivveerrssiittaatteeaa PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA ddiinn BBuuccuurreeșșttii [623065]
UUnniivveerrssiittaatteeaa PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA ddiinn BBuuccuurreeșșttii
FFaaccuullttaatteeaa ddee IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull SSiisstteemmeelloorr TTeehhnnoollooggiiccee
SSttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee MMaasstteerraatt
DDoommeenniiuull IInnggiinneerriiee șșii MMaannaaggeemmeenntt
PPrrooggrraammuull ddee ssttuuddiiii,,
IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull PPrrooiieecctteelloorr CCoommpplleexxee
**IIMMPPCC**
DD II SS EE RR TT AA ȚȚ II EE
MMaasstteerraanndd,,
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa – CCrriissttiinnaa
22001177
I
UUnniivveerrssiittaatteeaa PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA ddiinn BBuuccuurreeșșttii
FFaaccuullttaatteeaa ddee IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull SSiisstteemmeelloorr TTeehhnnoollooggiiccee
SSttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee MMaasstteerraatt
DDoommeenniiuull IInnggiinneerriiee șșii MMaannaaggeemmeenntt
PPrrooggrraammuull ddee ssttuuddiiii,,
IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull PPrrooiieecctteelloorr CCoommpplleexxee
**IIMMPPCC**
DD II SS EE RR TT AA ȚȚ II EE
MMaasstteerraanndd,,
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa – CCrriissttiinnaa
CCoonndduuccăăttoorr șșttiiiinnțțiiffiicc,,
ȘȘ..ll..ddrr..iinngg.. MMaarriiuuss SSPPIIRROOIIUU
22001177
II
UUnniivveerrssiittaatteeaa PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA ddiinn BBuuccuurreeșșttii
FFaaccuullttaatteeaa ddee IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull SSiisstteemmeelloorr TTeehhnnoollooggiiccee
DDeeppaarrttaammeennttuull ddee TTeehhnnoollooggiiaa CCoonnssttrruuccțțiiiilloorr ddee MMaașșiinnii
SSttuuddiiii uunniivveerrssiittaarree ddee MMaasstteerraatt
DDoommeenniiuull IInnggiinneerriiee șșii MMaannaaggeemmeenntt
PPrrooggrraammuull ddee ssttuuddiiii,,
IInnggiinneerriiaa șșii MMaannaaggeemmeennttuull PPrrooiieecctteelloorr CCoommpplleexxee
**IIMMPPCC**
MMaasstteerraanndd,,
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa – CCrriissttiinnaa
TT EE MM AA
DDIISSEERRTTAAȚȚIIEEII
SSuuppoorrtt ddee oocchheellaarrii ppeennttrruu aauuttoovveehhiiccuullee șșii ssttuuddiiuu pprriivviinndd uunn
ssiisstteemm ddee aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
CCoonndduuccăăttoorr șșttiiiinnțțiiffiicc,,
ȘȘ..ll..ddrr..iinngg.. MMaarriiuuss SSPPIIRROOIIUU
DDeeccaann,,
PPrrooff..ddrr..iinngg.. CCrriissttiiaann DDOOIICCIINN ȘȘeeff ddee ddeeppaarrttaammeenntt,,
PPrrooff..ddrr..iinngg.. TToomm SSAAVVUU
III
C U P R I N S
Prima fil ă……………………………………………………………………………………………. ……………… … I
Tema disertației………………………………………………………………………………. ……………………. II
Cuprins …………………………………………………………………………………………………………….. ..III
I n t r o d u c e r e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 1
PPII.. LLEE SSUUPPPPOORRTT DDEESS LLUUNNEETTTTEESS PPOOUURR VVOOIITTUURREE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 2
1. Données générales initiales ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
1.1. Le besoin exprime, le besoin caracterise, l’objectif et le resultat attendu ………………………….. ………… 3
2. Stadiul actual al cercetărilor/ realizărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
2.1. Produits déjà existants ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
2.2 Analyse de la concurrence ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
2.3 Profil de la clientele cible ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
2.4. La segmentation du marche ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
2.5. Positionnement carte et l ’avantage concurrentiel ………………………….. ………………………….. ……………… 8
2.6. Analyse fonct ionnelle externe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 9
2.6.1 La cycle de vie des produits ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 9
2.6.2. Analyse functionnelle externe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
2.6.3. Analyse FAST ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
2.6.4. Les functions de classement ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
3.Solution technique possible ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
3.1. Caracterisation des fonctions ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
3.2 Concept choisi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
3.3. P rocessus de moulage par injection technique ………………………….. ………………………….. ………………. 17
3.3.1. Description du processus technologique ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
3.3.2. Ensemble de produit procedure techique ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
3.4. Prototypage de concept ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
3.5 L’analyse de risques pour notre produit ………………………….. ………………………….. ………………………….. 20
3.6. Couts sur composants ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23
4. Analyse economique ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
5. Management de projet ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
6. Conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
PII. SISTEM AUTOMATIZAT PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
1. Date inițiale generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
1.1 Nevoia identificată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 29
1.2 Noțiunea de casă inteligentă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
1.3 Tema proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
1.4 Obiectivele pro iectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
1.5 Sisteme automatizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 30
1.6 Sistemul KNX. Principiul de funcționare al magistralei inteligente KNX ………………………….. …………. 33
2. Stadiul actual al cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 34
2.1 Piața caselor inteligente ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
2.2 Piața caselor inteligente și sistemelor automatizate în România ………………………….. …………………… 35
2.3 Producători de sisteme pentru case inteligente ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
2.4 Eficiența energetică a sistemului KNX ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 38
2.5 GIRA KNX ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 40
3. Sistemul GIRA KNX ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 41
IV
3.1 Sistemul BMS (Building Management Systems) ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3.2 Facility Server GIRA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
3.3 Echipamentele utilizate pentru c ontrolul si monitorizarea instalațiilor ………………………….. …………….. 43
3.4 Alcătuirea sistemului de automatizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
4. Proiect De Automatizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
4.1 Părți implicate în proiectul de automatizare ………………………….. ………………………….. …………………….. 47
4.2 Etapele principale ale unui proiect de automatizare ………………………….. ………………………….. …………. 49
4.3 Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 50
5. Concluzii și contribuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
Concluzii finale și contribuții principale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 53
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE IInnttrroodduucceerree
– 1 –
Introducere
În contextul global în care nevoile oamenilor s -au schimbat, timpul este limitat și
confortul indispensabil, s -au născut subiectele tratate în această lucrare. Ambele proiecte
au la bază elemente ce faciltează viața cotidiană a oamenilor.
Lucrarea de față este structurată în două părți: Suport de ochelari pentru
autovehicule și Sistem de automatizare pentru clădiri inteligente . În prima parte a lucrări
se urmărește realizarea unui prototip ce constă într -un suport de ochelari pentru
autoveh icule. Realizarea acestui proiect a fost făcută în cadrul programului de master
Ingineria și Managementului Proiectului Complexe alături de Alexandrescu Nicușor,
Constantin Mihaela, Ciobotă Radu Luncan Flavius și Pal Chiric Alexandru.
Pentru proiectul rea lizat în prima parte nevoia identificată a fost protejarea
ochelarilor în timpul condusului și simplificarea procesului de folosire a ochelarilor pentru
conducătorii de autovehicule purtători de ochelari de vedere sau de soare. Astfel, s -a
încercat prototi parea unui suport de ochelari care să asigure protecție ochelarilor și în
același timp să fie ergonomic pentru conducătorul de autovehicul.
În partea a doua a lucrării s -a urmărit implementarea unor echipamente pentru
automatizarea unei locui nțe individuale. În contextul în care resursele sunt din ce în ce
mai puține se caută soluții prin care să se optimizeze procesele pentru o economie de
energie. În prezent tehnologia trece printr -o dezvoltare imensă fiind încă în progres. Apar
noi echipam ente de la o zi la alta, viața oamenilor a devenit mai ușoară și totul este mai
practic. De aici, apare nevoia de a controla cu ușurință de la distanță elemente din cămin
cum ar fi: iluminatul, clima etc. pentru a obține mai mult timp, mai mult confort con comitent
cu reducerea consumului de energie electrică.
Plecând de la contextul actual în care automatizările facilitează viața, nevoile
identificate au fost confortul, siguranța și economia de energie și de timp. Proiectul a fost
dezvoltat în cadrul compa niei GIRA by Demco. Pentru automatizarea locuinței pe două
niveluri s -a folosit standardul internațional KNX. Subsistemele care au fost automatizate în
cadrul proiectului au fost: instalația de iluminat și instalația de încălzire și climatizare și pe
domen iul audio, un echipament radio încastrat în perete.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 2 –
PPII.. LLEE SSUUPPPPOORRTT DDEESS LLUUNNEETTTTEESS PPOOUURR VVOOIITTUURREE
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 3 –
1. Données générales initiales
Dans le cadre du programme de maîtrise en ingénierie et gestion de projet
complexe, qui fait partie de l'Université Politehnica de Bucarest, a été fait des lunettes de
prototypes de projets de soutien des pilotes dédiés, des machines polyvalentes qui n'ont
pas prise en charge intégrée.
Le projet a été développé en collaboration avec des collègues, Constantin Mihaela,
Ciobota Radu, Luncan Flavius, A lexandrescu Nicusor et Pal Chiric Alexandru.
La nécessité d'un tel marché du produit issu de la volonté de protéger les lunettes
cibles de clients de sorte que toute la saleté, mais surtout des lunettes atmosphériques
d'éviter tout contact avec des matéri aux qui peuvent endommager la lentille pendant la
conduite.
Une fois analysé les produits concurrents et a trouvé le marché cible des produits,
la destination finale étant situé dans les voitures de taille moyenne.
Une fois analysé les produits concurren ts et a trouvé le marché cible des produits,
la destination finale étant situé dans les voitures de taille moyenne.
Une étude identifie la clientèle cible du client prudent avec les éléments importants
et le pilote a dû tenir des verres à distance et des lunettes de lecture.
Les études sur trois concepts ont conduit le fabricant à réaliser un spectacle
multimédia mobile ergonomique fixe sur le capot d'une voiture qui ne soit pas équipé d'un
tel soutien et de fournir des lunettes de protection si diverses impuretés admosfera et
chocs éventuels.
Ce qui suit décrit les études détaillées qui ont été la base pour la conception du
prototype.
1.1. Le besoin exprime, le besoin caracterise, l’objectif et le resultat attendu
Le besoin est de générer un ensemb le de véhicule qui répond à un besoin
utilisateur de placer des lunettes de soleil (de vue), en toute sécurité et sans faire
beaucoup d'efforts ou de pré mettre en danger la sécurité ou ceux qui vous entourent
lorsque vous vous déplacez.
Support des lunettes permet au conducteur du voitures et depose des lunette Conducteur
Support des lunettes Voitures
Figure 1 Scheme systematique de besoin
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 4 –
Le besoin exprime:
La necessite de protégér les lunettes, sans les endommager et le plus ergonomiquement
possible.
Le besoin caracterise:
Tabel 1 Le besoin caracterise
Caracteristique Taille Unite
Soutien pour l’ouverture des support des
lunettes 2 s
La distance d’acces du pilote 500 mm
Pour un acces par le conducteur 20 s
L’objectif:
Faire un support de lunettes pour les voitures qui soit acces sible pour le conducteur de
voiture et aussi, proteger les lunettes.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 5 –
2. Stadiul actual al cercetărilor/ realizărilor
2.1. Produits déjà existants
a) Les produits déjà existants
Figure 2 Le support des lunettes avec clips,
Source: http://ecomstar.allshops.ro/ )
b) Les produits après -marché
Figure 3 Support multifunctionnel pour
voiture, Source: https://happymax.ro
Figure 4 Support intregre de lunettes
Source: www.hyundai.ro
Figure 5 Support des lunettes dans le
torpedeau Source:
http://3. bp.blogspot.com
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 6 –
2.2 Analyse de la concurrence
Nr.
crt. Produit Producteur Avantages Inconvénients Lien site Image
1. Clips –
support
pour les
lunettes Pheonix
Ecom
S.R.L. – pas cher
– simples
– Fonction
supplémentair
e des clips
pour les
documents – exposition en
environnement
– utilisation
parasoleil
entrave
l'utilisation de
lunettes.
http://ecom
star.allshop
s.ro
2.
Support
pour
choisir
on
voiture Happy max
SRL – pas cher
– simples
– Facilement
accessible
– Peut être
facilement
positionné à
différents
endroits sur la
carte
– Fonction de
soutien
supplémentair
e pour
d'autres
articles – laid
-lunettes ne sont
pas fixes https://happ
ymax.ro/ca
sa/cutie –
depozitare –
auto.html
3. Chaane
5 in 1
multi
cup
case
holder Chaane –
multifunctionel
– liaison
parfaite
-fixare facile
-Conception
aimé achat – sont placées
seulement dans
le porte -gobelet
– ne peut pas
stocker plusieurs
objets
simultanément https://www
.amazon.co
m/CHAANE
-Multi –
Holder –
Accessorie
s-Colors/
4. Le
Torpede
au Constructor
ul auto Ne pas
assumer des
coûts
supplémentair
es
Environnemen
t
-les lunettes
ne sont pas
exposés – neaccesibile
– La possibilité
de lunettes de
ruptu re
http://3.bp.b
logspot.co
m/
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 7 –
2.3 Profil de la clientele cible
Client cible est quelqu’un qui :
Possède une voiture
Conduire une voiture
La voiture est pas équipé d'un stockage des lunettes
Le port de lunettes
Est forcé de changer de lunettes pour condui re
Foire utiliser des lunettes de soleil lors de la conduite
Est-ce prudent avec les effets personnels.
2.4. La segmentation du marche
Le potentiel de marche
Le produit est destiné à la paire de lunettes de garde (pour ou soleil) lorsque le
mouvement du véhicule. segments de marché potentiels.
De pourcentage géographiquement en fonction de l'utilisation du véhicule, sont les
domaines suivants:
Europa
Asia
Africa
America
Oceania
Dans ces continents, se référant en particulier aux zones à forte concen tration de
population et concomitante, les voitures. Tant dans les zones urbaines et dans les zones
rurales.
Du point de vue demographique:
Les personnes de plus de 18 ans
Le revenu annuel moyen 5. Les
lunettes
grip en le
vetments – – Ne pas
entraîner de
coûts
supplémentaire
s
-Accèsible
-comod – Le risque de
perdre des
lunettes http:// www.p
ourelle.ro/
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 8 –
Les personnes qui ont une maladie des yeux. Dans le monde e ntier, plus de 4
milliards de personnes portant des lunettes. Cette statistique appartient Vision
Council of America, confirmant que 75% de la population ont des problèmes de
vision, 64% des lunettes portant.
Les gens qui portent des lunettes de soleil. Un e étude montre que 84,6% de la
population mondiale porter des lunettes de soleil.
Les gens qui possèdent une automobile. Partout dans le monde, les études
montrent qu'il ya 1,2 milliard de voitures.
Du point de vue psychographique :
Les personnes qui pa ssent de longues heures de voyage en voiture,
Les gens actifs qui ont un mode de vie trépidant
Du point de vue comportement:
Les gens dynamiques
Lunettes accros
Les gens se précipitèrent
Les personnes qui établissent les tendances
Pour choisir le seg ment cible, nous avons utilisé l'analyse multi -critères ci -joint.
2.5. Positionnement carte et l ’avantage concurrentiel
Avantage concurrentiel
Amélioration de la protection contre les facteurs de risque dans les verres de
cockpit
Ne pas laisser des lunet tes de mouvement tout en se déplaçant voiture
Permet le soutien à l'emplacement de l'utilisateur
Figure 6 Possitionnement carte
L’equipe du projet conclu que les produits déjà existants pas protejer les lunettes
pourquoi ils risquent de dommages et e xpose de lunettes. Le projet propose une solution
qui est accesible pour le conducteor, ergonomique et aussi protéger les lunettes, ne pas
exposer à l'environnement.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 9 –
2.6. Analyse fonctionnelle externe
2.6.1 La cycle de vie des produits
Cycle d'utilisation d'un système de stockage des verres de phase:
Fixation
Static
Ouvrir
Lunettes de soutien
Lunettes de fixation
Vibrations et chocs de la rotation des véhicules
Les chocs provenant du support d'ouverture
Lunette s de déformation de matériau de fixation
Emballag
e Stockage Manipulation Porter Exposition
Vente Livraison Installation Utilisation Recyclage
Figure 7 cycle de vie
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 10 –
2.6.2. Analyse functionnelle externe
FP1 = Autoriser système de stockage de l'utilisateur en utilisant les lunettes dans la
voiture
FP2 = Permet le stockage des verres
FP3 = protège contre les facteurs envir onnementaux verres
FC1 = doit être agréable visuelle
FC2 = doit respecter la réglementation en vigueur
FC3 =Le système de stockage ne soit pas affectée par des facteurs
environnementaux
FC4 = pour régler la voiture.
Après avoir procédé à l'analyse f onctionnelle, nous avons constaté que nos
principales fonctions sont FP1, FP2 entre l'utilisateur et la machine et entre les lunettes et
l'utilisateur, avec lequel nous pourrions réaliser une analyse rapide pour trouver des
solutions possibles.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 11 –
2.6.3. Analyse FAST
Protection
des lunettes Support des
lunettes Protecion de
l’environnement
contre les
inteperies ambient
Fixer des lunettes
lors de voyages
Sans affecter ou
limitee affecter
d’autres systemes
existants de la
voiture Avec support
ferme
Au moyen d’un
materiau
malleable
Est fixe par le
besoin de
l’utilisateur Le logement et
le couvercle
Eponge
-Ventouses
-Ruban de
matiere avec
fermeture velcro
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 12 –
2.6.4. Les functions de classement
Suite à l'analyse fonctionnelle, l'étape suivante consiste à établir l'ordre hiérarchique de
chaque fonction basée sur l'hypothèse de notes chaque fonc tion.
Le résultat est mentionné ci -dessous tableau, à partir de laquelle on peut conclure que
la fonc tion principale FP2 la fonction prédominante.
Figure 10 Hierarhization de functions
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 13 –
3.Solution technique possible
Après avoir analysé la diversité fonctionnelle des solution s techniques se distingue par
un différents verres de fixation aceluasi système de protection, ces systèmes sont les
suivants:
La diference entre notre solutions sont entre les systèmes de fixation.
Premier solution :
Est une system de fixation en bouche de ventilation
Ce concept developpe par nous, permettre fixation le support des lunettes avec
insertion magntique dans la bouche de ventilation.
Cette et peu pratique parce que obstruer le system de ventilation
Les trous de ventilation de préhension
DIMENSIONS ELEMENT DE FIXATION:
• Longuer 60 mm
• Largeur 40 mm
• Epaisseur 4 mm
Figure 2 System de fixation en bouche
Deuxieme solution
• Ventouse montage qui permet le montage sur une surface comme une variable
Figure 3 Systeme de fixation avec ventouse
Est une system de fixation sur panneau de conseil
DIMENSIONS ELEMENT DE FIXATION:
• LONGUEUR 150 mm
• LARGEUR 50 mm
• HAUTEUR 25 mm
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 14 –
Ce concept developpe par nous, permettre fixation le support des lunettes avec insertion
magntique sur panneau de conseil .
Parce que diversite a panneau de conseil cette system est complexe pour obtenir.
Troixieme solution
Est une system de fixation avec un bande de material avec insertion VELCRO
autour de pare -soleil. Ce concept developpe par nous, permettre fixation le suppo rt des
lunettes par une clips autour de pare -soleil.
Matériau de ceinture Grip avec retenue Velcro
DIMENSIONS ELEMENT DE FIXATION:
• LONGUEUR 50 mm
• LARGEUR 20 mm
• HAUTEUR 5 mm
3.1. Caracterisation des fonctions
Table 1 Caracterisation des fonctions
Fonction Critere k Niveau Flexibilite F
Permet a l’utiliser le support des
lunettes dans la voiture Volume 3 756 cm3 ±100 cm3 2
Inhibition fonctions auto 5 – – 0
Distances 4 50 cm ±20 cm 3
Visibilite 2 40% ±10% 1
Permet a l’utilisateur le stockage
des lunettes Fiabilite 4 – – 0
Masse 2 250 gr. ±100 gr 3
Duree du trajet 3 3 s -1,+2 s 2
Ergonomie 5 – – 1
Protege des lunettes contre les
facteurs environnementaux Compact 2 – – 3
Scelles 4 – – 2
Protection thermique 3 – – 2
Protection mecanique 5 – – 0
Solution 1: System de fixation dans la trou de ventilation
Solution 2: Système de fixation avec VELCRO
Figure 4 System fixation avec un bande de materiel velcro
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 15 –
Table 2 Caracterise notre solutions
Critere k Solution 1 Solution 2 Solution 3
Note Score Note Score Note Score
Volume 3 7 21 8 24 9 27
Inhibition fonctions
auto 5 3 15 7 35 13 65
Distances 4 7 28 7 28 10 40
Visibilite 2 8 16 7 14 5 20
Fiabilite 4 7 28 8 32 8 32
Masse 2 7 14 7 14 3 6
Duree du trajet 3 8 24 8 24 8 24
Ergonomie 5 9 45 9 45 5 35
Compact 2 10 20 10 20 4 8
Scelles 4 11 44 11 44 3 12
Protection thermique 3 12 36 12 36 6 18
Protection mecanique 5 13 65 13 65 7 35
191 216 322
Suite à la caractérisation des fonctions clés, nous avons dédui t que la solution 3
(système de fixation velcro) obtenir un score plus élevé des critères donnés.
3.2 Concept choisi
A cause de complexite de la deuxieme solution, nous choisi le troisieme solution.
Cette concept a l’avantage que:
Faciliement le grip
Facile a utiliser
Pratique pour conducteur
Les materiel elastique avec insertion VELCRO il attaché facile autour de pare -soleil
Atache et fixation le cadrage de montage dans la system de fixation a la support de
lunettes est realize dans un peu de temps.
Par ceci, il permettre le utilisateur a besoin, de prendre avec lui.
La solution technique retenue après la rétroaction reçue faible à la présentation de
la solution intermédiaire a poussé le fabricant à effectuer un autre prototype capot de
voiture soluti on de support ensemble de détail ci -dessous.
Le produit se compose des ensembles suivants:
Top couverture des lunettes de cadre
Couvrir les verres de cadre inférieur
Prise en charge le montage sur le pare -soleil
Bande Velcro
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 16 –
Figura 1 Concpt choisi
Pieces necessaires:
Bouton
Rod fixation charnière talon
Talon de charnière
Couverture Rod Side
La diapositive
Couvercle latéral pour tige inférieure
Eponge talon intérieur
Bouton d'ouverture de l'aimant
Led 3Vcc
CR piles 20 32
Bouchon de batterie
Contacts Micro on / off
Dans le tableau ci -dessous sont des ensembles techniques détaillées.
Table 3 L'ansamble
Ansamble Furnisours Lumgime Latime Adancime Grosime UM
Etui supérieur Injectie 180 70 22 3 mm
Etui inférieur Injectie 180 70 10 3 mm
Supportsidecar Injectie 50 20 1.2 mm
Bande velcro Conex
electronic 1200 5 2 mm
Dans le tableau ci -dessous sont des parties techniques détaillées:
Table 4 Le subansamble
Sous -ensemble Furnisor L l A Epaiss
eur Tensio
ns Coura
nt UM
Bouton Injectie 96 10
9 90 0 0 0 mm
Tige charnière Metarom 70 0 0 2 0 0 mm
Charniere Metarom 70 7 0 0 0 0 mm
Tige capuchon Injectie 14 1 0 0 0 0 mm
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 17 –
large
Glisiere Injectie 27 11 0 3.5 0 0 mm
Tige capuchin
inferieur Injectie 28 0 0 1 0 0 mm
Eponge interior electronica 400
0 18
0 10 0 0 0 mm
Magnette bouton Metarom 5 5 2 0 0 mm
Led Adelaida.ro 3Vcc 0.03 V /A
Batterie Adelaida.ro 20 20 5 3Vcc 0.9 V/A
Support pour le
batterie Adelaida.ro 22 22 5 0 0 mm
Microcontact
on/off Adelaida.ro 3 3 5 0 0 mm
Signalisation Kit circuit LED bloc diagramme de trame bouton d'ouverture.
3.3. Processus de moulage par injection technique
3.3.1. Description du processus technologique
Procédé de moulage par inj ection consiste à amener le mélange à base de
polymère thermo -plastique dans la matière plastique, puis on introduit sous pression dans
un moule relativement froid, l'interrupteur à l'état solide.
L'injection peut être traité presque tous les composés macr omoléculaires
thermoplastiques et thermodurcissables ainsi.
Thermoplastiques sont couramment traitées telles que le polyéthylène, le
polypropylène, le polystyrène, le chlorure de polyvinyle, du nylon, ABS, etc.
Ce processus de traitement peut être réalisé économiquement produsevariate avec
des formes complexes avec des propriétés souhaitées. Switch -micro interrupteur
Led 3Vcc
Resistance a l’insertion
dans des micro –
interrupteurs
Batterie CR 2032
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 18 –
Productivité de la machine de moulage est élevée, le cycle de injectienu dépasse
généralement 1 -2 minutes, même des pièces avec des murs épais et processus
technologiqu e greutatemare.In pour les moules de fabrication peuvent être utilisés avec
un nid ou nids Cumes.
Cela contribue également à l'augmentation de la productivité masiniide
injectie.Procesul Injection est un phénomène cyclique, chaque cycle comprenant plusieur s
opérations portions telles que:
Alimenter le matériau (dosage)
Le chauffage et la fusion de la voiture de cylinder
Moule de fermeture
Introduction d'une matière en fusion sous pression dans le moule,
Le refroidissement et la solidification de la matric e
L'ouverture du moule
Retirer la pièce moulée injectée Schématiquement,
L’injection processus.
L'injection d'une pièce est présentée en figure 12
Procede d’injection:
a. un matériau moulé par injection.
b. solidification et le refroidissement de la masse fondue.
c. ouverture du moule et de jeter les dinmatrita historiques.
Le moule est compose de:
1. Platine mobile
2. Le moule
3. Plan fixe
4. Injecteur
5. Cylindre
6. Chauffage Corp
7. Escargot
8. Entonnoir de alimentation
9. Système d'entraînement dans la rotation
10. Système d'entraînem ent en translation
11. La pièce injectée.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 19 –
3.3.2. Ensemble de produit procedure techique
Table 5 Produit procedure tecnique
Operation Sous –
ensemble Ensemble SD SDV Nr heures
Essayage Biellette Bouchon
eleves
Bouchon
inferieur Pinces Mesurer 0,15min
Essayage Balama Bouchon
eleves
Bouchon
inferieur Tournevis 30 min
Essayage Led Bouchon
inferieur Pinces
Foret 10 min
Essayage Soclu bat Bouchon
inferieur Pinces 5 min
Essayage Micro intr. Bouchon
inferieur Pinces
Foret 2 min
Cablage 2×0,22mm Bouchon
inferieur Pinces 2 min
Eponge
mesuree Roulette 2 min
Circuit
connecte Led
Soclu
baterie
Micro
intrerupator Soudure
15 min
La continuite
du circuit de
mesure Contact –
bat
Contact +
bat Multimetre 3 min
Eponge de
coupe Chatter 15 min
Soudure
eponge Bouchon
eleves
Bouchon
inferieur Brosse 15 min
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 20 –
3.4. Prototypage de concept
Les parties principales du support de verres ont été pris en charge par l'impression en 3D
laboratoire. machine imprimante 3D est utilisé Kreator Motion.
Remerciez sur l'équipe coordonnée par le professeur Ionut Panea
Ci-dessous est joint une photo du prototype réalisé aujourd'hui.
Il y a dans le travail suivant prototype micro finales sous -ensembles nécessai res.
Les sous -ensembles qui sont dans le travail sont fixés dans le tableau suivant:
Table 6 Composants
Nr Crt Composant Prix ABS Prix ULTRAT Temps
d’execution
1 Bouton 1.7 2 00:11:00
2 Couverture d’un cote a la tige superieur 1.7 2 00:07:00
3 Glisiera 3.4 4 00:20:00
4 Couverture d’un cote a la tige inferieure 2 2.5 00:20:00
TOTAL 10.5 00:22:00
Faire des micro -assemblages sont efficaces dans le laboratoire d'impression
FabLab 3D .
3.5 L’analyse de risques pour notre prod uit
Tableau AMDEC
Équipe : 3 Date :20.01.2017 Page: 3
Élément Fonction Défaillance
G F D C Mode Cause Effet Détecti
on
Boîtier Stockage Egratignure Contact
avec des
objets
pointus Disgracieux Visuel 1 4 1 4
Figure 13 Notre prototype
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 21 –
Deformare Temperaturi
ridicate Aspect neestetic,
utilizarea se
ingreuneaza Visuel 4 1 1 4
Spargere Soc
mecanic Nefunctional Visuel 4 3 1 12
Material
Interior
Protectie Protectie Rupere Contact
materiale
ascutite Pierderea
proprietatilor de
fixare Visuel 3 4 2 24
Deformare
remanen ta Temperaturi
ridicate Pierderea
proprietatilor de
fixare Visuel 4 1 3 12
Balama Deschidere Gripare Impuritati
Deschiderea si
inchiderea se
ingreuneaza
Tactile 3 3 3 27
Rupere
Soc
Mecanic Nefunctional Tactile 4 3 3 36
Buton
deschidere
toc
Desc hidere Rupere
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 3 2 1 12
Gripare Impuritati Functionare
anormala,
greoaie Tactile 2 3 2 12
Fixare
suport toc Fixare
Rupere Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 3 1 12
Gripare Impuritati Functionare
anormala Visuel 4 2 3 24
Deformare Temperaturi
mari Functionare
anormala Visuel 4 1 1 4
Resort Deschidere Coroziune Umiditate Funct.
Anormala Tactile 4 4 2 32
Gripare
Impuritati Funct.
Anormala Tactile 2 3 2 12
Detarare Utilizare
Excesiva Funct.
Anormala Tactile 4 2 1 8
Dop Fixare
Resort Protectie Zgariere
Contact
Mat.Asc Aspect
Neestetic Visuel 1 4 2 8
-Spargere
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 1 1 4
Suport Toc Fixare -Zgariere
Contact
Mat.Asc Aspect
Neestetic Visuel 1 4 1 4
Rupere
Soc
Mecanic Nefunctio nal Visuel 4 2 2 16
Mat.Velcro Prindere Rupere
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 2 1 8
Led 3vcc Avertizare Ardere
Utilizare
Excesiva Nefunctional Visuel 4 1 1 4
-Spargere
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 1 2 8
Bat Cr 2032 Alimentare Led
Descarc are Utilizare
Excesiva Nefunctionala Visuel 3 3 3 27
Coroziune
Umiditate Nefunctionala Visuel 4 4 1 16
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 22 –
Soclu
Baterie Fixare Baterie -Rupere Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 3 2 3 18
-Coroziune Umiditate Func.
Anormala Visuel 4 2 3 20
Capac
Baterie Acces Baterie -Zgariere
Contact
Mat.Asc Aspect
Neestetic Visuel 1 4 3 12
-Rupere Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 3 1 12
Buton Led Activare Led -Dezlipire
Contacte
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 2 4 32
-Gripare Impuritati Funct.
Anormala Visuel 3 3 4 27
Cablaj Conexiuni -Dezlipire
Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 3 2 4 24
-Rupere Soc
Mecanic Nefunctional Visuel 4 2 4 32
Suite à l'analyse des modes de défaillance (AMDEC produit), à un niveau de
criticité 30 et défauts qui mettent en dang er l'utilisation du produit sont:
Déchirer de charnière: Pour cet indice de référence a été établi l'achat d'une
charnière d'un matériau présentant des caractéristiques supérieures de précédent.
Corrosion de ressort mécanique: Pour ce risque a été décidé de mettre en œuvre
une station de traitement anti -corrosion.
Détachement de contact pour le bouton LED: Pour ce défaut a été décidé
d'informer les coutures responsables de fournir un degré élevé d'attention. Ce
défaut ne met pas en danger la fonction princ ipale du produit, mais seulement une
fonction de celui -ci, à savoir la lumière.
Briser le système de câblage LED: Pour ce défaut a été identifié comme une cause
unique est humain et peut se produire involontairement. Comme solution a été de
repenser cabluj ului la route afin que les utilisateurs ne peuvent une accese
involontairement.
En conclu, Pour des raisons de coût et de la complexité, nous avons choisi monture
de lunettes pour être en mesure de fixer la visière par l'intermédiaire d'un support est
constitué d'une bande de matériau de fixation velcro
3.6. Couts sur composants
Table 7 Composants et leur couts
L'elements Les
furnizosseurs Nr.
piece/produit Couts(lei/piec
e)
Etui matriterie sdv 1 5
Materiel de protection(
eponge ) electronica.ro 1 6
Charniere SEA 1 1
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 23 –
Bouton pour ouverture l'etui SEA 1 0.5
Fixation d'etui matriterie sdv 1 2
Ressort SEA 1 0.5
Materiel Velcro velcro.ro 1 12
LED 3vcc Adelaida 1 0.3
atterie CR 2032 Adelaida 1 5
Support de batterie Adelaida 1 0.5
Chapeau batterie matriterie sdv 1 0.2
Bouton LED Adelaida 1 1
Cablage electrique Adelaida 1 0.2
Moule matriterie sdv 1 6
Total – 14 40.2
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 24 –
4. Analyse economique
Dans l'analyse économique, nous avons e xaminé les coûts de composants, les coûts fixes, les
couts avec l’amortissement, le couts variable et notre couts total. Nous avons le prix de vente et ne
le seuil de rentabilité pour analyse notre produit.
Table 8 Les Couts fixes
Coutes fixes lei/mois
Entretien: eau+chaleur 100
Internet fibre optique 540
L'odinateurs portables et telephones personne les de la maison 0
Salaires 13145
Provisions de bureau 50
Couts inattendue 100
Pour publicite( La page facebook, Google Adwords + domain
site) 100
Louer( Louer une chambre) 900
Brevet 37.5
Moule 750
Table 9 Couts d'ammor tissement
Couts d'ammortissement lei/mois
Imprimeur 4.16
Table 10 Couts variable
Couts variable lei/piece
Pour distribution(Contrat avec une entreprise pour livraisons
rapides) 25
Couts composants 40
Somme couts variable 65
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 25 –
Figure 16 Seul de rentabilite
Nous atteignons le seul de rentabilite dans les premiers mois à environ 2000 pièces .
5. Management de projet
Nous avons réalisé:
Définition du concept
Le recherche sur le marché
Idetifics le client cible
Analyse fonctionnelle
Deux concepts sur la solution technique
Création du support technique documentation ansamble nécessaire.
Chois ir le concept du produit final.
Etude en vue d'acheter des matériaux pour construire le stand.
Établir le coût estimé.
La préparation et la délivrance de la solution technique finale.
L’analyse de risques pour le projet
Table 11 Amdec projet
Risque G F D C Actions Responsable Temps final
Sous -traitants
retard 4 2 1 8
Budget aloque 4 3 2 24 Fonds européens
/ gouvernement
remboursable Cristina
Dobrota,
responsabile
financiel 03.02.2017
HR 4 3 3 36 Resurse umane –
neacoperire ar ii
(print 3D) Radu
Ciobota,
responsible 27.02.2017
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 26 –
de ventes
Malentendus
entre
collectives 1 3 4 12
Sabotage
industriel 4 1 4 16
Temps limite
4 4 4 64 Se organise des
réunions plus
fréquentes entre
les membres et la
direction équipe
plus effica ce Luncan
Flavius, le
manager du
projet 19.02.2017
Conditions
météorologiqu
es
défavorables 1 2 4 8
Pour une gestion plus efficace de l'équipe de projet a utilisé l'outil AMDEC. Par
conséquent, nous avons analysé les risques impliqués dans le proj et. Après les notaires
pour chaque risque en termes de gravité, et la fréquence de détectabilité, nous avons
atteint la criticité en multipliant les trois. seuil de criticité a été choisi 20. Les risques ont
été appliquées lorsque des mesures sont les suiv antes:
Relativement petit budget alloué. Les membres des équipes ne disposent pas de
ressources financières suffisantes pour le projet. Cette action, l'équipe a examiné
l'accès à des subventions de financement / gouvernements européens du Cristina
Dobrota. Son rôle consistait à recueillir des faits en ce qui concerne les fonds
européens / gouvernement pour étudier ce que le programme correspond au projet
d'être éligible. En outre, la direction a assumé la préparation du dossier. Un
inconvénient de cette act ion doit être respectée la bureaucratie et les retards.
Ressources humaines et matériaux qui ne couvrent pas les fonctions
nécessaires. Dans ce cas, nous voulons dire que les membres de l'équipe
d'impression 3D ne peuvent pas supporter, car ne pas posséder une imprimante
3D et aucune possibilité d'en acheter un à cause du prix élevé d'acquisition. Outre
ce facteur, aucun membre de l'équipe n'a pas d'expérience dans l'utilisation des
imprimantes 3D. Pour ce risque était principalement responsable Radu Ciobot a. Il
est engagé à négocier un contrat avec une entreprise qui peut fournir ce service.
Temps limité. Ce risque se produit en raison d'une gestion inefficace de l'équipe.
Dans ce cas, il était particulièrement responsable Luncan Flavius, il est le manager
de projet. Mesures à prendre à cet égard sont: des réunions plus fréquentes avec
les membres de l'équipe. Dessin des tâches d'efficacité et de gestion plus efficace.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPII.. LLee ssuuppppoorrtt ddeess lluunneetttteess ppoouurr vvooiittuurree ee
– 27 –
6. Conclusions
Pour apporter le projet à l'étape actuelle, nous étudions le marc hé, les produits
concurentes, nous sommes arrivés avec deux variantes des systemes inovatives de
fermeture.
Nous etudions nombre statistique des personnes qui portent les lunettes en voiture.
Nous avons trouvé des variantes innovatives pour le systeme de
fermeture/ouverture de l’etui des lunettes.
Le projet se révèle être impossible, car ils font face à des contraintes suivantes:
Le support devient inutilisable lorsque le parasolere est rabattu lorsque la
position d'arrêt de la lumière du soleil.
L’ergono mie faible a également observé après le prototypage.
Il a un prix de vente élevé par rapport aux concurrents sur le marché.
Le nombre d'unités produites et vendues est très élevé pour le projet
d'atteindre un seuil de rentabilité cres.
Equipe de mouvement étudiant un matériau de support est applicable sur tous les
verres de cadre permettant au client de choisir l'emplacement dans le cadre de la voiture
à l'aide de tissu velcro.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 28 –
PPIIII.. SSTTUUDDIIUU PPRRIIVVIINNDD UUNN SSIISSTTEEMM DDEE AAUUTTOOMMAATTIIZZAARREE
PPEENNTTRRUU CCLLĂĂDDIIRRII IINNTTEELLIIGGEENNTTEE
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 29 –
1. Date inițiale generale
1.1 Nevoia identificată
Nevoia identificată în cadrul proiectului este aceea a unui confort sporit în cămin.
Pe lângă ac easta, se mai identifică încă două nevoi: necesitatea economisirii de energie și
nevoia de siguranță.
Referitor la confort, în prezent tehnologia trece printr -o dezvoltare imensă fiind încă
în progres. Apar noi echipamente de la o zi la alta, viața oameni lor a devenit mai ușoară și
totul este mai practic. De aici și nevoia de a controla cu ușurință de la distanță elemente
din cămin cum ar fi : iluminatul, clima etc.
În ceea ce privește consumul de energie trebuie analizată problema corelat cu
tendințele ac tuale ale societății la nivel mondial. În acest sens, trebuie ținut cont de faptul
că energia electrică este una din resursele neregenerabile de energia. Așadar, atât la nivel
mondial, cât și în cadrul proiectului din această lucrare, se urmărește obținere a economiei
de energie electrică. În cazul proiectului dezvoltat, economia de energie se obține prin
deconectarea consumatorilor nevitali atunci când se părăsește căminul și prin controlul
iluminatului.
Pe lânga confortul, siguranța si economia de energie , sistemul automatizat aduce și
o flexibilitate foarte mare întrucât acesta poate fi personalizat, soluțiile putând fi modulare,
acest sistem poate fi reconfigurat după bunul plac în nelimitate posibilități.
Așadar, pornind de la nevoia unui cămin în care primează siguranța, confortul și
nevoia de a economisi energie pe termen lung, s -au studiat variante prin care se pot
soluționa aceste probleme având astfel o clădire care să corespundă nevoilor și să
satisfacă cel mai bine stilul de viața pe care îl au l ocatarii.
1.2 Noțiunea de casă inteligentă
Casa inteligentă este o soluție pentru un control sigur asupra casei. A devenit un
concept ce nu mai ține de domeniul științifico -fantastic, fiind deja prezent în viețile multor
oameni din întreaga lume.
O casă inteligentă se explică atunci când într -o locuință avem un singur sistem ce
integrează toate subsistemele (control iluminat, control temperatura, sonorizare, irigatii
etc.) ce pot fi controlate printr -o interfata grafică prietenoasă cu utilizatorul și mai mult
decât atât nevoile locuitorilor sunt anticipate și ulterior rezolvate automat. O clădire
inteligentă se identifică printr -un puternic grad de flexibilitate si mobilitate.
Figura 1 Casa inteligentă
Sursa: www.pinterest.com
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 30 –
1.3 Tema proiectului
Tema proiectului este reprezentată de implementarea unui sistem automatizat într -o
clădire. În vederea realizării acestui obiectiv, s -au studiat și înteles sistemele automatizate
de tip knx și s-au descris pașii care trebuie parcurși pentru a transforma o locuință simplă
într-o casă inteligentă.
1.4 Obiectivele proiectului
Un prim obiectiv al proiectului a fost realizarea sistemului automatizat pentru o
locuință individuală P+1, cu ajutor ul societății DEMCO. Pentru îndeplinirea acestui scop
general, au fost enunțate următoarele obiective:
Studierea noțiunii de sisteme pentru case inteligente și a noțiunii de sistem KNX ;
Găsirea variantei optime pentru sistemul inteligent corelat cu bugetul și dorințele
beneficiarului proiectului;
Realizarea ofertei tehnice finale pe baza proiectelor de instalatii electrice si intalații
de încălzire, ventilație și aer condiționat ;
Achiziționarea echipamentelor;
Montarea și programarea (parametrizarea) echipa mentelor;
Proiectul s -a derulat in cadrul societatii Demco Electro Design S.R.L. Firma Demco
activează în domeniul sistemelor automatizate de tip KNX folosind echipamente electrice
GIRA : bus radio, interfonie, sisteme audio, actuatoare, etc. Demco este re prezentant în
România al echipamentelor GIRA cu proveniență germană.
1.5 Sisteme automatizate
Un sistem pentru casă inteligentă urmărește să simplifice și să îmbunătățească
confortul utilizatorului. Astfel, printr -o simplă apăsare a unui buton se execute o comandă
cum ar fi: coborîrea storurilor, închiderea luminilor din toată casa, reglarea temperaturii,
activarea sistemul antiefractie ș.a.. Aceste comenzi simplifică viața, ajută la economisirea
timpului și măresc gradul de confort.
Figura 2 Tipuri de sisteme automatizate
Sursa: www.redatronic.ro
Principalele sisteme ce pot fi automatizate și controlate cu ușurință sunt:
Sistemul pentru controlul iluminatului
Lumina are un rol important in confortul pe care il resimțim în cămin. Controlul
iluminatului se poate face pe diferite zone ale casei în funcție de necesitățiile
proprietarului, în funcție de sezon, de orele la care apune și răsare soarele. De asemena,
se pot controla de la distanță inclusiv iluminatul pentru căile d e acces si cel pentru
supraveghere. Pentru asigurarea ambientului potrivit, poate exista o lumină dimabilă,
reglată din butoane sau de pe smartphone sau tabletă.
Pentru controlul iluminatului se pot seta diverse scenarii. Spre exemplu, în cazul
unui home cinema, prin apăsarea unui singur buton se asigură genul de lumină potrivită.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 31 –
Astfel, se pot predefini anumite moduri cum sunt „mod de noapte”, „plecat de acasa” sau
„vizionare filme”.
Controlul iluminării poate fi făcut inclusiv prin controlarea jaluzel elor, storurilor sau
draperiilor. În funcție de nevoia proprietarului și de intensitatea luminii solare, acestea pot
fi coborâte sau ridicate prin simpla comandă de la distanță sau cu ajutorul unui buton.
Sistemul pentru controlul echipamentelor audio -video
Sistemul de control audio -video sau asa numitul Hi – Fi1 satisface nevoia
clientului de a avea intensitatea sunetului dorită. De asemenea, poate modifica
cu ușurinta conținutul acestuia (poate practic schimba playlist -ul sau melodia de pe
telefon, t ableta sau din butoane). Controlul intensității si conținutului audio poate fi făcut cu
de proprietar într -un mod personalizat de acesta. În acest caz, se pot seta volume diferite
pe anumite zone ale locuinței sau un volum predefinit pentru anumite evenime nte,
petreceri, etc..
Sistemul pentru controlul temperaturii
Un sistem automatizat al climei asigură de la distanță sau din termostate cu
butoane o temperatură stabilită pentru fiecare încăpere în parte. În cazul
acestui sistem se pot stabili mai multe scenarii de genul “acasă”, “servici” sau “vacanță”.
Astfel, se poate programa o oră la care proprietarul ajunge de la servici, sistemul trecând
automat pe modul “acasă”. Modurile “servici” și “vacanță” păstrează o temperatură
predefinită și realizează e conomie. În cazul în care clientul se întoarce mai devreme din
vacanță, acesta poate schimba ora la care casa să porneasca încălzirea pentru
temperaturile setate preferențial de pe telefon.
Sistemul pentru controlul accesului și securității
O nevoie s tringentă a fiecarei persoane este aceea de a avea un cămin
protejat. Un sistem de securitate inteligent tratează această problemă prin
următoarele elemente ce pot fi integrate: sistem de alarmare la efracție, supraveghere
video si control acces. În cazul unui eveniment neplăcut, indiferent de locul în care se află
proprietarul, vor porni sirenele și se va sesiza automat dispeceratul de monitorizare. În
funcție de caz, sistemul poate lua decizii blocând sau deblocând căile de acces,
transmițând sms de de al armă, video în timp real.
Sistemul de control al irigatilor
În acest caz, se pot instala cabluri pentru degiverarea trotuarelor, se pot
instala sisteme de irigații, dozatoare chimice automatizate pentru piscină.
Toate acestea se integrează în soluții le de automatizare. Rezultatul obținut
constă într -o mare economie a resurselor de timp ale proprietarilor. Cu ajutorul acestui
sistem se pot iriga gazonul, plantele si florile. Aceste elemente pot fi controlate de la
distanță și se pot pre -programa.
În ca zul existenței unei piscine, se poate programa de la distanță temperatura apei
la o anumită oră și se pot vizualiza date despre indicatorii referitori la substanțele chimice
din apă.
1 High Fidelity – de înaltă precizie, de înaltă fidelitate
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 32 –
Figura 3 Cabluri montate pentru degiverarea trotuarelor
Sursa: www.builders.ro
Sistemul de control acces
Controlul accesului devine facil în cazul integrării acestuia într -un sistem
automatizat. Prin acest sistem se pot instala elemente de videointerfonie cu
transmisie de voce și imagine inclus iv de la distanță. De asemena, această
soluție este una modulară, existând posibilitatea de a permite accesul vizitatorilor doar în
anumite zone ale casei.
Figura 4 Tehnologia Keyless In – Cititorul de amprentă
Sursa: www.gira.ro
1.6 Sistemul KNX. Principiul de funcționare al magistralei inteligente KNX
În domeniul instalațiilor electrice, standardul KNX reprezintă o soluție modulară
pentru automatizare flexibilă atât pentru clădiri familiale cât și pentru clădiri de tip
comercial sau industrial. Soluțiile oferite de sistemul KNX acoperă un domeniu vast,
printre care: control iluminat, incălzire, ventilație, management al consumului
Pentru explicarea funcționării sistemului knx, se exemplific ă sistemul iluminatului
automatizat. În instalațiile convenționale toate circuitele de iluminat sunt trecute prin
întrerupătorul de comandă. În sistemele knx pentru case inteligente se folosește un singur
cablu de comunicație între tast senzori (întrerupăt oare) si actuatoarele din tabloul electric.
Actuatoarele au rol in preluarea comenzilor și în execuția acestora prin închiderea sau
deschiderea circuitului.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 33 –
Avantajele sistemului knx față de sistemul convențional :
Flexibilitate și confort ridicat. Prin fu ncția de dimare a luminii, se reglează
gradul de iluminare și se obține un ambient plăcut ;
Cablare simplificată. Folosind sistemul automatizat de tip knx apare o
simplificare a cablării și orice corp de iluminat se acționează cu ușurință în mod centralizat
de la un singur panou sau de la distanță, în funcție de preferințe și de bugetul alocat. De
exemplu, se poate centraliza într -un singur buton inchiderea și respectiv, aprinderea
tuturor luminilor din casă;
Funcționarea după un programator orar (timer);
Existența funcției de vizualizare a stării sistemului, chiar si de la distanță;
Integrarea anumitor scenarii predefinite;
Controlul automat al iluminatului în funcție de ocuparea spațiului sau de orele
în care spațiul nu este utilizat (în cazul clădirilor d e birouri sau prin instalarea unor senzori
de prezență);
Control de la distanta. Prin integrarea în sistem a unui server de
automatizare și a gateway -ului IP KNX, se realizează interfața între sistemul knx și
utilizator. Astfel se pot controla sistemele au tomatizate si se poate vizualiza starea
sistemului.
Figura 5 Topologia instalatiei clasice
Sursa: http://www.myhometheater.ro
Figura 6 Topologia instalatiei knx
Sursa: http://www.myhometheater.ro
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 34 –
2. Stadiul actual al cercetărilor
2.1 Piața caselor inteligente
În graficul de mai jos este prezentată evoluția numărului de case inteligente
instalate în Statele Unite a le Americii din 2012 până în prezent (2017). Numărul acestor
case a ajuns la 3,5 milioane în 2012 și a crescut la 5,5 milioane în 2013. Se estimează că
până la sfârșitul anului 2017 se vor depăși 30 de milioane de case inteligente.
Figura 7 Evoluția numărului de case inteligente instalate în SUA
Sursa: www.MindComerce.com, Smart homes
SUA este pe primul loc și în privința veniturilor obținute din case inteligente.
Conform unei analize făcute de statista.com, venitul pe piața c aselor inteligente se ridică la
14.649 milioane USD în 2017. Veniturile se așteaptă să arate o rată anuală de creștere
(2017 -2021) de 21,8%, rezultând un volum al pieței în valoare de 32,191 milioane USD în
2021.
SUA este urmată de China cu un venit de 2 ,071 de milioane de USD până în 2017.
Pe locul trei se află Germania cu 1,439 milioane de USD, urmată de Marea Britanie cu
1,425 milioane de USD.
Figura 8 Harta veniturilor provenite din segmentul caselor inteligente
Sursa Stati sta.com
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 35 –
Piața țintă pentru case inteligente este reprezentată de o serie de țări și comunități
dezvoltate din punct de vedere financiar si cultural. În această piață, oamenii au un venit
ridicat si practic nevoile esențiale sunt acoperite. Ei sunt perfect conștienți de nevoile lor
suplimentare și acceptă cu ușurință inovațiile care aduc mai multă valoare vieții lor.
Sistemele automatizate pentru case inteligente și -au făcut loc pe această piață
dezvoltată întrucât sunt considerate o îmbunătățire la casele clasice pentru viețile
oamenilor care au tendința de a își moderniza locuințele pentru a avea mai mult confort.
Analiza demografică a pieței țintă
Așa cum s -a menționat anterior, piața țintă este piața dezvoltată, cu oameni care au
un venit și își pot permite automatizarea casei lor. Acesta însă este un concept general,
pentru că nevoile acestor oameni diferă după mai multe criterii.
Vârsta este un factor important care conturează cerințele clienților.
Echipamentele pentru automatizarea locuințelor sunt destinate caselor în care locuiesc
mai multe persoane, motiv pentru care ele trebuie să răspundă nevoilor fiecărei vârste.
Generația mai în vârstă tinde să fie interesată de sistemele automatizate ce vizează
siguranța și confortul casei decât de cel e care vizează distracția. În extrema cealaltă,
generația tânără își dorește să instaleze în casă sistem automatizat pentru muzică sau
scenariul predefinit pentru home cinema mai mult decât instalarea unui sistem pentru
siguranța locuinței.
Educația și cul tura. Așa cum s -a menționat anterior, această piață este bine
educată și are o cultură bogată.
Venituri. Deși costul unui astfel de sistem nu este o problemă pentru o piață
dezvoltată, în timp a devenit un factor esențial datorită creșterii competiției înt re
producătorii de echipamente pentru case inteligente. Prin evoluția automatizării, sute de
produse au devenit disponibile. Acest fapt a determinat oamenii să facă comparații între
caracteristicile și prețul unui produs și între caracteristicile și prețul unui produs similar.
2.2 Piața caselor inteligente și sistemelor automatizate în România
Conform datelor furnizate de Statista.com, venitul pe piața caselor inteligente în
România se ridică la 20 de milioane USD în 2017. Estimările arată că veniturile vor
înregistra o rată anuală de creștere în perioada 2017 -2021 de 70,6%, rezultând un volum
de piață de 170 milioane USD în 2021.
Din perspectiva comparației globale, se arată că cele mai multe venituri sunt
generate în Statele Unite (14.649 milioane USD î n 2017).
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 36 –
Figura 9 Evoluția veniturilor din case intelignte în România
Sursa www.statista.com , octombrie 2016
Venitul din segmentul caselor automatizate se ridică la 8 milioane de USD în 2017.
Conform statista.com se așteaptă să se înregistreze în domeniul automatizărilor pentru
case o rată anuală de creștere de 65,0% în perioada 2017 -2021, rezultând un volum de
piață de 61 milioane USD în 2021.Din perspectiva comparației globale se arat ă că cele
mai multe venituri din automatizări de cae sunt generate în Statele Unite (4,908 milioane
USD în 2017).
Figura 10 Evoluția veniturilor din automatizări de case în România
Sursa www.statista.com , octombrie 2016
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 37 –
2.3 Producători de sisteme pentru case inteligente
Cei ce de țin platforma Top Ten Reviews au realizat clasamentul prezentat în
graficul de mai jos, care clasează pe primul loc compania Creston, cu o nota de 9.83,
urmată d e Control 4, cu nota 9.70. Pe locul trei a fost compania Savant cu 9.50, urmată de
RTI(9.20), Elan(8.82), MONI(8.58), ADT(8.45), VIVINT(8.32), URC(7.33).
Pentru realizarea studiului s -a facut o analiza a firmelor ce produc sisteme pentru
case inteligente p e urm ătoarele criterii : servicii & suport( garanția echipamentelor, service
acordat), securitate și control (aplicații mobile, managementul energiei, scenarii,
programare, sisteme audio etc.). În acest sens, Top Ten Reviews a privit din punctul de
vedere a l consumatorului, intrând în contact cu producătorii.
Figura 11 Cele mai bune sisteme pentru case automatizate
Sursa: http://www.toptenreviews.com
Alți producători de echipamente pe ntru sisteme automatizate :
,
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 38 –
2.4 Eficiența energetică a sistemului KNX
KNX are rolul de a asigura transferul datelor între componentele de management
ale unei clădiri. În acest mediu, toate dispoz itivele sunt conectate la același BUS.
Dispozitivele KNX pot fi senzori sau elemente de acționare sau interfețe etc.
KNX este ca un limbaj universal în domeniul automatizărilor, fiind un standard atât
European, cât și international. Produsele KNX, chiar dacă sunt fabricate de producători
diferiți sunt compatibile și pot interacționa.
Studiile Asociației Internaționale Knx au demonstrat că controlul clădirilor bazat pe
sistemul KNX permite o economie de energie chiar și până la 50%.
Cu ajutorul sistemulu i knx se obține un grad de confort ridicat corelat cu eficiență
energetica. În figura de mai jos este reprezentat un grafic prin care se explică economia în
timp realizată cu un sistem de tip knx. În primele trei faze (concept, proiectare si contruire)
costurile pentru un sistem automatizat sunt mai mari decât pentru unul convențional. În
timp însă, un sistem inteligent ajunge să aducă o economie de costuri mai mare decât
unul clasic.
Figura 12 Grafic costuri pentru o clădire aut omatizată vs. clădire fără automatizare
Sursa Schneider
În cadrul Universității De Științe Applicate Bremen, s -a realizat un studiu de caz
pentru analiza eficienței energetice pentru un system de tip knx. Astfel, s -au ales două săli
identice, una a fost echipată cu sistem knx iar cealalta a fost lăsată să funcționeze cu
sistemul convențional.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 39 –
Figura 13 Universitatea din Bremen
Sursa Asociația Knx
Rezultatele obținute din acest experiment într -un interval de patru ani arată efi ciența
energetică a sistemului knx, asa cum se poate observa și în figurile de mai jos.
Figura 14 Eficiența energetică pentru sistemele de
încălzire Knx vs. conventional
Sursa Asociația knx
Figura 15 Eficiența energetică pentru sistemele de
iluminat knx vs. conventional
Sursa Asociația knx
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 40 –
2.5 GIRA KNX
Gira a fost înființată în 1905 și astăzi, cu peste 1.000 de angajați și reprezentanți în
38 de țări, se află în topul companiilor germane de dimen siuni medii. Produce o gamă
largă de echipamente electrice: întrerupătoare, interfoane, echipamente pentru
automatizarea iluminatului, încălzirii, ușilor și jaluzelelor.
Produsele și sistemele Gira se găsesc într -o mare varietate de construc ții, de la
Cent rul de Aviație Lufthansa, clădirea consiliului de administrație al Hoechst la grădinițe,
școli și clădiri obișnuite de locuit. La Gira, cerințele pentru dezvoltarea noilor produse sunt
foarte mari. Produsele de calitate Gira au primit numeroase premii, iar lansările lor sunt
întotdeauna întâlnite cu mare entuziasm pe piață.
Figura 16 Centrul de aviație Lufthansa din Frankfurt, dotat cu echipamente GIRA
Sursa gira.com
Aproape toți producători germani de produse pentru case inteligente foloses
protocolul KNX. În figura de mai jos se ientifică împărțirea pieței în Germania. ABB Busch –
Jaegar deține cea mai mare cotă de piață, urmată de Gira, care acoperă un procent de
18% din piață. Siemens și Hager/Berker dețin 17% din p iață, urmați de Jung și Schneider
Electric.
Figura 17. Piața KNX în Germania
Sursa: www.knxtoday.com
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 41 –
3. Sistemul automatizat GIRA KNX
3.1 Sistemul BMS (Building Management Systems)
Sistemul BMS bazat pe tehn ologia knx este un sistem de comandă, control, culegere
de date descentralizat, format din module locale (senzori si actuatori) amplasate în
panourile de distribuție în toată clădirea folosit în scopul reducerii consumului energetic
corelat cu păstrarea un ui grad maxim de confort.
Aceste module sunt legate între ele prin intermediul unui cablu cu 2 perechi de fire,
numit BUS, prin care se realizează alimentarea cu energie electrica a elementelor din
sistem și transmisia de date între module și/sau cu un se rver central dedicat pe care este
instalat un program de vizualizare. Astfel de la orice interfața HMI2 care este conectat
împreuna cu serverul intr -un LAN Ethernet – STP/IP putem accesa informațiile din sistemul
BMS sau trimite comenzi către modulele knx.
Datorita tehnologiei knx sistemul BMS proiectat nu presupune existența unui
«calculator central», modulele knx care formează sistemul funcționează independent,
serverul central fiind utilizat pentru a prelua date de la module și a le afișa cu ajutorul unu i
program grafic, numit program de vizualizare.
Programele de aplicație livrate de furnizori sunt incluse in proiectul sistemului BMS
prin intermediul unui soft specific – ETS – in care se stabilesc parametrii de funcționare a
fiecărui subsistem supravegh eat. Aici apar așa numitele adrese logice sau adrese de
grup, cu care de fapt va fi descrisă funcționarea fiecărui consumator supravegheat.
Sistemul BMS bazat pe tehnologia knx are mai multe tipuri de module, după cum
urmează:
Module sistem (surse tensiune , cuploare de linii și domeniu etc.) ;
Ieșiri binare simple si combinate;
Intrări binare simple si combinate;
Ieșiri analogice;
Intrări analogice;
Tastere cu butoane comanda;
Termostate – Regulatoare
odule de scenarii;
Module logice;
Module memorii;
Modul e de afișare, module HMI;
Module de interfațare, cu alte protocoale de comunicație (DALI);
Componentele de baza ale oricărui aparat de bus sunt unitatea de cuplare la bus
(bus coupling unit) – BCU – pentru funcțiunile generale si unitatea de aplicații (app lication
unit) – AU – pentru funcțiunile specifice, care schimbă între ele informațiile printr -o
interfața fizică externa (physical external interface) – PEI.
BCU primește telegramele de la bus, le decodifica si controlează AU. In schimb AU
furnizează inf ormații către BCU. BCU codifică aceste informații si trimite telegrama
corespunzătoare pe bus.
2 Human Machine Interface – Interfață om mașină
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 42 –
În timpul proiectării si punerii in funcțiune, toți parametrii pentru setarea și rularea
aplicațiilor sunt descărcați în BCU prin softuri specializate. Fiecare modul din cadrul unei
stații locale primește o adresă fizică intre 1 si 255.
3.2 Facility Serv er GIRA
Este un echipament conectat la rețeaua de bus si rețeaua locala de transmitere date
(LAN) care realizează următoarele tipuri de aplicații:
Interfața grafica prin care se vizualizează instalațiile din clădire;
Arhivarea si afișarea valorilor măs urate de elementele de câmp;
Programe de timp pentru diverse acționari;
Generare mesaje de alarma;
Transmitere automata a mesajelor;
Condiționare acționari in funcție de evenimente sau stări.
Figura 18 GIRA Facility Server
Sursa www.gira.com
Monitorizare, control și comandă pentru sistemul de iluminat
Comanda iluminatului in birouri/camere, alimentarea prizelor se face local utilizând
tastere sau poate fi condiționata de programe de timp de către utilizator.
Comanda automata a iluminatului în holuri și grup sanitar se realizează cu senzori de
prezență/mișcare, programe orare sau utilizând interfețele grafice generate de Home
Server Vizualizare sau Quadclient. Prin aceste echipamente se obține eficiență
energetică.
Monitorizare , control si comanda pentru sistemul de ecranare cu storuri
Comanda sistemului de ecranare cu storuri in birouri/camere se face local utilizând
tastere sau poate fi condiționata de programe de timp de către utilizator. In plus sistemul
primește alarme in funcție de factorii meteo.
Monitorizare, control si comandă a instalațiilor de încălzire si HVAC
Instalațiile termice și cele de răcire asigura în încăperi temperaturile de confort
pentru ocupanții clădirii.
Comanda sistemelor de încălzire si HVAC in b irouri/camere se face local utilizând
termostate sau poate fi condiționata de programe de timp de către utilizator.
Monitorizare pentru echipamentele de producere agent termic
La echipamentele de producere agent termic se propun următoarele:
– monitoriz are stări de funcționare (cazane, pompe, ventile, etc)
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 43 –
– monitorizarea temperaturilor tur si retur chiller, temperatura si umiditate pe canalele
de aer
– monitorizarea stărilor de funcționare (compresoare, pompe, filtre etc)
– realizarea protecției la î ngheț
3.3 Echipamentele utilizate pentru controlul si monitorizarea instalațiilor
Pentru centrala termica, chiller, CTA, alimentarea cu energie electrica, alimentarea
cu apa si stația pompe incendiu
– Facility Server
– Interfața knx/IP
– Intrare binara 4 canale
– Intrare analogica 4 canale
– Ieșire binara 16 canale
– Stația meteo
– Contor energie electrica knx/eib
– Soft Gira Expert
– Soft ETS
La aceste echipamente se adaugă elementele de câmp (traductoare de tempera tura,
presiune, debitmetre, senzori, etc.)
Pentru sistemul de iluminat, sistemul de ecranare cu jaluzele sau storuri, sistemul de
încălzire, sistemul HVAC, cantitățile necesare pentru controlul acestor sisteme se
stabilesc la cerere, in baza proiectelor d e instalații.
3.4 Alcătuirea sistemului de automatizare
Sistemul de automatizare, asemenea unui computer, cuprinde două părți: hardware
si software
Partea hardware cuprinde 2 tipuri de elemente principale:
elementele de comanda care cuprind:
intrerupa toare
termostate
butoane
touchscreenuri – acest element indeplineste si o functie suplimentara
realizand pe langa comanda si vizualizarea starii sistemului
elemente de executie:
actuatoare
interfete intre sistemul de automatizare si alte sisteme
relee
surse de alimentare
server
Partea software este reprezentata de programarea elementelor sistemului de
automatizare
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 44 –
4. Proiect De Automatizare
4.1 Părți implicate în proiectul de automatizare
În cadrul unui proiect de automatizare a clădiriilor, sunt defin ite și respecate mai
miulte roluri :
1. BENEFICIARUL – poate fi dezvoltatorul, consultantul de specialitate care reprezintă
interesele clientului sau clientul in regie proprie;
2. EXECUTANTUL – poate fi o firmă de construcții si instalații pe diferite ramuri (inst alații
HVAC3, instalații electrice, etc.);
3. PROIECTANTUL – este cel ce proiecteaza instalațiile HVAC și instalațiile electrice;
4. ARHITECTUL – poate fi pe două ramuri: construcții (structura clădirii) și amenajări
(finisaje și design);
5. FURNIZORUL DE ECHIPAMEN TE ȘI SERVICII – este cel care oferă echipamentele
necesare și, în funcție de caz, oferă și anumite servicii: livrare, montaj sau programare
echipamente.
Particularizat pe fiecare proiect, o firmă poate cumula mai multe roluri. De exemplu,
poate fi dezvol tator și în același timp să fie și executant, proitectant și să ofere și servicii
de arhitectură.
În cazul proiectului prezentat în continuare, firma DEMCO se încadreză la punctul 5
fiind furnizor de echipamente și asigurând livrarea, montajul și programar ea
echipamentelor.
În toate etapele proiectului, furnizorul de echipamente trebuie să fie constant în relații
cu ceilalți participanți, să realizeze proiectul de automatizări pornind de la ceea ce își
dorește beneficiarul, să aibă în vedere constrângerile aduse de proiectant și de executant
și să respecte desingul ales de arhitecți și de beneficiar referitor la modelele alese.
4.2 Etapele principale ale unui proiect de automatizare
1. Cererea Beneficiarului.
Proiectul de automatizare pornește de la cer erea Beneficiarului, mai exact ce nevoi
dorește acesta să satisfacă prin implementarea sistemului pentru automatizarfea
clădiriilor.
2. Realizarea unei oferte estimative a sistemului de automatizare.
În acest pas, se realizează o ofertă cu echipamentele și cantitățile necesare. Oferta
va conține și un preț estimativ exprimat în euro fără TVA.
Pentru realizarea acestei oferte, sunt necesare următoarele informații
proiectul instalațiilor electrice care conține partea de întrerupătoare, tablouri
electrice și sistemul de iluminat
proiectul de arhitectură – este necesar pentru a recomanda gamele care se
potrivsc cu designul stabilit.
Acolo unde este cazul, mai sunt necesare
proiectul instalatiilor de incalzire
proiectul instalatiilor de racire
proiectul insta lațiilor de ecranare cu storuri sau jaluzele
3 HVAC – Heating, ventilation and air conditioning – este termenul generic ce se referă la instalațiile d e
încălzire, ventilație și aer condiționat
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 45 –
3. Obținerea specificației finale
Beneficiarul împreună cu managerul proiectului de automatizare găsesc varianta
finală a specificației de produse.
4. Realizarea proiectului sistemului de automatizări
După ce beneficiarul a acceptat oferta și a fost de acord cu sistemul propus, se
realizează proiectul sistemului de automatizări. Acest proiect reprezintă o completare a
proiectelor enumerate la punctul 2.
Proiectul sistemului de automatizări conține :
pagina de gardă (unde sunt menționate beneficiarul și denumirea obiectivului)
borderou (denumirile tuturor documentelor din proiect cu numerele de pagini
aferente)
lista cantitatiilor echipamentelor
piese scrise
o memoriu tehnic
o caiet de sarcini
o alte documente solici tate de beneficiar
parte desenata
o plan amplasament echipamente de automatizare
o schema bloc de functionare a sistemului de automatizari
o schema monofilara a tabloului de distribuție
5. Punerea în aplicare a proiectului pentru sistemul de automatizare
Aceas tă parte cuprinde următoarele etape
montajul aparatelor de automatizare în incinte
montajul aparatelor de automatizare în tablourile electrice
programarea aparatelor de automatizare
punerea în funcțiune (PIF)
semnarea procesului verbal de recepție.
4.3 Descrierea proiectului
Proiectul a fost făcut pentru o locuință individuală structurată pe două niveluri: parter
și etaj.
În cadrul proiectului au fost automatizate și create scenarii pentru iluminat și
încălzire.
S-a prevazut un sistem de videointerfon ie alcatuit dintr -un post exterior de
videointerfon si 2 posturi videointerfon pentru interior. Distributia de la postul exterior la
posturile interioare se face printr -un distribuitor de apel video/audio cu cabluri UTP.
Într-o primă fază a proiectului au fost ofertate două variante beneficiarului. Acesta din
urmă a ales varianta care a considerat că i se potrivește mai bine. După alte sugesti și
comunicări oferta finală care a devenit și specificația în baza căruia s -a realizat contractul
este redată mai j os:
Conform specificației de mai jos, sistemul de automatizare are integrata o statie
meteo. Rolul stației meteo este de a furniza informatii referitoare la vreme în timp real cum ar
fi: temperatura exterioara, precipitațiile, viteza vântului, presiunea at mosferica, ș.a.
Oferta finală în cadrul proiectului a avut valoarea de 18909,21 euro fără TVA
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 46 –
Oferta finala
Catre: …
Ref: Oferta 5595 / 08.04.2017
Nr.
crt. Cod
aparat Descriere Cant.
(buc.) Pret uni tar
(euro) Pret total
(euro)
Parter – garaj, hol circulatie, baie intrare, dressing, gs hol
1
2133 03 +
5133 00 +
2008 00 Tastsenzor 3 comenzi
iluminat – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 3 158,01 474,03
2
0181 00 +
0296 03 Tastsenzor 1 comanda
iluminat – cuplor de bus
inclus 3 58,89 176,67
3
0296 03 Tasta pentru tastsenzor 1
comanda culoare alb lucios 3 2,32 6,96
4
0182 00 +
0296 03 Tastsenzor 2 comenzi
iluminat – cuplor de bus
inclus 2 63,93 127,86
5
0295 03 Taste pentru tastsenzor 2
comenzi culoare alb lucios 2 4,37 8,74
6
0211 29 Rama 1 aparat gama E 2
material -policarbonat alb
lucios 3 4,14 12,42
7
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 6 25,33 151,98
Parter – dormitor P12, baie, dressing
8
2142 03 +
5142 00 +
2009 00 Termostat reglaj
temperatura zona – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus cu conector
suplimentar pentru
pardoseala 1 279,36 279,36
9
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
10
2131 03 +
5131 00 +
2008 00 Tastsenzor 1 comanda
(iluminat sau comanda
jaluzele) – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 2 135,95 271,90
11
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 3 25,33 75,99
Parter – dormitor P09
12
2142 03 +
5142 00 +
2009 00 Termostat reglaj
temperatura zona – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus cu conector
suplimentar pentru
pardoseala 1 279,36 279,36
13
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 47 –
14
2131 03 +
5131 00 +
2008 00 Tastsenzor 1 comanda
(iluminat sau comanda
jaluzele) – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 2 135,95 271,90
15
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 3 25,33 75,99
Parter – birou
16
2142 03 +
5142 00 +
2009 00 Termostat reglaj
temperatura zona – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus cu conector
suplimentar pentru
pardoseala 1 279,36 279,36
17
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
18
2131 03 +
5131 00 +
2008 00 Tastsenzor 1 comanda
(iluminat sau comanda
jaluzele) – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 1 135,95 135,95
19
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 2 25,33 50,66
Parter – living, dining
20
2069 12 Touchscreen G1 comenzi
iluminat, incalzire,
climatizare rama sticla alba 1 705,50 705,50
21
2091 00 Traductor temperatura aer
pentru G1 1 34,85 34,85
22
2094 00 Interfata G1 – pardoseala 1 76,50 76,50
23
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
Parter – bucatarie
24
2133 03 +
5133 00 +
2008 00 Tastsenzor 3 comenzi
iluminat – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 2 158,01 316,02
25
0181 00 +
0296 03 Tastsenzor 1 comanda
iluminat – cuplor de bus
inclus 1 58,89 58,89
26
0296 03 Tasta pentru tastsenzor 1
comanda culoare alb lucios 1 2,32 2,32
27
0211 29 Rama 1 aparat gama E 2
material -policarbonat alb
lucios 1 4,14 4,14
28
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 2 25,33 50,66
Parter – Tablou electric
29
1079 00 Sursa alimentare semnal
instabus 640mA ( montate
in tabloul electric ) 1 399,81 399,81
30
1038 00 Actuator (releu cu memorie
programabila) ON/OFF
pentru corpuri de iluminat
16 canale ( montate in
tabloul electric ) 2 616,86 1233,72
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 48 –
31
2158 0 0 Actuator (releu cu memorie
programabil) actionare
electroventile distribuitoare
pardoseala 6 canale max.
30 W / canal ( montate in
tabloul electric ) 1 204,00 204,00
Etaj – acces etaj, hol scara
32
2142 03 +
5142 00 +
2009 00 Termostat reglaj
temperatura zona – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus cu conector
suplimentar pentru
pardoseala 1 279,36 279,36
33
2133 03 +
5133 00 +
2008 00 Tastsenzor 3 comenzi
iluminat – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 2 158,01 316,02
34
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
35
0182 00 +
0296 03 Tastsenzor 2 comenzi
iluminat – cuplor de bus
inclus 3 63,93 191,79
36
0295 03 Taste pentru tastsenzor 2
comenzi culoare alb lucios 3 4,37 13,11
37
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 4 25,33 101,32
Etaj – zona matrimoniala
38
2069 12 Touchscreen G1 comenzi
iluminat, incalzire,
climatizare rama sticla alba 1 705,50 705,50
39
2091 00 Traductor temperatura
pentru G1 1 34,85 34,85
40
2094 00 Interfata G1 – pardoseala 1 76,50 76,50
41
1493 00 Traductor de temperatura
montat in pardoseala 1 18,63 18,63
42
2133 03 +
5133 00 +
2008 00 Tastsenzor 3 comenzi
iluminat – taste
transparente + senzor +
cuplor de bus 2 158,01 316,02
43
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 3 25,33 75,99
Etaj – Tablou electric
44
1038 00 Actuator (releu cu memorie
programabila) ON/OFF
pentru corpuri de iluminat
16 canale ( montate in
tabloul electric ) 2 616,86 1233,72
45
2158 00 Actuator (releu cu memorie
programabil) actionare
electroventile distribuitoare
pardoseala 6 canale max.
30 W / canal (montate in
tabloul electric) 1 204,00 204,00
Total
aparate 1
EURO fara 9425,50
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 49 –
TVA
2. Aparate utilizate la realizarea scena riilor de iluminat, incalzire, climatizare, vizualizare
comenzi, status -uri, valori de temperatura, comanda si vizualizare de la distanta via Internet
1
0529 00 HomeServer 4,interfata
sistem knx / internet
generare interfata grafica
Quad Client 1 2079,00 2079,00
2 1080 00 Interfata USB/EIB transfer
date 1 218,09 218,09
3
0903 00 Cablu transfer cuplor de
bus pentru HomeServer 1 10,67 10,67
4
2150 04 Statia meteo senzori inclusi
pentru temperatura, ploaie,
luminoz itate 1 493,23 493,23
Total
aparate 2
EURO fara
TVA 2800,99
3. Sistem comunicatie audio -video in reteaua locala (statii de interior G1 sau pc, laptop, smart
phone)
1
2551 20 Statie videointerfon pentru
exterior otel inox, camera
color, montaj inc astrat 1 1146,17 1146,17
2
1288 00 Sursa alimentare
videointerfon 1 297,13 297,13
3
2620 97 Interfata sistem video
interfon – touchscreen,
iphone sau notebook 1 802,98 802,98
4
2607 65 Cititor de amprenta culoare
aluminiu grad de protectie
IP44 1 503,63 503,63
5
1296 00 Sursa de alimentare pentru
cititor de amprenta 1 59,42 59,42
6
0211 26 Rama 1 modul gama TX44
pentru cititor amprenta 1 10,18 10,18
Total
aparate 3
EURO fara
TVA 2819,51
4. Aparate audio
1
2280 03 Radio RDS montaj in doze
de aparat (1 boxa inclusa) 3 122,43 367,29
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 50 –
2
2282 03 Boxa pentru Radio RDS 3 24,65 73,95
3
2281 00 Dockingstation pentru radio 3 73,95 221,85
4
2288 03 Masca pentru docking
station 3 9,35 28,05
5
0212 12 Rama 2 module gama
Esprit sticla alba 3 72,21 216,63
6
0211 29 Rama 1 aparat gama E 2
material -policarbonat alb
lucios 6 4,14 24,84
Total
aparate 4
EURO fara
TVA 932,61
5. Aparate clasice
1
0188 03 Priza Schuko ST
policarbonat culoare alba
gama Standard 55
16A/230V 89 3,05 271,45
2
0454 03 Priza Schuko ST
policarbonat culoare alba
gama Standard 55
16A/230V cu capac de
protectie 21 6,71 140,91
3
0454 65 Priza Schuko ST
policarbonat culoare
aluminiu gamaTX 44 pentru
exterior 16A/230V cu capac
de protectie 10 10,68 106,80
4 2451 00 Priza simpla date Cat. 6 tip
RJ 45 10 13,18 131,80
5
0270 03 Capac culoare aluminiu
pentru priza date RJ 45 10 2,01 20,10
6
0046 00 Priza TV/SAT tip FS 302 F 1 15,01 15,01
7
0869 03 Capac alb lucios pentru
priza TV/SAT 1 2,74 2,74
8
0211 12 Rama 1 aparat gama Esprit
sticla alba 78 25,33 1975,74
9
0211 29 Rama 1 aparat gama E 2
material -policarbonat alb
lucios 18 4,14 74,52
10
0211 26 Rama 1 modul gama TX44
pentru prize exterior 10 10,18 101,80
11
0061 03 Doza a parenta pentru 1
modul priza inclusiv rama 1 7,77 7,77
12
0062 03 Doza aparenta pentru 2
module priza inclusiv rama 6 13,66 81,96
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 51 –
5. Concluzii și contribuții
Partea a II -a din prezenta lucrare are la bază mai multe nevoi ce se urmăresc a fi
satisfă cute: un confort sporit în cămin , necesitatea economisirii de energie și nevoia de
siguranță.
În cadrul lucrării s -a demonstrat cum un sistem automatizat pentru clădiri inteligente
poate oferi un grad sporit de confort și siguranță dar în același timp și o economie
considerabilă de energie. Am folosit ca exemplu un studiu de caz pentru Universitatea din
Bremen, Germania prin care s -a demostrat ca o instalație de tip KNX poate fi cu 50% mai
eficientă energetic ca o instalație clasică.
În cadrul acestui proi ect a fost realizat un studiu privind un sisem automatizat pentru
clădiri inteligente. În cadrul acestui proiect am studiat piața clădirilor inteligente, sistemul de
funcționare și principalii concurenți. Pentru dezvoltarea și înțelegerea noțiunilor, în ca pitolul 4
am reprodus pașii ce sunt realizați în vederea realizării unui sistem automatizat dar și rolurile
care sunt atribuite în cadrul unui astfel de proiect. Pentru implementarea sistemului de
automatizare s -a folosit o locuință dispusă pe două nivelur i. În cadrul acestui proiect, m -am
implicat prin realizarea specificației finale în baza studiului privind nevoile clientului corelat cu
contrângerile tehnice, pregătirea comenzii externe la furnizor în baza specificație, verificarea
ulterioară a termenelo r de livrare, realizarea notei de intrare a mărfii. Ulterior am asistat la
programarea echipamentelor.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 52 –
Concluzii finale și contribuții principale
În lucrarea de față au fost realizate două proiecte care au la bază aceeaș i nevoie :
confortul și același obiectiv : de a facilta viața cotidiană a oamenilor.
În prima parte a lucrări s -a urmărit realizarea unui prototip ce constă într -un suport de
ochelari pentru autovehicule. Alături de Alexandrescu Nicușor, Constantin Mihaela, Ciobotă
Radu Luncan Flavius și Pal Chiric Alexandru s -au studiat mai multe aspecte în vederea
realizării produsului. În cadrul acestor aspecte, contribuția mea a fost : realizarea strategiei de
business, prin analiza pietei tinta, analiza concurenței, real izarea AMDEC proiect și AMDEC
proiect. Asistarea colegilor în alte taskuri cum ar fi:gasirea ideii, realizarea prototipului,
analiza economică, traducerea proiectului în limba franceză și acolo unde a mai fost nevoie.
Ideea de a lucra în echipă a fost inte resantă întrucât a permis fiecăruia să -și găsească locul
în echipă și să realizeze exact ce l -a atras. Pe zicala ”unde -s mulți puterea crește”, lucrul în
echipă s -a dovedit eficient întrucât s -a realizat o comunicare și o verificare constanță a ideilor
și a conținutului proiectului. Prin eforturi depuse de fiecare membru al echipei, s -a reușit
organizarea de întâlniri productive și un lucru corelat cu obiectivele propuse în cadrul CR –
urilor.
Pentru proiectul realizat în prima parte nevoia identificată a fos t protejarea ochelarilor
în timpul condusului și simplificarea procesului de folosire a ochelarilor pentru conducătorii
de autovehicule purtători de ochelari de vedere sau de soare. Astfel, s -a încercat
prototiparea unui suport de ochelari care să asigure protecție ochelarilor și în același timp să
fie ergonomic pentru conducătorul de autovehicul. În urma testelor realizate cu prototipul,
echipa a realizat ca solutia nu este una ergonomica pentru sofer, afectand functionalitatea
parasolarului. De asemenea, suportul nu era fixat in banda elastică în cazul mersului pe un
carosabil cu gropi sau alte denivelări.
În partea a doua a lucrării s -a urmărit implementarea unor echipamente pentru
automatizarea unei locuințe individuale. Plecând de la nevoia de a contro la cu ușurință și de
la distanță elemente din cămin cum ar fi: iluminatul, clima etc. se obține mai mult timp și mai
mult confort concomitent cu reducerea consumului de energie electrică.
Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei GIRA by Demco. Pentr u automatizarea
locuinței pe două niveluri s -a folosit standardul internațional KNX. Subsistemele care au fost
automatizate în cadrul proiectului au fost: instalația de iluminat și instalația de încălzire și
climatizare și pe domeniul audio, un echipament radio încastrat în perete.
DDOOBBRROOTTĂĂ MMiihhaaeellaa–CCrriissttiinnaa MMaasstteerraatt IIMMPPCC 22001177 DDIISSEERRTTAAȚȚIIEE PPIIII.. SSttuuddiiuu pprriivviinndd uunn ssiisstteemmddee
aauuttoommaattiizzaarree ppeennttrruu ccllăăddiirrii iinntteelliiggeennttee
– 53 –
Bibliografie
Bibliografie I (la partea PI)
[A,01] Abaza B., Managementul Proiectelor, Note de curs, Programul de masterat de
Ingineria și Managementul proiectelor Complexe, UPB, 2016 -2017
[S,02]Spiroiu M., Analiza Valorii, Note de curs, Programul de masterat de Ingineria și
Managementul proiectelor Complexe, UPB, 2016 -2017
[S,03]Staniu C., Dezvoltare de produse si servicii inovative, Note de curs, Programul de
masterat de Ingineria și Managementul proiectelor Compl exe, UPB, 2016 -2017
Bibliografie II (la partea PII)
[V,01] J. Vanus, T. N. (2013). The Proposal Model of Energy Savings of Lighting Systems
in the Smart Home Care. 12th Conference on Programmable Devices and Embedded
Systems .
[M,02] M. Mevenkamp, M. M. ( 2005). Energy efficinecy in educational buildings using
KNX-EIB. Konnex Scientific Conference .
[M,03] Manfred Mavenkamp, I. B. (2006). KNX-based Energy Efficient Heating and
Lighting in Educational Buildings. Bremen: Insitut fur Informatik und Automation,
Hochscule Bremen.
[ ] Asociația Intenațională KNX, Energy Efficiency with KNX
[ ] Research smart home market in Germany, 2013:
http://knxtoday.com/2013/10/2357/rese arch-smart -home -market -in-germany.html (accesat
la 15.05.2017)
[ ] Statistici venituri din case inteligente în România
https://www.statista.com/outlook/279/148/smart -home/romania# (accesat pe 28.05.2017)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UUnniivveerrssiittaatteeaa PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA ddiinn BBuuccuurreeșșttii [623065] (ID: 623065)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.