UTM 582.5 1505 ME 000 Coala [631655]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

3
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
CUPRINS

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

4
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

INTRODUCERE

Alimentația publică este prezentată ca una din ramurile de bază care se bucură de o mare
aplicare în zilele noastre, fiind caracterizată prin aplicarea măsuri individuale, precum și prelucrarea
și pre pararea bucatelor în condiții casnice, și deservirea consumatorilor în întreprinderi de
alimentație publică.
Întreprinderile de alimentație publică se caracterizează prin diversitatea lor, prin tipul și
caracterul de deservire. Fiecare tip de întreprindere corespunde contingentului sau de deservire
precum și nivelului său de organizare.
Pentru soluționarea și crearea diferitor tipuri de întreprindere se folosește metoda de
proiectare a unităților de alimentație publică.
Restaurantul clasic este un local pub lic cu profil gastronomic, în care se servește un larg
sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi,
salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoo lice și
alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate -distractive poate dispune de
formație muzical -artistică. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepții, etc.
Restaurantul Butoiaș este încadrat la categoria de 4 stele și activează în domeniul serviciilor
de alimentație publică.
Acesta este situat în centrul municipiul Chișinău, la periferia sectorului Buiucani, fiind o
locație cu tradiție, liniștită, cu un interior de excepție, ce oferă clienților o atmosferă caldă și s ervire
ireproșabilă.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

5
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
REZUMAT

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

3
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

ABSTRACT

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

3
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.1 Da te generale privind restaurantul
Restaurantul „Butoiaș” aparține „B -ma Restaurant” S.R.L. are sediul în mun. Chișinău, pe
strada Calea Ieșilor 71 și este o societate cu răspundere limitată, cu personalitate juridică ce se
organizează și funcționează conform statutului societății. Societat ea a fost înființată la data de 18
aprilie 19XX, iar durata acesteia este nedeterminată.
Denumire: Restaurantul „Butoiaș”
Adresă mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 71
Telefon 022 99 22 XX
Persoane din conducere: Stan Victor
Administratori: Stan Vitalie
Restaurantul dispune de mai multe săli, trei săli cu design interior executat în stil clasic, o
sală în stil oriental cu narghilele, o sală cu șemineu, „păzit” de maiestoasele sculpturi ale leilor, cu un
mic și select budoar și vedere spre havuz, o sală decorată în stil național moldovenesc, un foaier cu
canapele confortabile și, bineînțeles, săli preconizate pentru degustarea vinurilor din propria vinotecă
– una în nuanțe roșii și una în nuanță albă. [ unica ]
Inclusiv:
Sala „Anotimpuri” – cu o capac itate de 150 de locuri;
Sala „Versailles” – cu o capacitate de 180 de locuri;
Sala „Marinaș” – cu o capacitate de 100 de locuri;
Sala mare de banchete a restaurantului „Butoiaș” – cu o capacitate de 120 locuri;
Bucătărie: Moldoveneasca și Europeana .
Restau rantul „Butoiaș” are o aria constructivă de aproximativ 520 m2 (14×37 m). Clădirea
se dezvoltă pe 2 nivel e: S+P. Înălțimea nivelurilor fiind de 3,15 m pentru subsol și 4,5 m pentru
parter.
Clădirea prezintă regularitate în plan și pe verticală, iar densită țile de pereți nu permit
variații bruște de rigiditate, astfel respectându -se prevederile normelor în construcție valabile pentru
Republica Moldova.

Figura 1. Restaurantul „B -ma Restaurant” S.R.L. [ Tripad ]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

4
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Casele de scării ale re staurantului sunt amplasate pe doua din fațade, una fiind în interiorul
edificiului, iar cealaltă în exteriorul lui. Scara din interiorul construcției fiind realizată în 2 rampe,
având lățimea treptei de 29 cm și înălțimea acesteia de 17,5 cm. Lățimea ramp ei fiind de 1,10 m,
permite circulația pe 2 fluxuri, întrucât este necesară.
Condiții de proiectare fiind corespunzător amplasamentului obiectului de investiție și a
normelor actuale de proiectare, s -au stabilit zonele în care se încadrează localitatea, re spectiv
condițiile de amplasament:
– Clasa de importanță a cladrii: III
– Zona climatică: III [ клима ]
– Acțiunea zăpezii: S 0,K = 2,0 KN/m2;
– Zona seismică de calcul – amplasată construcția este caracterizată de a g=0,25g;
– Terenul de fundare are următoarea stratifi cație:
0,00 m -0,50 m => umpluturi eterogene în masă argiloasă -nisipoasă;
0,50 m -1,10 m => argilă nisipoasă brună, plastic consistentă;
1,10 m -1,60 m => nisip fin, cu intercalații de nisip mediu;
1,60 m -3,77 m=> nisip cenușiu cu pietriș;
– Stratul portant est e caracterizat de p conv=275 kPa;
– Apa subterană nu a fost întâlnită până la adâncimea sondată.

Figura 2. Hartă de acces spre Restaurantul „Butoiaș”, mun. Chișinău. [ maps.md ]

Figura 3. Amplasarea edificiu lui față de clădirile vecine . [maps.md ]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

5
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Restaurantul „Butoiaș” oferă o ambianță generală plăcută, ferită de zgomotele neplăcute,
fapt datorat izolării fonice, iar mirosurile neplăcute nu pătrund în salonul de servire datorită
sistemului de ventilație efici ent, care, în plus, păstrează și o temperatură interioară optimă de 23 0C.
Totodată, sala restaurantului este amplasată la o distanță de 7 metri f ață de edificiul din apropiere,
ceea ce asigura compartimentarea la incendiu a edificiilor din gestiunea „B-ma Restaurant” S.R.L.

Figura 4. Sala restaurantului „Butoiaș”. [ unica ]
În ceea ce privește decorul interior, acesta denotă eleganță și rafinament prin prezența
elementelor și suporturilor decorative, dar și prin placarea podelei cu marmură. În plus, se creează o
atmosferă de relaxare și destindere prin amplasarea unor aranjamente florale discrete pe mese, dar și
a unor plante naturale prezente în toate colțurile salonului de servire.

1.1.1 Elemente pentru zidărie
Pentru executare a zidăriilor, se vor folosi elemente produse în mod curent în Republica
Moldova blocuri de calcar, de dimensiuni 390x190x190 mm.

Figura 5. Pereți din zidărie executați din blocuri de calcar și stâlpi monoliți. [ Topm ]
Se vor utili za numai elemente performante din punct de vedere calitativ, astfel, vom utiliza
numai cărămizi de clasă I – element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistența
la compresiune declarată este
5%.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

6
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Mortarele pentru zidări e se clasifică după rezistența medie la compresiune, exprimată prin
litera M urmată de rezistența unitară la compresiune în N/mm2.
Va fi utilizat un mortar de tip M10.
Beton se va utiliza de clasa C 20/25. Compoziția și proprietățile, precum și modul de pu nere
în operă, sunt prezentate în partea a II -a a prezentului document.
Oțel pentru armături se va utiliza oțel, având rezistența unitară de proiectare : fyd = 345
N/mm2.
Finisajele sunt alese din gama soluțiilor eficiente utilizate în prezent, astfel:
– Pereții exteriori sunt placați cu plăci de polistiren cu grosimea de 10 cm;
– Pardoseala caldă (parchet, adeziv, șapă) are grosimea de 5 cm;
– Pardoseala rece (gresie, adeziv, șapă) are grosimea de 5 cm.
Acoperișurile sunt subansambluri constructive, amplasate la partea superioara a edificiilor.
Rolul principal al acoperișurilor este de închidere a clădirii și de creare a unui mediu interior protejat
față de cel exterior, acoperișurile fiind elemente separatoare și în același timp de contact permanent
cu mediul am biant, îndeplinind rolul principal de bariera eficace contra factorilor agresivi ai
mediului exterior:
– variații de temperatura și umiditate;
– ploaie și vânt;
– zgomot;
– praf;
– noxe;
– etc.
Pentru îndeplinirea acestor funcții elementele structurale (de rezistenta) și nestructurala ale
acoperișurilor trebuie să satisfacă o serie de exigente de performanta privind:
– stabilitatea și rezistența;
– durabilitatea;
– siguranța la foc;
– etanșeitatea;
– confortul hidro -termic și acustic;
– etc.
Funcțiile acoperișurilor sunt similare pereților exteriori, acoperișul participa cu o pondere
importanta la realizarea unui microclimat artificial în clădirea pe care o izolează de mediul exterior.
Cu cât suprafața acoperișului este mai mare procentual din suprafața închiderii construcției, cu atât
problemele de funcționalitate sunt mai deosebite în rezolvarea de ansamblu și de detaliu a

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

7
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
subansamblului acoperiș. Funcționalitatea acoperișului este complexa, putând fi exprimata sub forma
unui set de funcțiuni specifice ca:
– funcția de etanșeitate l a acțiunea apei din precipitații;
– funcția de protecție hidro -termică;
– funcția de protecție acustica;
– funcția de iluminare;
– funcția de rezistență.

Figura 6. Acoperișul clădirii este de tip șarpantă. [ goo]

1.1.2 Alcătuirea clădi rii în plan
Aria planșeului va fi menținută constantă pe toate nivelurile clădirii.
Clădirea, cu pereți structurali din zidărie, a fost alcătuită astfel încât să îndeplinească
cerințele unei structuri spațiale formate din:
– Elemente verticale: pereți struct urali din zidărie, dispuși, cel puțin pe doua direcții
ortogonale;
– Elemente orizontale: planșee ce constituie diafragmă rigidă în plan orizontal.
Caracterul spațial al structurii din zidărie este realizat de:
– Stâlpii de beton armat turnați pe loc, ce leagă pereții structurali la colțuri, intersecții și
ramificații;
– Înglobarea armăturilor în sistemul de centuri de la fiecare planșeu, astfel se creează
legăturile dintre planșeu și pereții structurali;
– Țeserea zidăriei.
Rigiditatea structurii va fi aproximativ egală pe cele două direcții.
Recomandare: rigiditatea să nu difere cu mai mult de 25 % pe cele două direcții principale
ale clădirii.
Rezistența și rigiditatea clădirii va fi menținută constantă pe toată înălțimea clădirii.
Recomandare: eventualele reduce ri de rezistență și rigiditate să nu depășească 20 % și să se
realizeze prin reducerea:
– Densității zidurilor;
– Grosimii zidurilor;
– Rezistenței zidăriei la compresiune;

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

8
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.1.3 Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale
La proiectarea preliminară a planșeelor s -a urmărit realizarea lor ca diafragme rigide în plan
orizontal, ținând seama de rolul lor în ceea ce privește:
– colectarea forțelor de inerție și transmiterea lor la elementele verticale ale structurii;
– asigurarea conlucrării elem entelor verticale pentru preluarea forțelor seismice orizontale;
– distribuția forței seismice de nivel între pereții structurali proporțional cu rigiditatea
de translație a fiecăruia;
– retransmiterea către pereții a încărcărilor suplimentare care rezultă dup ă cedarea
pereților cu capacitate de rezistență insuficientă;
– posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural simplificate, având, după caz,
numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel;
Rigiditatea planșeelor în plan orizontal depin de de:
– alcătuirea constructivă a planșeului;
– dimensiunile și pozițiile golurilor mari în planșee;
Rigiditatea planșeelor în plan orizontal va fi superioară rigidității laterale a pereților
structurali, astfel încât deformabilitatea planșeelor să nu influen țeze semnificativ distribuția forței
seismice între elementele structurale verticale.

1.1.4 Stabilitatea la incendiu a elementelor structurale
Orice edificiu trebuie să îndeplinească criteriile cerinței esențiale privind „securitatea la
incendiu”. Unul din criteriile de securitate fiind asigurarea stabilității elementelor de construcție și a
celor structural portante ale construcției pentru o perioadă determinată de timp, se îndeplinește prin
utilizarea de elemente de construcție a căror comportare la f oc asigură un nivel de stabilitate la foc
corespunzător pentru construcție, inclusiv pentru protejarea cu izolații adecvate. În momentul de
față, o paletă largă de reglementări tehnice în domeniul securității la incendiu din Republica
Moldova, începând cu normativele moldovenești în construcție, inclusiv și prevederile de siguranță
la foc a construcțiilor, sunt în plin proces de aliniere la cerințele europene.
Acest fapt se datorează faptului, că multe materiale de construcție sunt aduse din țările
vecine s au cele europene, și sunt însoțite și de legislația specifică domeniului ingineriei securității la
incendiu.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

9
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.1.5 Limitarea propagării incendiului la vecinătăți
Pentru a limita propagarea incendiului la clădirile învecinate este necesară asigurarea
rezistenței la foc a pereților exteriori și a acoperișurilor sălii aglomerate precum și a distanțelor față
de clădirile învecinate, în concordanță cu rezistența la foc a elementelor de închidere a acestora.
Din edificiile din apropiere sunt sălile ce aparțin e aceluiași restaurant, dar au o capacitate de
deservire a persoanelor mult mai mică.

Figura 7. Edificiile din str. Calea Ieșilor 71 , mun. Chișinău. [ map]
Măsurile ce trebuie să împiedice propagarea incendiului trebuie să fie as tfel stabilită încât să
se asigure o durată de timp cel puțin egală cu timpul necesar privind localizarea incendiului la sala
restaurantului de cel puțin 30 minute.
Separarea părților de clădire aferente sălii restaurantului (inclusiv căile de evacuare) de
restul construcției (din clădiri cu alte destinații) precum și separarea sălilor aglomerate comasate, se
face, astfel:
– pereți C0 – 4 ore (240 min);
– planșeu C0 -1 oră (60 min).

1.1.6 Comportarea la foc a edificiului
Contribuția la foc a elementelor și a materialelor de construcție este determinată de
utilizarea în raport cu rezistența la foc asigurată cu comportarea la foc a acestora.
Totodată, acest criteriu de performanță poate și reprezintă suma energiilor calorice degajate
prin arderea completă a tut uror elementelor și materialelor de construcție, sau chiar cele folosite la
executarea decorațiunilor.
Astfel, la etapa de proiectare a edificiilor se vor lua în calcul toate cantitățile produselor din
materiale combustibile, condiție care în concordanță c u selectarea elementelor de construcție
rezistente la foc trebuie să asigure în timpul intervenției la incendiu, siguranța efectivului antrenat la
lichidarea acestor urmări.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

10
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Concomitent, ca oricari din restaurante sunt prezente foarte multe elemente ce dec orează
aceste săli. Acest lucru denotă faptul, că aceste elemente creează o sarcină mare, ce asigura
imposibilitatea stingerii incendiului la faza inițială, în cazul în care deja a izbucnit incendiu, va fi
imposibilă.

1.2 Rezistența la foc a structurii edificiului
Suprastructura este formată din pereți structurali de zidărie confinată, planșee din beton
armat executați monolit, iar scara se realizează din beton armat monolit. Infrastructura este
reprezentata de fundații continue sub pereții de zidărie.
Infrastructura
Infrastructura se realizează din beton armat monolit: planșeul peste subsol (grosime 15 cm),
pereții subsolului (grosime 30 cm), placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol
(grosime 10 cm), structura de fundare fiind reali zată din tălpi de beton armat („rețele de grinzi de
fundare”), dispuse pe cele două direcții ale clădirii, cu dimensiunile de 60 cm lățimea tălpii și 50 cm
înălțimea acesteia, astfel încât ansamblul să confere rezistență și rigiditate sporite, adecvate
intensității solicitărilor verticale și seismice caracteristice terenului de fundare. Dimensiunile au
rezultat în urma proiectării preliminare.

Figura 8. Interiorul parterului restaurantului „Butoiaș”. [ Butoiaș.md]
Fundația construc ției este cea mai importanta parte din construcția unui edificiu. Acest
element garantează structura de rezistență și trebuie realizata știind cu precizie care este forma finală.
Suprastructura
Structura de rezistență a clădirii este de tip pereți structur ali executați din blocuri de calcar.
Pereții structurali interiori și exteriori sunt alcătuiți din blocuri de calcar și mortar M10.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

11
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

Figura 9. Pereți executați din blocuri de calcar. [ Google ]
Stâlpii din beton armat monolit clasa C20/25 se dispun conform planșelor atașate, pe toată
înălțimea clădirii, având secțiunea de 40×40 cm. Armarea lor cu bare longitudinale respectă
procentele minime și lungimile de suprapunere. Barele longitudinale se execută cu o pantă de 1:5, iar
etrierele se dispun la pas de 10 cm în zona de suprapunere a barelor și la pas de 15 cm în rest.
Planșeele de nivel curent sunt realizate în soluție monolită. Grosimea acestora rezultă de 16
cm (grosime minimă din condiția de izolare fonică). Pentru rampele scărilo r (grosime 13 cm),
podestele scărilor (grosime 13 cm), s -a adoptat aceeași soluție de realizare.
Centurile din beton armat monolit clasa C20/25, cu secțiunea de 40×55 cm, se vor dispune
în mod obligatoriu la nivelul planșeelor, alcătuind o rețea închisă și continuă pe toată suprafața.
Barele longitudinale se vor înnădi prin suprapuneri. Etrierele sunt dispuși la pas de 15 cm.
Buiandrugii din beton armat monolit clasa C20/25 se vor dispune în pereții structurali
deasupra golurilor de uși și ferestre, având î nălțimea de 40 cm ( în conformitate cu înălțimea de nivel
și înălțimea de asiză), și o lungime mai mare cu 40 cm stânga -dreapta golului deasupra căruia sunt
dispuși.

Figura 10. Restaurantul „Butoiaș”, vedere din față. [ Tripad ]
Rezistența la foc a element elor de construcție a edificiului se caracterizează prin limita de
rezistență la foc și cea de propagare a focului în interiorul clădirii .

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

12
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Limita de rezistența la foc a element elor de construcție fiind timpul , în minute, din
moment ul izbucnirii incendiului până la apariția semnelor de intervenție a limitelor de rezistenț ă la
foc:
– pierderea capacității portante, c e se poate manifestă prin cedarea elementelor portante,
iar ulterior prăbușirea elementului , iar ca urmare și apariția une i curburi inadmisibile pentru
exploatarea construcției pe viitor ;
– pierderea capacității de termoizolare, caracterizată prin ridicarea temperaturii pe partea
neîncălzită a construcției în mediu , indiferent de temperatura inițială a construcției;
– pierderea e tanșeității elementelor și construcțiilor , privind apariția fisurilor ș i golurilor
perfora te, prin care pot pătrunde în încăperile produsele arderii emanate în urma izbucnirii unui
incendiu . [32, 43, 44 ]
Tabelul 1. Limita minima d e rezistență la foc a clădirilor . [44]
Gradul de
rezistență lа
foc аl
clădirilor Limita de rezistență lа foc а elementelor de construcție, minimum
Elemen tele
portante ale
clădirilor Pereți exteriori
neportanți Planșee
intermediare
inclusiv аlе
podului și
deasupra
subsolului Elementele
acoperișurilor Casele de scări
Ferme și grinzi Pereți interiori Rampele și
podestele
scărilor
Specială R 240 K0 E45 K0 REI 120 K0 R120 K0 REI 240 K0 R 60 K0
I R 120 K0 E30 K0 REI 60 K0 R 30 K0 REI 120 K0 R 60 K0
II R 90 K0 E15 K1 REI 45 K1 R 30 K1 REI 90 K0 R 60 K0
III R 45 K1 E15 K2 REI 45 K1 R 15 K1 REI 60 K1 R 45 K1
IV R 15 K2 E15 K3 REI 15 K2 n.n REI 45 K2 R 15 K2
V Nu se normează

1.3 Compartimentarea clădirilor și construcțiilor
Apărarea împotriva incendiilor și măsuri de prevenire necesare la restaurant privind
compartimentarea spațiului interior. Astfel e ste greu de controlat ca ntitatea material ului combustibil
din interior , întrucât decor ul și utilizarea de materiale în interior se poate modifica.

1.3.1 Compartimentarea interioară a clădirii
Limitarea accesului la oxigen ca o modalitate de combatere a incendiilor prezintă ris curi
majore, deoarece acest lucru poate dezvolta gaze toxice sau amestecuri de gaze combustibile ,
emanate în urma incendiului . Din acest motiv, compartimentarea la foc a edificiului se face prin
divizarea clădirii în limitele posibile . În timp ul răspândiri i incendiul ui în interiorul , într -un singur
compartiment , în restul clădirii persoanele aflate în interior se pot evacua de sine stătător, iar
echipele de intervenție să purceadă direct la lichidarea incendiului.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

13
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Compartiment area la foc se realizează dator ită bariere antifoc care sunt rezistente la foc.
Este necesar ca ac este bariere să fie proiectate la eta pa inițială, precum și testate pentru a evita
răspândirea incendiului și a gazelor fierbinți în compartimentul adiacent. Aceste bariere pot fi:
– vertical e (pereți și pereți despărțitori);
– orizontale (pardoseli și plafoane).
Performanța celei mai slabe bariere determină timpul până când focul se extinde spre un
compartiment adiacent.

Figura 11. Compartimentarea orizontală și cea v erticală a edificiului . [Elaborat de autor ]
În urma studierii edificiului am ajuns la concluzia, că elementele de compartimentare
trebuie să fie următoarele:
– pe orizontal: fiind compartimentat cu pereții portanți;
– pe vertical: fiind compartimente cu planșe ul între etaje.

1.3.2 Protecția golurilor
Preîntâmpinarea propagării incendiilor prin golurile elementelor portante necesită a fi
examinate, apoi protejate conform normelor în vigoare . Elementele de construcții, pereț i și planșee le
folosite pentru limit area propagării incendiilor și a efectelor acestora, precum și a exploziilor, sunt de
următoarele tipuri:
– anti foc (AF);
– rezistente la foc (RF);
– rezistente la explozie (RE);
– etanșe la foc (EF).
Protecția golurilor funcționale din aceste elemente de constru cții, se realizează, după caz, cu
uși, obloane, cortine, încăperi tampon sau tamburi deschiși, alcătuite și dimensionate conform
normativului. [40, 42 ]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

14
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Tabelul 2. Densitatea sarcinii termice .
Densitatea sarcinii termice (q)
(MJ/m2) Rezistenta la foc minima admisa
(ore, minute)
< 210 30 minute
210  420 1 ora
421  630 2 ore
631  840 3 ore
841  1260 4 ore (3 ore)
1261 1680 5 ore (3 ore)
1681  2940 6 ore (3 ore)
> 2940 7 ore (3 ore)

Totodată, în urma examinării a f ost stabilit, că ușile restaurantului fiind uși standarde, iar
conform normelor este necesar a fi montate uși antifoc.

a b
Figura 12. Ușile din incinta restaurantului: a – existente, b – necesare. [butoi, goo ]
Caracteristicile tehnice ale uș ilor antifoc trebuie să ofere capacitatea de a rezista la efectele
focului și ale temperaturii ridicate timp de cel puțin o oră , dacă aceste întrunesc condiția EI 60 .
Totodată,pot fi montate și uși cu caracteristicile tehnice EI 30, dar acestea sunt mai
modeste. Acestea garantează păstrarea integrității structurale, a funcționalității și a parametrilor de
izolare termică timp de o jumătate de oră din momentul apariției sursei de aprindere.

1.4 Propagarea fumului pin edificiu
Una din cerințele de calitate privind siguranța la incendiu constă în realizarea a unor criterii
de bază și a celor de performanță, cum ar fi:
– preîntâmpinarea propagării incendiilor în interiorul edificiului;
– preîntâmpinarea p ropagării incendiilor în exteriorul edificiului;
– propagarea flăcărilor și a fumului;
– etanșeitatea la fum și flăcări .

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

15
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.4.1 Evacuarea fumului și a gazelor fierbinți
În cazul izbucnirii unui incendiu pentru a se evacua în siguranța persoanele din interior,
precum și pentru securitatea echipelor de salvatori și pompieri ce intervin la lichidarea incendiilor
este necesar de a sigura evacuarea fumului din interiorul construcției.
Pentru a asigura această condițiile obligatorii, este necesar de a fi montată sis temă automată
de evacuare a fumului.
O altă modalitate privind evacuarea fumului și a gazelor fierbinți poate fi asigurată cu
ajutorul ușilor și a ferestrelor.
În restaurantul menționat sistema de evacuare a fumului, la momentul evaluării, sistema
automat ă de evacuare a fumului lipsea.

Figura 13. Evacuarea gazelor prin intermediu ușile și ferestrelor. [butoi ]

1.4.2 Protecția clădirii la efectele exploziei
Un potențial pericol de explozie în interiorul restaurantului poate sur veni ca urmare a creării
unui amestec sau a unor acumulări de gaze.
Acest amestec se poate forma în urma unor scurgeri de gaze sau chiar a unor prafuri ce pot
întra în reacție cu oxigenul.
Concomitent, existența unor substanțe ce pot contact cu apa și pot reacționa pot provoca o
explozie.
Edificiul ce aparține restaurantului „Butoiaș” și este supus evaluării nu este conectat la
sistemul de alimentare cu gaze. Mâncarea este livrată, iar încălzirea obiectivului este efectuată
datorită rețelelor centrale.
Astfel pericolul de explozie pentru restaurant este minim. Unul din pericole de explozie
poate fi doar aducerea din exterior a unor obiecte explozive ce ar putea genera o astfel de situație.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

16
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.5 Asigurarea securității persoanelor
Asigurarea securității pers oanelor la incendiu este un complex de măsuri organizaționale și
tehnice, ce au scopul de a preveni expunerea oamenilor la efectele emanate la incendiu, așa ca fumul,
temperaturi ridicate și produse de ardere toxice emanate .

1.5.1 Evacuarea oamenilor în caz de incendiu
Mișcarea oamenilor în interiorul edificiului în timpul izbucnirii unui incendiu este un proces
normal, prind salvarea sa, a persoanelor din apropierea lor, dar de multe ori și a bunurilor materiale.
De multe ori, în timpul salvării, persoa nele au o dilemă să se autosalveze sau să salveze bunurile
materiale, așa ca banii sau chiar acte de preț.
Pentru a asigura circulația oamenilor în edificiu în siguranță, este necesar de a dota edificiul
cu sisteme automate de prevenire a incendiilor. Mișc area oamenilor este principalul proces
funcțional, iar o soluție rațională de amenajare a spațiului edificiului depinde de organizarea corectă
a acesteia. O importanță deosebită este mișcarea oamenilor în timpul unui incendiu, deoarece pe
timp de „pace” co mportamentul și mișcarea acestora este cu totul diferit.
Crearea condițiilor optime pentru implementarea proceselor funcționale corespunzătoare
necesită luarea în considerare a mișcării persoanelor atât la funcționarea normală a edificiului, cât și
în timp ul evacuării persoanelor în timpul unei situații de urgență. Evacuarea persoanelor dintr -o
clădire în caz de incendiu este un proces de deplasare ordonată independent a persoanelor din
încăperi în care este posibilă expunerea la factori periculoși de incen diu. Modalitățile de evacuare a
oamenilor din clădiri și structuri desfășurate în condiții normale de funcționare trebuie să ducă până
la ieșirile din clădire sau structură.

Figura 14. Evacuarea perosanelor în exteriorul edificiu lui. [Elaborat de autor ]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

17
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.5.2 Factorii periculoși pentru viața oamenilor
Incendiile izbucnite în edificii reprezintă un risc mare, deoarece există un risc sporit privind
decesul persoanelor, precum și a pierderilor de bunuri materiale, dar și a deterio rării elementelor
portante a clădirii. În timp foarte scurt, incendiu este capabil să parcurgă distanțe, încăperi, dar să
afecteze chiar și clădiri în întregime.
O dată cu izbucnirea unui incendiu apr o serie de factori periculoși atât pentru personal și
clienți, cât și pentru echipele de intervenție. Acești factori sunt, după cum urmează:
– scânteile și flacără;
– fluxul de căldură emanat în timpul incendiului;
– temperatura ridicată;
– concentrație scăzută a oxigenului
– reducerea vizibilității;
– etc.

1.5.3 Calcu lul parametrilor de mișcare la evacuare
Timpul estimat de evacuare a persoanelor clădiri este stabilit de calcularea timpului de
mișcare a unuia sau mai multor fluxuri umane prin ieșirea din evacuare din cele mai îndepărtate
locuri de securitate .
Calculul parametrilor de mișcare persoanelor în timpul unei situații de urgență, sau chiar în
timpul unui incendiu trebuie efectuat la etapa de proiectare a obiectivului. Acești parametri ce sunt
calculați fie manual, fie de un set de programe ncesită a fi respecta t.
Determinarea parametrilor de mișcare privind evacuare persoanelor la incendiu poate fi
calculat după relația:
M = N / C (1)
unde : M – mișcarea persoanelor, numărul de fluxuri;
N – numărul de persoane care trebuie să se deplaseze prin calea de evacuare ;
C – capacitatea normală de evacuare a unui flux.
În urma calculelor efectuate este necesar de a rotungi r ezultat ul până la numărul întreg
imediat superior.
Numărul de persoane (N) pentru care se calculează căile de evacuare este constituit din
capacitate a maximă simultană de persoane, stabilită prin proiect pe niveluri și total pe construcție.
Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determină în funcție de tipul, destinația și riscul
(categoria de pericol) de incendiu al construcției, conform normativu lui.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

18
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
1.5.4 Planul de evacuare
În conformitate cu prevederile pct. 13 din RT DSE 1.01 -2005 edificiile în care se află
concomitent pe un etaj mai mult de 10 persoane trebuie elaborate și afișate în locuri vizibile planuri
de evacuare a persoanelor în caz d e incendiu.
Administratorul edificiului obiectivului cu aglomerări (50 de persoane și mai mult),
suplimentar la planul de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, este obligat să elaboreze
instrucțiuni pentru stabilirea acțiunilor personalului la asigura rea evacuării oamenilor în scurt timp și
fără pericol, conform cărora, minimum o dată în jumătate de an trebuie să se efectueze antrenamente
practice cu toți lucrătorii antrenați în această acțiune.

Figura 15. Plan de evacuare a persoanelor în caz de incendiu . [Elaborat de autor]

1.6 Rețelele inginerești ale restaurantului
Asigurarea gradului de fiabilitatea privind funcționalitatea restaurantului se datorează
infrastructurii inginerești, ce este compusă din rețele și instalați i, dar cu respectarea regulilor și
normelor privind exploatarea acestora.
Către rețelele inginerești se raportează următoarele sisteme:
– rețele de încălzire (de alimentare cu căldură);
– rețele de ventilare și climatizare a aerului;
– rețele de alimentare cu ap a (potabilă și contra incendiilor);
– sistemele automate de semnalizare în caz de incendiu.
Sistemele inginerești fiind ansamblu de instalații, rețele, armături și accesorii destinate
pentru asigurarea unei funcționări fiabile a restaurantului și asigurarea unui confort la nivelul pentru
realizare acestor.

1.6.1 Rețele de încălzire
Rețelele de încălzire au drept scopul de a crearea confortului în interiorul restaurantului și
pentru a menține regim termic. De regulă rețelele de încălzire sunt puse în funcți une atunci, când

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

19
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
temperatura aerului exterior este mai joasă de +7 0C grade în decurs de 7 zile consecutiv.
Administrația sectorului Buiucani va emite o dispoziție în acest sens după ce pe parcursul a trei zile
consecutive, între orele 18:00 și 06:00, valo rile termice exterioare au înregistrat o medie de 7 0C.
În timpul când nu sunt funcționabile, rețele sunt supuse unor verificări, încercări și chiar
deserviri profilactice. Ca agent termic primar este utilizat aburul cu temperatura de 110 0C.
Alimentarea c u căldura a instalațiilor și a accesoriilor este efectuată de la centrala termică a
sectorului Buiucani, mun. Chișinău. Centrală termică funcționează în regim nonstop, iar pentru
încălzirea apei calde în rețeaua de încălzire aburul se distribuie într -un pu nct termic individual dotat
cu instalații de distribuție, apometru, nod de evidență a consumului de energie termică și
schimbătorul de căldură abur -apă. Apa se consideră ca agent termic secundar, fiind încălzită din
contul transferului de căldură de la abu r la apă prin pereții schimbătorului de căldură.
Centra termică funcționează în următorul mod:
– pe timp de iarnă: în doua schimburi cu program de la 08.00 la 18.00, iar la necesitate se
suplimentează, în perioadele de vârf.
– pe timp vara: o casierie fixa cu program de la 09.00 la 17.00, care se suplimentează în
perioadele mai aglomerate.

Figura 16. Schema de alimentare cu agent termic. [Elaborat de autor]
Transportarea agentului termic de la centrala termică spre consumatoare se rea lizează prin
intermediul conductelor termice amplasate în subteran. Conductele sunt reprezintă tronsoane din țevi
de oțel, separatoare, condensatoare, instalații și armături, cămine de vizitare, compensatoare.
Pentru menținerea regimului termic se prevede izolația rețelelor cu salte din vată minerală.
Conductele termice sunt amplasate în căminele nevizitabile executate din plăci de beton armat.
În interiorul edificiului rețele inginerești de alimentare cu căldură sunt bitubulare.
Materialul folosit pentru c onducte fiind executat din țevile de oțel, conform ГОСТ 380 -88* „Țevi
apă și gaz”. Racordarea fiind realizată prin îmbinări sudabile și prin filet. [ XX]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

20
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

Figura 17. Țevi de metal [ goo]
Montarea acestor fiind deschisă, temperatura la suprafața țevilor și corpurilor de încălzire
constituie aproximativ 95 0C. Corpurile de încălzire sunt din metal.

Figura 18. Calorifer de oțel. [Elaborat de autor]
Calorifer de oțel se folosesc în interiorul restaurantului. To todată, în interiorul restaurantului
nu există umiditate ce ar influența procesul de coroziunea pe suprafața radiatorului.

1.6.2 Sisteme de ventilare și climatizare a aerului
Sistemele de ventilare au scopul de a asigura un schimb de aer în sala restaur antului. Pe
lungă aceste sisteme și curăță aerului refulat în încăpere și cel evacuat, iar în interiorul restaurantului
este montată sistema de ventilare a aerului forțată, dotată cu ventilatoare. Totodată, este prevăzută și
sistemul natural de ventilare.
Elementele principale ale unui sistem de ventilare sunt:
– centrală de ventilare;
– dispozitivul de curățire (filtrul – separatorul de praf);
– rețelele de aer;
– prizele de recepție;
– grătarele – jaluzele.
De la caz la caz în funcție de specificul utilizării acest ei sisteme pot fi dotate și cu alte mai
sofisticate. Pentru cazul nostru, sistemul este cu distribuție superioară și laterală cu caracter general.
Sistemul de ventilare la întreprindere este completat cu sistemul climatizare a aerului. Sistemul de
climatiz are a aerului include și alte procese adăugătoare (tratarea aerului umidificarea, uscarea,
curățarea, odorizarea). Sistemul de climatizare a aerului se consideră cu caracter tehnologic.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

21
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Materiale folosite pentru construcția acestor sisteme deosebim: metalu l, tabla zincată, mase plastice,
după caz.

Figura 19. Elemente de oțel al sistemului de ventilare. [ goo]
Tubulatura rectangulara sunt confecționate din tabl ă zincat ă pentru rețelele de ventila ție.
Aceste tuburi reprezintă un sist em de elemente confecționate din tabl ă zincat ă cu grosimea intre 0 ,5-
1,2 mm utilizat pentru introducerea aerului proaspăt î n interior , eliminarea aerului viciat în exterior
și pentru protecția împotriva produselor de ardere.
Utilizarea acestor materiale p entru construcții se fac strict conform cerințelor, normelor și
regulilor în vigoare cu privire la proiectarea unor astfel de instalații. Sistemul de climatizare este
local deci se utilizează climatizoare mari de putere (de uz), care în cele mai dese cazur i sunt instalate
pe pereții clădirii, pe acoperiș, ferestre.
Climatizarea aerului din interiorul restaurantului trebuie efectuată cu ajutorul sistemului de
climatizare. Încăperea restaurantului trebuie să fie întreținută de unul sau mai multe climatizatoar e
pentru răcirea sau pentru încălzire până la temperaturile dorite. Această unitate oferă un proces de
schimb de căldură, în interiorul restaurantului.

Figura 20. Mod de răcire a interiorului sălii restaurantului. [ goo]

Figura 21. Mod de încălzire a interiorului sălii restaurantului. [ goo]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

22
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Pentru funcționarea eficientă a dispozitivului este necesară asamblarea corectă a unităților
de conexiune. În procesul de proiectare a sistemului, luăm în considerare specificul spațiilor,
parametrii, tipul și grosimea pereților exteriori și dimensiunile deschiderilor ferestrelor.

1.6.3 Rețele de alimentare cu energie electrică
Modul de iluminat al unei restaurant poate fi atât direct atunci când sursa de iluminat nu
este protejată, cât și poate fi prevăzută indirect, când lumina este dirijata către plafon, pereți,
pardoseala, de unde se reflecta în restul încăperilor. Alegerea tipului de lumina pentru restaurant este
o chestiune de gust, de rafinament, fie caldă sau chiar rece, de modul de economie, având în vedere
costurile materialelor, durata utilizării, modul de întreținere și consumul realizat.
Rețele de alimentare cu energie electrică se compune din următoarele elemente, cum ar fi:
– instalația de iluminat general ;
– instalația de curenți slabi:
– telefon;
– internet;
– supraveghere camere video;
– diverse instalații – pompa montată în cutia hidrantului;
– instalația de paratrăsnet.
Alimentarea cu energie electrica pentru tabloul electric general. Poziționarea tabloului
electr ic general este efectuat ținând cont de posibilitatile de intervenție rapida în caz de avarie sau
defect pe care tabloul o impune. Alimentarea elementelor de iluminat se v -a face de la tabloul
electric prin intermediul unor cabluri. Sunt prevăzute cu câte un întrerupător ce va acționa comanda
circuitelor spre elementele de iluminat. În sală sunt prevăzute corpuri de iluminat suspendate. În hol
sunt prevăzute corpuri de ilumiant suspendate și aplice de perete.

Figura 22. Tabloul el ectric tipic. [ goo]
La grupul prevăzut în panou vor fi legate următoarele obiective:

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

23
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
– iluminatul de pe scările de circulație;
– circuitele de iluminat;
– iluminatul zonei de siguranță.

Figura 23. Corpuri de iluminat din restaurant. [ goo]
Lumina naturala prin intermediul ferestrelor trebuie să fie utilizata cât mai multe.

Figura 24. Luminatul natural realizat prin intermediul ferestrelor. [ goo]

1.6.4 Rețele de alimentare cu apă potabilă
Instalațiile de alim entare cu apă rece și caldă pentru consum menajer (băut, gătit, spălat etc.)
au rolul de a asigura debitul și presiunea de utilizare necesare a tuturor punctelor de consum ale apei
(robinete sau baterii amestecătoare de apă rece, apă caldă de consum, monta te la obiectele sanitare)
din clădirile de locuit, social -culturale sau din grupurile sanitare ale clădirilor industriale.
Instalațiile interioare de alimentare cu apă sunt constituite din ansamblul de conducte,
armături, aparate și utilaje destinate să as igure transportul și distribuirea apei de la punctul de racord
al branșamentului la conducta publică până la ultimul punct de consum din clădire.
Instalațiile interioare de alimentare cu apă rece și respectiv, apă caldă pentru consum
menajer, cuprind: fiti ngurile, armăturile montate pe rețelele de conducte, obiectele sanitare și
accesoriile acestora; armăturile obiectelor sanitare.
Realizarea condițiilor igienice, în interior restaurantului, poate fi asigurat cu ajutorul
obiectelor sanitare așa cum ar fi:
– lavoare;
– closete;

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

24
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
– pisoare;
– etc.
Executarea obiectelor sanitare sunt executate din porțelan sanitar, produse dintr -o gamă
variată de forme și dimensiuni.
Obiectele sanitare trebuie să asigure următoarele condiții:
– trebuie să fie comode;
– trebuie să fie rezist e la variația de temperatură;
– trebuie să fie reziste la acțiunile mecanice și chimice;
– trebuie să fie aibă un aspect plăcut;
– trebuie să fie ușor de curățat.

Figura 25. Obiecte sanitare montate în grupul -tehnico sanitar. [ goo]

1.6.5 Rețele de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor
Utilizarea apei pentru combaterea incendiilor se justifică prin aceia, că debitul, presiunea și
chiar forma ce va intra în contact cu focarul trebuie să asigure stingerea acestuia.
După f elul armăturilor de serviciu cu care sunt echipate, rețele și instalațiile de distribuție a
apei pentru combaterea incendiilor pot fi:
– hidranți interiori;
– hidranți exteriori;
– sisteme automate de stingere a incendiilor.
Pentru determinarea numărului, dispoz itivelor și tipurilor de alimentare cu apă pentru
combaterea incendiilor ce trebuie instalate în restaurant este necesar să ține seama de condițiile
privind încadrarea clădirilor, în regulile și normele legale de stingerea incendiilor.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

25
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

Figura 26. Hidrant exterior de incendiu montat în stradă. [ goo]

Figura 27. Cutia hidrantului interior de incendiu. [ goo]
Rețelele de conducte de alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor trebuie separate de
rețelele de alimentare cu apă potabilă.

1.6.6 Rețea de alimentare cu apă rece pentru combaterea incendiilor
La montarea și realizarea rețelelor de alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor este
necesar de stabili tipul edificiului, așa cum ar fi:
– destinați a clădirii;
– mărimea clădirii (volumul construit și numărul de nivele);
– numărul de persoane;
– gradul de rezistență la foc;
– categoria de pericol de incendiu a clădirii;
– importanța clădirii sau bunurilor și materialelor din interior;
– alți factori tehnici sau e conomici.
Dotarea diferitelor categorii de clădiri cu instalații de alimentarea cu apă pentru combaterea
incendiilor se bazează pe regulile și normele legale în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
Hidrantul interior montate în casa scării a sălii res taurantului și este compus dintr -un robinet
cu ventil prevăzut la intrare cu filet exterior pentru racordarea cu o țeavă din oțel cu diametrul de 2",
iar la ieșire cu filet exterior pentru înșurubarea unui record fix la care se racordează furtunul cu țeava
de refulare, care servește la formarea, dirijarea și dispersia jetului de apă asupra obiectului incendiat.
Țevile de refulare pot fi: tip A și de tip B.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

26
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Hidrantul interior împreună cu echipamentul necesar pentru stingerea incendiilor (furtunul
și țeava de refulare) se montează într -o cutie metalică, amplasată pe perete, în nișă sau în firidă la
înălțimea de 1,35 -1,5 m de la pardoseală. Cutia metalică este prevăzută cu geam mat, pe care se
notează cu vopsea roșie numărul hidrantului, pentru a putea fi contr olat ușor în timpul exploatării
instalației sau identificat rapid în caz de incendiu.

Figura 28. Amplasarea hidrantului interior de incendiu cu lansarea unui jet de apă. [ goo]
În vederea stabilirii zonei pe care o poate acoperi j etul de apă al unui hidrant, la amplasarea
hidranților trebuie respectat prevederile privind montarea acestor locurile recomandate pentru
amplasarea hidranților, precum și poziționarea pereților, ușilor, căilor de evacuare etc. Totodată,
datorită acestor c aracteristici constructive ale edificiului și de amplasarea utilajelor, mobilierului sau
a materialelor depozitate în clădiri.
Amplasarea hidranților se face în locuri vizibile, ușor accesibil și folosibili în cazul
izbucnirii unui incendiu. Ca recomandări de montarea este necesar de a fi amplasate în casa scărilor,
pe coridoare, în încăperi amplasate în apropierea intrărilor etc., în locuri protejate de temperaturile
joase sau chiar îngheț, urmărindu -se ca jeturile formate să fie lansate în focar.
Numărul de hidranți interiori pentru combaterea incendiilor se determină ținând seama de
suprafața restaurantului, de numărul de jeturi ce necesită a fi lansate în interiorul sălii, precum și de
raza de acțiune a hidrantului.
O caracteristică importantă este număr ul de hidranți interiori montați în instalație și numărul
de jeturi în funcțiune simultană. Acest lucru ne demonstrează, că în funcție de caracterul acestora va
fi localizat incendiul. Fiecare punct al sălii trebuie să fie atins de cel puțin un jet de apă.
Hidranții interiori care trebuie să asigure atingerea fiecărui punct combustibil cu două jeturi
simultane în mod obligatoriu situați pe același nivel și în același compartiment de incendiu al
clădirii.
Hidranții interiori de incendiu trebuie dotați cu min imum un furtun, la necesitate de două
furtunuri cu lungimea de 20 m. În dependență de numărul jeturilor de apă lansate se va determina
lungimea minimă a jetului.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

27
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Coloana de alimentare cu apă a hidranților interiori pentru incendiu se va executa, în toate
cazurile din țeavă din oțel.
Pe coloanele cu hidranți interiori nu se montează robinete de închidere. În schimb la partea
superioară se racordează un consumator pentru primenirea apei din coloana hidranților interiori.
Rețelele de alimentare cu apă pentru c ombaterea incendiilor vor fi montate conform cerințelor ГОСТ
2.04.02 -84 „Alimentarea cu apă. Rețele și instalații exterioare”. [ ZZ]
În urma analizei surselor de alimentare cu apă pentru combaterea incendiilor, se va
recomanda de a amplasa pe teritoriul res taurantului un rezervor de apă, cu căi de acces pentru
autospecialelor de intervenție, cu dimensiunile de 12 x 12 m. Capacitatea minimă a rezervorului
trebuie să fie de 20 m3. O altă recomandare pentru restaurant fiind dotarea cu o motopompă,
necesară de a fi folosită în momentul lipsei apei în hidrați sau careva defecțiuni la rețelele de
alimentare cu apă.
Hidranții de incendiu trebuie să fie amplasați la o distanță minimă de 2,5 m de la marginea
carosabilului, dar nu mai aproape de 5 m de la pereții clădi rii.

Figura 29. Exemplu indicatorului privind blocarea accesului autospecialelor de intervenție.
[Elaborat de autor]
Concomitent, la o distanța de hidranții exteriori destinați combaterii incendiilor este necesar
de a fi montate indicatoare ce vor indica direcția hidrantului, precum și distanța acestuia.
Pentru accesul și deservirea hidranților este necesar de fi construite cămine , unde vor fi
monta ți hidranților de incendiu. Hidranții vor fi indicați cu un indicator iluminat sau fluorescent la o
înălțime egală cu 2 -2,5 m de la cota terenului, conform ГОСТ 12.4.026 – 76 și ГОСТ 12.4.009 -83
[XX și XX].
Pe acești indicatori este necesar a indica următoarele informații, cum ar fi :
– indicii numărului HI (hidra nt destinat stinger ii incend iilor);
– 1 fiind numărul de înregistrare a HI;
– distanțe, în metre , de la indicator până la HI;
– 100 мм fiind diametrul conductei pe care este montat HI;
– tipul rețelei de distri buție (inelară sau ramificată).

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

28
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

Figura 30. Indicatorul direcției hidrantului exterior de incendiu. [Elaborat de autor]
În cămine hidranții trebuie mont ați vertical , iar axa hidranților nu trebuie să depășească pe
orizontală 180 -200 mm de la pereții gurii de vizitare , iar d istanța de la partea superioară a hidr anților
până la capacul gurii de vizitare nu trebuie să depășească 150 -400 mm. Starea tehnică a hidranților
de incendiu se verifică (efectuează) prin conectarea hidranților portativi cu debitarea apei prin
acestea (folosirea cheilor tubulare este interzisă ). În timpul verificării se exclud orice scurgeri.

Figura 31. Verificarea hidranților de incendiu de către echipele de salvatori și pompieri. [goo]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

29
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

PARTEA TEHNOLOGICĂ

,

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

30
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Proiectarea edificiilor implică și verificarea privind acțiunea acțiunilor incendiului și a
temperaturii asupra elementelor portante a elementelor structurii portante , așa cum ar fi stâlpi, grinzi,
pereți, planșee etc. Aceast e elemente presupune că structurile portante a le edificiilor trebuie să își
mențină funcția și capacit atea portant ă un timp normat , conform normelor de construcție din
Republica Moldova, pentru a asigura , sunt :
– îndeplinirea funcțiilor specifice produselor pentru edificiu, privind securitatea la incend iu
a edificiului ;
– securitatea persoanelor aflate în interior , precum și a echipelor de intervenție;
– evitarea prăbușirii elementelor portante, dar și a clădirii.
Rezistența la foc minimă a principalelor element elor portantece fac parte din structur a
portan tă a edificiilor se precizează în reglementări tehnice specifice.

2.1 Comportarea la foc a elementelor construc tive
În ansamblu, edificiile și elementele de construcții sunt alcătuite în așa fel încât în timpul
exploatării edificiului să fie limitată pr opagarea focului și a fumului în sala în care se vor afla
persoane.
Comportarea la foc a construcțiilor și a instalațiilor este determinată materialele
combustibile ce se află în interior, precum și comportarea acestor elemente în timpul incendiului.
Conco mitent, suma energiilor calorice degajate, în timpul incendiilor, prin arderea completă a tuturor
elementelor, materialelor și a substanțelor combustibile din spațiile respective aflate în sala
restaurantului.
De multe ori în interiorul sălii restaurantulu i sunt cantități mari a elementelor de decor, care
la rândul său sunt și combustibile. Ceea ce va crea careva bariere în timpul evacuării persoanelor în
exterior dar și în timpul intervenției în caz de incendiu va pune în pericol viața echipelor de
interve nție.
Comportarea în timpul incendiilor a elementelor de construcție și a elementelor de decor
este determinată de temperatura incendiului, de radiația, precum și comportarea acestora în
conglomerat cu alte elemente.

Figura 32. Delimitarea sălii de casa scării. [Elaborat de autor]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

31
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
Pentru limitarea propagării produselor de ardere, fumului și a focului în timpul incendiilor
în interiorul edificiului este necesar de a fi compartimentă sala de festivități.

2.2 Pereții structurali a i edificiului
Pereții structurali în timpul exploatării, dar și în timpul izbucnirii incendiului trebuie să
îndeplinite careva criterii privind stabilitatea la incendiu:
– principiul de funcționare, precum stabilite de proprietar:
dimensiunea spațiilor lib ere;
înălțimea de nivel;
tipul circulațiilor;
– principiul de confort;
– principiul de siguranță structurală.
S-a adoptat o grosime a pereților structurali din zidărie de 40 cm, deoarece au fost folosite
blocuri de calcar cu dimensiuni 390x200x200 mm.

Figura 33. Blocuri de calcar, de categoria I. [goo]
Pentru stabilirea grosimii pereților structurali, este necesar de a fi respectate următoarele
criterii:
– cerințe de siguranța structurală a edificiului;
– cerințe de izolare termică, precu m și cele de economie a energie;
– cerințe de izolare fonică;
– cerințe de protecție la incendiu.
Astfel, sunt îndeplinite și cerințele specificate pentru un astfel de edificiu:
– grosimea minimă a pereților structurali, indiferent de tipul elementelor din care este
executată zidăria va fi de cel puțin 240 mm. În cazul restaurantului fiind de 425 mm.
– din punct de vedere al siguranței structurale, raportul între înălțimea etajului (h et) și
grosimea pereților trebuie să satisfacă condiția minimă.
het / t  15
het / t = 315/ 30 = 10, 625  15 (2)
Concluzie: În urma calculelor grosimea pereților satisface cetințele stabilete, unde grosimea
pereților fiinde bperete = 40 cm

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

32
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
2.3 Stâlpii din beton armat
Conform literaturii de specialitate, latura minimă a stâlpilor va f i de 25 cm. Pentru
restaurantul „Butoiaș” este de 40 cm, iar aria secțiunii transversale trebuie să fie de minim 1600 cm2.
La edificiu executați din zidărie din blocuri de calcar, stâlpii de beton armat monolit trebuie
amplasați în următoarele situații:
a) la toate colțurile exterioare și pe conturul edificiului;
b) la capetele libere ale fiecărui perete;
c) pe ambele părți ale oricărui gol cu suprafața mai mare de ≥ 1,5 m2 în zonele seismice cu a g ≥
0,25 g, iar golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu st âlpi, dacă necesitatea acestora
rezulta din calculi sau din cerințele impuse;
d) dea lungul peretelui, astfel încât distanța între axele stâlpilor să nu depășească:
– 5,0 m în cazul structurilor cu pereți deși;
– 4,0 m în cazul structurilor cu pereți rari.
e) în int ersecțiile pereților, dacă cel mai apropiat stâlp amplasat la o distanță mai mare de 3g
unde g este grosimea peretelui.
f) atunci când nu au lungime minima prevăzută;

Figura 34. Poziția stâlpilor din beton armat monolit la structura zidăriei. [Elaborat de autor]
g) stâlpii sunt executați pe toata înălțimea construcției;
h) armarea stâlpilor se va stabili prin calcul, cu următoarele condiții minime:
– procentul de armare longitudinală va îndeplini următoarea condiție ≥ 1,0 % pentru
zonele sei smice a g ≥ 0,25 g;
– diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;
– armarea transversala a etrierelor închiși φ ≥ 6 mm;
– distanța dintre etriere fiind de ≤ 15 cm.

S-a adoptat o soluție pentru stâlpilor după cum urmează:
b stâlpilor = 40 cm, rezultând: S tot = 1600 cm2 fiind îndeplinite cerințele necesare.

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

33
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data
2.4 Stabilirea golurilor și predimensionarea elementelor structurale de rezistență
Predimensionarea permite stabilirea inițială a rigidității elementelor necesară în calculul
structural. Criteriile de predimens ionare sunt condiții de rigiditate (săgeți admisibile), de ductilitate
sau pot fi cerințe arhitecturale sau tehnologice.
Principiul care generează determinarea rezisten ței un or element e structural e ce sunt
alcătuit e din o țel și beton, care la acțiunea focu lui sau a temperaturil or înalte ce survin în urma unui
incendiu reduc rezistenta și rigiditatea acestor elemente portante și a materiale lor de construcție
folosite . În momentul în care acțiunile unui incendiu, temperaturile ce acționează p e secțiunea
trans versală a unui element structural , reduce rezistenței element elor, și se consideră că elementul
respectiv își epuiz ează capacitatea portantă sub acțiunea focului.
Se recomanda ca dimensiunile în plan ale zidărie, între goluri sau până la capătul peretelui
să fie mai multe de 1/2 din lungimea elementului pentru zidărie.
Dacă nu se realizează modularea se vor spori dimensiunile stâlpilor din beton armat.

Figura 35. Modularea zidăriei în raport cu dimensiunile elementelor din zidărie . [Elaborat de autor]

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

34
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

UTM 582.5 – 1505 ME 000 Coala

22
Mod Coala Nr. document Semnă t. Data