UTM. 529.1 007 ME Coala [631510]
UTM. 529.1 007 ME Coala
5
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1 PRINCIPII CONSTRUC TIVE ȘI FUNCȚIONALE ALE CONTOARELOR DE
ENERGIE ELECTRICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
1.1 Clasificarea contoarelor ………………………….. ………………………….. …………………. 10
1.2 Constructia și principiul de funcționare al contorului de ind ucție …………………. 11
1.3 Contoare de energie electrică electronice. ………………………….. …………………….. 14
1.3.1 Elemente componente. ………………………….. ………………………….. …………… 14
1.3.2 Funcțiile asigurate de contoarel e electronice de energie electrică …………. 18
1.4 Principii de funcționare ale contoarelor electronice ………………………….. ……….. 18
1.4.1 Alegerea parametrilor sc hemei bloc a unui contor digital ……………………. 21
1.4.2 Calculul mărimilor măsurate cu un contor digital ………………………….. …… 21
1.4.3 Funcții suplimentare ale con toarelor electronice. ………………………….. ……. 22
1.5 Tipuri de contoare electronice ………………………….. ………………………….. ………… 23
1.5.1 Contorul digital cu multiplicare numerică de tip ALPHA ……………………. 23
1.5.2 Contorul digital cu multiplicare numerică de tip Landis -Gyr ……………….. 25
1.5.3 Contoare electronice de energie electrică cu transform ator ……………………….. 27
2 VERIFICAREA CONTOA RELOR DE ENERGIE ELE CTRICĂ. ……………………. 29
2.1 Metode de verificare a contoarelor de energie electrică. ………………………….. …. 29
2.2 Metoda de verificare a contoarelor de energie electrică în Laboratorul de
Încercări al întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA ………………………….. ………. 30
2.2.1 Procedura de verificre ………………………….. ………………………….. …………….. 30
2.2.2 Instalația pentru verificarea contoarelor de energie electrică cu
transformator. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 34
2.2.3 Rezultatele verificărilor ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3. BAZA LEGALĂ A PRO CESELOR DE VERIFICAR E A CONTOARELOR DE
ENERGIE ELECTRICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
3.1 Implementar ea Legii Metrologiei și Legii Standardizării în cadrul Laboratorului
de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA ………………………….. ……………………… 36
3.1.1 Implemetarea Legii Metrologiei în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS
”Gas Natural Fenosa” SA ………………………….. ………………………….. ……………………. 36
3.1.2 Implementarea Legii Standardizării în cadrul Laboratorului de Încercări al
ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA ………………………….. ………………………….. ……………… 38
UTM. 529.1 007 ME Coala
6
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
3.2 Procedura de verificare a contoarelor utilizată în Laboratorul de Încercări în
cadrul întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA. Aplicarea RGML 02 -2008 ….. 39
3.2.1 Procedura de verificare a contoarelor utilizată în Laboratorul de Încercări în
cadrul întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA ………………………….. …………….. 39
3.2.2 RGML 02 -2008 ………………………….. ………………………….. …………………….. 40
4 PARTEA EXPERIMENTA LĂ. VERIFICAREA METR OLOGICĂ A
CONTOARELOR DE ENERG IE ELECTRICĂ ELECTRO NICE ……………………….. 42
4.1 Verificarea metrologică, caracteristici generale ………………………….. …………….. 42
4.2 Prezentarea rezultatelor verificării metrologice a contoarelor de energie
electrică electronice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
4.3 Analiza rezultatelor obținute în urma cont rolului statistic ………………………. 47
5. PREȚURI DE COST A L VERIFICĂRII ȘI REP ARĂRII CONTOARELOR D E
ENERGIE ELECTRICĂ ÎN CADRUL LABORATORULUI DE ÎNCERCĂRI AL
ÎCS ”GAS NATURAL FEN OSA” SA ………………………….. ………………………….. ……… 48
5.1 Descrierea succintă a problemei puse în vizor ………………………….. ……………….. 48
5.2 Costul pentru costul tuturor materialelor și pieselor accesorii ……………………… 49
5.3 Cheltuieli pentru consumul de energie electrică ………………………….. …………….. 51
5.4 Cheltuieli pentru remunerarea muncii ………………………….. ………………………….. 52
5.4.1 Salariul de bază al colaboratorilor ………………………….. ……………………… 52
5.4.2 Salariul suplimentar (S S) ………………………….. ………………………….. ………… 54
5.4.3 Cota asigurărilor sociale ………………………….. ………………………….. …………. 54
5.4.4 Uzura aparatajului și a echipamentelor utilizate ………………………….. …….. 54
5.4.5 Alte cheltuieli ………………………….. ………………………….. ……………………….. 55
5.4.6 Deviza cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ……………….. 55
5.5 Argumentarea economică ………………………….. ………………………….. ………………. 56
6 SECURITATEA ACTIVI TĂȚII VITALE ………………………….. ………………………….. 57
6.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 57
6.2 Analiza condițiilor de muncă utilizate în Laboratorul de Încercări al ÎCS ”Gas
Natural Fenosa” SA ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 57
6.2.1 Valorile normative ale factorilor periculoși și dăunători ……………………. 58
6.2.2 Sisteme de ventilare și climatizare ………………………….. …………………….. 59
6.3 Măsuri privind sanitaria industrială ………………………….. ………………………….. …. 60
6.4 Măsuri privind tehnica securității ………………………….. ………………………….. ……. 61
6.4.1 Instruc tajul pentru tehnica securității ………………………….. ……………………. 61
6.4.2 Electrosecuritatea ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
6.5 Măsuri de protecție contra incendiilor ………………………….. ………………………….. 65
6.5.1 Securitatea antiincendiară ………………………….. ………………………….. ……….. 66
6.5.2 Mijloacele de stingere a incendiilor ………………………….. ……………………… 68
UTM. 529.1 007 ME Coala
7
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
6.5.3 Măsuri întreprinse în cazul incendiilor ………………………….. ………………….. 68
6.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant ………………………….. ………………………… 68
6.7 Calculul ingineresc al puteri i lămpilor necesară pentru crearea iluminatlui
încăperii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 69
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 72
BIBLIOGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 74
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 76
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 77
UTM. 529.1 007 ME Coala
8
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
INTRODUCERE
Energia electrică reprezintă factorul motor în viața noastră cotidiană. Fiind una din sursele
de ene rgie principale și cea mai u tilizată, este necesar ca distribuția și consumul ei să fie controlate.
Pentru evidența întrebuințării energiei electrice se folosesc contoarele, ace asta este funcția lor de
bază. Contoarele de energie electrică sunt realizate a nume în scopul înregistrării de către furnizori a
energiei electrice consumate. Desigur că odată ce cunoasterea știintifică progresează prin inovări în
diverse domenii, aparatele de măsurare de asemenea sunt supuse schimbărilor de îmbunătățire.
În contextu l dezvoltării tehnologice actuale, măsurările reprezintă un domeniu indispensabil
activității tehnico -științifice. Transferurile de energie, precum și cele de informație, se realizează în
principal pe suportul mărimilor electromagnetice, motiv pentru care măsurarea cu precizie a acestor
mărimi este absolut necesară desfășurării normale a respectivelor procese.
Crearea unor mijloace tehnice din ce în ce mai perfecționate pentru scopurile practice, a
utilizat din plin cuceririle științei și, pe de altă parte, a contribuit la dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea
tehnicilor de măsurare și a aparaturii aferente a fost condiționată și impulsionată de interdependența
care există între știință și tehnică. Măsurările electrice sunt indispensabile în toate ramurile
indus triale, constituind o verigă importantă în procesele de producție, în controlul calității materiilor
prime, a produselor intermediare și finale, în dezvoltarea cercetării în toate domeniile.
Consumul de energie electrcă este înregistrat conform contorului pus la dispoziție să
îndeplinească această funcție. Deci avînd un contor performant se vor percepe mai puține erori la
măsurare.
Din cele etalate mai sus se poate afirma că scopul lucrării date este:
verificarea contoarelor de energie electrică, performanț ele la care a ajuns dezvoltarea lor
și corectitudinea cu care acestea măsoară energia electrică consumată.
Obiectivele principale urmărite în lucrarea dată sunt:
Analiza construcției contoarelor de inducție și electronice;
Cercetarea metodelor de verificar e a contoarelor electronice și în special verficarea în cadrul
Laboratorului de Încercări al întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” S.A.;
Studierea legilor din cadrul Laboratorului de Încercări al întreprinderii ÎCS ”Gas Natural
Fenosa” S.A.;
Analiza stat istică a măsurărilor făcute asupra unui contor de energie electrică eletronic;
Examinarea prețului de cost a verificărilor și reparărilor contoarelor de energie electrică.
Măsurile privind securitatea activității vitale.
Verificarea metrologică a contoarel or de energie electrică, de altfel ca și a oricăror aparate
de măsură necesită vigilență deosebită, îndemînare și profesionalism. Corespunderea aparatajelor de
măsurare de asemenea fiind un detaliu important. În momentul de față se tinde către o modernizar e a
UTM. 529.1 007 ME Coala
9
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
tuturor aparatelor și mijloacelor de măsură, acest lucru fiind evident și în cadrul Laboratorului de
Încercări al întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” S.A.
UTM. 529.1 007 ME Coala
10
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
1 Principii constructive și funcționale ale contoarelor de energie
electrică
Măsurarea energ iei electrice active în curent alternativ se poate face cu contoare de inducție,
cu contoare electronice sau cu contoare nu merice. În ultima perioadă aparatele de măsură electronice
și numerice ocupă din ce în ce mai mult teren în instalațiile de măsurare , ca urmare a precizie i mai
ridicate și posibilității de integrare a acestora intr -un sistem de măsurare automat. Ele pot fi
monofazate sau trifazate, după tipul circuitului.
Contoarele sunt alc ătuite dint r-un dispozitiv wattmetric al că rui cuplu activ e ste
propor țional cu puterea și un mecanism integrator care însumează energiile elementare într-un anumit
interval de timp. În func ție de mărimea mă surat ă, con toarele pot fi de energie activă sau de energie
reactivă . În func ție de principiul de func ționare, contoarele pot fi electrodinamice sau de induc ție. Cel
mai r ăspîndit contor este contorul de inducț ie. El f uncționează însă numai în curent alternativ. Pentru
măsurarea energiei î n curent continuu se folosesc contoare electrodinamice.
1.1 Clasificarea cont oarelor
După clasa de precizie:
contoarele se construiesc pentru clasele -0,5; 1; 2; 2,5; 3.
După felul conect ării contorului în circuitul controlat:
contor conectat direct;
contor c onectat prin transformator de măsură (numai circuitul de curent ș i/sau cel de
tensiune).
După felul curentului:
monofazate;
bifazate;
trifazate.
După numărul conductoarelor rețelei controlate:
contoare cu doua conductoare (de faza si nul);
contoare cu trei conductoare (sistem trifazat fara conductor neutru sau sistem bifazat cu
doua faze si conductor neutru);
contoare cu patru conductoare (sistem trifazat cu conductor neutru).
După felul energiei pe care o măsoară :
contoare de energie activ ă;
contoare de energie reactiv ă.
După modul de utilizare:
contoare etalon;
UTM. 529.1 007 ME Coala
11
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
contoare de uz c asnic;
contoare de uz industrial.
După raportul dintre curentul maxim I max si curentul de baz ă Ib:
contoare cu capacitate normal ă de m ăsurare:
Imax = 1,25 Ib;
contoare cu capacitate mare de mă surare:
Imax >1,25 Ib;
Contoarele la care se montează transforma toare de curent au bobinele construite în general pentru un
curent de 5A( în cazuri speciale, de 1A, de e xemplu contoare de precizie 1), curent debitat de
secundarul transformatorului de curent .
Contoarele care se montează cu transformatorul de tensiune au bobinele de tensiune pentru
100 V (cît debiteaza secundarul transf ormatorului de tensiune) sau de 110 V.
1.2 Constructia și principiul de funcționare al contorului de ind ucție
La baza construcției contorului stă dispozitivul de inducție cu trei fluxuri. El este utilizat
pentru măsurarea energiei în curentul alternativ. Acest tip de contor are o construcție simplă, suportă
sarcini relativ mari și are siguranță în exploatare, iar clasa lui de precizie este satisfacatoare.
Contorul se compune dintr -un dispozit iv de inducție și un mecanism integrator.
UTM. 529.1 007 ME Coala
12
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Construcția unui contor de inducție:
Figura 1.1. Elementele componente ale contorului de inducție.
1. bobina de curent;
2. bobina de tensiune;
3. magnetul permanent ;
4. discul de aluminiu.
Elementele electromagnetice sunt:
Circuitele magnetice, care sunt realizate din tole de tabl ă silicioas ă, nituite ș i lăcuite.
Înfăș urarea de tensiune care se realizează din sî rmă din cupru cu email, cu diametrul de
0,06 …. 0,15 mm, folosind o carcasa de bachelit ă.
Valoarea exactă a diam etrului sîrmei și numărului de spire se aleg în funcție de tipul contorului și
de valoarea tensiunii nominale. Diametrul sîrmei trebuie respectat, deoarece modificarea acesteia
poate aduce schimbări în caracteristicile funcționale ale contorului, așa cum a r fi: posibilitățile de
reglare, variațiile erorii la modificarea temperaturii mediului ambiant.
Infășurarea de curent care se realizează dintr -un conductor de cupru cu izolație de email
sau de bumbac. Secțiunea conductorului se alege în funcție de valoare a încălzirii maxime
admisibile.
Echipajul mobil conține urmatoarele p ărti componente:
discul din aluminiu;
UTM. 529.1 007 ME Coala
13
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
axul în jurul căruia se mișca discul;
cârligul pentru evitarea mersului în gol;
lagărul superior și inferior.
Discul se realizeaza din aluminiu pur, de calitate superioara. Contorul trifazat se deosebește de cel
monofazat prin aceea că are un număr mai mare de sisteme electromagnetice.
Echipajul mobil nu are construcții deosebite, cu excepția unui număr diferit de discuri pe ax.
Figura 1.2. Echipajul mobil: 1 – capacel; 2 – melc; 3 – cârlig; 4 – ax; 5 – disc; 6 – corpul
crapodinei; 7 – bucșa; 8 – arc; 9 – capacel; 10 – suportul acului
Mecanismul integrator. Energia înregistrat ă poate fi urmărită la mecanismul integrator numit și
mecanismul totalizator sau înregistrator.
Magnetul de frânare. În general, acești magneți se confecționează din oțeluri speciale ce se
magnetizează puternic. Alegerea formei magnetului se face ținîndu -se seama de necesitatea de a
obține o acțiune de frânare cât mai mare a magne tului, la o dimensiune și greutate cât mai mică.
Cutia contorului. Întregul mecanism al contorului este fixat pe soclul contorului. Acesta poate fi
UTM. 529.1 007 ME Coala
14
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
executat din tablă de oțel, fontă sau mase plastice.Pe soclu se fixează șasiul contorului care serveste
ca s uport pentru montarea electromagnetilor, discului, lagărelor, magnetului permanent și
mecanismului integrator.
Un alt element al contorului este capacul care acoperă întregul mecanism al contorului. Acesta se
realizează din metal, mase plastice sau sticlă. Pentru a evita pătrunderea prafului în
contoare,marginea contorului are un șănțuleț în care se fixează o garnitură. De asemenea, prinderea
ferestrei (geamului la capac) trebuie să se facă etanș. Legaturile electrice de la rețea se realizează cu
ajutorul b locului bornelor. Partea principal ă a acestei cutii o constituie blocul, confecționat, în
general, din bachelită în care se fixeaza plăci de alamă cu găuri pentru șuruburi care servesc la
fixarea conductoarelor.
Principiul de funcționare
Principiul de func ționare a dispozitivului de inducție constă în interacțiunea cîmpurilor magnetice
create de circuite inductoare fixe, asupra curenților pe care aceste circuite îi induc în piese
conductoare mobile. Din interacțiunea dintre câmpurile magnetice si curenții i nduși, apare un cuplu
activ care pune în mișcare piesa mobila.
Dispozitivul de inducție folosit în contoarele de curent alternativ este realizat dintr -un disc de
aluminiu ce se poate roti în jurul unui ax vertical și doi electromagneți. Electromagnetul de curent se
montează în serie cu consumatorul, deci este parcurs de curentul I din circuit. El produce un flux de
curent care străbate de două ori discul în sensuri contrare. Electromagnetul de tensiune este montat în
paralel cu consumatorul, deci este alime ntat cu tensiunea de la bornele consumatorului. El creează un
flux tensiune , care străbate discul o singură dată. Fluxurile F I si F U induc curenți în disc.
Datorita interacțiunii dintre curenții induși și fluxuri, ia naștere un cuplu activ care pune în miș care
discul. Se poate demonstra ca acest cuplu activ este proporțional cu cele doua fluxuri și cu unghiul de
defazaj între ele. [2]
1.3 Contoare de energie electrică electronice.
1.3.1 Elemente componente.
Contorul electronic reprezin ă în sine un converti zor al semnalelor analogice cu frecvența
respectivă a impulsurilor,care permite calcularea energiei consumate. Principalul avantaj al
contoarelor electronice, în comparație cu cele de inducție este lipsa circuitului de integrare ,în plus au
un diapazon mai larg al tensiunilor de intrare. De asemenea permite vizualizarea cantității de energie
consumată într -o anumită perioadă. Diversitatea funcțiilor sunt datorate programării
microcontrolerului ,care reprezintă o componentă indispensabilă pentru aceste conto are electronice.
Principalele elemente ale unui contor electronic sunt: ecranul LCD, transformatorul de
curent, sursa de alimentare a schemei electronice, microcontrolerul, ceas de timp real, dispozitiv
telemetric de ie șire, supraveghetor, portul optic.
UTM. 529.1 007 ME Coala
15
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Ecranul LCD reprezintă un indicator unde sunt afișate regimurile de lucru, informații despre
consumul de energie, afișează data și ora curentă. Sursa de alimentare servește pentru obținerea
tensiunii de alimentare a microcontrolerelor și a altor elemente ale schemei electronice. De sursa de
alimentare este direct legat supraveghetorul, acesta formează semnalul de resetare pentru
microcontroler prin conectarea și deconectarea sursei, deasemenea răspunde de schimbarea tensiunii
de intrare. Ceasul de timp real s ervește pentru indicarea datei și orei actuale. În unele contoare aceste
funcții sunt efectuate de microcontroler, însă pentru ca acesta să nu fie în suprasarcină se utilizează
diferite microscheme,ca de exemplu DS 1307N. Folosind microscheme aparte, acest fapt permite
transmiterea puterii la microntroler pentru ca acesta să îndeplineasca funcții mai complicate. Portul
optic permite sustragerea datelor din contor și în unele cazuri acesta servește pentru programare.
Elementul principal al contorului electro nic este microcontrolerul. Practic toate funcțiile din
contorul electronic sunt îndeplinite de către microcontroler. El reprezintă un convertor, adică
convertează semnalul care vine de la transformatorul de curent în formă digitală. Posibilitățile de care
dispune microcontrolerul depind de programa instalată. În ultimul timp sunt create contoare cu tot
mai noi funcții, de exemplu este așa o funcție prin care se pot transmite datele de la contor direct la
dispecerat prin GPRS, sau o altă funcție care ușureaz ă condițiile de utilizare a acestor contoare este
utilizarea unor cartele de plată pentru energia electrică, astfel fiind mult mai covenabil pentru
consumator să achite ceea ce a consumat.
Se prezintă un contor electronic deschis, unde se observă o microsh ema, ea fiind cea care
coordonează cu funcțiile acestu contor.
UTM. 529.1 007 ME Coala
16
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Figura 1.3. Contor electronic de ene rgie electrică trifazat deschis
În imagine se observpă ecranul LCD care afișează datele înregistrate a consumului de
energie, ora , data, anul și se pot afi șa prin butonare meniul contorului.
Deci în continuare se prezintă componenta electronică a unui contor:
UTM. 529.1 007 ME Coala
17
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Figura 1.4. Componenta electronică a unui contor electronic trifazat
Schema de principiu a contorului electronic de energie electrică trifazat
este atașată în continuare.
Figura 1.5. Schema de principiu a contorului electronic de energie electrică trifazat
În figura 1.5 avem un convertor de curent și altul de tensiune, la intrare, după care sunt
fixate elementele ce fac calculul pentru a obține valoa rea puterii consumate . Pentru aceasta se
UTM. 529.1 007 ME Coala
18
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
folosește filtru pentru frecvență înaltă (HPF) și filtru pentru joasă frecvență (LPF) și deci constituie
un filtru de procesare a semnalelor (DSP), după care datele se transmit către interfața contorului. [3]
1.3.2 Funcțiile asigurate de contoarele electronice de energie electrică
În prezent modelarea contoarelor electronice sunt însoțite, evident de diverse funcții care
ușurează și avantajează omul.Funcțiile pe care le pot asigura contoarele electronice sunt:
măsură ri de energii active și/sau reactive;
măsurări de putere instantanee, puteri maxime;
generare de impulsuri purtătoare de informație către sisteme de telemăsurare, telegestiune;
adaptarea impulsurilor la parametrii impuși de echipamentele de telemăsurare;
posibilități de aplicare a tarifelor multiple;
posibilitatea programării interne, manuale sau de la distanță, a perioadelor de facturare;
posibilitatea citirii automate a valorilor măsurate;
diverse posibilități de semnalizare de la distanță a stării contor ului;
Un contor poate cumula toate aceste funcții sau doar cîteva dintre ele, în cîteva combinații, depinzînd
de:
a) importanța consumatorului;
b) tipul consumatorului (monofazat, trifazat);
c) locul de amplasare (contor pentru consum de energie, contor pentru schi mburi de
energie);
d) tipul de tarif aplicat (simplu, dublu, triplu);
e) integrarea aparatului într -un sistem centralizat de gestiune.
Folosirea unor circuite electronice performante a creat posibilitatea integrării într -un singur
contor a mai multor funcții. În conformitate cu funcțiile implementate s -a dezvoltat o mare varietate
de tipuri de contoare electronice.
1.4 Principii de funcționare ale contoarelor electronice
Într-un contor pentru măsurarea energiei active trebuie parcurse două etape obligatorii:
Dete rminarea puterii;
Integrarea în timp a acestei puteri.
Etapa primordială o reprezintă măsurarea puterii active. În schema bloc a contorului
electronic se află un element esențial, multiplicatorul, acesta furnizează puterea, pornind de la
tensiune și curent . După cum puterea este prezentată atît sub formă analogică, cît și în formă
numerică, contoarele electronice pot fi clasificate în două grupe distincte.
a) În prima grupă se găsesc contoarele la care, porind de la mărimile de intrare, tensiunea
u(t) și curen tul i(t), se folosește un multiplicator analogic, care efectuează produsul
u(t)i(t) . Se obține apoi produsul numerizat, prin folosirea unui convertor analog/digital
UTM. 529.1 007 ME Coala
19
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
CA/D , care transformă puterea în impulsuri.
Hz
kWhu(t)
i(t)Convertor
intrare
tensiune
Multiplicator
analogic
Convertor
intrare
curent+
șuntFiltru
trece-jos
Numărător
impulsuri
8 8 8 8 8 Convertor
A/Du’ (t)
u” (t) uM(t)
U0
Afișare enegie
Figura 1. 6. Schema bloc a unui contor electronic cu multiplicare analogică
b) Cea de -a doua grupă reunește toate contoarele care asigură, mai întîi, conversia
numerică a mărimilor de intrare; apoi se efectuează produsul eșantioanelor și integrala
în timp a acestui produs, folo sind metode de prelucrarea numerică. În cazul dat devine
posibil accesul la fiecare mărime de intrare digitizată, dacă aceasta este necesară.
u(t)
i(t)Convertor
intrare
tensiune
Convertor
intrare
curentMicroprocesor
μPRegistre memorie
și afișare Convertor
CA/D
Convertor
CA/D
Figura 1. 7. Schema bloc a unui contor electronic cu multiplicare digitală
Convertoarele analog/digitale CA/D realizează conversia numrică a mărimilor de intrare.
Semnalele de la ieșirea acestor convertoare sunt multiplicate de un microprocesor, rezultatele fiind
stocate în registre de memorie și afișate pe un display. În figura 1.7 sunt prez entate două variante de
realizare a multiplicării digitale.
În prima variantă din a doua grupă, prezența pe fiecare intrare a cîte unui circuit de
eșantionare/memorare E/M și a unui convertor analog/digital CA/D, permite măsurarea simultană a
tensiunii și a curentului.
UTM. 529.1 007 ME Coala
20
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
u(t)
i(t)Convertor
intrare
tensiune
Convertor
intrare
curentMicroprocesor
μP Convertor
CA/D
Convertor
CA/DCircuit
eșantionare/
memorare E/M
Circuit
eșantionare/
memorare E/MRegistre
memorie
și afișare
Figura 1. 8. Schema bloc a contoarelor electronice cu multiplicare digitală, măsurarea simu ltană a
tensiunii și curentului
În cea de -a doua variantă se remarcă multiplexorul MUX , care permite comutarea
secvențială a semnalelor de la intrarea sa și folosirea unui singur convertor analog/digital CA/D.
u(t)
i(t)Convertor
intrare
tensiune
Convertor
intrare
curentMicroprocesor
μPCircuit
eșantionare/
memorare E/M
Circuit
eșantionare/
memorare E/MRegistre
memorie
și afișare Convertor
CA/D
Multiplexor
MUX
Figura 1. 9. Schema bloc a contoarelor electronice cu multiplicare digitală, multiplexarea temporară a
intrărilor.
Firmele care se ocupă de cons trucția contoarelor electronice sunt orientate echilibrat spre
ambele modalități de realizare. În contextul gestiunii de energie cea de -a doua cale a multiplicării
numerice pare mai avantajoasă.
Indiferent însă de principiul adoptat, prelevarea semnalelor tensiune și curent se face prin
intermediul convertoarelor de intrare.
Dintre avantajele pe care le prezintă contoarele electronice, se menționează:
calibrarea ușoară, prin introducerea unei memorii nevolatile EEPROM, care permite stocarea
și reactualizrea informațiilor de calibrare și poate fi programată, în anumite situații, pentru
autocalibrare;
protecție anti -șoc (anti -fraudă);
UTM. 529.1 007 ME Coala
21
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
citire automată / AMR – Automatic Meter Reading/ , permițînd economii considerabile prin
înlocuirea elementului uman din procesul înregistrării consumului;
modalități avansate de facturare. Contoarele electronice facturează pe baza timpului de
utilizare / TOU – Time of Use/ . TOU încadrează anumite intervale orare din cursul unei zile, fie în
categoria ”perioadă de vîrf cu consum mare” ,fie în ”perioada de consum redus”. Sistemul TOU are
multiple avantaje. În primul rînd, clienții beneficiază de un preț mai mic pentru perioada de consum
redus. În al doilea rînd, facturarea TOU, care presupune tarife mai mari pentru perioadele de vîrf, va
determina mulți utilizatori să se mute către perioadele cu costuri mai reduse.
1.4.1 Alegerea parametrilor schemei bloc a unui contor digital
Elementele esențiale în schema bloc a unui contor digital, care funcționează pe principiul
multiplicării numerice sunt: convertorul analog/digital și unitatea de calcul. Rezoluția convertorului
analog/digital este dictată de dinamica pentru care trebuie menținută clasa de exactitate. De exemplu
pentru tipul de contor monofazat casnic curentul minim este de 50 mA pent ru un curent de bază de
20 A, admițînd un contor de clasă 2, se impune o rezoluție minimă de 12 biți. Alegerea frecvenței de
eșantionare este legată de spectrul de frecvență al mărimilor de intrare, deoarece în cele mai multe
cazuri forma de variație a cur entului este afectată de prezența la consumatori a unor echipamente cu
semiconductoare, de exemplu a redresoarelor cu filtrare capacitivă și dispozitivele de control de fază,
care sunt poluante armonic. Dacă se aplică teorema eșantionării, frecvența de eșa ntionare trebuie
aleasă de cel puțin patru ori frecvența maximă din spectrul tensiunii și al curentului, deoarece puterea
instantanee variază cu frecvența dublă față de frecvența semnalelor de intrare. Pentru a acoperi
spectrul pînă la armonica 50, va treb ui luată o frecvență de eșantionare de 10kHz, ceea ce va impune
un convertor și un microprocesor relativ rapide. [1]
1.4.2 Calculul mărimilor măsurate cu un contor digital
Evaluarea frecvenței tensiunii din rețea se face pe baza intervalului de timp între două
treceri succesive prin valoarea zero, în sensul crescător , al curbei tensiunii de pe faza de referință.
Pentru a evita erorile în cazul unor tensiuni puternic deformante, se utilizează un filtru trece -jos
pentru eliminarea armonicilor din curba tens iunii de referință.
Valoarea eficace U a tensiunii se determină pe intervalul de 10 perioade, pe baza celor N
eșantioane pe acel interval de timp:
(1.1)
Pentru determinarea valorii efective a curentului electric I se realizează ridicarea la pătrat a
”înălțimii ”
(1.2)
2
11N
ei
iUuN
2
11N
ei
iIiN
UTM. 529.1 007 ME Coala
22
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Se utilizează un filtru trece -jos, pe baza observației că orice componentă de pulsație ω a
curentului poate fi scrisă sub forma:
(1.3),
iar pătratul acestei expresii este:
(1.4)
Fitru trece -jos permite trecerea în continuare numai a componentelor continue care
corespund pătratului valorii efective. Extragerea radicalului din valoarea rezultată permite obținerea
valorii e ficace a curentului.
Evaluarea puterii active P în cadrul procesorului de semnal DSP (Digita Signal Processor)
se face pe baza valorilor agregate pe 10 perioade (circa 200 ms) – valorile numerice instantanee uei(i)
și iei(i) ale curbelor de tensiune și de t ensiune utilizînd relația:
(1.5)
În relația (1.5), N=f e·T este numărul de eșantioane pe intervalul de timp T de 10 perioade,
care rezultă din eșantionarea semnalului cu o frecvență de eșantionare fe.. Energia activă,
corespunzătoare inter valului de timp T, este obținută prin multiplicarea puterii active P cu intervalul
de timp, T=0,2 s . Microprocesorul asigură însumarea energiilor pe intervale de timp T. [4]
1.4.3 Funcții suplimentare ale contoarelor electronice.
În timpul de față, contoar ele electronice prezintă un spectru larg de informații și moduri de
folosire, care permit operații de diagnosticare al comportamentului energetic al utilizatorului,
evaluarea calității energiei electrice la barele de alimentare și evaluarea a consumului, î n funcție de
sistemul de tarifare adoptat.
a) Securitatea datelor și controlul autorizat al accesului la progarmele implementate
reprezintă o funcție importantă a contorului. Sistemul de parolare, sigilarea și
procesele de autodiagnosticare asigură un nivel r idicat de încredere în veridicitatea
datelor afișate.
b) Conectarea într -o schemă de monitorizare se face prin intermediul portului serial de
ieșire sau prin intermediul portului care transmite, sub formă de impulsuri, informații
privind energia consumată. Pe ntru citirea datelor și pentru setarea contorului, se
utilizează frecvent portul optic.
c) Corectitudinea conectării contorului în circuitul de măsurare se verifică simplu: dacă
unghiul corespunzător trecerilor succesive prin zero ale curbelor tensiunilor uA(t) și
( ) 2 sin( ),i t I t
22( ) cos( ).i t I t
1 011( ) ( ) ( ) .
iiT N
ee
iP u t i t d t u iTN
UTM. 529.1 007 ME Coala
23
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
uB(t) este mai mic decît unghiul dintre trecerile succesive prin zero ale curbelor
tensiunilor uA(t) și uC(t) , se consideră că rotația fazorilor este în sens direct.
d) Puterea maximă, necesară pentru calculul facturii de energie electrică în unele sis teme
tarifare, se determină ca valoarea cea mai mare pe intervalul prestabilit de facturarea
enrgiei.
e) Supratensiunile și reducerile de tensiune de lungă durată sunt considerate evenimente
și sunt înregistrate prin amplitudine de durată.
f) Golurile de tensiun e sunt înregistrate prin tensiunea reziduală și durată.
g) Factorul de umplere pe fază sau trifazat este calculat, în regim sinusoidal, în funcție
de puterea activă și puterea aparentă, avînd semnul puterii reactive:
(1.6)
h) Curba de sarcină a utilizatorului, construită pe baza puterilor active medii și a
puterilor reactive, calculate ca enrgia măsurată pe interval de timp raportată la acest
interval, permite evaluarea caracteristicilor de consum ale utilizat orului. [1]
1.5 Tipuri de contoare electronice
1.5.1 Contorul digital cu multiplicare numerică de tip ALPHA
Un exemplu ne servește contorul de tip ALPHA fabricat de ABB. Acesta atît în formă
monofazată, cît și în varianta trifazată măsoară, prelucrează și memorează date referitoare la puterea
și energia activă, reactivă și aparentă, în ambele sensuri.
Complet electronizate, aceste contoare, realizate pe baza unor tehnologii de vîrf, furnizează
multiple informații și opțiuni de programare, constituind sistem e deschise, ce pot fi ulterior extinse
pentru măsurarea unor noi mărimi.
Printre avantajele acestor contoare se pot enumera:
cheltuieli reduse de exploatare;
număr redus de variante constructive, aparatul fiind proiectat să funcționeze într -un interval al
tensiunilor de linie cuprins între 96 V și 528V. Din punct de vedere al intervalului de curent există
variante pentru Imax=100 A și Imin=20 A.
o bună exactitate.
Pentru realizarea măsurării puterii și a energiei active, reactive și aparente, cu o exactitat e
ridicată și un cost cît mai scăzut, s -a ales soluția conversiei analog/digitale a mărimilor de intrare și
multiplicarea digitală.
PPFS
UTM. 529.1 007 ME Coala
24
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Tehnologia aceasta permite obținerea unui sistem deschis, capabil să dezvolte noi funcții.
Acest circuit prezintă o exactita te ridicată și o mare stabilitate, fiind astfel proiectat, încît să
funcționeze într -un larg domeniu de variație al curenților și al tensiunilor de intrare.
Elementele principale ale contoarelor electronice de energie electrică:
a) Convertoare de intrare de t ensiune. Transformatoarele de măsurare de tensiune folosite în
contoare prezintă dezavantaje unor erori de raport și de defazaj, care variază cu frecvența și
cu nivelul tensiunii aplicate la intrare. Astfel, transformatoarele de măsurare de tensiune nu
pot fi folosite pentru un larg interval valoric al nivelului tensiunii de intrare și nici în cazul
prezenței armonicilor.
Pentru a asigura o funcționare neafectată de prezența unor eventuale armonici, se folosesc
divizoare rezistive de tensiune. Acestea prezi ntă liniaritate și introduc un defazaj neînsemnat, pentru
un larg interval valoric de variație a tensiunii de intrare și al frecvenței.
b) Convertoare de intrare de curent . Contorul ALPHA folosește transformatoare de măsurare
de curent optimizate constructiv și funcțional, astfel încît să nu fie influențate de
cîmpurile magnetice alternative și continue, care pot exista în rețelele electrice.
Avantajele utilizării acestui tip de convertor de intrare sunt:
liniaritatea;
stabilitatea;
exactitatea;
reproducerea c orectă a armonicilor prezente în semnalul primar, cu mici modificări de
defazaj.
c) Convertoare analog/digitale și procesorul de semnal. Multi plicarea semnalelor de tensiune
și curent, preluate de la divizoarele rezistive și de la transformatoarele de măsurar e de
curent, se realizează printr -un circuit integrat specializat, programabil.
Circuitul integat de măsurare SSI 377 conține trei convertoare analog/digitale și procesorul
digital de semnal DSP, acesta realizează multiplicarea numerică a valorilor tensiu nilor și a curenților
de la intrare.
Primul convertor CA/D eșantionează tensiunea pe cele trei faze, cel de -al doilea convertor
este destinat eșantionării curenților, cel de -al treilea convertor CA/D este folosit pentru eșantionarea
simultană a tensiunii ș i a curentului de pe faza B îmbunătățind astfel exactitatea măsurării și raportul
semnal/zgomot.
d) Microprocesorul. Microprocesorul este destinat calculării, memorării, afișării programabile
a mărimilor, în regimul de indicator de maxim și contor cu multitar ifare în timp, atît pentru
energia activă, cît și pentru energia reactivă și aparentă, în două sensuri.
Funcții ale microprocesorului sunt:
UTM. 529.1 007 ME Coala
25
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
calculul, în funcție de criteriile de programare, al energiilor și puterilor medii în intervale de
timp corespunzăto are;
afișarea pe display a acestor valori, în ordinea și selecția programată;
asigurarea funcțiilor de comunicație cu exteriorul, prin intermediul interfețelor seriale
RS-485;
preluarea ceasului intern de la oscilatorul cu cuarț și sincronizarea activităț ii cu ceasul. [1]
1.5.2 Contorul digital cu multiplicare numerică de tip Landis -Gyr
Contoarele de ti p Landis sunt prevăzute pentru măsurarea energiei electrice active și
reactive. Clasa de precizie de măsurare a enrgiei active fiind de 1.0 și energiei reac tive -2.0. Acesta a
fost proiectat pentru lucru în diferite plaje de curent, de tensiune și frecvență.
Acest tip de contor își păstrează clasa de precizie în intervalul tensiunilor de 120 -240 VAC.
Pe capacul frontal al contorului sunt prezente două LED -uri, aparte pentru energia activă și reactivă
care pulsează cu frecvența de 1000 impulsuri/kWh, ce pot fi folosite la verificarea metrologică și
reprezintă constanta contorului.
Contorul poate identifica fluxul invers de energie și opera cu valoarea refluxulu i conform
cererilor clientului. Parametrizarea se face la uzina producătoare. Are următoarele opțiuni:
afișarea detecției fluxului învers de energie;
înregistrarea numai fluxului pozitiv de energie;
înregistrarea fluxului pozitiv și a celui negativ de ener gie
înregistrarea fluxului invers ca parte componentă a fluxului total.
Contorul Landis -Gyr poate fi programat să măsoare și să înregistreze energia reactivă fie
capacitivă sau inductivă. Registrul total de energie reactivă poate fi configurat să afișeze s uma
acestor două energii sau diferența dintre ele.
Contorul poate fi programat să afișeze tensiunea și curentul instantaneu. Alimentarea
contorului este asigurată de la toate trei faze aparte, ceea ce permite contorului să lucreze chiar în
condițiile de li psă a unei sau două faze. Ca opțiune este posibilă citirea datelor fără prezența tensiunii.
[5]
În continuare se prezintă două tipuri de contoare ale firmei Landis -Gyr, contoare trifazate.
UTM. 529.1 007 ME Coala
26
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Figura 1. 10. Contor Landis -Gyr E550 trifazat
Figura 1. 11. Conto r Landis -Gyr E230
Contoarele electronice sunt de fapt sisteme de măsurare, care pot oferi informații complete
privind comportamentul energetic al consumatorului.
UTM. 529.1 007 ME Coala
27
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Informațiile obținute de la contoarele de energie sunt utilizate în relațiile financiare și, d eci
prezintă o importanță deosebită exactitatea de măsurare și procedurile de verificare a datelor
achiziționate.
Ideal ar fi ca, în condițiile specificate ale sistemului electroenergetic, toate tipurile de
contoare, indiferent de principiul de funcționare , să ofere aceleași informații pentru asigurarea unei
facturi corecte pentru energia electrică consumată.
Practica arată că, deși într -un anumit regim particular din rețeaua electrică, contoarele pot
furniza date aproape identice, în alte regimuri, informa țiile lor sunt total diferite.
Un aspect important al contoarele digitale, față de cele de inducție îl manifestă anume prin
furnizarea unor date mai exacte ale consumului de energie, de aceea, ma ales la întreprinderi, unde
consumul este destul de major, e mai rațional de a duce evidența cu ajutorul unor contoare digitale a
căror sensibilitate este mai ridicată și asigură o înregistrare mai exactă a datelor.
1.5.3 Contoare electronice de energie electrică cu transformator
Contoarele electronice de energie e lectrică cu transformator se utilizează în cazuri cînd este
nevoie de transformat curentul ce vine din rețea în altă valoare . Majoritatea aparatelor de uz casnic
funcționează la tensiuni mici (tel. mobil, aparat de radio, televizor, laptop, calculatoar, ce as de birou
etc.). Din acest motiv, aproape este foarte bine de utilizat anume contoarele electronice cu
transformator, astfel acesta ar depista cînd este necesar un curent mai mare și cînd unul mai mic și în
așa mod s -ar consuma mai puțină energie electri că. Avînd în vedere că majoritatea aparatelor din
casă funcționează la curenți mici, pierderile în conductori ar fi neglijabile. În acest fel, un singur
transformator , le-ar înlocui pe celelalte care ar fi necesare pentru a obține un curent mai mic. Un
exemplu de acest tip de contor se prezintă în figura 1.12.
UTM. 529.1 007 ME Coala
28
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Figura 1.12. Contor electronic de ene rgie electrică cu transformator
În Republica Moldova există mulți consumatori casnici, mai ales, care utilizează astfel de
contoare. Acest lucru este în folosul lor deoarece cheltuielile de energie sunt mai mari la folosirea
unui simplu contor de înregistrare a energiei, risipirea acesteia are loc în conductoare, pînă a fi
transformată. Contorul cu transformator asigură deci un curent necesar pentru consumator.
UTM. 529.1 007 ME Coala
29
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
2 Verificarea contoarelor de energie electrică.
2.1 Metode de verificare a contoarelor de energie electrică.
Asigurarea verificării adecvate a contoarelor de energie electrică a presupus cercetări a
deferitelor metode care ar conveni cerințelor a mai mulți factori în dependență de tipul contorului. Cu
toate că deja e regulă pentru toate laboratoarele, și e evidentă o singură procedură în majoritatea din
acestea, totuși există și alte metode de verificare:
a) măsurarea energiei electrice prin m ăsurarea concomite ntă a puterii și timpului:
metoda wattmetru – cronometru;
metoda contorului etalon.
b) Compararea direct ă a vitezei discului contorului de verificat cu viteza discului unui
contor model;
c) Compararea vitezei discului contorului de verificat cu viteza discului unui contor
model folosind efectul stroboscopic;
d) Compararea energiei electrice înregistrate de contorul de verificat cu energia
înregistrat ă de un contor model.
Metoda clasică wattmetru – cronometru se bazează pe numărarea unui anumit număr de
rotații ale discului aparatului de verificat și pe măsurarea timpului necesar pentru aceasta; se
presupune că puterea reglată cu ajutorul wattmetrului rămâne constantă în timpul măsurării.
Eroarea relativă a contorului este definită de relația :
W W
Wm100%
(2.1)
unde :
Wm – este energia măsurată cu ajutorul contorului;
W – energia adevărată sau exactă.
Energia măsurată poate fi scrisă sub forma :
WsCnW
cm 106,36
(2.2)
în care :
– n este numărul de rotații ale discului contorului , efectuate în intervalul de timp t ;
– Cc este constanta contorului, în rot/kWh.
Energia electrică adevărată se determină cu relația :
W Pt (Ws)
(2.3)
în care :
UTM. 529.1 007 ME Coala
30
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
P – este puterea la care se face verificarea ;
t – este timpul în car e se efectuează cele n rotații.
Dacă se introduc relațiile (2. 2) și (2. 3) în expresia ( 2. 1), se obține :
n
CPt
Ptc3610
1006,
%
(2.4)
sau:
n
PCt
tc3610
1006,
%
(2. 5)
Dacă se introduce notația :
Tn
CPs
c36106,
(2. 6)
rezultă următoarea formă pentru expresia erorii :
Tt
t100%
(2. 7)
unde : T este timpul teoretic în care d iscul contorului trebuie să efectueze cele n rotații, dacă
contorul ar funcționa fără eroare la puterea :
PUIcos (U fiind tensiunea de alimentare a
bobinei de tensiune a contorului, I – curentul ce trece prin bobina de curent a contorului, –
defazajul dintre tensiunea U și curentul I). [6]
2.2 Metoda de verificare a contoarelor de energie electrică în
Laboratorul de Încercări al întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA
2.2.1 Procedura de verificre
Laboratorul de Încercări utilizează aceeși metodă clasică de verificare a contoarelor însă
într-un aspect modernizat, automatizat. Aceasta implică utilizarea unei instalații legate direct cu
calculatorul. Desigur, există programe speciale pentru fiecare tip de contor în parte, iar instalția este
aptă să deservească conform cerințelor stabilite. Se folosește aceeași metodă putere -timp care se
bazează pe umărarea unui anumit număr de rotații ale discului aparatului de verificat și pe măsurarea
timpului necesar pentru aceasta , iar pentru contoarele di gitale în locul numarului rotațiilor discului,
care acolo lipsește sunt numărate impulsurile generate de acesta.
Este vorba de serverul Elma, figura 1.10, care se conectează la calculator, ea avînd în
componența sa un cărucior care este conecta la rețea și pe care sunt conectate contoarele pentru a fi
verificate. Putem conecta un număr de 20 de contoare la un cărucior. Însă, concomitent cu ajutorul
acestei instalații pot fi verificate 60 de contoare.
Serverul Elma este o componentă importantă participantă l a verificarea metrologică a
contoarelor. Cu ajutorul acestui compozant sunt setate datele necesare pentru tipul de contor de care
UTM. 529.1 007 ME Coala
31
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
avem nevoie și, de asemenea cea mai importantă opțiune, pornirea instalației se execută tot de la
acest element.
Figura 1.10 . Serverul Elma, parte componentă a echipamentului de verificare
Se setează programa cu ajutorul căreia se va executa verificarea, curent ul necesar,
tensiunea, pentru cîte faze,adică pentru una sau trei, acestea fiind niște detalii importante.O altă
compone ntă a instalației este căruciorul pe care sunt conectate contoarele, figura 1.11.
Figura 1.11. Parte componentă a instalației de verificare a contoarelor de energie electrică.
UTM. 529.1 007 ME Coala
32
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Și desigur părți componente ale instalației de verificare le reprezintă calcul atorul și
dispozitivul de citire și înregistrare a datelor, figura 1.12, cu ajutorul căreia se colectează datele
pentru a fi introduse în calculator automat.
Figura 1.12. Dispozitiv de c itire și înregistrare a datelor
Figura 1.13. reprezintă stănd -ul aut omatizat destinat pentru măsurarea, testarea și calibrarea
contaorelor de energie electrică.
Figura 1.13. Stand automatizat de măsurare, testare și calibrarea a c ontoarelor de energie electrică
UTM. 529.1 007 ME Coala
33
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Se utilizează de asemenea un Software pentru gestionarea dat elor sistemului automat de
măsurare, testare și calibrare a contoarelor de energie electrică. Acesta se instalează în calculator
pentru a se putea lucra cu parametrii respectivi. Figura 1.14 prezintă acest software.
Figura 1.14. Software pentru gestionar ea datelor sistemului automat de măsurare, testare și calibrare
a contoarelor de energie electrică
În partea dreaptă de sus sunt datele nominale ale tipului de contor supus verificării, în partea
stîngă parametrii contorului supus verificării, care se vor enumera mai jos. În partea de jos sunt
reprezentate fazele și numarul de contoare verificate.
Procedura de verificare începe cu conectarea contoarelor pe cărucior alimentat cu energie
electrică din rețea, după care se execută conectarea instalației Elma și setarea pentru tipul de contoare
care sunt puse la verificat. Conectarea la energie electrică a căruciorului cu contoare, după care sunt
introduse, datele de la contoare cu ajutorul telecomandei, în calculator pentru a fi verificate și pentru
a fi specifi cat dacă acestea corespund normelor sau ies din limitele stabilite. [7]
O procedură destul de simplă care implică cîteva etape pentru orice tip de contor.
Etapele verificării cu ajutorul instalației date sunt:
Verificarea lipsei mersului în gol;
UTM. 529.1 007 ME Coala
34
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Aceasta se efectuează pe instalația de testare în lipsa curentului în circuitele de curent ale
contorului. La circuitele de tensiune ale curentului se aplică o tensiune egală cu 80%, apoi 110% din
valoarea nominală. Verificarea la mers în gol se efectuează la o valo are a tensiunii de U=12 V
Verificarea pragului de sensibilitate;
Verificarea erorii contorului în regimul nominal:
1. La 100% -tensiunea U n=220 V , curentul I=10 A și frecvența f=50 Hz;
2. La 100% -pentru φ=0,5, U n=220 V, I=10 A și f=50 Hz;
Verificarea erorii cont orului în regim maximal:
a) La 400% – pentru U n=220 V, I=40 A și f=50 Hz;
b) La 400% – pentru φ=0,5, U n=220 V, I=40 A și f=50 Hz;
Verificarea erorii contorului în regim minimal:
a) La 20% – pentru U n=220 V, I=2 A și f=50 Hz;
b) La 20% – pentru U n=220 V, I=2 A și f=50 Hz;
2.2.2 Instalația pentru verificarea contoarelor de energie electrică cu transformator.
După cum deja s -a menționat în (1.5.3) se întrebuințează pe larg și contoarele de energie
electrică cu transformator, deci există pentru aceste contoare o instalație apa rte de verificare. De fapt
se utilizează același server și dispozitiv de citire și înregistrare a datelor, însă există un alt tip de
cărucior pe care se montează contoarele, prezentat în figura 1.13. Acest echipament conține pentru
fiecare contor cîte un t ransformator, adică se asigură condițiile necesare pentru verificarea
contoarelor respective.
Figura 1.13. Parte componentă a instalației de verificare a contoarelor de energie electrică cu
transformator.
UTM. 529.1 007 ME Coala
35
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
2.2.3 Rezultatele verificărilor
Rezultatele verif icărilor primare se introduc în mod automat în proiecul verbal al instalației
de verificare pe serverul Elma, în arhivă, unde se păstrează datele corespunzătoare.
Cînd se obțin rezultate pozitive în urma verificărilor se aplică sigiliul cu amprenta și
semn ele distinctive ale verificatorului de stat. Pentru fiecare contor se eliberează cîte un ”Buletin de
verificare metrologică” în forma prevăzută.
Contorul este sigilat cu ștampila verificatorului de stat de model stabilit în locurile ce
corespund schemei, a tribuite la aprobarea modelului dat.
În cazul obținerii rezultatelor negative în urma verificării, ștampila și certificatul verificării
anterioare se anulează.
Echipamentele utilizate în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa”
SA sunt supuse o dată pe an verificărilor, aducîndu -se de la Institutul Național de Standardizare și
Metrologie un contor etalon cu ajutorul căruia se face verificarea instalațiilor date.
UTM. 529.1 007 ME Coala
36
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
3. Baza legală a proceselor de verificare a contoarelor de energie
electri că
Baza primordială în cadrul constituirii oricărei întreprinderi o formează legile. Există unele
norme conform cărora are loc gestionarea și coordonarea întreprinderii date. Cel mai frecvent
folosite legi în Republica Moldova fiind ”Legea cu privire la st andardizare” și ”Legea metrologiei”
Elaborarea verificărilor metrologice a contoarelor de asemenea impune aceste legi .Sunt
destul de importante dacă se atrage atenția asupra calității c onstruirii contoarelor, punerea lor în
exploatare,verificare și repara rea lor. Desigur că mai există și alte documente legale ce contribuie la
îmbunătă țirea calității și exploatării contoarelor, iar d ocumentele normative după care se conduce
Laboratorul de Încercări sunt:Legea Metrologiei, Legea Standardizării, Procedura de verificare a
contoarelor de enrgie electrică în cadrul acestui laborator și RGML 02:2008
3.1 Implementarea Legii Metrologiei și Legii Standardizării în cadrul
Laboratorului de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA
3.1.1 Implemetarea Legii Metrologiei în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS ”Gas
Natural Fenosa” SA
Prezenta lege stabilește bazele metrologiei legale și are ca obiectiv asigurarea uniformității
și exactității măsurărilor, protejarea persoanelor fizice și juridice împotriva efectelor nociv e ale
măsurilor incorecte sau false. Legislația privind metrologia se constituie din prezenta lege și din alte
acte normative , adoptate în temeiul ei. Această lege conține capitole importante în care se stipulează
ce norme trebuie respectate în legătură c u unitățile de măsură legale. În Capitolul II. este specificat
faptul că Republica Moldova, de asemenea ca majoritatea țărilor adoptă Sistemul Internațional de
unități pentru a asigura exactitatea și uniformitatea măsurilor efectuate în domeniul de interes public.
Laboratorul de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA utilizează unități de măsura legale.
Unitățile de măsură au fost obținute de către Laboratorul de Încercări prin trasabilitate, care s -a
efectuat prin verificări metrologice efectuate de cătr e laboratorul dat în prezența legii date.
În Legea metrologiei se menționează o serie de nuanțe despre ceea ce ține de mijloacele de
măsurare. Conform clasificărilor din art.81 din Capitolul III al prezentei legi, Laboratorul de încercări
dispune de mijloa ce de măsurare legale,sisteme de măsurare și dispositive cu funcții de măsurare.
Există cerințe care sunt impuse de mijloacele de măsură,ele fiind menționate în art.(9) al acestui
capitol. Una din acestea fiind :Mijloacele de măsurare trebuie să corespundă cerințelor prezentei
legi,altor acte normative adoptate în temeiul ei și cerințelor documentelor normative și de exploatare
a căror acțiune se extinde asupra lor. [8]
Mijloacele de măsurare legale trebuie să ofere rezulatetele măsurărilor în unități de mă sură
legale specificate în art.4 alin.(11), iar rezultatele măsurărilor trebuie să fie trasabile la SI.
UTM. 529.1 007 ME Coala
37
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Sunt și cerințe impuse măsurărilor , expuse în art.10. Aceste cerințe sunt impuse în scopul
stabilirii unui echilibru în ceea ce ține de mijloace de măs ură. În art.10 alin.(4) se stipulează
căMăsurările oficiale se efectuează cu mijloacele de măsurare legale, conform procedurilor de
măsurare legale,aprobate de Organismul Național de Metrolo gie.
Un alt capitol de asemenea foarte important este C ontrolul M etrologic Legal. În art.11 al
capitolului dat sunt relatate domeniile de exercitare a controlului metrologic legal. Mijloacele de
măsurare utilizate în Laboratorul de Încercări sunt prezentate pe Lista oficială a mijloacelor de
măsuare supuse controlului metrologic legal,care au fost publicată ân Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. Conform art.12 alin.(5) ,mijloacele de măsură utilizate de personae juridice sau fizice
autorizate pentru activitatea de întreprinzător ,în conformitate cu reglementările d e metrologie
legală,se supun în mod obligatoriu, următoarelor modalități de control metrologic legal:
a) verificarea metrologică periodică;
b) verificarea metrologică după reparare;
c) inspecție și testare inopinată;
d) supravegherea metrologică asupra stării și utili zării mijloacelor de măsurare,inclusiv a
softului utilizat la efectuarea măsurărilor în domniile de interes public specificate la art.11 alin.(1),
precum și asupra utilizării procedurilor de măsurarelegală.
Tot în acest articol în alin.(8) se specifică fap tul că mijloacele de măsurare constatate drept
corespunzătoare în cadrul controlului metrologic legal sunt considerate mijloace de măsurare legale,
pentru care se eliberează certificate de aprobare demodel și buletin de verificare metrologică și se
aplică, în mod corespunzător,următoarele marcaje metrologice:
a) marcajul aprobării de model;
b) marcajul de verificare metrologică.
Pentru asigurarea securității și integrității mijloacelor de măsurare, pee le pot fi aplicate și
alte marcaje ,ca de exemplu :marcajul d e securiat e , de instalare, de reparare. [6]
De asemenea în acest capitol se specifică obligațiile persoanelor fizice și juridice în
domeniul metrologiei legale.” Aceste personae trebuie să dețină documentele, după caz :
a) certificatul de aprobare de model;
b) avizul tehnic de înregistrare;
c) certificatul de competență -pentru expertul tehnic în domeniul metrologiei și pentru
verificatorul metrolog;
d) avizul metrologic necesar pentru obținerea licenței pentru diverse genuri de activitate;
e) buletinul de verificare metr ologică.” [8]
Un alt punct destul de important din Legea Metrologiei și pentru Laboratorul de Încercări
din cadrul GasNatural Fenosa este Colaborarea Internațională în Domeniul Metrologiei. Este un
moment însemnat ,pentru Labora torul de Încercări, recunoaș terea rezulatelor încercărilor, etalonărilor
UTM. 529.1 007 ME Coala
38
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
și verificărilor mijloacelor de măsurare,deoarece pe de o parte laboratorul importă producția de la
diferiți producători străini, ceea ce impune cerințe atît pentru țara producătoare, cît și imporatorilor,în
cazul dat Republica Moldova.
Desigur cînd vorbim despre verificarea metrologică trebuie să existe o transparență a
informației metrologice. Acest lucru se stipulează în Capitolul VI1 ,art.291 ”Accesul la orice rezultat
de măsurare de interes public”. [8]
3.1.2 Implementarea Legii Standardizării în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS
”Gas Natural Fenosa” SA
Legea standardizării are drept scopuri :”asigurarea existenței documentelor de referință
pentru evaluarea conformității prodeuselor și serviciilor cu d estinația lor și protecția intereselor
consumatorilor și ale statului prin asigurarea calității produselor și serviciilor, a caracterului inofensiv
al acestora pentru viața, sănătatea, ereditatea și securitatea oamenilor, pentru unurile materiale, pentru
mediu.
În legea standardizării Capitolul I ,articolul 4, alin.(1) se stipulează că ”Documentele
normative în domeniul standardizării, aplicate pe teritoriul Republicii Moldova, sînt:
a) standardele naționale, precum și cele internaționale, regionale(europe ne și interstatale) și ale altor
state, adoptate în calitate de standardenaționale;
b) prestandardele naționale;
c)standardele de firmă, aplicate la nivelul agenților economici care le -au elaborat;
d)codurile de bună practică. ” [9]
Deci toate documentele n ormative prezente în Laboratorul de Încercări al SA Gas Natural
Fenosa sunt bazate pe realizările moderne ale științei,tehnicii și tehnologiilor. Ele țin cont numaidecît
de condițiile de utilizare ale produselor și nu pot fi contrare prevederilor legale.
Modul de elaborare, coordonare, adoptare, reconfirmare, evidență, înregistrare de stat,
aplicare,modificare și anulare a standardelor și prestandardelor naționalese stabilește de către
organizmul național de standardizare. Standardele naționale se adoptă pe o perioadă nedefinită de
timp și se identifică prin simbolul SM ceea ce semnifică ”standard moldovean”, iar examinarea
standardelor se face periodic o dată la 5 ani, de către Comitetul Tehnic sau agentul economic care le –
a elaborat.Acest lucru se face în scopul asigurării corespunderii standardelor cerințelor economiei
naționale și protecției drepturilor și intereselor consumatorilor, asigurării securității populației,
protecției mediului, precum și în scopul asigurării corespunderii prevederilor standarde lor
internaționale și europene pertinente.
Toate standardele și prestandardele utilizate în cadrul laboratorului au fost puse în aplicație
numai după adoptarea lor și înregistrarea de stat la Organizmul Național de Standardizare, este
specificat în Capitol ul II, articolul 9, alin.(7).
UTM. 529.1 007 ME Coala
39
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Aplicarea standardelor este prevăzută și descris în capitolul III.În articolul 13, alin.(1) se
stipulează că ”Standardele naționale nu trebuie să conțină prevede ri care contravin legislației.” [9]
Aplicarea standardelor națion ale cu excepția unor cazuri în care un standard național, în
parte sau în totalitate, poate deveni obligatorie, pe întreg teritoriul țării în cazul în care este necesară o
astfel de măsură, aplicarea în celelalte cazuri este voluntară.
În acest context de idei în același capitol, articolul 13, alin.(7) se afirmă că ”Importul
produselor și serviciilor în Republica Moldova, precum și confirmarea corespunderii lor prevederilor
reglementărilor tehnice și standardelor naționale se efectuează în modul prevăzut de legislația
națională ”
Mai sus s -a indicat faptul că standardele nu sunt obligatorii decît în unele cazuri, însă totuși
produsele importate, reglementările tehnice trebuie să fie în corespundere cu standardele naționale,
altfel nu ar fi o armonizare.
Mai p resus de toate Legea standardizării stă la baza creării altor standarde, ca de exemplu a
standardelor de firma sau a reglementărilor tehnice.
Prezenta lege de asemenea a stat la baza elaborării Procedurii de verificare în Laboratorul
de Producție.
3.2 Proc edura de verificare a contoarelor utilizată în Laboratorul de
Încercări în cadrul întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA .
Aplicarea RGML 02 -2008
3.2.1 Proced ura de verificare a contoarelor utilizată în Laboratorul de Încercări în
cadrul întreprinderii ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA
După cum s -a menționat, un document normativ se execută conform cerințelor specificate
în Legea Standardizării și Legea Metrologiei. Deci așa s -a stabilit și Procedura de verificare a
contoarelor de energie electrică.
Aici sunt programate punctele după care se conduce pentru a efectua procedura de
verificare și de asemenea sunt menționate în acest document normativ, etapele pentru executarea
procedurilor de reparare a contoarelor de inducție. Pentru o verificare calitativă trebui e respectate
întocmai aceste cerințe.
În această procedură sunt specificate standardele după care stau la baza elaborarării
procesului de verificare. Condițiile de verificare:în timpul efectuării testelor trebuie să fie respectate
conform GOST 6570, iar u miditatea relativă , temperatura aerului înconjurător și presiunea
atmosferică trebuie să repsecte cerințele pentru dispozitivele grupului al doilea, conform GOST
22261. Specificațiile tehnice trebuie respectate conform GOST 6570 -96,iar metodele de calibra re ale
contoarelor conform GOST 8259 -2004 [ 6]
Procedura de verificare este un document normativ de bază în Laboratorul de Producție .
Fără cunoașterea conținutului acestui act nu se permite începerea lucrului propriu -zis.
UTM. 529.1 007 ME Coala
40
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
3.2.2 RGML 02 -2008
Prezentul regula ment general de metrologie legală stabilește modul de înregistrare și
depunere a declarației respective la Organismul Național de Metrologie sau la Centrele T eritoriale de
Metrologie, în raza cărora solicitantul își desfășoară activitatea, în vederea primi rii avizului tehnic de
înregistrare pentru activitățile de:
– producere, reparare, montare, vînzare, închiriere, punere în funcțiune a mijloacelor de măsurare
supuse controlului metrologic legal;
– etalonare a mijloacelor de măsurare;
– efectuarea pream balării produselor.
Regulamentul general de m etrologie legală este destinat pentru a fi utilizat de persoanele
juridice și persoanele fizice autorizate pentru activitatea de întreprinzător care produc, repară,
montează, etalonează, vînd, închiriază, pun î n funcțiune mijloac e de măsurare legale, efectuează
preambalarea produselor. [10]
În cazul da Laboratorul de Încercări al Gas Natural Fenosa se ocupă cu activitatea de
reparare a contoarelor de energie electrică de inducție, deci pentru a primi avizul tehn ic de
înregistrare pentru activitatea de reparare a mijloacelor de măsurare legale este nevoie de respecatat
unele cerințe cum ar fi:
a) să fie înregistrat în Republica Moldova, avînd declarată în actul constitutiv activitatea de
reparare a mijloacelor de măsurare;
b) să dispună de condiții tehnico -organizatorice adecvate reparării mijloacelor de măsurare, pentru
care se solicită avizul:
– încăperi de lucru care să corespundă cerințelor de organizare a reparării mijloacelor de măsurare
legale și condițiil or de păstrare a lor;
– utilaj tehnologic necesar, mijloacele de măsurare și documentația de reparare;
– cadre calificate pentru executarea lucrărilor de reparare;
c) să dețină acordul cu producătorul în vederea asigurării cu piese de schimb, pe o perioa dă egală
cu cel puțin durata de exploatare declarată de către producător pentru mijloacele de măsurare
solicitate;
d) să repare mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic legal , pentru care se solicită
avizul;
e) să asigure garanția reparației;
f) să asigure efectuarea verificării metrologice după reparare în condițiile prevăzute de
reglementările de metrologie legală aplicabile;
g) să prezinte laboratorului de metrologie, ce urmează a efectua verificarea metrolo gică după
reparare, fișa de reparații referitoare la conținutul reparațiilor efectuate;
h) să asigure înregistrări referitor la mijloacele de măsurare reparate;
UTM. 529.1 007 ME Coala
41
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
i) să asigure condiții de exercitare a controlului metrologic legal;
j) indeplinirea cerin țelor de la enumerările a) – i) se demonstrează de către solicitant prin
prezentarea unei declarații pe proprie răspundere. [10]
UTM. 529.1 007 ME Coala
42
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
4 Partea experimentală. Verificarea metrologică a contoarelor de
energie electrică electronice
4.1 Verificarea metrologică, cara cteristici generale
Verificarea metrologic ă a mijloacelor de măurare este impusă de necesitatea determin ării
calității acestora, în raport cu m ăsurandul (marimea de m ăsurat) și cu mediul ambiant.
În general, prin verificarea metrologica a unui mijloc elect ric de masurare, se urm ărește
determinarea caracteristicilor metrologice ale acestuia:
intervalul de masurare;
capacitatea de suprasarcin ă;
rezolu ția;
sensibilitatea;
exactitatea;
puterea consumat ă;
timpul de r ăspuns;
stabilitatea în timp.
Verificarea metr ologic ă vizează calitatea mijlocului de măsurare, ca indice al totalităț ii
caracteristicilor metrologice, conform standardelor. Exactitatea este o caracteristic ă metrologic ă
deosebit de important ă pentru un mijloc de m ăsurare. Clasa de exactitate, permite estimarea erorii
limită de mă surare. Eroarea limită de mă surare, ΔX i, reprezintă valoarea maxim ă posibilă pentru
eroarea mijlocului de mă surare, garantî ndu-se ca , pentru întreg intervalul de mă surare, erorile sunt
mai mici sau cel mult egale cu ΔX i.
Verifi carea metrologică este un control al corespunderii unor cerințe a produsului supus
controlului cu specificațiile tehnice.
A controla înseamn ă a stabili standardele de performanță folosite pentru a măsura progresul
spre realizarea obiectivelor.
Scopul contr olului este să determine dacă oamenii și diferitele componente ale sistemului,
care alcătuiesc firma sau organizația respectivă, fac ce trebuie și cum trebuie; cu alte cuvinte,
determină cum se realizeaza un progres spre îndeplinirea obiectivelor și a sarc inilor stabilite pentr a
se realiza. Prin planificare se aleg obiectivele și se stabilesc strategiile și tacticile de realizare.
Controlul trebuie să asigure prevenirea nerealizării obiectivelor prin supravegherea în timp
a performanțelor. Controlul în man agement este efortul sistematic de stabilire a standardelor de
performanță pentru obiectivele planificate, de proiectare a sistemelor informaționale de reacție
(informare, avertizare), de comparare a performanțelor (realizărilor) efective cu standardele
predeterminate, de determinare a abaterilor și de măsurare a semnificației acestora, în vederea luării
UTM. 529.1 007 ME Coala
43
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
tuturor măsurilor necesare asigurării folosirii eficiente a resurselor firmei pentru realizarea, în condiții
de maximă eficiență, a obiectivelor acesteia.
Controlul de calitate se poate realiza atât la nivelul proceselor, cât si la nivelul produsului.
În cazul dat avem un control al procesului care se analizează. Acest proce s de control în esen ță are
trei etape și anume:
stabilirea standardelor folosite in m asurarea progresului sau lipsei de progres in realizarea
obiectivelor;
masurarea performantelor, inregistrand abaterile fata de standarde;
intreprinderea de actiuni de corectare si eliminare a abaterilor. [11]
Fiecare întreprindere, la fel și în Laborato rul de Încercări al Î.C.S.”Gas Natural Fenosa”
S.A. există o schemă a controlului proceselor care asigură o garantare a ținerii procesului de
verificare sub control și de asemenea și îmbunătățirea acestuia.
Figura 4.1. Etapele procesului de control .
4.2 Preze ntarea rezultatelor verificării metrologice a contoarelor de
energie electrică electronice
Controlul procesului de verificare a contoarelor de energie electrică necesită cîteva etape
destul de importante care ne ajută să stabilim dacă acesta corespunde nor melor prestabilite sau nu și
ne servește la detectarea cauzelor în cazul necorespunderii acestuia.
Prima etapă este :
a) Studiul de pre -control :
UTM. 529.1 007 ME Coala
44
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Pentru început, trebuie definite caracteristicile care necesită a fi ținute sub control. Pentru o
bună eficacit ate a Controlului Statistic al Procesului de verificare, caracteristicile trebuie sa aiba o
marime măsurabila și continua.
Faza de pre -control începe prin prelevarea datelor deci s-a făcut verificarea a 20 de contoare
electronice de tipul Landis -Gyr E230 pentru mai mulți parametric. În cazul dat selectăm datele
pentru parametrii nominali, adică U=220 V, f=50 Hz, I n=10 A.
Datele colectate sunt prezentate în anexa 1, iar pentru fișa de control s -au ales următoarele
date:
Tabelul 4.1. Eșantioanele datelor col ectate pentru parametrii
nominali
Esantion nr.1 Esantion nr.2 Esanttion nr.3 Esantion nr.4
0,05 0,17 0,5 0,11
0,15 0,39 0,7 0,16
0,3 0,47 0,45 0,24
0,48 0,8 1,01 0,45
0,57 0,9 0,8 0,48
b) Utilizarea fișelor de control statistic pentru conducerea proces ului:
Fișa de control este una din cele șapte instrumente de bază ale calității. De multe ori,
colectarea datelor se poate transforma într -un proces dezordonat. Cu ajutorul acestor formulare,
datele pot fi culese și structurate într -o manieră utilă. Colect area datelor este foarte importantă,
deoarece reprezintă punctul de pornire în analiza statistică. Listele de control au menirea de a
prezenta informațiile într -un format grafic eficient. Listele de control ajută și la împărțirea datelor în
funcție de cate gorie. Arată de câte ori apare aceeași valoare și sunt cu atât mai utile cu cât conțin mai
multe informații. Sunt utilizate mai ales pentru a înregistra frecvența anumitor probleme și a
incidentelor care pot cauza aceste probleme.
Deci, conform datelor sel ectate se obține diagrama de frecvență a procesului de verificare:
UTM. 529.1 007 ME Coala
45
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
01234567
[0,05 -0,2] [0,2-0,4] [0,4-0,6] [0,6-0,8] [0,8-1,1]Nr. de măsurări
IntervaleleDiagrama frecvenței
Figura 4.1.Diagrama frecvenței verificării contoarelor e lectronice de energie electrică
Controlul procesului de verificare este prezentat de analiza acestuia prin sistarea fișei de
contro l de tip “X-bară”și “R mediu”, după analiza cărora se poate spune dacă procesul corespunde
sau nu cerin țelor specificate.
0,000,200,400,600,801,001,20
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5LCS,Xmed.,LCI
Nr. e șantion.Xmm
LCS
LCI
Xm
Xm.m.nom.
Valoarea maxima
Valoarea minimaValoarea maxim ă
specificată
Valoarea minimă
specificăXm.m.nom
Figura 4.2. Fișa de control de tip “X-bară”
UTM. 529.1 007 ME Coala
46
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
00,20,40,60,811,2
0 1 2 3 4 5LCSR,LCSI,Rm,R
Nr. eșantion.Rm
LCSR
LCIR
R
Figura 4.3. Fișa de control conform amplitudinilor
c) Urmărirea fișelor de control : gestiunea fiș elor de control statistic
Fișele de control constituie înregistrări ale controlului efectuat în verificare, ca în
cazul dat. Ele trebuie gestionate prin regulile definite în sistemul calității.
Pentru a menține sistemul d e verificare la un nivel acceptabil și pentru a îmbunătăți
metodele de control este nevoie de a asigura că fișele de control al procesului nu ies din
limitele stabilite. [12]
Pentru o analiză mai aprofundată a procesului se calculează abaterea standard a
acestuia:
206,0326,248,0
2dRS
, (4.1)
unde
326,22d .
Se calculează de asemena și unul din indicii de performanță pentru aprecierea cantitativă a
procesului de verificare, acesta fiind capabilitatea p rocesului:
REXC 2
, (4.2)
unde
29,12E pentru un eșantion de 5 unități.
UTM. 529.1 007 ME Coala
47
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
62,046,0 48,029,146,02 REXC (4.3)
4.3 Analiza rezultatelor obținute în urma contr olului statistic
Analiza datelor nu este altceva decît o examinare a rezultatelor obținute în urma unor
măsurări. Avînd la dispoziție fișele de control obținute conform măsurării erorilor contoarelor de
energie electrică electronice de tip Landis -Gyr E230 se poate face o concluzie asupra procesului de
verificare. Deci cercetînd fișa de control de tip ”X -bară” se observă că procesul de verificare intră în
limitele calculate, dar și cele specificate, cu toate că nu depășește limitele date, ea totuși este
deplasată spre stînga. Pentru a readuce la normal procesul este nevoie de întreprins măsurile cuvenite,
de atras atenția în care moment s -a produs devierea de la normal și care sunt cauzele ei. În acest caz,
deoarece avem un aparataj de tip modernizat una din cauzele princpale ale apariției erorilor este
factorul uman.
Ținînd cont de faptul că două eșantioane a unui proces pot avea media aritmetică sau
mediana egală, iar amplitudinea diferită, în scopuri practice, se folosesc fișe combinate. De obicei în
majori tatea cazurilor este folosită combinația fișelor de control de tip ”X -bară” și ”R”. Cum s -a
menționat deja pentru ”X -bară” există unele devieri. Analizînd în continuare fișa de control de tip
”R” se constată o distribuție care intră în limitele stabilite c onform calculelor, însă din punct de
vedere a amplasării față de medie ea deviază, ceea ce demonstrează că procesul de verificare a
contoarelor de energie electrică necesită o reglare corespunzătoare.
La studierea diagramei de frecvență și a histogramei mă surilor înregistrate se poate rezuma
grafic variația acestor date. Variația valorilor din seria respectivă urmează modelul distribuției
normale cu devieri , astfel fiind vizibilă necesitatea schimbărilor în procesul de verificare.
Într-un final după procesu l de verificare, dacă nu s -au depistat erori care nu se încadrează în
limitele prestabilite atunci se eliberează un ”Raport de verificare metrologică de expertiză”
Acest raport de verificare se efectuează în colaborare cu Institutul Național de Standardiza re
și Metrologie, în conformitate cu cererea clientului, data cererii. În raport sunt înregistrate toate
datele ce țin de caracteristicile contorului, adică dacă acesta corespunde tuturor cerințelor din
specificația tehnică a acestuia. În caz că acest cont or nu corespunde datelor specificate, el nu se
admite, deci i se eliberează un raport de neadmitere și contorul respective se întoarce înapoi pentru
reparare sau calibrare, în dependență de defectele prezentate. Raportul de verificare este prezentat în
Anexa 1.
UTM. 529.1 007 ME Coala
48
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
5. Prețuri de cost al verificării și reparării contoarelor de energie
electrică în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS ”Gas Natural
Fenosa” SA
5.1 Descrierea succintă a problemei puse în vizor
Știința este mereu în curs de dezvoltare, de aseme nea și în domeniul contoarelor de energie
electrică, în ultimul timp apar contoare din ce în ce mai performante. Desigur că ideile inovatoare din
punct de vedere economic sunt scumpe. O dată ce contorul are mai multe funcții cu atît prețul lui este
mai mar e.
În majoritatea cazurilor, la consumatorii casnici, dar și la multe întreprinderi sunt utilizate
contoarele de inducție, deacum în dependență de caz: monofazate sau trifazate. Clar lucru că cele
monofazate sunt mai puțin costisitoare, însă se iau în cons iderație diferiți factori la procurarea unui
contor, ca de exemplu puterea necesară.
Un alt tip de conductoare tot mai des întîlnite deja și în Republica Moldova sunt contoarele
inteligente, sau electronice. Majoritatea întreprinderilor din Republica Moldo va deja utilizează așa tip
de contoare pentru a se duce o evidență mai exactă a cheltuielilor de energie. Cert este faptul că
aceste contoare sunt mai scumpe, deoarece au funcții de care nu dispun cele de inducție. Și aici există
o diversitate de tipuri de contoare electronice, începînd cu cele monofazate și trifazate. De asemenea
există și contoare electronice cu transformator, acestea au în componența lor un transformator care
permite convertirea valorii curentului ce vine din rețea într -o valoare necesar ă.
Ideile noi în domeniul electronicii sunt întotdeauna bine venite. Cu toate că Republica
Moldova nu ține pasul cu alte țări, totuși se încearcă a se menține la un nivel cuvenit. Furnizorii de
energie electrică au implementat deja un proiect prin care cl ienții juridici trebuie să aibă instalate
contoare electronice, pentru o evidență mai corectă a cheltuielilor de energie electrică.
Un alt parametru destul de important al contoarelor este clasa de precizie. Desigur acesta și
este plusul cel mai mare care reprezintă avantajul contoarelor de inducție față de cele electronice. Cu
toate că și această clasă de exactitate influențează în mare parte asupra prețului de cost al contorului,
vedem că cele de inducție au o clasa de precizie care nu satisface anumite condiții și nu sunt atît de
sensibile, adică valorile claselor de exactitate pentru așa tipuri de contoare sunt cuprinse între 2 -2,5;
pe cînd cele electronice au clasa de exactitate începînd cu 0,2 și ajungînd desigur pînă la 2. Cele mai
exacte și costisit aore, desigur, fiind contoarele care au clasa de exactitate mai mică.
În spațiul socio -economic în care activează, întreprinderea trebuie să -și probeze permanent
viabilitatea, capacitatea de concurență și adaptare, performanța economico -financiară. Toate a cestea
își găsesc reflectarea în eficiența activităților care are la bază determinări cantitative și calitative ale
factorilor de producție, randamente maxime ale utilizării acestora.
Analiza economico -financiară reprezintă un ansamblu de tehnici și metode care asigură o
tratare a problemei din punct de vedere al cheltuielilor preconizate. În cazul dat avînd un laborator de
UTM. 529.1 007 ME Coala
49
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
încercări, avem nevoie să calculăm estimativ prețul de cost al unei verificări metrologice a unui
număr de 20 de contoare. Pentru acest lucru este nevoie să remarcăm următoarele cheltuieli:
cheltuieli pentru costul tuturor materialelor și pieselor accesorii;
cheltuieli pentru consumul de energie electrică;
cheltuieli pentru remunerarea muncii:
– salariul de bază al colaboratorilor;
– salariul suplimentar;
cota asigurărilor sociale;
uzura aparatajului și a echipamentelor utilizate;
alte cheltuieli;
deviza cheltuielilor.
5.2 Costul pentru costul tuturor materialelor și pieselor accesorii
Calculăm costul tuturor materialelor și a pieselor acc esorii reișind din necesitățile
survenite în cadrul unei secții a laboratorului timp de o lună, care sînt arătate în tabelul 5. 1
UTM. 529.1 007 ME Coala
50
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Tabelul 5. 1 Costul materiilor și pieselor accesorii
Elementele cheltuielilor Numărul de
(buc., ore) Cost unitate , lei Total, lei
1.Accesorii de laborator
-clește de măsurat curentul
-multimetru digital
-cheie
-șurubelniță electrotehnică
-cască de protecție
-mănuși dielectrice
-ciocan
20(buc.)
6(buc.)
6(buc.)
10(buc.)
15(buc.)
15(buc.)
6(buc.)
150
160
44
11
60
40
60
3000
960
264
110
900
600
360
2.Piese de schimb
-șuruburi
-circuit de integrare
-echipajul mobil 2(cutii cîte
100 buc.)
50
50 80
20
40 160
1000
2000
3. Accesorii cancelarie
-foi (formatul A4)
-stilou
-creion
-riglă
-radieră
-failuri
-mape
-capsator
300 (buc.)
3 (buc)
3 (buc)
3 (buc)
3 (buc)
50 (buc)
30 (buc)
3 (buc)
0,1
5
3,0
4
2
0,5
1
15
30
15
9
12
6
25
30
45
4.Internet
176 (h)
3,5
616
5.Cheltuieli pentru transport
-motorina
-cheltuieli pentru reparare
40(litri)
17,3
692
1000
Total 658 (buc.),
176 (h)
40(litri) 716,4 11834
UTM. 529.1 007 ME Coala
51
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
5.3 Cheltuieli pentru consumul de energie electrică
Consumul de energie electrică se determină reișind din următorii factori:
a) Consumul de energie electrică în scopuri de iluminare se determină î n modul următor:
;1000pel
ilum kSFME
(5.1.)
unde: M este consumul de energie electrică pentru iluminarea unui m2 de suprafață (15 W/oră);
Fel – timpul de iluminare pe parcursul perioadei de elaborare;
S – suprafața care necesită iluminare, S = 30 m2;
kp – coeficie ntul de pierderi, k p =0,9;
η – coeficientul de lucru concomitent, η =0,9;
Fel = 22 zile · 8ore = 176 ore;
Înlocuind datele în formula (3.1.) vom obține:
.7,9710009,09,030 17615 kW Eilum (5.2.)
b) Consumul de energie electrică de către echipamentele electronice d e calcul se va determina
din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Consumul echipamentelor electronice de calcul
Dispozitivul Consumul de energie
pe oră, (W) Consumul de energie în
perioada de cercetare,
Eee(kW)
Calculatorul (Pentium 4) 61 10,73
Imprimanta (Canon LB P-1100) 22 3,82
Monitor 33 5,8
Echipamentul de verificare 180 31,68
Total 52,03
Consumul de energie în perioada de cercetare pentru fiecare echipament electronic, se
calculează reieșind din numărul de zile (N) de folosire a acestui echipament (tabelu l 5.7), durata unui
schimb (D s=8 ore) de lucru și consumul de energie pe oră (E 1or) după formula:
Ee.e =E1or · D s · N; (5.3.)
Costul pentru energia electrică se determină reieșind din consumul de energie electrică pe
parcursul perioadei de execut are a diplomei și tariful pentru o unitate, și se calculează după
următoarea formulă:
); (. 1 . em ilum kW eetot E E C C
(5.4.)
unde: C1kW = 1,58 lei/kW este costul unui kW de energie electrică a persoanei fizice;
C1kW = 1,58 lei/kW – costul unui kW de energie electrică a persoanei juridice;
Eilum – consum de energie în scopuri de iluminare;
Em.e – consumul de energie a mijloacelor electronice de calcul;
UTM. 529.1 007 ME Coala
52
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
. 57,236 58,173,149)03,527,97(58,1. lei Ceetot (5.5.)
5.4 Cheltuieli pentru remunerarea muncii
Toate calculele sau efectuat separ at pe fiecare articol de cheltuieli.
Ponderea esențială în deviza cheltuielilor o dețin consumurile legate de remunerare.
5.4.1 Salariul de bază al colaboratorilor
Pentru a le determina sau efectuat următoarele proceduri:
a) s-a alcătuit lista participanților la elaborarea lucrării de verificare și s -a determinat
nivelul de calificare și salariul lunar (tabelul 5.3).
Tabelul 5.3 Colaboratorii participanți la elaborare
Colaboratorii
Cod Numărul de
persoane Salariul de post
(lei)
1. Șeful Laboratorului de
Încerc ări A 1 3500
2. Conducător B 1 3000
3. Verificator metrologic C 1 2500
4. Conducător auto D 1 2500
b) s-a determinat gradul de participare a fiecărui colaborator la elaborarea dată (
tabelul 5. 4 ).
Pentru acest scop a fost întocmită lista lucrărilor necesare de e fectuat, planificarea liniară
(tabelul 5. 5) în baza căruia s -a elaborat manopera elaborării.
UTM. 529.1 007 ME Coala
53
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Tabelul 5. 4 Lista lucrărilor și încadrarea colaboratorilor
Lucrări de proiect Num. de
zile Colaboratorii
A B C D
1. Primirea sarcinii 1 1 1
2. Întărirea s arcinii 3 3
3. Studierea literaturii 10 4 10
4. Analiza metodelor existente 8 3 8
5. Colectarea contoarelor 10 10 10
6. Efectuarea verificărilor 2 2
7. Analiza rezultatelor 5 5
8. Argumentarea Economică 7 7
9. Protecția Muncii 8 5 8
10. Elaborarea notei explicative 9 9
11. Prezentarea proiectului 3 3 1
Total 68 35 35 10 10
c) s-a determinat salariul de bază al colaboratorilor utilizând salariul de post și manopera,
luându -se în considerație numărul de zile lucrătoare în medi u pe luna N l.l.=22 zile. Deci salariul de
bază (S b) pentru fiecare colaborator poate fi calculat după formula:
;
..llz
b NNPS S (5.6.)
unde: S este salariul de post lunar ;
Nz – numărul de zile lucrate ale colaboratorului respectiv ;
Nl.l. – numărul de zile lucrătoare pe lună;
P – numărul de colaboratori.
Știind numărul de zile lucrătoare (tabelul 5.4) pe parcursul elaborării pentru elaborator
(B), N z = 22 zile, numărul de colaboratori P=1 salariul de post fiind conform tabelului 3. 3, vom
determina salariul de bază:
; 556822351 3500 bS (5.6.)
În tabela de mai jos este reflectat calculul salariului de bază al colaboratorilor:
UTM. 529.1 007 ME Coala
54
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Tabelul 5. 5 Salariul de bază al colaboratorilor
Colaboratorii Salariul de post
(lei) Manopera
progr amului
(om/zile) Salariul de
bază (lei)
5. Șeful Laboratorului de
Încercări 3500 35 5568
6. Conducător 3000 35 4772
7. Verificator metrologic 2500 10 1136
8. Conducător auto 2500 10 1136
Total – – 12612
5.4.2 Salariul suplimentar (S S)
Salariul suplimentar repre zintă 20% din salariul de bază și se determină după următoarea
formulă:
12% 0,12 0,12 12612 1513,4 ;S b bS din S S lei
(5.7)
Fondul de remunerare (F rem) se determină ca suma salariilor de bază și suplimentar:
Frem = S b + S S; (5.8)
unde: Sb conform tabelului (5.5) este 19731,9 lei;
SS conform formulei (5.7) este 1513,4 lei;
Utilizînd formula (5.8) vom obține:
Frem = S b+SS= 12612 + 1513,4 = 14125,4 lei. (5.8)
5.4.3 Cota asigurărilor sociale
Cota asigurărilor sociale (Cas) reprezintă 23 % din fondul de remunerare împreun ă cu cota
asigurărilor medicale ce constituie 3,5 %, formula de calcul este următoarea:
26,5% (23 3,5) 0,265 14125,4 3743,24 ;as rem remC din F F lei
(5.9)
5.4.4 Uzura aparatajului și a echipamentelor utilizate
Reișind din faptul că avem o lucrare de verificare a contoarelor electronice, ace stea necesită
aparatje electronice. Cu toate că aceste echipamente sunt deja în uz de cîțiva ani, o să se calculeze
uzura acestuia în decurs de o lună, adică perioada de cercetare. Deci putem specifica că în acest
echipament de verificare intră calculatoru l, echipamentul de verificare, printer, scanner și alte detalii
importante care asigură o verificare calitativă a contoarelor. Este nevoie de calculate uzura tuturor
dispozitivelor implicate.
Conform formulei de mai jos calculăm uzura fiecărui element:
UTM. 529.1 007 ME Coala
55
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
;250zu
z init uzNU C C (5.11)
unde: Cinit este costul inițial al utilajului și al echipamentelor;
Cuz=20% – cota anuală a uzurii;
Nzu – numărul de zile de utilizare a echipamentelor.
Echipamentele, costul inițial pe unitatea de produs, uzura pe echipam ente și uzura totală sunt
reprezentate în tabelul 5.6.
Tabelul 5.6 Uzura pe echipamente
Denumirea
echipamentului Costul inițial pe
unitatea de produs,
lei Numărul
zilelor de utilizare a
echipamentelor Uzura pe
echipamente, lei
1. Echipament de
verificar e 500000 22 8800
2. Calculator 10000 22 176
3. Imprimantă 1750 10 14
4. Scaner 2150 6 10
5. Masă 1700 22 30
6. Scaun 650 22 11
7. Monitor 2000 22 35
Total 9076
5.4.5 Alte cheltuieli
Aceste cheltuieli includ cheltuielile legate mai mult de întreru perea procesului de producție
de exemplu cum ar fi cheltuielile suferite în urma calamităților naturale (cutremur, alunecări de teren,
inundații). Aceste cheltuieli consideră 5% din cheltuielile primelor cinci tipuri de cheltuieli.
5.4.6 Deviza cheltuielil or
Deviza cheltuielilor pentru elaborarea lucrării date, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
suportate. Conform calculelor efectuate mai sus s -a construit tabelul 4.7. ce va prezenta deviza
cheltuielilor. [13]
UTM. 529.1 007 ME Coala
56
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Tabelul 5.7. Deviza cheltuielilor
Nr. Elementele cheltuielelor Valoarea , lei Sursa
1. Materialele și piesele accesorii 11834 Tabelul 5.1
2. Consumul de energie 236,57 Formula 5.5
3. Remunerarea muncii 14125,4 Formula 5.8
4. Asigurări sociale 3743,24 Formula 5.9
5. Uzura utilajului 9076 Tabe lul 5.6
6. Alte cheltuieli 1483 punctul 5.4.5
Total cheltuieli 40498
5.5 Argumentarea economică
În orice tip de afaceri în primul rînd, după toate ideile survenite, se calculează cheltuielile
preconizate pentru o anumită perioadă ca să se analizeze da că ese posibilitatea de a realiza ceea ce
s-a pus în plan sau nu.
În cazul dat avem deja o întreprindere, sau mai bine zis un laborator de verificări
metrologice a contoarelor de energie electrică, care aparține unei întreprinderi cu capital străin.
Luîndu se în calcul majoritatea cheltuielor, conform calculelor efectuate reiese că într -o lună suma
cheltuielior ajunge aproximativ la 40.498 lei. Însă aici s -au luat în calcul și alte detalii ce țin de
lucrarea de licență dată, și anume contribuția fiecărui ang ajat la această lucrare. Desigur că în
decursul unei perioade de o lună se ajunge la așa sumă de cheltuieli, deci pentru a întreține o secție
din acest laborator și pentru a verifica un număr corespunzător de contoare este nevoie să se
cheltuie lunar aprox imativ suma exprimată mai sus. Luîndu -se în considerație faptul că verificarea
metrologică a unui contor electronic costa 283 lei și ținînd cont de faptul că în perioada de o lună se
verifică în jur la 400 contoare, însă printre acestea fiind și cele de in ducție a căror preț de verificare
este mai mic, totuși se acoperă cheltuielile făcute de întreprindere. Putem afirma că întreprinderea la
capitolul investiții și cheltuieli are un plan bine definit.
Dacă de privit din alt punct de vedere, și anume din acel a al consumatorului, adică
persoana care achită pentru verificare putem spune că e puțin cam costisitor, însă aceste prețuri au
fost stabilite în conformitate cu normele de stat, și deci au fost considerate acceptabile.
UTM. 529.1 007 ME Coala
57
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
6 Securitatea activității vitale
6.1 Introducere
Munca grea pe care omul trebuia să o efectueze înainte, a fost înlocuită acum de o
multitudine de aparate automate, care au accelerat dezvoltarea industriei, acum totul efectuîndu -se
mult mai rapid.
Astăzi, orice locuitor de pe glob folosește energie electrică, fiind total dependent de ea, fără
electricitate neputându -se trăi civilizat. Întreruperea alimentării cu energie electrică poate provoca
pagube materiale, chiar și accidente grave. Astfel, sectorul energetic este direct legat de forța de
muncă , dar totodată această forță de muncă aparținînd sectorului dat, va fi supusă unui risc enorm în
domeniul securității muncii, de asemenea este necesar ca omul să fie sigur că ceea ce -l înconjoară nu
este dăunător și este bine verificat înainte de a s e da în exploatare, deci vor fi necesare cunoștințe
largi în domeniul protecției și securității muncii, pentru diminuarea unor riscuri și pagube
imprevizibile.
Odată ce, omul este partea cea mai flexibilă, mai adaptabilă și mai valoroasă din sistemul
unei organizații, dar și cea mai vulnerabilă la condițiile ce -i pot afecta performanțele, vom pune un
accent esențial pe: securitatea activității vitale a omului, care va avea ca scop organizarea, asigurarea
și crearea unor condiții favorabile de muncă, în cad rul unui laborator . Astfel, acțiunile de organizare
a securității vitale, vor conduce la sporirea activității umane, care ca rezultat va multiplic a procesul
de producție și va influența pozitiv cadrul socio -economic.
Securitatea activității vitale va cupri nde un spectru larg de măsuri și mijloace social –
economice, organizatorice, tehnice, profilactic -curative, care vor acționa în baza actelor legislative și
normative și care vor asigura securitatea angajatului, păstrarea sănătății și a capacității de muncă a
acestuia în procesul de muncă.
Astfel, scopul securității muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau
îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condițiilor confortabile de muncă la o
productivitate maximală a acesteia.
Deci, vom analiza și descrie organizarea protecției muncii în cadrul un ui laborator de
încercări metrologice a contoarelor de energie electrică, amplasat pe teritoriul Republicii Moldova.
6.2 Analiza condițiilor de muncă utilizate în Laboratorul de Încercări al
ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA
Securitate și sănătate în muncă reprezintă ansamblul de activități ce au ca scop asigurarea
celor mai bune condiții de lucru, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor.
Condițiile de mu ncă sunt determinate de caracterul procesului de muncă și factorii mediului
extern, ce -l înconjoară pe lucrător în sfera de producție. În timpul activității de muncă a omului are
UTM. 529.1 007 ME Coala
58
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
loc interacțiunea mediului de producție și a organismului. Omul transformă, acomodează mediul de
producție la necesitățile sale, iar mediul de producție acționează într -un mod sau altul asupra
lucrătorilor.
Factorii periculoși sunt acei factori care duc la micșorarea bruscă a stării sănătății sau la
traume. Iar factori dăunători sunt acei f actori care pot duce la înrăutățirea sănătății și înrăutățirea
condițiilor de muncă.
Astfel, acțiunea mediului de producție în cadrul un ui laborator , asupra organismu lui omului
este condiționată de :
factorii fizici (se manifestă prin prezența în mediul de lucru a zgomotului, vibrațiilor,
iluminatul slab sau prea puternic, menținerea incorectă a parametrilor de confort: temperatura
aerului, umiditatea rela tivă, și presiunea aerului, exercită o influența asupra organismului,
aupra dispoziției omului și asupra productivității muncii);
factorii chimici (se manifestă prin prezența în mediul de lucru a diferitor gaze, vapori sau alte
noxe);
factorii termici (sunt caracterizați de temperatura materialelor, pieselor și utilajului prezent la
locul de muncă);
factorii psihofiziologici (se manifestă prin prezența în mediul de lucru a supraîncărcărilor
fizice și neuro – psihice);
curentul electric (este un factor foarte important deoarece poate duce chiar și la deces și
acțiunea lui asupra organismului este caracterizat d e: tipul curentului, frecvența, puterea,
starea de sănătate a omului și de calea curentului prin corp. Astfel, pentru a crea condiții
optime și nepericuloase de muncă acești factori trebuie normați, adică aduși la așa valori sub
acțiunea cărora nu s -ar der egla procesul de muncă și starea de sănătate a omului ) ;
Toți factorii menționați reprezintă un risc pentru muncitori, necorespunderea acestor factori
cu normativele, duce la îmbolnăvirea angajaților și nu numai. Dacă mediul de lucru al omului nu
corespund e ceri nțelor, are loc scăderea product ivității întreprinderii, deoarece în condiții neprielnice
organismul uman se epuizează rezultînd o stare de oboseală, și chiar înbolnăvire. [14]
6.2.1 Valorile normative a le factorilor periculoși și dăunători
Analiza valoril or normative a condițiilor de muncă se apreciază pe bază datelor atestării
locurilor de muncă sau măsurărilor speciale instrumentale, deoarece se analizează un Laborator de
Încercări.
Pentru a menține igiena muncii la un nivel optimal este necesar de a asi gura toți factorii
dăunători și periculoși în limitele normelor. Cu acest scop se petrece ce rtificarea locurilor de muncă
în laborator .
UTM. 529.1 007 ME Coala
59
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Prin certificarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecției muncii se subînțelege
evaluarea complexă a locur ilor de muncă sub aspectul corespunderii acestor prevederi la actele
normative de protecție a muncii.
Tabelul 6.1 Caracteristica factorilor nocivi și periculoși în cadrul Laboratorului de Încercări:
Nr Factori periculoși și
dăunători de producție Aprecierea condițiilor de muncă Denumirea
standardului Valori "de facto" Valori normative
I. Factori fizici (Lucru mediu,
categoria A și B) GOST
12.0.003 -84
1 Parametrii microclimei GOST
12.1.005 -88
temperatura aerului, oC 22-26 22-24 GOST
12.1.005 -88
umeditatea relativă, % 60-70 60-65 GOST
12.1.005 -88
viteza mișcării aerului, m/s 0.3 0.1 GOST
12.1.005 -88
2 Nivelul
zgomotolui,dBA (echipamentul
de verificare) 75 75 GOST
12.1.003 -83
3 Iluminatul
natural, cin, % 0.5-1.4 1.5 SNiP -11-4-79
artificial, E,lx 80-150 <150
4 Curentul electric
genul ~ ~
tensiunea, V 220/380 220/380
frecvenț a, Hz 50 50
III. Factori psihofiziologici GOST
12.0.003 -74
1 Supra încărcă ri fizice
statice * *
dinamic e * *
2 Supraîncărcă ri ne uro-psihice * *
supraîncă rcări mintale * *
lucru monoton * *
supraîncărcă ri emo ționale * *
6.2.2 Sisteme de ventilare și climatizare
Sistemele de ventilare și climatizare manifestă o mare diversi tate, at ît sub aspectul alcătuirii,
al modului de echipare a instalațiilor, al tipului elementelor componente, al dimensiunii instalațiilor
după mărimea debitelor de aer vehiculat, al puterilor termice (de încălzire, de răcire) și al presiunilor
generate c ât și după modul de realizare a schimburilor de aer al încăperilor, al nivelurilor de
temperatură, presiune și umiditate realizate în încăperi. Tipul clădirii căreia îi este destinată o
instalație de ventilare sau climatizare își pune amprenta specifică as upra instalației, în special, prin
UTM. 529.1 007 ME Coala
60
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
soluția adoptată, modul de realizare tehnică (aspect, trasee, etanșeitate, asigurare parametri, nivel de
zgomot, automatizări, exploatare și întreținere etc.).
În Laboratorul de Producție sunt folosite instalații de condi ționare a aerului. Aceasta este o
instalație destul de complexă, ea putînd asigura echilibrarea căldurilor latente, celor sensibile și
menținerea cu anumite toleranțe a condițiilor climatice fixate dinainte pentru laborator.
6.3 Măsuri privind sanitaria in dustrială
Măsurile igienico -sanitare urmăresc scopul creării unor condiții de muncă sănătoase și
confortabile, precum și protecția angajaților de influența factorilor nocivi, capabili să producă boli
profesionale, otrăviri, intoxicații profesionale acute e tc.
S.A. ”Gas Natural Fenosa” în activitatea sa întru totul respectă legislația sanitară în vigoare
și regulile sanitare stabilite. În acest fel, în termenii stabiliți de către legislația sanitară de către
întreprindere este organizată verificarea de labor ator a locurilor de muncă și certificarea lor în baza
rezultatelor primite. Anual este organizată, verificarea selectivă a locurilor de muncă și autorizarea
sanitară a întreprinderii. În baza rezultatelor primite pentru locurile de muncă ce nu corespund
normativelor existente datorită particularităților tehnologiei efectuării lucrărilor, angajații sunt
asigurați cu mijloace de protecție ce micșorează pînă la limitele normativelor a asemenea factori
nocivi cum sunt zgomotul, colbul,gazele. În același timp an gajații ce sunt antrenați în efectuarea
lucrărilor cu un risc sporit de murdărie a pielii sunt asigurați cu produse de igienă corespunzătoare.
Pentru diminuarea sau excluderea acțiunii factorilor de risc care acționează cumulativ
asupra angajaților în timp ul îndeplinirii unei sarcini de muncă aceștia sunt asigurați cu echipament
individual de protecție care, în dependență de destinația sa se clasifică în următoarele categorii:
Protecția capului:
-protecția capului și a elementelor asociate;
-protecția feței și a văzului;
-protecția auzului și a elementelor asociate;
-protecția căilor respiratorii.
Protecția membrelor superioare:
-protecția mîinilor și a elementelor asociate;
-protecția brațelor.
Protecția pentru trunchi și corp:
-îmbrăcămînte de protecție;
-echipament anti cădere;
UTM. 529.1 007 ME Coala
61
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
-elemente asociate.
Protecția membrelor inferioare:
-protecția tălpilor;
-protecția picioarelor;
-elemente asociate pentru picioare.
Protecții generale electrice:
-elemente izolante;
-instrumente izolante;
-elemente pentru manevre;
-verificatoare absență tensiune și elemente asociate;
-divers echipament protecție.
Protecții generale mecanice:
-elemente de protecție.
Protecții generale comune:
-scări;
-materiale contra incendiu;
-elemente de închidere și blocare.
Semnalizarea și delim itarea de securitate:
-indicatoare de interzicere;
-indicatoare de prevenire;
-indicatoare de informare și incendii;
-elemente pentru delimitare;
-indicatoare. [15]
6.4 Măsuri privind tehnica securității
6.4.1 Instructajul pentru tehnica securității
Analiz a condițiilor de muncă, este de fapt un proces de colectare sistematică de date care
descriu activitățile și sarcinile aferente în cadrul Laboratorului de Încercări.
Condițiile de muncă în Laborator trebuie să corespundă standardelor, normelor si regulilor
de protecție a muncii. Întreprinderea e obligata să asigure:
UTM. 529.1 007 ME Coala
62
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
siguranța clădirilor, construcțiilor, traseurilor tehnologice și al utilajului;
condiții sanitaro−igienice și de protecție a muncii la fiecare loc de muncă, care să corespundă
normativelor în vigoare;
organizarea asistenței sanitaro−sociale curative și profilactice pentru angajații întreprinderii;
regimuri optime de muncă și de odihnă.
Procesul de dirijare a protecției muncii la laborator, constă din îndeplinirea unor funcții a
organizațiilor respective:
organizarea, coordonarea și reglarea lucrului pe protecția muncii;
planificarea lucrului pe protecția muncii;
controlul asupra protecției muncii;
analizarea ;
perfecționarea lucrului pentru ridicarea nivelului de organizare a protecției munc ii la
întreprindere.
Răspunzător de funcționarea la întreprindere privind protecția muncii este directorul
întreprinderii și inginerul șef. Organizarea și coordonarea activității protecției muncii este pusă în fața
unei secții care este supravegheată de că tre inginerul pe protecția muncii și tehnica securității.
Planificarea lucrului pe protecția muncii se efectuează în baza:
cerințelor, standardelor și altor acte normative;
ordinelor, deciziilor care sunt emise de către organele de control și dirijare.
Planul de lucru trebuie să prevadă anumite probleme concrete:
prognozarea securității muncii;
planul perspectiv complex pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă;
evidența lunară a activității protecției muncii și compararea.
Funcția evidenței și analizei stă rii protecției muncii în secții constă în generalizarea cauzelor
a traumatizmului de producere, nerespectarea dreptului muncii, standardelor, normelor. În calitate de
materiale de analiză se utilizează materiale de evidență a cazurilor periculoase, îmbolnă virea cu
pierderea temporară a capacității de muncă, datele pașapoartelor tehnico−sanitare în secții.
Forma de remunerare morală și materială se efectuează de către administrația întreprinderii
împreună cu comitetul sindical.
Administrarea protecției este îndreptată la rezolvarea unui șir de întrebări legate de
asigurarea securității:
asigurarea securității proceselor de producere și a utilajului;
asigurarea securității a clădirilor și construcțiilor;
asigurarea cu condiții sanitaro−igienice normale în cond ițiile de muncă;
UTM. 529.1 007 ME Coala
63
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
asigurarea lucrărilor cu mijloace de protecție individuală;
asigurarea cu condiții optimale de lucru de odihnă;
acordarea înlesnirilor și compensațiilor pentru lucru în condiții periculoase. [15]
6.4.2 Electrosecuritatea
Electrosecuritatea prezintă un sistem de măsuri organizatorice și mijloace tehnice, care
asigură protecția organismului uman contra acțiunilor dăunătoare și periculoase ale curentului
electric, arcului electric.
Pericolul curentului electric se agraviază în comparație cu al ți factori periculoși, deoarece
omul nu poate să verifice fără aparate speciale, dacă pe conductor există tensiune. Analiza
accidentelor în producere arată că electrocutările ating 1…1,5 %. Dar cu totul alt tablou prezintă
accidentele mortale. Analiza l or a demonstrat că cazurile de electrocutare ating 40 la sută, iar în
instalațiile ener getice chiar pînă la 60 %. Este semnificativ faptul că majoritatea accidentelor mortale
(80 %) se produc în instalațiile electrice cu tensiune joasă (U < 1000 V).
Pentr u evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesară eliminarea posibilității de
trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Măsurile, amenajările și mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot
personalul muncitor din toate d omeniile de activitate. Principalele măsuri de prevenire a
electrocutării la locurile de muncă sunt enumerate mai jos.
Asigurarea inaccesibilității elementelor care fac parte din circuitele electrice și care se
realizează prin:
izolarea electrică a conduct oarelor;
folosirea carcaselor de protecție legate la pamînt;
îngrădirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectîndu -se distanța impusă pană la
elementele sub tensiune.
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) la sculele electrice portative. Sculele
portative care functionează la tensiune redusă se alimentează la un transformator coborîtor. Deoarece
există pericolul inversarii bornelor este bine ca atît distanța picioruselor fișelor de 12, 24 si 36V, cît și
grosimea acestor piciorușe, să fie mai mari decît cele ale fișelor de 120, 220 și 380 V, pentru a evita
posibilitatea inversării lor.
Folosirea mijloacelor individuale de protecție și mijloacelor de avertizare.
UTM. 529.1 007 ME Coala
64
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante , clești iz olanți și scule cu
mînere izolante. Izola ția acestor mijloace suportă tensiunea de regim a instalației în condiții sigure;
cu ajutorul lor este permisă atingerea parților conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manuși, cizme,
galoși electroizolanți), covorașe de cauciuc, platforme și grătare cu piciorușe electroizolante din
porțelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza însă singure securitatea împotriva electrocutărilor.
Întotdeauna e ste necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal și a unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin
standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizori i prevazute si cu placute etc.
Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se
apropie de punctele de lucru periculoase.
Deconectarea automată : în cazul apariției unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor
scurgeri de curent periculoase. Se aplică mai ales la instalațiile electrice care functionează cu punctul
neutru al sursei de alimentare izolat față de pamînt .
Protectia prin legarea la pămînt este folosită pentru asigurarea personalului contra
electr ocutarii prin atingerea echipamentelor și instalațiilor care nu fac parte din circuitele de lucru,
dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolație. Elementele care se leagă
la pămînt sut urmatoarele: carcasele și postamentele utilajelor, mașinilor și ale aparatelor electrice,
scheletele metalice care susțin instalțiile electrice de distribuție etc. Instalatia de legare la pămînt
constă din conductoarele de legare la pămînt și priza de pămînt, formată din electrozi. Prizele de
pămîn verticale sau orizontale se realizează astfel încat diferența de potențial la care ar putea fi expus
muncitorul prin atingere directă sa nu fie mai mare de 40V.
Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei re țele genera le de protec ție
care însoțesc în permanență rețe aua de alimenare cu energie electrică a utilajelor. Rețeaua de
protecție are rolul unui conductor principal de legare la pămînt, legat la prize de pămînt cu rezistența
suficient de mică.
Protecția prin egal area potențial elor este un mijloc secundar de protectie și constă în
efectuarea unor legaturi, prin conductoare, în toate partile metalice ale diverselor instalații și ale
construcțiilor, care în mod accidental ar putea intra sub tensiune și ar fi atinse de catre un mun citor ce
lucrează sau de către o persoană care trece prin acel loc.
Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite
obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu -se astfel egalizarea pot entialelor si
UTM. 529.1 007 ME Coala
65
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insă că rețeua de egalizare trebuie conectată
la instalația de legare la pămînt sau la nul. [15]
În figura 6.1. sunt prezentate indicatoarele ce avertizează populația și lucrătorii că la fața
locului sunt întreprinse măsuri de reparare, sau alte tipuri de măsuri ce țin de electricitate, de
asemenea și echipamentele de protecție și instrumentele.
Figura 6.1. Indicatoare de avertizare și echipame nte de protecție și instrumente
6.5 Măsur i de protecție contra incendiilor
În conformitate cu legislația în vigoare responsabilitatea pentru asigurarea securității
împotriva incendiilor a obiectivelor o poartă conducătorii acestora, conducătorii secțiilor și
subdiviziunilor.
Cauzele incendiilor c e apar la asemenea obiective sunt următoarele: încălcarea regimului
tehnologic, defectarea utilajului electric, autoaprinderea hainelor și cârpelor îmbibate cu ulei și a altor
materiale inflamabile, nerespectarea graficului de reparație și corozia utilajul ui, defecte constructive
ale utilajelor, defectarea armăturii de blocare a aparatelor și conductelor conservate sau în stadiu de
reparație, scânteile în timpul lucrărilor de sudare și în timpul lucrărilor cu foc deschis.
Securitatea împotriva incendiilor a obiectivelor trebuie să se asigure prin următoarele
măsuri:
existența sistemului de preîntâmpinare a incendiului, ce trebuie să excludă în ansamblu
influența factorilor periculoși ai incendiului, ce depășesc valorile admisibile, asupra
oamenilor;
UTM. 529.1 007 ME Coala
66
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
existenț a sistemului de protecție împotriva incendiilor asigurat prin: folosirea mijloacelor de
stingere a incendiilor; folosirea instalațiilor automate de semnalizare și stingere a incendiilor;
instalații și dispozitive ce asigură limitarea propagării incendiului ; organizarea evacuării la
timp a oamenilor; folosirea sistemelor de protecție antifum;
măsuri organizatorice care constau în instruirea angajaților privind regulile cu privire la
securitatea împotriva incendiilor, organizarea lecțiilor și convorbirilor u tilzând mijloace
demonstrative, editarea instrucțiunilor și materialelor ilustrative;
măsuri de exploatare, care prevăd exploatarea corectă a sistemelor de încălzire, ventilare și
condiționare a aerului, protecției antifulger, întreținerea exemplară a clăd irilor, înstalațiilor și
teritoriilor;
măsuri tehnice, care prevăd respectarea normelor și regulilor cu privire la securitatea
împotriva incendiilor atât la instalarea utilajelor, instalațiilor, edificarea clădirilor precum și la
exploatarea și întreținere a acestora;
măsuri speciale, așa ca: interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis în locurile cu
pericol de incendiu, fumatului în locurile nestabilite, respectarea obligatorie a normelor și
regulilor la executarea lucrărilor cu substanțe periculoa se din punct de vedere exploziv și
incendiar.
6.5.1 Securitatea antiincendiară
Fiecarea angajat al întreprinderii este obligat să respecte cu strictețe prevederile Normelor
de stingere și prevenire a incendiilor oriunde nu s -ar afla pe teritoriul întreprin derii, să nu admită
acțiuni, care ar putea provoca încendii sau aprinderi.
Persoanele vinovate de nerespectarea Normelor de prevenire și stingere a incendiilor, în
dependență de caracterul încălcărilor și consecințele acestora, poartă raspundere disciplina ră,
administrativă, materială și penală în modul stabilit de lege.
Toți angajații din aria operativă a întreprinderii sunt instruiți cu regularitate în domeniul
securității antiincendiare, fiind implicați în diverse antrenamente antiincendiare. În același timp
categoria dată de angajați sunt supuși unei examinări periodice în centrele de muncă referitor la
cunoașterea normelor de acțiune antiincendiare
Una dintre activitățile ce au ca scop familiarizarea angajaților cu acțiunile ce trebuie să fie
primite de către angajați în caz de izbucnire a unui incendiu este afișarea în locuri deschise din oficii
și instalații a placatelor cu informația corespunzătoare.
Pentru localizarea și stingerea imediată a incendiilor ce pot izbucni, toate oficiile și
instalațiile sunt asigurate cu stingătoare.
UTM. 529.1 007 ME Coala
67
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
În vederea menținerii stării antiincendiare, fiecare angajat, este obligat să îndeplinească cu
strictețe următoarele cerințe:
Întreținerea teritoriului.
teritoriul subdiviziunilor trebuie permanent menținut în curățenie și si stematic curățat de
deșeurile de prducție inflamabile;
așchiile metalice, materialele îmbibate cu ulei și deșeuri de producție trebuie păstrate în locuri
special amenajate, în lăzi care se închid ermetic cu capace;
arderea gunoiului și a deșeurilor pe teri toriul întreprinderii este strict interzisă. De organizat
accesul liber spre toate clădirile și instalațiile întreprinderii;
toate căile și scările spre clădiri și apeducte, cît și spre inventarul de protecție antiincendiară
trebuie să fie libere. În inter valele antiincendiare între clădiri nu se admite depozitarea
deverselor materiale;
despre închiderea parțială a drumurilor și căilor de acces, în legătură cu reparația acestora (sau
din alte cauze), care împiedică accesul mașinilor pompierilor, trebuie ime diat de avertizat
Serviciul de Pompieri;
pe teritoriul obiectivelor explozive și inflamabile, cît și în locurile de păstrare și prelucrare a
materialelor inflamabile, utilizarea flăcării deschise nu se admite;
construcția clădirilor temporare și instalații lor inginerești în teritoriu este interzisă;
pe teritoriul stației este prevăzută cosirea ierbii și transportarea acesteia de pe teritoriu. Se
interzice păstrarea ierbii uscate pe teritorii și pe suprafețele învecinate la odistanță mai mică
de 100m.
Întreț inerea clădirilor și încăperilor.
Toate clădirile și încăperile de producere, de serviciu, auxiliare și de depozitare trebuie
dereticate regulat și întreținute în strictă curățenie;
Accesele, ieșirile, coridoarele, camerele și scările nu se admit să fie de pozitate cu diverse
obiecte și echipamente;
În depozitele atelierelor trebuie să fie depozitată cantitatea maximală admisă de lichid
inflamabil, vopsele, lac și dizolanți;
Lîngă locul de lucru se admite păstrarea numai unei cantități de materiale, care nu
depășește necesitatea turei. În acest caz toate recipientele trebuie să fie închise ermetic.
UTM. 529.1 007 ME Coala
68
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
6.5.2 Mijloacele de stingere a incendiilor
Mijloacele de stingere a incendiilor sunt următoarele:
apa;
nisipul;
pături îmbibate cu apă;
substanțe chimice;
stingăto are: cu pulbere Flores și dioxid de carbon ( CO2).
6.5.3 Măsuri întreprinse în cazul incendiilor
La depistarea incendiilor se întreprind un șir de măsuri. Sistemele de comunicare și
semnalizare de incendiu conform destinației au următoarea clasificare:
semnalizare de pază incendiară;
comunicație de comandă;
radiocomunicație operativă.
Elementele de bază ale sistemului electric de semnalizare de incendiu sunt:
detectoarele, instalate în încăperile clădirilor sau pe teritoriul obiectivului și destinate
comuni cării despre incendiu;
instalațiile de recepție, care asigură recepționarea și prelucrarea semnalelor de la detectoare;
rețeaua de cabluri, ce unește detectoarele cu aparatele de recepție;
surse de alimentare cu curent. [15]
6.6 Măsuri de protecție a mediu lui ambiant
Mediul ambiant, față de om și societate în întregime, este determinat ca o lume materială
naturală creată de om, în care omul ca ființă socială își satisface necesitățile și, la rândul său, prin
acțiunea și activitatea sa o transformă.
S-a ajun s deja la o etapă actuală, în care obiect al proiectării nu este numai edificiul
ingineric, ci sistemul “edificiu ingineric -complex natural, ca un tot întreg”. În același timp este de
menționat că obiectele ecologiei inginerice, în cele mai multe cazuri, sunt nu obiectele naturale sau
procesele ce decurg în ele, ci situațiile în care se pomenesc aceste obiecte și procesele legate de
necesitățile și tendințele sociale determinate de progresul tehnico – științific.
Problemele ecologiei referitor la activita tea industriei sau a organizării de proiectare pot fi
formulate în felul următor:
1) optimizarea hotărârilor inginerice, de proiectare, tehnologice, reieșind din
minimizarea pagubei pentru mediul înconjurător și sănătatea omului;
UTM. 529.1 007 ME Coala
69
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
2) prognoza și evaluarea posibil elor urmări negative ale întreprinderilor (procese
tehnologice) proiectate sau reconstruite pentru mediul înconjurător, om, animale,
gospodăria sătească, silvicolă, piscicolă;
3) dezvăluirea și corectarea la timp a proceselor tehnologice concrete, ce aduc
pagubă mediului, amenință sănătatea omului, acționează negativ asupra sistemelor
naturale și antropice.
În timpul de față pot fi evidențiate următoarele aspecte de bază ale mediului ambiant:
aspectul ecologic, tehnico -economic și social politic.
Aspectul ecol ogic al protecției naturii constă în asigurarea condițiilor favorabile de trai ale
omului pe Terra.
Aspectul tehnico -economic constă în alegerea rațională a proceselor tehnologice, a
mijloacelor tehnice ce asigură, la un randament ridicat, realizarea măsur ilor necesare de protecție a
naturii. Factorul hotărâtor în acest caz devine trecerea mecanismului gospodăresc la metoda
dezvoltării intensive a întregii economii prin crearea de tehnologii fără deșeuri sau cu puține deșeuri,
lucru care, în mare măsură, va rezolva problema poluării mediului ambiant.
Aspectul social -politic constă în aceea că rezultatele acțiunii omului asupra naturii trebuie
privite nu numai în lumina dezvoltării progresului tehnic și a creșterii populației, ci și în dependență
de condițiil e sociale, în care ele se răsfrâng. Referindu -se la aspectul social -politic a PMA este
necesar de a sublinia că rezolvarea problemelor ecologice în orice societate, în foarte mare măsură
depinde de gradul (nivelul) de cultură a fiecărui individ în parte și a societății în întregime. Numai
cultura determină acțiunea omului asupra naturii și ca urmare rezultatele acestei acțiuni. [16]
Poluarea mediului ambiant de către laborator sunt de natură fizică și se numesc poluanți
energetici. Deșeurile obținute se man ifestă sub formă de cîmpuri electrice și radiații.
Din moment ce orice influențe adverse ale cîmpurilor electromagnetice asupra plantelor,
animalelor sau asupra aricăror organisme vii, pot să aibă un impact negativ asupra vieții și sănătății
umane.
Conform studiilor efectuate, influența cîmpurilor electromagnetice nu depășește normele
specificate, însă ca să evităm mărirea concentrațiilor acestor cîmpuri asupra mediului ambiant se
poate de propus de exemplu: nefolosirea aparatelor cu grad ridicat de cîmpuri parazitare
electromagnetice, îmbunatatirea functionarii aparatajului folosit pentru a micșora influența lor.
6.7 Calculul ingineresc al puterii lămpilor necesară pentru crearea
iluminatlui încăperii
Încăperea de producție are dimensiunile:
UTM. 529.1 007 ME Coala
70
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Lungimea încăpe rii A=20 m;
Lățimea încăperii B=8 m;
Înălțimea suspendării luminatoarelor h=2,5 m;
Coeficientul de reflectare a tavanului ρ t=70 %;
Coeficientul de reflectare a pereților ρ p=50 %;
Iluminarea normală E n=300 lx;
Numărul de luminătoare, N=24;
Numărul de lămpi luminescente în luminător, n=2.
De determinat puterea lămpilor cu tensiunea de 220 V, necesară pentru crearea iluminării
E=30 lx la coeficientul de rezervă K=1,3. [17]
Rezolvare:
1.Determinăm indicele încăperii:
20 82,29( ) 2.5 (20 8)ABih A B
(6.7.1)
Conform t abelului I.2.1, pentru tipul de luminatoare dat, randamentul este: η=0,58 %
2.Determinăm fluxul luminos al unei lămpi:
20 1,3 160 1,1510318 0,58A K S zФB
(6.7.2)
Pentru iluminare alegem alegem lămpi de tipul LB -20 cu fluxul
1180,Ф lm
3. Aceeași în căpere este iluminată de 24 de luminatoare de tip plafoniere de uz social
cu lămpi fluorescente de tipul LB. În fiecare luminător sunt instalate cîte 2 lămpi. De
determinat puterea lămpilor, necesară pentru crearea iluminării E=300 lx, la coeficientul de
rezervă K=1,5
Știind că i=2,25, din tabel, pentru luminatoarele de tip plafoniere de uz social, găsim
η=0,59.
Determinăm fluxul unei lămpi:
300 1,5 160 1,12797,24 2 0,59nE K S zФ lmNn (6.7.3)
Alegem lămpi de tipul LB 40 cu fluxul luminos
3120,Ф lm, ceea c e nu depășește
cerințele normative (+20%)
3120 2797% 10,35%3120depăsirii (6.7.4)
UTM. 529.1 007 ME Coala
71
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
În conformitate cu cerințele normative și în urma calculelor efectuate observăm deci că
coeficientul depășirii are o valoare de 10,35%. Se considceră însă că acesta nu trebui e să depășeasca
20%, deci tipul de lămpi alese pentru iluminatul încaperii respective ne convine și va asigura un
iluminat bun.
UTM. 529.1 007 ME Coala
72
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
CONCLUZII
Contoarele electronice reprezintă o realizare avansată a tehnologiilor din domeniul
măsurării și evidenței consumu lui de energie electrică . Pe parcursul ultimei perioade de timp
contoarele electronice au devenit tot mai răspîndite în sistemul electroenergetic al R.Moldova, acest
lucru se atestă în special în cadrul întreprinderilor , în unitățile economice cu un consum sporit al
energiei .
Activitățile desfășurate pe parcursul realizării tezei de licență s -au axat pe experiența și
activitățile desfășurate de autor în cadrul Laboratorului de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA .
Scopurile lucră rii au constat în studi ul principiilor de funcționare a contoarelor electronice, însușirea
metodelor și mijloacelor de verificare a acestora, efectuarea vericărilor metrologice și prelucrarea
statistică a rezultatelor obținute.
În lucrare s -au analizat principiile de funcționar e și caracteristicile a diverselor tipuri de
contoare și s -a ajuns la concluzia că contoarele de energie electrică de tip electronice asigură cele mai
ridicate precizii de măsurare și pot fi recomandate spre utilizare pentru toți agenții economici, precum
și pentru consumatorii casnici . Unicul impediment constând în prețul ridicat al acestor contoare. O
serie de contoare electronice, și anume cele cu transformator care asigură pierderi de energie electrică
mai mici, deoarece ele convertesc valoarea curentul ui ce vine din rețea într -o valoare accesibilă și
necesară pentru diverse cerințe. În general contoarele de tip electronice au funcții mult mai avansate,
de care nu dispun cele de inducție și anume: asigură o evidență mai exactă a conumului de energie și
au o sensibilitate mult mai ridicată. Datele sunt prezentate pe un ecran LCD sau LED și permite
păstrarea datelor de facturare pe o perioadă programată în cazul deridicării datelor din luna respectivă
de către persoanele repsective. Permite să se vizualizez e care aparate electrice consumă mai multă
energie electrică. Asigură calcul ul energiei active și a celei reactive, pe cînd cele de inducție
majoritatea înregistrează doar consumul energiei active.
Una din cele mai răspândite metodele de verificare cea mai utilizată în toate laboratoarele
este metoda clasică wattmetru – cronometru , de asemenea și în Laboratorul de Încercări al ÎCS ”Gas
Natural Fenosa” SA se utilizează aceeași metodă. Laboratorul dat este asigurat cu echipamente
modernizate automatizate de v erificare ceea ce asigură o rapiditate și o exactitate mai înaltă la
executarea verificărilor. Desigur că nu e destul numai să fie prezent stănd modernizat, este necesat de
asemenea și ca lucrătorii să fie competenți și să răspundă cerințelor puse în fața lor. Pentu aceasta
sunt asigurate cursuri care îmbunătățesc cunoștințele inginerilor metrologi. Este foarte importantă și
cunoașterea avansărilor în domeniu, altfel verificările ar fi precedate de erori umane, însă acestea se
petrec mai puțin în cadrul ace stui laborator.
Verificarea contoarelor de energie electrică în general corespund stanadrdelor utilizate într –
u îmbunătățirea acestui proces. Deci conform studiilor efectuate se poate de afirmat că lucrările de
UTM. 529.1 007 ME Coala
73
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
verificare a contoarelor date se realizează p otrivit cerințelor standardelor și actelor normative utilizate
de către laborator.
O analiză statistică efectuată în cadrul acestei lucrări asupra unui șir de contoare electronice
de energie electrică de tipul Landis -Gyr E230 și conform fișelor de control efectuate asupra
procesului de verificare metrologică a acestora putem face cîteva constatări:
cercetînd fișa de control se observă că procesul de verificare intră în limitele calculate,
dar și cele specificate, cu toate că nu depășește limitele date, ea t otuși este deplasată spre
stînga. Pentru a readuce la normal procesul este nevoie de întreprins măsurile cuvenite,
de atras atenția în care moment s -a produs devierea de la normal și care sunt cauzele ei.
În acest caz, deoarece avem un aparataj de tip mode rnizat una din cauzele princpale ale
apariției erorilor este factorul uman.
Conform diagramei frecveței și a histogramei în urma rezultatelor obținute v ariația
valorilor din seria respectivă urmează modelul distribuției normale repetat, astfel fiind
vizibi lă necesitatea schimbărilor în procesul de verificare.
În urma ralizării verificărilor se oferă un raport de verificare metrologică de expertiză cu
indicii corespunzători specifici.
Un alt obiectiv atins este și examinarea prețului de cost asupra verificăr ilor și reparărilor
întreprinse la Laboratorul de Încercări al ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA .Pentru o perioadă de o lună
sunt efectuate cheltuieli în jur de 40.000 de lei.
Măsurile privind securitatea activității vitale sunt întreprinse corespunzător. Este pus
accentual pe aceste măsuri deoarece se lucrează cu energia electrică și aceasta necesită o respectare
aprigă a cerințelor respective. Din punct de vedere al poluării mediului care este un punct important
ce afectează în ultimul timp tot mai mult popul ația se poate spune că p oluarea mediului ambiant de
către laborator sunt de natură fizică și se numesc poluanți energetici. Deșeurile obținute se manifestă
sub formă de cîmpuri electrice și radiații. Conform studiilor efectuate, influența cîmpurilor
electr omagnetice nu depășește normele specificate, însă ca să evităm mărirea concentrațiilor acestor
cîmpuri asupra mediului ambiant se poate de propus de exemplu: neutilizarea aparatelor cu grad
ridicat de cîmpuri parazitare electromagnetice, îmbunătățirea func ționării aparatajului folosit pentru a
micșora influența lor.
UTM. 529.1 007 ME Coala
74
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
BIBLIOGRAFIA
1 CARMEN IONESCU GOLOV ANOV Măsurarea mărimilor electrice în sistemul
electromagnetic, Bucuresti, Editura Academiei Romane / Editura A.G.I.R., 2009 ISBN 978 -973-27-
1887 -2.
2 Contoa re de inducție http://www.scritube.com/tehnica -mecanica/CONTOARE -DE-
INDUCTIE954121317.php
3 Microchip. Energy -Metering Ics with Active (Real) Power Pulse Output
http://ww1.microchip.com/downloads/en/DeviceDoc/21948c.pdf .
4 S. MIDDELHOEK DELF Handbook of sensors and actuators, Volume 7 (by K.
Iwansson , G. Sinapus and W. Hoorneart) Measuring Cur rent, Voltage and Power,University of
Technology, The Netherlands/ELSEVIER, 1999 .
5 Pașaport tehnic al contorului de energie electrică digital Landis -Gyr 5219 .
6 Măsurara energiei electrice active. Măsurarea energiei electrice active în circuite
monofazate de curent alternativ. Verificarea contoarelor de energie electrică.
http://myelectronix.blogspot.com/2012/05/masurarea -energiei -electrice -active.html
7 Procedura Verificarea contoarelor în Laboratorul de Încercări ri în cadrul întreprinderii
ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA .
8 Legea Metrologiei nr. 647 -XII din 17.11.95 cu modificări și corectări din 15.04.2004 .
9 Legea cu privire la Standardizare nr.590 -XIII din 22 .09.95 cu modificări și completări din
03.07.2007 .
10 REGULAMENT GENERAL DE METROLOGIE LEGALĂ 02-2008 – Sistemul național
de metrologie, Acordarea avizului tehnic de înregistrare.
11 CHICIUC ANDREI . Măsurări electrice . Îndrumar de laborator , Chișinău, UTM , 1999,
Verificările metrologice ale mijloacelor de măsurare
http://www.utm.md/metrolog/manuale/mas_lab/ME2.pdf
12 ALEXANDRU TARLAJANU Controlul și certificarea producției, Chișinău, UTM,
2010;
13 Analiza economică http://www.scribd.com/doc/96514356/Partea -1
14 Evaluarea condițiilor de muncă și de mediu
http://conspecte.com/Management/evaluarea -condiiilor -de-munc -i-de-mediu.html
15 Instrucțiuni de protecție a muncii, nr. IPM II 001/ÎCS ”Gas Natural Fenosa” SA;
16 E. OLARU , T. POPOV Protecția mediului ambiant. Ciclu de prelegeri, Chișinău, UTM,
2008, 5/O -39;
UTM. 529.1 007 ME Coala
75
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
17 EFIM OLARU, LUDMILA NAMOLOVAN Securitatea activității vitale, Material
metodic, Chișinău, UTM, 2004.
UTM. 529.1 007 ME Coala
76
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Anexa 1
UTM. 529.1 007 ME Coala
77
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Anexa 2
UTM. 529.1 007 ME Coala
22
Mod Coala Nr. docume nt Semnăt. Data
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UTM. 529.1 007 ME Coala [631510] (ID: 631510)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.