UTILIZAREA TESTULUI SO CIOMETRIC LA GRĂDINIȚĂ [609171]

UTILIZAREA TESTULUI SO CIOMETRIC LA GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșcolar Pascariu Iu lia Anamaria, Grădinița cu Prog ram Prelungit
”Veronica Filip”, Piatra-Neamț

În investigarea și cercetarea grupurilor sociale mici pot fi u tilizate o multitudine de
metode și tehnici. Unul dintre acestea îl reprezintă testele so ciometrice care își propun măsurarea
relațiilor afectiv – simpatetice dintre membrii grupurilor soci ale.
Cunoașterea colectivului de elev i vizează surprinderea acelor caracteristici prin care se
definește ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un gru p social.
Putem spune că identificarea unor trăsături personal e ne oferă posibilitatea să înțelegem
mai bine semnificația rolurilor pe care le joacă elevii, iar pr in intermediul acestora să pătrundem
în mecanismul procesului de interacțiune, mecanism care declanș ează și determină
caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoașterea poa te parcurge și drumul invers, de la
trăsăturile definitorii colectivului, prin intermediul comporta mentelor ce rezultă din exercitarea
rolurilor, la condițiile interne și particularitățile psihologi ce ale membrilor săi. În acest al doilea
sens pot spune că tehnicile sociometrice asigură o cunoaștere a mănunțită mai ales a structurii
informale/afective dar și în mod indirect a caracteristicilor d e personalitate a elevilor. Fiecare
colectiv are, după cum am văzut, structura sa proprie, care se manifestă diferit.
Testul sociometric ca instrument de măsurare a atracțiilor și respingerilor ce se manifestă
între indivizii ce compun un grup mic, până la treizeci de subi ecți, este un chestionar simplu, ce
conține două grupe de întrebări:
a) Pentru măsurarea atracțiilor; b) Pentru măsurarea respingerilor.
După aplicarea testelor se trece la următorul pas și anume eval uarea rezultatelor, însă acest
aspect presupune mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiecților. Codificarea se va face dupa ce testele respective se amestecă
pentru a nu fi într-o anume ordine, folosindu-se, în acest caz, literele alfabetului. Astfel fiecare
subiect va primi un număr de cod, respectiv o literă din alfabe t;
2 Se stabilește punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea pun ctajului facilitează calcularea
scorului și desprinderea unor conc luzii necesare. Pentru simpli ficarea calculelor și facilitarea
operațiilor se va proceda astfel: pentru alegerea făcută pe loc ul I se vor acordă 3 puncte, pentru
cea de pe locul II -2 puncte, ia r pentru cea din pozitia a III- a 1 punct.
Testul sociometric presupune mai multe etape: I. Faza de pregătire în care se motivează aplicarea testului, se asigură confidenți alitatea și
se limitează numărul de răspunsuri.
II. Faza de aplicare : – Copiii își exprimă verbal, după o scară de preferințe, atit udinile de
atracție, de respingere sau de indiferență față de ceilalți mem bri ai grupului.

– Chestionarul a fost aplicat la grupa mică, la un număr de 2 3 de preșcolari (8 fete și 15
băieți) și cuprinde două întrebări:
1. Cu cine ai vrea să-ți sărbătorești ziua de naștere? a) ……………………………………………….. ………….
b) ……………………………………………….. ………….
c) ………………………………………………. ……………
2. Cu cine nu ai vrea să-ți sărbătorești ziua de naștere?
a) ………………………………………………. …………..
b) ………………………………………………. …………..
c)……………………………………………….. …………..
– Se dau câte trei răspunsuri la fiecare întrebare. Alegerile au fost notate cu (+3, +2, +1), iar
respingerile cu (–3, -2, -1).
Pentru încurajarea fenomenelor pozitive de grup și crearea unui colectiv puternic,
educatoarea trebuie să cunoască temeinic viața preșcolarilor, relațiile interpersonale, prezența
microgrupurilor, a individualităț ilor. Din interacțiunea între membrii colectivului grupa iau
naștere atitudini de o mare variabilitate; se manifestă atracți i și respingeri din înfruntarea cărora
rezultă identitatea grupului.
Persoana care întreprinde ancheta concretă t rebuie să fie cunoscută deja subiecților,
fără să se afle însă în contact sistematic cu ei sau în raportu ri ierarhice directe.
III. Sociomatricea. Înregistrarea opțiunilor s-a f ăcut într-un tabel cu dublă intr are, în care
membrii grupului sunt notați pe verticală și pe orizontală, iar relațiile dintre ei cu (+) și (–).
IV. Sociograma grupului , care presupune:
a) sociograma colectivă (cuprinde relațiile de at racție și de respingere)
b) sociograma atracțiilor din care se observă:
– 12 relații de atracție reciprocă între:A.D-M.D, A.D-I.E, A.D -G.T, A.C-P.I, S.R-
C.C, D.E-I.E, I.E-M.D, P.I-N.A, P.A-O.M, S.A-A.S, O.M-O.M, A.C- N.A.
– 17 relații unilaterale
c) sociograma respingerilor din care se observă 13relații de respingere: A.C-D.F, S.R-D.I,
G.A-D.M, D.F-G.A, G.A-S.A, G.T-I.E, Z.D-O.M
– 11 respingeri are subiectul G.A
– 9 respingeri are I.E
– 7 respingeri are S.R
– 5 respingeri are S.A
– 4 respingeri are D.M, C.C, D.I, Z.D

– 3 respingeri are D.F, O.M, O.M
– 2 respingeria are D.F
V. Calcularea indicilor sociometrici- pentru a cunoaște care este locul, poziția ocupată de
fiecare individ în grup.
A)  Indicele statusului sociometric

În funcție de ISS se realizează sociograma colectivă și sociog rama atracțiilor. În centru vor fi
așezați subiecții care au avut cele mai multe alegeri. În jurul lor, din ce în ce mai departe, vor fi
așezați ceilalți (tot în funcție de numărul de alegeri).
Astfel
(A.D)= 8/22

(A.C, D.F)= 5/22

(I.E, N.A, O.M)= 4/22

(P.I, O.M)= 3/22

(C.C, D.I, D.M, G.T)= 2/22
B) Indicele statusului preferențial
=

Este calculat pentru fiecare copil în parte și se poate observa în sociomatrice.
C) Indicele de expansivitate afectivă
=

Acest indice se poate observa din sociomatrice pentru fiecare s ubiect în parte.
Astfel: A.S, G.T au indicele de expansiune 2,

D.I, D.M= 0.5; M.D=7, A.D= 8, D.F= 1,66, G.A=0,09, etc.
D) Indicele coeziunii grupului unde
unde R = relații reciproce și U =relații unilaterale
p =
=

q= 1-p = 1-
=

=
=

S O C I O M A T R I C E A
A.S A.D A.D A.C C.C D.F D.I D.M D.F G.T G.A H.E I.E M.D N.A O.M P.I P .A R.V S.A S.R Z.D O.M
A.S – 1 +3 – 2 – 3 +2 +1
A.D – 1 +2 – 3 +1 +3 – 2
A.D +2 +3 -3 -1 -2 +1
A.C +1 -2 -1 -3 +3 +2
C.C +3 +1 -2 -1 -3 +2
D.F +2 – 2 – 1 +1 +3 – 3
D.I – 3 +3 – 1 +1 +2 -2
D.M +3 – 1 +1 – 3 +2 – 2
D.F -2 +1 +2 +3 – 3 – 1
G.T +3 +2 – 2 +1 -1 -3
G.A +1 – 2 – 3 +3 +2 – 1
H.E +3 +2 – 1 -3 +1 – 2
I.E +1 – 1 +3 – 2 +2 – 3
M.D + 3 + 2 -1 -3 +1 – 2
N.A + 3 -2 -3 +2 – 1 +1
O.M +2 +3 – 3 -1 -2 +1
P.I + 2 -2 -1 +3 +1 – 3
P.A +1 -2 + 3 – 3 +2
R.V + 1 – 2 +3 – 3 +2 -1 – 1
S.A +1 +2 – 3 – 2 +3 – 1
S.R + 2 – 3 + 1 – 1 +3 – 2
Z.D + 3 – 2 +1 +2 – 3 – 1
O.M +3 +1 -2 -3 +2 – 1
A/R 2/1 8/0 2/0 5/1 2/4 5/3 2/4 2/4 6/2 2/1 1/11 0/1 4/9 7/0 4/ 2 4/3 3/0 2/2 1/1 2/5 2/7 0/4 3/3
ISS 2/22 8/22 2/22 5/22 2/22 5/22 2/22 2/22 6/22 2/22 1/22 0/22 4/22 7/22 4/22 4/22 3/22 2/22 1/22 2/22 2/22 0/22 3/22
ISP 1/22 8/22 2/22 4/22 -2/2 22/22 -2/22 -2/22 4/22 1/22 -10/22 -1/22 -5/22 7/22 2/22 1/22 3/22 0/22 0/2 2 -3/22 -5/22 -4/22 0/22

TABEL CUPRINZÂND
INDICII DE STATUT PREFERENȚIAL

Alegeri – respingeri Nr. subiecti cu aceleași preferinte ISP Valoare psihosociala de tip preferențial
8
7
1
1
0,36
0,31
POPULARI

4
3
2
1
2
1
2
3
0,18
0,13
0,11
0,05ACCEPTAȚI
0 3 0 INDIFERENȚI
-1
-2
-3
-4
-5
-10
1
3
1
1
1
1 -0,04
-0,09
-0,13
-0,18
-0,22
-0,45 MARGINALIZAȚI

SOCIOGRAMA COLECTIVĂ

ATRAGERI RECIPROCE
RESPINGERI RECIPROCE
ATRAGERI RESPINGERI

C.CN.A 
 
 
A.C
D.F 
O.MN.A 
D.M 
S.R 
A.S M.D 
 
A.D G.A R.V 
D.F P.A D.I 
O.M 
C.CZ.DH.E 
S.A A.D 
P.I G.T 
I.E

„Învățarea în grup exersează capacitatea de decizie și inițiat ivă, dă o notă mai personală
muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și ta lentelor ceea ce asigură o
participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elem ente de emulație, de stimulare
reciprocă, de cooperare fructuoasă”, susține Ioan Cerghit.
Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit în cunoasterea
fundamentelor socioafective ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales
ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra gru pului, care sa tina cont de
organizarea sa interna, pentru î mbunatatirea functionarii acest uia, ameliorarea coeziunii de grup,
dar si în reconstituirea unor echipe omogene.
În urma aplicării testului sociometric am identificat o serie de situații neașteptate, dar
s p e c i f i c e c o p i i l o r c u v â r s t a c u p r i n s ă î n t r e 3 ș i 4 c a r e s e î n t â lnesc pentru prima dată într-o
colectivitate. Faptul că nu se cunosc suficient de bine si prov in din medii sociale și culturale
diferite, explică coeficientul d e coeziune redus al grupei. O a ltă altă esxplicatie plauzibilă ar fi și
faptul că grupa este formată în majoritate din băieți care sunt mai puțin sociabili, orgolioși, mai
puțin toleranți și impulsivi. Mulți dintre aceștia s-au adaptat cu dificultate la programul
gradiniței, la regulile impuse de cadrele didactice. Absența pă rinților timp îndelungat, ruperea
bruscă din mediul familial permisiv și tolerant se reflectă în rezultatele obținute.
Cu toate acestea se identifică în cadrul grupului un lider in formal, care a aculmulat 8
(A.D) atrageri din totalul de 23 de copii chestionați. Acesta a reușit să se adapteze cu ușurință la
programul zilnic din grădiniță, influențează pozitiv pe cei din jurul său, este un exemplu de
comportament pentru colegii săi.
La polul opus se situează trei copii care sunt indiferenți gru pului din diferite motive:
R.V și O.M sunt foarte introvertiți, greu de antrenat în activi tățile zilnice din grădiniță, stau
retrași, refuzând să se joace cu ceilalți copii lăsând impresia că nu îi interesează nimic din ceea
ce se petrece în jurul lor. P.A este un copil hyperchinetic, cu tulburări de comportament grave,
confirmate de medic în urma investivatiilor de specialitate. Es te impulsiv, își bruschează colegii
atunci când este provocat sau chiar fără motive. Deoarece refuz ă că se joace cu colegii lor aceștia
au devenit indiferenți.
Copiii care au un comportament agresiv, necontrolat au fost iz olați de către colegi din
instinctul de autoprotecție. De nenumărate ori aceștia au deter iorat lucrările, jucăriile colegilor,
i-au lovit sau bruscat, sporind în acest fel antipatia acestora .
Toate situațiile prezentate se pot pot amelioara organizând ac tivități care să contribuie
la:
 dezvoltarea spiritului de observație, de cercetare, de exprimar e ș i i n v e s t i g a ț i e a
fenomenelor, faptelor, problemelor.
 stimularea și dezvoltarea cooperării și ajutorului reciproc, a spiritului de echipă,
competiția constructivă, munca în grup, lucrul în echipă.
 dezvoltarea și exersarea inteligențelor multiple și instruirea diferențiată
 respectarea posibilităților reale ale copilului în realizarea o biectivelor.
 stimularea și dezvoltarea curajului, încrederea în sine și în p artenerul / partenerii
de grup, stăpânirea de sine.
 educarea toleranței, înțelegerea față de opinia celuilalt înfrâ ngerea subiectivismului.
 stimularea și dezvoltarea creati vității individuale și de grup .
 dezvoltarea interacțiunii și interrelaționarea în grup.

 implicarea și activizeazarea între g colectivului în realizarea sarcinii.
 stimularea și declanșarea de bun a dispoziție, prin asumarea de roluri și responsabilități.
 stimularea capacității de a formula întrebări, de a face conexi uni și interacțiuni logice.
 stimularea copiilor de a găsi mai multe răspunsuri la întrebăr i, mai multe soluții de
rezolvare a unei probleme, a unui caz.

Exemple de activități:
1. Lecturi ale educatoarei: „Șorțulețul” de Irimie Străuț, „Nu num ai la grădiniță” de
O.P.Iași; ”Cei patru prieteni credincioși”, ”Cum să-ți faci pri eteni”, ”Veverel vine
iarăși la grădiniță”
2. –Poezii și cântece: „Mulțumesc” de Gh., Zarafu, „Bună ziua! , T e rog!”, „La
revedere!, Bună seara!”, „Un copil politicos”;
3. Jocuri de rol: „De-a familia”, „În autobuz”, „La teatru „, „Mag azinul de jucării”
4. Activități de voluntariat: ”Dăruiește o jucărie copiilor nevoia și”, etc
5. Activități extracurriculare: excursii, plimbări în parc, vizion are de spectoacole pentru
copii, vizitarea unei ferme de animale, a Bazei hipice,
6. Serbări școlare
7. Activități practice desfășurate în colaborare cu familia.

Bibliografie:
1. Ioan Cerghit, Metode de înv ățământ , București, Editura Poliron, 2011
2. Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologica. Tehnici de investigatie de
teren, Iasi, Editura Lumen, 2003