Utilizarea terenurilor [630655]

Utilizarea terenurilor

Atenție!
Acesta este un material cu caracter didactic.
Acest material se adresează studenților înscriși la curs.
Este interzisa publicare online si oferirea accesului către alte persoane decât cele
înscrise la curs.
Materialele folosite nu se afla in proprietatea autorului si au fost folosite exclusiv
pentru procesul de învățare.
Este interzisa publicarea online si pe platforme de e-book subscription service .
Publication on e -book subscription service platforms and other online public
platforms is prohibited !!

•Componentele naturale ,prin proprietățile lor,realizează ecosistemul
terestru, care seaflă într-unechilibru dinamic, realizat îndecursul
timpului .Solul are unrolfundamental, fiind una dintre resursele
naturale care condiționează dezvoltarea economico -socială a
societății .
•Contribuția solului este esențială înasigurarea alimentelor șialtor
materii necesare populației pentru traiul dezicuzi,cașipentru
dezvoltarea economiei .
•Păstrarea sau chiar îmbunătățirea calității acestora este ocerință
actuală stringentă care trebuie realizată prin echilibrarea și
armonizarea posibilităților pecare leoferă mediul ambiant cu
cerințele omului .
•Solul, găsindu -selacontactul dintre litosferă, atmosferă șibiosferă,
este overigă înciclurile șifluxurilor dintre geosfere, dar mai ales la
fluxul deenergie, circuitul apei șicircuitul elementelor nutritive .Solul
aacumulat îndecursul timpului energie șinutrimente, astfel căel
constituie unvaloros depozit deenergie, apă șinutrimente decare au
nevoie plantele îndezvoltarea lor.

•Prin utilizarea terenurilor (land use,înengleză) seînțelege orice
intervenție umană ciclică sau permanentă pentru satisfacerea nevoilor
omului asupra resursei, naturale sau artificiale, cunoscute sub denumirea
deteren .
•Este deci oacțiune aomului asupra ecosistemelor terestre naturale,
desfășurată sistematic, cuscopul deaobține beneficii sau servicii .Omul
devine parte inerentă aecosistemului terestru șiacționează astfel casă-l
dirijeze, să-lfolosească înavantajul lui.
•Utilizarea terenului implică întotdeauna oarie specifică ,astfel căpoate fi
considerată caunconcept geografic, cuatât mai mult cucâtîndiferite
regiuni dinvariate zone naturale seajunge ladiferite modele spațiale de
utilizare aterenurilor .
•Aceste modele spațiale sauteritoriale rezultă defapt dindiferite raporturi
care sestabilesc între necesitatea omului deaacționa asupra terenurilor
pentru procurarea celor necesare pentru trai încondiții cât mai
avantajoase, pedeoparte, șiaccesibilitatea șicapacitatea terenurilor dea
fieficient utilizate înacest scop, pedealtă parte .

TERENUL
Noțiunea deteren
•După FAO (1976 ),terenul reprezintă oarie specifică lasuprafața
uscatului, caracterizată prin atributele dedeasupra șisub această arie,
relativ stabile saucele alebiosferei, cesunt previzibile ciclic .
•Aceste atribute includ cele ale atmosferei, solurilor, rocilor,
hidrogeologiei, alepopulațiilor deplante deplante șianimale, precum și
rezultatele activității umane trecute șiprezente, înmăsura încare aceste
atribute exercită oinfluență semnificativă asupra utilizării actuale sau
viitoare aterenului decătre om.
•Noțiunea deteren este echivalentă cubiotopul ,completează noțiunea
desolcuatributele demediu, atunci când privim solul camijloc de
producție .
•Clasificările terenurilor se realizează pentru diferite scopuri
(pretabilitate laarabil, pretabilitate pentru plantații viticole sau
pomicole, pretabilitate laamenajare pentru irigație ,favorabilitate pentru
diferite culturi, pretabilitate pentru amenajarea complexă aversanților
etc.).

Clasificarea terenurilor reprezintă ogrupare aunităților
desol-teren pebaza evaluării solurilor șiacondițiilor de
mediu înanumite scopuri .
Conceptul deteren integrează patru laturi distincte :
•laturaecologică ,referitoare lacondițiile dezvoltării
plantelor ;
•laturatehnologică ,privitoare laposibilitățile și
modurile delucrare aterenului ;
•laturaeconomică ,ce sesizează capacitatea de
producție asolului ;
•laturageografică ,decomponent alpeisajului .

Factorii care influențează utilizarea terenurilor
Sunt treicategorii :factorii naturali, factorul uman șifactorul capital .
•Factorii naturali
•Aceștia sunt reprezentați prin climă, vegetație ,apă șihidrologie, relief și
sol.
•Clima este unul dinfactorii naturali importanți înmodul deutilizare a
terenurilor .Acțiunea climei semanifestă direct prin temperatură și
umiditate șiindirect prin intermediul vegetației șifaunei .Clima
determină odiferențiere aintensității șiprofunzimii pecare procesele
dealterare acționează, putându -seobserva lanivel planetar ozonare a
acestora, conformă zonelor declimă .Clima creează condiții pentru
dezvoltarea unui anumit gen devegetație, ceea cedetermină unanumit
tipdeacumulare amateriei organice însol.
•Acest fapt cauzează diferențieri șiînprivința distribuției faunei dinsol,
activitatea acesteia, precum șicondițiile deumiditate șitemperatură, ce
determină unanumit mod dehumificare amateriei organice .Înfuncție
deaceste elemente sediferențiază zonele devegetație șiimplicit zonele
agroclimatice, cuoanumită radiație solară, cuoanumită lungime a
perioadei devegetație, cumodul specific deutilizare aterenurilor, toate
determinând oputernică diferențiere delaozonă laalta.

•Vegetația naturală formează lanivelul globului terestru zonele șietajele de
vegetație, acestea constituind peîntinse suprafețe chiar modul deutilizare a
terenului .Pădurea este folosită pentru exploatarea lemnului, stepele, preriile și
savanele sunt utilizate pentru creșterea animalelor prin pășunat sau prin
recoltarea defuraje .
•Vegetația asigură materia organică principală asolului șicontribuie lamodul
deacumulare ahumusului, atât cagrosime aorizontului humifer, câtșicatipde
humus .
•Vegetația protejează solul împotriva denudației ,influențează bilanțul apei în
solșimicroclimatul solului .
•Eacontribuie larecircularea nutrienților încadrul ecosistemului, determinând
unanumit grad defertilitate alsolului .
•Astfel, înzona caldă cele mai mici cantități denutrienți însolseconstată în
pădurea ecuatorială umedă, elecresc încazul solurilor dinsavana umedă, apoi
înpădurea cufrunze căzătoare șiating maximul însavana aridă .
•Cele mai bune terenuri agricole sunt înultimele două categorii, dar înultima
este necesară irigația culturilor .Lafelșiînzona temperată, conținutul de
nutrienți este mai scăzut înluvisoluri, mai ridicat încazul cambisolurilor și
crește încontinuare lacernoziomurile stepei, dar aici este necesară
introducerea irigației pentru suplimentarea deficitului de umiditate din
perioada devară .

•Apa are unrol esențial îndeterminarea utilizării
terenului .Atunci când apa este înexces, încazul
utilizării caarabil aternului sunt necesare măsuri de
eliminare aeisau dăm respectivului teren altă
folosință, cum arficeldefâneață saucalocrecreativ .
•Rolul apei devine însă covârșitor înregiunile aride,
unde cultura plantelor agricole nusepoate realiza fără
caacestea săfieirigate .
•Cele mai frecvente surse deapă sunt râurile șilacurile
naturale sau debaraj artificial, iarterenurile arabile
sunt deobicei amplasate înapropierea acestor surse .
•De asemenea, înaceste zone sepune accent pe
utilizarea surselor de apă subterană, aici având
importanță chimismul acestora, mai ales încazul
utilizării lorcaapă potabilă .

•Relieful reprezintă unfactor important, deoarece deeldepinde
accesibilitatea terenului, traficabilitatea șimecanizabilitatea
lucrărilor agricole, cașiefortul derealizare adiferitelor lucrări de
infrastructură .
•De relief depinde șinivelul investițiilor pentru dezvoltarea
agriculturii subaspectul naturii, volumului delucrări șicosturilor .
•Relieful determină adesea folosințe obligatorii, fiepentru protecția
surselor desol, fiecărelieful fiind prea accidentat nupoate fi
folosit cateren agricol .Aceste terenuri fiind folosite capajiște sau
pădure .
•Expoziția versanților areimportanță înamplasarea unor culturi, în
condițiile țării noastre, versanții sudici sunt folosiți pentru culturile
deplante termofile (vița devie).
•Câmpiile, prin relieful loruniform, sunt folosite pentru exploatații
agricole pemari suprafețe șiintens mecanizate .
•Deasemenea, terasele râurilor dinregiunile dedeal șimunte au
constituit din cele mai vechi timpuri locuri deamplasare a
așezărilor omenești șiaufost utilizate cateren arabil pentru
producția vegetală .

Solul îndeplinește oserie defuncții :ecologice, economice,
informatice, energetice șitehnico -industriale .
Funcțiaecologică cuprinde mai multe laturi :
•contribuția lareglarea compoziției atmosferei șihidrosferei prin participarea
solului lacircuitul elementelor chimice șirespectiv alapei înnatură ;
•contribuția lastabilitatea reliefului, protejând stratele adânci alescoarței de
acțiunea agenților denudaționali externi ;
•acțiunea deatenuare avariațiilor bruște ale unor caracteristici ale solului,
reglând astfel condițiile dedezvoltare aleplantelor ;
•acțiunea defiltru deprotecție, prevenind contaminarea apelor freatice cu
diferite substanțe poluante ;
•epurarea solului (autocurățirea) de substanțe organice străine sau
microorganisme patogene ajunse însol;
•asigurarea condițiilor deprotecție, funcționare șievoluție normală abiosferei ;
•protecția genetică aunor specii șiimplicit abiodiversității ;
•habitat pentru organismele dinsol.

Funcțiaeconomică prevede :
•contribuția laproducerea defitomasă care servește camaterie debază pentru
producerea dealimente, îmbrăcăminte ,combustibil etc.,prin intermediul funcțiilor
solului de rezervor șifurnizor continuu de apă șinutrienți care -iconferă
proprietatea generală defertilitate asolului ;
•regenerarea capacității deproducție aecosistemului, prin contribuția esențială la
recircularea elementelor chimice înnatură (prin mineralizarea materiei organice) .
Funcțiainformatică vizează :
•semnal pentru declanșarea unor procese biologice sezoniere ;
•“înregistrarea” sau reflectarea evoluției istorice (funcția de“memorie”) prin
păstrarea unor caractere relicte sauaunor relicve arheologice .
Funcțiaenergetică este reprezentată prin:
•acumularea deenergie chimică rezultată din convertirea energiei solare prin
procesul defotosinteză însubstanțe organice șiacumulare parțială aacestora însol
sub formă dehumus ;această energie sepoate elibera însolprin procesul de
descompunere (mineralizare) asubstanțelor organice ;
•intermedierea schimbului deenergie șisubstanțe între geosfere ;
•absorbția decăldură (radiație solară) șitransferul decăldură înatmosferă .

Funcția tehnico -industrială prevede căsolul joacă rolde:
•infrastructură pentru diferite construcții șiinstalații, drumuri, autostrăzi,
aerodromuri, stadioane etc.Sau spațiu deinstalre decabluri șiconducte
subterane ;
•materie primă înindustrie (caargilă ,lut,nisip etc).
•Din altpunct devedere ,solul reprezintă unmijloc deproducție în
agricultură șisilvicultură ,fiind sursa debază aproducției vegetale
agricole .
•Prin însușirile sale, solul contribuie lastabilirea modului defolosință, la
alegerea culturilor agricole șialucrărilor agricole curente .
•Toteldetermină măsurile cetrebuie luate pentru ameliorarea însușirilor
sale mai puțin favorabile, câtșiacelor deprevenire adegradărilor, darși
întreaga tehnologie agricolă defertilizare șiirigare .
•Depotențialul defertilitate alsolului depinde mărimea recoltelor și
eficiența economică înproducția vegetală .
•Utilizarea continuă asolului pentru producerea defitomasă sebazează pe
capacitatea acestei resurse naturale deasereînoi mereu, dar solul
trebuie valorificat înmod corespunzător pentru anusedeteriora .

Factorul uman
•Omul este celceutilizează resursele naturale șiorganizează
spațiul rural pentru valorificarea resurselor desol.
•Creșterea densității populației într-unteritoriu determină o
reducere asuprafețelor de teren agricol prin extinderea
teritoriului intravilan, acăilor de comunicație șiaaltor
folosințe .
•Adeseori, seproduce șioparcelare mai intensă ateritoriului,
datorită numărului mai mare de proprietari .Aceasta
influențează modul deutilizare aterenului, darșidificultăți în
optimizarea folosirii lorcâtmai eficiente .
•Agricultorii reprezintă oimportantă resursă umană înutilizarea
eficientă aresurselor desolșiteren .Această eficiență poate fi
estimată după următoarele criterii :
•practica agricolă aplicată (tradițională, modernă, mixtă) ;
•aspirația saudorința deprogres ;

•pătrunderea cunoștințelor noi referitoare laproducția vegetală în
rândul fermierilor ,relizabilă pediferite căi(asistență tehnică prin
institute șistațiuni de cercetări agricole, loturi șicâmpuri
experimentale ,ferme model, organizarea deconsfătuiri șischimburi de
experiență etc.);
•înlesniri create înlegătură cumodernizarea mecanizării lucrărilor
agricole (agrotehnice ,agropedoameliorative )prin achiziționare de
mașini șiunelte agricole, acordarea deasistență etc.;
•organizarea eficientă aprocurării desemințe selecționate ,afolosirii
deîngrășăminte minerale șisubstanțe pentru combaterea bolilor și
dăunătorilor ,aachiziționării șidesfacerii produselor ,aprelucrării
acestora ;
•convingerea fermierilor cuargumente clare înlegătură cuavantajul
comasării terenurilor cusuprafețe mici pentru lucrarea loradecvată în
ferme desuprafețe mari .

Factorul capital
•Acesta este celcare contribuie ladezvoltarea bazei tehnico -materiale a
teritoriului .
•Elseconstituie dinfondurile bănești alebăncilor particulare sau destat,
atribuite pentru cheltuielile producției agricole necesare îndiferitele etape
aleprocesului productiv, cașipentru investițiile înmașini, înlucrările de
amenajare ateritoriului sauînlucrările deameliorare asolurilor .
•Pentru eficiența fondurilor investite unrolimportant îlareexistența unei
rețele dedrumuri adecvate, aunor căiferate șiapropierea deorașe sau
centre industriale care reprezintă piețe dedesfacere aproduselor agricole
saudeprelucrare alor.
•Înacelași timp, conjunctura economică adiferitelor produse pepiață
determină natura culturilor practicate șideci orientarea producției
vegeatale .
•De asemenea, sunt necesare fonduri pentru efectuarea decercetări
științifice pentru folosirea optimă aresurselor desolfără adeteriora
condițiile de mediu, pentru promovarea unei agriculturi durabile,
diferențiată înteritoriu înfuncție despecificul local sauregional .

Categoriile de
folosință a
terenurilor

După normativele românești șiîn relație cu componentele fizico -și
economico -geografice, considerăm că structura geografică a terenurilor
(fondul funciar) se prezintă astfel:
•Terenuri agricole → compuse din terenuri arabile, terenuri ierboase
(pășuni șifânețe sau terenuri pastorale), terenuri viticole, terenuri
pomicole
•Terenuri forestiere (sau silvice )
•Terenuri cu ape sau în legătură cu apele ( oceane , mări, lacuri,fluvii ,
delte șiterenuri mlăștinoase saucu exces de apă, ghețari , cascade,
izvoare minerale, gheizere, râuri subterane, peșteri )
•Terenuri cu construcții (arii rurale, arii urbane șiperiurbane )
•Alte categorii de terenuri (forme de relief, vulcani, deșerturi )
•Terenuri protejate ( protecția șiconservarea mediului geografic)
•Teritorii politico -administrative (state independente, teritorii
dependente)

Fondul funciar
Fondul funciar este reprezentat detotalitatea suprafețelor deteren
aflate înlimitele unei unități administrativ teritoriale (țară, județ,
comună, sat).
Prin natura șispecificul său, fondul funciar este oresursă naturală foarte
valoroasă, celmai prețios bun economic .
Solul, component alfondului funciar ,este oresursă naturală unică,
folosit camijloc deproducție ,unbun care nuafost creat sauprodus de
omșicare este nereproductibil ,nemultiplicabil ;
înacelași timp este netransportabil șineînlocuibil cualtbun șieste
limitat caîntin dere .
Sedeosebește demijloacele deproducție dinindustrie priîn procesul de
producție vegetală fondul funciar nuseconsumă șinicinuseuzează dacă
este folosit înmod adecvatn faptul că,cidimpotrivă îșipoate îmbunătăți
calitatea .

Sursa : ANPM Raport de calitate a mediului in Romania 2018

Sursa: I.N.S. –Anuarul Statistic

Sursa: I.N.S. –Anuarul Statistic

TENDINȚE PRIVIND SCHIMBAREA DESTINAȚIEI UTILIZĂRII TERENURILOR

TENDINȚE PRIVIND SCHIMBAREA DESTINAȚIEI UTILIZĂRII TERENURILOR

TENDINȚE PRIVIND SCHIMBAREA DESTINAȚIEI UTILIZĂRII TERENURILOR

Utilizarea terenurilor exemple

Fondul funciar in comuna Bujoreni , jud. Teleorman –(dupa ortofotoplan 2008)

Fondul funciar in comuna Bujoreni , jud. Teleorman –(comparatie
dupa ortofotoplan 2005 si2008)

Utilizarea terenurilor in delta Ebru -lui(peninsula Iberica ) –imagini
satelitare

Utilizarea terenurilor in zona Amazon –se observa contactul dintre parure si
culturile agricole
Sursa : Alexander Gerst (Imagini realizate la bordul Statieo Spatiale Internationale)

•v
Sursa : Alexander Gerst (Imagini realizate la bordul Statieo Spatiale Internationale)Defrisari in Amazon

Provincia BacLieu, Vietnam
Există multe amenajari de acvacultură -în special fermele de creveți .

Golful Esperance , Australia
Această imagine prezinta extinderea terenurilor agricole în pădure la nord de
orașul Esperance . Din 1990 -2010, Australia a pierdut anual aproape 260.000 ha
de padure , sau 0,17 procente de acoperire de pădure, ca urmare a creșterii
agricole și urbane

Barajul Itaipu (frontieră Brazilia -Paraguay ) se întinde pe mai mult de 1.350 kmp de -a
lungul frontierei de Paraguay și Brazilia împreun ăcu restul zonei care este dedicat
agriculturii.

EVALUAREA TERENURILOR
•Primele sisteme deevaluare aterenurilor auapărut în
Germania șiRusia însecolul alXIX-lea,pebaza evaluării
producțiilor acestora -având cascop stabilirea impozitelor .
•Înprima parte asecolului alXX-lea, înnoile teritorii
colonizate din Australia șiAmerica auavut loc unele
eșecuri ca urmare autilizării necorespunzătoare a
terenurilor .
•Caurmare s-aconștientizat necesitatea utilizării studiilor
pedologice pentru orientarea modului defolosință a
terenurilor înviitor șipentru remedierea situațiilor
neprielnice agriculturii .

•Astfel, inventarul solurilor adevenit unmaterial
documentar de prim ordin înfundamentarea
oricărui proiect deextinderea agriculturii .
•Hărțile pedologice redau inventarul calitativ și
cantitativ alsolurilor, folosind oterminologie de
specialitate bazată peoanumită clasificare .
•Aceste hărți nuprezintă potențialul defertilitate și
modul optim deutilizare .
•Pentru acesta pedologul completează harta sau redă
peoaltă hartă caracteristicile șilimitările fiecărei
unități desol, precum șiimplicațiile care rezultă din
utilizarea șimanagementul solului .

•Întoate sistemele de evaluare aterenurilor se
utilizează caprincipiu debază estimarea măsurii în
care terenul răspunde optim nevoilor dedezvoltare a
plantelor șicerințelor delucrare asolului, încazul
celor agricole .
•Evaluare terenului se realizează pentru diferite
scopuri, ținându -se seama de însușirile terenului în
raport cu modul de utilizare sau cu diferitele culturi.
•De obicei, evaluarea se realizează pentru diferite
variante de utilizare, iar în funcție de rezultate, ca și de
necesități , se stabilește modul de folosință sau tipul
de cultură.

Prin metodologia deevaluare aterenurilor sestabilesc clase de
calitate .
•Atunci când seține cont demodul decomportare aterenului la
diferite folosințe sau amenajări, vorbim de pretabilitatea
terenurilor .
•Încazul căevaluarea serealizează înfuncție decondițiile pecare
terenul leoferă diferitelor culturi, vorbim de favorabilitatea
terenurilor saubonitarea terenurilor pentru diferite culturi .
•Caracteristicile terenului alese pentru diferitele evaluări reprezintă
criteriile deevaluare .
•Pe baza lor se întocmesc hărțile de pretabilitate sau de
favorabilitate .
•Ocaracteristică aterenului este unatribut alacestuia cepoate fi
măsurat sau estimat cantitativ, cadeexemplu panta, precipitațiile,
conținut denutrienți, capacitatea deapă utilă, textura etc.

•Ocalitate aterenului este oînsușire complexă
rezultată dininterferența unor caracteristici șicare
acționează înmod distinct asupra pretabilității sau
favorabilității pentru unanumit gen deutilizare ;așa
spre exemplu este fertilitatea ,rezistența laeroziune,
riscul lainundare, retenția șiaccesibilitatea apei etc.
Metodica evaluării terenurilor
•Evaluarea terenurilor este ometodologie deestimare
șigraduare aterenurilor înclase, fiedupă modul de
comportare aterenului ladiferite genuri deutilizare
saudeamenajare ateritoriului, fiedupă capabilitatea
terenului pentru diferite folosințe sau după
favorabilitatea terenului pentru diferite culturi

•Evaluarea seface pentru un anumit mod de
utilizare aacestuia sau pentru unanumit gen de
ameliorare asolurilor sau deamenajare culucrări
deîmbunătățiri funciare .
•Această formă deevaluare semai numește și
pretabilitatea terenurilor pentru modul de
utilizare sauamenajare avut învedere .
•Se face însă șioevaluare asolurilor sau
terenurilor înfuncție decondițiile celeoferă
diferitelor plante sau culturi șideci înfuncție de
potențialul lorproductiv .
•Această evaluare este cunoscută sub numele de
favorabilitate a terenurilor sau bonitarea
terenurilor .

Procedura de evaluare a unui teren se derulează în două etape:
•Înprima etapă sunt stabilite acele caracteristici ale
terenului care sunt relevante, adică favorabile sau
restrictive pentru scopul pentru care seface
evaluarea .Acestea sunt încadrate înclase de
mărime sau de intensitate, definindu -seastfel
nivelul cantitativ alspecificului ecologic alsolului .
•Înetapa adoua secompară acest specific ecologic
alterenului cucerințele vegetației sauamodului de
utilizare sauamenajare aterenului .

•Pretabilitatea terenurilor îndiferite scopuri sereferă la
gruparea șiclasificarea acestora înclase, subclase și
subdiviziuni ale acestora înfuncție deaptitudinea lor de
folosire într-unanumit scop (calitatea terenului, capacitatea de
producție, amenajare pentru irigație, cerințe șimăsuri
ameliorative, amenajare pomicolă sau viticolă, amenajare și
exploatare apajiștilor sau pădurilor, amenajare complexă,
amenajare pentru orezării, sere, derecuperare aterenurilor
degradate saupoluate șialtele) .
•Clasa deteren arată lipsa sau prezența unor factori restrictivi
de utilizare într-un anumit scop șiintensitatea acestor
restricții .Subclasa este determinată denatura restricțiilor, iar
grupele șisubgrupele deteren sunt definite pebaza unor
caracteristici importante alesolului care intervin înstabilirea
măsurilor deatenuare saueliminare arestricțiilor defolosire .

•Gruparea terenurilor seface înclase, subclase, grupe și
subgrupe depretabilitate .
•De regulă, sestabilesc 6clase decalitate ,înfuncție de
intensitatea factorilor restrictivi pentru scopul respectiv .Aceste
clase sunt numerotate cucifre romane și,îngeneral sunt
definite astfel :
•Clasa I-terenuri fără limitări saurestricții (nuridică probleme
defolosire ;
•Clasa II -terenuri culimitări sau restricții slabe (ridică
probleme relativ simple lafolosire, îngeneral deprevenire a
unor procese saufenomene dedegradare ;
•Clasa III-terenuri culimitări sau restricții moderate (ridică
probleme mai complicate defolosire, amenajare, ameliorare
etc.);

•Clasa IV-terenuri culimitări saurestricții severe (ridică
probleme relativ dificile de amenajare, ameliorare,
exploatare etc.);
•Clasa V-terenuri culimitări saurestricții foarte severe,
care pot fiparțial corectate (pot fiutilizate într-un
anumit scop numai după corectarea unor limitări) ;
•Clasa VI -terenuri culimitări sau restricții foarte
severe, care nupotficorectate (șideci improprii pentru
utilizare într-unanumit scop) .
•(Conținutul efectiv alfiecărei clase seadaptează
scopului pentru care seface gruparea terenurilor
respective) .

Clasele de terenuri după pretabilitatea la arabil
Clasa de
terenCaracteristici
A.terenuri pretabile pentru culturi decâmpșialteutilizări
Clasa I Terenuri cupretabilitate foartebună pentru culturile decâmp,
fărăniciorestricție ;potficultivatefărăaplicarea unormăsuri de
prevenire adegradării sau deameliorare asolului(asigură
producții foarte bune) ;
Clasa a
II-aTerenuri cupretabilitate bună, culimitări reduse ;pericolul de
degradare asolului saudeficiențele existente potfiînlăturate
prin tehnologii culturale curente saumăsuri ameliorative la
îndemâna fermierului (asigurăproducții bune) ;
Clasa a
III-aTerenuri cupretabilitate mijlocie, culimitări moderate, care
reduc gama culturilor agricoleșinecesită, pentru prevenirea
degradărilor și/sau ameliorare, măsuri deamenajare sau
ameliorare dinfonduri deinvestiții(asigurăproducții mijlocii în
condiții deneamenajare) ;

Clasele de terenuri după pretabilitatea la arabil
Clasa aIV-a Terenuri cupretabilitate slabă (marginale), culimitări severe caredetermină diminuări
sistematice apreciabile alerecoltelor laculturile decâmp ;pentru asigurarea unor recolte
sigurenecesitămăsuri intensive deamenajare și/sau ameliorare (asigurăproducții mici pentru
cereale, darpotdaproducții bune pentru unele culturi) .
B.Terenuri nepretabile pentru culturi decâmp, darpretabile pentru altefolosințe
Clasa aV-a
VA
VL
VVTerenuri culimitări foarte severe, nepretabile încondiții deneamenajare nicipentru culturile
decâmp, nicipentru viisaulivezi ;pentru afiluate înculturănecesitămăsuri deamenajare și
ameliorare speciale, complexe, intensive ;prinamenajare, elepotfitrecute ladiversefolosințe
superioare, dupcumurmează :
-potfitrecute într-oclasăsuperioară depretabilitate pentru arabil (sau oricealtăfolosință,
dacăcondițiile climatice sunt favorabile );
-potfifolosite calivezi(dacă suntcondiții climatice favorabile) ;
-potfifolosite cavii(dacă suntcondiții climatice favorabile) .
Clasa aVI-a
VIF
VIP
VIS
VINTerenuri culimitări extrem desevere care nupotfifolosite pentru culturi decâmp sau
plantații pomi -viticole prin amenajare și/sau ameliorare cutehnologii curente ;înraport cu
folosințele posibile sedistingurmătoarele situații :
-terenuri cepotfifolosite pentrufânețe (inclusivpășuni saupăduri) ;
-terenuri cepotfifolosite numai pentrupășuni ;
-terenuri cepotfifolosite numai pentrupăduri ;
-terenuri improprii pentrufolosințe agricole sausilvice (pentruproducțiavegetală) .

Bonitarea terenurilor agricole
Bonitarea terenurilor agricole prezintă operațiunea complexă de cunoaștere
aprofundată acondițiilor decreștere șirodire aplantelor șidedeterminare agradului
defavorabilitate aacestor condiții pentru fiecare folosință șicultură (deoarece un
teren poate finefavorabil pentru anumite folosințe șiculturi, dar favorabil pentru
altele), prin intermediul unui sistem deindici tehnici șinote debonitare .
Pentru calculul notelor debonitare ,din multitudinea condițiilor demediu care
caracterizează fiecare unitate deteren, delimitată încadrul studiului pedologic s-au
ales numai cele considerate mai importante, mai ușor șimai precis măsurabile și
anume :
-temperatura medie anuală –valori corectate care se stabilesc în funcție de pantă și
de expoziție;
-precipitații medii anuale –valori corectate, stabilite în funcție de pantă șide
permeabilitate;
-gradul de gleizare al solului;
-gradul de stagnogleizare al solului;
-salinizarea sau sodicizarea solului ;

-textura solului în orizontul Ap sau în primii 20 cm;
-panta;
-alunecările de teren;
-adâncimea apei freatice;
-inundabilitatea;
-porozitatea totală în orizontul restrictiv;
-conținutul de CaCO3total pe adâncimea de 0 -50 cm;
-reacția în orizontul Ap sau în primii 20 cm;
-gradul de saturație înbaze înorizontul Apsauînprimii 20 cm;
-volumul edafic ;
-rezerva de humus înstratul cuprins între 0-50 cm;
-excesul de umiditate de suprafață .

•Fiecare din indicatorii demai sus participă lastabilirea notei de
bonitare printr -uncoeficient debonitare care variază între 0și1,după
cum însușirea respectivă este total nefavorabilă sau optimă pentru
exigențele folosinței sauplantei luată înconsiderare .
•Nota debonitare pentru utilizarea caarabil aterenului secalculează ca
medie aritmetică anotelor pentru 4culturi agricole care prezintă cea
mai mare favorabilitate .

Incadrarea terenurilor agricole înclase de calitate după nota de
bonitare medie pe țară, pentru anul 2018, fără aplicarea măsurilor
pedoameliorative .
Sursa : ANPM Raport de calitate a mediului in Romania 2018

Sursa : ANPM Raport de calitate a mediului in Romania 2018

Bonitarea agroeconomică și prețul terenului
•În economia de piață , evaluarea terenului este foarte complexă.
•Pe lângă bonitarea ecologică a terenului , în care se ține cont de însușirile
solului și terenului, intervin și alte elemente de ordin economic,
infrastructural și social.
•Nota debonitare ecologică secorectează ținând cont decaracteristici care
influențează valoarea economică .Nota debonitare semultiplică cuoserie
decoeficienți subunitari sau supraunitari ,care iauînconsiderare mărimea
șiforma parcelei, neuniformitatea reliefului parcelei, obstacolele dinteren,
distanța față decentrul gospodăresc, calitatea drumurilor, apropierea față
delocalități deimportanță economică șicategoria acestora, poziția față de
căile principale detransport, situația față dedepiețele dedesfacere a
produselor agricole etc.
•Pe lângă acești coeficienți care se referă la indicatori direcți de evaluare , în
stabilirea valorii terenului are importanță și venitul net, determinat de
producția obținută, care la rândul ei depinde de fertilitatea solului și
tehnologia aplicată.
•Un rol deosebit în stabilirea prețului pământului îl are “cererea și oferta”,
prețul variind foarte mult de la o regiune la alta, dacă este în extravilan sau
intravilan.

Clase de calitatea a solurilor -calitatea solurilor
•Repartiția terenurilor pe clase de calitate
•Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât
fertilitatea solului, cât și modul de
manifestare a celorlalți factori de mediu față
de plante.
•Din acest punct de vedere, terenurile agricole
se grupează în 5 clase de calitate, diferențiate
după nota de medie de bonitare (clasa I –81-
100 puncte. Exemplu clasa a V -a –1-20 puncte).
Clasele de calitate ale terenurilor dau
pretabilitatea acestora pentru folosințele
agricole.

•Numărul de puncte de bonitare se obține printr -o
operațiune complexă de cunoaștere aprofundată a
unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru
cerințele de existență ale unor plante de cultură date,
în condiții climatice normale și în cadrul folosirii
raționale.
•În cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,4% din
suprafața cartată, cele mai multe terenuri se
grupează în domeniul claselor de calitate a II -a
(28,69%) și a III -a (38,19%).
•Practic în clasa I de calitate la arabil intră 6,7% din
totalul terenurilor, restul claselor prezentând diferite
restricții.
•În cazul pășunilor și al fânețelor majoritare sunt
clasele III -V, în cel al viilor, clasele II -IV, iar al livezilor,
clasele III -IV.

Principalele restricții ale calității solurilor
•Din inventarierea executată de către Institutul de Cercetări pentru
Pedologie și Agrochimie în colaborare cu 37 de Oficii de Studii
Pedologice și Agrochimice, s-a constatat -calitatea solului este
afectată într -o măsură mai mică sau mai mare de una sau mai
multe restricții .
•Influențele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea
caracteristicilor și a funcțiilor solurilor, respectiv în
capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este și mai grav, în
afectarea calității produselor agricole și a securității
alimentare, cu urmări serioase asupra calității vieții omului.
•Aceste restricții sunt determinate, fiedefactori naturali (climă,
formă derelief, caracteristici edafice etc.),fiedeacțiuni
antropice agricole șiindustriale ;înmulte cazuri factorii
menționați potacționa împreună însens negativ șiavând ca
efect scăderea calității solurilor șichiar anularea funcțiilor
acestora .
•Seceta se poate manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care pe
cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu
lucrări de irigație;

•Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha,
cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s -au
defrișat unele păduri și perdele de protecție din zone cu soluri
nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile
respective au volum edafic mic, capacitate de reținere a apei
redusă și suferă de pe urma secetei, având fertilitate scăzută.
•Reducere orizontului fertilîn partea superioară a solului
afectează circa 0,3 milioane ha.
•Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu
unele tendințe de agravare în perimetrele irigate sau drenate și
irațional exploatate, sau în alte areale cu potențial de
sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 milioane ha.
•Deteriorarea structurii și compactarea secundară a solului
(„talpa plugului"), se manifestă pe circa 6,5 milioane ha;
compactarea primară este prezentă pe circa 2 milioane ha
terenuri arabile, iar tendința de formare a crustei la suprafața
solului, pe circa 2,3 milioane ha.

•Excesul periodic deumiditate însolafectează circa 3,8
milioane ha,dincare omare parte dinperimetrele cu
lucrări dedesecare -drenaj, care nufuncționează cu
eficiența scontată .Periodic sunt inundate oserie de
perimetre dinareale culucrări deîndiguire vechi sau
ineficiente, neîntreținute, înregistrându -se pagube
importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor
agricole, șeptelului, acăilor decomunicație șipierderi de
viețiomenești .
•Eroziunea hidrică este prezentă îndiferite grade pe6,3
milioane ha,dintre care circa 2,3milioane amenajate cu
lucrări antierozionale, înprezent degradate puternic în
ceamaimare parte ;aceasta împreună cualunecările de
teren (circa 0,7milioane ha)provoacă pierderi desolde
până la41,5t/ha.an.

Resurse online pentru studiu individual
Harta interactiva -Productivitatea Agricola pe glob
•http://storymaps.esri.com/stories/feedingtheworld/
Harta interactive a modurilor de utilizarea a terenurilor pe glob
•http://www.globallandcover.com/GLC30Download/index.aspx
Aplicatie interactiv ăLandsat
•https://en.wikipedia.org/wiki/Landsat_program
•https://glovis.usgs.gov/app
Aplicatie interactiv ăCopernicus Land Cover
•https://land.copernicus.eu/global/hsm
Aplicatie interactiv ăCopernicus Land Cover
•https://land.copernicus.eu/global/hsm

Resurse online pentru studiu individual
Harta globala interactiva a culturilor Agricole
•https://map.onesoil.ai/2018?fbclid=IwAR07ibmEorqWizLo3h9FkGCkqqYZptn83F2JwHld
5lE5jOFkjHyS8dJc -3E#2/44.35/ -43.66
România -Limite ariiprotejate
•http://atlas.anpm.ro/atlas
Atlas geologic interactiv
•http://portal.onegeology.org/OnegeologyGlobal/
România –Harti Geologice
•http://geoportal.igr.ro/galerie.php
INSPIRE GEOPORTAL Comisia Europeană
•https://inspire -geoportal.ec.europa.eu/results.html?country=ro&view=details&theme=ge
Geoportalul INIS al României
•http://geoportal.gov.ro/arcgis/apps/sites/#/inspire/

http://storymaps.esri.com/stories/feedingtheworld/Harta interactiva -Productivitatea Agricola pe glob

http://www.globallandcover.com/GLC30Download/index.aspxHarta interactive a modurilor de utilizarea a terenurilor pe glob

Aplicatie interactiv ăLandsat
https://glovis.usgs.gov/appGlobal Visualization Viewer ( GloVis ) –imagini satelitareMai multe informatii : https://en.wikipedia.org/wiki/Landsat_program

https://land.copernicus.eu/global/hsmAplicatie interactiv ăCopernicus Land Cover

Copernicus Land Cover
https://land.copernicus.eu/global/hsmAplicatie interactiv ăCopernicus Land Cover

•https://map.onesoil.ai/2018?fbclid=IwAR07ibmEorqWizLo3h9FkGCkqqYZptn83F2JwHld5lE5jOFkjHyS8dJc –
3E#2/44.35/ -43.66Harta globala interactiva a culturilor agricole

http://atlas.anpm.ro/atlasRomânia -Limite ariiprotejate

Atlas geologic interactiv
http://portal.onegeology.org/OnegeologyGlobal/