Utilizarea tehnologiei informației și [609037]

1

Utilizarea tehnologiei informației și
comunicării în activitatea de consiliere

Departamentul de Consiliere și Management Educațional
Institutul de Științe ale Educației
2011

Autori
Dr. Petre BOTNARIUC , cercet. pr. III (cap. cap. I (6), cap II (1), cap IV (1), cap V)
Alina GAVRILIȚĂ , as. cercet. (cap. II (3), cap IV ( 4, 6), cap V)
Mihai IACOB , as. cercet. (cap. Introducere, cap. I (1 -5), cap II (4), cap IV (5), cap V)
Dr. Luminița TĂSICA , cercet. pr. III (cap. II (2.1), cap IV (3), cap V)
Dr. Speranța Lavinia ȚIBU, cercet. pr. III (cap. II (2.2), cap III, cap IV (2), cap V)

3 Cuprins

Introducere
I. Contextul utilizării tehnologiei informației și comunicării (TIC) în consiliere
1. Rolul TIC în educație
2. Tipuri de instrumente
3. Evoluția învățării la distanță
4. TIC în consiliere
5. Limitele TIC în furnizarea serviciilor de consiliere
6. Tendințe în utilizarea TIC în consiliere și posibile evoluții
II. Bazele teoretice ale utilizării TIC în consiliere
1. Instrumente de colaborare
2. Instrumente de comunicare
2.1. Instrumente de comunicare asincronă
2.2. Instrumente de comunicare sincronă
3. Rețelele de socializare
4. Instrumente de autopromovare
III. Metodologia cercetării
1. Scop și obiective
2. Metode, grup țintă, resurse
3. Etapele și calendarul cercetării
4. Proiectarea cursului online
IV. Rezultate
1. Modulul 1 – Instrumente de colaborare
2. Modulul 2 – Conferințe audio -video
3. Modulul 3 – Email
4. Modulul 4 – Rețele sociale
5. Modulul 5 – Instrumente de auto -promovare
6. Rezultate finale
V. Concluzii, recomandări și direcții de acțiune
Anexe
Anexa 1 – Suport curs Modul 1
Anexa 2 – Suport curs Modul 2
Anexa 3 – Suport curs Modul 3
Anexa 4 – Suport curs Modul 4
Anexa 5 – Suport curs Modul 5
Anexa 6 – Grila de autoevaluare a competențelor TIC
Anexa 7 – Grila săptămânală de autoevaluare
Anexa 8 – Statistici rezultate inițiale și finale Curs T IC

Lista tabelelor
Tabel 1. Analiză comparativă blog -wiki
Tabel 2. Rezultatele auto -evaluării Modul 1
Tabel 3. Autoevaluare săptămânală Modul 2 (1)

4 Tabel 4. Autoevaluare săptămânală Modul 2 (2)
Tabel 5. Autoevaluare documentul wiki „3 cuvinte” Modul 2
Tabel 6. Participanți la curs și absolvenți ai Modulului 2
Tabel 7. Autoevaluare săptămânală Modul 3
Tabel 8. Participanți la curs și absolvenți ai Modulului 3
Tabel 9. Autoevaluare “3 cuvinte” Modulul 5

Lista figurilor
Figura 1. Componentele de bază ale sistemelor de predare -învățare online
Figura 2. Autoevaluarea inițială și finală a abilităților de colaborare TIC Modul 1
Figura 3. Autoevaluarea inițială a competențelor Skype
Figura 4. Autoevaluarea finală a competențelor Skype
Figura 5. Competențe de utilizare a instrumentelor de comunicare asincronă Email – evaluare
inițială
Figura 6. Competențe de utilizare a instrumentelor de comunicare asincronă Email – evaluare
finală
Figura 7. Evaluare inițială Modul 4
Figura 8. Evaluare finală modul 4
Figura 9. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1, inițial și final Modul 5
Figura10. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 2, inițial și final Modul 5
Figura11. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 3, inițial și final Modul 5
Figura12. Distribuția răspun surilor la întrebarea 4, inițial și final Modul 5
Figura13. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5, inițial și final Modul 5
Figura 14. Competențe generale de utilizare a TIC în procesul de consiliere a carierei,
autoevaluare inițială
Figura 15. Compete nțe generale de utilizare a TIC în procesul de consiliere a carierei,
autoevaluare finală

5 Introducere

Schimbările la care asistăm în viața de zi cu zi, fie că sunt de natură economică,
tehnologică sau culturală vin deopotrivă cu părți bune și părți mai dificile, dar invariabil ele
implică nevoia de adaptare. Consilierea și orientarea sunt domenii care prin excelență își asumă
facilitarea tranziției oamenilor între diferite stadii educaționale și de muncă și sprijinirea lor în a
se adapta noilor realități.
Înainte de a -și ajuta clienții să -și gestioneze evoluția socială, consilierea trebuie să
reflecteze asupra propri ei relații cu realitatea adusă de noile tehnologii. Introducerea TIC în
consiliere a căpătat foarte repede un aer de inevitabilitate, majoritatea practicienilor și
cercetătorilor din domeniu susținând puternic acest fenomen. Beneficiile incontestabile adus e de
noile tehnologii au fost dublate de apariția unor probleme adesea insidioase, precum accesul
limitat al anumitor categorii sociale și uzura morală a tehnicii. De aici a apărut o nevoie
stringentă de asumare activă din partea factorilor de decizie a pr ocesului de inserare a tehnologiei
informației și a comunicării în consiliere.
Cercetarea de față se dorește o contribuție practică la gestionarea formării consilierilor și
a persoanelor care -și asumă un rol în orientarea anumitor categorii sociale. Oferir ea de servicii
de calitate face parte din etica profesională a consilierului, astfel că formarea în utilizarea TIC nu
poate fi lăsată sub imperiul întâmplării.
Experiența de mai bine de 10 ani a cercetătorilor Departamentului de Consiliere din
cadrul Inst itutului de Științe ale Educației și a partenerilor naționali și internaționali avuți de -a
lungul timpului a fost transpusă într -un curs practic care să -i susțină pe consilieri în activitatea
lor cotidiană.
Implementarea cursului și contactul cu practicien ii ne-au permis să construim un parcurs
de formare bazat pe nevoi reale și să putem formula recomandări adaptate la realitatea sistemului
de consiliere din România. Nu putem decât spera ca experiența acestei cercetări să -și găsească un
ecou cât mai larg în formarea consilierilor atât la nivel de politici, cât și în practică.

6 I. Contextul utilizării tehnologiei informației și comunicării în activitatea
de consiliere

Domeniul educației în general și cel al consilierii în mod particular au suferit de -a lungul
timpului de lipsa de instrumente create special spre a le susține. Dacă medicina sau sportul, de
exemplu, au beneficiat de numeroase inovații menite să le sprijine în atingerea scopurilor
propuse, consilierea a fost lipsită în mare parte de acest proces. C omparând evoluția serviciilor
de consiliere cu cele medicale putem constata o discrepanță uriașă în ritmul de inovație dintre
cele două. Deși există explicații pentru evoluția divergentă pe care o constatăm, acestea nu sunt
de natură să constituie o scuză pentru lipsa de preocupare pentru dezvoltarea de noi instrumente
de sprijin.
Mecanismul de finanțare a serviciilor de consiliere, bazat în principal pe bani publici, a
făcut ca dinamica inovării în cadrul lor să fie relativ scăzută. Ele au fost privite c a sprijin în
procesul de tranziție de școală la viața activă sau între diferite locuri de muncă și/ sau ocupații
oferit în special categoriilor vulnerabile, cu capacități reduse de gestionare a propriului parcurs
profesional.

1. Rolul TIC în educație și con siliere
Ultimele două decenii au transformat tehnologia informației și comunicării (TIC) dintr -un
produs destinat unui număr restrâns de indivizi, datorită costurilor ridicate de achiziție și a
dimensiunilor relativ mari, într -un instrument omniprezent în viața profesională și personală a
oamenilor. Avantajele TIC nu sunt deloc neglijabile, fapt care a atras răspândirea rapidă în
activități educaționale, fie ele formale sau non -formale.
Educația s -a folosit de oportunitatea oferită de TIC pentru a -și regân di modalitatea de
furnizare a conținuturilor educaționale într -o manieră care să îmbunătățească performanțele
elevilor fără costuri excesive pentru sistem. Prin utilizarea a diferite instrumente TIC se pot
conferi sistemului de administrare dimensiuni mai restrânse, reducând implicit costurile de
personal și riscul suprapunerii sarcinilor.
Managementul beneficiarilor serviciilor educative poate fi îmbunătățit prin crearea de
instrumente care să urmărească progresele obținute atât de fiecare individ în part e, cât și de
grupuri mai mari. Indiferent că vorbim de grupuri care există în realitate (ex. o clasă de elevi) sau

7 de unele construite în mod convențional (ex. elevi din mediul rural), bazele de date și
instrumentele de procesare a informației ne permit să urmărim cu ușurință dinamicile apărute și
să intervenim în caz că am considera oportun să aducem o schimbare.
Unul dintre cele mai vizibile beneficii pe care le aduce TIC este accesibilitatea
informației. Ceea ce până de curând putea fi consultat doar de grupuri restrânse de oameni, astăzi
a devenit accesibil unui număr teoretic nelimitat de oameni. Creatorul informației este liber să
limiteze răspândirea ei către anumite grupuri, dar de asemenea are la dispoziție instrumente prin
care să o propage către p ersoane potențial interesate.
Pentru consilier, TIC permite urmărirea parcursului și a progreselor fiecărui client și îi
oferă posibilitatea de a furniza informațiile pertinente la momentul potrivit. În măsura în care
interacțiunea clientului cu diversele instrumente TIC poate fi antic ipată, ele pot fi adaptate să
ofere informații și servicii bine țintite.
Prin intermediul noilor tehnologii se urmărește și promovarea autonomiei clienților, care
sunt încurajați să se folosească de instrumentele puse la dispoziție pentru a -și planifica ș i
monitoriza parcursul educațional și de carieră. Clienții pot astfel să -și organizeze procesul de
trecere între diferite etape într -un mod sistematic, cu perioade de tranziție reduse și cu un risc
scăzut ca opțiunile să fie bazate în mare măsură pe circum stanțe trecătoare.
Instrumentele TIC favorizează construirea unor practici bazate pe probe și feedback, fapt
ce este de natură să crească nivelul serviciilor educaționale prin introducerea unui „cerc al
calității” (proiectare, implementare, evaluare și rev izuirea activităților). Prin aceste instrumente,
consilierul dobândește controlul întregului proces pe care îl gestionează și poate interveni asupra
fiecărei părți a lui pentru a -l îmbunătății și a -l face mai accesibil clienților.

2. Tipuri de instrumente
Bazele de date sunt instrumente prin care se colectează și organizează informații despre
anumite subiecte pentru a facilita accesul persoanelor interesate. În consiliere, bazele de date se
pot referi atât la unele generate de instituții prin efort colectiv ( ex. profile ocupaționale), cât și la
cele create de consilieri individuali (ex. fișele beneficiarilor). Deși baze de date au existat cu
mult timp înainte de apariție tehnologiilor digitale, doar odată cu introducerea acestora s -a atins
un nivel de accesibi litate și eficiență care să conducă la generalizarea utilizării lor.
Cu o largă răspândire chiar și înainte de era Internetului, instrumentele de procesare a

8 informației (audio, video, imagini, text) fac parte din programele cele mai întrebuințate, atât d e
către utilizatori profesionali cât și de cei cu scop recreativ. Ele permit crearea de noi conținuturi
sau rearanjarea unora deja existente.
Rețele de socializare online (v. Cap. I.4) sunt aplicații care facilitează întâlnirea în spațiul
virtual a unor p ersoane care de obicei împărtășesc interese comune. Răspândite începând cu
primul deceniu al secolului XXI, ele au devenit foarte repede fenomene de masă. Într -un timp
relativ scurt cele mai mari rețele au atins sute de milioane de utilizatori și continuă să se dezvolte
în ciuda controverselor care le -au însoțit expansiunea.
Rețelele profesionale sunt o variantă particulară a rețelelor de socializare care se
concentrează pe aspecte ce țin de un anumit domeniu de activitate. Existența lor poate fi
susținută de o platformă dedicată (ex. LinkedIn, Yammer) sau prin adaptarea unui serviciu cu
caracter general (ex. listă discuții).
Instrumentele de promovare și autopromovare (v. Cap I.5) au o valoare specială în
cadrul activităților de consiliere de carieră întru cât prin intermediul lor clientul poate fi abilitat
să-și gestioneze relația cu potențialii angajatori. Scopul lor este de a facilita relația dintre
angajator și potențial angajat prin punerea informației într -o formă ușor accesibilă și care scoate
în evid ență calitățile celui care caută un loc de muncă.
Instrumentele de comunicare (v. Cap. I.3), simple sau complexe, sincrone sau asincrone,
gratuite sau plătite, sunt unele dintre cele mai apreciate facilități oferite de noile tehnologii. Ele
au revoluționat modul de comunicare prin reducerea dramatică a costurilor și disponibilitatea lor
în aproape orice colț al lumii.
Instrumentele de evaluare și autoevaluare a serviciilor oferite sunt percepute ca unul
dintre cele mai utile instrumente pentru consiliere ș i orientare pe care TIC le -a adus. Ușurința cu
care ele pot fi dezvoltate, costurile relativ scăzute de a le aplica și interpretarea lor aproape
instantanee le -au transformat din niște instrumente greoaie care necesitau multe ore de muncă
pentru a scoate i nformația relevantă în maniera predilectă de a porni sau monitoriza procesul de
consiliere și orientare.

3. Evoluția învățării la distanță
Livrarea cursurilor online suferă de lipsa unei paradigme pedagogice care să susțină
procesul de învățare. Chiar dacă ea începe să se contureze, majoritatea cursurilor oferite în

9 momentul de față nu folosesc mijloacele TIC decât pentru a sprijini un proces eminamente
autodidactic.
Pentru a ajunge la un cadrul educațional eficient este necesară o schimbare de paradigmă,
de la facilitarea accesului la instrumente de auto -ajutorare și informație brută, spre o relație
activă între client și consilier, precum și formarea unor comunități de clienți cu interese similare
(Majumdar, 2009). În ceea ce privește consilierea, este nevo ie ca beneficiarii să devină autonomi
și capabili să -și planifice propriul drum în carieră și să apeleze la consilierea față -în-față atunci
când situația necesită o analiză mai aprofundată.
Învățarea la distanță a constituit prima etapă a explorării educaț iei care separa fizic
profesorul și elevul. Limitările tehnologice și lipsa unui cadrul conceptual adaptat la noua
manieră de comunicare, au făcut din învățarea la distanță un proces de absorbție de informații de
către elev în absența unui feedback eficien t din partea profesorului.
Odată cu diversificarea mijloacelor tehnice (Internet, video conferință, email etc.) au
apărut noi modalități de livrare a conținuturilor, dar această schimbare nu a fost însoțită de o
reașezare a relației profesor -elev.
Al tre ilea val care se conturează propune comunitatea de învățare ca unitate de bază în
jurul căreia se construiește procesul de educație. Elevul nu mai este singur, ci parte a unei
comunități de învățare în care comunicarea cu cei aflați în aceeași situație ca și el este
instrumentul prin care informațiile sunt filtrate și însușite. Profesorul este văzut ca având un rol
de ghidare a comunității de învățare spre obiectivele educaționale stabilite.

4. Avantajele integrării TIC în consiliere
Introducerea TIC în activitățile de consiliere a fost un proces natural, pornit din nevoia de
a eficientiza munca practicienilor prin scăderea timpului alocat sarcinilor administrative, prin
oferirea de instrumente puternice de procesare a informației, prin dezvoltarea de tes te de evaluare
și autoevaluare etc.
Întrucât ritmul în care fiecare consilier s -a conectat la tehnologie a fost diferit, la fel cum
și nevoile clienților lor sunt diferite, s -a ridicat întrebarea care sunt abilitățile legate de noile
tehnologii de care are nevoie consilierul pentru a beneficia de avantajele aduse de acestea. ICT
Skills 1(2004 -2006) și ICT Skills 2 (2007 -2009), au fost proiecte internaționale de cercetare, la
care a participat și Institutul de Științe ale Educației, și care au plecat de la premisa că abilitățile

10 de utilizare a TIC în consiliere rezultă din atribuirea de diverse utilități fiecărui nou instrument.
Astfel a rezultat harta competențelor TIC ale practicienilor în consiliere și în educația pe tot
parcursul vieții. Intersectarea i nstrumentelor (SMS, email, chat etc.) cu diferitele funcții care li
s-au atribuit (comunicare, consiliere, feedback etc.) produce o hartă care servește în același timp
ca instrument de autoevaluare.
La nivelul fiecărei țări și la nivel european există o se rie de tendințe în ceea ce privește
integrarea instrumentelor TIC în consiliere, ele reflectând o nevoia de a lărgii populația care are
acces la astfel de servicii și creșterea calității acestora. Pentru Marea Britanie (A. Watts, T.
Cooley, 2010) ele au fo st rezumate în următoarele concepte:
a. Comunitatea ca instrument ce facilitează interacțiunea : tehnologia a devenit din ce în ce
mai mult un instrument care facilitează multiple modalități de comunicare.
b. Scăderea costurilor : costul de publicare și dezvoltare a scăzut, făcând posibil ca multe
resurse să fie disponibile la prețuri mult mai mici decât în trecut.
c. Utilizarea jocurilor : gradul de penetrare al jocurilor în toate zonele societății este în
creștere. Este important să se folosească potențialul atât al jocuri recreative cât și al celor
educaționale în cadrul consilierii de carieră.
d. Cloud : modul în care aplicațiile și informațiile sunt menținute și furnizate utilizatorului
este în continuă schimbare, din ce în ce mai mult fiind localizate la un furnizor e xtern de
servicii.
e. Colectivizarea cunoștințelor : o trăsătură a multor tehnologii Web 2.0 o reprezintă
opțiunea de a pune în comun și a utiliza opiniile multor oameni.
f. Recunoașterea timpului și a spațiului : tehnologiile ne permit să interacționăm prin
Inter net în maniere care semnalează explicit informațiile ce țin de locul și momentul
interacțiunii.
g. Diversitate și integrare : Internetul este integrat din ce în ce mai mult în aparate pe care le
folosim în viața de zi cu zi.
h. Individualizare : utilizatorii pot s ă-și individualizeze și ajusteze relația față de
conținuturile online.
Este de așteptat ca ele să fie valabile pentru un spectru larg de țări și regiuni care
urmăresc să integreze TIC în consiliere, iar ceea ce diferențiază țările între ele sunt factori ce țin
de nivelul de investiție în echipamente, software și formarea consilierilor, de gradul de utilizare a

11 TIC de către clienții serviciilor de consiliere, dispersia populației în spațiul geografic etc.
Inițiativele ce vizează integrarea noilor tehnologii în portofoliul de abilități și instrumente
ale consilierilor s -au concentrat pe direcții din cele mai variate, de la designul unor cursuri de
formare la cercetări privind utilizarea realității virtuale ca mediu de consiliere. Trăsăturile
inițiativelor se p ot structura în poli dihotomici: local vs. internațional, inițiative ale sectorului
public vs. inițiative private, servicii gratuite vs. servicii plătite, intranet vs. Internet, axate pe
practicieni individuali vs. axate pe comunități de practicieni.
Cele mai multe inițiative au vizat abilitarea consilierilor în utilizarea unei serii de
echipamente și programe în cadrul ședințelor de consiliere sau ca sprijin în activitatea curentă a
consilierului. Succesul introducerii mijloacelor TIC în portofoliul consil ierilor a depins de
beneficiile percepute, de familiaritatea cu utilizarea lor în alte contexte (ex. jocuri online, rețele
de socializare etc.) și de gradul de receptivitate al clienților la utilizarea lor în interacțiunile cu
consilierul.
Odată cu apariți a posibilității de a stoca, de a procesa și de a trimite informația prin
intermediul calculatorului s -a constatat o flexibilizare a instrumentelor de evaluare și
autoevaluare utilizate de consiliere. Facilitatea cu care ele pot fi mai întâi încărcate în sp ațiul
virtual, administrate clienților (online sau offline) și apoi interpretate aproape instantaneu a
condus la un interes crescut pentru dezvoltarea de astfel de instrumente. Ele pot viza abilitățile și
interesele clienților, pot fi un mijloc de culegere de feedback pentru activitatea de consiliere sau
pot constitui o modalitate de monitorizare a propriei activități pentru consilieri.
Platforme care facilitează schimbul de practici au fost punctul central al unor inițiative ce
urmăreau conectarea consilie rilor din structuri care de obicei nu își desfășoară activitatea în
același loc, dar care pot beneficia una de pe urma experienței celeilalte.

5. Limitele TIC în furnizarea de servicii de consiliere
Odată cu oportunitățile aduse de noile tehnologii au apărut și provocări, în special în ceea
ce privește formarea profesioniștilor în consiliere și furnizarea unor servicii adecvate în funcție
de abilitățile și nevoile clienților . Prăpastia digitală („the digital divide”) este o problemă adesea
menționată care fac e referire la diferențele care apar între clienții care folosesc TIC în mod
curent și cei cu acces limitat. Întrebarea care se ridică este în ce măsură serviciile de consiliere
pot fi furnizate prin acest mediu de comunicare astfel încât să se asigure șans e egale de acces

12 pentru clienți.
Marginalizarea anumitor straturi sociale prin limitarea accesului la tehnologie este un
fenomen real cu rădăcini în special în factorii economici și cei educaționali. În aceste condiții,
promovarea alfabetizării în utiliza rea TIC devine unul din scopurile activității consilierului,
adaptat la capacitățile și nevoile clientului. Politicile propuse de factorii de decizie trebuie să
susțină extinderea accesului la tehnologie și formarea abilităților necesare accesării ei.
Un alt risc în utilizarea mijloacelor TIC este oboseală dată de schimbările dese de
tehnologie . Persoanele care încearcă să fie la curent cu noutățile tehnologice care apar trebuie să
facă față unui mediu care se schimbă extrem de rapid, fapt care conduce la un consum foarte
mare de energie. Nu de puține ori persoana ajunge să se simtă supraîncărcată și încearcă să -și
dezvolte strategii de a face față: de la a sări peste una sau mai multe generații de instrumente, la
evitarea tuturor noilor mijloace care nu -i aduc beneficii majore.
Asigurarea dreptului la intimitatea în spațiu virtual și limitarea accesului la informații cu
caracter privat a unor terțe părți sunt o preocupare constantă a autorităților cu putere legislativă, a
furnizorilor de servicii care colec tează informații cu caracter personal, dar și a utilizatorilor.
Comisia Europeană a propus recent (25 ianuarie 2012) un pachet de măsuri menite să întărească
dreptul la intimitate și în același timp să promoveze economia online
(http://ec.europa.eu/justice /newsroom/data -protection/news/120125_en.htm).
Asigurarea calității în mediu online este o problematică de dată recentă asupra căreia
există relativ puține articole reflexive. Introducerea unor standarde de calitate formale precum
ISO pentru serviciile de consiliere a fost luată în calcul, dar au fost aduse argumente
(Evangelista, 2009) asupra ineficienței acestui demers. Alternativele pot fi evaluarea între egali
(„peer evaluation”) și impunerea unor standarde interne pentru fiecare organizație în funcție de
specificul ei. Furnizare de servicii de calitate prin intermediul noilor tehnologii trebuie să țină
cont de principiile etice specifice serviciilor online (Vuorinen & Sampson, 2009).
Costurile introducerii unor noi tehnologii sau a unui nou instrument sunt relativ crescute,
chiar dacă pe termen lung ele aduc beneficii care le pot justifica. Tehnologiile tind să fie scumpe
în momentul lansării, fiind necesară o perioadă de timp până ca ele să devină accesibile unei
populații mai largi. Decizia de a adopt a o anumită tehnologie sau instrument trebuie să ia în
considerare atât beneficiile preconizate, cât și costurile, nu de puține ori cei care le adoptă primii
continuă să le plătească și după ce versiuni mai ieftine și mai eficiente devin disponibile.

13
6. Tend ințe în utilizarea TIC în consiliere și posibile evoluții
Explorarea tendințelor care apar în consiliere în general (CEDEFOP, 2008 & 2011) și
cele ale utilizării TIC în mod particular (Hooley et al., 2009; Watts & Dent, 2008) constituie o
preocupare semnif icativă a cercetătorilor în căutarea unor modalități semnificative de a susține
integrarea noilor tehnologii în procesul de consiliere. Deși nu există dubii asupra faptului că
noile tehnologii au adus beneficii considerabile serviciilor de consiliere a car ierei, se pare că în
ultimele două decenii introducerea TIC în consiliere a fost mai degrabă un proces aleator,
lipsindu -i un efort de planificare și coordonare. Sunt numeroși factori care vin să explice această
situație și țin în mare măsură de contextul local, dar cu cât consilierea este percepută mai puțin ca
aducând beneficii economice, fie pentru furnizor, fie pentru piața muncii, cu atât politica ce
promovează utilizarea TIC va fi mai puțin închegată.
Procesul de integrare a instrumentelor TIC în con siliere este doar parțial controlat de
factori de decizie cu expertiză în domeniu. Există o bună parte a lui care nu este special
concepută pentru a servi activitatea de consiliere, ci constituie fie eforturi ale comunităților de
producători de a -și promov a produsele, fie preluarea de către consilieri receptivi la noutate a
unor mijloace mai mult sau mai puțin potrivite pentru serviciile pe care le oferă. Este important
ca cei care conduc procesul să fie specialiști, iar schimbarea să nu fie justificată doa r prin
argumente precum „dacă toată lumea o face trebuie și noi să mergem cu valul”. Cartografierea
procesului de introducere a unor noi instrumente este necesar să aibă loc înainte ca ele să devină
parte integrantă a serviciilor de consiliere.
Este impor tant ca utilitatea unui anumit instrument să fie reevaluată constant. Există
cazuri de mijloace de comunicare (ex. SMS -ul) ce au fost considerate ca fiind depășite, dar care
trăiesc o a doua tinerețe în anumite zone ale lumii și anumite sfere profesionale.
Unul dintre elementele cheie în procesul de consiliere prin intermediul TIC este obținerea
unui echilibru între sprijinul acordat de către consilier și autonomia clientului. Dacă în
consilierea față -în-față consilierul are numeroase oportunități de a obți ne feedback privind
eficiența intervenției pe care o propune, natura unei relații mediate de TIC îl pune pe consilier în
postura de a face estimări și de a acționa în funcție de ele. Serviciile de consiliere oferite la
distanță trebuie să țină cont de aces t fenomen și să adecveze intervenția la limitările impuse de
mediu.

14 Există o nevoie crescândă pentru servicii de consiliere pe Internet, dar chiar și cele mai
dezvoltate sisteme de consiliere din Europa încă raportează un număr mai scăzut de clienți pentru
acestea în comparație cu serviciile față -în-față. Cursurile de formare pentru practicieni sunt
prioritare pe agenda instituțiilor care îi angajează, la fel ca și dezvoltarea de instrumente pentru
consiliere (ex. chestionare, instrumente de autoevaluare, b aze de date etc.). Totuși, rezultatele
formărilor și a achiziției de echipamente nu au fost atât de directe pe cât se spera. De exemplu,
un studiu asupra consilierilor din centrele agențiilor de ocuparea forțelor de muncă din Turcia a
descoperit că aceștia nu conștientizau relevanța instrumentelor pe care le aveau la dispoziție
pentru propria activitate în ciuda faptului că primiseră cu toții echipamente TIC standard (Esoy
Kart & Savcı, p. 180, 2011). Clienții trebuie avuți în vedere atunci când decidem ce formări
oferim practicienilor, întrucât adesea apar nesincronizări între abilitățile celor dintâi și oferta
celor din urmă.
Proiectele și inițiativele la nivel european în ceea ce privește introducerea TIC în
serviciile de consiliere și orientare au două s copuri principale: a) dezvoltarea de instrumente și b)
reflectarea asupra procesului de utilizare a noilor tehnologii. Distanța dintre aceste scopuri este
acoperită de proiecte ce vizează formare practicienilor.
Dezvoltarea de instrumente pentru consilier e a fost ținta unor eforturi atât individuale,
cât și colective încă din momentul în care computerele și alte instrumente de comunicare au
devenit accesibile pentru publicul larg. Există o mare cerere pentru instrumente construite special
pentru consiliere care să fie disponibile în mod gratuit sau cu costuri reduse. Printre
instrumentele dezvoltate de diferite parteneriate menționăm: instrumente de autopromovare (ex.
video CV, portofoliu electronic), programe de explorare a carierelor (online și offline), centre de
resurse online (ex. profile ocupaționale, teste de aptitudini, sisteme de informare prin SMS). Au
fost create și instrumente mai complexe care îndeplinesc funcții multiple cu scopul de a oferi
clienților cât mai multe servicii într -un singur loc, pentru a elimina nevoia de a apela la mai mulți
furnizori. Jocurile sunt considerate ca având un potențial crescut ca instrument de consiliere și
orientare (Hooley et al., 2010), dar pentru moment rămân o resursă neexploatată la capacitatea ei
reală.
În designul noilor instrumente au fost luați în calcul factori precum accesibilitatea,
atractivitatea pentru client și eficiența lor în raport cu instrumentele deja disponibile. Noile
tehnologii sunt foarte tentante pentru cercetători și programatori, ei simț indu-se împinși să creeze

15 noi medii de împărtășire a informației cum ar fi campusri virtuale și birouri de consiliere în
Second Life. În ciuda caracterului inovativ unele inițiative nu ajung să aibă numărul de utilizatori
așteptat, iar beneficiile cliențil or sunt limitate.
Reflectarea asupra procesului de introducere a TIC în consiliere este unul din scopurile
principale ale proiectelor și inițiativelor dezvoltate la nivel european. Asigurarea calității,
creșterea capacității de cercetare și dezvoltare, c artografierea abilităților de care au nevoie
practicienii (Botnariuc, 2009) sau etica introducerii TIC în consiliere sunt printre temele
abordate.
Cercetarea este o funcție importantă ce asigură dezvoltarea serviciilor de consiliere și se
așteaptă ca prac ticienii să fie capabili să reflecteze asupra propriilor abilități și asupra practicii
lor pentru a putea lua măsurile potrivite care să îmbunătățească constant serviciile oferite.
Transferul rezultatelor obținute în proiecte care au vizat introducerea TIC în consiliere și
orientare este foarte important deoarece cercetarea este relativ scumpă. Este de asemenea
important ca transferul instrumentelor și metodelor să fie precedat de o validare a acestora,
întrucât contextele regionale variază considerabil sub raportul gradului de pregătire al
consilierilor în a le adopta și sub raportul nevoilor clienților cărora trebuie să le răspundă.
Formarea practicienilor asupra a) modului de utilizare a acestor instrumente și b) a
felului în care ei pot să -i abiliteze p e clienți să acceseze servicii și informații prin intermediul lor
fiind calea prin care instituțiile implicate doresc să aducă împreună aspectele reflexive și cele
practice ale introducerii TIC în consiliere. În funcție de obiectivele organizației care ofe ră
formarea, ea poate fi centrată pe un domeniu bine delimitat (ex. consilierea pentru piața muncii)
sau poate merge pe o abordare mai largă prin care să aducă împreună practicieni din domenii
conexe.
Nevoile de formare ale consilierilor sunt diferite de l a regiune la regiune. În unele
contexte se așteaptă ca practicienii să folosească un set standard de instrumente TIC și să nu iasă
dintr -un cadru bine definit, în timp ce în altele, consilierii sunt încurajați să -și găsească propriile
abordări asupra integ rării TIC în munca lor. Dacă în primul context este mai ușor să se asigure
anumite standarde de calitate, cel de al doilea este mai flexibil în raport cu nevoile practicienilor
și stilul lor de a conduce procesul de consiliere.
Comunitatea de practicieni a îmbrățișat cu mai mult entuziasm noul mediu de comunicare
decât clienții lor. Acest fenomen poate fi corelat cu gradul de utilizare a TIC de către populația

16 generală a unei regiuni sau a unei țări. De asemenea, pot fi puse în evidență diferențe de vârstă
între cei care au o probabilitate mai mare să acceseze aceste servicii și cei care preferă consiliere
față-în-față. Generațiile de clienți care au crescut odată cu dezvoltarea tehnologiei vor căuta mai
des servicii de consiliere prin noile medii și se simt confortabil cu acest tip de interacțiune.
Dacă s -a acordat multă atenție beneficiilor pe care consilierul le poate avea din
introducerea TIC în practica sa, cercetările s -au îndreptat mai puțin spre beneficiile clienților.
Spre exemplu, un portal de explo rare a carierelor cu grafică 3D poate părea o realizare majoră
pentru o instituție care oferă consiliere, dar este posibil să fie dezorientant pentru client și să nu
fie suficient de atrăgător. De aici apare întrebarea legată de momentul potrivit pentru a folosi TIC
în procesul de consiliere. În general este acceptată ideea ca, TIC nu trebuie să fie privit ca un
mijloc de a înlocui consilierea față -în-față, ci ca o modalitate de a aborda nevoi specifice în
anumite contexte.
Un subiect mai puțin explorat est e formarea clienților în folosirea noilor medii pentru a
accesa informații relevante pentru tranziția între diferite etape educaționale și de muncă. Se
așteaptă din partea consilierilor să îi aducă pe clienți în postura de a fi capabili să -și adauge noi
instrumente în portofoliul personal, dar există puține inițiative care să le arate cum să atingă acest
scop.
Finanțarea disponibilă pentru proiecte și inițiative ce vizează adoptarea TIC pare a fi
factorul mediator care diferențiază raportarea diferitelor sisteme de consiliere la această
problemă. Consilierea în general și cea pentru carieră în special au fost privite în țările europene
ca fiind în cea mai mare măsură responsabilitatea statului prin prisma faptului că el este
considerat principalul benefici ar al creșterii gradului de angajabilitate al cetățenilor. Atât statele,
cât și unele entități supranaționale au implementat de -a lungul timpului instrumente financiare de
susținere a consilierii și orientării. Țările care au dedicat granturi mai mari pent ru cercetare și
dezvoltare în această arie au ajuns să beneficieze de instrumente dedicate, în timp ce investiții
scăzute au însemnat că practicienii au fost nevoiți să adapteze aplicații care au fost construite
pentru utilizarea în educație sau în alte do menii.
Uniunea Europeană este o sursă importantă de finanțare pentru dezvoltarea serviciilor de
consiliere, oferind oportunitatea de a aduce la un loc resurse intelectuale și materiale din toată
Europa cu scopul comun de a împinge mai departe granițele con silierii.
Se întâmplă rar ca un client să plătească pentru consiliere și orientare, astfel că piața de

17 servicii este construită în jurul unor furnizori care -și găsesc finanțarea prin alte mijloace.
Inițiativele private sunt în cea mai mare parte dependent e de finanțări oferite de stat sau de
Uniunea Europeană, foarte puține fiind în măsură să genereze suficiente venituri prin serviciile
oferite publicului larg.
Este relativ costisitor să dezvolți instrumente TIC pentru consiliere, dar în timp ele devin
o investiție profitabilă. Practicienii tind să se orienteze spre instrumente care sunt fie gratuite, fie
au costuri mici. La acestea se adaugă modelul instrumentelor în regim „freemium” în care
componentele de bază sunt disponibile în mod gratuit, iar utiliz atorul poate opta să plătească
pentru anumite extraopțiuni.
Dat fiind faptul că finanțarea este o problemă spinoasă în multe țări europene, facilitatea
schimbului de instrumente și practici este o modalitate eficientă sub raportul costurilor și al
benefici ilor de a încuraja utilizarea TIC la un standard de calitate adecvat.
Rețele precum Euroguidance și European Lifelong Guidance Policy Network (ELGPN)
au avut succes în promovarea cooperării la nivel european prin facilitarea contactului între
practicieni ( ex. Programul de Vizite de Studiu Academia), prin furnizarea de resurse pentru
consiliere și orientare, propunerea și promovarea unor politici, definirea unor priorități și a unor
linii directoare. Totuși, comunicarea între centre care dezvoltă resurse TIC pentru consiliere nu a
ajuns la nivelul pe care ni l -am putea dori. Multe instrumente și inițiative nu ajung la potențialii
lor beneficiari din cauza lipsei unor canale de comunicare eficiente.
În scurta perioadă de timp în care au fost disponibile consil ierilor, instrumentele TIC s -au
dovedit a fi un ajutor considerabil și probabil vor continua să crească sub raportul impactului
asupra serviciilor de consiliere. Este responsabilitatea atât a consilierilor, cât și a practicienilor de
a găsi mijloace cu sen s de a le folosi, fără a scădea standardele etice și de calitate.
Drumul pe care trebuie să -l parcurgem până când noile tehnologii, practicienii și clienții
se vor putea întâlnii într -un punct de echilibru este încă lung. Pe măsură ce practicienii și clien ții
se obișnuiesc cu tehnologia, iar instrumentele sunt mai bine adaptate la activitățile de consiliere,
ne putem aștepta ca în viitorul apropiat să ajungem la echilibrul dinamic dorit.

Referințe bibliografice
Barnes, A., Workforce development and the use of ICT in delivering career guidance in the UK.
http://crac.org.uk/CMS/files/upload/ICTSkills2_Report.pdf (accesat 3 februarie 2011), 2008.
Botnariuc, P. Competențele informatice ale practicienilor în consiliere , Revista de Pedagogie nr.

18 1-3, București, 2009.
CEDEFOP From policy to practice: a systemic change to lifelong guidance in Europe ,
Luxemburg, 2008.
CEDEFOP Working and ageing: guidance and counselling for mature learners , Luxembourg,
2011.
Ersoy Kart, M., Savcı, I. ICT skills of Turkish vocational counselors , in Virtual Guidance , Ersoy
Kart (ed.), Ankara, 2011.
Evangelista, L. ISO9001: 2000 and Quality in Guidance Services , Revista de Pedagogie nr. 1-3,
București, 2009.
Hooley, T., Hutchinson, J., Watts, A.G. Careering through the web , UK Commissio n for
employment and skills, Londra, 2010.
Majumdar, Sh. The pedagogical framework for online learning, in International Handbook of
Education for the Changing World , Maclean & Wilson (eds.), UNEVOC & Springer, 2009.
Vuorinen, R., Sampson, J. Ethical guide lines for e -guidance delivery and usage , disponibil la
http://egos -cip.eu/ro/node/268, (accesat 3 februarie 2011), 2009.
Watts , A.G., Dent, G. The evolution of a national distance guidance service: trends and
challenges . British Journal of Guidance and Cou nselling , 36(4), 2008.

19 II. Bazele teoretice ale utilizării TIC în consiliere

Un studiu asupra nevoilor de formare ale consilierilor școlari (Botnariuc, 2011) indică o
serie de bariere individuale și instituționale în calea integrării instrumentelor TIC în activitatea
de consiliere. Cadrul legislativ din România este foarte permisiv în ce privește formarea
consilierilor școlari, fără să prevadă obligativitatea formării în tehnici de consiliere prin TIC, sau
standarde de calitate specifice. În ce privește practica, se constată că majoritatea consilierilor
școlari utilizează foarte rar instrumente TIC în procesul de consiliere a carierei (educațională sau
profesională), marea parte a activităților de consiliere desfășurându -se în cadrul unor sesiuni
față-în-față individuale sau de grup, sau în cadrul orelor din Aria curriculară Consiliere și
orientare. În plus, oportunitățile de dezvoltare a competențelor specifice de integrare TIC în
consiliere sunt limitate (ex. participarea în rețele online ale profesioniș tilor). Faptul că
majoritatea practicienilor din România nu beneficiază de formare inițială sau continuă relevantă
în utilizarea TIC în consiliere conduce la riscul de a rămâne în urma recentelor dezvoltări
tehnologice și de a nu răspunde adecvat așteptări lor noii generații de clienți.
Aceeași analiză (idem) indică faptul că practicienii au nevoie de formare specifică pentru
dezvoltarea diferitelor elemente care compun competențele de utilizare TIC in consiliere
(Alexander, 2006) în special pentru integrar ea noilor tehnologii (utilizarea rețelelor sociale,
portofoliilor electronice , platforme de e -learning etc.). În plus se indică un nivel înalt al
încrederii practicienilor în utilizarea TIC în activitatea curentă și în special a noilor instrumente
de tip w eb 2.0, Rămâne însă o discrepanță majoră între percepțiile practicienilor și ale clienților
în ce privește rolul și utilizarea TIC. În timp ce tinerii utilizează pe scară largă TIC, mulți dintre
consilieri încă nu valorifică în suficientă măsură potențialu l noilor tehnologii, apărând riscul ca
numărul elevilor care apelează la aceste servicii să se diminueze.
Cercetări asupra beneficiilor aduse de noile tehnologii de tip web 2.0 în serviciile de
consiliere (Bimrose et al, 2010; Hooley, 2010) arată faptul că există un potențial deosebit de
fertilizare a domeniului consilierii prin aplicarea principiilor web 2.0 de organizare a
interacțiunilor sociale și educaționale. Printre aceste principii se numără: experiența colectivă a
clienților, valorificarea interacț iunilor informale, tehnicile de clasificare de tip (folksonomii) care
reprezintă mai bine interesele individului și ale comunității spre deosebire de clasificările de tip
taxonomic, sporirea interacțiunii prin tehnicile de semnalare a prezenței online, înc rederea în

20 membrii comunității, inteligența colectivă – influențarea rezultatelor căutării de către rețea,
posibilitatea recombinării conținuturilor, participarea auto -organizatoare etc.
În ce privește accesul la și utilizarea noilor tehnologii, un studiu asupra implementării
TIC în sistemul de învățământ realizat în 2008 (Istrate, 2008) confirmă faptul că elevii nu doar
posedă bune abilități de utilizare a TIC, dar și că aceștia au început deja să utilizeze TIC în afara
programului școlar pentru pregătire a temelor școlare: pentru proiecte (34,6%); pentru realizarea
de publicații școlare (20,4%); pentru activități competitive (15,7%) și pentru activități de
colaborare la distanță cu alte școli (10,1%). Ca și în alte țări (Bimrose et al. 2010) unde
diviziune a digitală este cauzată mai degrabă de factori culturali, educaționali și de nivelul
competențelor, decât de accesul la Internet, și în România după cum arată un raport recent al UE
(Eurydice, 2011) există un acces crescut la TIC pentru elevi, inclusiv pen tru cei rezidenți în zone
defavorizate. Complexitatea procesului de adaptare a propriului serviciu de consiliere la nevoile
clienților prin integrarea noilor tehnologii este cu atât mai dificilă cu cât profilul și experiența
clienților cu aceste tehnologii sunt foarte diferite. Consilierul trebuie să țină cont de nevoile
specifice ale diferitelor categorii de beneficiari ai propriilor servicii – elevi , părinți și profesori cu
diferite percepții asupra tehnologiei (Ciffolilli, 2003):
 tehnofobii (digital stra ngers), aflați în muncă dinaintea apariției computerelor, care privesc
computerele și tehnologia cu suspiciune, disconfort și posibil ca pe o amenințare;
 imigranții digitali, intrați în profesie în perioada când computerul era încă ceva nou, care
privesc c omputerul ca pe un dispozitiv util pe lângă care își modifică propriul comportament;
 nativii digitali, care au crescut cu Internetul, computerele și alte dispozitive personale de
acces în rețea prin tehnologii precum mesagerie instantă, bloguri, telefoane mobile, schimb
de resurse media de documente și platforme ale unor comunități sociale tematice.
Adaptarea serviciilor de consiliere prin includerea noilor tehnologii se impune și din
perspectiva noilor tendințe ale vieții socio -profesionale (Gotta, 2006):
 nevoia de îmbunătățire a performanței și inovației determină o conectare sporită a
organizațiilor și externalizarea mai amplă a serviciilor;
 transformarea structurii organizaționale, trecerea de la structuri ierarhice și puternic
centralizate la organizați i mai descentralizate și relaționate promovează luarea deciziilor cât
mai aproape de nivelul de bază al organizației;
 profilul demografic emergent al forței de muncă, prin care dispare delimitarea dintre muncă

21 și stilul de viață;
 convergența tehnologică c e cauzează o coliziune între utilizarea tehnologiei de către
consumatori și companii.
În plus, pentru a supraviețui într -un mediu tot mai competitiv, organizațiile sunt nevoite
să își schimbe în mod radical cultura, să își transforme relațiile sociale la l ocul de muncă făcând
tranziția către un mediu de muncă orientat pe rezultate (idem):
 managerii de vârf ai companiilor vor adopta modele de muncă, practici organizaționale mai
orientate social și metode de management proiectate să valorifice în mod mai clar rolul,
contribuția și influențele oamenilor, grupurilor și rețelelor;
 decidenții tr ebuie să reflecteze asupra riscurilor și implicațiilor guvernării prin sisteme de tip
social;
 decidenții în domeniul TIC trebuie să reevalueze în întregime metodele de proiectare,
practicile de dezvoltare pentru softul de comunicare, împărtășirea informați ilor și colaborare
prin îndeplinirea unor cerințe specifice: securitate, identitate, managementul înregistrărilor,
integrare, interoperabilitate, viabilitatea distribuției și alți factori de risc, oferirea unei
arhitecturi adaptabile la situație.
Pentru a facilita un proces progresiv de reformare și adaptare a serviciilor de consiliere la
acest nou context socio -profesional, practicienii trebuie sprijiniți prin oferirea de cunoștințe și
abilități specifice.

1. Instrumente de colaborare

1.1. Problematica instrum entelor de colaborare
Termenul web 2.0 reprezintă o nouă etapă în evoluția Internetului și implică o nouă
atitudine și un mod diferit de a înțelege rolul Internetului ( Lindmark , 2009). Cunoscut și sub
denumirea de „tehnologie socială”, include o multitudin e de tipuri de aplicații: wiki, bloguri,
sisteme de înștiințare prin XML sau RSS, căutare socială, relaționare socială, etichetare și
folksonomii, servicii de marcare socială a resurselor. Intensificarea interacțiunilor în noul mediu
poate fi valorificată în consilierea carierei prin:
 utilizare mai crescută a site -urilor sociale;
 posibilitatea de împărtășire mai facilă a informațiilor;

22  posibilitatea de a descoperi mai rapid informații și activități interesante;
 posibilitatea de a implicare în rețele și comunități;
 crearea, personalizarea și extinderea propriului mediu social;
 posibilitatea de a beneficia de pe urma rețelelor, grupurilor și comunităților asociate.
Dintre activitățile de învățare ce pot fi organizate prin Internet, două categorii favorizează
o învățare profundă, iar consilierii trebuie să le includă preponderent în planul de activitate:
activitățile de comunicare și cele de investigare (Noveanu, 2005). Activitățile de comunicare
implică interacțiuni directe și indirecte între elevi și presupun diferite tipuri de sarcini: de
comunicare directă, discuții de grup, schimbul de informații și idei pe teme de orientare
profesională; compararea, construirea și organizarea informațiilor despre lumea muncii,
realizarea de publicații despre ca riere, rezolvarea individuală sau de grup a problemelor, oferirea
de feedback colegilor, simularea unor activități profesionale și mentoratul. Activitățile de
investigare pot include următoarele tipuri de sarcini de învățare: explorarea unor subiecte,
probleme pentru îmbogățirea cunoștințelor și a dezvoltarea înțelegerii; analiza, compararea,
sinteza, evaluarea, investigarea bazată pe probleme, construirea argumentării unei idei.
Emergența tehnologiilor digitale prezintă noi oportunități pentru dezvoltarea unor
strategii cooperative complexe care să schimbe natura muncii în scopul rezolvării problemelor și
generării valorii. În raportul asupra tehnologiilor cooperării realizat de IFTF sunt prezentate
șapte dimensiuni ale strategiilor de cooperare, ca indicat ori ai creșterii sau descreșterii
comportamentelor de cooperare în diferitele tipuri de sisteme (tehnologii web 2.0 precum
paginile wiki sau blogurile), de la echipe la societăți în ansamblul lor:
 structura statică vs. dinamică,
 regulile externe vs. inter ne,
 resurse private vs. publice,
 mărime înaltă vs. scăzută,
 feedback local vs. sistemic,
 memoria efemeră vs. persistentă,
 identitate individuală vs. de grup.

1.2. Paginile Wiki
Wiki – reprezintă o colecție de pagini web care pot fi vizualizate și editate de oricine,

23 oricând, de oriunde utilizând un browser web și o conexiune la Internet. Acestea urmăresc
dezvoltarea progresivă în timp a unui fond comun de cunoștințe, permițând co municare
asincronă și colaborarea de grup prin Internet. Termenul wiki, mai este cunoscut și sub
denumirea de WikiWikiWeb, Swiki, CoWeb, phpWiki. Conținuturile dezvoltate sunt adesea
anonime, aparțin unui colectiv de autori, nu sunt îngrădite de termene te mporale și orice variantă
este susceptibilă de îmbunătățiri ulterioare. Acestea sunt mai flexibile decât blogurile, pot fi
organizate după criterii diferite, includ facilități de căutare, permit editarea paginii de către alte
persoane decât autorul/ autori i inițiali și prezintă un înalt grad de colaborare.
Potențialul lor pedagogic constă în creșterea implicării elevilor, a interesului față de
problemele abordate, permite construirea cunoașterii, oferirea de feedback, adaptarea
conținuturilor etc.. Expuner ea elevilor la diferite versiuni cumulative scrise, facilitează activități
cognitive precum reflecția și revizuirea. Se presupune că elevii sunt încurajați să contribuie cu
idei de calitate, pentru a rezista exigenței colective. Operarea facilă asupra conț inuturilor
(adăugare, modificare, ștergere) promovează o utilizare democratică și negocierea. Analiza
versiunilor succesive ale conținuturilor descrie evoluția proceselor de gândire ale elevilor în
interacțiunea cu acestea.
Paginile wiki pot fi utilizate î n plus pentru: construirea în timp a cunoașterii (diferite
versiuni și grupuri), rezolvarea progresivă a problemelor sau redefinirea lor, aprofundarea
conceptelor, combinarea, rezumarea și evaluarea conceptelor, analiza cauzelor și principiilor
unui fenome n, citirea critică și oferirea de feedback în manieră constructivă și publică, analiza de
profunzime în scopul evitării stereotipiilor de gândire.
Pe de altă parte acestea îngreunează evaluarea contribuțiilor individuale, există riscul
utilizării unui lim baj inadecvat, încărcarea de mesaje publicitare dacă pagina nu e restricționată
doar grupului de elevi, conținuturi incorecte sau neacceptate, sunt mari consumatoare de timp și
exprimă poziția față de problema respectivă a grupului care l -a creat și nu nea părat o imagine
obiectivă.
Ele permit realizarea unor proiecte cu rezultat deschis prin comunicare de tip asincron și
colaborarea de grup prin Internet. Wiki asigură un format multimedia al paginilor realizate prin
includerea de text, grafice, animație înd eplinind o serie de funcții ca: sistem de compoziție de
grup, mediu de discuții, bază de informații, sistem de email și instrument pentru colaborare.
Dreptul de editare acordat în mod deschis oricărei persoane conduce la o utilizare democratică a

24 webului ș i facilitează crearea de conținuturi web de către persoane fără abilități tehnice speciale.
Caracteristicile de bază (Alexander, 2006) care definesc orice aplicație wiki sunt
vulnerabilitatea și flexibilitatea, fiecare reprezentând o monedă de schimb în co nfigurarea
aplicației. Cu cât vulnerabilitatea este mai mare, acest neajuns este compensat de o flexibilitate
proporțională. Vulnerabilitatea este dată pe de o parte de lipsa măsurilor (tradiționale) de
securitate a conținutului, iar pe de altă parte de i nexistența verificărilor de sincronizare (primele
postări fiind și primele salvate, dacă doi utilizatori editează în același timp, munca unuia va fi
pierdută). Se recomandă astfel salvarea copiilor de siguranță și pe computerele personale.
Flexibilitate pr esupune democratizarea relației pedagogice, profesorul și studentul având practic
drepturi egale de intervenție.
Există o mare varietate de aplicații wiki de calitate disponibile. Un wiki poate fi
implementat în aproape orice tip de mediu electronic. Alege rea aplicației dorite este condiționată
de o serie de factori: disponibilitatea unor anumite funcții pentru scopul dorit de utilizare, tipul
de platformă de utilizare preferată, posibilitatea obținerii de suport tehnic și dezvoltarea continuă.
Cel mai impo rtant în alegerea unui anumit tip de wiki este ca aplicația aleasă să dețină setul
necesar de funcții pentru cerințele utilizatorului și ale comunității vizate; dar și ca utilizatorul să
se simtă confortabil cu softul ales și funcțiile sale. Deși tehnologi a wiki oferă numeroase
avantaje clare, există multe circumstanțe care concură la reducerea utilității sale sau chiar la o
implementare contraproductivă, prin urmare, consilierul trebuie să aibă în vedere nevoile reale
ale utilizatorilor.
Pe lângă transform area radicală a sistemelor online de interacțiune și a sistemelor de
managementul cunoașterii, wikiurile reprezintă și un instrument revoluționar pentru învățarea în
mediile virtuale. Acesta reprezintă un instrument ieftin dar eficient de comunicare și de
colaborare care permite organizarea facilă și nerestricționată a activităților online de colaborare,
creșterea gradului de implicare a studenților, crearea facilă de conținuturi web, accesul gratuit.
Punând accentul pe crearea de text și nu pe facilitățile softului, proiectele wiki
încurajează angajarea studenților în sarcinile de compoziție în scris, făcându -le mai atractive,
promovând citirea, revizuirea și monitorizarea îndeaproape a schițelor și descurajând scrierea
centrată pe produs, în favoarea scrie rii ca proces (idem). Etica deschiderii totale a paginilor wiki
exclude restricțiile de acces, procedurile de lucru și structurile definite rigid permițând
utilizatorilor să decidă singuri ad -hoc, pe măsura dezvoltării conținuturilor, modul cum se vor

25 dezv olta procesele, grupurile și modul în care wiki va îndeplini obiectivul pe care și l -au propus.
Structura wikiurilor este determinată din interior, nu impusă din exterior.
Wikiurile sunt cel mai bine utilizate ca spații online de schițare în comun a ideilo r și ca
spații online de brainstorming. Ele sunt ideale pentru crearea perpetuă de liste actualizate sau
colecții de legături web, ca buletine informative informale, sau pentru planificarea întâlnirilor.
Ca sisteme deschise ele își găsesc utilitatea mult dincolo de cadrele organizaționale sau
departamentale putând exprima interesele oricărei comunități. Asistența și formarea tehnică
necesare sunt minimale, sistemele wiki fiind ușor accesibile inclusiv tehnofobilor.
Un alt impediment îl reprezintă absența specifică a unei structuri organizatoare explicite.
Elevii obișnuiți cu organizarea ierarhică și navigarea ghidată a site -urilor tradiționale sunt
învățați să li se spună unde să meargă. Acest sentiment al dezorientării este comun, dar odată
depășit, reven irea este sprijinită de o colecție facilă de semne web contextuale care pot fi foarte
descriptive. O funcție importantă este funcția de “Căutare”.
Din punct de vedere tehnic, un wiki reprezintă o bază de date creată mai degrabă de un
grup, decât de o pers oană. O provocare serioasă o reprezintă structurarea conținuturilor în baza
de date astfel încât să asigure un acces facil. Unele pagini wiki pot părea confuze, mai ales dacă
sunt incluse nenumărate linkuri în pagini, fără suficiente indicii pentru o struc tură conceptuală și
de navigare mai largă. Din acest motiv, decizia de alegere a unui anumit sistem wiki trebuie
fundamentată pe analiza funcțiilor disponibile și adecvarea la contextual organizațional în care
va fi implementat.
O amenințare importantă pen tru orice proiect wiki apare atunci când nu există suficienți
contributori. În literatura de specialitate (Alexander, 2006) se consideră că este nevoie de un
nucleu de cel puțin cinci contributori activi pentru a lansa un proiect wiki de succes. Un wiki
reflectă perspectiva colectivă a grupului care îl utilizează, iar colaborarea membrilor, va
impregna în timp în acel wiki valorile, perspectivele și opiniile acestora. Ele sunt potrivite pentru
a reflecta gândurile curente, dar nu sunt eficiente în obținerea unor perspective nepărtinitoare
asupra lucrurilor.
Wikiurile necesită o monitorizare continuă pentru a se asigura că nu se folosește un
limbaj necorespunzător, spam, conținuturi incorecte sau neadecvate. Aceasta poate presupune o
investiție considerabilă de timp și de efort din partea membrilor responsabili, mai mult, în
anumite contexte lipsa măsurilor de protecție și a spațiului privat specifice unui wiki reprezintă

26 probleme importante, de aceea în anumite cazuri se recomandă autorizarea editării/ vizua lizării
paginilor de interes specific unui grup/ organizații.
Deși recunosc valoarea instrumentului, noii utilizatori, așa cum s -a întâmplat și în cadrul
cursului nostru, întâmpină adesea cu reticență invitația de a utiliza wiki simțind că nu este util
pentru propria persoană și temându -se că oricine poate edita și implicit strica textul creat.
Această grijă este în mare măsură nefondată, bazându -se mai degrabă pe un nou tip de etică
denumit „securitatea de tip soft” bazată pe comunitate pentru a instaura o rdinea, spre deosebire
de cea de tip „hard” bazată pe tehnologie care restricționează accesul și ascunde pagini. Această
nouă etică urmărește să influențeze și să încurajeze, iar nu să controleze și impună cu forța. Acest
spațiu deschis de tip wiki ar treb ui privit „ca o casă a cărei ușă de intrare rămâne mereu deschisă,
dar care nu este jefuită deoarece toți vecinii se află cu toții în fața casei lor, la taclale și care țin
un ochi prietenos asupra străzii fără să le scape niciodată nimic” (Ciffolilli, 200 3). Softul nu are
rolul de a adăuga noi procese pentru a împiedica pe utilizatori să facă lucruri nedorite. Cu cât
proiectezi mai detaliat sistemul cu atât vei sacrifica mai mult din funcționalitatea utilizatorului.
Wiki pune accent atât pe citit, cât și p e scris. Ar putea fi mai citibile, dar asta ar presupune un
sacrificiu în ceea ce privește scrierea. Astfel wiki -urile nu sunt protejate prin „lege”, ci prin
participarea activă a unei comunități wiki. Oricine este mândru de o contribuție personală va fi
interesat să vadă ce schimbări au adus alte persoane asupra articolului.
Deși există riscul unor pagube considerabile prin accesarea de către persoane rău
intenționate, un mediu deschis încurajează de asemenea participarea activă și un puternic
sentiment de scop comun, astfel încât proporția „reparatorilor” față de „distrugători” tinde să fie
mai mare, astfel că un wiki va avea puține dificultăți în a rămâne stabil dacă participanții îl vor
considera valoros și dacă manifestă un interes autentic pentru exist ența acestuia. În slujba unei
comunități sănătoase un wiki rămâne mereu funcțional, spre deosebire de o comunitate
indiferentă care nu poate menține un wiki funcțional.
Contributorii se situează pe un continuum unde la un capăt se află „incluzioniștii
extremi” care consideră valoros orice articol indiferent de calitatea și credibilitatea acestuia în
încercarea de a crea o reprezentare în creștere a culturii online, iar la celălalt se află
„delete/ționiștii extremi” care valorizează doar articolele corecte” din interesul de a crea o
lucrare de referință cu autoritate. Evoluția către stabilitate are loc în egală măsură prin cooperare,
cât și prin competiție.

27 Sistemele wiki salvează de obicei toate versiunile anterioare ale paginilor create, oferind
posibilit atea revenirii și transparența proceselor în orice moment. Schimbările sunt ușor
identificabile, iar orice nouă intervenție poate fi semnalată foștilor „autori”, iar ștergerea
intervențiilor și contribuțiilor neconstructive este de obicei mai ușoară decât crearea lor.
În ce privește designul, wikiurile sunt în general mai puțin aspectuoase. Multe pagini
wiki tind să fie rudimentare, dar există și posibilitatea de a utiliza fonturi, culori și aranjamente
mai aspectuoase prin utilizarea judicioasă de fișiere CSS (formatare standardizată).
Învățarea în mediul haotic al unui wiki întâmpină o serie de provocări. În primul rând,
efortul de identificare și de cuantificare a contribuțiilor elevilor este extrem de solicitant și mare
consumator de timp, iar management ul activităților de colaborare online poate scăpa ușor de sub
control, dacă nu se respectă o structură comună clară. Atribuirea de sarcini individuale poate fi
de asemenea dificilă, iar un mediu care îi invită pe elevi să rescrie conținuturile complică și mai
mult lucrurile. Unele contribuții aparent minore la un document colaborativ pot avea efecte
majore și ar putea fi aproape imposibil de evaluat sau chiar de identificat.
Așa cum problemele legate de protejarea accesului sunt rezolvate apelând la metode
tradiționale, și cele pedagogice apelează la abordări tradiționale precum cerința ca fiecare elev să
își semneze sau identifice propriile contribuții, sau să își limiteze contribuțiile doar la adăugarea
de noi linkuri la creațiile altui student.
Interacțiu nea se poate structura și reglementa astfel încât wikiul să fie transformat într -un
sistem de management de conținuturi. Dar prin aceasta riscă să dilueze tocmai calitățile speciale
care fac un wiki valoros.
Pentru a oferi o libertate autentică elevilor î n activitățile de colaborare și de construire,
profesorul trebuie să renunțe într -o anumită măsură la controlul acestor activități, rolul
instructorului fiind mai degrabă acela de a stabili contexte și de a pune probleme pentru a -i
angaja pe studenți. În m ediul academic wikiurile sunt folosite adesea ca portofolii electronice
(wiki -folii) valorificând utilitatea lor ca instrument de colectare și reflecție.
Acestea pot fi utilizate și pentru colaborarea în diferite proiecte de cercetare precum
publicarea de lucrări, pregătirea de articole, de programe sau liste bibliografice. Ele reprezintă un
instrument ideal pentru solicitarea de contribuții pentru cercetări sau proiecte în care rolul
comunității este acela de a informa și direcționa investigația.
Factorii care contribuie la succesul proiectelor wiki sunt sursa autorității coordonarea,

28 timpul și accesul. Pentru a folosi cu adevărat un wiki, participanții trebuie să aibă controlul
conținutului. Când se utilizează un wiki, „nu trebuie schimbat doar instrument ul, ci trebuie luată
în considerare și propria practică” (Holmes, 2001). Având un caracter atât de deschis, un wiki nu
asigură prin el însuși realizarea unei comunități creatoare de cunoaștere. Aceasta depinde atât de
configurația softului, cât și de norme le și practicile sociale inerente. În plus, mecanismul editării
și refacerii intervențiilor fără sens sau răuvoitoare creează un proces constructiv prin care „doar
cele mai bune contribuții supraviețuiesc” (Ciffolilli, 2003).
În general, proiectele care pr esupun respectarea drepturilor de autor sau care necesită
restricționarea accesului larg, deși ar putea funcționa în condițiile menționate mai sus, nu sunt
adecvate pentru wiki. În schimb proiectele care valorizează interesul și contribuția colectivă sunt
mai adecvate pentru mediul wiki. În ultimul timp, în special în mediul academic, paginile wiki
sunt folosite tot mai des ca portofolii electronice (wiki -folii) valorificând utilitatea lor ca
instrument de colectare și reflecție.

1.3. Blogurile
Blogurile desemn ează o colecție cronologică online de comentarii personale și legături
web, sub forma unor jurnale personale, în care indivizii își pot publica propriile impresii
referitoare la diferite subiecte, cu scopul de a dezbate cu alți cititori interesați. Interac țiunile
dintre aceștia și perspectiva personală prezentată în bloguri pot conduce adesea la o comunicare
susținută între utilizatori și multe bloguri generează un puternic sentiment de comunitate.
Termenul de blog este o prescurtare de la „web log” care în seamnă o înregistrare pe web și
reprezintă o colecție online cronologică de comentarii personale și linkuri.
Blogurile au potențialul de a angaja utilizatorii în împărtășirea cunoașterii, reflecție și
dezbatere, permițând un înalt grad de autonomie și inte racțiune între elevi, cât și punerea în
conexiune a conținuturilor studiate cu aspectele personale relevante din viața individului sporind
astfel motivația învățării.
Natura personală a conținuturilor poate conduce la vehicularea de informații incorecte
sau părtinitoare. Deoarece elevii pot edita și șterge mesajele, blogurile au o natură foarte volatilă,
împiedicând arhivarea sau indexarea. Pentru o utilizare eficientă, profesorii trebuie să ofere
îndrumări exacte, obiective clare și exerciții structurate.
Fiind ușor de creat și utilizat de oriunde există o conexiune la Internet, blogurile

29 reprezintă o formă de publicare pe Internet și un instrument de comunicare acceptat pe scară
largă, ajungând actualmente să reprezinte o alternativă la sistemele comune d e publicare pe
Internet prin simplificarea, automatizarea și accelerarea procesului de publicare online. De la
apariția sa, blogul a evoluat ca un mediu de publicare online de jurnale personale către un
vehicul recunoscut pentru editoriale pe diferite teme specifice. Extinderea deosebită pe care a
cunoscut -o în ultimul timp este dată de ușurința cu care se permite acum publicarea articolelor,
fără să necesite cunoștințe de editare HTML.
Un blog poate fi personalizat, exprimând opiniile unui singur autor, s au pot fi orientate
tematic beneficiind de contribuția mai multor autori. Acestea din urmă se clasifică în bloguri de
grup, de familie, de comunități sau corporatiste. Printre blogurile tematice sau de domenii se
regăsesc bloguri de apariții editoriale, bl oguri educaționale, bloguri ale unor evenimente socio –
culturale. În mediul academic acestea sunt utilizate pentru a oferi posibilitatea de exprimare a
opiniilor, pentru a promova dialogul în cadrul unei discipline sau ca simplu instrument
educațional, în t imp ce studenții pot utiliza blogurile pentru comentarii personale sau pentru
interacțiunea didactică în cadrul unui curs.
Blogul este un jurnal personal online care servește la explicitarea gândurilor și
comentariilor personale despre un anumit subiect, iar postarea acestora pe un website public
oferă altora posibilitatea de a le citi și de a răspunde. Articolele pot fi postate cu ușurință prin
intermediul unor siteuri web specializate, permițând posibilitatea formatării textului și includerii
de linkuri relevante, cât și de imagini și multimedia. Aplicația adaugă în respectivul blog noul
articol, făcându -l disponibil online și înștiințând utilizatorii care s -au înscris la respectivul blog.
Vizitatorii pot citi articolul, trimite comentarii, pot căuta alt e articole după dată sau cuvinte
cheie. Înscrierea la un anumit blog se poate realiza prin înștiințări RSS sau alte servicii similare.
Blogurile eficace tind să fie actualizate în mod regulat. Majoritatea blogurilor solicită feedback,
încurajând o comunica re bidirecțională între autori și cititori. Cititorii pot oferi feedback, fie
lăsând comentariile direct pe pagina blogului, fie postând un articol pe propriul blog și legându -l
(trackback) de articolul la care făcea referire. Opțiunea de trackback permite înștiințarea autorilor
originari despre apariția unor noi articole referitoare la articolele personale, făcând astfel posibilă
determinarea popularității unui articol în funcție de numărul și diversitatea legăturilor de intrare
către un articol. Prin inte rmediul stabilirii de legături între bloguri, al comentării articolelor și
oferirii de feedback ideile se distribuie cu mare repeziciune prin intermediul rețelei informale a

30 blogurilor (blogosferei), în timp ce ideile nepopulare rămân ignorate. Se pune ast fel în funcțiune
un mecanism interesant de validare și de stabilirea a ierarhiei conținuturilor: referirea la
articolele personale de către blogurile cu mare popularitate conferă interes și credibilitate, iar
realizarea de legături repetate sporește reputa ția și autoritatea unui autor de blog. Prin acest
sistem referențial și de recomandări a apărut o capacitate colaborativă de filtrare.
Blogurile au o natură informală și sunt publicate fără aprobarea vreunui moderator sau
editor. Acestea reprezintă o abor dare inedită de a relaționa în mediul virtual, facilitând
interacțiunea pedagogică la diferite niveluri (profesor -student, student -student, student -materiale
didactice). Această abordare inovativă cunoaște o foarte mare popularitate în prezent în diverse
domenii de activitate, reprezentând practic o revalorizare a unei practici străvechi, aceea a
menținerii unui jurnal personal. Încurajarea proceselor de reflectare asupra conceptelor și a
consemnării acestora în scris ajută la consolidarea cunoștințelor, fa pt care recomandă blogurile
pentru diverse aplicații în educație.
Pentru a asigura calitatea contribuțiilor, se recomandă rezervarea unui timp dedicat pentru
postarea contribuțiilor studenților pe o anumită temă, cât și citirea și comentarea blogurilor
profesorului și ale colegilor. Iar profesorul trebuie să dedice timp suficient pentru a răspunde
oricând este nevoie articolelor postate de studenți. Studenții sunt adesea foarte motivați și
încurajați atunci când profesorul citează pasaje din contribuțiile l or.
În prezent, multe instituții de învățământ utilizează în mod regulat blogurile. Blogul, a
reprezentat o sursă alternativă de știri în mediul academic, fiind actualmente integrată în mediul
universitar, deoarece oferă libertatea unui ton mai informal, a ltfel neacceptabil în ziarele
studențești sau în periodicele academice (Gotta, 2006). Utilizarea acestora în mediul academic
îmbracă multe forme, unul dintre proiectele de mare impact fiind angajarea mai multor instituții
de învățământ într -un proiect comu n de publicare a unei lucrări științifice.
Întrucât blogurile angajează oamenii în împărtășirea cunoașterii, reflectare și dezbatere,
ele adesea atrag o gamă largă și variată de cititori. Blogurile devin o componentă importantă în
peisajul Internetului ofe rind autorilor și cititorilor o cale pentru o comunicare informală, reacție
și conectare, fără cenzura camerelor de chat moderate sau canalele media formale.
Simplitatea creării și menținerii blogurilor permite inițierea imediată de discuții, făcând
blogu rile un mediu ideal pentru discuții cu o participare foarte diversă și bogată în comunitatea
Internet asupra unor teme. Blogurile stimulează creșterea comunităților, iar dinamica filtrării și

31 recomandării în colaborare poate oferi noi modalități de a evalu a, critica și de a examina
cunoașterea de elevi. Datorită ușurinței lor de utilizare blogurile ocupă o nișă unică în Internet,
aceea a forumurilor de discuții înalt personalizate care stimulează comunitățile de interes (Gotta,
2006).
Un blog reprezintă o pagină personală web sub forma unui jurnal. Deși pagini personale
există încă de la apariția webului organizarea cronologică a unui blog oferă un lanț cu totul
diferit de oferire, promovare și valorizare. Asemenea trecerii de la website -urile statice la
portalurilor (website interactiv construit pe o bază de date cu conținuturi generate dinamic)
evoluția actuală de mare importanță în arhitectura de bază a webului și tehnologia care aduce o
schimbarea fundamentală este sistemul de înștiințări RSS. Acesta per mite utilizatorilor să se
conecteze nu doar la o pagină, dar și să se înscrie la aceasta și să fie notificați de fiecare dată
când această pagină se schimbă, vorbind astfel de „web incremental” (Ciffolilli, 2003) sau web
„viu”. Deși inventarea site -urilor dinamice (vii) s -a făcut în urmă cu mai bine de 15 ani, prin
tehnologia RSS nu doar pagina web este dinamică, ci și linkul ca atare. Spre deosebire de un link
către o pagină web sau un bookmark, un link către un blog este de așteptat să conducă la o
pagină în continuă schimbare, cu linkuri permanente către fiecare articol nou și notificarea
fiecărei schimbări.
Tehnologia RSS permite de asemenea notificarea și pe alte dispozitive electronice
mobile/ portabile. Activitatea blogosferei influențează rezultatele motoarelor de căutare web și
crește pertinența rezultatelor. Asemenea wikipediei, blogurile valorifică inteligența colectivă prin
intermediul unui mecanism de filtrare colectivă. Așa cum arăta James Suriowecki în lucrarea
„Înțelepciunea mulțimi lor”, PageRank (sistemul de cotare a paginilor) oferă rezultate mai
relevante decât orice analiză de documente individuale, întrucât cea care selectează valoarea este
atenția colectivă a blogosferei. Deși massmedia ar putea vedea un competitor în blogosfer ă,
această competiție nu se stabilește cu blogurile individuale, ci cu blogosfera în ansamblu, fiind
prin urmare nu o competiție de site -uri, ci de modele de organizare.
Elevii învață la fel de mult între ei, ca și de la profesori sau din manuale. De aceea , puse
în aplicare cu o înțelegere adecvată a beneficiilor și limitelor, blogurile reprezintă un instrument
tehnologic de instruire din ce în ce mai acceptat. Ele pot fi utilizate pentru reflectarea asupra
lecțiilor la clasă, cariere și evenimente curente, pentru construirea și împărtășirea cunoașterii.
Înștiințările RSS fac conținutul blogurilor accesibil pe scară largă, diseminând informația

32 cititorilor interesați. Blogurile oferă un nivel înalt de autonomie, creând deopotrivă o nouă
oportunitate și un no u mecanism pentru construirea și împărtășirea cunoașterii între egali de
interacțiune cu egalii. În plus, oferă un forum de discuții care trece dincolo de activitatea
didactică, abordând cultura, politica și orice alte domenii de explorare personală.
Întrucât blogurile sunt adesea produse și menținute de persoane individuale, ele pot
conține informații părtinitoare și lipsite de acuratețe. Vizitatorii unui blog pot considera
informația credibilă, când de fapt nu reprezintă decât echivalentul online al une i tribune publice
improvizate, doar un loc amenajat pentru a -ți exprima opiniile. Spre deosebire de camerele de
chat, blogurile nu sunt moderate și, prin urmare, oferă un mijloc diferit de exprimare și de
difuzare a opiniilor, ideilor și atitudinilor. Deși poate fi acceptabil pentru un blog personal, acest
lucru ar fi inadecvat pentru un blog găzduit de o anumită instituție. Protejarea proprietății
intelectuale reprezintă o altă problemă ce trebuie avută în vedere.
Blogurile sunt foarte volatile. Autorii po t edita sau șterge articolele, iar această natură
efemeră a lor le face dificil de arhivat sau indexat. În plus, relația limitată temporar între studenți
și instituția de învățământ influențează durata cât ar trebui găzduit un blog al unui student, cu
toate acestea ștergerea articolelor absolviților poate conduce la confuzie pentru cei care fac
referire la articolul respectiv.
Prin evaluarea corectă a avantajelor și dezavantajelor educatorii învață să construiască
ghiduri de utilizare și așteptări pentru a maximiza utilizarea blogurilor. Exercițiile structurate și
obiectivele clare sporesc și mai mult valoarea blogurilor în educație.
Criteriu Aplicație web 2
Asemănări
Wiki Blog
Grad de dificultate – relativă simplitate – relativă simplitate
Drepturile utilizatorilor – drepturi depline – drepturi depline
Organizare – de jos în sus – de jos în sus
Scopul activității – facilitează scrierea ca proces
descurajând scrierea centrată
pe produs – facilitează scrierea ca
proces descurajând
scrierea centrată pe produs
Deosebiri
Wiki Blog
Organizare – după subiecte, categorii,
ierarhii
– prin context, linkuri către și
dinspre alte pagini
– prin categoriile și conceptele – cronologică
– centrare pe experiența
personală a autorilor
– prin alerte RSS
– un mesaj odată postat nu

33 care apar în procesul de
construire a conținuturilor
– implicit pot fi editate de
oricine, dar pot include și
măsuri de restricționarea
accesului la un grup bine
definit de membri mai poate fi editat de alte
persoane
Structură – destul de flexibilă
– include facilități de căutare – destul de bine definită
– nu include facilități de
căutare în interiorul
aplicației
Calitatea/ aspectul
conținutului – se află într -o continuă stare
de flux (fără produse finite),
contribuțiile sunt adesea
necizelate, autorii lasă adesea
spații goale sperând ca cineva
să vină și să completeze
– profund colaborative – un articol exprimă opinia
de moment a autorului său,
într-un limbaj informal,
autorii fac legături cu alte
bloguri de interes de la
care așteaptă noutăți și
contribuie la rândul lor cu
noi articole pentru cei care
urmăresc blogul propriu
– înalt personalizate

Tabel 1. Analiză comparativă blog -wiki

1.4. Instrumentele de social bookmarking
Acestea oferă posibilitatea de a descoperi noi informații și resurse în colectivitatea online
putând fi valorificate în multiple modalități (Alexander, 2006):
 pentru realizarea unui proiect de colaborare se poate deschide o pagină de bookmarking
social pe ntru documentarea cu privire la problemele investigate. Aceste pagini pot servi ca un
suport de memorie externă, ca un loc în care pot fi păstrate legăturile web utile, care să poată
fi accesate și apoi distribuite prin emailuri, fișe de lucru, sau legătur i web;
 pentru găsirea de persoane cu interese similare cu care s -ar putea împărtăși experiența și
realiza proiecte comune;
 oferirea de noi perspective în propriul proiect de colaborare, întrucât practica etichetării
resurselor centrate pe utilizator permi te relevarea unor modele care nu ar fi evidente prin
simpla examinare a website -urilor pe baza seturilor de taguri realizate de utilizatori;
 posibilitatea de a crea pagini de bookmark de către grupuri de utilizatori poate fi exploatată
în proiectele pe ech ipe, întrucât fiecare membru poate încărca sursele descoperite indiferent

34 de locație sau timp, iar etichetarea prin taguri poate evidenția perspectivele individuale ale
membrilor din cadrul colectivului;
 urmărirea unui site de bookmark oferă o imagine asup ra progresului elevilor, care ar putea fi
integrată foarte bine în activitatea de la clasă.

1.5. Stadiul actual de integrare a tehnologiilor în practica de consiliere
O analiza a produselor wiki realizate de elevi din învățământul liceal (Botnariuc, 2007)
arată faptul că până în prezent nu s -au derulat proiecte de colaborare intensă între elevi, care să
includă rescrierea contribuțiilor colegilor și completarea reciprocă, prin instrumente de tip web
2.0. Puținele cazuri de proiecte cooperative presupun distrib uirea inițială a sarcinilor/ capitolelor
de către profesor cu contribuții individuale separate din partea elevilor pentru realizarea unui
produs final în timp ce altele presupun contribuții exclusive din partea consilierului pentru un site
adresat elevilor (ex. cariere.wikispaces.com).
Profesorii și consilierii în special, sunt în mare parte familiarizați cu softul social pe care
îl folosesc în afara activității didactice. Aceștia folosesc o gamă variată de instrumente și
platforme de tip web 2.0 (ex. eTwi ning.com, etwinning.net, iTeach.ro, Google+,
www.training.ise.ro, www.iEARN.com, plaxo.com, www.linkedin.com, wikipedia edu.ro,
myspace, facebook, twitter, gradinite.com, didactic.ro, clopotel.ro, elev.ro, studentie.ro;
cie.roedu.ro, isjformare, fpse.ro, a epado.ro, www.calificativ.ro).

Referințe bibliografice
*** 7 things you should know about … (Blogs/Wikis/Virtual worlds. Online:
www.educause.edu/eli/ , accesat 1 februarie 2012.
*** Key data on Learning and Innovation through ICT at School in Europe , Eurydice, 2011.
Bryan, A. Web 2.0: A New Wave of Innovation for Teaching and Learning? Online:
http://net.educause.edu/ir/library/pdf/ERM0621.pdf , 2006.
Botnariuc, P., Făt, Silvia. Developing the ICT Skills of Guidance and Counselling Practitioners
in Romania. Analysis of the National Context . In: Roceanu, I. (Ed.) The 7th International
Scientific Conference eLearning and Software for Education. Buc harest : Editura Universitară,
2011.
Botnariuc, P. Virtual Learning Communities . în Revista de pedagogie . An LV Nr. 1 -6/2007,
București: Institutul de Științe ale Educației, 2007.
Botnariuc, P. Competențele informatice ale practicienilor în consiliere . în Revista de pedagogie .
An LVII Nr. 1 -3/2009, București: Institutul de Științe ale Educației, 2009.

35 Ciffolilli, Andrea. Phantom authority, self –selective recruitment and retention of members in
virtual communities: The case of Wikipedia . Online.
http://firstm onday.org/issues/issue8_12/ciffolilli/index.html, 2003.
Gotta, M. Social Computing: Lifestyle Becomes A Workstyle . Burton Group, 2006.
Guzdial, M. Teacher and Student Authoring on the Web for Shifting Agency . In: AERA 99: How
can CSCL (Computer Supported C ollaborative Learning) change classroom culture and patterns
of interaction among participants? . Online: http://home.cc.gatech.edu/csl/uploads/6/aera99.htm,
1999.
Holmes, Bryn., Tangney, Brendan., Fitzgibbon, Ann. Savage, Tim. Mehan, Siobhan. Communal
Cons tructivism: Students constructing learning for as well as with others . Centre for Research in
IT in Education Trinity College Dublin, Ireland, 2001.
Iacob, M. Virtual Guidance . În: Revista de Pedagogie . București: Institutul de Științe ale
Educației, 2010.
Istrate, O. Education Staff Working in Elearning Environments: Skills and Competences . In:
Roceanu, I. (Ed.) The 7th International Scientific Conference eLearning and Software for
Education . Bucharest: Editura Universitară, 2011.
Istrate, O. Using ICT in the Romanian Education System: SEI Programme . În: Vlada, M. (Ed.)
3rd International Conference on Virtual Learning , Constanța. Pp: 409 -414. Bucharest,
University of Bucharest Publishing House, 2008.
Bimrose, Jenny., Barnes, Sally -Anne., Graham. Attwell. An Investigation Into the Skills Needed
by Connexions Personal Advisers to Develop Internet -Based Guidance . Berkshire: CfBT.
Online: www.cfbt.com , 2010.
Jigău, M. (et al.) Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici , București: Editura Afir.,
2006.
Lindmark, S. Web 2.0: Where does Europe stand? Joint Research Centre . Institute for
Prospective Technological Studies, 2009.
Noveanu, E. The Internet and the Changing Education Paradigm. In: eLiT Education.
Bucharest: Brit ish Council . Online: http://www.elit -education.ro/a51 -proceedings.htm , 2005.
Pablo. G. Molina, New student Collaboration Tools . Educase, 2005.
Tristram, Hooley., Hutchinson, J., Watts, A.G. Careering Through The Web – The Potential of
Web 2.0 and 3.0 Technologies for Career Development and Career Support Services . London:
iCeGa. Online: www.ukces.org.uk , 2010.

2. Instrumente de comunicare

2.1. Particularitățile comunicării mediate de calculator (CMC)
CMC reprezintă orice formă de comunicare umană care utilizează ca mediu echipamente
computerizate: email, grupuri de noutăți UseNet și paginile web. CMC se poate realiza prin

36 Internet sau Intranet în mod sincron (chat, tele/ video -conferință) și asincron (email, forumuri de
discuții, hipertext), ambele tipuri având aplicații consistente în spațiul educațional și în
consiliere.
Meharbian (1972) apud Ariadne 2002 estima că „impactul total al unui mesa j poate fi
reprezentat prin următoarea ecuație:
Impactul total = 0,07 verbal + 0,38 vocal + 0,55 facial/ corporal
Din aceasta reiese că impactul comunicării faciale/ corporale (ceea ce numim comunicare
non-verbală) are un rol major în impactul comunicării față-în-față”.
Comunicarea prin intermediul rețelelor de calculatoare este privată de o serie de indicii
specifice comunicării de tip față -în-față. Lipsesc nuanțele verbale (tonul, volumul vocii), indiciile
nonverbale (privirea, limbajul corpului), conte xtul fizic (locul desfășurării convorbirii,
amenajarea locației) sau alte informații observabile despre caracteristicile sociale (vârstă, gen,
rasă). Cercetările asupra efectelor particularităților comunicării mediate de calculator asupra
învățării arată o participare mai amplă și uniformă din partea membrilor grupului, un flux mai
mare de idei vehiculate și un leadership mai puțin centralizat ( Wellman, Salaff, Dimitrova,
1996). Se remarcă de asemenea faptul că „prezența socială limitată, este de natură să încurajeze o
comunicare mai liberă și creativă față de cea de tip față -în-față…, deși grupurile ce comunică prin
calculator produc adesea idei de o mai înaltă calitate, ajungerea la un consens reprezintă un
proces îndelungat și complex, datorită numărulu i mai mare de idei și lipsei indiciilor de statut
care îngreunează coordonarea grupului” (idem). Anumite indicii referitoare la statut se regăsesc
totuși în limbajul folosit, adresa de email sau semnături.
Se recomandă, prin urmare, clarificarea rolurilor participanților și a stabilirea unor
convenții de conduită virtuală în faza de început a constituirii comunităților virtuale și animarea
discuțiilor prin apelul periodic la întâlniri de tip față -în-față sau la diferite tehnici audio -video
precum videoconfe rințele în cazul în care piedicile legate de distanță sau timp nu permit
întâlnirea directă (Botnariuc, 2011)
Avantajul mediilor virtuale este acela că oferă oportunitatea de a împărtăși și construi
cunoașterea atunci când comunicarea directă este imposibi lă sau prea costisitoare.
Cercetările despre efectele comunicării mediate de calculator asupra învățării arată „o
participare mai amplă și uniformă din partea membrilor grupului, un flux mai mare de idei
vehiculate și un leadership mai puțin centralizat … prezența socială limitată, încurajează o

37 comunicare mai liberă și creativă față de cea de tip față -în-față…, grupurile ce comunică prin
calculator produc adesea idei de o mai înaltă calitate, dar ajungerea la un consens reprezintă un
proces îndelungat și complex, datorită numărului mai mare de idei și uneori a lipsei indiciilor de
statut care îngreunează coordonarea grupului” ( Wellman, Salaff, Dimitrova, 1996).
Rețelele de calculatoare, videoconferințele, chatul, listele de distribuție prin email permit
întreținerea unor interacțiuni între indivizi mai numeroase și mai puternice decât în mod
tradițional. Se ridică astfel problema optimului relațional într-o comunitate de învățare, numărul
contactelor posibile și a surselor de mesaje pentru un student nu trebuie să fie lăsat la voia
întâmplării.
Comunicarea mediată de calculator prezintă și o serie de limite. Structura de bază a
rețelei de calculatoare separă profesorul de student în timp și spațiu și îi situează în relație directă
cu mașina. Chiar dacă se proiectează medii speciale de învățare prin colaborare, calculatorul
rămâne un spațiu de lucru individual.
Comunicarea mediată de calculator este, mai limitată față de cea directă de tip față -în-
față. Pe lângă lipsa unor indicii non -verbale (ton, mimică, limbaj corporal care pot fi totuși
transmise parțial prin videoconferință), adeseori deficiențele tehnice periclitează buna
desfășurare a întâlnirilor programate. În plus CMC are loc în afara contextului social al clasei,
separat de ceilalți și are loc în relație cu un instrument, mașină.
În funcție de scopul activităților de instruire, pot fi utilizate diferite instrumente TIC care
pot juca diferite roluri de sprijinire a procesului didactic. Din perspectiva situațiilor de învățare
premise, instrumentele T IC se împart în patru categorii: instrumentele de informare, de situare,
de construirea cunoașterii și instrumente de comunicare (Lim, , Tay, 2003).
Instrumente de comunicare între profesori/ profesioniști pe domenii și elevi sau în cadrul
comunității de elevi pentru diferitele activități de învățare desfășurate permit depășirea barierelor
de spațiu și/ sau de timp (prin întâlniri audio -video, comunicare prin email, chat sau prin
forumuri de discuții).

2.2. Comunicarea asicncronă
Principala caracteristică a acestei forme de comunicare este defazarea temporală (timp
diferit) între trimiterea și citirea informației primite. Din această categorie, instrumentele cu cea
mai frecventă utilizare în cadrul unei platforme educaționale sunt: emailul (poșta electronică),

38 forumurile (listele) de discuții, biblioteca virtuală și grupurile de știri.

2.2.1. Poșta electronică (Email)
Comunicarea prin email ( en. electronic mail, fr. courrier électronique) se situează pe
primul loc atât din punct de veder e cronologic cât și ca grad de popularitate (frecvența utilizării).
Ea permite schimbul de mesaje multidirecționte, între emițători/ receptori aflați la distanță în
timp și spațiu, cu posibilitatea atașării unor documente de tip text, audio, video, sau so ftware).
(http://www.racai.ro/manual/2.3.html )
Evoluția emailului înscrie deja 40 ani de existență și este marcată de câteva evenimente
majore care i -au imprimat un caracter etapizat.
Primele experimente d e transfer al unor scrisori electronice sunt inițiate de Arpanet, ca
rețea de computere aparținând Departamentului de Apărare a Statelor Unite în 1969.
În 1971, inginerul informatician Ray Tamlison ”implementează pentru prima dată un
sistem de trimitere -receptie a mesajelor e -mail, stabilind ca semnul @ să fie utilizat pentru a
despărți numele utilizatorului de numele computerului de pe care a trimis mesajul. ( Ciltaru, A.
Disponibil la : http://www.business24.ro/microsoft/stiri -microsoft/drogul -email -ului-40-de-ani-
de-dependenta -1492046 ).
Etapa următoare marchează debutul utilizării poștei electronice în circuitul
guvernamental și universitar, începând cu anul 1976, când Regina Elisabeta a Marii Britanii îl
folosește pentru transmiterea mesajelor oficiale. Denumirea actuală de electronic ma il se
încetățenește din 1982. În anul următor, Scott Fahiman inventează primul emoticon, care a
devenit cunoscut în plan internațional ca smiley face .
O nouă etapă de expansiune este anunțată la sfârșitul anilor ‘90, prin achiziționarea
serviciului de e -mail Hotmail de către Bill Gates, recunoscut ca lider de piață al perioadei, acesta
pregătind un an mai târziu lansarea propriului client de e -mail, Microsoft Outlook.
”Tehnologia e -mail-ului a devenit atât de utilizată la nivel global, încât in 1998 studio –
urile Warner Bros realizează, cu un efort financiar de 250 de milioane de dolari, filmul You’ve
Got Mail . Începând cu acel an, dicționarul de limba engleză editat de Universitatea Oxford
conține în paginile sale termenul spam.” ( Sursa : Lăzărescu, A. Istoria e -mailului.
http://www.ecronicar.ro/2011/06/istoria -e-mail-ului-cum-evoluat -posta -electronica -de-a-lungul –
timpului/).

39 SUA este constrânsă să emită în 2003 prima l ege a utilizării poștei electronice, ca urmare
a problemei spamului, ca încercare de reglementare oficială a dificultăților create utilizatorilor
de supraîncărcarea cu mesaje comerciale.
Sunt de menționat câteva evenimente de etapă pe anii următori, cum ar fi: în 2004 apare
conceptul e-mail multimedia ( https://mail.uaic.ro/pgid8_site_RO.html ) care permite folosirea de
animațiilor în corpul mesajelor electronice, în 2005 este introdusă tehnologia SPF, pentru
verificarea identității expeditorilor de e -mail-uri.
Emailul rămâne cel mai frecvent mod de relaționare, de neînlocuit ca formă de
comunicare rapidă, asincronă, rapidă și eficientă.
Procesul de consiliere prin e -mail se desfășoară la distanță și asi ncron (comunicarea între
consilier și client se produce temporal defazat). E -mailul fiind un instrument de comunicare,
procesul de consiliere prin e -mail prezintă în primul rând caracteristicile generale ale acesteia:
 caracteristici senzoriale (reducerea informațiilor senzoriale la cele de scris citit) și perceptive
(alterarea percepției generată uneori de ficțiunea/suprarealismul lumii virtuale),
 caracteristici spațiale (transcenderea spațiului) și temporale (flexibilizarea temporală),
 caracteristici cogn itive: comunicarea scrisă și egalitatea de statut între emițător și receptor,
 caracteristici sociale: flexibilizarea identității și ușurința accesării relațiilor interumane,
 caracteristici tehnice: înregistrarea comunicărilor și dependența de funcționalita tea sau
blocajul tehnologiei ( http://www.racai.ro/manual/2.3.html ).
Prin e -mail, clientul solicită consilierului de regulă informații specifice, personalizate,
spre deosebire de seturile de informații gener ale furnizate prin paginile web :
 comunicarea prin intermediul textului scris poate asigura mai multă sinceritate, expresivitate
și dezinhibare,
 este optimizată capacitatea de luare a deciziilor ,
 sporește autonomia personală și relaționarea interpersonală,
 crește responsabilizarea față de evoluția propriei persoane în plan profesional .
Consilierea prin email (http://sls.sunderland.ac.uk/ces/students/career -planning/ecad/ ) se
distin ge prin câteva avantaje:
 eliminarea dificultăților spațiale și temporale legate de întâlnirea față în față,
 libertatea de a oferi răspuns în funcție de momentul dorit și de necesitatea analizării și
pregătirii răspunsului,

40  posibilitatea temperării emoțiilo r și impulsivității, lăsând spațiu echilibrării, relaxării și
reflecției,
 planificarea răspunsurilor consilierului și diminuarea reacțiilor de contra -transfer.
 Pe de altă parte, acest tip de consiliere, prezintă și dezavantaje, cum ar fi:
 pericolul supraso licitării consilierului aflat sub presiunea frecvenței mesajelor primite,
 absența sprijinului afectiv și impresia de implicare redusă a consilierului care nu este fizic
prezent,
 pierderea unor indicii psihologice relevante despre client,
 dificultatea soluționării unor aspecte urgente pentru client,
 efort sporit de intuiție și empatizare din partea consilierului.

2.2.2. Forumul de discuții
Este instrumentul de comunicare asincronă, în cadrul căruia orice membru al grupului
poate propune și iniția anumite teme de discuție, adresând întrebări, primind răspunsuri de la
ceilalți membri ai comunității virtuale. Întrebările și răspunsurile sunt vi zibile fiecărui utilizator,
sunt stocate cronologic și sistematic arhivate, fiind oricând ușor de accesat. În e -learning, grupul
de discuții este utilizat în foarte mare măsură, întrucât moderatorul/ facilitatorul asistă permanent
fiecare cursant, oferind explicații cu referire la subiectele aflate în dezbatere.
În cadrul cursului nostru, pe forum s -au purtat discuții pe marginea suporturilor de curs,
pentru clarificarea și aprofundarea sarcinilor de lucru fiecărui modul ( http://www.psi –
consult.ro/html/consiliere_prin_e -mail.html )

2.2.3. Biblioteca virtuală / vie
Reprezintă o modalitate de accesare a materialului specific domeniului consilierii
carierei, cursanții fiind îndemnați s ă acceseze și să stocheze în această secțiune bibliografii,
articole, cursuri în format electronic sau multimedia, linkuri conexe, ghiduri, standarde,
exemplificări, studii de caz sau chiar secvențe din lucrări de disertație master/teze de doctorat
(http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Politica/219819/O -noua -lege-Big-Brother -Cum -ar-fi-sa-
ti-fie-monito rizate -mailurile -si-convorbirile.html ).

2.2.4. Siteuri web de informare

41 Acestea utilizează o serie de resurse de tip hipermedia si hipertext. Hipertextul utilizează
o serie de "legături" ( link-ul), către alte părți secțiuni din cadrul aceluiași document, sau către un
alt document. Legătura de tip link permite organizarea nelineară a informațiilor. Un sistem
hipertext permite autorului său să creeze așa -numite "noduri", să le lege între ele, iar unui cititor
navigarea de la un nod la altul.
Spre deosebire de publicațiile tipărite, hipertextul prezintă avantajul de a menține
capacitatea de stocare a unei mari cantități de informație, oferită de cartea scrisă, dar înlătură
limitele impuse de liniar itatea parcurgerii textului clasic, utilizatorul având posibilitatea de a
alege o cale de investigare (din mai multe alternative) după propriile sale nevoi. (Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertext ).

Referințe bibliografice
Cum se folosește poșta electronică ?, accesibil la: http://www.racai.ro/manual/2.3.html
Poștă electronică . Ghid tehnologic Dell, accesibil la:
http://support.dell.com/support/edocs/systems/xlob/dtg/ro/email.htm , (accesat februarie 2012)
Cum sa cream un cont de email in Eudora , accesibil la:
http://www.despregazduire.ro/tutoriale/despre -gazduire/email/cum -sa-cream -un-cont-de-email –
in-eudora , (accesat februarie 2012)
Configurarea cli entului de mail Eudora , accesibil la: https://mail.uaic.ro/pgid8_site_RO.html ,
(accesat februarie 2012)
Offer, M. What is e -guidance? Using information & communications technology effectively in
guidanc e services . HECSU research notes. Manchester: Graduate Prospects/HECSU, 2004
http://www.crac.org.uk/nicec/research/archived_research/whatiseguidance.pdf
”O noua lege "Big Brother" a fost depusa la Parlament . Sursa: http://www.9am.ro/stiri -revista –
presei/Politica/219819/O -noua -lege-Big-Brother -Cum -ar-fi-sa-ti-fie-monitorizate -mailurile -si-
convorbirile.html , (accesat februarie 2012)
Linkuri teme evaluare finală: http://sls.sunderland.ac.uk/ces/students/career -planning/ecad/ ,
(accesat februarie 2012)
http://www.psi -consult.ro/html/consiliere_prin_e -mail.html , (accesat febru arie 2012)
Ibiș, A., Adolescentul deviant în confruntare și dialog cu profesorii , Editura PANSOFIA,
București, 2004
Glosar termeni IT | connect Romania (Sursa: http://www.connect.ro/glosar/ ), (accesat februarie
2012)
Glosar termeni Internet (Sursa: http://info.organic.ro/glosar/#e ), (accesat februarie 2012)

42 Glosar de termeni din Tehnologia Informației (Sursa: http://www.mehedinteanul.ro/blog/it/2444 –
glosar -de-termeni -din-tehnologia -informatiei )
Email marketing – Dictionar termeni (Sursa : http://www.loyaltycampaign.ro/blog/email –
marketing -dictionar -termeni/)
e-MAIL (Sursa: http://www.idd.ugal.ro/Tutoriate/icts/glossario.html#E )
E-mail (Sursa: http://www.connect.ro/glosar/ ), (accesat februarie 2012)
Sursa: http://www.idd.ugal.ro/Tutoriate/icts/glossario.html#E ), (accesat februarie 2012)
Sursa : Lăzărescu, A. Istoria e -mailului . http://www.ecronicar.ro/2011/06/istoria -e-mail-ului-
cum-evoluat -posta -electronica -de-a-lungul -timpului/ , (accesat februarie 2012)
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipertext , (accesat februarie 2012).

2.3. Comunicarea sincronă prin Internet
Instrumentele de comunicare sincronă prin Internet permit utilizarea mesajul scris, audio
sau video instant, “în același timp”, din locații diferite, schimbul de informație petrecându -se în
timp real.
Avantajele comunicării sincrone în consiliere pot fi sintetizate astfel:
 stimulează motivația – datorită interacțiunii în timp real și a posibilității de a auzi/ vedea
inerlocutorul;
 permite participarea i nteractivă – ambii interlocutori pot participa la schimbul de informații/
dialog, pot urma anumiți pași în timp real;
 permite feedback imediat – atât de la consilier cât și din partea clientului, ceea ce oferă
posibilitatea utilizării unor metode precum: b rainstorming, studiul de caz, dezbateri, proiecte
(metode care nu pot fi utilizate în comunicarea asincronă!);
 tehnologia utilizată este „prietenoasă”, ușor de înțeles și utilizat – sunt necesare numai
abilități TIC de bază;
 costuri scăzute – fără costuri (cu excepția celor pentru utilizarea Internetului);
 economie de timp – clientul nu trebuie să se deplaseze, poate comunica de acasă, de oriunde
unde există Internet și softul necesar.

Dezavantaje :
 consilier -client: cu cât grupul este mai mare, cu atât int eracțiunea este mai mică;

43  dezvoltare: nu pot fi dobândite decât abilități de gândire simple și informații;
 interacțiunea cu conținutul: clienții trebuie să participe, să interacționeze, să contribuie.
 procesul: existența dificultăților de ordin tehnic (ex: întreruperea conexiunii) poate perturba
procesul de consiliere. De aceea, este indicat să se ofere alternative încă de la început (ex:
schimb de numere de telefon, acordul de a citi mai târziu mesajele email/ chat etc.).

2.3.1. Chat (IC – Internet Relay Chat)
Este o formă preferată de comunicare în special pentru tineri, fiind dezvoltat (în afara
relației de consiliere) un întreg limbaj specific acestui mod de comunicare, cunoscut și agreat de
către utilizatori. Marele avantaj al acestui instrument este că prac tic, nu există o limită a
numărului de participanți care pot participa (activ sau pasiv) în conversație. Acesta poate fi în
același timp și un mare dezavantaj: deoarece depinde de numărul de postări, viteza și
complexitatea interacțiunii pot deveni o probl emă. De aceea, atunci când este utilizat pentru
consilierea de grup, numărul participanților trebuie stabilit cu exactitate de la început.
O linie de chat poate rămâne deschisă pentru multă vreme, iar conținuturile pot fi salvate,
ceea ce face posibilă și interacțiunea asincronă.
Liniile de chat permit un grad ridicat de individualizare a relației dintre client și consilier.
Prin acest instrument, ambii interlocutori pot comunica direct, în timp real, folosind tastatura.
Tehnologiile web oferă astăzi și u n sistem de chat ce încorporează comunicarea audio și video, în
plus față de comunicarea scrisă. (Ariadne, 2002).
Chat -ul permite numai accesul grupurilor de clienți care posedă cunoștințe de utilizare a
computerului, de aceea există pericolul excluderii a ltor categorii de clienți. O altă formă
specifică de utilizare a chat -ului în consiliere se referă la posibilitatea cooperării cu angajatori
sau invitați externi relației consilier -consiliat: intervenții specifice, oferirea de informații, contact
direct cu mediul de afaceri.
Experiența arată totuși că o consiliere intensivă nu este posibilă în această formă
(Consilierea la distanță, 2004). De aceea este indicată utilizarea acestui instrument ca parte a
unui proces “blended learning”. Astfel chat -ul poate fi utilizat la începutul relației (consilierul
poate fi apelat printr -un prim contact pentru stabilirea unui interviu la cabinet), pe parcurs atunci
când clientul sau consilierul nu dispun de timp pentru a se întâlni, atunci când clientul dorește o
simplă i nformație sau are de adresat o întrebare. De asemenea, chat -ul poate fi utilizat ca

44 modalitate de evaluare sau follow -up.

2.3.2. Video conferințele
Sistemul de video conferințe permite comunicarea la distanță, cu una sau mai multe
persoane, păstrând, în același timp, câteva caracteristici ale comunicării directe (față -în-față)
(Ariadne, 2002) „vorbitorii se pot vedea și își pot vorbi unul altuia în timp real, ceea ce permite
încorporarea de elemente contextuale și emoționale minimizate sau excluse în comunicarea prin
conferințe telefonice, Internet, email și chat. Astfel, datorită caracteristicilor sale, sistemul de
videoconferințe poate fi util în situații precum:
 comunicarea cu indivizi din regiuni izolate geografic;
 schimbul de informații privind posibilitățile de studiu și de lucru dintre consilieri și clienți
din țări diferite;
 stabilirea de întâlniri la distanță între profesioniștii din țări diferite, pentru a afla despre
experiențe inovatoare în contexte naționale diferite;
 șansa de a „vedea” centre de ori entare din alte țări, fără a face obișnuitele vizite de studiu.”

Toți participanții la o conferință audio/ video trebuie să dețină acces la Internet și să
utilizeze sisteme care să le permită receptarea semnalelor audio/ video. Mesajele pot fi
înregistrate și analizate ulterior utilizând soft -uri speciale (ex. Supertintin).
Unele sisteme de mesagerie instant precum SKYPE și MSN oferă posibilitatea de a
realiza o video -conferință între doi (sau mai mulți) utilizatori. Extensii ale acestor sisteme
precum FESTOON permit videoconferință unui grup de până la 6 utilizatori.
Platformele integrate de videoconferință ( ILIC , WIMBA , ELLUMINATE , DIM DIM ,
WizIQ , ICTE cu echipament POLYCOM ) oferă posibilitatea de a organiz a clase virtuale în care
„profesorii” pot realiza prezentări electronice, prezenta site -uri web, împărtăși resurse cu
participanții, utiliza „icons” în dialogul oral prin care se cere cuvântul, aplauze, se pune o
întrebare etc. Participanții trebuie să deț ină căști și microfoane, iar atunci când calitatea
Internetului nu asigură o imagine clară și constantă, poate fi utilizată o linie telefonică. Este de
asemenea posibilă utilizarea mesajului text și audio. Pentru cei care nu participă la sesiune,
aceasta p oate fi înregistrată și postată ulterior, pentru a putea fi accesată.

45 2.3.3. Un exemplu: Skype
Skype (http://skype.com/ ) este la bază un program tip Voice over IP (VoIP ) și necesită
instalarea unui soft special pe computer înainte de a putea fi utilizat. Întrucât lista de contacte
este păstrată pe serverul Skype, indiferent de computerul pe care o persoană îl utilizează, va
putea regăsi toate contacte din Agendă. Apeluri le audio în grupuri de până la 5 persoane sunt
gratuite (în versiunea Free ). O conexiune între 2 utilizatori permite și receptarea atât a apelului
audio, cât și a celui video.
Skype permite utilizatorilor să efectueze convorbiri telefonice cu sau fără video
prin Internet . Apelurile spre alți utilizatori Skype sunt gratuite, indiferent de orașele și țările de
unde se vorbește, în vreme ce apelurile spre telefoanele obișnuite sunt contra cost. Calitatea
acustică și video a convorbirii este de obicei foarte bună. Funcționalități adiționale gratuite:
telefonie video, mesagerie instanță de tip chat, transfer de fișiere , conferințe telefonice
și conferințe video . Principalii competitori ai Skype în mom entul de față sunt Google Voice ,
Apple FaceTime, Facebook chat, GoToMeeting si Cisco WebEx.
Există mai multe tipuri de facilități oferite, însă doar unele sunt gratuite. Skype free oferă
accesul la:
 Apeluri conferințe
 Mesaje instant
 Apeluri audio/ video între utilizatori Skype
Pentru toate celelalte servicii se plătesc taxe, însă facilitățile oferite de versiune Skype
Free sunt suficiente pentru a putea derula o convorbire audio -video sau a trimite mesaje tip chat
prietenilor, pentru derularea unei sesiuni de informare, consiliere și orientare, pentru a introduce
un expert/ angajator/ personalitate de succes în discuțiile individuale/ de grup pe teme de carieră,
pentru contacte cu parteneri internaționali în diferite proiecte și progr ame, pentru discuții de grup
între experți practicieni pentru dezbaterea unor aspecte de interes comun etc.

Referințe bibliografice
*** Ariadne – Ghid orientarea prin web . București: Mentor, 2002
Botnariuc, P. Teza de doctorat: Comunitățile virtual de înv ățare . Lucrare nepublicată, 2011.
*** Consiliere la distanță . București: Ed. Afir, 2004.
Lim, C. P., Tay, L.Y. Information and communication technologies (ICT) in an elementary
school: students’ engagement in higher order thinking, 2003.

46 Wellman, B., Salaff, J., Dimitrova, D. Computer networks as social networks . In: Annual
Reviews Social, 1996.

3. Rețele sociale, utilizarea Facebook în consilierea carierei elevilor
Justificarea principală a includerii acestui modul în cadrul cursului online dedicat
dobândirii de abilități TIC în consilierea carierei elevilor a fost aceea de a permite practicienilor
să se acomodeze cu noi tipuri de instrumente (acolo unde este cazul) și să reflecteze la posibile
modalități de utilizare a acestora în activitatea curentă. Controversele pe marginea acestui subiect
sunt multiple, de aceea utilizarea rețelelor sociale în consilierea carierei elevilor face obiectul
unor cercetări la nivel in ternațional.
Facebook este deja supranumit „un fenomen” în viața a tot mai multor persoane. Numărul
foarte mare de utilizatori la nivel mondial, este o realizare cu impact asupra modului în care
serviciile sunt proiectate și livrate publicului în prezent. Există o serie de evenimente dedicate
antreprenorilor (un exemplu de astfel de eveniment este conferința dedicată organizării de
campanii de promovare pe Facebook – Social Networks Strategy , care a avut loc la finele lunii
noiembrie a anului 2011 – http:/ /www.strategy.socialnetworks.ro/2011/) care doresc să utilizeze
acest instrument în promovare, astfel că, am considerat noi, serviciile de informare, orientare și
consiliere nu fac notă discordantă. Punctul de interes a fost modul în care o parte din acest e
servicii pot ajunge mai ușor, mai ieftin și mai prietenos la utilizatori, luând bineînțeles în
considerare și posibilele obstacole ce țin de respectarea intimității, riscuri, limite (de tipul
accesului la Internet, dificultății folosirii unor astfel de i nstrumente, teama de interacțiune în
mediul virtual, aspecte de natură etică etc.).
Discursul public asupra rețelelor sociale (sau de socializare, cum mai sunt ele numite, dat
fiind că în majoritatea cazurilor, utilizatorii nu țin cont de astfel de nuanțe) – dar asupra cărora
diferiți profesioniști impun distincții de tipul orientării și obiectivului – crearea de contacte noi,
deci de socializare, sau menținerea și gestionarea unor relații deja existente la un moment dat în
realitate sau nou create dar cu u n obiectiv concret (Boyd & Ellison, 2007) – nu este bineînțeles
unul unitar, însă obiectivul nostru nu a fost acela de a sonda în profunzime opiniile personale ale
profesioniștilor din domeniul consilierii carierei în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale și
cu precădere a Facebook, ci de a încerca să distingem câteva aspecte ce țin de utilizarea acestuia
în activitatea curentă, dacă acesta poate deveni (sau în unele cazuri este) un instrument ce poate
facilita transmiterea unor informații cu o mai mare ușurință pentru un mai bun management al

47 timpului de lucru al profesioniștilor și o mai eficientă interacțiune cu modul de lucru al elevilor.
Diferiți profesioniști (cu precădere din Statele Unite ale Americii) abordează această problemă –
de obicei în raport cu activitățile de consiliere psihologică – cu aspecte legate de deontologie,
limite, deschidere, intimitate, influența relației virtuale în relația de tip față -în-față; experiențele
sunt diferite, însă concluzia este în general aceea ca această componentă nu poate fi ignorată și
că joacă un rol foarte important (Wade, accesat decembrie 2011).
Încă de la lansarea în 2004 a Facebook, ca rețea socială cu utilizare restrânsă, la
deschiderea acesteia către publicul larg în 2006 și evoluția până în pr ezent la cea mai mare rețea
din lume, având un număr de peste 3000 de angajați și peste 840 de milioane de utilizatori
(decembrie 2011 – http://newsroom.fb.com/content/default.aspx?NewsAreaId=22) a stârnit
controverse, dar a continuat să se dezvolte. Număr ul de utilizatori în România la finele anului
2011 (noiembrie) era conform Facebrands România
(http://www.facebrands.ro/demografice.html) de 3.847.600 – număr în creștere.
Amploarea acestui fenomen referitor la rețele sociale a generat diferite tipuri de abordări
din partea profesioniștilor din diferite domenii: TIC, sociologie, psihologie etc. O inițiativă de
colectare a unor astfel de studii au avut -o reprezentanții Journal of Computer -Mediated
Communication (http://jcmc.indiana.edu/), publicație oficial ă a International Communication
Association, dedicând în numărul din luna octombrie a anului 2007, un spațiu s pecial acestei
tematici a site -urilor de rețele sociale (en. SNS – social network sites) cu tematici ce includ:
definirea și istoria acestor site -uri, utilizatori și preferințe, aspecte legate de respectarea
intimității etc.
Un studiu realizat în Statele Unite pe un grup de studenți în anul I din mediul urban, la
Universitatea din Illinois, Chicago, cu vârste cuprinse între 18 și 19 ani, prezentat de către Eszter
Hargittai în articolul său „Whose Space? Differences Among Users and Non -users of Social
Network Sites” în același număr al revistei (Hargittai 2007), a încercat să arate ce caracteristici
specifice utilizatorilor pot fi asociate cu preferințele pentru utilizarea unui tip sau altuia de rețele
sociale online, precum și gradul d e implicare în astfel de activități (activ/ pasiv). O concluzie
generală a articolului se referă la faptul că activitatea în cadrul unei rețele sociale reflectă rețeaua
din viața cotidiană a utilizatorului prin faptul că activitatea online nu este independ entă de cea de
interacțiune directă, astfel că interacțiunea virtuală este limitativă în raport cu apartenența la un
anumit grup.

48 Ceea ce distinge rețele sociale de Web, este orientarea diferită a acestora: webul vizează
conținuturile în general, pe când rețele sociale sunt adresate utilizatorilor (Mislove, Marcon,
Gummadi, Druschel, Bhattacharjee, 2007), care creează legături din diferite motive (en. links) și
grupuri de interes (en. grou ps).
Conform lui Kaplan & Haenlein (2010), site -urile de rețele soc iale sunt „atât de populare
în rândul tinerilor, încât termenul „Facebook addict” a fost inclus în Urban Dictionary” (conform
Wikipedia, Urban Dictionary este un web -dicționar de cuvinte și expresii argotice și care conține
peste 6 milioane de definiții – http://en.wikipedia.org/wiki/Urban_Dictionary ). Același articol
(Kaplan & Haenlein – 2010 ) descrie tipurile de „social media”: proiecte colaborative (en.
collaborative projects), blogurile, rețele sociale, comunitățile axate pe conținut (en. content
commun ities), virtual social worlds și virtual game worlds , în raport cu gradul de interacțiune,
contribuție și dezvăluire a propriei identități (conform Wikipedia social media include tehnologii
web și mobile care transformă comunicarea în dialog interactiv
(http://en.wikipedia.org/wiki/Social_media ). Cum focusul nostru este acela referitor la rețelele
sociale, cu precădere Facebook, autorii indică faptul că activitatea în această rețea presupune un
nivel înalt în dezvăluirea și prezentare personală și un grad m ediu referitor la contribuția și
prezența în mediul virtual.
La o simplă căutare (en. search) online, putem găsi pe Facebook o serie de persoane,
instituții sau organizații care oferă servicii de consiliere (psihologică, educațională, pentru carieră
etc.) din diferite țări. Scopul este deci acela al identificării, putem spune, a „măsurii corecte” în
care este utilizată informația (gradul de structurare, detalierea, vizibilitatea și transparența,
promovarea etc.), modului în care este aleasă structura (pagin ă sau profil) și a riscurilor posibile.
În ceea ce privește siguranța și intimitatea informațiilor utilizatorilor, site -ul Facebook
(http://newsroom.fb.com/content/default.aspx?NewsAreaId) descrie la secțiunea dedicată Safety
& Privacy, modul în care comp ania tratează aceste aspecte prin politici dedicate și instrumente
dezvoltate în colaborare cu diferite rețele. Dincolo de aceste date, făcute publice la nivelul
rețelelor de socializare, s ecuritatea datelor ce devin disponibile pe Internet fac subiectul
discursului atât la nivel individual, cât și la nivel de stat (la nivelul unor instituții sau organizații).
Un exemplu în acest sens este the United States Computer Emergency Readiness Team
care face disponibile pe site -ul propriu (http://www.us -cert.gov/re ading_room/) documente
referitoare la protecția datelor, precauții și indicații referitoare la modul de gestionare, probleme

49 și aspecte importante. Unul dintre aceste documente, Socializing Securely: Using Social
Networking Services , dezvoltat în anul 2011 de către Mindi McDowell și Damon Morda, de la
Universitatea Carnegie Mellon pentru US -CERT, prezintă câteva aspecte legate de atacurile
virtuale și dezvăluirea de informații personale precum și despre implicațiile pe care acestea le pot
avea la nivel pers onal și profesional (cu referire la afaceri, reputație profesională, relația cu
ceilalți, siguranța personală) și indică utilizatorilor câteva măsuri de securitate în acest sens.
Totodată, site -ul US -CERT pune la dispoziția utilizatorilor câteva indicații despre cum să facă
publice informațiile (http://www.us -cert.gov/cas/tips/ST05 -013.html): odată postate online,
aceste informații devin publice (cu mici excepții pentru cazurile în care accesul este restricționat
unui grup de utilizatori), astfel că nivelul de confort este proporțional cu informația postată
(calcularea impactului informației publice asupra propriei persoane). Aceste precauții transferate
serviciilor de consiliere și disponibilității acestora online, fac acest subiect unul sensibil și
determi nă o serie de întrebări: ce fel de informații pot fi făcute publice, cui se adresează ele, care
este beneficiul imediat și care sunt implicațiile pe termen lung etc.?
Bill Brenner, Senior Editor la revista CSO – Security and Risk, publica în anul 2009, un
articol referitor la cele „șapte păcate” ale socializării prin intermediul rețelelor online (Brenner
2009) , acestea sunt : dezvăluirea de informații despre organizația/ instituția în care persoana
activează; imposibilitatea de a distinge între aspectele ce țin de viața personală și cea
profesională și punerea unor informații în comun; postarea unor răspunsuri agresive atunci când
persoana se simte atacată; încercarea de a obține cît mai multe contacte, de a avea o listă de
„prieteni” cât mai bogată; neacorda rea atenției stabilirii unei parole puternice care să protejeze
contul personal și utilizarea aceleiași parole pentru diferite aplicații; nevoia de a da „like” fără a
controla conținutul; punerea celorlalți în pericol (colegi, prieteni, familie etc.).
Obse rvăm deci că activitatea în cadrul rețelelor sociale prezintă o serie de avantaje
(contactul permanent cu ceilalți, mai ales cu cei aflați la distanță, într -o perspectivă a mobilității,
susținerea unor inițiative, promovarea unor produse sau persoane, comu nicarea într -un mediu
deschis și prietenos, accesul rapid la o serie de informații, concurarea cu prezența cotidiană și
omniprezența etc.), dar și cu dezavantajele unor noi tipuri de criminalitate (compromiterea
personala și profesională, atacul asupra dat elor personale în diferite scopuri, punerea celorlalți în
pericol etc.) ceea ce aduce în discuție nevoia unei bune informări și gestiuni a unor asemenea
informații. Din nefericire, aceste lucruri sunt învățate direct din experiența personală sau

50 observarea experienței celorlalți în asemenea cazuri, problematici noi apărând frecvent – unele
lucruri sunt pur și simplu departe de „harta mentală” personală aplicată în acest context.
Rolul cunoașterii acestor limite nu este acela de a determina renunțarea la ut ilizarea
acestor tipuri de instrumente care permit atingerea eficientă a unor tipuri specifice de obiective,
ci de eficientizare a abordării incluzând și aspectele negative. Trebuie avute în vedere aceste
limite și faptul că nu există un instrument perfect , condiționări care au influen țat modul în care
am abordat acest instrument pentru consiliere.

Referințe bibliografice
American Counseling Association – Michelle E. Wade – Social Networking and Counselig,
http://my.counseling.org/2011/03/08/social -networking -and-counseling/, accesat 3 decembrie
2011;
United States Copmuter Emergency Readiness Team – Socializing Securely: Using Social
Networking Services , McDowell, M. & Morda, D., 2011
White, Mary. http://socialnetworking.lovetoknow.com/What_Types_of_Social_Networks
_Exist, accesat 10 noiembrie 2011.
Perneș, V. http://www.slideshare.net/valeriupernes/retele -sociale, accesat 10 noiembrie 2011.
Boyd, D. M., Ellison, N. B. Social network sites: Definition, history, and scholarship, Journal of
Computer -Mediated Communication , 13(1), articolul 11., octombrie 2007
(http://jcmc.indiana.edu/vol13/issue1/boyd.ellison.html, accesat 10 no iembrie 2011).
Hargittai, E. Whose Space? Differences Among Users and Non -Users of Social Network Sites ,
Journal of Computer -Mediated Communication , 13 (1), articolul 14, octombrie, 2007
(http://jcmc.indiana.edu/vol13/issue1/hargittai.html, accesat 3 decem brie 2011).
Mislove, A., Marconi, M., Gummadi, K. P., Druschel, P., Bhattacharjee B., Measurement and
Analysis of Online Social Networks , Internet Measurement Conference – San Diego, California,
USA , 24-26 octombrie 2007.
Kaplan A. M., Haenlein M. Users of the world, unite! The challenges and opportunities of social
media , Business Horizons, Vol. 53, Issue 1, pp. 59 -68, 2010
(http://www.slideshare.net/studente1000/kaplan -andreas -m-haenlein -michael -2010 -users -of-the-
world -unite -the-challenges -and-opportuni ties-of-social -media -business -horizons -vol-53-issue -1-
p-5968, accesat 1 martie 2012).
Bill Brenner, Seven Deadly Sins of Social Networking Security, CSO – Safety and Risk
Magazine, 30 iunie, 2009 (http://www.csoonline.com/article/496314/seven -deadly -sins-of-
social -networking -security, accesat 1 martie 2012).
Social Networks Strategy , http://www.strategy.socialnetworks.ro/2011/, accesat 10 noiembrie
2011.
Facebook newsroom – factsheet: http://newsroom.fb.com/content/default.aspx?NewsAreaId=22,

51 accesat 10 de cembrie 2011.
Facebrands România – http://www.facebrands.ro/demografice.html, accesat 10 noiembrie 2011.
Journal of Computer -Mediated Comunication http://jcmc.indiana.edu/, accesat 10 noiembrie
2011.
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Urban_Dictionar y, accesat 1 martie 2012.
Wikipedia – http://en.wikipedia.org/wiki/Social_media, accesat 1 martie 2012.
Facebook Newsroom – http://newsroom.fb.com/content/default.aspx?NewsAreaId, accesat 1
martie 2012.
US-CERT (United States Computer Emergency Readiness T eam) website: http://www.us –
cert.gov/reading_room/, accesat 1 martie 2012.
US-CERT, Guidelines for Publishing Information Online: http://www.us -cert.gov/cas/tips/ST05 –
013.html, accesat 1 martie 2012.

5. Instrumente de autopromovare
Managementul carierei în contextul actual al unei piețe a muncii extrem de dinamice
începe cu managementul imaginii personale ca profesionist într -un anumit domeniu. Dacă în
urmă cu ceva mai mult de un deceniu CV -ul era printre puținele instrumente de autopromovare
utilizate pe piața muncii din România, astăzi spațiul virtual a venit cu o serie de instrumente, fie
noi, fie adaptări ale unora clasice. Prin ele se oferă celui care este în căutarea unei poziții mai
bune pe piața muncii modalități de a -și pune în valoare abilitățile și de a -și construi o bază de
negociere cu potențialii angajatori.
Eficiența lor este dată pe de o parte de calitatea informației pe care o conțin, iar pe de alta
de adecvarea prezentării ei în contexte relevante. De -a lungul timpului, mijloacele TIC pe c are
persoanele în căutarea unui loc de muncă le -au avut la dispoziție au evoluat de la simple
instrumente de scris și colectat informații, la aplicații care combină imagini statice, imagini
video, text și sunet pentru a conferi un impact cât mai bun prezen tării calităților personale.
Nivelul cercetării asupra mijloacelor TIC de autopromovare este încă scăzut, fapt datorat
în special percepției că ne aflăm încă la începutul adoptării lor de către persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă. Piața instrum entelor de autopromovare, deși bogată în oferte, pare
confuză (Alyward, 2008) și ezitantă. Timpul și utilitatea vor fi probabil factorii care vor selecta
care instrumente vor fi adoptate pe scală largă și care vor fi lăsate de -o parte.
Am ales să prezentăm trei astfel de instrumente de promovare pentru a ilustra dinamica în
schimbare a instrumentelor de promovare și autopromovare, precum și posibilitățile pe care le

52 oferă. În cadrul cursului online pe care l -am propus am inclus formare în utilizarea Prezi, un
instrument de construire a unor prezentări nonliniare. Reacția consilierilor și rezultatele obținute
în urma modulului de formare sunt detaliate în capitolul III.5.

5.1. CV Video
Statele Unite ale Americii au favorizat dezvoltarea acestui instrument, care la începutul
anilor 2000 s -a propagat pe alte continente. Utilitatea pe care i -au atribuit -o angajatorii a fost
legată de posibilitatea de a lua contact cu partea nonverbală a exprimării posibilului angajat.
Odată cu răspândirea acestui concept au apă rut și site -uri care oferă posibilitatea de a -ți
crea și a -ți gestiona propriul CV în format video: http://www.resumevideo.com/,
http://www.visualcv.com/, http://www.hirevue.com/. Deși site -urile dedicate aduc avantaje ușor
de pus în evidență (instrumente profesionale, public format, timp redus de căutare a unui loc de
muncă etc.), de obicei accesul la ele este condiționat de plata unor taxe, iar utilizatorii ocazionali
tind să aleagă servicii gratuite, chiar dacă nu sunt dedicate exclusiv acestui scop (ex.
http://www.youtube.com).
Spre deosebire de un curriculum vitae clasic, video CV -ul este menit să aducă un plus de
informație despre candidatul la un loc de muncă, în special în cazurile în care prezența în
persoană a acestuia este fie dificilă, fie prea c ostisitoare. Utilizarea lui pune în evidență abilitățile
candidatului de a opera cu anumite instrumente (cameră video, editor de imagine, editor de sunet
etc.), iar pe de altă parte de a selecta și concentra informație relevantă într -un interval scurt de
timp (2 -5 min.).
Avantajele țin de calitatea informației pe care o aduce (ex. poate demonstra abilitatea de a
vorbi o limbă străină), punerea în evidență a manierei de comunicare nonverbală, reducerea
costurilor de deplasare și rapiditatea cu care angajator ul ajunge la informație relevantă.
Limitările utilizării variantei video a CV -ului țin de competențele tehnice ale persoanei
care îl realizează, eventualele costuri legate de folosirea unui program sau serviciu profesional de
editare a lui, timpul relativ scurt avut la dispoziție de candidat pentru a convinge evaluatorii și
lipsa de feedback pe parcursul evaluării. De multe ori CV -ul video nu este nimic mai mult decât
un „CV vorbitor” (Aylward, 2008), fără ca persoana care -l face să apeleze la mijloacele r etorice
și de exprimare specifice mediului de comunicare, fapt ce reduce considerabil din impactul
posibil al CV -ului.

53 Datorită consumului ridicat de resurse acest instrument nu a reușit încă să se impună ca
unul larg răspândit pe piața muncii, angajatorii care-l solicită fiind relativ puțini, ca de altfel și
cei care -l aleg ca metodă de autopromovare. CV -ul video pare a face parte cel mai adesea din
portofoliul persoanelor tinere cu studii superioare ( The Video CV tool, 2009), deși există și alte
categorii sociale care ar putea beneficia de pe urma utilizării sale (ex. persoane cu meserii
dobândite în contexte nonformale precum bijutierii).
Dată fiind pe de o parte tendința oamenilor de a considera că ceea ce le place lor o să
placă și angajatorului, iar p e de alta mijloacele tehnice diferite avute la dispoziție de către cei
aflați în căutarea unui loc de muncă, a apărut nevoia de a a -i îndruma pe cei care doresc să -și
alcătuiască un astfel de CV a condus la elaborarea unor ghiduri (ex. Salerno, 2010) care să-i
însoțească pe parcursul procesului. Prin raportarea la anumite standarde și proceduri crește
probabilitatea ca produsul final să conșină informație de calitate și să fie adecvat la așteptările
angajatorului.

5.2. Website personal
Website -ul personal este opțiunea celor pentru care prezența în spațiul public al
Internetului este un avantaj considerabil pentru ajunge la potențialii clienți sau angajatori.
Meseriile liberale (avocatură, psihoterapie, consiliere, creație artistică etc.) sunt printre cel e care
caută acest tip de expunere. Din perspectiva consilierii, website -ul este valoros atât ca instrument
de promovare a serviciilor oferite, cât și ca temă de explorat cu clienții care să fie la rândul lor
încurajați să -și creeze un astfel de spațiu.
Ritmul foarte accelerat de dezvoltare a tehnologiei a făcut ca instrumentele de promovare
să devină din ce în ce mai accesibile publicului larg, lipsit de cunoștințe tehnice de programare.
Dacă în perioada 1995 -2005 designul și programarea unui website erau relativ complexe și
necesitau cunoștințe aprofundate, ultimii ani au adus o serie de instrumente adresate utilizatorilor
ocazionali, care nu dispun de specializare în limbaje de programare.
Weebly, Yola, Lifeyo sunt doar câteva din serviciile disponibile online pentru cei care
doresc să facă pasul de la pagina de prezentare personală pe un site profesional la a avea propriul
site. Alegerea serviciului potrivit ține de luarea în considerare a unui mare număr de factori
precum: posibilitățile oferite (ex. șa bloane de site, încărcarea de conținut audio/ video, inserarea
unui forum sau blog etc.), posibilitatea de a găzdui site -ul creat în mod gratuit sau contra cost,

54 numărul de site -uri ce pot fi create cu un singur cont, prețul cerut etc.
Modelul practicat de cele mai multe site -uri care oferă instrumente de creare a site -ului
personal este „freemium”, care este o combinație a termenilor free (gratuit) și premium (plătit) și
reflectă pe de o parte acordarea unui pachet de servicii gratuite, la care se pot adău ga anumite
facilități contra cost. Pentru utilizatorii ocazionali de obicei pachetul gratuit este suficient,
investiția în varianta plătită fiind justificată de obicei de anumite nevoi speciale ale utilizatorului.
Chiar dacă se alege varianta contra cost, cheltuielile sunt considerabil mai mici decât atunci când
se angajează o firmă specializată.
Costurile pe care le implică faptul de a avea un website personal pot fi reduse la
minimum dacă se optează pentru crearea lui cu instrumente predefinite și servici i de găzduire
gratuite. Dacă posesorul optează pentru servicii specializate de construire de website -uri, atunci
vor trebui să fie acoperite costurile pentru designul site -ului, programarea și modul de
administrare, înregistrarea numelui site -ului și găzdu irea lui. Impresia pe care o creează un site
asupra vizitatorului începe din momentul în care el introduce numele site -ului. Dacă beneficiarul
site-ului optează pentru o variantă gratuită de găzduire de multe ori numele site -ului va conține
nume și particu le specifice furnizorului (ex. „exemplu.weebly.com”) ceea ce poate conferi o
impresie de neprofesionalism. Întrucât serviciile de găzduire sunt relativ ieftine este
recomandabil să se facă o investiție în această zonă pentru a beneficia de un aport de ima gine
neștirbit de o primă impresie făcută în grabă.
În ultimii ani website -ul personal a trebuit să facă față concureței aduse de site -urile de
socializare care oferă posibilități similare de exprimare, dar care nu necesită efortul de a construi
acest spa țiu.

5.3. Prezi
Dezvoltarea de instrumente care să faciliteze prezentarea unor conținuturi cât mai diverse
a fost o preocupare constantă a programatorilor, încă de la începutul erei computerului.
Principala inovație adusă de Prezi constă în abordarea n onliniară a spațiului prezentării și
posibilitatea de a privi elementele din cadrul ei din orice poziție. Chiar dacă nu este prima
aplicație care să ofere această facilitate, Prezi a venit și cu o abordare grafică minimalistă și un
meniu extrem de simplu c are a condus la un succes rapid în rândul publicului.
Primul lucru care merită menționat este spațiul teoretic infinit pe care îl oferă Prezi prin

55 funcția de manipulare a mărimii elementelor. Bineînțeles, această trăsătură necesită un anumit
efort de imag inație și planificare pentru a fi utilizată la potențialul ei maxim. Meniul extrem de
simplu, dar care permite obținerea unor efecte interesante, este de natură să -i încurajeze pe
începători, care pot obține prezentări spectaculoase cu foarte puțină experi ență. Disponibilitatea
meniului doar în limba engleză este un obstacol relativ ușor de trecut, întrucât el conține în jur de
20 de cuvinte.
Efectele obținute prin tranziția de la un element mai mare la unui mai mic sau viceversa
pot conferi impresia de exp lorare a detaliilor sau de cuprindere a unei viziuni globale. Totuși,
unul dintre cele mai evidente riscuri ce stau în calea obținerii unei prezentări de bună calitate
vine din entuziasmul utilizatorilor de a utiliza funcția de rotire a elementelor, inducâ nd publicului
o senzație de ușoară amețeală. Producătorii Prezi îi previn pe utilizatori în sensul de a nu folosi în
exces această opțiune.
Dinamismul pe care îl au prezentările realizate în Prezi constitui un element binevenit
pentru public, întrucât mono tonia prezentărilor lineare induce apatie în cazul în care durata lor
depășește o anumită întindere. Principala critică adusă Prezi este varietatea relativ redusă de
tipuri de scris pe care le poți folosi în cadrul prezentări, fapt ce conduce în opinia uno r utilizatori
la o varietate de expresie limitată.
Ca și alte servicii apărute în ultimii ani, Prezi folosește modelul „freemium”, care și -a
dovedit viabilitatea economică în domeniul jocurilor online. Posibilitatea de a edita offline este
condiționată de plata unei taxe, dar toate opțiunile de editare sun t disponibile în mod gratuit
pentru utilizatorii care optează pentru versiunea online.

Referințe bibliografice
Aylward, Colleen Unmuddying the waters of Video as and emoployment tool ,
interviewstudio.com, 2008 (http://interviewstudio.com/DisplayResearch.do accesat 1 februarie
2012 ).
Salerno, Irene (ed.) Methodology, tools, equipment and process for creating a video CV tool,
Commune di Roma – Dipartamento Attivita ’ Economico Produttive , Formazione -Lavoro, 2010
(http://www.videocurriculumproject.net/nuovi_materiali/Curriculum%20for%20operators%20an
d%20technicians_Training%20Materials%20ENG.pdf accesat 1 februarie 2012 )
*** The Video CV Tool. A Documentary Research on Development And Dif fusion Of Video CV
Tool In Europe And USA , Euro Innovanet SRL, 2009
(http://www.videocurriculumproject.net/presentazioni/VIDEO_CV%20Documentary%20
research.pdf accesat 1 februarie 2012).

56 III. Metodologia cercetării

1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cerc etării : Dezvoltarea competențelor consilierilor școlari de utilizare a TIC în procesul
de informare, consiliere și orientare a carierei elevilor în urma parcurgerii unui program online
de formare

Obiective :
 Identificarea contextului și a nevoilor de formare ale consilierilor școlari din România
 Valorificarea resurselor și a instrumentelor elaborate în proiecte anterioare pentru
evaluarea competențelor TIC ale consilierilor școlari
 Derularea unui curs de formare pentru dezvoltarea competențelor TIC (5 instrumente)
 Familiarizarea consilierilor școlari cu instrumente TIC utile în informare, consiliere și
orientare.
 Dezvoltarea abilităților de informare, comunicare, colaborare și autopromovare online a
consilierilor școlari utilizând instrumentele TIC pro puse
 Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de utilizarea TIC în activitățile de informare,
consiliere și orientare
 Elaborarea unui set de recomandări cu privire la dezvoltarea competențelor TIC ale
consilierilor școlari, precum și la cursurile de formar e online care abordează această
tematică.

2. Metode, grup țintă, resurse
Metode și tehnici de cercetare:
 Studiul documentelor de specialitate
 Ancheta pe bază de chestionar (electronic)
 Metoda statistică de analiza datelor (Statistrici descriprtive – distribu ții de frecvențe,
testele nonparametr ice de semnificație statistică – Wilcoxon Signed Ranked Test) .

Grup țintă: consilieri școlari din județele București, Suceava, Galați, Brăila, Tulcea, Galați,
Constanța, Călărași, Vrancea, Ialomița .

57
Resurse:
 5 cercetători din secția CME ;
 5 computere, 2 imprimante, acces copiator, scanner, fax;
 Centrul de învățare online al ISE găzduit pe platforma Moodle – ca mediu de realizare
a cursului de formare;
 Sistem online de cercetare socială de tipul web 2 – Survey Mo nkey pentru crearea
chestionarului, distribuirea lui, colectarea răspunsurilor și analiza datelor.

3. Etapele și calendarul cercetării
 Documentare cu privire la tendințele și practicile de utilizare TIC în activitatea de consiliere
și orientare (ianuarie -martie 2011).
 Dezvoltarea instrumentelor cercetării (aprilie – iunie 2011).
 Design -ul cursului pentru formarea consilierilor (septembrie -octombrie 2011).
– Dezvoltarea suportului de curs
– Dezvoltarea materialelor auxiliare
– Organizarea spațiului online pe platforma Moodle
– Înregistrarea participanților și a formatorilor pe platformă și la cursul TIC
– Identificarea modalităților de examinare și a instrumentelor de evaluare (în format
online)
 Promovarea directă a cursului de formare prin intermediul a 3 întâlni ri regionale
 Derularea cursului de formare (octombrie – decembrie 2011).
 Aplicarea instrumentelor de cercetare (octombrie, decembrie 2011)
– Autoevaluarea inițială a abilităților TIC ale consilierilor (înainte de derularea
cursului)
– Autoevaluarea finală a a bilităților TIC ale consilierilor (după finalizarea cursului)
 Colectarea datelor, analiza și interpretarea statistică (ianuarie -februarie 2012).
 Extragerea concluziilor cercetării și redactarea raportului de cercetare (februarie -martie
2012).

4. Proiectarea cursului de formare

58 Proiectarea cursului de formare online a fost realizată ținând cont de etapele menționate de Kim,
& Park (2009) :

Figura 1. Componentele de bază ale sistemelor de predare -învățare online

4.1. Organizarea și structurarea cursului pe platforma Moodle
Am ales ca mediu de învățare platforma web Moodle (Modular Object -Oriented Dynamic
Learning Environment) care găzduiește Centrul de Învățare online al Institutului de Științe ale
Educației. Mediul Moodle este flexibil, ușor de utilizat și organizat, iar unii dintre consilierii
școlari dețineau deja experiențe pozitive de învățare la cursuri online anterioare organizate de
ISE în acest spațiu.
În mod prac tic, cursul „Utilizarea TIC în consiliere și orientarea carierei elevilor”
cuprinde următoarele secțiuni:
1. Informații generale (mesaje de întâmpinare, termene, prezentarea generală a cursului/
obiective, biblioteca virtuală, glosar, instrumentul de autoeval uare a competențelor)
2. Spațiul de socializare – „Cafeneaua online” – un forum dedicat autoprezentării Sistem de
predare -învățare
online Spațiul de
acces pentru
facilitatori Spațiul de
acces pentru
facilitatori Conținuturi multimedia
utile în
predarea /învățarea
online
Forum(uri) de
discuții
Introducere
Ghid de
orientare online
Evaluare
online
Examinare online
pentru evaluarea
performanței

59 participanților și identificării nevoilor/ așteptărilor față de curs.
3. Interacțiunea cu cursanții:
a. Modul 1 : Instrumente TIC de colaborare (Wiki, blog, social bookmarking)
b. Modul 2: Instrumente TIC de comunicare sincronă (Skype)
c. Modul 3: Instrumente TIC de comunicare asincronă (Email)
d. Modul 4: Rețele sociale (Facebook)
e. Modul 5: Instrumente de prezentare/ promovare (Prezi)
f. Evaluarea finală
Fiecare facilitat or a primit parola de accesare a platformei și a cursului fiind responsabil
pentru organizarea spațiului de învățare în cadrul propriului Modul, conform unei structuri
comune:
 postarea suportului de curs;
 forum general de discuții în care au fost dezbătute activitățile obligatorii ale modulului și
temele de reflecție;
 forum dedicat colectării grilelor de autoevaluare;
 forum dedicat realizării temelor finale propuse de modul.
De asemenea, fiecare formator a încărcat resurse în Biblioteca virtuală și/ sau a a dăugat
resurse în cadrul propriului modul.
Recomandare: Pentru mai multă claritate este indicat să se creeze câte un forum de
discuție pentru fiecare temă de reflecție/ activitate propuse în cadrul unui modul. Astfel cursanții
vor identifica ușor tema la c are doresc să participe și nu vor trebui să parcurgă răspunsurile
colegilor pe teme care nu sunt de interes direct.

4.2. Resurse generale orientative
Pentru a sprijini cursanții în parcurgerea cu succes a cursului, au fost oferite mai multe tipuri
de resurse generale orientative:
1. Ghid de orientare online „Cum ne orientăm pe Moodle” care îi îndrumă pe cursanți în
accesarea și explorarea sistemului de predare -învățare la distanță.
2. Prezentarea generală a cursului (perioada de derulare, module, termene).
3. Introduc ere în cursul „TIC în consilierea carierei elevilor” (obiective, un profil al
cursantului online, așteptări, roluri, modalități de evaluare).

60
4.3. Elaborarea materialelor suport pentru învățare (ghidul/ suportul de curs)
Cursul online „ Utilizarea TIC în consi lierea carierei elevilor ” a avut la bază parcursul de
formare propus în cadrul unor proiecte anterioare derulate de către Institutul de Științe ale
Educației (ICT SKills 1 și 2). În cadrul acestor proiecte, conținutul fiecărui modul de formare a
fost legat de o competență din Harta competențelor TIC 2 (vezi mai jos) și a fost testat și validat
în țările partenere la proiect în anul 2009. Parcursul de formare dezvoltat în aceste proiecte a
cuprins 6 unități de formare și 2 unități transversale, cu un total d e 30 de module de formare (750
de ore).
În cadrul cursului nostru, din rațiuni care țin de disponibilitățile de timp ale cercetătorilor
implicați, nu am putut urma întocmai parcursul de formare propus, ci am selectat 5 module de
formare, fiecare modul fiin d legat de un instrument specific TIC și de competențele necesare
consilierului pentru a utiliza acel instrument în activitățile de consiliere. Am considerat necesar
să oferim o bază largă cu referire la cele mai uzitate instrumente în uz (ex. email), dar și
elemente inovative care nu se regăsesc în repertoriul de instrumente curente ale consilierilor (ex.
Prezi).
Așa cum se arată în capitolul introductiv al lucrării, furnizorii de formare includ rareori în
ofertele lor tematica utilizării TIC în consilier e (Competențe TIC. Formarea consilierilor pentru
utilizarea instrumentelor TIC, 2009), de aceea am optat pentru un curs de „introducere” în
utilizarea TIC în consiliere. O altă cercetare deja menționată (Consilierea permanentă. Analiza
nevoilor de consilie re pe toată durata vieții, 2006) a subliniat necesitatea dezvoltării
competențelor generale ale consilierilor de utilizare TIC, demonstrând o slabă aplicabilitate a
acestora în procesul de consiliere ca instrumente de comunicare și/ sau colaborare. Astfel, în
cursul nostru am exclus instrumentele extrem de cunoscute (în special cele din categoria web 1 –
cum ar fi site -urile de informare) și am selectat câte un singur instrument din categoriile:
colaborare, comunicare (sincronă și asincronă), socializare, a utoprezentare.
Astfel, tematica prezentului curs de formare fost împărțită în 5 module:
 Modul 1 : Instrumente TIC de colaborare (Wiki, blog, social bookmarking)
 Modul 2: Instrumente TIC de comunicare sincronă (Skype)
 Modul 3: Instrumente TIC de comunicare asincronă (Email)
 Modul 4: Rețele sociale (Facebook)

61  Modul 5: Instrumente de prezentare/ promovare (Prezi)

Fiecare suport de curs a fost realizat pe baza unei structuri comune:
 o scurtă introducere în tema modulului, cu referire la obiectivele propuse;
 prezentare teoretică a conceptelor utilizate, a paradigmelor/ teoriilor care stau la baza
utilizării instrumentului în educație/ consiliere, istoricul instrumentului, suport tehnic
pentru accesarea instrumentului (acolo unde a fost cazul);
 teme de reflecți e/ de discuție . acestea au fost propuse a fi dezbătute pe forum, au fost
formulate sub formă de întrebare (eventual), au fost provocatoare și au permis luări de
poziție (pro și contra);
 sarcini de lucru obligatorii – activități/ exerciții individuale;
 sarcini de lucru facultative . Respectând principiul învățării diferențiate, au fost oferite și
sarcini de lucru care au permis aprofundarea aspectelor discutate de -a lungul modulului.
Acolo unde a fost cazul au fost identificate conținuturi multimedia (ex: t utorial pentru
descărcarea și instalarea Skype, video Consilierea carierei prin Skype) și au fost indicate în
cadrul suportului de curs link -urile de unde acestea pot fi descărcate. Suporturile de curs au fost
încărcate pe platformă, în spațiul dedicat fie cărui modul. Fiecare suport de curs a fost oferit la
începutul săptămânii/ modulului. Uneori suportul de curs a fost oferit integral la început, în alte
cazuri a fost oferit în două sau chiar trei etape.

4.4. Examinare online pentru evaluarea performanței cu rsanților
Evaluarea de modul a avut în vedere evaluarea progresului fiecărui participant după
parcurgerea unui modul specific. În acest scop a fost realizată o Grilă de autoevaluare (Anexa
7), aplicată în aceeași variantă (cu mici variații) la finalul fiec ărui modul. Participanții au
completat grila în ultimele zile ale modulului și au încărcat -o în forumul special destinat creat în
spațiul alocat unui modul.
Un alt instrument pentru evaluarea de modul l -a constituit documentul wiki „3 cuvinte”.
La începutul fiecărui modul cursanții introduceau trei cuvinte (achiziții, atitudini, culori etc.)
despre modulul care tocmai s -a încheiat. Fiind localizat în alt spațiu decât cel destinat modulului
pentru care se solicita evaluarea, a creat puțină confuz ie, cursanții oferind mai degrabă așteptări
față de noul modul decât evaluări ale modulului pe care deja l -au parcurs.

62 Evaluarea finală a avut în vedere realizarea temelor finale de la cel puțin 3 module din
cele 5 derulate. S -a realizat la finalul cursulu i, participanții au avut la dispoziție 2 săptămâni
pentru realizarea și postarea aplicațiilor practice.
A fost creat un forum special „Evaluare finală”, distinct de spațiul alocat modulelor, în
care cursanții au încărcat temele finale realizate. Facilitato rii au acordat feedback tuturor temelor
realizate.
Numai cursanții care au realizat temele finale la cel puțin trei din cele cinci module ale
cursului și care au îndeplinit standardele minimale pentru respectivele module au primit diploma
de participare c are atestă finalizarea cursului.

4.5. Evaluare online
A vizat autoevaluarea competențelor cursanților înainte și după parcurgerea cursului TIC.
Grila de autoevaluare a fost elaborată pe baza Hărții competențelor TIC ale consilierului ,
dezvoltată în cadrul pro iectelor Leonardo da Vinci „ICT skills for Guidance Counsellors” 1 și 2
(20065, 2009).
Harta competențelor TIC 1 (Cogoi 2005, Hawthorn 2006) are la bază o matrice cu 3 axe:
 6 sarcini specializate (IAEVG): evaluare, orientare școlară, dezvoltarea carierei, consiliere,
managementul informației, cercetare și evaluare, plasare;
 8 instrumente TIC: site web, email, videoconferință, telefon, chat, grup de discuție, sms,
software/ programe;
 3 funcții majore ale instrumentelor mai sus menționate: ca resursă, ca med iu, în dezvoltarea
conținuturilor de consiliere, pentru fiecare funcție prezentându -se unitățile de competență,
cunoștințele, abilități și atitudinile necesare consilierului.
Pornind de la acest instrument complex, proiectul ICT Skills (2) a realizat o str uctură mai
„prietenoasă” prin reducerea competențelor din harta inițială și restructurarea hărții pe baza
cadrului realizat de Lim & Tay (2003) care arată „cum pot fi folosite instrumentele TIC pentru a –
i implica pe elevii de școală primară în gândire de t ip mai înalt. Cele 4 zone sunt:
 informarea,
 experimentarea,
 construirea,
 comunicarea” (Competențe TIC. Formarea consilierilor pentru utilizarea instrumentelor

63 TIC, 2009).
Harta competențelor TIC 2 (Barnes & Watts, 2009) cuprinde 2 unități, 6 elemente și 28
sub-elemente. Totodată a fost dezvoltat un parcurs de formare care pornește de la această hartă și
constă în 30 module de formare (750 de ore).
În cercetarea noastră am valorificat harta competențelor și parcursul de formare propus
prin cele două proiecte anterioare.
Astfel, în grila de autoevaluare au fost incluși 46 de itemi cu referire la competențele de
utilizare a celor 5 instrumente prezentate în pe parcursul cursului:
 competențe generale (9 itemi);
 instrumente de colaborare (8 itemi);
 instrumente d e comunicare sincronă prin Skype (8 itemi);
 instrumente de comunicare asincronă prin email (10 itemi);
 rețele sociale (6 itemi);
 prezentări (5 itemi).
Grila de autoevaluare a fost realizată prin sistem online de cercetare socială de tipul web
2 – Survey Mo nkey. A fost aplicată la momentul T0 (înainte de începutul cursului) și reaplicată
în momentul T1 (după finalizarea cursului). Intenția noastră a fost de a vedea în ce măsură
cursanții și -au îmbunătățit competențele de utilizare TIC în informare, consilier e și orientarea
elevilor în urma parcurgerii cursului de formare. Rezultatele, prelucrările statistice și
interpretarea rezultatelor sunt prezentate în capitolele dedicate.

4.6. Înregistrarea și managementul participanților
Promovarea cursului și recrutarea directă a participanților s -a realizat prin întâlnirile
directe din cadrul a două workshop -uri și o conferință regională: 6 octombrie București, 14
octombrie Brăila, 14 octombrie Suceava. În total, la aceste întâlniri au participat aproximativ 60
de consil ieri școlari. Au fost prezentate obiectivele cursului și aspecte generale legate de
tematică, perioadă de derulare, certificare. Au fost oferite datele de contact pentru solicitare
parolei de înscriere la curs.
Înscrierile la curs s -au realizat în perioada 1-17 octombrie 2011, iar după această perioada
accesul nu a mai fost posibil. Fiecare cursant care a primit parola de înregistrare la curs, precum
și asistență (acolo unde a fost cazul) și astfel a putut accesa resursele disponibile, a avut

64 posibilitatea de a adresa întrebări și a primi răspunsuri din partea colegilor și a facilitatorilor, a
putut participa la realizarea sarcinilor de modul și a celor finale și după realizarea temelor finale
a putut obține certificarea. În total la cursul TIC s -au înscris 127 de persoane și au realizat temele
finale 27. Rata de părăsire/ abandon a cursului este de 20,4%, fiind similară celor declarate de
organizatorii altor cursuri online.

4.7. Durata și calendarul formării
Durata cursului a fost de 12 săptămâni, echivalentul a 100 ore (60 ore activitate pe
module, 20 ore aplicații practice finale, 20 ore evaluare) :
 S1 =să ne cunoaștem
 S2-6 = formare pe module
 S7-8 = aplicațiile practice (teme finale)
 S9-11 = evaluare și certificare.

Calendarul formării: cursul s -a derulat perioada octombrie -decembrie 2011 după următorul
calendar:
16-22.oct 23-29
oct. 30-5
nov 6-12
nov 13-19
nov 20-26
nov 28 nov -9 dec 10 dec –
31 dec.
S1 Introducere
S2 M1
S3 M2
S4 M3
S5 M4
S6 M5
S7-8 Aplicații practice
S9-11 Evaluare

Refeințe bibliografice
*** Competențe TIC. Formarea consilierilor pentru utilizarea instrumentelor TIC . București:
Ed. Afir, 2009.
*** Consilierea permanentă. Analiza nevoilor de consiliere pe toată durata vieții . București: Ed.
Afir, 2006.
Kim, M. H., Park M -G. A Short method for Building Web -Based teaching and learning Systems:
the CPSC Experience . În: Internantional Handbook of Educating for the Changing World of
Work. Bridging Academic and Vocational Lea rning, Volume 4, 2009.

65 III. Rezultate

Interacțiunile de pe platforma Moodle creată pentru acest curs au pus în evidență o serie
de fenomene legate de dinamica procesului de învățare. În cele ce urmează vom analiza evoluția
cursanților pe fiecare modul, precum și percepția lor privind evoluția abilităților de utilizare a
instrumentelor TIC ca urmare a participării la curs.

1. Modulul 1 – wiki, blog, social bookmarking

1.1. Aspecte generale
Modulul Instrumente TIC de colaborare pentru consilierea carierei el evilor s-a derulat în
perioada 23 octombrie – 29 octombrie 2011, fiind modulul de debut al cursului.
Obiective:
 să enumere cel puțin trei principii ale organizării activităților eficiente de colaborare online a
elevilor;
 să enumere cel puțin trei instrumente TIC de colaborare, fiecare cu o exemplificare a
modului în care poate fi integrat într -o activitate de consiliere;
 să evalueze critic oportunitatea utilizării unor mijloace TIC de colaborare în activitatea de
consilie re și să identifice activitățile optime de consiliere din planul individual de activitate
ce pot fi proiectate și implementate cu elevii utilizând un instrument TIC.
Modalități de evaluare propuse:
Evaluarea s -a realizat prin intermediul a două categorii de sarcini: teme de reflecție în
cadrul forumurilor de discuții cu caracter opțional și temă individuală obligatorie la alegere dintr –
o listă de șapte sarcini specifice care să reflecte înțelegerea adecvată și capacitatea de aplicare a
cunoștințelor învăța te.

1.2. Organizarea spațiului de învățare pe Moodle
Structura Modul 1 – Instrumente TIC de colaborare
 Suport de curs Modul 1 – Instrumente TIC de colaborare Document Word
 Forum de discuție general – Instrumente de colaborare
 Spațiu pentru postarea temelor individuale obligatorii pentru portofoliul individual

66  Instrumente de autoevaluare
 Spațiu pentru Colectarea autoevaluarilor
 Forumuri de discuții – Teme de reflecție (TR)
o TR 1 Comunitate este asemenea unei corăbii Forum
o TR 2 Spamul era văzut ca o adevărat ă comoară Forum
o TR 3 Colaborare vs. cooperare Forum
o TR 4 Wiki vs. blog Forum
o TR 5 Oportunitatea înscrierii pe Iteach Forum
o TR 6 Exemple de comunități online ale profesorilor/ elevilor
Suportul de curs a fost oferit într -un singur document Word, conținând elementele
teoretice de bază, temele opționale și obligatorii, cât și anumite scheme recapitulative. Aceste
resurse au fost completate de materiale suport suplimentare în română și engleză în cadrul
bibliotecii virtu ale.

1.3. Activități de învățare propuse
Modulul a pus accent pe sarcinile de analiză, reflecție și aplicare a unor idei și a abordat
următoarele teme: interacțiuni în cadrul comunitățile virtuale de practică ale profesorilor,
eficacitatea mediilor online de învățare, evoluția și caracteristicile tehnologiilor Internet, calitatea
conținuturilor în spațiul online, organizarea învățării prin cooperare și colaborare, pagini wiki și
bloguri.

1.4. Facilitarea învățării
Sarcinile au constat atât în activități de studiu individual, cât și în organizarea uno r
discuții în cadrul forumului disponibil pe platforma Moodle. Pe măsură ce au fost abordate mai
multe din temele de reflecție de către participanți a apărut nevoia restructurării forumurilor prin
deschiderea unor sub -forumuri dedicate pentru fiecare temă în parte pentru a facilita urmărirea
discuțiilor. Interacțiunea a presupus atât oferirea de feedback din partea tutorului, ca și
interacțiunea între cursanți.
Forumurile cu activitatea cea mai intensă au fost în ordine:
1. Forum Modulul 1 – Instrumente de col aborare – 3792
2. Modul 1 – Tema pentru portofoliul individual – 1947

67 3. Colectare autoevaluari pentru modulul 1! – 571
4. Modul 1 – Instrumente TIC de colaborare – 352
5. TR 1 Comunitate este asemenea unei corăbii – 216
6. SL 1 Exemple de comunități online ale profesorilor/ elevilor – 188
7. Autoevaluare Modul 1 – Instrumente TIC de colaborare – 182
8. TR 4 Wiki vs. blog – 172
9. TR 2 Spamul era văzut ca o adevărată comoară – 163
10. TR 3 Colaborare vs. cooperare – 147
11. TR 5 Oportunitatea înscrierii pe Iteach – 137

1.5. Evaluar e

a. Interpretarea fișelor de auto -evaluare de la final de modul
Tematica abordată și activitățile propuse au fost în mare parte apreciate ca fiind utile,
participanții indicând în general un interes crescut. În ce privește familiaritatea cu conținuturile
se constată mai multe situații în care consilierii consideră ca nefamiliare conținuturile propuse și
că aplicabilitatea în activitatea cu elevii este redusă.
Impresiile la finalul modulului sunt împărțite. Cursanții au abordat modulul ca pe o
provocare, su nt deschiși să caute noi soluții și apreciază noutatea anumitor teme propuse. Unii se
confruntă în propria dezvoltare profesională cu probleme precum lipsa timpului de studiu sau
lucrul cu pagini colaborative și integrarea în metodele de lucru cu elevii („ mai am necunoscute
privitoare la utilizarea Internetului în modul pe care ni -l propune cursul, pentru că am pornit de
la stadiul de novice, dar simt c ă deja unele lucruri încep să se limpezească, astfel pot spune că
încep să urc și îmi doresc să continu i”, „mai am destule de învățat, vreau să reușesc”, „încet
progresez”, „mai am multe de învățat și de exersat, dar am obținut multe informații utile”, „dacă
lucrez mai mult voi descoperi, mă întreb dacă și la mine în școală voi putea aplica ceea ce învăț
aici; mi-ar plăcea”, „mă bucură că am descoperit instrumente TIC cu care nu eram familiarizată
în trecut; în mod cert le voi aplica la clasă din două motive: apropierea de grupul țintă prin
mijloace specifice acestuia dar și adaptarea activității didactice/ de consiliere a carierei la noile
tehnologii”, „destul de greu pentru mine, încerc, mă străduiesc să parcurg toate conținuturile; am
convingerea că materialele propuse sunt extrem de utile în activitatea de consiliere a elevilor”).

68 Autoevaluare Modul 1 (număr de răspunsuri)
1 2 3 4 5 6
(-) (+)
Utilitatea modulului
5 14 8
Interesul pentru activitățile modulului
7 9 11
Familiarizarea cu conținuturile
7 5 12 3
Aplicabilitatea la clasă
1 3 5 12 6
Tabel 2. Rezultatele auto-evaluării Modul1

b. Evaluarea de portofoliu – temele finale
27 dintre cursanți au inclus o tema despre instrumentele de colaborare în portofoliul final.
Printre temele alese se numără:
 prezentarea unei activități de consiliere realizată cu elevii în care au fost utilizate i nstrumente
de tip web 2.0 cu descrierea contextului, obiectivului, instrumentelor, modului de
desfășurare, evaluare, rezultatele obținute, modul de i mplicare și feedbackul elevilor;
 accesarea și actualizarea/ crearea unui articol despre o țară în care elev ii ar dori să meargă la
studii sau la muncă menționând diferite aspecte de interes (condiții de acces, informații
socio -culturale, specific educațional/ ocupațional etc.). (http://wikitravel.org);
 prezentarea în secțiunea dedicată din cadrul forumului a un ui instrument de social
bookmarking (delicio, Iteach etc.) cu facilitățile, avantajele, dezavantajele și un posibil mod
de utilizare în cadrul unei activități de consiliere sau orientar e educațională sau profesională;
 prezentarea în secțiunea dedicată din cadrul forumului a unui instrument online de
investigație sociologică (SurveyMonkey.com, googlesurvey.org) cu facilitățile, avantaje și
dezavantaje și un posibil mod de utilizare în cadrul unei activități de consiliere sau orientare
educațională sau profes ională.

c. Evaluarea competențelor propuse de modul.

c.1. Abilități de utilizare a instrumentelor TIC de colaborare
O parte importantă dintre cursanți apreciază propriile abilități de integrare a tehnologiilor

69 web 2.0 în activitatea proprie ca bune sau foa rte bune. În ciuda acestui nivel înalt de autoevaluare
a cunoștințelor, participanții rareori includ efectiv aceste instrumente în relația cu clienții lor.
Acest fapt poate fi explicat prin alte priorități stabilite la nivel organizațional și lipsa de
expe riență în organizarea activităților de colaborare. Majoritatea cursanților (88,4%) indică
abilități bune sau foarte bune de utilizare a instrumentelor web 2.0 pentru evaluarea intereselor
profesionale ale clienților (ex. google doc surveys sau surveymonkey ). O mare incidență (84,6%)
o au de asemenea practicienii care consideră că au bune și foarte bune abilități de colaborare (ex.
dezvoltarea unei resurse wiki cu informații de consilierea carierei pentru tineret), și a
practicienilor cu abilități de a ajuta clienții să participe online în luarea de decizii în colaborare
prin utilizarea instrumentelor web 2.0 (80,7%), sau de a crea bloguri tematice (76,9%) și de a
sprijini clienții în dezvoltarea de resurse prin pagini wiki (ex. Cu informații despre oportunit ățile
de carieră pe plan local) – 73,1%.

Figura 2. Au toevaluarea inițială și finală a abilităților de colaborare TIC Modul 1

c.2. Experiențe ale consilierilor de aplicare
Feedbackul primit în cadrul forumurilor de discuții arată faptul că anumiți consilieri din
școli au o bună înțelegere și oarecare experiență în organizarea unor situații de învățare prin
cooperare și prin colaborare cu elevii lor, în principal în mod față -în-față. Deși cadrele didactice
în general și consilierii în special arată î ntr-o anumită măsură deschidere pentru includerea unor
instrumente sociale online în activitatea lor, această posibilitate este limitată de o serie de factori
cum ar fi: centrarea inspectorilor pe documentația formală de raportare a activității („nu sunt

70 interesați să vadă lucru în echipă” când vin în inspecție) sau de caracterul scolastic al
examinărilor naționale (ex. Examenul de bacalaureat) care îngrădește libertatea metodologică a
profesorilor și orientează elevii spre acumularea și reproducerea (mecan ică) de cunoștințe. Noua
lege a educației (ianuarie, 2011) și documentele de curriculum național pun un accent tot mai
mare pe centrarea în predare și evaluare pe dezvoltarea de competențe, dar la nivel de sistem
până în prezent cultura școlii este centrat ă mai degrabă pe abilitatea elevilor de a procesa
informații abstracte decât pe competențele cheie UE declarate la nivel formal.
Atunci când au loc, activitățile de echipă organizate în școli sunt de tip față -în-față, iar în
rarele situații când sunt folosite instrumente web 2.0, aceste activități sunt organizate într -o
manieră rudimentară cu o interacțiune limitată și fără o dinamică specifică a proceselor de
colaborare web 2.0. Rezultatele activităților de colaborare de tip față -în-față nu sunt aproape
niciodată valorificate în portofolii electronice ale elevilor sau utilizate pentru facilitarea
proceselor de reflecție asupra propriului progres în învățare sau revizuirea planurilor
educaționale sau profesionale.
Exper iența consilierilor participanți la curs arată că activitățile de învățare prin cooperare
și colaborare organizate cu elevii oferă un mediu plăcut și antrenant de învățare și spore sc
contribuția indivizilor pentru rezolvarea sarcinilor de învățare, oferă o portunități pentru toți elevii
de a-și exprima opiniile, de a se sprijini și completă. Așa cum a menționat o consilieră , ea a
„observat un spirit de echipă mai ridicat la elevi…o bună dezvoltare a empatiei și a coeziunii la
nivelul grupului, o implicare mai mare în sarcină, un management mai bun al timpului în
rezolvarea sarcinilor de învățare și de gândire critică”.

Modulul 2 – comunicarea sincronă Skype

2.1. Aspecte generale
Modulul legat de utilizarea Skype în activitățile de consiliere a fost introdus pentru a -i
sprijini pe practicienii care desfășoară activități de consiliere în mod tradițional (față -în-față sau
la distanță prin email, telefon) și care doresc să își diversifice repertoriul metodelor și mediilor de
comunicare. Ne -am propus aprofundarea aspectelor legate de consilierea la distanță/ online și a
particularităților comunicării sincron la distanță/ online, reducerea anxietății generată de
localizarea, descărcarea și încărcarea pe calculatorul propriu a unui soft nou, dar și abilitarea

71 consili erilor școlari de a utiliza Skype ca mijloc de comunicare și împărtășire a experiențelor cu
alți practicieni.
Modulul s -a derulat în perioada 30 octombrie – 5 noiembrie 2011, fiind al doilea modul al
cursului.
Obiectivele modulului au fost:
 Utilizarea de aplicații specifice pentru comunicarea sincronă prin Internet (Skype)
 Planificarea unei secvențe de consiliere sincronă prin Internet (Skype)
 Evaluarea oportunității utilizării Skype în consilierea carierei
Evaluarea de modul s -a realizat în două modalit ăți:
 Autoevaluare: prin intermediul fișei de autoevaluare aplicate la finalul săptămânii (Anexa 7)
și exercițiul de autoreflecție „3 cuvinte”.
 Evaluarea continuă: prin intermediul sarcinilor de lucru obligatorii specifice modulului (5
teme) care au fost p ostate pe forumul dedicat și discutate. Am avut în vedere și contribuția
cursanților la dezbaterea temei de reflecți „Puncte tari, puncte slabe” prin implicarea lor în
discuțiile de pe forum.
Evaluarea finală a avut în vedere alegerea unei teme din trei propuse care să sprijine
atingerea obiectivelor modulului.

2.2. Organizarea spațiului de învățare pe Moodle.
În organizarea spațiului de învățare am respectat structura generală agreată la începutul
cursului:
 Postarea suportului de curs (3 părți)
 Forum general de discuții „Consilierea la distanță prin Internet”
 Forum pentru colectarea autoevaluărilor
 Crearea documentului wiki „3 cuvinte” pentru evaluarea modulului anterior
 Postarea unor resurse specifice temei modulului

2.3. Activități de învățare propuse
Au fost propuse 5 sarcini de lucru obligatorii, 2 opționale și 1 temă de reflecție.
Sarcinile de lucru obligatorii au fost preponderent individuale și au presupus:
 Valorificarea experienței și a cunoștințelor dobândite la Modulul I – prin completarea unor

72 informații în 2 documente wiki (Glosar și „3 cuvinte”).
 Dezvoltarea abilităților tehnice de descărcare/ instalare Skype.
 Comunicarea prin intermediul Skype, utilizarea funcțiilor de bază (adăugare prieteni,
apelare).
 Vizionarea unei sesiuni de consilierea c arierei derulată prin Skype și identificarea etapelor
consilierii, a abilităților verbale și non -verbale utilizate, conform unei grile orientative.
Întrucât unii dintre participanți nu erau familiarizați cu utilizarea acestui instrument nici
pentru comunic are, nici pentru consiliere, am considerat utilă o analiză a unei sesiuni
realizată de un practician profesionist.
Sarcinile opționale au presupus:
 Completarea Glosarului cu termeni/ definiții
 Vizionarea unui un fragment video despre principiile de bază a le psihoterapii rogersiene,
multe dintre ele aplicabile și procesului de consiliere.
Tema de reflecție a vizat împărtășirea experiențelor cu privire la consilierea la distanță
prin Internet și argumentarea poziției pro si contra acestei modalități de comun icare/ consiliere în
cadrul forumului de discuții.

2.4. Facilitarea învățării
Sarcinile de învățare au presupus în mare parte efort individual, dar și discuții pe
forumuri pentru împărtășirea experiențelor, comunicare și reflecție. În cadrul temelor finale a
fost propusă și o sarcină de grup, însă participanții au preferat, și în cadrul temelor finale, munca
individuală.
Participanții au utilizat platforma în principal pentru:
 accesarea suporturilor de curs oferite,
 postarea sarcinilor/ temelor de modul rezo lvate,
 accesarea forumului de discuții.

Sarcinile de învățare/ colaborare/ comunicare propuse au fost accesate astfel:

Forum Modul 2 – Consilierea la distanta prin Internet 1537

73

Dezbaterile pro și contr a consilierii la distanță prin I nternet, inițiate de facilitator pe
forum, au polarizat atenția cursanților, pe când intervențiile individuale ale participanților au
primit destul de puține feedback -uri.

2.5. Evaluarea

a. Interpretarea fișelor de autoevaluare de la final de modul
Fișa de autoevaluare a fost aplicată la finalul modulului. Au fost colectate 27 de
răspunsuri valide, participanții la această activitate fiind cei care au constituit „nucleul dur” al
cursului și care au parcurs în continuare următoarele module până la final, obținând certificarea.
Pe o scală de la 1 la 6 (1 minim, 6 maxim), cursanții au evaluat modulul 2 (Skype) după
următoarele aspecte:
Criterii Punctaj
Interesul 5,2
Utilitate a 4,7
Familiarizarea cu conținuturile propuse 4,7
Aplicabilitate a 4,3
Modul 2 – Tema pentru portofoliul individual 726
Modul 2 – Colectare autoevaluari 332
Trei cuvinte 285
Modul 2 – Instrumente TIC de comunicare – Partea1 178
Modul 2 – Instrumente TIC de comunicare_Partea2 125
Modul 2 – Instrumente TIC de comunicare_Part ea3 112
Modul 2 – Recapitulare si tema finala 112
Servicii de orientare bazate pe web 99
Consilierea online 99
Modul2 – Fisa de autoevaluare 85

74 Tabel 3. Autoevaluare săptămânală Modul 2 (1)
De asemenea, participanții au ales următoarele fraze care să ilustreze progresul și
atitudinea generală față de modulul 2:
Afirmații Alegeri %
Am urcat, mai fac o pauză, mai urc și tot așa… ! 14 51,8%
Am ajuns destul de sus, mai am puțin și reușesc ! 5 18,5%
Sunt destul de jos, dar am trecut deja de partea ce mai grea! 4 14,8%
Altele:
Îmi prinde bine un moment de respiro pe pajiștea din vârful muntelui!
(îmi era familiar subiectul)
Deși urc, oare sus este util ce transport!? 2 7,4%
Ura ! Am ajuns sus !Ce frumoasa priveliște mi se dezvăluie! 1 1 3,7%
Mă cam lasă puterile, nu se mai termină odată ? 1 1 3,7%
Tabel 4. Autoevaluare săptămânală Modul 2 (2)

Din analiza rezultatelor, constatăm un interes ridicat pentru acest modul (instrument), în
timp ce aplicabilitatea lui în activitățile de consiliere rămâne încă scăzută, în opinia c onsilierilor.
Constatăm un singur răspuns care indică atingerea obiectivelor depline ale modulului (3,7%), în
timp ce peste jumătate dintre participanți (51,8%) consideră că modulul le -a fost de ajutor („am
urcat”), însă cu eforturi consistente.
Documentul wiki „3 cuvinte” surprinde orientarea participanților față de modulul 2:
motivația participanților este stimulată, există o satisfacție „intelectuală” datorată noutății
conținuturilor și instrumentului, însă nivelul de implicare și relaționare al grupului este destul de
scăzut :
Motivația – 7 (interes, curiozitate, speranță, surprindere)
Emoții – 5 (bucurie, satisfacție, entuziasm, încântare, mulțumire)
Explorare – 5 (căutare explorare)
Cunoaștere – 5 (îmbogățire, știință, experiență, cunoaștere, clarifica re)
Progres – 5 (progres trepte)
Implicare personală – 3 (implicare, preocupare, perseverentă)
Relațiile cu ceilalți – 2 (relaționare relații, )

75 Altele 7 (destindere, adaptare, albastru, recunoaștere, solicitare)
Tabel 5. Autoevaluare documentul wiki „3 cuvinte” Modul 2

b. Evaluarea de portofoliu – temele finale

Înscriși inițial Teme finale Teme modul 2
Cursanți 127 28 20
Absolvenți 21 17
Tabel 6. Participanți la curs și absolvenți ai Modulului 2

Temele finale propuse la modulul 2:
 Tema nr. 1: vizionarea și comentarea unei sesiuni de consilierea carierei prin Skype.
Tema a fost aleasă de către toți cursanții.
 Tema nr. 2: simularea unei sesiuni de consiliere prin Skype, în perechi, utilizând unul
dintre cele 3 cazuri date. Tema nu a fost aleasă de niciun cursant.
 Tema nr. 3: prezentarea și analizarea unei sesiuni de consiliere realizată anterior prin
Skype. Tema a fost aleasă de 3 cursanți.

În 4 dintre cazuri temele au necesitat ameliorări, toți cei 4 cursanți revenind asup ra temei,
corectând -o și îmbunătățind -o. Remarcăm faptul că temele care au propus o abordare analitică au
suscitat interesul cursanților, pe când tema care a presupus implicarea activă (în echipă) nu a
coagulat în jurul ei niciun participant.

c. Evaluarea c ompetențelor propuse de modul
În urma evaluării inițiale a opiniei consilierilor privind competențel e de utilizare Skype
(91 respondenți), s -au constatat următoarele:
 Un procent destul de mare dintre respondenți consideră că nu au deloc abilități de utiliz are
Skype (între 16 si 24%) în niciuna dintre ariile de competență vizate: nici pentru comunicare,
nici pentru a sprijini un elev în a -și crea cont Skype, cu atât mai puțin pentru consiliere.
 Între 60 și 70% dintre respondenți declară că dețin în mică măsu ră sau deloc majoritatea
competențelor vizate.

76  Singurul aspect în care 38,5% dintre respondenți declară că dețin în mare măsură abilități
este cel de identificare a clienților care au nevoie de consiliere la distanță (ceea ce nu
presupune neapărat abilităț i de utilizare Skype).
 Procentul celor care declară că stăpânesc perfect instrumentul în toate ariile de competență
vizate este foarte mic: între 1 si 5%.

Figura 3. Autoevaluarea inițială a competențelor Skype

Pentru fiecare competență în parte, în urma autoevaluării inițiale, situația se prezintă
astfel:
 Organizarea unei conferințe audio -video cu actori din sectorul educațional : procentul cel
mai mare de respondenți (24,2%) se situează în categoria celor care declară că dețin în
oarecare măsură acea stă competență, în timp ce doar 14,3% consideră că dețin în mare și
foarte mare măsură această competență
 Menținerea contactului cu echipe internaționale de proiect: procentul cel mai mare de
respondenți (24,2%) se situează în categoria celor care declară că dețin într -o oarecare
măsură, mică măsură sau și deloc această competență (cumulat: 69%), în timp ce doar 14,3%
consideră că dețin în mare și foarte mare măsură această competență.
 Realizarea unui interviu cu elevul pentru oferire de informații pentru a dmiterea la
facultate : procentul cel mai mare de respondenți (28,6%) se situează în categoria celor care
declară că dețin în oarecare măsură această competență, în timp ce 25% dețin în mare și
foarte mare măsură această competență
 Sprijinirea elevului în c rearea unui cont Skype : procentul cel mai mare de respondenți

77 (24,2%) se situează în categoria celor care declară că nu dețin deloc această competență, în
timp ce 24,1% consideră că dețin în mare și foarte mare măsură această competență.
 Derularea unui int erviu de consilierea carierei cu elevul prin video sau chat : procentul
cel mai mare de respondenți (24,2%) se situează în categoria celor care declară că nu dețin
deloc această competență, în timp ce doar 19,8% consideră că dețin în mare și foarte mare
măsură această competență.
 Păstrarea contactului video cu elevii care locuiesc departe de centru/ cabinet : procentul
cel mai mare de respondenți (28,4%) se situează în categoria celor care declară că dețin în
oarecare măsură această competență, în timp ce 21, 3% consideră că dețin în mare și foarte
mare măsură această competență.
 Derularea unei sesiuni de consilierea carierei cu elevul prin Skype : procentul cel mai
mare de respondenți (25,3%) se situează în categoria celor care declară că dețin în oarecare
măsu ră această competență, în timp ce doar 17,6% consideră că dețin în mare și foarte mare
măsură această competență.
 Identificarea clienților care necesită consiliere la distanță: procentul cel mai mare de
respondenți (38,5%) se situează în categoria celor ca re declară că dețin în mare măsură
această competență, în timp ce 36,4% consideră că nu dețin deloc sau doar în mică măsură
această competență.

Figura 4. Autoevaluarea finală a competențelor Skype
În urma parcurgerii modulului 2 dedicat comunicării și consilierii prin Skype, constatăm
ameliorarea percepției consilierilor cu privire la toate competențele de comunicare sincronă (prin
Skype) deținute.
Astfel, procentul celor care declară, la autoevaluarea finală, că dețin în mică, fo arte mică

78 și deloc competențe în toate domeniile de competență vizate a scăzut la 0! Practic un singur
respondent declară că nu deține competențe de identificare a clienților care necesită consiliere la
distanță versus consiliere față -în-față (ceea ce nu r eprezintă o abilitate tehnică/ de consiliere prin
Skype). A crescut semnificativ și procentul celor care declară că dețin în mare măsură
competențele vizate (între 53,8 și 61%), și am înregistrat intrări masive în categoria celor care
declară că stăpânesc perfect instrumentul: între 23 și 46%!
Iată cum se prezintă situația pentru fiecare competență în parte:
 Organizarea unei conferințe audio -video cu actori din sectorul educațional : procentul cel
mai mare de respondenți (69,2%) se situează în categoria celor care declară că în mare
măsură această competență, în timp ce 23,1% consideră că dețin în foarte mare măsură
această competență
 Menținerea contactului cu echipe internaționale d e proiect: procentul cel mai mare de
respondenți (57,7%) se situează în categoria celor care declară că dețin în mare măsură
această competență, în timp ce 34,6% consideră că dețin în foarte mare măsură această
competență.
 Realizarea unui interviu cu elevu l pentru oferire de informații pentru admiterea la
facultate : procentul cel mai mare de respondenți (53,8%) se situează în categoria celor care
declară că dețin în mare măsură această competență, în timp ce 38,5% dețin în foarte mare
măsură această compet ență
 Sprijinirea elevului în crearea unui cont Skype : procentul cel mai mare de respondenți
(53,8%) se situează în categoria celor care declară că dețin în mare măsură această
competență, în timp ce 46,2% dețin în foarte mare măsură această competență.
 Derularea unui interviu de consilierea carierei cu elevul prin video sau chat : procentul
cel mai mare de respondenți (61,5%) se situează în categoria celor care declară că dețin în
mare măsură această competență, în timp ce 34,6% dețin în foarte mare măsură această
competență.
 Păstrarea contactului video cu elevii care locuiesc departe de centru/ cabinet : procentul
cel mai mare de respondenți (53,8%) se situează în categoria celor care declară că dețin în
mare măsură această competență, în timp ce 38,5% dețin în foarte mare măsură această
competență.
 Derularea unei sesiuni de consilierea carierei cu elevul prin Skype : procentul cel mai

79 mare de respondenți (61,5%) se situează în categoria celor care declară că dețin în mare
măsură această competență, în timp ce 36,5% dețin în foarte mare măsură această
competență.
 Identificarea clienților care necesită consiliere la distanță: procentul cel mai mare de
respondenți (53,8%) se situează în categoria celor care declară că dețin în mare măsură
această competență, în ti mp ce 34,6% dețin în foarte mare măsură această competență.

3. Modulul 3 – comunicarea asincronă

3.1 Aspecte generale
Emailul este unul din instrumentele TIC de comunicare asin cronă care a constituit
tematica Modulului 3 al cursului, venit în completarea modul ului anterior dedicat comunicării
sincrone Skype (sistem digital audio – video). Emailul a fost abordat ca resursă, ca mediu și ca
mijloc de dezvoltare a conținuturilor în procesul de consiliere. Abilitățile specifice au fost
exersate cu ajutorul aplicații lor și simulărilor unor secvențe de consiliere prin email, insistându –
se asupra avantajelor și limitelor de utilizare prin conștientizarea rolului de substituire sau
completare a unor servicii furnizate prin tehnologia digitală.
Acest al 3 -lea modul a a coperit a patra săptămână din calendarul formării și s -a
desfășurat între 6 și 12 noiembrie 2011.
Pentru acest modul, s -au formulat următoarele obiective:
 Exersarea competențelor de folosire a emailului ca resursă, ca mediu și în dezvoltarea
conținuturilor de consiliere;
 Dezvoltarea abilităților de a utiliza emailul pentru a răspunde nevoilor de consiliere și
dezvoltare a carierei clienților;
 Identificarea pașilor de derulare a unei secvențe de consiliere prin email;
 Exersarea abilității de a integra emailul în ansamblul altor instrumente TIC (site -uri web,
platforme, portaluri , instrumente de evaluare etc.) utile în consiliere.
 Contribuție la elaborarea unui portofoliu de resurse utile desfășurării sesiunilor de consiliere
sau programelor de c onsilierea carierei prin TIC.
Pentru evaluarea rezultatelor, urmând modelul modulului anterior, s -a propus o fișă de
autoevaluare aplicată la sfârșitul săptămânii (Anexa 7) sub forma unui mic exercițiu de

80 exprimare a unor aprecieri personale („3 cuvinte”) și cotarea soluționării individuale a sarcinilor
obligatorii încărcate atât în spațiul dedicat activităților , cât și cu ajutorul dezbaterilor de pe
forum.
Deși au existat și teme opționale, pentru evaluarea finală s -a considerat suficientă
rezolvarea cel puțin a uneia din cele trei teme recomandate pentru exersarea abilităților vizate de
modul.

3. 2. Organizarea spațiului de învățare pe Moodle
Spațiul de învățare a fost organizat respectând structura generală agreată la începutul
cursului:
 Postarea su portului de curs (2 părți)
 Forum general de discuții „Consilierea la distanță prin Internet”
 Forum pentru colectarea autoevaluărilor
 Crearea documentului wiki „3 cuvinte” pentru evaluarea modulului anterior
 Încărcarea surselor de informare și documentare adecvate temei.

3.3. Activități de învățare propuse
Au fost propuse 2 sarcini de lucru obligatorii, 3 sarcini opționale și 2 teme de reflecție.
Sarcinile de lucru obligatorii au fost preponderent individuale și au presupus valorificarea
experienței și a cunoștințelor achiziționate prin parcurgerea modulelor anterioare – temele
transpuse în documente wiki (Glosar și „3 cuvinte”)
Sarcinile opționale au presupus:
 Completarea Glosarului cu termeni specifici
 Îmbogățirea fișierelor bibliotecii virtuale cu titlu ri noi, adecvate subiectului
Temele de reflecție și -au propus:
 Conștientizarea importanței principiului confidențialității în consiliere luând în discuție un
comunicat de presă („Legea Big Brother”)
 Comentarea (cu argumente pro și contra) pe forum a unu i text celebru din domeniul
consilierii la distanță

3. 4 Facilitarea învățării

81 Indiferent de caracterul opțional sau obligatoriu al sarcinilor propuse, acestea au solicitat
fiecărui cursant alocarea unui buget de timp și contribuții pe forumuri prin par ticiparea la
dezbateri, accesarea și postarea unor materiale informative (linkuri, foldere, discuții de grup).
Platforma fost utilizată mai ales pentru descărcarea suporturilor de curs aferente
modulului, rezolvarea temelor de reflecție și a sarcinilor de modul rezolvate, accesarea
forumurilor (forum general și sub -forum al modulului) de dezbateri și opinii.
Facilitatorul a oferit feedback personalizat tuturor cursanților, apreciind și oferind
sugestii de îmbunătățire a răspunsurilor la temel e rezolvate.
Analiza intensității activității se reflectă ierarhic în funcție de numărul accesărilor după
cum urmează:
Forum modul 3 641
Modul 3 – Tema pentru portofoliul individual 505
Colectare autoevaluari modul 3 188
Modul 3 -Recapitulare si tema finala 97
Trei cuvinte 88
Modul 3 -Instrumente de comunicare – Partea 1 86
Fișa de autoevaluare Modul 3 62
Modul 3 -Instrumente de comunicare – Partea 2 48
GLOSAR termeni email 44
Dictionar introductiv 38
internettoolscp.pdf 38
What_is_e -Guidance_En.pdf 36
Informatii de baza despre utilizarea postei electronice 30
Utilizarea tehnologiei informatice in consilierea carierei 27

Cu scor mare se situează în top discuțiile pe forum, denotând o interacțiune crescută între
cursanți și domeniile aferente temelor de portofoliu aferente evaluării și autoevaluării.

3.2 Evaluarea

a. Fișele de autoevaluare aplicate la finalul modulului 3 – interpretare

82 După parcurgerea secvențelor din modulul 3, 22 cursanți au postat fișele lor în urma
autoevaluării, 2 au avut încercări eșuate (fișierele nu se deschid), 3 și -au exprimat opinii fără
încărcarea fișelor.
Modulul a fost evaluat după următoarele criterii, (pe o grilă cu 1 minim, 6 maxim):
Criterii Punctaj
Utilitate 79 %
Interesul suscitat 75 %
Aplicabilitate 61,1 %
Însușirea conținuturilor 60,2 %
Tabel 7. Autoevaluare săptămânală Modul 3
Analiza scorurilor pe criterii indică gradul ridicat de utilitate și interes acordat acestui
modul, și un scor relativ bun la cotarea aplicabilității și a însușirii conținuturilor. Prin urmare,
pentru lotul de cursanți, consilierea prin email prezintă interes, este considerată utilă și aplicabilă
deși a solicitat un oarecare efort de parcurgere a conținuturilor.
Sarcina obligatorie referitoare la inserarea a 3 cuvinte într-un document wiki care să
oglindească experiența/ atitudinea/ emoțiile cursanților față de activitățile modulului 3 a fost
parcursă de toți cei 27 de absolvenți.
Analiza răspunsurilor creează distribuția între culori, atitudini, emoții și răspunsuri mixte:
majoritatea răspunsurilor dovedesc atitudini pozitive, culori tonice, calde optimiste, emoții
puternice legate de cunoaștere, informații noi, emulație, interacțiune de grup, interese și
motivație în realizarea sarcinilor de modul.
Există de asemene a o multitudine de răspunsuri combinate, redate grafic folosind culori,
atunci când conținutul conceptelor redă atitudini sau emoții.
Trei cuvinte Culori, atitudini, emoții
1 alb, entuziasm, efort
2 roșu, albastru, alb
3 roșu, verde, violet
4 implicare, provocare, câștig
5 amintiri, verde, idei
6 liniște, lumină, albastru
7 calm, galben, urc Culori: roșu, albastru, alb,
roșu, verde, violet
Atitudini: implicare, provocare, câștig
activ, interactiv, împreună
curiozitate, provocare, câștig
interes, implicare, panta
perseverență, consecvență, provocare

83 8 activ, interactiv, împreună
9 câștig, avantaj, verde
10 Maria, Prahova – progres, interes, timiditate
11 curiozitate, provocare, câștig
12 interes, implicare, panta
13 captivare, aprofundare, randament
14 perseverență, consecvență, provocare
15 interesant, albastru, relaxare
16 comunicare, prietenie, relații
17 interes, comunic are, experiența
18 curiozitate, albastru, bucurie
19 relație, perseverenta, dorința
20 folositor, necesar, progres
21 albastru, cunoscut, plus de informație
22 progres, util, provocator
23 munca, atenție, scop.
24 aprofundare, verde, perseverenta
25 pers everenta, util, informație
26 consecventa, echilibru, utilitate
27 informare, verde, continuare interes, comunicare, experiență
folositor, necesar, progres
progres, util, provocator
munca, atenție, scop.
consecvență, echilibru, utilitate
Emoții: progres, interes, timiditate
captivare, aprofundare , randament
relație, perseverență, dorință

Mixt: amintiri, verde, idei,
liniște, lumină, albastru
calm, galben, urc
câștig, avantaj, verde
interesant, albastru, relaxare
curiozitate, albastru, bucurie
albastru, cunoscut, plus de informație
aprofundare, verde, perseverenta
perseverenta, util, informație
informare, verde, continuare

b. Evaluarea de portofoliu – temele finale

Înscriși inițial Teme finale Teme modul 3
Cursanți 127 27 27
Absolvenți 27 24
Tabel 8. Participanți la curs și absolvenți ai Modulului 3

Au fost propuse trei teme finale pentru acest modul:
Tema nr. 1: Accesarea unor linkuri specializate și comentarea unor oferte de servicii de
consiliere prin email. Fiecare cursant a accesat cele două linkuri și a comentat această temă.

84 Tema nr. 2: Rezolvarea unor cazuri de consiliere oferind un răspuns specializat transmis prin
email. Tema a fost rezolvată de 2 cursanți.
Tema nr. 3: pregătirea scenariului unei sesiuni de consiliere școlară/ de carieră prin email la
solicitarea clientului. Exemple de bună practică. Tema a fost aleasă de 3 cursanți, doi oferind
exemple de bune practici.
Prin discuții individualizate pe forum, 6 dintre cursanți și -au refăcut temele, cu
completări, adăugiri, extinderi de conținut. În ge neral, temele au fost rezolvate ușor, prezentând
grad de dificultate medie, făcând parte din experiența curentă a practicienilor consilieri.

c. Evaluarea competențelor propuse de modul – abilități de utilizare a poștei electronice
(email)
Din lotul celor 91 respondenți supuși evaluării inițiale, ponderea semnificativă se situează
în partea superioară a grilei (între 4 – 6): cu procente de la 26% -30% (oarecare măsură), 45% –
60% (mare măsură) la 11% – 20% (perfect).
La toate cele 10 abilități supuse evalu ării, respondenții se declară bine sau foarte bine
pregătiți (cu 2 excepții care declară că nu au deloc abilitatea de a explica unui elev completarea
unei aplicații online sau de a organiza campanii de promovare prin email).
Media procentuală a celor care declară inițial că dețin perfect competențele de folosire a
poștei electronice se situează între 11% și 20% și ar părea relativ redusă, dar semnificația
statistică raportată la obiectivele modulului (acelea de exersare, ci nu de inițiere a abilităților)
este totuși încurajatoare și justifică necesitatea participării cursanților la o astfel de sesiune.
După evaluarea inițială, interpretarea pe fiecare competență permite următoarea analiză:
1. Abilitatea de a desfășura un proces de consiliere prin email cu un e lev mutat cu familia în
Grecia care dorește informații despre transferul la o școală. Cel mai mare procent de
respondenți se înscriu la rubrica „în mare măsură” (50%), „oarecare măsură” (23,3%),
„perfect” (16,6%), „mică măsură” ( 7,9%)
2. Abilitatea de a rea liza un schimb de informații cu actorii implicați în programele de
consiliere educațională, din comunitate utilizând emailul într -un mod eficient pentru a
comunica permanent cu părinții, profesorii, tutorii și asistenții sociali: „în mare măsură”
(52%), „ oarecare măsură” (4%), „perfect” (17%),
3. Abilitatea organizării un exercițiu de schimburi de emailuri cu clienții pentru a exersa

85 utilizarea eficientă a mesajelor pe email și a analiza potențialele dificultăți de comunicare:
„în oarecare măsură” (14, 3 %), „în mare măsură” (61%), „perfect” (15,6%).
4. Abilitatea de a comunica prin email pentru a consilia în continuarea unui plan de dezvoltare,
un elev care locuiește departe de centrul de consiliere și nu poate participa la consiliere
săptămânal: „în oareca re măsură” (11, 9%), „în mare măsură” (63%), „perfect” (7,9%).
5. Abilitatea de a colecta, organiza și disemina informații despre oportunitățile de studiu în
străinătate utilizând programele de bază Office (Word, baze de date, ppt. și pdf.): „în
oarecare măs ură” (12%), „în mare măsură” (61%), „perfect” (15,6%).
6. Abilitatea de a explica unui elev care are nevoie de o bursă cum să completeze o aplicație
online: „în oarecare măsură” (52%), „în mare măsură” (43,3%), „mică măsură” ( 15,6%),
„perfect” (11%).
7. Abilitatea de a utiliza emailurile pentru a conștientiza potențialii clienți de importanța
consilierii în carieră: ”în oarecare măsură” (17, 6%), ”în mare măsură” (47,7%), ”perfect”
(15,6%).
8. Abilitatea de a explica clientului modalitatea de creare a unei adrese de email: „foarte mică
măsură” ( 4,4%), „mică măsură” ( 4,4%), „în oarecare măsură” (16,5%), „perfect” (23,3%),
„în mare măsură” (53,3%).
9. Abilitatea întocmirii unei liste de emailuri pentru a ține legătura cu elevii, părinții, profesorii,
alți act ori educaționali: „mică măsură” ( 4,4%), „în oarecare măsură” (18,7%), „în mare
măsură” (51%), „perfect” (7,9) .
10. Abilitatea de a promova centrul de consiliere prin organizarea de campanii prin email:
„foarte mică măsură” ( 8,79%), „mică măsură” ( 6,6%), „în oarecare măsură” (29,8%), „în
mare măsură” (35,3%), „perfect” (15,6%)” .

86
Figura 5. Competențe de utilizare a instrumentelor de comunicare asincronă Email – evaluare
inițială

Figura 6. Competențe de utilizare a instrumentelor de comunicare asincronă Email – evaluare
finală

4. Modulul 4 – rețele sociale

4.1 Aspecte generale
Modulul „Rețele sociale online/ Utilizarea Facebook” a fost propus cursanților pentru a
reflecta la oportunitatea utilizării unui/ unor astfel de instrumente în activitatea de consiliere a
carierei elevilor și studenților, din perspectiva reducerii unor co sturi ce țin de timp și
infrastructură și pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor tinerilor care utilizează în mod
frecvent astfel de aplicații; determinarea deci a modului în care o utilizare responsabilă a
rețelelor sociale online poate avea benefic ii pentru activitatea profesională a consilierului.
Modulul a fost derulat în perioada 13 -19 noiembrie 2011 și a fost cel de al patrulea inserat în
ordinea de lucru stabilită.
Acest modul a vizat: familiarizarea cu particularitățile rețelelor sociale onli ne și rolul
acestora în activitățile ce țin de domeniul consilierii și orientării; exersarea abilităților de utilizare
a Facebook: crearea unui profil/ pagină, gestionarea minimală a profilului, căutarea și adăugarea
de contacte etc.; exersarea abilitățilo r de utilizarea a Facebook în activități de informare a
tinerilor.
Evaluarea gradului de atingere a obiectivelor propuse a fost realizată prin stabilirea unor
teme de realizat pe parcursul desfășurării cursului (teme obligatorii, teme opționale, teme de
reflecție și teme obligatorii, acestea din urmă reprezentând și criteriul final al determinării

87 absolvirii sau nu a modulului de față).

4.2 Organizarea spațiului de învățare pe Moodle
Structura cursului a fost realizată în două etape, una introductivă referit oare la rețelele
sociale, definire, structură, tipuri, avantaje, dezavantaje și cea de a doua referitoare la utilizarea
Facebook. Ambele secțiuni au fost susținute de referințe bibliografice și resurse electronice
pentru cursanți, ce au putut fi accesate p e măsura parcurgerii conținutului, având deci, rol de
suport. Forumurile propuse în cadrul modului au fost în număr de două, unul dedicat discuțiilor
și realizării temelor iar celălalt dedicat autoevaluării cursanților. Pentru a păstra o coerență a
structu rării, am inserat un document wiki dedicat cursanților pentru oferirea de feedback pentru
săptămâna anterioară.

4.3 Activități de învățare p ropuse
Activitățile propuse au vizat atât oferirea de informații cu caracter tehnic cât și
posibilitatea de exersare a noului conținut prin realizarea unor teme. Au fost propuse 4 teme
obligatorii, două opționale, două teme de reflecție și două teme finale (la alegere una dintre
acestea). Structura temelor a vizat implicarea graduală, ținând cont de faptul că o parte dint re
cursanți nu au avut experiențe anterioare în utilizarea unor astfel de instrumente. Conceperea
temelor și livrarea informațiilor a vizat confortul cursanților în parcurgerea conținutului.

4.4 Facilitarea învățării
Facilitarea învățării: sarcinile de luc ru au avut o structură ce a vizat realizarea lor
individuală, însă pentru unele dintre acestea, participanții au putut comunica unii cu ceilalți
(descrierea unor situații, realizarea unui profil și adăugarea de noi contacte, opinii). Dintre cele
două teme propuse, cea preferată a fost cea referitoare la analiza conținutului unei pagini/ profil
Facebook și tipul de activități pretabile de a fi postate (cu argumente pro și contra).
Numărul de accesări în cadrul modulului este disponibil în tabelul de mai jos:

Săptămână 5
Modul 4 – retele sociale online – partea 1 87

88
Trei cuvinte 139
Forum Modul 4 1130
Modul 4 – Fisa de autoevaluare 52
Forum autoevaluare – Modul 4 378
Modul 4 – referinte bibliografice 36
Modul 4 – Retele sociale – partea 2 50
Modul 4 – Recapitualare si teme finale 93

4.5 Evaluare
Evaluarea prin trei cuvinte reprezentative a săptămânii de curs a adus în prim plan,
printre altele, aspecte legate de interesul participanților pentru tematica propusă, provocările cu
care s -au confruntat, noutatea și totodată utilitatea în activitatea profesională. Unii au considerat
modulul ca fiind accesibil (aspect refle ctat de altfel și în fișa de aut oevaluare adimi nistrată la
finalul săptămânii de lucru), captivant sau atractiv.

Evaluarea competențelor propuse de modul
Sondarea inițială a modului în care percep cursanții propriile abilități de utilizare a
rețelelor sociale în cadrul activităților curente dedicate consilierii în carieră (informar e,
planificare, managementul carierei, orientare și consiliere), a vizat percepția cursanților în raport
cu: accesarea și procesarea informației despre servicii de orientare, crearea unor întrebări și a
răspunsurilor acestora pentru a facilita accesul celo r interesați pe site -ul web/ platforma/ pagina
centrului pentru a reduce costurile, crearea unui spațiu virtual pentru a facilita și menține legătura
cu clienții, abilitatea de a evalua procesul de consiliere și a rezultatelor acestuia prin intermediul
unui portofoliu digital, abilitatea de a explica unui client cum să -și găsească un grup tematic pe
Internet și cum să participe la acesta, abilitatea de a contacta cele mai importante agenții de
recrutare prin rețele sociale, abilitatea de a promova un website cu servicii de consiliere pe
Internet prin insera rea linkului pe cele mai cunoscute pagini cu locuri de muncă.

89 Observăm că distribuția răspunsurilor celor 91 de respondenți inițiali este în general
unitară pe toate categoriile de răspunsuri (cu excepția abilităților dezvoltate „perfect”), existând
deci candidați la curs care sunt obișnuiți să utilizeze într -o măsură mai mică sau mai mare astfel
de instrumente, dar și candidați care nu au avut contact cu astfel de instrumente până în prezent.

Figura 7. Evaluare inițială Modul 4
Dintre cei 26 de respond enți care au ales să parcurgă integral cursul, percepția acestora
este că și -au dezvoltat abilități de lucru cu instrumente de tipul rețelelor sociale online.
Distribuția din figura de mai jos ne arată o polarizare a răspunsurilor în sfera dezvoltării
abilităților în mare măsură sau în foarte mare măsură (perfect). Niciunul dintre cei 26 de
respondenți nu consideră că nu și -a dezvoltat deloc abilitățile de utilizare a rețelelor sociale
online în urma parcurgerii modulului dedicat și un foarte mic procent co nsideră că și -a dezvoltat
aceste abilități în mică sau foarte mică măsură.
Putem deci concluziona, fără a avea pretenția de a compara datele obținute inițial cu cele
finle, dată fiind diferența numărului de respondenți din cele două grupuri (91 versus 26) , că cei
care au decis să parcurgă integral cursul și implicit acest modul, consideră că au și -au dezvoltat
abilitățile necesare utilizării rețelelor sociale în cadrul activității de consiliere.

90

Figura 8. Evaluare finală modul 4

5. Modulul 5 – Prezi

5.1. Aspe cte generale
Modulul asupra utilizării Prezi, ca mijloc de autopromovare, a fost introdus în cadrul
cursului pentru a -i abilita pe consilieri să construiască prezentări nonliniare prin care să
depășească limitele programelor utilizate în acest moment pe piață și să aju ngă mai ușor și mai
eficient la publicul lor țintă. Conținuturile au fost livrate pe platforma training.ise.ro în perioada
21 – 25 noiembrie 2011, fiind ultimul din seria de 5 module ale cursului.
Obiectivele urmărite pe parcursul modulului au fost:
 autop romovarea prin instrumente electronice de prezentare
 construirea unei prezentări electronice pe o temă profesională
 evaluarea oportunităților de utilizare Prezi pentru consilierea carierei elevilor
Evaluarea a urmat formatul propus de modulele anterioare, cu feedback oferit de
participanți prin intermediul unui instrument wiki și a fișei de autoevaluare, exerciții practice

91 care să însoțească procesul de învățare, precum și o temă finală prin care cursanți urmau să
demonstreze competențele dobândite

5.2. Organ izarea spațiului de învățare pe Moodle
Cursanții au primit o serie de materiale împărțite în patru documente, fiecare detaliind un
element cheie pentru procesul de accesare al programului Prezi și de creare a unei prezentări cu
ajutorul lui:
a) Noțiuni introd uctive:
b) Crearea unui cont Prezi:
c) Elementele de bază ale unei prezentări:
d) Inserarea de elemente adiționale:
De asemenea am pus la dispoziția cursanților un forum general pentru discuții și
interacțiune cu formatorii și un mic instrument wiki pentru feedbac k pentru săptămâna
anterioară. Un scurt formular de autoevaluare a activității a dat posibilitatea cursanților să -și
urmărească progresele.
Dată fiind noutatea instrumentului prezentat, materialele s -au concentrat în special pe
noțiuni aplicative, astfel î ncât la sfârșitul modulului participanții să stăpânească mecanismele de
bază necesare alcătuirii unei prezentări nonliniare pe o temă profesională de consiliere.

5.3. Activități de învățare propuse:
Materialele de învățare au urmărit să -i familiarizeze pe c onsilieri cu unele noțiuni care să
le permită ei să devină autonomi în explorarea posibilităților de exprimare oferite de Prezi.
Noțiunile introductive s -au referit la informații generale despre Prezi, invitându -i pe participanți
să urmărească o prezentare prin care să se obișnuiască cu tipul de imagine și posibilitățile grafice
oferite de acest program ( http://prezi.com/t4w1gaupqtlt/copy -of-storytelling -and-much -more/ ).
În aces t material au fost trasate obiectivele și temele modulului precum și noțiuni privind:
tipurile de servicii oferite de Prezi, posibilitățile de manipulare a unei prezentări odată ce a fost
realizată, imprimarea ei și diferența între prezentările publice și cele private.
Odată introduși în subiect cursanții au fost invitați să -și deschidă un cont pe
www.prezi.com prin intermediul căruia să înceapă să exerseze. Fiecare pas ce trebuia urmat era

92 descris în cuvinte și însoțit de o captură de ecran care să ilustreze principalele elemente ce
trebuiau urmărite.
Al treilea material a vizat informații privind meniul avut la dispoziție de către utilizator și
alcătuirea unei prezentări foarte simple din trei secvențe. Cel de al patrulea material a urmărit să –
i ajute pe consilieri să adauge conținuturi noi, precum imagini sau filmulețe, astfel încât
prezentarea lor să fie atr activă pentru posibila lor audiență.
Interacțiunea pe platforma training.ise.ro a fost condusă pe de o parte în jurul
problemelor practice cu care se confruntau consilierii în încercarea de a construi o prezentare, iar
pe de altă parte în jurul temelor de reflecție propuse:
T1. Care sunt noutățile le aduce Prezi? (enumerați cel puțin 3)
T2. Care sunt avantajele pe care le are Prezi în fața PowerPoint? (enumerați cel puțin 3)
T3. Care ar putea fi dificultățile utilizării Prezi?
T4. În ce măsură Prezi este p otrivit pentru activitatea profesională a consilierilor?
Pentru evaluarea finală cursanții au fost invitați să creeze un Prezi de minim 8 secvențe
pe o temă de consilierea carierei.

5.4. Facilitarea învățării
Dinamica din cadrul grupului de cursanți a fost una pozitivă, astfel că, deși a fost ultimul
modul propus, cei care au ales să continue parcurgerea cursului s -au implicat în mod activ în
explorarea posibilităților puse la dispoziție de noul instrument. Fenomenul de abandon, care s -a
manifestat în primele săptămâni de curs, a fost aproape inexistent.
Numărul de accesări ale diferi telor elemente de pe platforma M oodle a fost comparabil
cu cel din săptămânile anterioare:
Săptămână 6
1. Noțiuni introductive 61
5. Autoevaluare 71
2.Cum creez un cont Prezi 61
Modulul 5 1360
3. Elemente de baz ă 57
Trei cuvinte 109
4. Inserarea de elemente 56

93 Învățarea a fost organizată ca un proces individual asistat de un tutore. Pe lângă
informațiile cu caracter practic s -a insistat pe aspectul motivațional al procesului, participanții
fiind în permanență încurajați în procesul de învățare. Materialele au fo st astfel alcătuite încât
fiecare etapă pe care cursanții o parcurgeau cu succes să fie scoasă în evidență. Această abordare
a fost posibilă și datorită caracterului intuitiv al programului Prezi, precum și simplitatea
comenzilor de care se folosea.
Inter acțiunea de pe forum a început prin a propune participanților să reflecteze asupra
momentului în care un instrument nou este suficient de util pentru a fi preluat în practica de zi cu
zi a consilierului. Avantajele menționate de participanți s -au referit l a: ușurința cu care se
manipulează informația și se pot insera elemente noi (ex. filmulețe, imagini etc.), atractivitatea
pentru public, spațiul de lucru nelimitat și trecerile surprinzătoare între diferite secvențe,
posibilitatea de a colabora în timp rea l cu cineva pentru a construi o prezentare.
Participanții au folosit spațiul de discuții pentru: a problematiza împreună pe marginea
provocărilor aduse de Prezi, a cere feedback asupra muncii depuse, a prezenta dificultățile
întâmpinate și a solicitat sp rijin, a încărca temele de reflecție, precum și tema finală.
Temele propuse cursanților au fost construite într -o manieră care să însoțească în mod
natural procesul de învățare și să fie percepute mai degrabă ca jaloane pentru atingerea anumitor
puncte che ie în însușirea unor cunoștințe și abilități, decât ca sarcini suplimentare față de munca
pe care ei o făceau.

5.5. Evaluare
Fișele de autoevaluare au indicat o însușire relativ ușoară a conținuturilor propuse, fără
cazuri de cursanți care să se fi simțit depășit de situație sau tentați să abandoneze. Din analiza lor
reiese sentimentul de încredere în capacitățile proprii de a face față situației de învățare și de a
aplica în practică noul instrument.
Feedbackul oferit de participanți prin intermediul wikiu lui care le cerea să caracterizeze
modulul prin trei cuvinte s -a concentrat asupra noutății aduse de Prezi și a plăcerii pe care a
provocat -o descoperirea unei noi maniere de expresie. Cei care au parcurs acest modul s -au
simțit stimulați de conținut, unii dintre ei recunoscând că le -a fost greu să se desprindă de el
odată ce au stăpânit noțiunile de bază.
Motivație 14 dorință, voință, progres, important,

94 interes, provocator;
Noutate 8 nou, original;
Stimulare afectivă 17 succes, dinamic, plăcere, captivare,
îmbogățire, libertate, calm,
satisfacție, bucurie;
Stimulare intelectuală 15 inteligent, interactiv, curios, util,
aplicabilitate, profitabil, joacă;
Altele 9 verde, dans, decolare, frumos.
Tabel 9. Autoevaluare “3 cuvinte” Modulul 5
Circa 25 de cursanți care au accesat modulul au interacționat pe platformă cu cei care
ghidau învățarea și cu colegii lor. Cele mai frecvente probleme pe care le -au întâmpinat erau de
natură tehnică: modul în care se poate trimite linku l la un Prezi către altă persoană, inserarea de
elemente în prezentare, introducerea ordinii de prezentare a diferitelor secvențe, descărcarea unui
Prezi pentru a fi folosit offline etc.
Accesarea modulului și realizarea temei finale a pus în evidență o mu ltitudine de abilități
pe care un cursant fie le -a preluat din experiențe anterioare de interacțiune cu TIC, fie le -a
dobândit prin explorarea conținuturilor propuse. Dacă crearea unui cont era o abilitate deja
exersată la modulele anterioare, Prezi a intr odus în această etapă nevoia de a înțelege diferite
tipuri de licențe care pot fi accesate, fiecare cu avantajele, dar și cu costurile ei specifice.
Cursanții au fost nevoiți să își facă o hartă mentală a meniului pus la dispoziție de Prezi și
a mijloacelo r de expresie pe care le conține. Manipularea spațiului de lucru a fost o noutate
absolută pentru marea majoritate a participanților, fiind nevoie de exersarea unei reprezentări
mentale a lui și a aranjării elementelor.
Elementul tehnic cel mai dificil de stăpânit a fost introducerea unui parcurs între
diferitele secvențe ale prezentării. Chiar dacă au reușit să insereze relativ ușor punctele de
focalizare, a fost destul de problematic ca secvențele obținute să nu includă elemente din alte
secvențe, tranzi țiile să nu fie prea bruște, schimbarea unghiului de privire să nu fie prea radicală,
sau să existe o anumită ritmicitate între schimbările de direcție.
Dată fiind inexperiența cursanților în lucrul cu Prezi de multe ori în varianta finală
apăreau anumite „elemente parazitare” – secvențe care într -un moment al construirii prezentării
s-au dorit a fi inserate, dar la care s -a renunțat, fără a fi însă eliminate din spațiul de lucru.

95 Tema finală a fost realizată cu succes de un număr de 19 cursanți. Tematica a leasă pentru
prezentări a fost variată, dar legată de consilierea carierei (ex. interviul, cariera, socializare,
planificarea carierei etc.).
Evaluarea administrată înainte și după curs pare a indica o îmbunătățire a percepției de
sine în ceea ce privește utilizarea instrumentelor de autopromovare. Urmărind eșantionul de 21
de respondenți care au completat chestionarul atât înainte cât și după curs constatăm o migrație a
răspunsurilor spre dreapta spectrului. Dacă la început întâlnim răspunsuri precum „delo c” sau „în
mică măsură”, la sfârșitul cursului percepția tinde spre partea pozitivă, răspunsurile
concentrându -se pe răspunsuri precum „în mare măsură” sau „perfect”.
1. Aveți abilitatea de a identifica și selecta cele mai utile informații pe Internet
inform ații despre programe de dezvoltare individuală pentru elevi (ex. pagini ale unor
institu ții de profil) printr -un motor de căutare, utilizând cuvinte cheie?

Figura 9. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 1, inițial și final Modul 5
2. Aveți abilitatea de a pregăti o prezentare Powepoint, folosind slide -uri și filmulețe
video, despre tehnicile de prezentare la un interviu și de găsire a unui loc de muncă
pentru a o folosi în timpul ședinței de consiliere?

96

Figura 10. Distribuția răspunsur ilor la întrebarea 2, inițial și final Modul 5

3. Aveți abilitatea de a selecta cele mai interesante fragmente din filme și de a le
prezenta la video proiector într -o activitate de grup cu elevii de alegerea viitoarei
cariere?

Figura 11. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 3, inițial și final Modul 5

4. Aveți abilitatea de a ajuta elevii, implica ți într -un proiect de colaborare cu o altă
școală din Europa, să -și prezinte printr -un film modul de desfă șurare și rezultatele
activită ții în proiect.

97

Fig 12. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 4, inițial și final Modul 5

5. Aveți abilitatea de a utilizați mijloace grafice, multimedia, video, pentru a promova
serviciile dumneavoastră.

Fig.13. Distribuția răspunsurilor la întrebarea 5, inițial și final Modul 5

Testele nonparametrice de semnificație statistică (Wilcoxon Signed Ranked Test) aplicate
pentru fiecare pereche de răspunsuri indică diferențe semnificative între cele două momente de
aplicare a chestionarului: a) pentru prima în trebare Z= -2,841 și o semnificație pentru un prag
statistic de 0,005; b) pentru a doua întrebare Z= …… și semnificație pentru un prag statistic de
0,00; c) pentru a treia întrebare Z= -3,043 și semnificație pentru un prag statistic de 0,002; d)
pentru a patra întrebare Z= -3,241 și semnificație pentru un prag statistic de 0,001; e) pentru a
cincea întrebare Z= -3,353 și semnificație pentru un prag statis tic de 0,001.

98 6. Rezultate finale
La autoevaluarea inițială a competențelor generale TIC au participat 91 de respondenți.
Aceștia au fost chestionați în ceea ce privește percepția lor asupra dezvoltării unor tipuri de
abilități și cunoștințe pentru fiecare modul din cadrul cursului. Aspectele urmărite au vizat:
 abilități de a analiza avantaje și limitele unor diferite intervenții de consiliere prin TIC;
 abilități de a identifica instrucțiunile de bază TIC de care au nevoie clienții și încurajarea
acestora în utilizarea lor;
 abilități de a identifica instrumentele de bază TIC de care au nevoie clienții pentru a parcurge
un program de consiliere a carierei cu instrumente TIC;
 abilități de a identifica abilitățile clienților pentru a accesa serviciile de consiliere virtuală;
 abilități de a evalua rezultatele utilizării instrumentelor TIC comparându -le cu cele ale
consilierii față în față;
 cunoștințe privind obținerea de informa ții despre posibilită țile de dezvoltare a abilită ților de
bază în TIC;
 abilităț i de a analiza factorii care afectează capacitatea sistemului de a adopta tehnologia TIC
în consiliere;
 abilități de a evalua diferențele dintre consilierea on -line și față în față;
 cunoștințe despre principiile etice și standardele de calitate legate de u tilizarea TIC în
consiliere.

99  Figura 14. Competențe generale de utilizare a TIC în procesul de consiliere a carierei,
autoevaluare inițială
Distribuția statistică a datelor în ceea ce privește categoriile de răspunsuri propuse este
descrisă în figura de m ai sus. Putem observa că procentul celor care declară că nu au deloc până
la într -o oarecare măsură, cunoștințele, abilitățile sau competențele descrise de instrument
oscilează în jurul procentului de 60%.
Cu totul alta este situația în cazul celor 26 de respondenți care au reușit să finalizeze
cursul și care au răspuns respectând aceeași grilă de autoevaluare: figura de mai jos reflectă o
îmbună tățire autopercepută a componenț elor evaluate, cu mențiunea că cele două grupuri de
respondenți nu sunt identice numeric și doar o parte dintre participanții la sesiunea de
autoevaluare inițială au parcurs și cea de a doua etapă, deci rezultatele finale se referă strict la
aceștia.

Figura 15. Competențe generale de utilizare a TIC în procesul de consiliere a cari erei,
autoevaluare finală
Chiar dacă nu putem realiza o comparație între rezultatele obținute iniț ial și cele finale,
putem totuși observa că distribuția statist ică a răspunsurilor este pentru toate modulele
îmbunătățită ( Anex a 8). Cele mai spec taculoase, dacă putem numi așa, rezultate finale au fost
înregistrate pentru modulele ce vizau competențele de utilizare a Skype și realizarea prezentărilor
(Prezi), în care procentul celor care declară că nu au deloc competențe sau nivelul acestora este
scăzut este foarte mic, crescând considerabil procentul celor care declară că aceste instrumente
le-au devenit acum familiare și că le pot utiliza în mare sau foarte mare măsură.

100 Respondenții au fo st chestionați, atât inițial cât și final, ce alte activită ți de consiliere ar
dori să învețe să realizeze cu ajutorul TIC. Pe baza observațiilor referitoare la chestionarul
inițial, răspunsurile au fost dintre cele mai diversificate: pentru cei care nu aveau deloc
cunoștințe, abilități sau competențe în utilizare a unor astfel de instrumente, parcursul propus a
fost identificat ca fiind suficient; aceia dintre participanți care utilizează cu regularitate unul sau
mai multe dintre aceste instrumente au nevoi mai variate și specifice, putând identifica grupuri
țintă sau probleme cu adresabilitate directă. Cei care au oferit sugestii în chestionarul final, au
făcut referire fie la exersarea noilor abilități dobândite, fie la transpunerea acestora în domenii
specifice de activitate (ex. consiliere educațională, prevenir ea abandonului școlar etc.).

101 V. Concluzii, recomandări și direcții de acțiune
Modul 1
Deși consilierii implicați nu au avut o experiență anterioară relevantă de organizare a
învățării prin colaborare prin instrumente de tip web 2.0 și nu au reușit să exp erimenteze astfel
de activități pe perioada cursului online și a etapei de realizare a proiectelor finale, unii au
planificat implementarea în lecțiile viitoare de consiliere și orientare a unor activități de învățare
prin colaborare. Obiectivele stabilite pentru aceste tipuri de activități includ facilitarea învățării
profunde, a proceselor de gândire critică pentru a -i ajuta pe elevi să își identifice singuri erorile
de gândire prin procesele de argumentare în colaborarea online și accentuarea progresului în
dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor.
Aceștia au analizat de asemenea posibilitatea de a utiliza instrumente de bookmarking
social (ex. delicious) pentru schimbul de resurse și comentarii despre orientarea în carieră, pentru
a se mențin e la curent cu noile teorii în consilierea carierei, pentru identificarea și gestiunea
resurselor educaționale online și ca un instrument de managementul învățării și al informațiilor.
O altă direcție importantă de integrare a noilor instrumente în activit atea proprie a fost utilizarea
paginilor wiki – portofolii electronice (ex. wiki -folios) pentru urmărirea de către elevi a
propriului progres în învățare și ca instrument de reflecție pentru susținerea proceselor de
metacunoaștere.
Principalele provocări i dentificate în activitățile colaborative online de consilierea
carierei sunt evaluarea progresului individual în învățare a elevilor, structurarea și managementul
activităților de învățare.
Pentru reluarea cursului recomandăm o mai bună structurare a activ ităților, un accent mai
mare pe activitățile practice și centrarea pe un număr limitat de sarcini pe care cursanții să le
demonstreze efectiv cu elevii.
Prima fază de integrare a serviciilor Internet de consilierea carierei, cunoscută ca web 1.0 ,
a însemn at în principal dezvoltarea de resurse de informare și orientare și oferirea accesului către
acestea unui număr mai larg de beneficiari. Odată cu emergența noilor instrumente TIC de tipul
web 2.0 (ex. bloguri, pagini wiki, RSS, podcasting și rețele sociale ) care facilitează un proces de
comunicare și colaborare sporită și dezvoltarea de micro -conținuturi, consilierii școlari din
România trebuie să își regândească propria practică și să integreze în mod critic și eficient aceste

102 instrumente.

Modul 2
Dacă fa cem o comparație între rezultatele înregistrate la autoevaluarea inițială și cele
obținute la autoevaluarea finală a competențelor de utilizare Skype, constatăm o „migrație”
masivă a grupului care nu deținea deloc (sau în mică și foarte mică măsură) compet ențele în toate
domeniile vizate (60 -70%) spre grupul celor care stăpânește mult mai bine sau în foarte mare
măsură acest instrument. Astfel în categoria „în oarecare măsură”, categoria de mijloc, au rămas
între 0 si 7%, toți ceilalți (90%) atingând și dep ășind, conform celor declarate la autoevaluarea
finală, nivelul mediu de competență. Aceste rezultate obținute arată că, pe de o parte acest modul
și-a atins unul dintre scopurile de bază: acela de a fi un curs introductiv, de a iniția, familiariza
partici panții în utilizarea instrumentului de comunicare/ consiliere sincronă Skype (dedicat celor
care dețin deloc spre puțin competențele vizate). Pe de altă parte rezultatele înregistrate ne permit
să afirmăm că și un al doilea obiectiv al modulului a fost ati ns: acela de a oferi suficiente ocazii
de învățare diferențiată, astfel încât cei care dețin un anumit nivel de competență să și -l poată
îmbunătăți, perfecționa. Cu alt cuvinte, prin conținuturile și metodologia propusă, modulul a
putut avea în vedere atât nevoile începătorilor, cât și cele ale consilierilor cu oarecare experiență
în utilizarea instrumentului de comunicare/ consiliere sincronă Skype.
Recomandare 1 : Este foarte importantă corelarea conținuturilor și a sarcinilor de lucru cu
nivelul deprinder ilor de utilizare Skype (tehnice), dar și cu abilitatea/ experiența anterioară în a
derula sesiuni de consiliere prin Skype. În cadrul unui modul scurt de o săptămână și în condițiile
în care pentru majoritatea cursanților instrumentul a constituit o nouta te, solicitările referitoare la
simularea unei sesiuni de consiliere prin Skype constituie un deziderat poate prea înalt.
Recomandăm înlocuirea temei 2 a modulului (simularea) cu o temă practică legată de apeluri
audio de grup pentru dezbaterea unor aspect e concrete ce țin de secvențe ale unei sesiuni de
consiliere.
Recomandare 2 : Suportul de curs să fie încărcat integral la începutul săptămânii, pentru a
lăsa suficient timp cursanților să se familiarizeze cu el și să poată realiza temele propuse.
Recomand are 3 : Suporturile de curs au fost create sub paradigma behavioristă
(conținuturile selectate de formator). Pentru a trece spre paradigma constructivistă, ar trebui
scăzut controlul evaluatorului și oferit nu un suport de curs gata creat, ci un „ghid” pent ru a lăsa

103 spațiu de explorare și interacțiune directă a cursantului cu conținutul informațional (unde să
găsească informațiile necesare și în ce scopuri să le prelucreze)
Recomandare 4 : Este recomandată o mai bună corelare a celor două module (de
comunicare asincronă (email -modul 3) și de comunicare sincronă (Skype – modul 2), în special
prin partea teoretică referitoare la caracteristicile învățării la distanță/ online, pentru a evita
informațiile redundante.
Recomandarea 5 : Realizarea mai multor activități/ exerciții de grup care stimulează
cooperarea, schimbul de experiență și relaxează controlul formatorului. Încurajarea „liderilor”
informali în moderarea acestor grupuri.
Recomanda re 6: Utilizarea mai multor teme de dezbatere, contactul Skype direct cu
fiecare dintre participanți (1 la 1 sau apel audio de grup), sarcini pe grupuri.

Modul 3
Plecând de la analiza gradului de realizare a obiectivelor propuse prin parcurgerea
acestui modul, se constată din interpretările statistice un interes relativ crescut față de temele cu
caracter practic, interactiv, deși nu în măsura acordată comunicării prin forme sincrone (Skype,
chat, telefon). Totuși, comunicarea prin poșta electronică suscită mare implicare și în cazul
consilierii carierei.
Recomandare: Încurajarea cursanților în a rezolva și sarcinile facultative sau măcar
exprimarea unor scurte com entarii asupra lor, depășind limitarea la cele obligatorii.
Recomandare: Deși conceptele de bază se înscriu într -o temă de satisfacție și progres, se
constată dorință de interacțiune între membrii grupului, comunicare mai intensă și uneori,
deținerea unor informații deja cunoscute. Menținerea echilibrului și a progresului gradual ar fi de
dorit.
Recomandare: Deși conceptele de bază se înscriu într -o temă de satisfacție și progres, se
constată o dorință de interacțiune între membrii grupului, o comunicare m ai intensă și uneori,
deținerea unor informații deja cunoscute. Menținerea echilibrului și a progresului gradual ar fi de
dorit.

104 Modul 4
Selectarea conținutului modulului 4 referitor la rețele sociale și în particular la utilizarea
Facebook în activita te profesională, în cazul de față a consilierea carierei, a venit ca rezultat al
unor discuții mai ample referitoare la utilizarea unor astfel de instrumente la nivel internațional.
Țări diferite au dezvoltat practici diferite, dar în ciuda multor controve rse legate de argumente
pro și contra utilizării acestor rețele, am simțit nevoia să parcurgem împreună cu participanții la
curs un modul dedicat.
Deși discuțiile pe forum au vizat perspective diferite, unele legate de multele dezavantaje
identificate de unii utilizatori (îndrăznim să spunem, drept urmare a unor temeri personale mai
degrabă decât a unor argumente întemeiate) observăm că dintre cei care au ales să parcurgă
modulul și să îl finalizeze, mulți au reușit să găsească un echilibru între ceea pot ei oferi ca și
serviciu și ceea ce le facilitează Facebook ca și instrument. Totuși, dat fiind că realizarea temelor
a fost una care nu a vizat direct postarea de informații, ci analizarea unor deja existente sau
crearea unor evenimente ce ar putea fi de interes pentru grupul țintă cu care consilierii lucrează,
poate fi considerat un „exercițiu protejat” și care deci ar fi putut încuraja participarea în realizare.

Modul 5
Introducerea Prezi în formatul cursului a venit în urma unei analize atente a costur ilor și
beneficiilor aduse de instrument. Am considerat că acesta trece de granița noutății și constituie
un element util în portofoliul unui profesionist implicat în consilierea și orientarea persoanelor de
toate vârstele.
După mai mulți ani în care elab orarea unei prezentări a însemnat concentrarea aproape
exclusivă pe conținut, în lipsa unor mijloace eficiente care să ofere un caracter dinamic
informației, Prezi a reușit să propună un instrument care să -l facă pe auditor să se simtă implicat.
Consilierii care au luat parte la cursul nostru au intuit utilitatea unui astfel de mijloc de exprimare
și de transmitere de informație, îmbrățișându -l cu entuziasm.
Odată descoperite principalele mecanisme care stau la baza alcătuirii unei prezentări cu
noul instrument consilierii au simțit nevoia de a -l testa dincolo de zona stabilită de conținuturile
cursului. Numeroase conturi create de consilieri conțineau la sfârșitul cursului mai multe
prezentări, fapt ce indică o relație intensă de explorare și înv ățare.

105 În lipsa unui eșantion reprezentativ considerăm că informațiile statistice, atât cele
descriptive cât și cele inferențiale, ne oferă doar un argument ca ne aflăm pe drumul cel bun în
ceea ce privește oferirea unui curs care pe de o parte dezvoltă a numite abilități, iar pe de alta
crește încrederea în sine a utilizatorilor mijloacelor TIC.
Credem că putem considera percepția pozitivă dobândită în urma cursului ca fiind
susținută de abilitățile practice demonstrate de cursanți la tema finală a modulu lui. Aceștia au
reușit să stăpânească elementele de bază ale unui instrument complet nou într -un timp relativ
scurt și cu rezultate remarcabile.
Raportul între cei care au participat la modulul 5 și cei care l -au finalizat cu succes este
unul ridicat, fapt ce sugerează că raportul cost/ beneficiu a fost evaluat ca fiind unul adecvat. Ne
așteptăm ca participanții să continue să folosească abilitățile dobândite și beneficieze de
dinamismul adus de prezentările nonliniare. Feedbackul oferit de ei a fost poziti v în ceea ce
privește experiențele reale în care au apelat la Prezi pentru a -și expune ideile.

Direcții de acțiune

Decidenți (MECTS, inspectorate școlare, facultăți, masterate didactice)
 Generalizarea formării specializate în TIC prin introducerea în of ertele de formare inițială a
consilierilor școlari și profesorilor diriginți a obligativității modulelor de formare în utilizarea
TIC în consiliere și în procesul didactic în general
 Asigurarea mecanismelor de recunoaștere și de validare a competențelor de utilizare TIC în
consiliere și în procesul didactic în general dobândite în mod non -formal și informal
 Dotarea cabinetelor cu echipamente și instrumente specializate TIC de consiliere și orientare
în carieră (computer cu conexiune Internet, instrumente de investigare sociologică și
psihologică)
 Asigurarea unei platforme online pentru oferirea de resurse și organizarea comunicării și
schimbului de resurse în comunitatea virtuală practicienilor
 Organizarea

Agenții/ Furnizori de formare (CM/JRAE, CCD, furni zori privați sau ONG)
 Includerea în oferta de formare continuă a unor cursuri de TIC în consiliere și în procesul

106 didactic centrate pe utilizarea noilor instrumente de comunicare și de colaborare în mediul
online
 Stabilirea de parteneriate/ inițierea de proiecte pentru derularea unor cursuri de formare cu
companii TIC care oferă astfel de cursuri
 Recunoaștere și de validare a competențelor de utilizare TIC în consiliere și în procesul
didactic în general dobândite în mod non -formal și informal

Management ul unităților de învățământ
 Dotarea cabinetelor cu echipamente și instrumente specializate TIC de consiliere și orientare
în carieră (computer cu conexiune Internet, instrumente de investigare sociologică și
psihologică)
 Includerea în cadrul întâlnirilor m etodice a unor activități de schimb de experiență între
profesori și consilieri despre organizarea activităților de învățare prin intermediul noilor
tehnologii ale comunicării și colaborării
 Sprijinirea consilierilor și a cadrelor didactice în dezvoltarea competențelor de consiliere și
de organizare a activităților de învățare prin TIC

Consilieri școlari
 Valorificarea rețelelor virtuale pentru schimbul de informații, instrumente și de bune practici
în special a celor de tip web 2.0 (social bookmarking, Ite ach.ro)
 Includerea în planul individual de dezvoltare a activităților de studiu individual, de
colaborare cu colegii și de formare în utilizarea ultimelor tehnologii ale comunicării și
colaborării
 Crearea nevoii cadrelor didactice din școală de a integra n oile tehnologii în procesul didactic
 Implicarea în proiecte/ echipe interdisciplinare cu profesorii din școală care să încurajeze
utilizarea TIC de către elevi pentru rezolvarea de probleme, realizarea de proiecte,
dezvoltarea abilităților superioare de r eflecție și planificare
 Dezvoltarea unei atitudini critice la elevi în utilizarea eficientă a instrumentelor TIC pentru a
răspunde unor nevoi diverse de dezvoltare și învățare

Elevi și părinți

107  Utilizarea unui set de instrumente TIC pentru managementul propriei învățări și cariere (w
edu.ro, social bookmarking, portofolii online etc.)
 Deprinderea tehnicilor de utilizare eficientă de informare, prezentare, comunicare sau
colaborare