Utilizarea Standardelor DE Contabilitate In Mediul DE Afaceri DIN Romania

CUPRINS

INTRODUCERE

În secolul XXI, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) au fost adoptate ca standarde obligatorii într-un număr tot mai mare de țări din întreaga lume. Printre avantajele adoptării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară se numără calitatea, transparența și comparabilitatea raportării financiare, care ulterior scad costurile de pregătire a declarațiilor financiare și ajută în luarea unor decizii de investiții mai eficiente.

Procesul de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară este complex și trebuie luate în considerare diverse aspecte în momentul în care se evaluează implementarea acestora, și anume: caracteristicile sistemului contabil românesc, perspectiva sa istorică, caracteristicile și atitudinile companiilor românești, utilizatorii situațiilor financiare și așteptările lor și, nu în ultimul rând, trăsăturile profesiei contabile românești.

Scopul raportului de cercetare este acela de a analiza măsura în care sunt respectate cerințele prevăzute de Standardul Internațional de Raportare Financiară ale societăților cotate la Bursa de Valori București (BVB categoria I și categoria II) , precum și de a identifica beneficiile implementării standardelor contabile atât în România, cât și în Uniunea Europeană, dar și de a identifica problemele întâmpinate la trecerea de la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).

Sursele de informare care stau la baza acestei cercetări sunt reprezentate în special de articole publicate în reviste de specialitate, atât în sfera contabilă, cât și în sfera economică, cărți de specialitate relevante domeniului de referință, acte legislative, documente oficiale, comunicate de presă și alte documente emise de diferite organisme naționale și internaționale care activează în sfera contabilității (IASB, IFAC, FASB).

Determinarea față de acest raport de cercetare și factorii abordați în scopul selecției conceptului prezentat reprezintă efectul existenței unui număr mare de lucrări de specialitate pe baza cărora sunt reflectate numeroase ipostaze ce au trezit interesul nostru în legătură cu tema dezbătută.

Într-un proces de cercetare se așteaptă ca ideile dezvoltate și contribuțiile aduse la cunoașterea științifică să fie fundamentate pe fiabilitatea și relevanța terminologiei de specialitate utilizată. În acest sens considerăm necesar să proiectăm o imagine a procesului de cercetare din perspectivă cronologică, arătând secvențial etapele dezvoltării cercetării pe care am realizat-o.

Cercetarea este realizată în cinci etape:

– Etapa I: Stabilirea temei de cercetare științifică prin realizarea acestei etape, a luat naștere tema de interes prezentată în raportul de cercetare, denumită “Utilizarea standardelor de contabilitate în mediul de afaceri din România”;

– Etapa a II-a: Precizarea obiectivului general urmărit: în cadrul acestei etape am dezbătut evaluarea modului în care aplicarea IAS/IFRS este realizată în situațiile financiare din cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A., cât și a S.C Severnav S.A;

– Etapa a III-a: Fixarea metodelor de cercetare: această etapă a fost realizată pe baza selecției celor mai potrivite metode de cercetare, acestea fiind analizate diferit în funcție de subiectul analizat. Abordarea metodelor de cercetare științifice a fost efectuată pe baza a două concepte: din punct de vedere al neopozitivismului, metoda de cercetare este reprezentată de testarea empirică a posibilităților de lucru, spre deosebire de conceptul de relativism, în care metodele de cercetare dezbătute la nivelul studiului empiric sunt: observarea, posibilitățile de lucru și evaluarea posibilităților.

– Etapa a IV-a: Realizarea procedeelor de colectare și expunere a informațiilor: este etapa prin care am consolidat procedeele de colectare a informațiilor cu privire la raportarea financiară atât în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cât și în cadrul S.C Severnav S.A.;

– Etapa a V-a: Analiza și interpretarea rezultatelor, prezintă etapa în care am evidențiat rezultate prelucrării informațiilor care urmăresc procesul de implementare a IAS/IFRS în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și a S.C Severnav S.A.

Structura raportului de cercetare este construită pe două capitole, astfel: Capitolul I „Concepte și obiective specifice implementării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară”, Capitolul II „Impactul aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară asupra mediului de afaceri din România”, iar în final am prezentat câteva concluzii și propuneri privind utilitatea aplicării standardelor internaționale de contabilitate.

Introducerea constă în argumentarea actualității temei de cercetare, prezentând importanța teoretică a raportului, scopul cercetării, cât și noutatea științifică.

Primul capitol intitulat “Concepte și obiective specifice implementării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară” reflectă literatura de specialitate, prin prisma căreia este prezentată aplicarea standardelor de contabilitate, proces prezentat în cel de-al doilea capitol “Impactul aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară asupra mediului de afaceri din România”, printr-o cercetare empirică la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, societăți cotate la Bursa de Valori București.

Finalul demersului științific este redat prin evidențierea unei sinteze a principalelor “Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare”, în baza cărora ne putem exprima opinia în legătură cu avantajele pe care le prezintă adoptarea IFRS, atât la nivel național și global, cât și la nivelul societăților care aplică aceste standarde contabile.

CAPITOLUL I CONCEPTE ȘI OBIECTIVE SPECIFICE IMPLEMENTĂRII STANDARDELOR INTERNAȚIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ

1.1 Necesitatea reglementărilor contabile armonizate/conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)

Sistemul contabil continental și sistemul contabil anglo-saxon coexistă la nivel internațional, ceea ce a determinat întocmirea și prezentarea situațiilor financiare într-un format și într-o structură, relativ apropiate, facilitând astfel comparabilitatea în timp și spațiu a poziției financiare și a performanței entităților economice, inclusiv a celor transnaționale(Mustață, 2008).

Din acest punct de vedere, aplicarea diverselor norme contabile a condus la rezultate distincte, ce vor avea consecințe în privința calculului indicatorilor economico-financiari, asupra interpretării informațiilor și a expunerii adevărului contabil (Ionașcu, 2013).

Atât organismele de reglementare și de standardizare contabilă, cât și caracteristicile de decizie la nivel național, dar și la nivel internațional, au pus accent pe efectele raportării financiare asupra economiei, considerent relatat pe baza acordării de informații utile privind poziția și performanța unei întreprinderi, proces implementat în sprijinul utilizatorilor situațiilor financiare în consolidarea deciziilor acestora, fiind prezentat ca principal obiectiv al raportării financiare (IASB, 2013a).

Iatridis (2010) consideră că „din perspectiva referențialelor contabile aplicate la nivel internațional, întreprinderile activează și redau raportări financiare de calitate, cercetând interesul investitorilor, fapt evidențiat prin adoptarea și aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)”.

Comitetul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASC), odată cu implementarea procesului de internaționalizare a normalizării contabile, s-a prezentat ca fiind un organism independent și privat, iar fundamentele acestui comitet au fost reflectate prin prisma organismelor profesionale contabile din diverse țări, precum Marea Britanie, Canada, Germania, Japonia, Franța, Olanda, Australia, Irlanda, Mexic și Statele Unite ale Americii (Muller, 2010).

Ionașcu (2013) precizează că „IASC și-a făcut apariția pe baza necesității unei purificări, la nivel internațional, a experienței contabile existente în diverse țări, prin elaborarea unui model conceptual unitar al situațiilor financiare și pe baza armonizării caracteristicilor socio-economice și a diferențierilor contabile, ce amplifică sistemele contabile naționale”.

Lenghel (2013) prezintă faptul că „în luna aprilie a anului 2001, IASC devine IASB (Consiliul pentru Standarde Internaționale de Raportare Financiară), deținând ca obiectiv principal devenirea unui organism de reglementare cu activitate la nivel global în scopul normalizării informației contabile destinată investitorilor, neținându-se cont de natura informației și a mijloacelor utilizate, de mărimea sau sectorul de activitate al întreprinderilor sau de acțiunile realizate”.

Cele mai importante organisme profesionale ce au luat parte la elaborarea standardelor emise de IASB sunt prezentate în cadrul Figurii nr. 1.1:

Sursa: Proiecție proprie după Mustață, R., Sisteme de măsurare a armonizării și diversității contabile – între necesitate și spontaneitate, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, pag. 88;

Figura nr. 1.1 Principalele organisme profesionale ce au contribuit la elaborarea standardelor emise de IASB

Toate aceste organisme participă, în mod direct sau indirect, consultativ sau determinant, la procesul de expunere a standardelor IAS/IFRS. De reținut, este faptul că dintre aceste organisme care acționează la nivel internațional sau global, cea mai semnificativă este activitatea realizată de IASB și FASB.

Înlocuirea denumirii standardelor s-a realizat datorită faptului că normele internaționale au urmărit, îndeosebi, structura și prezentarea situațiilor financiare și mai puțin aspectele de contabilizare.

Conform cadrului IASB se precizează că, deși situațiile financiare pot fi asemănătoare de la o țară la alta, există totuși diferențe la nivelul lor, ale căror cauze trebuie cercetate în diversitatea de circumstanțe economice, politice, juridice și sociale.

Ionașcu (2013) prezintă că „din punct de vedere al cadrului IASB, se evidențiază faptul că, deși situațiile financiare pot fi asemănătoare de la o țară la alta, sunt redate anumite diferențe la nivelul acestora, ale căror cauze necesită o cercetare în privința diversității circumstanțelor economice, sociale, politice și juridice”.

Albu și alții (2013) consideră că „IASB se luptă să dobândească legimitate globală în termeni ai normalizării financiare prin atragerea Comisiei de Valori Mobiliare (CNVM), a profesioniștilor și organizațiilor statului în proiectul de armonizare contabilă internațională. Influența cea mai importantă asupra lucrărilor Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC) a fost aceea a Organizației Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) ce a sprijinit IASC-ul în scopul de a câștiga credibilitate pe piețele de capital internaționale și a furnizat un sumar fundamental al actualelor standarde contabile emise”.

În cadrul Federației Internațională a Contabililor Autorizați (IFAC) s-a observat că obținerea unei convergențe internaționale, între IFRS și US GAAP, necesită mai mult susținere teoretică. Este nevoie de un acord în privința standardelor internaționale care ar putea servi ca fundament pentru raportarea financiară și audit global, determinând facilitarea adoptării acestor standarde și în ultimul rând, demararea unor acțiuni necesare încurajării implementării.

Studiul IFAC a identificat factori ce împiedică convergența:

adoptarea și implementarea standardelor internaționale într-o țară se desfășoară într-un mediu influențat de factori unici în acea țară ca de exemplu economia, politica, legislația, reglementările și cultura;

statele consideră necesară amendarea standardelor internaționale pentru a asigura identitatea națională.

România a experimentat pentru prima oară adoptarea Standardelor Internaționale de Contabilitate în itate în anul 2000, prin intermediul unei faze de convergență, îmbunătățirea contextului contabil având loc în strânsă legătură cu principiile europene și internaționale și vizând înlăturarea noilor elemente originale existente în procesul operațiunilor economice.

Armonizarea cu Directivele Europene, într-o primă fază și apoi conformitatea, rămân necesare pentru aderarea în cadrul Uniunii Europene (UE), la fel ca și aplicarea IAS/IFRS, atât timp cât acestea sunt conforme cu normele europene.

Factorii care influențează îmbunătățirea sistemului contabil implică asimilarea totală a reglementărilor europene în ceea ce privește elaborarea situațiilor financiare:

concordanța situațiilor și raportului financiar cu forma conturilor anuale și obligativitatea oferirii de informații concrete privind aceste conturi;

adoptarea unor noi legi contabile;

respectarea regulii de “imagine fidelă”; 

asimilarea limbajului de specialitate al contabilității, în conformitate cu Directivele Europene;

demararea unui proiect de aplicare a IAS/IFRS și de emitere a Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC);

redactarea de instrucțiuni cu scopul implementării corecte a proiectului de dezvoltare a sistemului contabil.

Adoptarea Directivelor Europene este mandatorie, întrucât acestea reprezintă fundamentul dreptului contabil. Fiecare stat în parte ține cont de aceste directive și de standardele europene atunci când își emite propriile standarde naționale, trebuind să se conformeze cu acestea.

Marile companii au ca scop internaționalizarea, datorită faptului că aceasta facilitează existența unor noi piețe, a unor anumite beneficii fiscale, surse de finanțare, dar și reducerea cheltuielilor. Piața economică locală poate fi influențată de activități care se desfășoară la mari distanțe, ca rezultat al răspândirii corporațiilor pe mari arii geografice, fiind nevoie în același timp de furnizarea de informații financiare comparabile din diferite colțuri ale lumii.

Normalizarea contabilă presupune emiterea de reglementări și norme într-un grup de state, pentru un grup de companii sau de experți contabili. Este nevoie, de asemenea, de existența unor organisme de control ale acestor reglementări, care să verifice funcționarea și aplicarea în condiții optime.

Aceste etape, în procesul de convergență, armonizare, conformare cu standardele de contabilitate sunt evidențiate în Figura nr. 1.2, unde sunt reflectate și cele mai relevante caracteristici ale fiecărei etape.

Sursa: Proiecție proprie după Choi, F., Meek, G., International Accounting, 7th edition, Pearson Education, 2011, pag. 18

Figura nr. 1.2 Caracteristicile procesului de armonizare, normalizare și standardizare

Odată cu aderarea tot mai multor state la Uniunea Europeană (UE) și a alinierii noilor firme la condițiile societății și pieței europene, companiile naționale devin în acest fel, corporații multinaționale.

Armonizarea este procesul de ameliorare a compatibilității practicilor contabile prin limitarea gradului lor de variații. Se disting forme majore ale procesului de armonizare contabilă internațională ce sprijină teoria existenței unei armonizări formale, materiale și spontane.

După convergența sistemelor contabile cu Standardele Internaționale de Contabilitate, la nivelul Uniunii Europene s-au armonizat obiectivele europene cu IAS/IFRS, iar reglementările contabile naționale s-au conformat cu prevederile Directivelor Europene. Statele membre Uniunii Europene au adoptat norme contabile naționale conforme cu prevederile Directivei nr. 34/2013 în OMFP 1802/2014, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2015.

1.2 Convergența US GAAP-urilor cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS)

Armonizarea a dus la convergență, dar și la comparații între Principiile Contabile General Acceptate de către Statele Unite ale Americii (US GAAP) și IAS/IFRS.

În zilele noastre, ambele părți folosesc conceptul convergenței așa cum este menționat în literatura de specialitate. Din punct de vedere lingvistic, termenul de convergență reprezintă acțiunea de concentrare sau orientare către același punct sau același scop și implică eforturi relativ egale ale organizațiilor implicate în vederea atingerii aceluiași țel, cel de reducere a diversității contabile.

Armonizarea și convergența au fost folosite pentru a descrie eforturile Statelor Unite și țărilor europene de a se îndrepta spre o infrastructură contabilă, financiară și globală, procesul de armonizare fiind prezentat în Figura nr. 1.3, fiind de asemenea redate cele mai importante evenimente ce au loc pe măsura desfășurării acestuia.

Sursa: Proiecție proprie după Hail, L.; Leuz, C.; Wysocki, P., Global Accounting Convergence and the Potential Adoption of IFRS by the U.S. (Part II): Political Factors and Future Scenarios for U.S. Accounting Standards, Accounting Horizons, vol. 24, no. 4, 2010, pag. 28

Figura nr. 1.3 Evenimente importante în cadrul

procesului de armonizare

Heffes (2008) consideră faptul că „din perspectiva FASB, scopul fundamental al acestui proces este reprezentat de un singur set de standarde contabile internaționale de înaltă calitate, pe care companiile din întreaga lume le-ar folosi atât pentru raportare financiară națională și internațională. Calea către acest scop este reprezentată de eforturile FASB și IASB, de îmbunătățire a US GAAP și IFRS, dar și eliminarea diferențelor dintre acestea. Pentru asigurarea unei eficiente comparabilități la nivel global, este necesară existența unor standarde internaționale de contabilitate calitative ca fundament de raportare în întreaga lume”.

Structura independentă a FASB este redată astfel:

Sursa: Proiecție proprie după Heffes, E., Global accounting firm CEOs on challenges – transitioning from GAAP to IFRS, and more. In D. L. Street & B. E. Needles Jr. (Eds.), IFRS Digest: What U.S. Practitioners and Entities Need to Know Now. New York, NY: American Institute of Certified Public Accountants, Inc, 2008, pag. 185-188

Figura nr. 1.4 Componentele structurii independente a FASB

Din perspectiva lui Mihai și alții (2012) „Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite (SEC), prin intermediul FASB lucrează la stabilirea unui singur set de standarde care nu numai că poate fi asimilat și îmbunătățit, dar poate fi și de ajutor în pregătirea viitoarelor declarații financiare comparabile. Dacă adoptarea are loc, se preconizează obținerea unor numeroase beneficii de către profesioniștii contabili și managerii marilor companii de contabilitate”.

Figura nr. 1.5 ilustrează progresul SEC în contextul adoptării în Statele Unite, lucrând în cooperare cu IASB și FASB:

Sursa: Proiecție proprie după AICPA (2011), AICPA recommends SEC allow optional adoption of IFRS by U.S. public companies. Retrieved from

http://www.aicpa.org/Press/PressReleases/2011/Pages/AICPARecommendsSECAllowOptionalAdoptionofIFRSbyUSPublicCompanies.aspx (vizitat la 21.01.2015)

Figura nr. 1.5 Progresul SEC

1.3 Necesitatea convergenței, armonizării și conformării reglementărilor contabile românești cu IFRS

În evoluția contabilității la nivel global, procesul cu impact semnificativ asupra acesteia l-a reprezentat convergența contabilă între cele două referențiale contabile internaționale: IAS/IFRS și US GAAP (Figura nr. 1.6).

Sursa: Proiecție proprie după Mustață, R., Sisteme de măsurare a armonizării și diversității contabile – între necesitate și spontaneitate, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008, pag. 42-44

Figura nr. 1.6 Convergența contabilă între cele două referențiale contabile internaționale (IAS/IFRS și US GAAP)

Procesul de convergență contabilă dintre IAS/IFRS și US GAAP presupune apropierea celor două sisteme contabile, în cadrul căruia obiectivul principal, al acestui proces este, atât de a stabili un set de standarde contabile și de raportare financiară care să fie inteligibile pentru utilizatorii informației financiar-contabile și realizabile de către organismele de reglementare contabilă, cât și de a elimina cât mai multe diferențe existente între referențialele contabile emise (Mustață, 2008).

Procesul de convergență contabilă a debutat oficial în urma unei întâlniri comune a membrilor IASB și FASB desfășurate pe data de 18 septembrie 2002, când cele două organisme au semnat Acordul de la Norwalk, SUA, prin care ambele părți au convenit să coopereze în vederea reducerii diferențelor dintre IAS/IFRS și US GAAP.

Convergența standardelor contabile descrie eforturile de reducere ale diferențelor majore între IFRS și US GAAP, dar și între IFRS, în vederea realizării de rapoarte financiare calitative. Convergența acestora se referă atât la obiectiv, cât și la modalitatea adoptată pentru a-l atinge.

Beneficiile convergenței standardelor contabile sunt reprezentate de costuri reduse ale tranzacțiilor pentru inițiatorii rapoartelor financiare, întrucât aceștia sunt capabili să folosească un singur set de standarde contabile și nu seturi multiple.

În plus, se preconizează următoarele beneficii majore ca rezultat al convergenței standardelor contabile:

externalizarea generală a rețelei ce provine din folosirea răspândită a standardelor obișnuite;

comparabilitatea îmbunătățită a declarațiilor financiare aparținând diferitelor entități.

Administrarea rețelelor descrie fenomenul prin care beneficiul fiecărei persoane rezultat în urma folosirii unui singur set de standarde, crește proporțional cu numărul indivizilor care folosesc concomitent același tip de standarde. Dacă externalizarea nu ar exista, fiecare firmă s-ar ghida după propriile reguli, iar nevoia standardelor ar fi redundantă.

Un aspect important ar fi cazul în care standardele produse de un inițiator global ar reprezenta produsul unui compromis politic. În contextul convergenței standardelor contabile, cele mai puternice națiuni din punct de vedere economic și politic, ar ajunge să domine procesul de implementare a standardelor pentru a a asigura formularea standardelor în propriul interes național și nu în interesul piețelor de capital globale.

Prin intermediul acestor colaborări, FASB și IASB au vizat compatibilizarea diverselor tratamente contabile divergente prin prioritizarea și categorizarea lor în proiecte pe termen scurt sau în proiecte pe termen lung. Lista proiectelor prezintă uneori schimbări, fie prin adăugarea de noi tratamente contabile, fie prin reprioritizarea celor neexistente.

Sub presiunea G20, cele două organisme contabile își intensifică eforturile (MoU – 2009, 2010, 2012) pentru o convergență contabilă reală între cele două reglementări contabile, eforturi finalizate cu un raport SEC (2012) în care sunt tratate următoarele aspecte:

diferențele esențiale între US GAAP și IAS/IFRS;

calitatea procesului de normalizare contabilă susținut de IASB și gradul de independență;

metode de implementare și ranforsare a IAS/IFRS în companiile listate americane;

analiza impactului generat de trecerea de la US GAAP la IAS/IFRS.

Peng și Bewley (2010) consideră că „organismele existente la nivel internațional își concentrează eforturile, în acest sens procesul de convergență contabilă poate rămâne un subiect de actualitate, a cărei analiză va fi în permanență controversată. Suntem de părere că până la stabilirea acelui numitor comun între referențialele contabile existente la nivel internațional mai este un drum lung, care poate întâlni diverse obstacole ce pot face ca procesul de convergență contabilă să fie realizat greu, dar nu imposibil”. Tranziția graduală a României spre IFRS a presupus o fază menită să formeze sistemul contabil în jurul clauzelor IFRS (o fază de armonizare), urmată de adoptarea deplină a standardelor contabile internaționale în conformitate cu cerințele Uniunii Europene (o fază de conformitate). Astfel, una din urmările aplicării obligatorii a IFRS-urilor în România este faptul că pentru o anumită perioadă de timp (1999-2005), unele entități au implementat reglementări contabile obligatorii armonizate atât cu Directivele Europene, cât și cu IFRS-urile, ceea ce a dus la o aplicare parțială a IFRS.

Din perspectiva lui Ristea și alții (2010) este precizat faptul că „anul 1999 a fost anul transformărilor în materie contabilă. Presupunându-se care vor fi schimbările la nivelul Uniunii Europene, viitorul este cel al IAS/IFRS, iar România, aspirantă la integrarea în rândul statelor membre, adoptă destul de repede normele internaționale. Din acest punct de vedere, Ministerul Finanțelor emite Ordinul nr. 403/1999 înlocuit în 2001 cu un altul cu aceeași denumire, și anume: OMF nr. 94/2001 privind „Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate”. După denumirea actului normativ, este clar că s-a realizat un compromis în legătură cu baza legală a sistemului nostru contabil. Pe de o parte, s-au adoptat standardele internaționale de contabilitate, iar pe de altă parte, s-au păstrat și Directivele Europene”.

La rândul său, OMF nr. 94/2001 a fost modificat prin OMF nr. 1827/2003 privind modificarea și completarea unor reglementări în domeniul contabilității, reglementare care a stabilit noi coordonate ale reformei contabile naționale, precum și deschiderea acesteia către aplicarea IFRS.

În România, structura și formatul situațiilor financiare au suferit modificări începând cu aprobarea Legii contabilității nr. 82/1991.

După apariția OMFP nr. 94/2001 privind armonizarea contabilității românești cu prevederile Directivei a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, țara noastră a adoptat pentru bilanț, formatul tip listă (vertical) inspirat din contabilitatea anglo-saxonă, model de bilanț care s-a apropiat foarte mult de modelul de bilanț tip listă recomandat de Directiva a IV-a a CEE. Așadar, în anul 2006, prin apariția OMFP nr. 1752/2005, cu aplicabilitate la data de 01.01.2006, toate entitățile au respectat prevederile aduse de acesta, OMFP nr. 94/2001, abrogându-se. În anul 2010 își face apariția o nouă reglementare OMFP nr. 3055/2009, care abrogă OMFP 1752/2005 și aplicat începând cu data de 01.01.2010.

Începând cu 1 ianuarie 2015 este abrogat și OMFP 3055/2009 și înlocuit de OMFP 1802/2014.

Implementarea IFRS-urilor în Uniunea Europeană pentru grupurile de societăți (prin Regulamentele 1606/2002, 1725/2003, 1126/2010, 1802/2014) reprezintă un progres în procesul armonizării contabile, contribuind semnificativ la îmbunătățirea integrării și competivității piețelor de capital din Uniunea Europeană, prin oferirea cadrului legal de aplicare a unor standarde contabile de calitate superioară, care permit într-o măsură sporită comparabilitatea informatiilor contabile.

Informațiile prezentate în situațiile financiare vizează:

activele controlate de întreprindere;

datoriile întreprinderii;

capitalurile proprii;

rezultatul net al întreprinderii;

performanța economică a întreprinderii, informații ce se pot constitui ca baza pentru determinarea fluxurilor de numerar viitoare.

Extinderea aplicării IFRS în România s-a datorat condițiilor impuse autorităților românești de către creditorii internaționali – Fondul Monetar Internațional, ca o măsură de creștere, conducând la o îmbunătățire a stabilității financiare și a încrederii investitorilor în spațiul economic românesc.

Primele motive prezentate de către reglementatorii contabilității românești, argumente venite să sprijine extinderea aplicării obligatorii a IFRS, se numărau nevoia unei alinieri cu practică internațională de promovare a transparenței și compatibilității situațiilor financiare, creând și menținând un mediu de investiții atractiv dat fiind interesul statului de a se proteja împotriva pierderilor de capital străin prin exploatarea inconsistențelor în clauzele contabile aplicate de către companiile ce aparțin grupurilor multinaționale și recomandărilor organizațiilor internaționale, mai precis ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, de a implementa IFRS.

De asemenea, entitățile românești listate pe o piață stabilizată și care aplică pentru prima oară IFRS în situațiile financiare individuale trebuie să furnizeze informații comparabile pentru anii anteriori, așa cum se cere de către IFRS 1 „Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară”.

Într-un studiu efectuat de Pășcan și Țurcaș (2012) asupra companiilor cotate la bursa din România, s-a observat că „aplicarea pentru prima dată a IFRS-urilor diferă de la o entitate la alta. În unele cazuri adoptarea IFRS a generat o ușoară creștere sau descreștere a venitului net în situațiile financiare consolidate. Aceste diferențe pot fi cauzate de dimensiunea entităților, de domeniul lor de activitate sau de condițiile adoptării IFRS – obligatorii sau facultative”.

Aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară în România prezintă diferite etape de dezvoltare (așa cum este explicat în Tabelul nr. 1.1). Astfel, pe de o parte, există o etapă de adoptare voluntară, ce implică entități ce au nevoie de raportare financiară a IFRS-urilor, etapă ce cuprinde perioada 1990-2014.

Opțiunea voluntară de aplicare a IFRS-urilor a fost menționată și în reglementările legale contabile începând cu anul 2006, dar doar ca oportunitate de aplicare a IFRS într-un ansamblu separat de situații financiare.

Ulterior, din anul 2012 a avut loc o altă etapă a extinderii adoptării IFRS în România, ceea ce viza introducerea IFRS-urilor în situațiile financiare individuale ale entităților listate pe o piață stabilizată și de asemenea, viza eliminarea dublei raportări pentru aceste companii.

Tabelul nr. 1.1 Etape de dezvoltare privind aplicarea IFRS-urilor

Sursa: Prelucrare proprie după Boia, L., România, țară de frontieră a Europei [Romania, the frontier country of Europe], 4th edition, Ed. Humanitas, 2012, pag. 28

Pe plan național, reglementările contabile au fost până de curând reprezentate de Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene. Această

reglementare a fost înlocuită prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/29 decembrie 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare anuale consolidate publicat în M.O. nr. 963, p I, din 30 decembrie 2014.

La baza cercetării propuse se află o reglementare din octombrie 2012, respectiv Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1286/2012 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de

Raportare Financiară, aplicabile pentru societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Astfel, toate societățile cotate pe o piață de capital reglementată au pregătit în mod obligatoriu situații financiare individuale în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară începând cu exercițiul financiar 2012.

Ca rezultat, din anul 2012, toate entitățile ale căror valori sunt tranzacționate pe o piață reglementată, aplică IFRS după o perioadă de tranziție de 3 ani (2009-2011) în timpul căreia au fost obligate să pregătească două seturi de declarații financiare: unul în conformitate cu Directivele Uniunii Europene, considerat cel oficial și unul sub IFRS, rezultat în urma reformulării situațiilor financiare conforme cu Directivele Uniunii Europene și menit să informeze pe cei interesați de astfel de raportări financiare. În plus, entitățile autorizate, reglementate și supervizate de CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare) aplică IFRS după o perioadă de tranziție în timpul căreia raportarea financiară este realizată atât standardelor contabile locale, cât și pe baza celor internaționale. Aceste instituții au obligația să conceapă pentru anii financiari 2011, 2012 și 2013 un set secundar de situații financiare conforme IFRS-urilor obținute prin reformularea celor pregătite în concordanță cu normele contabile locale ce îndeplinesc condițiile Directivei a IV-a a Comunității Economice Europene (CEE). Declarațiile financiare anuale concepute potrivit IFRS trebuie să fie revizuite și publicate pe website-urile instituțiilor, dar sunt realizate exclusive pentru scopul acelor unități, acționarilor și a CNVM-ului, nereprezentând sprijin în luarea deciziilor de investiții. În același timp, industria asigurărilor este și ea vizată pentru implementarea IFRS ca fiind “baza contabilă pentru situațiile financiare anuale”.

În vederea emiterii de norme contabile europene, are loc mai întâi un proces de propunere a unui proiect de către o comisie de experți contabili. Acest proiect urmează să fie aprobat de către Consiliul de Miniștri, apoi este verificat în cadrul Parlamentului European. Etapa următoare constă în numeroase negocieri, ce duc la revizuirea și redactarea normei care urmează să fie adoptată de către țările Uniunii Europene.

1.4 Factorii cu impact privind necesitatea aplicării IAS/IFRS de către societățile cotate la Bursa de Valori București

1.4.1 Motivația, importanța și metodologia cercetării

Motivația cercetării:

Motivația cercetării de față este de a identifica beneficiile implementării standardelor contabile atât în România, cât și în Uniunea Europeană, dar și de a identifica problemele întâmpinate la trecerea de la Ordinul Ministrului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).

Importanța cercetării:

Importanța cercetării constă în măsura în care, implementarea IAS/IFRS de către societățile cotate la Bursa de Valori București pentru întocmirea situațiilor financiare individuale începând cu exercițiul financiar 2009, conduce la creșterea calității analizei financiare prin reducerea probabilității utilizării practicilor de management al rezultatului, precum și prin creșterea relevanței valorilor contabile furnizate.

Elaborarea obiectivului general este prezentat în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, prin prezentarea succintă a analizei stării financiare, pe perioada 2009-2013.

Metodologia de cercetare:

Metodologia de cercetare este esențial a fi prezentată, deoarece în cadrul acesteia sunt descrise toate abordările metodologice utilizate în studiul empiric

Cercetarea de față are ca punct de pornire necesitatea și importanța analizei stării financiare a unei întreprinderi.

Efectele normelor atât europene, cât și internaționale asupra situațiilor financiare, sunt redate prin rezultate obținute din punctul de vedere al analizei economico-financiare pe baza situațiilor financiare ale S.C Șantierul Naval Orșova S.A și ale S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pe o perioadă de cinci ani (2009-2013), asigurându-se echilibrul financiar și eficiența activității întreprinderii.

Am considerat necesară constatarea faptului că, studiul nostru empiric reprezintă un început în determinarea principalelor direcții de implementare a IAS/IFRS la nivel microeconomic, deoarece adoptarea acestora constituie o influență și la nivel macroeconomic.

În cadrul cercetării empirice, a fost realizată o analiză economico-financiară, care a adoptat și aplică Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate/ Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IAS/IFRS).

Analiza realizată presupune calculul unor indicatori financiari pe o perioadă de 5 ani pe baza datelor preluate din cadrul situațiilor financiare anuale ale întreprinderii, respectiv, Bilanțul contabil, Contul de profit și pierdere, împreună cu Notele explicative și supravegherea efectelor pe perioade diferite, astfel încât am avut posibilitatea de a evidenția evoluția întreprinderii analizate pe o perioadă de cinci ani (2009-2013).

Pornind de la datele prezentate în cadrul situațiilor financiare pe baza metodelor și tehnicilor elaborate de analiza economico-financiară am obținut informații asupra performanțelor agenților economici analizați prin prezentul raport științific.

Într-un prim pas m-am concentrat asupra analizei de ansamblu a poziției financiare a entității, ceea ce cuprinde o analiză a evoluției și a structurii poziției financiare pe baza datelor din Bilanț și a Notelor Explicative.

Pentru a reflecta capacitatea S.C. Șantierul Naval Orșova S.A., cât și a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin de a face față datoriilor pe termen scurt, respectiv pe termen lung am calculat indicatorii lichidității și solvabilității entității, atât în valoare absolută, cât și relativă. Încadrarea acestora în intervalele de siguranță arată gradul echilibrului financiar, capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile.

Pentru depistarea punctelor tari și a punctelor slabe a gestionării resurselor se calculează indicatorii de activitate, care sunt puși în evidență cu ajutorul vitezelor de rotație ai resurselor controlate de entitate.

Evaluarea performanțelor financiare ale S.C. Șantierul Naval Orșova S.A, cât și a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin constituie o parte importantă a studiului empiric și se referă la următoarele aspecte: analiza de ansamblu a performanțelor financiare și analiza ratelor de rentabilitate. Sursa informațională principală o constituie Contul de Profit și Pierdere și Notele Explicative.

Analiza de ansamblu a performanțelor financiare vizează analiza performanțelor generate de cele patru nivele de activitate: nivelul de exploatare, nivelul financiar, nivelul extraordinar și nivelul global. În a doua etapă am realizat o scurtă analiză a stării de rentabilitate financiară a entității pe baza ratelor de rentabilitate.

În ultima parte a cercetării am prezentat o evaluare a riscului de faliment utilizând două metode statistice. Modelul Altman, implică calcularea a cinci variabile ale stării financiare parțiale ale unei companii, care înlocuite într-o formulă dau naștere unui indicator numit „scor Z”, care permite estimarea stării de faliment a entității.

Cealaltă metodă statistică străină folosită a fost Modelul Conan-Holder, care se bazează pe rate financiare de tip „lichiditate-exigibilitate”.

Concluziile finale generale legate de situația financiară a entităților S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin sintetizează punctele tari și punctele slabe constatate, precum și oportunitățile și amenințările posibile.

1.4.2 Materialele de studiu și metodologia de

prelucrare a informațiilor

Descrierea surselor de informare a întreprinderilor analizate:

În cadrul cercetării de față, informațiile financiar-contabile ale S.C. Șantierul Naval Orșova S.A. și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, necesare pentru perioada 2009-2013, au fost obținute din mai multe surse:

Site-uri internet ce furnizează informații cu specific bursier, precum: www.bvb.ro sau www.kmarket.ro, de unde am preluat o parte din informațiile financiar-contabile pe baza Bilanțurilor Contabile, a Conturilor de profit și pierdere și a Notelor explicative;

Site-uri internet ce furnizează informații financiar-contabile prelucrate pe societățile analizate, precum: www.snorsova.ro (pentru S.C Șantierul Naval Orșova S.A) și www.severnav.ro (pentru S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin);

Situațiile financiar-contabile anuale ale entităților pentru perioada 2009-2013, cu componentele:

– Bilanțul prescurtat;

– Contul de profit și pierdere;

– Date informative;

– Situația activelor imobilizate;

– Situația amortizării activelor;

– Note explicative la situațiile financiar anuale simplificate;

Am avut în vedere ca întreprinderile să fie înscrise la categoria I sau la categoria a II-a a Bursei de Valori București.

1) S.C Șantierul Naval Orșova S.A

Obiectul principal de activitate:

S.C Șantierul Naval Orșova S.A are ca obiect principal de activitate construcția de nave fluviale (cod CAEN rev. 2: 3011 „Construcția de nave și structuri plutitoare”). Societatea a fost înființată în baza H.G. nr. 19/10.01.1991, prin transformarea si preluarea patrimoniului fostului Șantier Naval Orșova, din subordinea Ministerului Transportului și Telecomunicațiilor. În privința construcțiilor de nave, trendul descendent al cererii, a fost menținut și în prezent, fapt ce a condus, pe de o parte la imposibilitatea acoperirii cu comenzi, iar pe de altă parte la o stagnare a prețurilor de livrare, care erau deja la un nivel foarte scăzut, în condițiile în care prețurile la materiale, gaze și servicii au avut o evoluție ascendentă.

Societatea este înregistrată la CNVM – Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare cu Certificatul nr. 111/02.03.1998, actualizat la data de 06.10.2008, în urma înregistrării majorării capitalului social, ca efect al fuziunii.

Structura capitalului social:

Capital social subscris și vărsat: 28.557.297,5 lei.

Piața:

S.C Șantierul Naval Orșova S.A este o societate comercială a cărei acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, respectiv este listată la Bursa de Valori București, la categoria I, cu simbolul SNO.

Principalii concurenți:

Principalii concurenți ai societății la activitatea de construcții și reparații nave sunt:

– în țară: toate șantierele navale;

– la extern: în special șantierele navale din China și Coreea, iar apoi Polonia, Serbia, Turcia, Slovacia, Cehia și Ucraina.

2) S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Obiectul principal de activitate:

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin are ca obiect principal de activitate construcția de nave fluviale și structuri plutitoare (cod CAEN rev. 2: 3011 „Construcția de nave și structuri plutitoare”). Societatea a fost înființată în anul 1852 de către compania austriacă de transport naval D.D.S.G. și a funcționat la început doar ca șantier de reparații navale.

Structura capitalului social:

Capital social subscris și vărsat: 12.603.865 lei.

Piața:

S.C Șantierul Naval Orșova S.A este o societate comercială a cărei acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, respectiv este listată la Bursa de Valori București, la categoria a II-a, cu simbolul SEVE.

Principalii concurenți:

Principalii concurenți ai societății la activitatea de construcții și reparații nave sunt, la nivelul țării, toate șantierele navale.

Metodologia de prelucrare a informațiilor:

I. Metodologia analizei economico-financiară

Metodologia analizei economico-financiară în cadrul cercetării cuprinde două grupe de metode:

a) metode ale analizei calitative;

b) metode ale analizei cantitative;

A. Metodele analizei calitative a informațiilor economico-financiare asigură determinarea structurii fenomenelor întreprinse la nivelul întreprinderilor analizate. Metodele utilizate în cadrul acestei analize sunt cele de tip complementar: diviziunea sau descompunerea rezultatelor și comparația acestora.

B. Metodele analizei cantitative a informațiilor economico-financiare are rolul de a evidenția resursele interne din viața economico-financiară a întreprinderilor analizate. Metodele analizei cantitative utilizate sunt: metoda balanțieră, metoda SWOT (metodă specifică diagnosticului financiar), metoda scorurilor, metodă prezentată după cum urmează:

Metoda scorurilor are ca obiectiv furnizarea unor modele necesare evaluării riscului de faliment al unei întreprinderi. Această metodă reprezintă o tehnică statistic ce ajută la stabilirea unor caracteristici pe baza observațiilor realizate asupra unui obiect, fenomen sau proces.

Rezultatele obținute în urma acestei metode, permit, pe de o parte, descrierea într-un mod sintetic a caracteristicilor întreprinderilor slabe și, pe de altă parte, să se evidențieze riscul de faliment.

Pentru fiecare întreprindere analizată, se obține după aplicarea analizei discriminatorii, un scor Z (The Z score), în funcție de ansamblul ratelor. Distribuția diferitelor scoruri permite distingerea întreprinderilor sănătoase de cele slabe.

Scorul Z atribuit fiecărei întreprinderi este determinat cu ajutorul funcției:

Z = a1 * x1 + a2 * x2 + … + an * xn,

Unde:

xi = reprezintă ratele implicate în cadrul analizei;

ai = reprezintă coeficientul de pondere a fiecărei rate.

Funcția discriminant estimată reprezintă linia dreaptă care împarte în cel mai corect mod, întreprinderile ce dau faliment, pe o parte, și pe cele care nu dau faliment, pe de altă parte.

II. Modele statistice

În cadrul cercetării am realizat o evaluare a riscului de faliment utilizând două metode statistice. Modelul Altman, implică calcularea a cinci variabile ale stării financiare parțiale ale unei companii, care înlocuite într-o formulă dau naștere unui indicator numit „scor Z”, care permite estimarea stării de faliment a entității.

Cealaltă metodă statistică străină folosită a fost Modelul Conan-Holder, care se bazează pe rate financiare de tip „lichiditate-exigibilitate”.

Modelul ALTMAN

Modelul statistic Altman reprezintă una dintre primele funcții scor utilizate în analiza riscului de faliment ce a permis prevederea a 75% din falimente, cu 2 ani înainte de producerea acestora.

Funcția utilizată de Altman are următoarea formă:

Z = 1,2 * X1 + 1,4 * X2 + 3,3 * X3 + 0,6 * X4 + 0,999 * X5,

Unde:

X1 = (Active circulante)/(Activ total);

X2 = (Autofinanțare)/(Activ total);

X3 = (Rezultat din exploatare)/(Activ total);

X4 = (Capitaluri proprii)/(Datorii pe termen scurt);

X5 = (Cifra de afaceri)/(Activ total).

Din conținutul indicatorilor rezultă că nivelurile acestora sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare. Din acest punct de vedere, scorul Z este intepretat astfel:

a) dacă Z < 1,8, reiese faptul că starea de faliment este iminentă;

b) dacă 1,8 < Z < 3, reiese faptul că situația financiară este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment;

c) dacă Z > 3, situația financiară este bună, aceasta fiind solvabilă.

Modelul CONAN-HOLDER

Modelul statistic Conan-Holder este aplicat pentru întreprinderile industriale, întreprinderile de transport sau de construcții, cu un număr între 10 și 500 de salariați.

Modelul prezintă următoarea funcție scor:

Z = 0,24 * X1 + 0,22 * X2 + 0,16 * X3 – 0,87 * X4 – 0,1 * X5,

Unde:

X1 = (Excedentul brut din exploatare)/(Datorii totale);

X2 = (Capital permanent)/(Pasiv total);

X3 = (Active circulante – Stocuri)/(Pasiv total);

X4 = (Cheltuieli financiare)/(Cifra de afaceri);

X5 = (Cheltuieli cu personalul)/(Valoarea adăugată brută).

Din acest punct de vedere, scorul Z este intepretat astfel:

a) Dacă Z ≤ -0,05, rezultă un eșec;

b) Dacă -0,05 < Z ≤ 0,04, rezultă un pericol;

c) Dacă 0,04 < Z ≤ 0,1, rezultă o alertă;

d) Dacă 0,1 < Z ≤ 0,16, rezultă o situație bună;

e) Dacă Z > 0,16, rezultă o situație foarte bună.

Pe baza acestor criterii, nu trebuie a fi supraestimate valențele informaționale ale metodei scorurilor, fapt prin care reiese reducerea informației de bază prin prisma analizei discriminante, pe baza celor mai semnificative rate considerate a fi constante în timp.

CAPITOLUL II IMPACTUL APLICĂRII STANDARDELOR INTERNAȚIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA

2.1 Efectele aplicării Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

Cadrul economic actual al Uniunii Europene, cât și cel global, au la bază îmbunătățirea nivelului de normalizare contabilă internațională și de implementare națională, România având anumite raționamente pentru a aplica IAS/IFRS:

numărul mare de investitori europeni, precum Germania, Italia, Grecia, Franța;

apropierea contextului economic românesc de cel european, atât din punct de vedere al structurii, cât și din punct de vedere al poziționării geografice.

Mihai și alții (2011) consideră că „aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) reflectă o activitate cu un ridicat nivel de complexitate, ce necesită prezența unor pregătiri profesionale solide în domeniu, dar și o înțelegere a factorilor de natură contabilă”.

Adoptarea IAS/IFRS a cunoscut cel mai mare succes în statele aflate în curs de dezvoltare, unde aceste standarde au fost implementate fără a mai fi amendate. În statele Europei Occidentale, dar și în Japonia, IAS/IFRS sunt privite ca un avantaj ce redă sistemului anglo-saxon o largă perspectivă internațională, iar din acest punct de vedere, aceste standarde au fost uneori înțelese ca fiind nefavorabile viziunii altor standarde din Japonia și Europa.

Pornind de la principalele referențiale contabile internaționale (IFRS și US GAAP) și de la tendința actuală de convergență și de armonizare a reglementărilor contabile, o serie de studii empirice au investigat dacă aplicarea IFRS-urilor este benefică pentru participanții la piața de capital.

Scopul adoptării IAS/IFRS este acela de a spori comunicarea, transparența și comparabilitatea, iar aceste standarde sunt concepute să fie aplicate situațiilor financiare și altor raportări financiare ale tuturor întreprinderilor orientate spre profit.

În România, implementarea IFRS nu a fost privită de la început ca aducând multe oportunități, ci dimpotrivă.

Ionașcu și alții (2007) prezintă într-un studiu faptul că „majoritatea întreprinderilor consideră că implementarea IAS/IFRS oferă date mult mai concrete, conducând la o comunicare mult mai bună pe piața de capital”.

Din punctul de vedere al lui Ionașcu și alții (2010), „analiza procesului de implementare, atât la nivel de țară cât și de entitate, se rezumă la compararea costurilor și beneficiilor rezultate”.

La nivel național, din perspectiva implementării IAS/IFRS, au fost subliniate următoarele aspecte pozitive, redate în cadrul Figurii nr. 2.1:

Sursa: Proiecție proprie după Albu, N., Albu, C. N., International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, 33(4), 2012, pag. 344

Figura nr. 2.1 Evidențierea aspectelor pozitive privind implementarea IAS/IFRS

Albu și Albu (2012) consideră că „motivele adoptării IAS/IFRS în România și beneficiile așteptate sunt exprimate și conduc la o dezvoltare economică”.

IFRS încearcă să atingă cerințele impuse la nivel internațional a economiilor dezvoltate, în scopul de a deține un set comun și vast de standarde de contabilitate adresate celor care acționează în mediul de afaceri.

Așa cum precizează și Ionașcu și alții (2011), „mediul economic românesc este caracterizat de o serie de factori instituționali specifici, precum piața bursieră slab capitalizată și cu o lichiditate redusă, finanțarea predominant bancară a entităților și calitatea guvernanței corporative, ceea ce poate influența calitatea raportării financiare bazate pe IFRS și duce la diferențe de aplicare a IFRS în România comparativ cu alte țări”.

În principal, consultanții fiscali ce vor fi implicați în adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiaă, sunt prezentați în Figura nr. 2.2:

Sursa: Proiecție proprie după AICPA (2011), AICPA recommends SEC allow optional adoption of IFRS by U.S. public companies. Retrieved from

http://www.aicpa.org/Press/PressReleases/2011/Pages/AICPARecommendsSECAllowOptionalAdoptionofIFRSbyUSPublicCompanies.aspx (vizitat la 22.01.2015)

Figura nr. 2.2 Categorii de participanți la adoptarea

Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

Cai și alții (2014) prezintă „măsura în care, diferențele reieșite între standardele internaționale și reglementările naționale au influențat efectele implementării IFRS și rezultatele ce au condus la reflectarea beneficiilor mult mai ample, ca urmare a adoptării IFRS, în cadrul țărilor în care exista un nivel mai ridicat de divergență între normele locale și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) înaintea adoptării”.

Pășcan și Țurcaș (2012) confirmă faptul că „factorii economici, culturali sau politici au influențat adoptarea IFRS într-o anumită țară, iar acest lucru a condus la afectarea comparabilității între țări”.

În opinia lui Barth și alții (2008), „este dificil de aflat dacă trecerea la IFRS necesită o creștere a relevanței informației financiare”.

Pe baza cercetărilor, Ionașcu și alții (2011) precizează că „beneficiile adoptării IFRS depind într-o mare măsură de obiectivele ce stau la bata aplicării acestor standarde, cât și de contextul local în care sunt aplicate”. Așadar, din perspectiva lui Iatridis (2010), sunt prezentate principalele beneficii ce au rezultat în urma studiilor empirice:

Sursa: Proiecție proprie după

Figura nr. 2.3 Principalele beneficii ale adoptării IFRS

Deoarece IFRS reprezintă un set de standarde complexe și presupun costuri suplimentare de aplicare, se constată faptul că acestea sunt destinate, îndeosebi, întreprinderilor mari, dar multe țări consideră oportună aplicarea IFRS și în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, în scopul îmbunătățirii sistemului contabil.

În România, costul implementării IFRS este considerat a fi mai scăzut decât în alte țări, observație reflectată ca rezultat al adoptării parțiale a acestor standarde.

Unii autori consideră aplicarea IAS/IFRS ca fiind complicată, costisitoare, complexă și oneroasă. Trecerea de la un sistem contabil bazat pe reguli la unul bazat pe principii, cum ar fi cazul trecerii de la sistemul contabil românesc la IFRS-uri, reprezintă o sarcină mult mai complicată decât modificarea reglementărilor contabile și a instrucțiunilor adiționale. Acest lucru ar putea explica de ce profesioniștii contabili din România au oscilat între IAS/IFRS și sistemul contabil bazat pe regulile europene, între anii 2001-2012.

Timp de peste treizeci de ani, structura și prezentarea situațiilor financiare individuale și a situațiilor financiare consolidate au fost reglementate de către două directive contabile (Directiva 78/660/CEE, cunoscută și sub numele de Directiva a IV-a și Directiva 83/349/CEE, numită și Directiva a VII-a). Aceste două directive se aflau într-o cumplită nevoie de modernizare.

În anul 2013, a fost adoptată Directiva 2013/34/UE, abrogând atât Directiva a IV-a, cât și Directiva a VII-a. Noua directivă a fost aplicată pe 20 iulie 2013, acordând statelor membre o perioadă de doi ani pentru a se supune regulamentelor. Directiva 2013/34/UE stabilește măsurile preliminare, regulile de prezentare, publicare și audit pentru situațiile financiare individuale și a situațiilor financiare consolidate, prin asocierea dispozițiilor ambelor directive, într-o singură directivă.

Directiva 2013/34/UE realizează o clasificare a întreprinderilor pe baza unor criterii de dimensiune (totalul bilanțului contabil, cifra de afaceri netă și un număr mediu de salariați în timpul anului financiar). Pentru ca o întreprindere să treacă dintr-o categorie în alta, este necesar să depășească două praguri prestabilite timp de doi ani financiari consecutivi.

Principalele categorii de entități după OMFP 1802/2014 în raport de 2 din cele 3 categorii de mărime, se grupează astfel:

a) microentități;

b) entități mici;

c) entități mijlocii și mari.

Microentitățile reprezintă acele entități care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin 2 dintre următoarele 3 criterii:

totalul activelor: 350.000 EUR;

cifra de afaceri netă: 700.000 EUR;

numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10.

Entitățile mici semnifică acele entități care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin 2 din următoarele 3 criterii:

totalul activelor: 4.000.000 EUR;

cifra de afaceri netă: 8.000.000 EUR;

numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Entitățile mijlocii și mari reprezintă acele entități care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin 2 din următoarele 3 criterii:

totalul activelor: 4.000.000 EUR;

cifra de afaceri netă: 8.000.000 EUR;

numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Adoptarea noii Directive contabile 2013/34/UE nu rezolvă această diferențiere și nu permite reglementatorilor contabili naționali să utilizeze Standardele Internaționale de Raportare Financiară pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Așa cum precizează și Ristea și alții (2010), „unii cercetători au remarcat că pentru investitori există costuri implicate de înțelegerea și interpretarea situațiilor financiare ale întreprinderilor străine, iar adoptarea de standarde uniforme conduce la reducerea aceste costuri și la creșterea semnificativă a investițiilor pe piețele de capital străine”.

Pe baza unui studiu realizat de Albu și Albu (2012), „cei intervievați au fost de părere că, de regulă, costurile privind implementarea IFRS vor fi mai mari decât beneficiile în următorii doi sau trei ani de la punerea în aplicare a acestor standarde. Din acest punct de vedere, pe termen lung, beneficiile vor depăși totuși costurile, deoarece raportarea IFRS devine un proces de rutină încorporat în cultura companiilor”.

Albu și alții (2013) au analizat „calitatea informațiilor prezentate in situațiile financiare consolidate întocmite conform IFRS ale societăților cotate la Bursa de Valori București. Conform rezultatului analizei întreprinse, a reieșit faptul că nivelul de transparență și de comunicare este un nivel relativ bun și în creștere față de analizele anterioare. S-a constat un nivel ridicat de transparență din punct de vedere al raportării efectelor standardelor noi, al informațiilor cu impact financiar și privind informațiile despre comunicarea non-financiară”.

2.2 Studiu empiric privind efectele aplicării IAS/IFRS de către societățile cotate la Bursa de Valori București

2.2.1 Rolul și importanța situațiilor financiare din perspectiva IFRS în activitatea societăților cotate la

Bursa de Valori

Cercetarea de față are ca punct de pornire necesitatea și importanța analizei stării financiare a două societăți cotate la Bursa de Valori București. Aceasta asigură o bază informațională care poate influența managementul societăților și actul decizional în aspecte precum: performanțele propuse, evoluția activității, stabilitatea financiară a entității. Contextul actual al crizei economico-financiare mondiale face ca analiza să aibă o importanță și mai mare.

Privită ca sistem, analiza financiară se structurează în următoarele componente:

analiza poziției financiare pe baza Bilanțului Contabil;

analiza performanțelor financiare pe baza Contului de Profit și Pierdere;

analiza riscurilor;

analiza previzională.

Necesitatea analizei financiare a societăților comerciale reiese, cel puțin din următoarele considerente: sporirea eficienței întregii activități și cunoașterea esenței fenomenelor și proceselor.

Rezultatele obținute și prelucrate în cadrul acestui studiu empiric sunt sintetizate astfel:

rezultate referitoare la utilitatea întocmirii situațiilor financiare anuale conform IFRS la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin;

rezultate referitoare la aspectele pozitive și aspectele negative ale raportării IFRS evidențiate în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin.

2.2.2 Analiza poziției financiare

Poziția financiară a unei întreprinderi este reprezentată în înțelesul IAS/IFRS de relația dintre activele, datoriile și capitalurile proprii ale sale. Informații despre aceste structuri financiare sunt oferite în principal de Bilanț, dar în completare și celelalte elemente ale situațiilor financiare pot furniza informații utile.

Analiza poziției financiare vizeză analiza de ansamblu a poziției financiare și analiza echilibrului poziției financiare.

Investigarea situațiilor financiare pe o durată mai lungă, pe parcursul a mai multor exerciții financiare (5 ani în cazul nostru) sporește valoarea unei astfel de analize.

I. Analiza de ansamblu a poziției financiare

Analiza evoluției activelor, datoriilor și capitalurilor proprii în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

În cadrul analizei de ansamblu a poziției financiare a S.C Șantierul Naval Orșova S.A și a S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin se urmăresc aspecte privind evoluția și structura elementelor de active, datorii și capitaluri proprii. Informații despre acestea se găsesc în Bilanț și în Notele explicative.

Conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare paragr. 49), activele reprezintă o sursă controlată de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute de la care se așteaptă beneficii economice viitoare.

În vederea elaborării bilanțului financiar, atât în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cât și în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, am operat următoarele corecții ce se regăsesc în Anexa nr. 1 Evoluția și calculul elementelor de activ și Anexa nr. 2 Evoluția și calculul elementelor de pasiv:

Am eliminat din activ cheltuielile în avans, considerate non-valori, reducând cu aceeași valoare și nivelul capitalului propriu, acestea regăsindu-se în grupa activelor fictive;

Veniturile în avans au fost asimilate capitalurilor proprii.

Evoluția elementelor de activ pentru cele două societăți concurente este redată după cum urmează:

Figura nr. 2.4 Evoluția activelor patrimoniale în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, în urma corecțiilor efectuate, pentru anul 2009 se observă, pe elemente componente, faptul că activele imobilizate devansează activele circulante, spre deosebire de perioada 2010-2013, perioadă în care activele circulante prezintă valori mult mai ridicate decât cele ale activelor imobilizate.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pentru anul 2009, se observă faptul că activele circulante devansează activele imobilizate, spre deosebire de perioada 2010-2013, când activele imobilizate prezintă valori ridicate, mult peste nivelul activelor circulante.

Atât la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cât și la nivelul S.C Severnav S.A, imobilizările corporale ale societăților analizate au participare esențială în scopul creării de valoare pentru acestea, constituind motorul de bază.

În cadrul activelor imobilizate, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cele mai mari pierderi s-au înregistrat la imobilizările corporale, care au scăzut cu – 5.215.275 lei în anul 2010 față de anul 2009, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, la nivelul căreia, valorile imobilizărilor corporale au înregistrat creșteri cu 68.274.974 lei în anul 2010 față de anul 2009.

Pe baza analizei efectuate am observat că în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, scăderea activelor imobilizate se datorează investițiilor realizate de societate, investiții concretizate în terenuri și construcții, societatea adoptând o strategie de restrângere în detrimentul modernizării. Corelând creșterea activelor cu evoluția cifrei de afaceri, putem concluziona, pe elemente componente, faptul că, în anul 2009, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, ritmul de creștere al activelor circulante a fost inferior creșterii cifrei de afaceri, ceea ce denotă o creștere a vitezei de rotație a activelor, aspect reieșit și la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin.

Evoluția elementelor de pasiv pentru cele două societăți concurente este redată astfel:

Figura nr. 2.5 Evoluția pasivelor patrimoniale în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Figura nr. 2.6 Evoluția capitalurilor permanente pe elemente în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, în privința elementelor de pasiv, pe toată perioada analizată, se observă o reducere a capitalului permanent, datorată exclusiv scăderii capitalurilor proprii, rezultând o diminuare cu + 5.468.927 lei în anul 2010 față de anul 2009, existentă până la sfârșitul perioadei ( cu + 2.502.163 lei în anul 2013 față de anul 2012).

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, se observă o majorare a capitalului permanent, cu 63.379.732 lei în anul 2010 față de anul 2009, urmată de o majorare cu 11.274.142 lei în anul 2011 față de anul 2010, spre deosebire de diminuarea semnalată la finele perioadei de – 9.460.066 lei în anul 2013 față de anul 2012.

Majorările amintite s-au datorat exclusiv creșterii capitalului propriu, întrucât societatea nu a apelat deloc la îndatorarea pe termen lung în perioada studiată.

Analiza structurii activelor, datoriilor și capitalurilor proprii în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Pentru calculul și analiza ratelor de structură a elementelor de activ la S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (Anexa nr. 3 Analiza ratelor de structură ale elementelor de activ), se utilizează datele din bilanț financiar, nivelul acestora fiind prezentat în cadrul Figurii nr. 2.7:

Figura nr. 2.7 Evoluția ratelor de structură ale elementelor de activ în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

În urma analizei acestor rate, pentru S.C Șantierul Naval Orșova S.A, se constată următoarele:

Activele imobilizate au deținut o pondere de 53.44% din activele totale în anul 2009, în scădere până la 50.34% în anul 2010, până la 43.04% în anul 2011, la 41.62% în anul 2012 și până la 43.39% în anul 2013, datorită creșterii nivelului activelor imoblizate într-un ritm inferior creșterii activelor totale;

Activele circulante au pondere în creștere din anul 2009 de la 46.55% la 49.65% în anul 2010, la 56.95% în anul 2011, la 58.37%, ponderea urmând să scadă la 56.60% în anul 2013, datorită ritmului mult mai lent de creștere a acestora comparativ cu activele totale. În cadrul activelor circulante, ponderea principală a revenit stocurilor, urmate de creanțe și disponibilități.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, se constată următoarele:

Activele imobilizate au deținut o pondere de 27.91% în anul 2009, în creștere până la 57.45% în anul 2010, ajungând la 77.95% în anul 2011, la 84.83% în anul 2012, urmată de o diminare până la 79.18% în anul 2013, datorită scăderii nivelului activelor imobilizate într-un ritm superior creșterii activelor totale. În structura activelor imobilizate, ponderea principală a revenit imobilizărilor corporale, fapt ce atestă interesul societății pentru strategia de creștere internă;

Activele circulante au avut o pondere în scădere în anul 2009 de la 72.08% la 42.54% în anul 2010, la 22.04% în anul 2011, la 15.15% în anul 2012, ponderea urmând să crească atingând nivelul de 17.35% în anul 2013, datorită ritmului mult mai lent de creștere a acestora comparativ cu activele totale. În cadrul acestora, ponderea principală a revenit stocurilor, urmate de creanțe și disponibilități.

Recomandări utile:

Necesitatea unei noi piețe de desfacere, pentru ca ponderea creanțelor să se apropie de cea a stocurilor;

Păstrarea unei ponderi de peste 70% a activelor imobilizate, în scopul continuării investițiilor.

Pentru calculul și analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv la S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (Anexa nr. 4 Analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv), se utilizează datele din bilanț financiar, nivelul acestora fiind prezentat în cadrul Figurii nr. 2.8:

Figura nr. 2.8 Evoluția ratelor de structură ale elementelor de pasiv în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

În urma analizei ratelor structurii pasivelor patrimoniale în cadrul celor două societăți cotate la bursă, se constată următoarele:

Datoriile totale reflectă sursele de finanțare atrase în totalul pasivelor societății, astfel încât ponderea acestora a urmat un trend crescător pe perioada analizată (de la 11.47% în anul 2009 la 16.08% în anul 2013) la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și un trend descrescător în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (de la 83.16% în anul 2009 la 25.10% în anul 2013);

Capitalurile proprii prezintă sursele proprii în totalul mijloacelor utilizate pentru finanțarea societăților analizate, astfel ponderea capitalurilor proprii a urmat un trend descrescător la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A (de la 88.53% în anul 2009 la 83.92% în anul 2013) și un trend crescător, la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (de la 16.84% în anul 2009 la 74.90% în anul 2013).

Recomandări utile:

Creșterea capitalurilor proprii, ce denotă o reducere a ponderii de peste 85% a surselor atrase din totalul pasivului;

O majorare a ponderii rezultatului economico-financiar în totalul capitalurilor proprii.

Concluzii:

Tabelul nr. 2.1 Sinteza analizei performanței financiare la S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013:

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

II. Analiza echilibrului poziției financiare

Echilibrul financiar al S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este exprimat prin egalitatea dintre resursele financiare necesare pentru îndeplinirea acțiunilor plănuite și posibilitățile de constituire a acestor resurse din surse proprii sau surse atrase.

Analiza lichidității și solvabilității

O formă de realizare a echilibrului financiar al societăților cotate la bursă analizate în cadrul cercetării de față este redată prin asigurarea permanentă a capacității de plată a acestora, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

A) Analiza lichidității în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare paragr. 16), lichiditatea reflectă „disponibilitățile de numerar evidențiate în viitorul apropiat, fiind necesară luarea în calcul a obligațiilor aferente acestei perioade”.

Ratele lichidității evidențiate în cadrul studiului empiric sunt:

a) rata lichidității generale;

b) rata lichidității imediate;

c) rata lichidității efective.

Evoluția indicatorilor ratei lichidității în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.9:

Figura nr. 2.9 Evoluția ratelor de lichiditate în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Pe baza calculului efectuat în cadrul Anexei nr. 5 Determinarea ratelor de lichiditate, se constată următoarele:

Rata lichidității generale înregistrează valori foarte mari, cu mult peste nivelul acceptat (valoare acceptată: 2), cea mai mare valoare fiind în anul 2010 de 6,69, în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, în cadrul căreia nivelul ratei lichidității generale înregistrează valori foarte mici, cu mult sub nivelul acceptat (valoare acceptată: 2), cea mai mare valoare fiind în anul 2009 de 0,91. Pentru acest indicator, valorile standard sunt cuprinse între 1,5-2,5;

Rata lichidității imediate, pe perioada analizată (2009-2013) în cadrul societăților analizate, înregistrează o scădere accentuată, astfel încât la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, ponderea este situată peste limita de asigurare a echilibrului financiar, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde ponderea este cu mult sub limita de asigurare a echilibrului financiar, considerată standard între intervalul 0,8-1;

Rata lichidității efective înregistrează valori semnificative la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și valori nesemnificative la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valoarea standard a acestui indicator fiind de 0,3.

Concluzii:

În cadrul celor societăți cotate la bursă, chiar dacă situația tinde să se stabilizeze, indicatorii de lichiditate din toți anii analizați nu ating valoarea recomandată. Această situație poate avea repercursiuni pe viitor, în scopul obținerii unor beneficii economice viitoare.

B) Analiza solvabilității în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

În cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, conform IFRS (2013, Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare ) solvabilitatea reflectă capacitatea acestora de a onora datoriile, indiferent de gradul de exigibilitate, iar starea acestui indicator necesită a fi analizată din punctul de vedere al funcțiilor acestuia, pe de o parte, cât și a orizontului de timp la care se referă, pe de altă parte.

Factorii care influențează starea de solvabilitate sunt mai variați și mai complecși decât în cazul lichidității.

Evoluția indicatorului analizat al ratei solvabilității la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.10:

Figura nr. 2.10 Evoluția ratei solvabilității generale în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rata solvabilității generale înregistrează valori în scădere, spre deosebire de rata solvabilității generale la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde acest indicator urmează un trend crescător, urmat de o ușoară scădere în anul 2013.

Din analiza efectuată (Anexa nr. 6 Determinarea ratei solvabilității generale), reiese faptul că valorile indicatorului analizat la cele două societăți, nu se încadrează în intervalele de siguranță.

Concluzii:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, gradul de solvabilitate al acesteia este nefavorabil, datorită faptului că volumul datoriilor este mare, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde volumul datoriilor urmează un trend descrescător, evidențiindu-se un grad de solvabilitate favorabil.

Analiza capitalului de lucru (fond de rulment – capital de lucru)

Ca parte componentă a echilibrului economic, echilibrul financiar redă o funcționalitate și forme de exprimare distincte.

Analiza echilibrului financiar, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, este realizată conform ”conceptului francez”, cu ajutorul indicatorilor: situația netă, fond de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă.

Evoluția situației nete în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.11:

Figura nr. 2.11 Evoluția situației nete în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A este evidențiată o situație netă pozitivă, dar descrescătoare, fapt ce conduce la o gestiune economică difuză, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde este redată o situație netă pozitivă și crescătoare, fapt ce conduce la o bună gestiune economică.

Concluzii:

În urma calculelor efectuate, pe perioada analizată (2009-2013), S.C Șantierul Naval Orșova S.A nu a reușit să-și atingă scopul propus, acela de maximizare a valorii societății, respectiv a capitalurilor proprii, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, societate ce a reușit pe baza maximizării valorilor capitalurilor proprii să-și atingă scopul propus.

Evoluția fondului de rulment în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.12:

Figura nr. 2.12 Evoluția fondului de rulment în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A este evidențiat faptul că, pe perioada 2009-2011, fondul de rulment a avut o evoluție pozitivă și crescătoare, spre deosebire de anii 2012 și 2013, ani ce au reflectat o evoluție pozitivă, dar descrescătoare.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, fondul de rulment financiar a înregistrat o evoluție negativă și oscilantă.

Concluzii:

Evoluția pozitivă și crescătoare a fondului de rulment la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A a reflectat participarea acestuia la concretizarea echilibrului financiar pe termen scurt și la realizarea echilibrului financiar pe termen lung, obiectiv imposibil de atins la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, datorită evoluției negative a acestuia.

Evoluția nevoii de fond de rulment în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.13:

Figura nr. 2.13 Evoluția nevoii fondului de rulment în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, pe perioada analizată (2009-2013), este redată o nevoie de fond de rulment pozitivă, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde nevoia de fond de rulment a fost negativă.

Concluzii:

Nevoia de fond de rulment pozitivă redată la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, denotă un surplus de noi temporare, în raport cu resursele temporare, spre deosebire de nevoia de fond de rulment negativă din cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde a fost evidențiată o diminuare a nevoilor temporare, în raport cu resursele temporare.

Evoluția trezoreriei nete în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin este redată în cadrul Figurii nr. 2.14:

Figura nr. 2.14 Evoluția trezoreriei nete în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A se prezintă o trezorerie netă negativă pentru perioada analizată, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde este evidențiată o trezorerie netă negativă pentru anii 2010 și 2011 și o trezorerie netă pozitivă pentru anii 2009, 2012 și 2013.

Concluzii:

Pe baza evoluției negative a trezoreriei nete este redat faptul că, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, nu se evidențiază rezultatul întregului echilibru financiar.

Analiza echilibrului financiar prin indicatori de activitate

Analiza echilibrului financiar poate fi abordată și din punctul de vedere dinamic, sub forma evidențierii relației dintre eforturile S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, exprimate pe baza resurselor controlate de acestea, cât și de a efectelor acestor utilizări, ce sunt redate prin indicatori de flux.

Pe baza acestui context, am ales să evidențiez determinarea indicatorilor de rotație prin utilizarea valorii mediei geometrice, prezentată în cadrul Figurii nr. 2.15:

Figura nr. 2.15 Analiza evoluției indicatorilor de activitate în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Din evoluția vitezelor de rotație ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, așa cum sunt prezentate în Anexa nr. 7 Analiza indicatorilor de activitate, se constată următoarele aspecte:

Viteza de rotație a totalului activelor reprezintă numărul de rotații pe care îl realizează activele totale în scopul obținerii unui anumit nivel al cifrei de afaceri. La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, nivelul mediu este de 1,81 rotații, peste nivelul mediu evidențiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 1,76 rotații);

Viteza de rotație a activelor imobilizate: în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, nivelul mediu este de 2,64 rotații, sub nivelul mediu al S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 2,57 rotații), fiind redată o tendiță de scădere lentă;

Viteza de rotație a stocurilor: în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, nivelul mediu (3,21 rotații) este sub nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 3,58 rotații), fiind redată o tendință de creștere lentă;

Viteza de rotație a creanțelor: nivelul mediu în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A (nivel mediu: 7,43 rotații) este cu mult sub nivelul mediu evidențiat la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 11,55 rotații), fiind redată o tendință de menținere;

Viteza de rotație a datoriilor reflectă un nivel mediu de 5,33 rotații în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cu mult peste nivelul mediu evidențiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin (nivel mediu: 2,90 rotații), fapt ce prezintă o tendință de creștere lentă;

Viteza de rotație a capitalurilor proprii: o scădere a vitezei de rotație a capitalurilor proprii pe toată perioada analizată în cadrul celor două societăți reflectă o diminuare a eficacității managementului în gestionarea capitalurilor acționarilor.

Concluzii:

În ansamblu, la nivelul celor două societăți, se constată o creștere a eficienței utilității activelor pe total și pe componente, fapt ce este evidențiat prin diminuarea accenatuată a vitezelor de rotație.

2.2.3 Analiza performanțelor financiare

În cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, analiza performanțelor financiare reflectă analiza performanțelor generate pe nivele de activitate, astfel urmărindu-se evoluția eviențiată în cadrul acestora.

Contul de Profit și Pierdere prezintă rezultatele activităților de exploatare, financiare și extraordinare pe o perioadă de timp determinată. Din acest punct de vedere, această situație financiară furnizează informații utilizate la nivelul celor două societăți cotate la bursă, atât pentru evaluarea performanțelor anterioare, cât și pentru estimarea viitoarelor rezultate financiare ale întreprinderii.

Analiza pe nivele a performanțelor financiare

I. Nivelul de exploatare

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 8 Evoluția trendului performanțelor de exploatare și în cadrul Anexei nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune, am pus în evidență volumul activităților de exploatare, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influență sunt prezentați după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.16:

Figura nr. 2.16 Evoluția performanțelor de exploatare în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Cifra de afaceri netă:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cifra de afaceri netă prezintă o creștere de la un an la altul în toți cei 5 ani analizați, într-un ritm mai accentuat în anii 2012 și 2013 (I2012/2011CAN = 89.09%), I2013/2012CAN = 105.85%), datorită creșterii mai accentuate atât a producției vândute, cât și a vânzărilor de mărfuri.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, cifra de afaceri netă prezintă o scădere de la un an la altul pentru perioada 2009-2012, într-un ritm mai accentuat în anii 2011 și 2012 (I2011/2010CAN = 71.93%, I2012/2011CAN = 46.80%), datorită unei diminuări accentuate a producției vândute și a vânzărilor de mărfuri.

Producția exercițiului:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, producția exercițiului înregistrează diminuări și majorări pentru perioada analizată, constatându-se un ritm mai accentuat de creștere în anii 2011 și 2013 (I2011/2010Pe = 95.99%, I2013/2012Pe = 106.52%), datorită unei creșteri a producției vândute și a producției de imobilizări pentru acești ani.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, producția exercițiului înregistrează scăderi în perioada 2009-2012, urmând o creștere accentuată în anul 2013 (I2013/2012Pe = 54.65%).

Valoarea adăugată:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, valoarea adăugată înregistrează o tendință ușor descrescătoare în anul 2011 (I2011/2010VA = 66.96%) și o tendință crescătoare pentru anii 2009, 2010, 2012 și 2013 (I2010/2009VA = 69.49%, I2012/2011VA = 93.24%, I2013/2012VA = 95.41%).

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valoarea adăugată prezintă o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Excendentul brut din exploatare:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, excedentul brut din exploatare prezintă o tendință descrescătoare în anii 2011 și 2013 (I2011/2010EBE = 62.51%, I2013/2012EBE = 83.03%) și o tendință crescătoare pentru anii 2009, 2010 și 2012.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, excedentul brut din exploatare prezintă o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Rezultatul exploatării:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, cu o tendință de scădere până în anul 2012, urmată de o creștere accentuată în anul 2013.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul exploatării se concretizează de asemenea în profit pe toată perioada analizată, cu o tendință în scădere de la un an la altul, situația îmbunătățindu-se, cu o tendință ușoară de creștere în anul 2012.

II. Nivelul financiar

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 9 Evoluția trendului performanțelor financiare, am pus în evidență volumul activităților financiare, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influență sunt prezentați după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.17:

Figura nr. 2.17 Evoluția performanțelor financiare în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rezultatul financiar înregistrează, pentru perioada 2009-2012, pierderi, situația fiind remediată la finele perioadei analizate. Rezultatul negativ de natură financiară se compensează prin surplusul de efecte redat de către procesul de creditare al activități de exploatare.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul financiar este concretizat în profit, cu o creștere accentuată în anul 2011, urmată de o tendință ușor descrescătoare pentru finele perioadei analizate.

III. Nivelul global

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 10 Evoluția trendului performanțelor globale, Anexei nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune și Anexei nr. 12 Calculul capacității de autofinanțare prin metoda deductivă, am pus în evidență volumul activităților globale, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influență sunt prezentați după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.18:

Figura nr. 2.18 Evoluția performanțelor globale în cadrul

S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Rezultatul curent:

Atât în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cât și în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul curent exprimă sintetic performanțele economice și financiare ale societăților analizate, evoluând diferit de la un an la altul, astfel:

– la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rezultatul curent înregistrează o scădere accentuată pentru perioada 2009-2012, urmată de o majorare considerabilă la finele perioadei analizate;

– la nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rezultatul curent înregistrează o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Factorul cu influență pozitivă asupra evoluției rezultatului curent în cadrul celor două societăți analizate este rezultatul exploatării, iar cel cu influență negativă este rezultatul financiar, ce se concretizează în pierdere în toți anii analizați.

Rezultatul brut al exercițiului:

În cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, cât și în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, valorile și evoluția rezultatului brut al exercițiului sunt identice cu cele ale rezultatului curent, deoarece societățile nu prezintă activități extraordinare.

Capacitatea de autofinanțare:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, capacitatea de autofinanțare evoluează diferit de la un an la altul. Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2011, ca urmare a unei scăderi semnificative față de anul 2010 (I2011/2010CAF = 29.92%), iar cea mai accentuată creștere a capacității de autofinanțare este înregistrată în anul 2012 față de anul 2011 (I2012/2011CAF = 106.27%). La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, capacitatea de autofinanțare înregistrează o scădere accentuată pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Tabelul nr. 2.2 Sinteza analizei performanței financiare la S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013:

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor de rentabilitate

Performanțele S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin sunt reflectate prin metoda ratelor de profitabilitate, ce exprimă în mărime relativă, contribuția indicatorilor de rezultate în scopul exprimării performanțelor financiare ale societăților analizate.

Analiza ratelor de profitabilitate, în cadrul cercetării de față, este pusă în evidență prin următoarele categorii de rate:

a) rata rentabilității comerciale;

b) rata rentabilității economico-financiare.

I. Rata rentabilității comerciale

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 13 Analiza evoluției ratelor rentabilității comerciale, am pus în evidență evoluția ratelor de rentabilitate comerciale, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influență sunt prezentați după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.19:

Figura nr. 2.19 Evoluția indicatorilor ratei rentabilității comerciale în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, rata marjei brute a profitului și rata marjei nete a profitului, înregistrează o tendință de diminuare pentru perioada analizată (2009-2013). Astfel, diminuarea ratei marjei brute la nivelul celor două societăți este evidențiată prin reducerea valorilor existente la nivelul costurilor cu materii prime, materiale și mărfuri, spre deosebire de diminuarea ratei marjei nete a profitului ce este cauzată de costurile financiare ale celor două societăți analizate.

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rata merjei nete de exploatare înregistrează o tendință în creștere pentru perioada 2009-2013, spre deosebire de rata marjei brute de exploatare, ce înregistrează o tendință de scădere din cauza faptului că la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, este necesar ca valoarea cifrei de afaceri să acopere o mare parte a costurilor. Astfel, în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, atât rata marjei nete de exploatare, cât și rata marjei brute de exploatare, înregistrează tendințe în scădere pe toată perioada analizată, din cauza aceluiași fenomen întâlnit și la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A.

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, rata marjei comerciale înregistrează o tendință în creștere în anul 2010, urmată de o scădere accentuată a indicatorului pe perioada 2011-2013, spre deosebire de S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde marja comercială înregistrează o tendință ocilantă, cu diminuări și majorări pe toată perioada analizată.

Concluzii:

Situația trebuie ameliorată pe termen mai lung printr-o politică de gestionare eficientă a resurselor controlate de cele două societăți analizate.

II. Rata rentabilității economico-financiare

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 14 Analiza evoluției ratei rentabilității economico-financiare, am pus în evidență evoluția ratelor de rentabilitate comerciale, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, factorii de influență sunt prezentați după cum urmează în cadrul Figurii nr. 2.20:

Figura nr. 2.20 Evoluția indicatorilor ratei rentabilității economico-financiare în cadrul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și

S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin

Sursa: Proiecție proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Rata rentabilității activelor, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, înregistrează o evoluție oscilantă, cu o creștere bruscă la nivelul anului 2011, spre deosebire de evoluția din cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde rata rentabilității activelor înregistrează o tendință de diminuare cauzată de creșterea rapidă a indicelui activelor față de indicele de creștere al rezultatelor.

Rata rentabilității capitalurilor proprii, la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, înregistrează o evoluție oscilantă, cu o creștere bruscă la nivelul anului 2011, spre deosebire de nivelul evidențiat în cadrul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, unde rata rentabilității capitalurilor proprii înregistrează o evoluție oscilantă, cu o creștere bruscă la nivelul anilor 2010 și 2012, creștere bruscă evidențiată prin existența eficienței utilizării capitalurilor proprii.

Concluzii:

Vitezele de rotație ale activelor sunt în scădere, ceea ce prevede o diminuare generală a stării de rentabilitate.

2.2.4 Analiza riscului de faliment

Analiza riscului de faliment al societăților analizate reflectă o importanță majoră pentru diverși parteneri de afaceri printre care amintim:

investitorii, ce au ca obiectiv cunoașterea stării societăților analizate înainte de a investi capitalul deținut;

acționarii, ce sunt interesați să-și protejeze capitalul investit și de obținerea de dividende;

clienții, furnizorii, ce au ca scop încheierea unor relații cu companii sigure care să-și poată îndeplini obligațiile contractuale.

băncile, care sunt preocupate de calitatea portofoliilor de credit ce le formează;

creditorii, interesați să-și recupereze capitalul acordat sub formă de împrumut;

Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment, fiecare dintre acestea evidențiind aspecte diferite. În cadrul studiului empiric, am analizat riscul de faliment al S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, cu ajutorul a două metode statistice: modelul Altman și modelul Canon-Holder. Aceste metode se bazează pe metoda scorurilor, mai exact pe un șir de indicatori determinați statistic, ce pot determina cu o anumită probabilitate starea de sănătate viitoare a societăților analizate.

În urma calculelor efectuate în cadrul Anexei nr. 15 Analiza evoluției riscului de faliment – modelul Altman și Anexei nr. 16 Analiza evoluției riscului de faliment – modelul Conan-Holder, am pus în evidență evoluția riscului de faliment, utilizând o serie de indicatori specifici.

La S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, indicatorii sunt prezentați după cum urmează în cadrul Tabelului nr. 2.3:

Tabelul nr. 2.3 Determinarea riscului de faliment

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Potrivit modelului Altman:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcției scor, superioară și în creștere față de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situație financiară favorabilă, fără nici un risc de faliment;

2. Societatea este solvabilă, credibilă pentru bancheri, aceștia având posibilitatea de a beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin:

– pentru perioada 2009-2012:

1. Valoarea funcției scor, superioară și în creștere față de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situație financiară favorabilă, fără nici un risc de faliment;

2. Societatea este solvabilă, credibilă pentru bancheri, aceștia având posibilitatea de a beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

– pentru anul 2013:

1. Valoarea funcției scor, inferioară și în scădere față de limita minimă de 3, plasează societatea într-o situație nefavorabilă.

2. Societatea nu este solvabilă și nu poate beneficia de credite, aceasta fiind sub risc de faliment.

Potrivit modelului Conan-Holder:

La nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcției scor, superioară limitei minime de 0,16 și în creștere de la 0,74 la 0,87 pentru anii 2009 și 2010, urmată de o diminuare până la sfârșitul perioadei analizate, de asemenea superioară limitei minime de 0,16, plasează întreprinderea într-o situație financiară favorabilă.

2. Societatea este solvabilă și poate beneficia de credite, riscul de faliment fiind inexistent.

La nivelul S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, pentru perioada 2009-2013, se constată următoarele:

1. Valoarea funcției scor, pentru anii 2009 și 2013, înregistrează valori inferioare limitei minime de 0,16, ceea ce reflectă dificultăți financiare în cadrul societății analizate;

2. Societatea nu este solvabilă și nu poate beneficia de credite, aceasta fiin sub risc de faliment.

CONCLUZII, PROPUNERI ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Obiectivul cercetării este acela de a determina în ce măsură implementarea Standardelor Internaționale de Contabilitate/Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IAS/IFRS) de către societățile cotate la Bursa de Valori București pentru întocmirea situațiilor financiare anuale începând cu exercițiul financiar 2009 conduce la o creștere a calității raportării financiare.

Pe parcursul acestei cercetări am constatat că procesul de privatizare, destul de accelerat, dezvoltarea pieței de capital și a economiei de piață functionale, globalizarea economică și perspectiva aderării la Uniunea Europeană, sunt doar câteva precondiții ce au impus dezvoltarea continuă a sistemului contabil românesc, iar tendința generală în domeniul contabilității se manifestă prin eforturile de a asigura un cadru comun, agreat la nivel internațional, cadrul de intocmire și prezentare a situațiilor financiare, prin care să se ofere informații relevante și credibile tuturor categoriilor de utilizatori ai acestora, acționari, investitori, creditori financiari, instituții guvernamentale. De aceea perfecționarea mediului de afaceri reprezintă una dintre prioritatile României pentru realizarea obiectivelor generate de aderarea la Uniunea Europeană și alinierea la normele impuse de aceasta.

Analiza și documentarea au constat în parcurgerea literaturii de specialitate selectate, analiza standardelor și reglementărilor contabile relevante, analiza documentelor furnizate, inclusiv din cele de sinteză, de către S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, întocmite conform reglementărilor naționale și internaționale, analiza situațiilor financiare și a performanței financiare ale întreprinderii analizate conform reglementărilor naționale, europene și internaționale.

Analiza realizată presupune calculul unor indicatori financiari pe o perioadă de cinci ani pe baza datelor preluate din cadrul situațiilor financiare anuale ale întreprinderii, respectiv, Bilanțul contabil, Contul de profit și pierdere, împreună cu Notele explicative și supravegherea efectelor pe perioade diferite, astfel încât am avut posibilitatea de a evidenția evoluția întreprinderii analizate pe o perioadă de cinci ani (2009-2013).

În cadrul cercetării empirice, a fost realizată o analiză financiară, care a adoptat și aplică Reglementările contabile conforme cu Directivele europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate.

Pornind de la datele prezentate în cadrul situațiilor financiare pe baza metodelor și tehnicilor elaborate de analiza financiară am obținut informații asupra performanțelor agenților economici analizați prin prezentul raport științific.

Sub aspectul responsabilităților ce revin S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, trebuie subliniat cã persoanele care asigură administrarea și/sau conducerea acestora, directorii economici, contabilii-șefi sau alte persoane care au obligația gestionării acestor societăți trebuie să asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a IFRS.

Aceste persoane răspund, potrivit responsabilităților și competențelor alocate în cadrul societății pentru:

stabilirea cadrului organizatoric intern;

elaborarea planului de măsuri pentru implementarea IFRS;

exactitatea și realitatea datelor cuprinse în situațiile financiare anuale întocmite în baza IFRS.

Având în vedere că societățile analizate în cercetarea de față fac obiectul Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 881/2012 au folosit și folosesc în continuare IFRS pentru efectuarea diverselor raportări, se apreciază că demersul început prin acest ordin va fi util tuturor părților interesate.

Modul de abordare atât a cercetării teoretice cât și practice conferă lucrării un caracter inovativ, elementul de noutate fiind abordarea problemei impactului adoptării Standardelor Internaționale de Raportare asupra performanței entităților prin studiul comparativ al analizei financiare calculate în baza datelor oferite de raportările conforme cu IFRS și a valorilor acesteia oferite de raportările făcute în sistemul contabil anterior.

Contibuția proprie a fost evidențiată în modul de sistematizare a teoriilor privind rolul și importanța situațiilor financiare în cadrul sistemului contabil al entităților economice, precum și analiza factorilor determinanți ai naturii prudente a raportărilor financiare.

În baza rezultatelor obținute în cadrul studiului de caz, putem sintetiza o serie de recomandări:

acordarea unei atenții mărite de către analiști în interpretarea valorilor ratelor financiare, datorită lipsei unei baze de comparație între cele două perioade – pre și post adoptare a standardelor – necesitatea unei informări sporite a utilizatorilor situațiilor financiare asupra conținutului standardelor și a modului în care politicile și procedurile contabile pot afecta rezultatele în vederea separării efectelor generate de aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară asupra rezultatelor, de cele generate de schimbări intervenite în activitatea celor două societăți analizate;

dezvoltarea unor noi rate care să caracterizeze performanța globală sau a anumitor elemente, și a căror formulă de calcul să ia în considerare noțiunea nou introdusă de venit global;

verificarea conținutului anumitor elemente globale raportate în situațiile financiare la nivelul S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin, atunci când are loc efectuarea unei analize a profitabilității.

O altă direcție de cercetare poate fi studiul impactului standardelor internaționale de raportare asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care va putea fi inițiată la momentul definitivării acestei categorii de standarde particulare și a aplicării lor pentru un număr relevant de entități.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXE

Anexa nr. 1 Evoluția și calculul elementelor de activ

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 2 Evoluția și calculul elementelor de pasiv

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 3 Analiza ratelor de structură ale elementelor de activ

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 4 Analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 5 Determinarea ratelor de lichiditate

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 6 Determinarea ratei solvabilității generale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 7 Analiza indicatorilor de activitate

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 8 Evoluția trendului performanțelor de exploatare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 9 Evoluția trendului performanțelor financiare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 10 Evoluția trendului performanțelor globale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 12 Calculul capacității de autofinanțare prin metoda deductivă

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 13 Analiza evoluției ratei rentabilității comerciale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 14 Analiza evoluției ratei rentabilității economico-financiare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 15 Analiza evoluției riscului de faliment – Modelul Altman

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 16 Analiza evoluției riscului de faliment – Modelul Conan-Holder

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXE

Anexa nr. 1 Evoluția și calculul elementelor de activ

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 2 Evoluția și calculul elementelor de pasiv

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 3 Analiza ratelor de structură ale elementelor de activ

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 4 Analiza ratelor de structură ale elementelor de pasiv

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 5 Determinarea ratelor de lichiditate

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 6 Determinarea ratei solvabilității generale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 7 Analiza indicatorilor de activitate

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A și S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 8 Evoluția trendului performanțelor de exploatare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 9 Evoluția trendului performanțelor financiare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 10 Evoluția trendului performanțelor globale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 12 Calculul capacității de autofinanțare prin metoda deductivă

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 13 Analiza evoluției ratei rentabilității comerciale

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 14 Analiza evoluției ratei rentabilității economico-financiare

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 15 Analiza evoluției riscului de faliment – Modelul Altman

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013

Anexa nr. 16 Analiza evoluției riscului de faliment – Modelul Conan-Holder

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Șantierul Naval Orșova S.A pe perioada 2009-2013

Sursa: Prelucrare proprie în baza datelor S.C Severnav S.A Drobeta Turnu-Severin pe perioada 2009-2013