Utilizarea Sistemelor de Management al Securitatii Informatiilor In Tehnologii de Tip ‘cloud Computing’

=== 68b112b70b29de06c731ed36262c5718e29c1466_517340_1 ===

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: CLOUD COMPUTING: CONCEPT ȘI EVOLUȚIE

1.1. Aspecte introductive

1.2. Conceptul de cloud computing

1.3. Caracteristicile cloud computing-ului

1.4. Modele de livrare a serviciilor

1.5. Modele de implementare a serviciilor

1.6. Data Mining în cloud computing

1.7. Statistici prinvind adoptarea cloud computing-ului

CAPITOLUL 2: UTILIZAREA CLOUD COMPUTING

1.1. Securitatea datelor în cloud computing

1.2. Avantajele utilizării cloud computing-ului

1.3. Dezavantajele utilizării cloud computing-ului

CAPITOLUL 3:IMPLEMENTAREA SOLUȚIEI MICROSOFT OFFICE 365 LA ORGANIZAȚIA SUEDEZĂ PENTRU AJUTOR UMANITAR INDIVIDUAL (ONG)

3.1. Scurt istoric

3.2. Situația inițială din cadrul organizației

3.3. Soluția aleasă

3.4. Beneficiile soluției

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea propune o analiză a implementării unei soluții de tip cloud computing, soluția Microsoft Office 365, în cadrul unei organizații non-guvernamentale, Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual.

Cloud computing-ul a luat amploare în ultimii ani, deși nu este un concept nou, și a devenit astfel un subiect extrem de discutat în cadrul industriei IT, reprezentând un avantaj considerabil pentru companiile ce îl utilizează.

Lucrarea se intitulează “Cloud Computing și impactul său asupra infrastructurii IT a unei organizații”și este structurată în trei capitole:

Cloud computing: concept și evoluție;

Avantajele și dezavantajele utilizării cloud computing-ului;

Implementarea soluției Office 365 la Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual.

Primul capitoleste destinat prezentării: istoriei apariției conceptului de cloud computing, a caracteristicilor ce definesc acest concept, modelele de livrare și modelele de implementare a serviciilor de tip cloud computing, cât și diferite statistici privind gradul de adopție al cloud computing-ului în cadrul companiilor.

Cel de-al doilea capitolprezintă atât avantajele, cât și dezavantajele utilizării serviciilor de tip cloud computing. Efectuarea unei analize a avantajelor și dezavantajelor utilizării cloud computing-ului are rolul de a sprijini organizațiile în vederea înțelegerii conceptului de “cloud computing”.

În al treilea capitoleste descrisă implementarea soluției Microsoft Office 365 în cadrul Organizației Sudeze pentru Ajutor Umanitar Individual, prin scoaterea în evidență a beneficiilor oferite de această soluție.

Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că analiza implementării unei soluții de cloud computing (în cazul de față implementarea soluției Microsoft Office 365 în cadrul Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual) la un ONG reprezintă un obiectiv de bază al oricărei companii în vederea: reducerii costurilor, simplificării administrării mediului IT, colaborării eficiente dintre membrii organizației, flexibilității în atragerea de noi membrii (voluntari, finanțatori, sponsori), creșterea mobilității angajaților, accesării universale a datelor și a aplicațiilor, creșterea coeziunii la nivel de echipă, tehnologie sigură.

Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București ne-a făcut să conștientizăm că numai prin muncă vom reuși în tot ceea ce ne-am propus, performanța fiind cea care ne ajută să ne diferențiem de mediul concurențial actual, care este din ce în ce mai aprig.

CAPITOLUL I

CLOUD COMPUTING: CONCEPT ȘI EVOLUȚIE

Aspecte introductive

Conceptul de cloud computing a apărut în jurul anilor '60 plecând de la ideile lui JCR Licklider și John McCarthy. Cloud computing-ul a fost prezentat de către JCR sub forma unei rețele globale, iar de John McCarthy, fiind și cel care a inventat termenul de “inteligență artificială”, încadrându-l ca fiind utilitate publică. Printre primele utilizări ale cloud computing-ului au fost:

procesarea de tranzacții financiare;

procesarea datelor de recensâmânt.

Cloud computing este o arhitectură distribuită care centralizează resurse de pe server pe o platformă scalabilă pentru a oferi "la cerere"resursele de calcul. O platformă nor adevarată va aloca spații de stocare noi, lățime de bandă suplimentară și procesoare suplimentare, atunci când este necesar.

Termenul de “Cloud” este împrumutat din domeniul telefoniei.Până în 1990 societățile de telecomunicații au oferit în principal conexiuni de date, au început să ofere rețele virtuale private (Virtual Private Network – VPN), ceea ce înseamna servicii la o calitatea comparabilă dar la un cost mult mai mic. Pentru a echilibra utilizarea rețelelor, a fost utilizată mai eficient lățimea bandei de care dispuneau, acest lucru fiind posibil prin re-routare. Atunci, simbolul de cloud a fost utilizatîn vederea desemnării punctului de demarcație dintre responsabilitatea furnizorului și responsabilitatea utilizatorului.

Publicația “The Challenge of the Computer Utility” din anul 1966 a lui Douglas Parkhill a reprezentat o importantă referință pentru termenul de cloud computing. Douglas Parkhill descrie multe dintre elementele cloud computing-ului în publicația sa“The Challenge of the Computer Utility”.

La sfârșitul anilor '90, un rol important în dezvoltarea de cloud computing l-a avut compania Amazon, deoarece și-a modernizat centrele de date proprii, acestea la fel ca cele mai multe rețele de calculatoare, erau folosite la mai puțin de 10% din capacitate, în vederea păstrării de rezerve pentru vârfuri de sarcini ocazionale. Astfel, constatând că noua arhitectură a condus la rezultate pozitive semnificative asupra eficienței interne, Amazon a inițiat un nou produscu scopul de a oferi clienților externi servicii de tip “cloud computing” și a lansat în 2006 Amazon Web Service (AWS) ca “utilitate de calcul” (utility computing).

Amazon Web Service (AWS) este definit printr-o colecție de servicii informatice ce se află la distanță (servicii web), care formează împreună o platformă de cloud computing, fiind oferit pe Internet de către Amazon.com.

Prima utilizare științifică a termenului de cloud computing a fost facută de către profesorul Ramnath Chellappa, de la Indian School of Business, în anul 1997, în cadrul unei prelegeri, pentru a descrie noul sistem de computere care se baza pe interconectarea mai multor calculatoare.

Conceptul de cloud computing

Cloud computing-ul nu este un concept relativ nou, însă în ultimii ani a luat amploare, și a devenit, astfel, un subiect discutat în IT, reprezentând un avantaj considerabil pentru companiile ce îl utilizează.

Termenul de cloud computing nu este ușor de definit, existând astfel numeroase încercări diferite pentru a-l explica, prezentate mai jos:

O definiție completă și clară a conceptului de cloud computing este dată de Institutul Național al Standardelor și Tehnologiilor (NIST) ca fiind: “un model convenabil care să permită accesul la cerere pe bază de rețea la o grupare de resurse de calcul configurabile (cum sunt: rețelele, serverele, echipamentele de stocare, aplicațiile și servicile) care pot fi puse la dispoziția utilizatorului în mod rapid și cu un efort minim de administrare sau interacțiune cu prestatorul acestor servicii.”

Pentru a înțelege cât mai bine acest concept, în diagrama de mai jos este reprezentat într-un mod sugestiv conceptul de cloud computing. (figura 1.1 – Diagrama conceputală cloud computing)

p

Figura 1.1 – Diagrama conceptuală cloud computing

Sursa: Wikipedia. “Cloud Computing”

(articol disponibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing)

În viziunea lui Yugo Neumorni, președintele CIO Council, cloud computing-ul este caracterizat ca fiind: “o formă de globalizare a serviciilor IT și se încadrează în tendințele economice mondiale, care vizează reducerea costurilor operaționale și concentrarea serviciilorIT în câteva conglomerate globale. Practic, se scoate IT-ul din cadrul corporațiilor, se mută în Nor și se livrează ca și o formă de utilitate publică, precum energia sau apa.”

Cu alte cuvinte, prin cloud computing se înțelege soluția de utilizare a resurselor informatice externe, prin intermediul Internetului. Dintre resursele informatice externe putem enumera:

serverele;

aplicațiile și serviciile;

spațiile de stocare.

Caracteristicile cloud computing-ului

Caracteristicile esențiale ale cloud computing-uluisunt prezentate conform lui Grance Timothy și Mell Peter de la National Institute Standards and Technologyîn tabelul de mai jos:

Modele de livrare a serviciilor

În publicația “Cloud Computing for Dummies”, Judith Hurwitz împreună cu ceilalți autori prezintă cele trei modele de livrare de servicii de cloud ca fiind:

Infrastructure as a Service – Infrastructura ca serviciu;

Platform as a Service – Platforma ca serviciu;

Software as a Service – Software ca serviciul.

Cele trei modele sunt prezentate pe scurt, după cum urmează:

Infrastructure as a Service – se referă la resursele de stocareșide calculpe care dezvoltatoriiși organizațiileITle utilizează în vederea oferirii de soluțiipersonalizate de afaceri;

Platform as a Service–oferămedii de dezvoltarepe care organizațiileIT le potutiliza pentru a creaaplicații de business;

Software as a Service – constă înoferirea aplicațiilor de afaceri.

În cloud, terminologia “as-as-Service” (“ca serviciu”) face referire la capacitatea de a folosi ceva pe Internet în funcție de necesități. Astfel, termenii de software, sisteme de operare și hardware sunt neclar definite ca:

Cloud Infrastructure (Infrastructure-as-a-Service);

Platforme Cloud (Platforma-as-a-Service);

Cloud Software (Software-as-aService);

De multe ori sunt folosite acronimele:

IaaS (Infrastructure as a Service);

PaaS (Platform as a Service);

SaaS (Software as a Service).

Figura 1.2. – Modele de livrare a serviciilor Cloud

Sursa:Hurwitz, Judith. Cloud Computing for Dummies,

Wiley Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana, USA, 201, p. 18

Rolul fiecărui model de livrare a serviciilor este de a oferi companiilor care le utilizează servicii de calcul diferite.

În vederea înțelegerii noilor conceptelor amintite anterior (IaaS, PaaS și SaaS), mai jos sunt detaliate și prezentate individual astfel

Infrastructure as a Service

Infrastructure as a Service se referă la livrarea de hardware ca un serviciu, precum: serverele, spașiul centrului de date, stocarea, tehnologia de rețea, însă poate cuprinde și oferirea de sisteme de operare și tehnologia de virtualizarea în vederea gestionării resurselor.

În publicația “Cloud computing made easy” autorii Cary Landis și Dan Blacharschi descriu conceptul de virtualizarea serverului astfel: “permiterea a mai multor “servere virtuale” în vederea rulării pe un singur server fizic, precum fiecare a fost un dispozitiv separat.”

Conform Wikipedia, virtualizarea în calcul este definită ca fiind: “actul de a crea o versiune virtuală, nelimitându-se la o platformă hardware virtuală, sistem de operare, dispozitiv de stocare sau resurse de rețea de calculatoare.” Tot Wikipedia, prezintă anul 1960 ca referință pentru apariția virtualizării.

Altfel spus, prin intermediul virtualizării, mai multe sisteme de operare și aplicații pot funcționa pe un singur server fizic. Beneficiile aduse de virtualizare sunt:

Scăderea cheltuielilor;

Creșterea flexibilității.

În cadrul IaaS, furnizorul este cel care gestionează și controlează infrastructura cloud de bază, iar utilizatorul deține controlul asupra: sistemelor de operare, stocare, aplicații, serviciilor de rețea.

Utilizatorii de IaaS închiriază pe o anumită perioadă de timp memorie și putere de calcul de la companiile ce oferă servicii specializate de cloud computing, achiziționând servere, memorie și bandă de Internet pe care rulează diverse sisteme de operare.

În figura de mai jos (figura 1.3. – Prezentare IaaS) este reprezentat IaaS ca temelia cloud computing-ului, fiind alcătuită din: hardware, spațiu de stocare, servere, componente de rețea, sistem de operare.

Figura 1.3. – Prezentare IaaS

Sursa: The Research Pedia. “What is Infrastructure as a Service (IaaS)?”(articol disponibil la:http://www.theresearchpedia.com/research-articles/what-is-infrastructure-as-a-service-iaas)

Prin Infrastructure as a Service utilizatorului îi sunt asigurate următoarele: putere de calcul, conectivitate, spațiu de stocare, resurse fundamentale de calcul. În acest caz utilizatorul este capabil să implementeze și să ruleze software-client propriu, incluzând folosirea la alegere a sistemelor de operare și a aplicațiilor.

Astfel, utilizatorul nu este cel care administrează și controlează infrastructura de bază, el având control asupra sistemelor de operare și stocare și aplicațiilor pe care le-a instalat. Avantajul utilizatorului fiind acela că în loc să cumpere servere, software sau echipamente de rețea, el le închiriază ca pe un serviciu.

Putem concluziona că Infrastructure as a Service face referire la crearea de sisteme de calcul virtual și rețele.

Platform as a Service

În publicația “Cloud Computing Bible”,autorul Barrie Sosinky definește Platform as a Service ca: “o infrastructură de cloud computing, care crează un mediu de dezvoltare, unde pot fi construite aplicații.”

Astfel spus, Platform as a Service reprezintă capacitatea ce este furnizată utilizatorului în vederea implementării, instalării, utilizării pe infrastructura de Cloud a furnizorului, a aplicațiilor create sau achiziționate de către client, utilzînd limbaje de programare, servicii dar și instrumente suportate de către furnizor.

Platform as a Service prevede un model care poate fi utilizat în vederea realizării sau îmbunătățirii unor aplicații complexe, precum:

CRM (Customer Relationship Manager);

ERP (Enterprise Resource Planning).

Figura 1.4.– PaaS

Sursa: SERVERCLOUD CANADA. “Defining the Cloud”

(articol disponibil la: http://www.servercloudcanada.com/2013/10/defining-the-cloud/)

Punctul forte al soluției PaaS îl reprezintă implementarea unei noi cereri pe o platformă scalabilă în vederea atingerii unei audiențe foarte mari într-o perioadă scurtă de timp. Responsabilul pentru gestionarea infrastructurii PaaS este compania de hosting.

Punctul slab este că infrastructura de bază nu se poate personaliza, iar în cazul în care sunt necesare noi funcționalități de server web, soluția PaaS nu este cel mai bun model în vederea utilizării.

În Platform as a Service utilizatorul nu are dreptul să administreze sau să controleze infrastructura de bază, inclusiv de rețea, sisteme de operare, servere, sisteme de stocare; având însă control asupra aplicațiilor instalate și a setărilor de configurare și eventual asupra mediului în care sunt găzduite aplicațiile.

Prin Paas este permisă implementarea de aplicații fără a fi necesare costurile pe care le implică achiziționarea și gestionarea resurselor hardware și software de bază, dar și asigurarea capacității de gestionare și a capacității de găzduire a licențelor.

În concluzie, în cazul PaaS, furnizorul este cel care administrează rețeaua, stocare și sistemul de operare, pe când utilizatorul final deține controlul asupra cererilor, dar și a mediului de găzduire a aplicațiilor.

Software as a Service

Judith Hurwitz prezintă în “Cloud computing for Dummies”Software as a Service ca fiind una dintre primele implementări de servicii cloud. Software as a Service face referire la aplicațiile de afaceri care sunt găzduite de un furnizor și sunt livrate ca un serviciu. Customer Relationship Manager (CRM) este una dintre cele mai frecvente categorii de SaaS, iar ca furnizor Salesforce.com.

Cu alte cuvinte, prin Software as a Service se înțelege o aplicație găzduită, care este disponibilă pe Internet, prin intermediul unui browser. Astfel utilizatorul interacționează în mod direct cu software-ul găzduit, aplicațiile sunt accesibile “la cerere”, de pe dispozitive diferite, printr-o interfață de tipul web-browser, precum webmail-ul sau prin interfața unei aplicații dedicate. Astfel, utilizatorul nu are nevoie să administreze sau să controleze infrastructura de bază din spatele aplicațiilor (inclusiv rețea, servere, sisteme de operare, stocare de date) sau chiar aplicația în sine, cu exceptând limitările impuse de setările aplicației bazate pe tipurile de utilizatori.

Figura 1.5. – Prezentare Software as a Service

Sursa: (articol disponibil la: http://www.san.ro/avantajele-SaaS.shtml)

Webmail-ul reprezintă unul dintre cele mai vechi exemple de Software as a Service, oamenii utilizau Hotmail, Yahoo! Mail și multe altele încă din anii 1990. Alte exemple ar putea fi:

Salesforce CRM;

Microsoft Dynamics CRM;

Microsoft Windows Intune și

Google Apps.

În ziua de astăzi serviciile în cloud sunt utilizate de către noi toți, cele mai simple exemple de cloud computing fiind:

Yahoo! Mail;

Gmail;

Hotmail etc.

Singura condiție pentru a trimite e-mail-uri o reprezintă conexiunea la Internet, deoarece serverul și software-ul de trimitere a e-mail-urilor sunt în cloud și sunt gestionate în întregime de către furnizorii de servicii de cloud computing: Yahoo! Mail, Gmai, Hotmail etc. Iar utilizatorul folosește singur software-ul și beneficiază de avantajele oferite.

Google a fost printre primele companii care și-a mutat toată suita de servicii în cloud: Gmail, Gdocs și mai nou Music.

Un alt exemplu este Facebook-ul, care are același mecanism de funcționare, stocând astfel informațiile utilizatorilor pe serverele lor, iar în mod gratuit sunt accesate de oriunde și oricând.

În concluzie, Software as a Service este util pentru utilizatorii care au acces permanent la Internet și nu au nevoie să dezvolte mai multe aplicațiile personalizate.

Modele de implementare

Modelele serviciilor de cloud computing sunt oferite utilizatorilor în trei moduri de implementare:

Public (public cloud);

Privat (privat cloud);

Comunitar (community cloud);

Hibrid (hybrid cloud).

În publicația “Microsoft Private Cloud Computing” autorii explică faptul că fiecare dintre cele patru modele de servicii pot exista în locații diferite și au tipuri diferite de proprietari, care au un rol important în stabilirea modelul de implementare a cloud-ului.

În diagrama de mai jos(Figura 1.6. – Private vs. Public vs. Community vs. Hybrid) sunt descrise cele patru modele de implementare a serviciilor: publice, private, comunitare și hibride.

Figura 1.6. – Private Cloud vs. Public Cloud vs. Community Cloud vs. Hybrid Cloud

Sursa: Ames, Josh. “Types of Cloud Computing: Private, Public and Hybrid Clouds”, (articol disponibil la: http://blog.appcore.com/blog/bid/167543/Types-of-Cloud-Computing-Private-Public-and-Hybrid-Clouds, accesat 15.04.2014, ora 10:01)

Pentru a înțelege cât mai bine cele patru moduri de implementare ale cloud computing-ului sunt descrise separat în tabelul de mai jos:

Data Mining în cloud computing

Termenul de Data Mining a fost utilizat pentru prima dată în anul 1988.

Conform Merriam-Webster Dictionary Data Mining este definit ca fiind: “tipul de analiză de baze de date, care încearcă să descopere tipare utile sau relații într-un grup de date, prin folosirea de metode statistice avansate.”

TotMerriam-Webster Dictionary prezintă o nouă definiție a Data Mining-ului astfel: “o practică de a căuta prin cantități mari de date computerizate cu scopul de a găsi modele utile sau tendințe.”

În publicația “Data Mining: Concepts and Techniques” autorii, Jiawei Han și Micheline Kamber, explică faptul că: “în ultimii ani, în cadrul societății și a industriei de informații, Data Mining a avut un impact pozitiv, datorat disponibilității mari de a deține cantități uriașe de date cât și a necesității de a transforma aceste date în informații și cunoștințe utile. Iar informațiile și cunoștințele acumulate pot fi folosite pentru diferite aplicații care pot varia de la: analiză de piață, detectarea fraudelor, dar și păstrarea clienților, pentru controlul producției și a explorărilor știintifice.”

Data Mining-uleste definit de către Naskar Ankita și Mishra Monika, în lucrarea “Using cloud computing to provide data mining services” ca fiind un proces de extragere a cunoștințelor sau a modelelor utile din baze de date mari.

Pentru a beneficia de avantajele oferite de cloud computing, accesarea resurselor stocate se realizează cu ajutorul tehnologiei Data Mining, prin intermediul metodelor și algoritmilor ce definesc această tehnologie: rețele neuronale, arbori de decizie, algoritmi genetici, analiza grupurilor, analiza legăturilor, raționamente bazate pe cazuri.

Tehnicile și aplicațiile de Data Mining sunt necesare în cadrul paradigmei cloud computing, datorită rolului pe care îl îndeplinesc, ajută companiile să își reducă costurile și să devină eficiente.

Statistici prinvind adoptarea cloud computing-ului

Mulți specialiști văd cloud computing-ul ca fiind următorul pas în evoluția IT-ului, cu toate acestea, multe companii analizează scenarii de implementare, însă foarte puține au reușit dezvoltarea unei strategii complete.

Studiul "Cloud Adoption 2012", realizat la cererea CIO Council, de către compania Consult Blue, arată că 55% dintre companiile mari din România folosesc din ce în ce mai mult tehnologii din categoria cloud computing.

Conform studiului realizat de către Consult Blue pentru CIO Councile și bazat pe răspunsurile date de membrii asociației, cloud computing-ul este utilizat de către companii datorită:

Scăderii costurilor;

Reducerii administrării;

Creșterii eficienței.

Un studiu realizat de TPI confirmă acest faptul că sunt foarte puține companii care au reușit să dezvolte o strategie completășiarată că doar 5% dintre acestea dispun de o strategie de cloud computing pe termen lung și doar 20% dintre ele au resursele necesare să dezvolte o astfel de strategie.

Cel mai recent studiu realizat de HP arată că managerii companiilor din întreaga lume consideră că, până în anul 2015, 18% din serviciile lor IT vor fi livrate cu ajutorul unei soluțiipublice de cloud, iar 28% printr-o soluție de private cloud. Așadar, aproximativ jumătate din serviciile deservesc activitatea companiilor va fi mutată în cloud, ceea ce reprezintă o schimbare importantă în compație cu structurile existente în prezent.

Potrivit IT Governance Institute trei din cinci departamente IT din firme medii și mari implementează deja proiecte de Cloud și al patrulea are deja în plan acest lucru.

Pătrunderea cloud computing-ului crește pe zi ce trece, multe companii devenind astfel conștiente de importanța acestuia și de beneficiile aduse companiei.

Raportul BSA Global Cloud Computing Scorecard din anul 2013 prezintă diferite țări în funcție de inițiativa și gradul de adoptare a cloud computing-ului. Clasificarea este realizată în funcție de atitudinea pro cloud computing a țărilor enumerate mai jos.

Tabelul conține top zece țări favorabile în vederea adoptării cloud computing:

Japonia;

Statele Unite;

Germania;

Singapore;

Franța;

Regatul Unit;

Coreea;

Canada;

Italia.

Țările au fost clasificate după următoarele criterii: disponibilitatea tehnologiei, aria de penetrare a internetului, drepturi de proprietate intelectuală, securitatea datelor, prevenirea criminalității informatice.

Figura 1.7. – Top 10 țări favorabile în adoptarea cloud computing-ului

Sursa: Source Digit, “Understanding Cloud Computing” februarie 2014, p. 12 (articol disponibil la: http://sourcedigit.com/3623-cloud-computing-pdf-free-download/, accesat 10.05.2014, ora 10:29)

Din raportul BSA Global Cloud Computing Scorecard rezultă că Japonia sprijină adoptarea cloud computing-ului, având numeroase legi moderne. Aceasta are legi de intimitate și proprietate intelectuală, ce prezintă standarde relevante pentru adoptarea cloud computing-ului.

CAPITOLUL II

UTILIZAREA CLOUD COMPUTING

Așa cum fiecare lucru are părțile sale bune și părțile sale rele sau mai puțin bune, așa și cloud computing-ul prezintă avantaje, dar și dezavantaje ale utilizării sale, prezentate și detaliate mai jos.

Analiza avantajelor și dezavantajelor utilizării cloud computing-ului are rolul de a ajuta companiile să înțeleagă conceptul de cloud computing.

Securitatea datelor în cloud computing

Cele mai importante bariere în adoptarea acestor modele de servicii sunt reprezentate de preocupările legate de securitatea datelor specifice modelelor bazate pe cloud computing.

Securitatea informațiilor în Cloud se referă la datele utilizatorului de servicii de tip cloud, date care sunt stocate pe infrastructura unei terțe părti și care circulă pe Internet (în principal, între utilizatorul final și furnizorul de cloud). Astfel există mai multe întrebări pe care un viitor utilizator de servicii de tip cloud și-le poate pune înainte de semnarea contractului:

Unde sunt datele mele stocate fizic ?

Cine are acces la acestea? (doar angajații mei desemnați sau și tehnicienii furnizorului? În ultimul caz, sunt aceștia nominal certificați?)

Cât de bine protejează furnizorul datele mele? (Cine ar mai putea avea acces la date? Care sunt măsurile efective de securitate?)

Sunt datele mele protejate în caz de atacuri informatice? (aici urmează o lungă listă de posibile amenințări, cum ar fi atacuri DDoS, viruși, furtul de date, modificarea cu rea intenție a datelor)

Avantajele utilizării cloud computing-ului

David E. Y. Sarna prezintă în publicația sa“Implementing and Developing Cloud Computing Applications” ca principalul beneficiu al utilizării cloud computing-ului reducerea investirii în infrastructură.

Autorul Barrie Sosinky prezintă în lucrarea sa“Cloud Computing Bible” câteva dintre avantajele cloud computing-ului:

Clientul plătește în funcție de nivelul de servicii oferite;

Costurile sunt mai mici pentru rețelele cloud, deoarece funcționează la randamente mai mari; astfel sunt întâlnite reduceri de costuri semnificative;

Întreținere simplificată și upgrade: se poate aplica cu ușurință upgrade-uri, ceea ce înseamnă că utilizatorii au acces tot timpul la cele mai noi versiuni de software;

Ușor de utilizat: nu sunt necesare licențe de hardware sau software pentru implementarea unui serviciu;

Calitatea serviciului: se poate obține pe baza contractului de la furnizor.

Totodată Barrie Sosinky mai precizează în “Cloud Computing Bible”și alte beneficii ale utilizării cloud computing-ului:

Acces la depozitarea pe scară largă, ceea ce permite stocarea fișierelor media de dimensiuni mari;

Cele mai mari sisteme de stocare cloud computing ce sunt disponibile la furnizorii de conținut sunt: Mezo, Google Storage for Developers, Eucalipt, Amazon S3.

Acces la motoare de calcul scalabile, fiind folositoare în cazul codării/ decodării/ tanscodării de fișiere media.

Un exemplu de serviciu de transcodare în situația în care există posibilitatea folosirii unei aplicații Adobe AIR îl reprezintă compania Encoding.com.

Putem concluzia că beneficiile folosirii cloud computing-ului sunt numeroase și fac referire la:

Dezavantajele utilizării cloud computing-ului

În lucrarea “Understanding Cloud Computing”potrivit Source Digit dezavantajele utilizării cloud computing-ului sunt:

Pierderea controlului;

Utilizarea cloud computing-ului de către companii poate avea un impact negativ asupra profitabilității.

Securitate și confidențialitate;

Criminalitatea cibernetică poate afecta datele salvate în cloud chiar dacă companiile au actualizat bazele de date.

Spațiu de stocare insuficient;

Updatarea sistemului cloud pentru mărirea capacității de stocare este un proces dificil, ce stârnește nemulțumirea clienților.

Autorii lucrării “Cloud Computing”, Shivaji P. Mirashe și Dr. N.V. Kalyankar, prezintă următoarele dezavantaje ale cloud computing-ului:

Necesită o conexiune la Internet;

Datele stocate pot reprezenta un motiv pentru un eventual atac cibernetic;

Capacitate de stocare limitată;

Nu funcționează bine cu conexiuni de viteză mică.

În concluzie putem spune că dezavantajele folosirii cloud computing-ului sunt:

Deși cloud computing-ul are argumente pro dar și argumente contra, înainte de implementarea unor servicii de cloud computing companiile trebuie să analizeze toate aceste aspecte, pentru a înțelege cât mai bine acest concept și dacă este întradevăr benefic pentru companie.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

IMPLEMENTAREA SOLUȚIEI MICROSOFT OFFICE 365 LA ORGANIZAȚIA SUEDEZĂ PENTRU AJUTOR UMANITAR INDIVIDUAL (ONG)

Scurt istoric

Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual a fost înființată în data de 9 decembrie 1992 de către organizația suedeză “Individuell Manniskohjalp” , având ca obiect de activitate oferirea de servicii sociale pentru:

Forma de organizare a companiei (Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual) este ONG (organizație non-guvernamentală).

Principiile după care se ghidează organizația sunt:

Obiectivele organizației sunt următoarele:

Protecția persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor în nevoie (cu venituri mici, fără familie sau cu familii sărace etc.)

Dezvoltarea de centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi pentru persoane cu dizabiltăți și/sau persoane cu nevoi speciale (ex. tineri ieșiți din sistemul de protecție a copilului)

Dezvoltarea de centre de zi pentru următoarele categorii de grupuri țintă:

Persoane (copii, tineri, adulți și vârstnici) cu dizabilități;

Tineri proveniți din instituțiile publice;

Persoane care se apropie de vârsta senectuții;

Vârstnici;

Dezvoltarea de servicii sociale primare și specializate de tipul:

Activități de informare;

Consiliere socială, psihologică, psihiatrică și juridică;

Activități recreative;

Îngrijire primară;

Activități de timp liber;

Ajutor material si financiar;

Activități educaționale și de dezvoltare a abilităților de viață pentru copii, tineri, adulți si vârstnici;

Activități terapeutice (ergo-terapie, terapie ocupațională, meloterapie, terapie prin artă, consiliere vocațională, ateliere lucrative);

Activități socio-medicale;

Îngrijire la domiciliu;

Servicii de reabilitare, recuperare și reinserție socială;

Dezvoltarea programelor de voluntariat.

Serviciile sociale primare și specializate dezvoltate de către organizație sunt:

Situația inițială din cadrul organizației

Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual are puțini membri și utilizează o soluție de e-mail găzduită. Echipa de management a organizației folosea soluție de e-mail mobil, ce implica un model de licențiere pentru fiecare dispozitiv.

Această metodă utilizată presupunea costuri ridicate pentru achiziționarea licențelor cât și pentru găzduire. Astfel, s-a decis implementarea unei soluții de tip cloud computing, pentru care s-a realizat un studiu la nivelul angajaților, determinând astfel nivelul de receptivitate al acestora privind schimbarea viitoare precum și reacțiile și atitudinea angajaților.

Ideea implementării unei soluții de tip cloud computing în cadrul organizației a apărut din două motive:

Soluția de e-mail utilizată era găzduită, ceea ce presupunea costuri destul de ridicate;

Organizația necesita un sistem de lucru colaborativ.

După realizarea studiului în ceea ce privește impactului noii soluții asupra angajaților, din cei 50 de angajați ai organizației:

18 au fost pro implementarea unei soluții de tip cloud computing;

10 au fost reticenți în adoptarea unei astfel de soluții;

22 nu și-au manifestat părerea în legătură cu implementarea soluției Office 365.

Astfel, în diagrama de mai jos este reprezentat sugestiv pe procente gradul de adopție al soluției Microsoft Office 365 în cadrul Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual.

Implementarea soluției Office 365 în cadrul Organizației Sudeze pentru Ajutor Umanitar Individual reprezintă un important proces de schimbare organizațională. Astfel, reticența angajaților se datorează următoarele motive:

Pierderea locurilor de muncă, angajații consideră că noua schimbare presupune implicații majore, folosind metode tehnologice noi cu care nu au avut contact până acum, astfel consideră că dacă nu fac față noilor cerințe, își pot pierde locul de muncă.

Teama de necunoscut, fiind vorba de o noutate în cadrul companiei, angajații se tem de faptul că nu vor face față noilor cerințe.

Neadaptabilitate, angajații se gândesc că nu se pot adapta noului sistem, lucru care poate genera stare de disconfort și stres la locul de muncă.

Neînțelegerea nevoii de schimbare, mulți angajați nu pot înțelege nevoia organizației de a face acestă schimbare, neînțelegând că aceasta aduce avantaje și asupra muncii lor zilnice, ușurând anumite operațiuni.

Lipsa de competențe, angajații se gândesc că nu dețin competențele necesare pentru a lucra cu noul sistem, acest lucru poate genera frustrări și demotivări la nivelul angajaților.

Printre nemulțumirile utilizării soluției actuale se numără:

Incompatibilitatea existentă între anumite formate de fișiere;

Latențe apărute în timpii de răspuns;

Dificultăți manifestate în administrarea unui mediu Office eterogen;

Neexistența administrării interne a soluției de e-mail;

Costuri ridicate, ca urmare a utilizării soluției de e-mail mobil.

Membrii din cadrul echipei de management a organizației dețineau și tablete și smartphone-uri, ceea ce necesita o licențiere dublă.

În vederea eliminării acestor nemulțumiri legate de soluția folosită, echipa de management a Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual a inițiat un proces de identificare a unei soluții.

Echipa de management a organizației a participat la o prezentare Microsoft Office 365 și la un test de Lync Online și a constat că funcționalitățile soluției Office erau asemenătoare celor oferite de o soluție tradițională, însă costurile erau mult mai mici.

În vederea înțelegerii beneficiilor pe care le are soluția de tip cloud computing, a fost efectuată o analiză a implementării unei soluții tradiționale (“on-premise”) versus o analiză a implementării unei soluții de tip cloud computing:

3.3. Soluția aleasă

Echipa de management a Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual a constatat că în vederea realizării obiectivelor organizației soluția necesară este un sistem de videoconferință, necesar pentru colaborările cu sponsorii și voluntarii. Însă costurile pentru implementarea unei soluții tradiționale on premises erau foarte mari, astfel apelându-se la implementarea unei soluții de tip cloud computing.

Așadar, s-a derulat un proiect de migrare în cloud a funcționalităților de comunicare pentru 50 de persoane.

După derularea proiectului pilot, echipa de management a Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual a constatat că modelul de cloud computing oferă o reducere considerabilă a costurilor.

Din analiza efectuată de către departamentul IT a reieșit că prețul pentru o soluție tradițională în regim on premises, care să ofere e-mail, videoconferință, nivel crescut de securitate și unelte de productivitate, era foarte mare.

Soluția de tip cloud computing era cea mai potrivită din punctul de vedere al investiției, deoarece nu presupunea o cheltuială inițială și nici achiziția de echipamente, ci decât o plată lunară.

Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual a optat pentru soluția Microsoft Office 365, ce se bazează pe instrumente productive și familiare și oferă noi modalități de comunicare și colaborare, de pe orice dispozitiv, cu ajutorul capabilităților online. Astfel, putem spune că aspectele ce au contat în alegerea soluției Office 365 au fost următoarele: referințele publice europene, certificări de management a securității informației, nivelul de securitate.

Office 365 reunește:

Deși angajații organizației au fost, la început, reticenți în ceea ce privește implementarea unei soluții de cloud computing, au constatat că, de fapt, Office 365 reprezintă accesul la aplicațiile cu care sunt deja familiarizați: e-mail, conferințe video, documente în versiunea lor cea mai recentă, pe toate dispozitivele (PC, laptop, telefon și tabletă).

3.4. Beneficiile soluției

În cadrul Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual soluția Microsoft Office 365 a avut o serie de beneficii atât din punctul de vedere al creșterii productivității, cât și al reducerii costurilor.

Implementarea soluției Office 365 a avut un impact pozitiv asupra organizației, având numeroase beneficii prezentate în tabelul de mai jos:

Pentru modelul cloud computing este necesară o plată lunară pentru serviciile utilizate, iar soluția Microsoft Office 365, prin intermediul funcționalităților oferite creează o îmbunătățire a activității organizației, dar și o colaborarea mai eficientă în cadrul echipei.

În concluzie, putem spune că implementarea soluției a fost un succes și că utilizarea acesteia la Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual a reprezentat validarea reală a avantajelor oferite de cloud computing.

CONCLUZII

Cloud computing-ul reprezintă soluția tehnologică ce oferă utilizatorilor libertatea de a obține și livra resurse la cerere, de a configura conform propriilor preferințe și de a plăti acest serviciu în conformitate cu nivelul de utilizare. Astfel putem spune că sistemul cloud computing permite livrarea și administrarea resurselor și aplicațiilor într-un mediu cu mulți beneficiari asigurând în același timp personalizarea acestui serviciu precum și plata per-utilizare.

Așadar un serviciu de tip cloud poate reprezenta atât infrastructura pentru găzduirea aplicațiilor sau a bazelor de date, cât și o platformă de dezvoltare care poate fi obținută la cerere.

Din tot ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrării pot spune că în ultimii ani fenomenul cloud computing a luat amploare, deși nu este un concept relativ nou, devenind astfel un subiect foarte discutat în cadrul industriei IT. Prin cloud computing se înțelege soluția de utilizare a resurselor informatice externe, precum aplicații și servicii, servere, spații de stocare, cu ajutorul Internetului.

Descrierea modelelor de livrare și de implementare a serviciilor de tip cloud computing are un impact favorabil asuprea organizațiilor, susținând organizațiile în alegerea tipului de serviciu potrivit.

Prezentarea avantajelor, cât și a dezavantajelor utilizării unei soluții de tip cloud computing sunt importante pentru companii, deoarece le ajută să înțeleagă conceptul de cloud computing și să constate dacă întradevăr este necesară sau nu implementarea unei astfel de soluții.

O pondere semnificativă în cadrul acestei lucrări o reprezintă studiul de caz: implementarea soluției Microsoft Office 365 în cadrul organizației non-guvernamentale -Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual.

Cercetarea efectuată pe Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual s-a bazat, în mare parte, pe analiza următoarele elemente:

situația inițială din cadrul organizației;

gradul de adopție al angajaților cu privire la implementarea soluției în cadrul organizației;

soluția aleasă, potrivită nevoilor organizației;

beneficiile aduse de implementarea soluției.

Alegerea unei soluții de tip cloud computing s-a dovedit a fi potrivit pentru Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual, dovada fiind numeroasele beneficii rezultate în urma cercetării efectuate: investiția inițială este zero; colaborarea dintre membrii organizației este vizibil îmbunătățită; accesul permanent la informație, se realizează de oriunde și oricând: creșterea productivității; flexibilitatea în alocarea de voluntari, finanțatori, creșterea coeziunii la nivel de echipă, simplificarea administrării mediului IT, tehnologie sigură/ up-to-date, reducerea costurilor, securitatea datelor etc.

În concluzie, putem afirma că utilizarea soluției Office 365 la Organizația Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual a reprezentat validarea reală a avantajelor oferite de cloud computing.

BIBLIOGRAFIE

AMES, Josh. “Types of Cloud Computing: Private, Public and Hybrid Clouds”, Appcore, decembrie 2012 (articol disponibil la: http://blog.appcore.com/blog/bid/167543/Types-of-Cloud-Computing-Private-Public-and-Hybrid-Clouds, accesat 15.04.2014, ora 10:01);

AWODELE, O., IBIKUNLE F., KUYORO, S. O.“Cloud Computing Security Issues and Challenges”, International Journal of Computer Networks (IJCN), Volume 3, Issue 5, Nigeria, 2011;

BLACARSCHI, Dan, LANDIS, Cary. Cloud computing made easy, published by Virtual Global, Inc.;

CANTU, Ana. „The History and Future of Cloud Computing”. Forbes, decembrie 2011 (articol disponibil la: http://www.forbes.com/sites/dell/2011/12/20/the-history-and-future-of-cloud-computing/, accesat 08.05.2014, ora 14:34);

DEEP, Mann, INDERJIT, Kaur. “Data Mining in Cloud Computing”, International Journal of Advanced Research in Computer Science and Software Engineering, Volume 4, Issue 3, Punjab, India, March 2014;

FINN, Aidan. Microsoft Private Cloud Computing, published by John Wiley&Sons, Inc., Indianapolis, Indiana, 2012;

DRAGOMIR, Dan. „Aproape jumătate din serviciile IT ale companiilor vor fi mutate în cloud până în 2015”. Computer Blog, noiembrie 2010 (http://www.computerblog.ro/stiri/aproape-jumatate-din-serviciile-it-ale-companiilor-vor-fi-mutate-in-cloud-pana-in-2015.html, accesat 06.04.2014, ora 13:03);

GABRIEL, Vasile. „Cloud Computing-Catalog de soluții, tehnologii și bune practici”. Market Watch, 2011, ediția 1, pp. 14-16 (http://www.marketwatch.ro/mw/file/Cloud_Computing_2011.pdf, accesat 17.02.2014, ora 15:54);

GRANCE, Timothy, MELL, Peter. “The NIST Definition of Cloud Computing”. NIST, septembrie 2011 (articol disponibil la: http://csrc.nist.gov/publications/nistpubs/800-145/SP800-145.pdf, accesat 10.03.2014, ora 15:49);

HAN, Jiawei, KAMBER, Micheline. “Data Mining: Concepts and Techniques”, published by Morgan Kaufman Publisher, USA, 2006;

HURWITZ, Judith. Cloud Computing for Dummies, published Wilwy Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana, USA, 2011;

KALYANKAR, N.V., MIRASHE, Shivaji P. “Cloud Computing”, Journal Of Computing, Volume 2, Issue 3, March 2010;

LOZANO, Bob, MARKS, A., Eric. Executive’s Guide to Cloud Computing, published by John Wiley&Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2010;

MARC, Ulieriu. „Cloud Computing – procesarea intangibilă”. Știință&Tehnică, octombrie 2013 (http://stiintasitehnica.com/inspector-gadget/cloud-computing-procesarea-intangibila, accesat 29.03.2014, ora 18:27);

Merriam-Webster Dictionary (articol disponibil la: http://www.merriam-webster.com/dictionary/data%20mining, accesat 15.04.2014, ora 21:39);

MILLER, Michael. Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and Collaborate Online, published by QUE, Indianapolis, Indiana, USA, 2009;

MISHRA, Monika, NASKAR, Ankita. “Using cloud computing to provide data mining services”, International Journal Of Engineering And Computer Science, Volume 2, Issue 3, march 2013;

SABHARWAL, Navin, SHANKAR, Ravi. Implementing and Developing Cloud Computing Applications, published by Packt Publishing Ltd., Birmingham, UK 2013;

SARNA, E.Y., David. Implementing and Developing Cloud Computing Applications, published by Taylor&Francisc Group, LLC, USA, 2011;

Scrib. “Cloud-computing pentru IMM-uri: Beneficii, Riscuri, Recomandări”, noiembrie, 2012, (articol disponibil la: http://ro.scribd.com/doc/114743031/Cloud-computing-pentru-IMM-uri-Beneficii-Riscuri-Recomandari, accesat 26.05.2014, ora 15:55);

SERVERCLOUD CANADA. “Defining the Cloud”, SERVERCLOUD CANADA(articol disponibil la: http://www.servercloudcanada.com/2013/10/defining-the-cloud/, accesat 21.05.2014, ora 22:19);

SOSINKY, Barrie. Cloud Computing Bible, published by Wiley Publishing, Inc., Indianapolis, Indiana, 2011;

SOURCE DIGIT. „Understanding Cloud Computing”. Source Digit, februarie 2014, (articol disponibil la: http://sourcedigit.com/3623-cloud-computing-pdf-free-download/, accesat 10.05.2014, ora 10:29);

SURESH, K.S., PRASAD, K.V. “Security Issues and Security Algorithms in Cloud Computing”, International Journal of Advanced Research in Computer Science and Software Engineering, Volume 2, Issue 10, octombrie 2012;

The Research Pedia. “What is Infrastructure as a Service (IaaS)?”, The Research Pedia(articol disponibil la: http://www.theresearchpedia.com/research-articles/what-is-infrastructure-as-a-service-iaas, accesat 10.04.2014, ora 19:38);

WILLIAMS, Bil. The Economics of Cloud Computing, published by Cisco Press, Indianapolis, USA, 2012;

Wikipedia. “Cloud computing”.Wikipedia, ianuarie 2014 (articol disponibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing, accesat 11.05.2014, ora 10:14);

Wikipedia. “Virtualization”.Wikipedia, (articol disponibil la: http://en.wikipedia.org/wiki/Virtualization, accesat 29.03.2014. ora 15:56);

Ziare.com. „Companiile din România mizează pe tehnologia cloud computing”. Ziare.com, mai 2012 (http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/tehnologie/companiile-din-romania-mizeaza-pe-tehnologia-cloud-computing-1170199, accesat 22.02.2014, 19:03)

(articol disponibil la: http://www.san.ro/avantajele-SaaS.shtml, accesat la 24.05.2014, ora 15:39)