UTILIZAREA RPA (ROBOTIC PROCESS AUTOMATION) PENTRU DOMENIUL BANCAR PROIECT DE DIPLOMĂ Autor: Dan – Florin COZEA Conducător științific : Prof.dr.ing…. [610948]

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
201 8

UTILIZAREA RPA (ROBOTIC PROCESS
AUTOMATION) PENTRU DOMENIUL
BANCAR

PROIECT DE DIPLOMĂ

Autor: Dan – Florin COZEA

Conducător științific : Prof.dr.ing. Liviu Cristian
MICLEA

FACULTATEA D E AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

DECAN
Prof.dr.ing. Liviu MICLEA Vizat,

DIRECTOR DEPARTAMENT AUTOMATICĂ
Prof.dr.ing. Honoriu VĂLEAN

Autor : Dan – Florin COZEA

Utilizarea RPA (Robotic Process Automation) pentru domeniul
bancar

1. Enunțul temei: Realizarea unui sistem de decizie asistat ă, în relația banc ă-client.
Aplica ție pe baza utilitarului UiPath.

2. Conținutul proiectului: (enumerarea părților componente) Pagina de prezentare ,
Declarație privind autenticitatea proiectului, S inteza proiectului , Cuprins,
Introducere, Studiu bibliografic, Analiză , proiectare și implement are, Concluzii,
Bibliografie, Anexe.

3. Locul documentației: Universitatea Tehnică din Cluj -Napoca , Internet

4. Consultanți: Cosmin Pojar – director sucursală, Ciprian Copos – director agenție

5. Data emiterii temei: 20 Octombrie 2017

6. Data predării: 9 Iuli e 2018

Semnătura autorului

Semnătura c onducător ului științific

FACULTATEA D E AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

FACULTATEA D E AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
Declarație pe proprie răspundere privind
autenticitatea proiectului de diplomă

Subsemnatul(a) Dan – Florin COZEA ,
legitimat(ă) cu CI seria KX nr. 9151 58 , CNP [anonimizat] ,
autorul lucrării:
„Utilizarea RPA (Robotic Process Automation) pentru domeniul bancar ”

elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licență la
Facultatea de Automatică și Calculatoa re, specializarea Automatică și Informatică
Aplicată , din cadrul Universității Tehnice din Cluj -Napoca, sesiunea Iulie 2018 a anului
universitar 2017 -201 8, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul
propriei activități intelect uale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate, în textul lucrării, și în bibliografie.
Declar, că această lucrare nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au
fost folosite cu respectarea legi slației române și a convențiilor internaționale privind
drepturile de autor.
Declar, de asemenea, că această lucrare nu a mai fost prezentată în fața unei alte
comisii de examen de licență.
In cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi supor ta sancțiunile
administrative, respectiv, anularea examenului de licență .

Data Prenume NUME
09.07.2018 Dan – Florin COZEA
(semnătura)

FACULTATEA D E AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

SINTEZA
proiectului de diplomă cu titlul:
Utilizarea RPA (Robotic Process Automation) pentru do meniul
bancar

Autor: Dan – Florin COZEA
Conducător științific: Prof.dr.ing. Liviu Cristian MICLEA

1. Cerințele temei:
Realizarea unui sistem de decizie asistat ă în rela ția banc ă-client utiliz ând
tehnologia Robotic Process Automation (RPA).
2. Soluții a lese:
Pentru crearea sistemului de decizie asistat ă am folosit utilitarul UiPath Studio .
Programul dezvoltat folosește tehnologia RPA și limbajul VB.NET.
3. Rezultate obținute:
Cu ajutorul tehnologiei RPA și a utilitarului UiPath Studio am dezvoltat o ap licație
care automatizeaz ă un proces de solicitare a unui credit bancar.
4. Testări și verificări:
Aceast ă aplica ție a fost testat ă cu diferite scenarii, adaptate fiec ărei secven țe și
activit ăți din program, pentru a se asigura comportarea potrivit a ștept ărilor.
5. Contribuții personale:
Am creat o aplica ție intuitiv ă, ușor de înțeles, care poate fi adaptat ă și pentru
automatizarea altor procese de business .
6. Surse de documentare:
Articole, internet, tutoriale online , forum -uri online , studii de caz, U niversitatea
Tehnic ă din Cluj – Napoca .

Semnătura autorului

FACULTATEA D E AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
Semnătura conducătorului științific

1

Cuprins
1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
1.1 CONTEXT GENERAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
1.2 UIPATH – NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.3 OBIECTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.4 SPECIFICAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.4.1 Cerințe de sistem ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
2 STUDIU BIBLIOGRAFIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
2.1 RPA (ROBOTIC PROCESS AUTOMATION ) ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
2.2 VB.NET (VISUAL BASIC .NET) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.2.1 Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
2.2.2 Programarea orientat ă pe obiect (POO) ………………………….. ………………………….. ……………. 9
2.3 SUITA DE PROGRAME UIPATH ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
2.3.1 UiPath Studio ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
2.3.2 UiPath Orchestrator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.3.3 UiPath Robot ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
3 ANALIZĂ, PROIECTARE ȘI IMPLEMENTARE ………………………….. ………………………….. ………………. 13
3.1 DESCRIERE APLICAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
3.2 PROIECTAREA APLICAȚIE I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
3.3 IMPLEMENTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
3.3.1 Secvența „Pregătire document” ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
3.3.2 Secvența „Citire doc ument” ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
3.3.3 Secvența „Stocare date” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
3.3.4 Secvența „Calculare punctaj credit” ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
3.3.5 Secvența „Generare și expediere” ………………………….. ………………………….. …………………… 39
3.4 TESTARE ȘI VALIDARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47
4 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
4.1 REZULTATE OBȚINUTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 49
4.2 DIRECȚII DE DEZVOLTAR E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 49
5 BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
6 ANEXE……. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ………. 50

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

2

1 Introducere

1.1 Context general
Cererea omenirii pentru solu ții tehnologice complexe se afl ă într-un proces
continuu de extindere. În toate domeniile societății noastre, cercetătorii caută constant
noi inovații tehnologice pentru a spori i productivitatea și pentru a ușura viața
oamenilor. Timp de mai bine de o sută de ani, automatizarea a reprezentat o sursă
majoră pentru astfel de inovații, fenomen care a permis companiilor să își sporească
productivitatea și să câștige avantaj în fața competi ției. Automatizarea a redus nevoia de
atenție și efort din partea angajaț ilor umani, permițând o productivitate mai mare
pentru fiecare persoană. Acest lucru, la rândul său, a permis , în general , compani ilor să
crească și să se dezvolte , atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere
tehnologic. La început, auto matizarea a început prin revoluționa rea industriil or bazate
pe munci grele unde se depunea mult efort fizic. De exemplu, întreținerea unei ferme a
necesitat mai mulți oameni, dar acum datorită inovații lor tehnologice și utiliz ând
automatizare a, nevoia de resurse umane a scăzut. Mai mult, înlocuind lucrătorii umani
cu ma șini, automatizarea a modificat si cerințele de calificare: un agricultor în urmă cu o
sută de ani făc ea totul manual iar agricultorii d in prezent trebuie să cunoască mai mult
cum sa -si între țina utilajele si mașini le dec ât cum s ă-și lucreze efectiv terenul . Un alt
exemplu de industri e cu procese care au fost complet revoluționate de automatizare este
industria automobilelor. Fabricarea de mașini se făcea la început complet manual . Apoi,
mai î ntâi cu inventarea lini ilor de asamblare și în continuare cu introducerea roboți lor,
industria a progresat în moduri pe care puțini ar fi putut să le prezică de la început .
O mare parte a muncii din ziua de ast ăzi se face, cel puțin parțial, prin intermedi ul
și cu ajutorul calculatoarelor. În multe cazuri o întreprindere ar putea conține zeci de
sisteme diferite de informații și deoarece aceste sisteme au evoluat foarte mult pe
parcursul istoriei, acestea sunt de cele mai multe ori din epoci diferite și învechite.
Astfel, sistemele mai vechi pot adesea conțin e lacune în utilizarea lor atunci când sunt
conectate la sisteme le mai noi, creând astfel nevoia de angajați umani care s ă rezolve
aceste inadverten țe, de cele mai multe ori rul ând doar o seri e de acțiun i simple, dar
necesare.
Automatizarea Proceselor Robotice (RPA) constituie un domeniu în curs de
dezvoltare având ca scop să automatizeze procese le directe care prezint ă un grad mic de
dificultate , cum ar fi copierea -lipire a de informa ții sau fi șiere dintr-un sistem în altul sau
pentru a crea anumite procese decizionale automatizate pentru așa numite le cazuri de
tipul "ușor de implementat ". Tehnologia RPA poate fi utilizat ă doar prin intermediul
interf eței grafice a unui program specializat , astfel încât se elimina nevoia de a scrie cod
pentru a programa. Când c omp arăm tehnologia RPA cu tehnologiile de dezvoltare

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

3
tradi ționale din prezent , constat ăm că RPA este o solu ție mai rapidă și mai ieftină, dar în
unele cazuri și mai predispus ă la apari ția de erori , deoarece simple actualizările ale
interfeței grafice cu utilizatorul ar putea necesita reconfigurarea robotului.
O singură companie poate avea sute sau chiar mii de procese și subprocese de
natur ă intern ă și/sau extern ă și identificarea acelor a care ar tre bui să fie automatizate
este o sarcină compl exă. Scopul principal este de a identifica procedeul corect prin care
ar trebui să fie alese procesele viabile pentru implementare a tehnologiei de
automatizare a proceselor, de asemenea și ordine a în care ar tr ebui să fie automatizate.
Accentul principal se pune pe evaluarea preliminară, adică înainte de a se realizeze orice
dezvoltare a robotului. Exempl e de întrebări care trebuiesc adresate înainte sunt " Ce
face un proces viabil pentru a fi automatizat ? " și " Ce face ca acest proces să fie bun
pentru automatizare ?". În prezent aproape toate companiile folosesc diferite tipuri de
instrumente pentru a evalua aceste întrebări, totuși aceste întreb ări sunt în mare parte
subiectiv e și nu au o valoare de comparație adecvată.
În cazul meseriilor care necesit ă cunoștiințe divers ificate , soluțiile de automatizare
trebuie să fie adaptate și personalizate pentru a se plia nevoilor fiecărui proces țintă.
Literatura RPA pune la dispozi ție o gam ă variat ă de blocuri de constr ucție și de decizie
pentru a sprijinii realiza rea unui model pentru implementarea oric ărei soluți i.
Scopul acestei lucr ări este și de a dezvolta cititorului o înțelegere a metodelor
complexe din spatele implementări i proceselor automatizate și a proceduril or care
conduc astfel de proiecte. În acest scop, studiul analizează mai întâi literatura relevantă
și o sintetizează pentru a dezvolta un model sablon al procesul de implementare
automat ă a proceselor robotice , care apoi poate fi testat într -un scenariu din viața reală,
un proiect de caz din via ța real ă. Literatura RPA este, în general datorită noutății
tehnologiei, încă nu foarte cuprinzătoare sau matură. Literatura existentă se
concentrează în principal pe prezentarea a ceea ce reprezintă RPA, în loc să se
concentreze mai în detaliu pe explicarea cre ării conexiuni lor complexe în aplicație . În
crearea modelului de proces utiliz ând tehnologia RPA, factorii critici de succes ai
proiectului au fost examina ți îndeaproape și meticulos adapta ți pentru a se potr ivi în
mod specific proiectelor de tip RPA. Producerea, testarea și îmbunătățirea modelului de
implementare a proceselor robotice automatizate , în domeniul ales, este obiectivul
principal al acest ei lucr ări. Prin analizarea meticuloasă a implementarilor din acest
studiu, se poate forma o înțelegere necesară.
Două aspecte cheie care constituie baza domenii lor tehnice sunt reprezentate de
transferurile de date și manipularea datelor . De exemplu, în sectorul care se ocup ă de
salarizări, specialiștii folosesc d atele de intrare ale contractelor de muncă ca bază pentru
calcularea salariilor angajaților unei organizații. Nevoia de a utomatizare se învârte în
principal în jurul acestor două aspecte, iar potențialele îmbunătățiri ale gradului de
automatizare sunt rezu ltatul găsirii de noi modalități de automatizare a acestor sarcini.
De exemplu, datele pot fi transferate și importate utiliz ând transfer area /trimiterea
automat ă a fișiere lor și, în unele cazuri, manipul area datelor se poate efectua tot
automat, utilizând de ex. macro -uri într -o foaie de calcul Excel pentru a efectua calcule
automate .

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

4
Cardurile de credit constituie o componentă majoră a activității lor bancare. Din ce
în ce mai multe țări impun existen ța unei economi i unde să nu se mai utilize ze plăți în
numerar, astfel se așteaptă ca ponderea activități lor prin carduri de plată să crească
semnificativ. Competiția feroce și răspândire a încă slabă înseamnă că succesul va
depinde de capacitatea de a gestiona eficient volumele mari de date . Procesul de
automati zare joacă un rol semnificativ în sporirea eficienței și rentabilității domeniului
cardurilor de credit.
Tehnologia RPA oferă o gam ă larg ă de beneficii și solu ții instituțiilor financiare și
bancare . Cu toate acestea, implementarea cu succes a acestor solu ții necesită o
cunoaștere aprofundată a domeniului, expertiz ă și experienț ă în IT, o bun ă înțelegere a
func ționalit ății instrumentelor și monitorizare continuă. Având în vedere complexitatea
implicată, instituțiile financiare ar trebui să ia în considerare parteneriatul cu furnizori
de servicii de expertiză în domeniul RPA . Semnând astfel de parteneriate cu marii
furnizori de instrumente de implementare automatizată , majoritatea furnizorilor de
servicii vor putea oferi o implementare continu ă și fără apariț ia de probleme majore .
O institu ție banc ară, prezent ă la nivel global, a decis s ă implementeze sisteme de
decizie asistată în automatizarea procesul de deschidere a unui cont bancar. Robo ții au
fost optimiza ți pentru a extrage informațiile din formularele completate de client și a le
introduce în diferite aplicații interne ale institu ției. Acest lucru a ajutat banca să elimine
procesele de introducere manuală a datelor, s ă salveze importante resurse de timp și să
reduc ă apari ția erorilor umane. De asemenea automatizarea acestui proces a reu șit să
reducă timpul de aprobare a unui cont bancar cu aproape 30%, în timp ce acuratețea
operațională este de 100% . Costurile cu personalul au fost reduse cu 50.000 de dolari pe
an.

1.2 UiPath – noțiuni generale
UiPath este o companie rom âneasc ă, fondat ă în anul 2005 de c ătre Marius Tîrcă și
Daniel Dines, în ceea ce era atunci o companie cu profil de outsourcing. În acea
perioad ă, echipa lucra și la crearea unor biblioteci de automatizare care s ă poat ă fi
folosite de dezvol tatorii de aplicații din întreaga lume. Profit ând de aceast ă oportunitate
și de o cerere puternică din partea pieței, actionarii au simțit și anticipat nevoia de a
dezvolta o tehnologie nou ă și anume RPA (Robotic Process Automation) . Prin urmare,
compania a decis în 2012 înce perea dezvolt ării și implement ării unei platform e speciale
pentru programarea și orchestrarea roboților software.
UiPath Studio ofer ă o soluție completă pentru integrarea aplicațiilor,
automatizarea aplicațiilor terțe, administrarea sar cinilor IT și a proceselor IT de
business. Una dintre cele mai importante func ționalit ăți prezente în UiPath Studio este
func ția de automatizare a proiectelor .
Un proiect UiPath este definit ca o reprezentare grafică a unui proces d in via ța
real ă. În cadru l proiectului se pot automatiza procese bazate pe reguli definite de
utilizator , interfa ța ofer ind un control deplin asupra ordinului de execuție al secventelor.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

5
O activit ate în UiPath Studio const ă în definirea unui set de reguli și a rela țiilor dintre
acestea . Fiecare activitate constă într -o acțiune mică, cum ar fi cli ck-ul pe un buton,
citirea unui fișier sau scrierea în panoul din jurnal ul de activit ăți.

Principalele tipuri de proiecte suportate în cadrul aplica ție sunt:
– Secvențele (Sequence) – potriv ite în cazul proceselor liniare, permițând
trecerea de la o activitate la alta, fără a aglomera proiectul.
– Organigramele (Flowchart) – potrivite în cazul proiectelor cu o logică mai
complexă, permițând integra rea ac țiunilor decizi onale și conecta rea
activi tățil or într-o manieră mai complex ă, prin intermediul mai multor
operatori de logică ramifica ți.
– Mașini le de sta re (State Machine) – potrivite doar în cazul proiecte lor de
o dimensiune foarte mar e; ele utilizeaz ă un număr finit de st ări în execuția
lor, aceste stari fiind declanșate de o condiție (tranziție) sau activitate.
Toate informa țiile despre activit ățile și programele suportate de UiPath Studio pot
fi consultate la adresa : https://activities.uipath.com/

1.3 Obiective
Obiectivul acestei lucr ări const ă în realizarea unui sistem de decizie asistat ă în
rela ția banc ă-client , rezult ând în combinarea a dou ă domenii diferite: domeniul bancar
și domeniul automatiz ărilor.
Până în anul 2012 foarte pu ține procese bancare erau automatizate cu ajutorul
software -urilor, odat ă cu apari ția tehnologiei RPA tot mai multe institu ții decid s ă-și
automatizeze procesele, scutiind astfel timp și bani.
În urma consultării unor speciali ști bancari, am decis s ă implementez un sistem de
decizie asistat ă în rela ția banc ă-client, r eprezentat prin procesul de aplicare pentru un
credit bancar. Sistemul dezvoltat asigur ă procesarea, gestionarea, filtrarea printr -un
sistem de decizie și transmiterea rezultatelo r evalu ării către client.
Obiectivele realizate în lucrare sunt:
– Extrage rea datele esen țiale din documentul completat electronic de client
– Utiliza rea informa țiilor extrase pentru crea rea unei tabele cu datele
clien ților
– Informa țiile esen țiale pentru aprobarea unui credit sunt trecute printr -un
proces de decizie, astfel gener ându -se un punctaj de creditare
– Analizarea punctajului generat anterior și crea rea un ui document utiliz ând
un șablon [Anexa nr. 2]
– Salvarea ți exportarea documentului generat anterior în diverse formate
(.docx si .pdf)
– Expedi erea documentului c ătre client prin in termediul serviciului de email

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

6

Timpul de execu ție al procesului automatizat este de aproximativ 30 de secunde , în
func ție de sistemul de calcul pe care este rulat, mult redus fa ță de timp ul mediu de
realiza re a acestei activități de un lucr ător uman , de aproximativ 1 or ă.

1.4 Specificații
În cadrul aplica ției dezvoltate am intentionat s ă obțin urm ătoarele :
o Limitarea apari ției erorilor umane, erori care sunt inevitabile în procesul de
introducere manual ă a datelor într-un sistem.
o Eliminarea nemulțumirilor clie nților care sunt prejudicia ți de existen ța
erorilor.
o Creșterea gradului de acurate țe a datelor.
o Creșterea num ărului de informa ții procesate f ără a fi necesară creșterea
propor țional ă a num ărului de angaja ți.
o Mărirea aplicabilit ății prin posibilit atea utili zarii în domeniul online .
o Scăderea drastic ă a timpului de r ăspuns cu privire la eligibilitatea cererii .

Limit ările unui astfel de proces de decizie asistat ă constau în apari ția posibilit ății
de fraud ă deoarece nu se realizeaz ă o interac țiune fa ță în față și apari ția problemelor de
securitate prin exploatarea cu rea credin ță a vulnerabilit ăților de sistem.

1.4.1 Cerin țe de sistem
Pentru buna func ționare a aplica ției dezvoltate și pentru ob ținerea unor
performan țe similare celor prezentate, se impun urm ătoarele c erin țe de sistem:
o Sistem de operare: Microsoft Windows 7, 8.1, 10, Server 2008 R2, Server
2016, Citrix
o Procesor: minim Dual Core 1.4GHz 32/64 bit
o Memorie RAM: minim 4 GB de memorie RAM
o Capacitate HDD: minim 60 GB de stocare
o Rezolu ție minima: 1024×768
o .NET Framework: minim versiunea 4.5.2
o Microsoft Word
o Microsoft Excel
o Adobe Acrobat Reader
o Conexiune la internet

Eroare! Utili zați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

7

2 Studiu bibliografic
Pentru realizarea prezentei lucr ări a fost necesar studiul bibliografic, astfel am
dobândit cuno ștințe noi în ceea ce prive ște modul de realizare a unui software de decizie
asistat ă și transpunerea procese lor de business în procese IT.
La realizarea acestei aplicații am folosit tehnologii deja cunoscute dar si tehnologi i
noi, special dezvoltate pentru a obține performanțe ridic ate. Aceste tehnologii sunt:
– RPA (Robot Process Automation): este o tehnologie nou ă, cu un poten țial
foarte larg de dezvoltare, care permite automatizarea proceselor simple sau
complexe.
– VB.NET (Visual Basic .NET): este un limbaj de programare implementat în
Framework -ul .NET
Programe utilizate:
– UiPath Studio: este un utilitar pentru crearea de modele business care pot fi
apoi automatizate.
– Adobe Acrobat Reader: este un program create de Adobe pentru a vizualiza,
crea, edita, manipula și printa fi șiere in formatul PDF.
– Microsoft Excel: este cel mai utilizat program de calcul tab elar
– Microsoft Word : este un procesor de text, cel mai folosit la nivel mondial.
În cele ce urmează o s ă explic pe r ând, fiecare din tehnologiile și programele
folosite.
2.1 RPA (Robot ic Process Automation)
Precum am precizat și în secțiunea de mai sus, una dintre metodele cele mai bune
de automatizare este utilizarea Robot ic Process Automation (RPA). RPA este un
instrument bun pentru automatizarea sarcinilor de lucru manual e, repetitive și a
fluxurilor de lucru în companii. Aceast ă tehnologie permite companiilor să -și folosească
forța de muncă mai mult pe acțiunile, sarcinile și activitățile care sunt mai motivante și
mai creative. Acest lucru produce o îngrijorare at ât angajatorilor, c ât și motiva ției
acestora, și anume cum să se desfășoare implementarea roboților automatizați , astfel
încât angajații să își păstreze locurile de munca actuale . Gestionarea eficientă a
schimbărilor este esențială atunci când sunt folosi te astfel de instrumen te. De asemenea,
este important să se realizeze apropierea fa ță de automatizare, astfel încât forța de
muncă uman ă să fie ajutat ă să-și facă munc ă mai eficient.
RPA permite companiilor să își reevalueze fluxurile de lucru și procesele. Prin
reevaluarea și descrierea proceselor cu mai multă atenție, companiile pot elimina

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să a pară aici.

8
posibilele blocaje și, prin urmare, pot crea procese mai flexibile. F ăcând asta proceselor
înseamnă că toți pașii suplimentari și inu tili sunt șterși din proces, astfel încât timpul
economi sit și calitatea îmbun ătățită să ofere mai multă valoare companiilor. RPA
permite accelerarea operațiunilor și simplificarea fluxurilor de lucru astfel companiile
vor economisi timp și bani. Companiile pot utiliza, de asemenea, RPA pentru a obține
mai mult e resurse, în măsura în care roboții pot lucra 24 de ore pe zi, 7 zile pe
săptămână. Aceste metode de utilizare ale RPA -ului permit companiilor să ajungă la un
nivel complet diferit de utilizare a tehnologi ei în cadrul procesele lor. Cu câțiva ani în
urmă, aproape toate companii le au început să -si externalizeze acțiuni le și procese le
legate de IT. Acum, tendința începe să se schimbe, iar companiile sunt dispuse să -si
gestioneze singure aceste procese cu ajutorul robo ților.

Figura 2.1. Puncte forte RPA

2.2 VB.NET (Visual Basic .NET)
2.2.1 Noțiuni generale
„Microsoft Visual Studio.NET este un mediu de dezvoltare folosit pentru crearea de
aplicații în limbajele de programare: Visual Basic, C#, C++ sau J# (începând cu versiunea
2005).
Visual Studio.NET dispune de un editor complex de cod, care se folosește pentru
crearea, modificarea și depanarea codului aplicației (poate fi vorba de cod Visual Basic
.NET, Visual C# .NET etc.). De asemenea, oferă un set de obiecte și instrumente cu ajutorul
cărora se pot realiza cu uș urință interfețe cu utilizatorul pentru Windows, Web, servicii
WEB etc.
Visual Basic .NET este un limbaj de programare care face parte din familia de
limbaje .NET, după cum o sugerează și numele. Este un limbaj modern, puternic, complet
orientat pe obiect e, la fel de valoros ca C# sau Java, care permite dezvoltarea atât de
aplicații Windows cât și de aplicații și servicii WEB. O alta caracteristică demnă de amintit
a acestui limbaj este aceea ca reușește să păstreze sintaxa simplă care a fost întotdeauna
elementul distinctiv al familiei de limbaje BASIC. Implementare rapidă
Func ționeaz ă cu
arhitectura existent ă
Reduce costurile cu
introducerea
datelor cu 70%
Men ține un jurnal pentru
fiecare activitate Reducere rata
apariției erorilor Nu ocupă spațiu
fizic
RPA Lucrează 24/7

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

9
Evenimentele se produc ca urmare a unei acțiuni a utilizatorului, a execuției
programului sau pot fi declanșate de sistem. Producerea unui eveniment (Click, Double
Click, Drag&Drop, KeyPress etc.) declanșe ază execuția unei proceduri eveniment.
Utilizatorul poate crea propriul cod în corpul acestei proceduri. Apelarea unei proceduri
eveniment pentru un obiect dat se face automat, dacă obiectul e focalizat și dacă se
produce o acțiune care să declanșeze respe ctivul eveniment. Procedura eveniment poate fi
apelată și prin cod, la fel ca orice altă procedură, însă acest lucru nu va duce și la
declanșarea evenimentului asociat. Exemplu:
Nume_Obiect.Nume_Eveniment(Lista_Argumente)
Metodele obiectelor vizuale , sp re deosebire de procedurile eveniment, sunt read -only.
Ele pot fi doar apelate. Exista câteva metode comune tuturor obiectelor vizuale, în rest
fiecare obiect având propriile lui metode. Metodele se apelează în felul următor:
Nume_Obiect.Nume_Metoda(Lista _Argumente) ” [2]

2.2.2 Programarea orientat ă pe obiect (POO)

Principiile de bază ale program ării orientate pe obiect sunt :

1. Moștenirea – are rolul de a o rganiz a și facilit a aplicarea polimorfismul ui și a
încapsul ării, permițând definirea și crearea unor clase specializate plecând de
la clase le generale deja definite – acestea p utând împărtăși și chiar extinde
comportamentul lor, fără a fi nevoie de a fi redefini te. Se realizeaz ă de obicei
prin gruparea obiectelor în clase și prin definirea unor clase ca extinde ri ale
unor clase deja existente.
2. Polimorfismul – descrie abilitatea de a procesa obiectele în mod diferit, în
funcție de tipul sau de clasa lor. În esen ță, este abilitatea de a redefini metode
pentru clasele derivate.
3. Încapsularea – mai este n umită și ascunderea de informații , ea se asigură de
faptul că obiectele nu pot schimba starea internă a altor obiecte în mod direct;
doar metodele proprii ale obiectului pot accesa starea acestuia. Fiecare tip de
obiect expune o interfață pentru celelalte obiecte ca re specifică modul cum
acele obiecte pot interacționa cu el.
4. Abstractizarea – const ă în posibilitatea ca o aplica ție să ignore anumite
aspecte ale informației pe care o proceseaz ă, dezvoltarea posibilit ății de a se
concentra doar asupra esențialului. Rolul fiecărui obiect din sistem este de
“actor” abstract, care poate executa anumite acțiuni și poate comunica cu alte
obiecte din sistem fără a dezvălui cum au fost implementate acele facilitați.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

10

2.3 Suita de programe UiPath

2.3.1 UiPath Studio
UiPath Studio est e un instrument specializat pentru crearea modelelor de procese
de afaceri care vor fi apoi automatizate cu RPA. Programul f olosește interfa ța vizuală
pentru a interac ționa cu utilizatorul, f ăcându -l foarte intuitiv și usor de utilizat în
modelarea procese lor. Atunci când procesele sunt modelate utiliz ând UiPath Studio,
acesta utilizează modelarea bidimensional ă bazată pe acțiunile pe care le face
utilizatorul pe interfa ța grafic ă (UI). Programul dispune de o varietate destul de larg ă de
activități drag -and-drop pentru a ajuta la automatizarea proceselor dorite . Avantajele
cheie ale UiPath Studio sunt posibilitățile de automatizare rapid ă, inteligent ă și una
dintre cele mai bune metode de automatizare a sistemelor Citrix , metoda care utilizează
ceea ce vede computerului pentru a percepe ecranul . Figura 2.2. de mai jos prezintă
interfa ța UiPath Studio a paginii principale, care este folosit ă pentru modela rea
procesel or robot ice.

Figura 2.2. Interfa ța utilitarului UiPath Studio

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

11

2.3.2 UiPath Orchestrator
UiPath Or chestrator este o platformă scalabil ă de tip server folosit ă pentru
implementarea și gestionarea unuia sau a mai multor roboți în acela și timp. Folosind
orchestratorul, utilizatorul poate monitoriza și controla acțiunile roboților și programa
procesele pen tru a fi executate doar atunci când este necesar. Orchestratorul este, de
asemenea, folosit pentru a gestiona cozile de lucru, tranzacțiile sau pentru a rula
rapoarte. Avantajele cheie ale Orchestratorului constau în performanțe mai bune asupra
gestion ării proceselor și reducerea eficientă a costurilor. Acesta îi permite utilizatorului
o implementare globală fără limitări de scalare. Acest lucru este folosit în principal
pentru gestionarea centralizată a tuturor roboților pe care ii de ține o companie. În
calitate de utilizator al acestui tip de orchestrare, utilizatorul poate verifica dacă există
roboți disponibili și îi poate atribui unor sarcini sau cozi diferite. Figura 2.3. de mai jos
prezintă interfața de gestionare a UiPath Orchestra tor.

Figura 2. 3. Interfa ța utilitarului UiPath Orchestrator

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

12
2.3.3 UiPath Robot
Există două tipuri de roboți pe care UiPath Robot ii oferă: asista ți și neasista ți.
Robotul din categoria celor asista ți va solicita ac țiuni și va coopera cu angajații în
situațiile în care este necesar a interven ția uman ă. Acest tip de robot poate fi declanșat sa
acționeze atunci când este necesar și funcționează în fundal. Pe de altă parte, un robot
din categoria celor neasista ți funcționează fără a fi necesar ă vreo acțiun e din partea
utilizatoru lui. Acesta poate fi rulat într -un mediu de tip cloud sau pe sisteme server și
poate fi considerat c ă are mai mult o funcți e de back -office. Pentru a rula ace astă
categorie de roboți ne asista ți, utilizatorul are nevoie ca orchestrator ul să gestion eze și
să control eze robo ții. Figura 2.4. de mai jos prezintă interfa ța UiPath Robot, aceasta
conectează procesele realizat în Studio de aplica ția Orchestrator.

Figura 2.4. Interfa ța utilitarului UiPath Robot

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

13

3 Analiză , proiectare și implementare
3.1 Descriere apl icației

Dezvoltarea unei aplica ții utiliz ând tehnologia RPA mi -a ridicat anumite probleme
la început, în mod special datorit ă lipsei literatur ii scrise de specialitate, îngreun ând
astfel procesul de documentare și de învățare. Ulterior am descoperit o var itate mare de
materiale de tip video si forum -uri dedicate pasionaților acestei tehnologii, astfel am
reușit să recuperez din handicapul produs de lipsa literatur ii de specialitate.
Deoarece tema prezentat ă necesit ă și anumite cuno științe din domeniul banc ar, am
fost în legătură permanentă și cu persoane care lucreaz ă în domeniu l bancar și care m –
au ajuta t în acest sens.
Aplica ția dezvoltat ă are ca scop definirea capabilit ăților tehnologiei Robot ic
Process Automation (RPA) prin implementarea unui proces de decizie automatizat care
să fie capabil de a utiliza tehnologia de Recunoaștere Optică a Caracterelor (OCR) asupra
unui document de tipul PDF, document care vine completat cu toate detaliile necesare
de c ătre clientul care doreste aprobarea unui credit ba ncar. Dup ă ce datele necesare
sunt extrase din fisierul PDF, acestea sunt stocate într-o tabelă dintr -un fișier Microsoft
Excel. Datele stocate sunt trecute prin mai multe procese de filtrare special create
pentru a putea determina un punctaj aferent cerer ii de creditare. Punctajul este calculat
individual pentru fiecare cerere în parte și utiliz ează informa țiile existente despre client.
Pe baza punctajului determinat anterior se extrag e dintr -o alta tabela Excel nivel ul
maxim de creditare pentru care se ca lifică cererea depus ă. Urm ătoarea etap ă const ă în
generarea fi șierului de tip document , fișier care va con ține numele și prenumele
solicitantului , adresa de domiciliu, numărul de telefon, rata dobânzii și nivel ul maxim de
creditare pentru care se calific ă datorit ă punctajului ob ținut . Fișierul este salvat în
forma t .docx și .pdf. În ultima etap ă aplica ția încarc ă fișierul PDF generat anterior și îl
expediaz ă pe adresa de email completat ă de solicitant în cerere, realiz ându -se astfel
finalizarea proces ului a utomatizat .

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

14

3.2 Proiectarea aplica ției

Figura 3.1. Structura principal ă a aplica ției dezvoltate
Structura aplica ției const ă din 5 blocuri principale de secven țe care au o structur ă
liniar ă, un început și un sf ârșit. Cele 5 blocuri de secven țe sunt:
– Preg ătire document : în aceast ă secven ță este deschis fi șierul PDF utiliz ând
programul Adobe Acrobat Reader și sunt rulate anumite ac țiuni
premerg ătoare pentru asigurarea afi șării acelora și rezultate indiferent de
datele din formularul PDF

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la t extul care doriți să apară aici.

15
– Citire documen t: aceast ă secven ță are rolul de a interpreta cu ajutorul
tehnologiei OCR sau citind datele specificate direct, în unele cazuri, și de a le
reține în variabile până la execu ția urm ătoarei secven țe din program.
– Stocare date : scopul secven ței este de a trans fera datele re ținute anterior
într-un fi șier de tabele Microsoft Excel, acest fisier este creat în prealabil de
către factorul uman și este folosit pentru stocarea datelor de la clienti.
– Calculare punctaj creditare : este de tipul organigram ă și con ține încă 8
secven țe:
o Pe baz ă de salar : calculeaz ă punctajul în func ție de valoarea
salar iului net specificat în cerere.
o Pe baz ă de alte venituri/cheltuieli : cre ște sau scade punctajul în
func ție de valoarea aceast ei afirma ții.
o Tip contract de munc ă: cre ște sau sc ade punctajul în func ție de
tipul contractului de munc ă.
o Persoane în între ținere : modific ă punctajul în func ție de num ărul
de persoane care se afl ă în între ținerea solicitantului.
o Situa ție familial ă: scade sau cre ște punctul în func ție de situa ția
familial ă prezentat ă.
o Situa ție locativ ă: calculeaz ă punctajul în func ție de situa ția locativ ă
declarat ă în cerere.
o Venit sot/so ție: modific ă punctajul în func ție de situa ția venitului
soțului/so ției.
o Beneficiar real : scade sau cre ște punctajul în func ție de r ăspun sul
completat de c ătre solicitant.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

16

Figura 3.2. Structura secven ței de calcul a punctajului

• Generare și expediere : ace astă acțiune este de tip organigram ă și con ține
5 noi secven țe:
o Citire coloana 1 : secven ța implementeaz ă citirea fiec ărui r ând de
pe coloana 1 dintr -un fi șier Microsoft Excel
o Citire coloana 2 : secven ța implementeaz ă citirea fiec ărui r ând de
pe coloana 2 dintr -un fi șier Microsoft Excel
o Citire coloana 4 : secven ța implementeaz ă citirea fiec ărui r ând de
pe coloana 4 dintr -un fi șier Microsoft Excel
o Generare PDF : secven ța con ține o ac țiune de tip Switch care
citește o valoare și execut ă codul din cazul favorabil.
o Trimitere email : aceas tă secven ță conține o ac țiune care ata șează
fișierul generat anterior și îl expediaz ă solicitantului creditului.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

17

Figura 3.3. Structura secven ței de generare și expediere

3.3 Implementare

Implementarea aplica ției s -a realizat utiliz ând programul UiPath Studio
Community Edition versiunea 2018.2.3.
Primul pas în procesul de implementare a constat în definirea unui document PDF,
document care s ă simuleze necesitatea complet ării unui formular de credit pentru
persoane fizice [Anexa nr. 1]. Formularul de credit este distribuit de c ătre banc ă și poate
fi completat doar la calculator sau online .
În momentul în care repre zentantul b ăncii prime ște formularul completat și
dore ște ca acesta s ă fie procesat utiliz ând tehnologia RPA, singura ac țiune necesar ă a fi

Eroare! Utiliza ți fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

18
realizat ă de c ătre factorul uman este s ă deschid ă pe ecran documentul PDF cu ajutorul
programului Adobe Acrobat Read er. Din acest moment reprezentantul b ăncii poate rula
aplica ția dezvoltat ă în aceast ă lucrare.
În continuare voi prezenta implementarea fiec ărei secven țe și acțiuni din aplica ție:

3.3.1 Secven ța „Preg ătire document”

Aceast ă secven ță este alc ătuită din :
• Activi tatea Ataseaza fereastra 'Formular Acrobatsd' : are rolul de a identifica
fereastra deschis ă în Adobe Acrobat Reader (Fig ura 3.4.), identificarea
ferestrei se face utiliz ând urm ătoarele atribute de identificare (Fig ura 3.5.)

Figura 3.4. Activitatea „ Atas eaza fereastra 'Formular Acrobatsd'”

Figura 3.5. Fereastra cu atributele identificate

În cadrul fere strei identificate anterior se realizeaz ă urmatoarele tipuri de acțiuni :

o Click : aplica ția execut ă un click st ânga pe obiectul eviden țiat și definit de
utilizator

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apa ră aici.

19

Figura 3.6. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Click
o Click : aplica ția execut ă click st ânga și activeaz ă caseta de editare a zoom -ului
documentului

Figura 3.7. Reprezentarea grafic a a ac țiunii Click
o TypeInto : scrie secven ța definit ă de uti lizator „170” în caseta de editare si
trimite comanda Enter pentru a salva valoarea introdus ă

Figura 3. 8. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii TypeInto
o Click : aplica ția execut ă click stânga pe meniul „Editare ” care deschide o
fereastr ă nouă

Figura 3.9. Re prezentarea grafic ă a ac țiunii Click în meniu
o Click : în fereastra nou ap ărută aplica ția execut ă un click stânga pe butonul
„Preferin țe”, se deschide o nou ă fereastr ă pe ecran

Figura 3.10. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Click

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

20
o Check : aplica ția bifeaz ă căsuța specificat ă de utilizator

Figura 3.11. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Check
o Check : aplica ția bifeaz ă și a doua c ăsuță selectat ă

Figura 3.12. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Check

o Click : pentru a salva modific ările, aplica ția ex ecută click stânga pe butonul
OK din patea de jos a ferestrei

Figura 3.13. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Click

3.3.2 Secven ța „Citire document”

Secven ța Citire document este format ă din urm ătoarele :
• Activitatea Ataseaza fereastra 'Formular Acrobatsd ' : are rolul de a identifica
fereastra deschis ă în Adobe Acrobat Reader (Fig ura 3.14.) , identificarea
făcându -se utliz ând urm ătoarele atribute de identificare (Fig ura 3.15.)

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

21

Figura 3.14. Activitatea „ Ataseaza fereastra 'Formular Acrobatsd'”

Figura 3.15. Fereastra cu atributele identificate
În fereastra prezentat ă anterior se realizeaz ă urm ătoarele ac țiuni :
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Nume

Figura 3.16. Reprezentarea grafi ca a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Prenume

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

22

Figura 3.17. Reprezentarea grafic a a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia O CR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Cetatenie

Figura 3.18. Reprezentarea grafic a a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila CNP

Figura 3.19. Reprezentarea grafic a a ac țiunii GetOCRText
o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date specificat și salveaza totul în
variabila LocNastere

Figura 3.20. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Ge tFull Text
o GetOCRText : acțiunea folo sește tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila DataNastere

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

23

Figura 3.21. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Adresa1

Figura 3.22. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Adresa2

Figura 3.23. Reprezentarea gra fică a ac țiunii GetOCRText

o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Tel1

Figura 3.24. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Tel2

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

24

Figura 3.25. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în varia bila Email

Figura 3.26. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Angajator

Figura 3.27. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRTe xt

o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila TelAngajator

Figura 3.28. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a ext rage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Ocupatie

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

25

Figura 3.29. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Salariu

Figura 3.30. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText

o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date specificat și salveaz ă totul în
variabila AlteVenituri

Figura 3.31. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetFullText

o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date specificat și salveaz ă totul în
variabila Obligatii

Figura 3.32. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetFullText
o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date specificat și salveaz ă totul în
variabila Rate

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la tex tul care doriți să apară aici.

26

Figura 3.33. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetFullText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Contract

Figura 3.34. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date spec ificat și salveaz ă totul în
variabila PersIntretinere

Figura 3.35. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetFullText

o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila SitFamiliala

Figura 3.36. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

27
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila SitLocativa

Figura 3.37. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila VenitSotie

Figura 3.38. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText
o GetFull Text : acțiunea extrage șirul de date specificat și salveaz ă totul în
variabila BeneficiarReal

Figura 3.39. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetFullText
o GetOCRText : acțiunea folose ște tehnologia OCR pentru a extrage șirul de
date specificat și salveaz ă totul în variabila Data

Figura 3.40. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii GetOCRText

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

28

3.3.3 Secven ța „Stocare date”

Secven ța Stocare date este format ă din :
• Activitatea Excel application scope : deschide o secven ță de lucru Excel
identificat ă prin calea direct ă către fi șier și define ște un domeniu pentru
activitățile Excel. Când se încheie executarea acestei activități, secven ța de
lucru este salvat ă și aplicația Excel se închide.

Figura 3.4 1. Reprezentarea grafic ă a activit ății Excel application scope

În aceast ă activitate se realizeaz ă urm ătoarele ac țiuni :

– Write Cell : scri e valoarea variabilei „Nume” în celula „A2” din foaia „Sheet1” .
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă .

Figura 3.42. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell

– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Prenume” în celula „B2” din foaia
„Sheet1 ”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.43. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Cetatenie” în celula „C2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

29

Figura 3.44. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „CNP” în celula „D2” din foaia „Sheet1”.
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.45. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scri e valoarea variabilei „LocNastere” în celula „E2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.46. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „DataNastere” în celula „F2” din foai a
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.47. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell

– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Adresa1” în celula „G2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.48. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Adresa2” în celula „H2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

30

Figura 3.49. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Writ e Cell : scrie valoarea variabilei „Tel1” în celula „I2” din foaia „Sheet1”.
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.50. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Tel2” în celula „J2” din foai a „Sheet1”.
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.52. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Email” în celula „K2” din foaia „Sheet1”.
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.53. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell

– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Angajator” în celula „L2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.54. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „TelAngajator” în celula „M2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

31

Figura 3.55. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Ocupatie” în celula „N2 ” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.56. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Salariu” în celula „O2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este supr ascrisă.

Figura 3.57. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „AlteVenituri” în celula „P2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.58. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii W rite Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Obligatii” în celula „Q2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.59. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Rate” în ce lula „R2” din foaia „Sheet1”.
Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

32

Figura 3.60. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „Contract” în celula „S2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.61. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „PersIntretinere” în celula „T2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.62. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „SitFamiliala” în celula „U2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.63. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabil ei „SitLocativa” în celula „V2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.64. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „VenitSotie” în celula „W2” din foaia
„Sheet1”. Dacă ex istă o valoare, aceasta este suprascrisă.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a a plica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

33

Figura 3.65. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „BeneficiarReal” în celula „X2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.66. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Write Cell : scrie valoarea variabilei „DataCompletare” în celula „Y2” din
foaia „Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.67. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell
– Assign : alocă variabile i „DataCurenta” data și ora la momentul ui curent în
formatul zi /lună/an or ă : minut : secund ă

Figura 3.68. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Assign

– Write Cell : scrie valoarea variabilei „DataCurenta” în celula „Z2” din foaia
„Sheet1”. Dacă există o valoare, aceasta este suprascrisă.

Figura 3.69. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Write Cell

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

34
3.3.4 Secven ța „Calculare punctaj credit”

Organigrama Calculare punctaj creditare este format ă din :
• Secven ța „Calculare pe baz ă de salar” : rolul secven ței este de a calcula
valoare a variabilei Punctaj trec ând-o printr -o serie de condi ții generate cu
ajutorul intruc țiuni lor de tipul NESTED -IF-ELSE .

Figura 3.70. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Calculare pe baz ă de salar”

• Secven ța „Pe baz ă de alte ve nituri/cheltuieli” conține 3 instruc țiuni de tipul
Switch Case, instruc țiuni care permit execu ția unui singur caz din mai multe
opțiuni, pe baza unei condiții prestabilite.

– Switch „Alte venituri ” : activitatea acceseaz ă variabila AlteVenituri și în
func ție de valoarea ei (Da/Nu) execut ă unul din cazurile generate.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

35

Figura 3.71. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului „Alte venituri”

– Switch Chirii/Obliga ții : activitatea acceseaz ă variabila Obliga ții și in func ție
de valoarea ei (Da/Nu) execut ă unul din cazur ile generate.

Figura 3.7 2. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului „ Chirii/Obliga ții”

– Switch Rate/Credite : activitatea acceseaz ă variabila Rate și în func ție de
valoarea ei (Da/Nu) execut ă unul din cazurile generate.

Figura 3.7 3. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului „ Rate/Credite ”
• Secven ța „Tip contract de munc ă” conține o instruc țiune de tipul Switch
care preia valoarea variabilei Contract (determinat ă/nedeterminat ă) și
execut ă unul din cazurile generate.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

36

Figura 3.7 4. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului

• Secven ța „Persoane în între ținere” este format ă dintr -o instruc țiune de tipul
Switch care preia valoarea variabilei PersIntretinere (0/1/2/3/4/etc) și
execut ă unul din cazurile generate.

Figura 3.7 5. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului

• Secven ța „Si tuație familial ă” conține o instruc țiune de tipul Nested If -Else
prin a c ărei condi ții se determin ă valoarea variabilei Punctaj.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textu l care doriți să apară aici.

37

Figura 3.7 6. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Situa ție familial ă”

• Secven ța „Situa ție locativ ă” este format ă dintr -o instru cțiune de tipul
Nested If -Else prin a c ărei condi ții se calculeaz ă valoarea variabilei Punctaj.

Figura 3.7 7. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Situa ție locativ ă”

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

38
• Organigrama „Venit so ț/soție” este format ă dintr -o activitate care execută
una din cele dou ă ramuri, în funcție de îndeplinire a condiți ei
„VenitSotie.Equals( "Da")” specificate în propriet ățile blocului Decision .

Figura 3.7 8. Reprezentarea grafic ă a organigramei „Venit so ț/soție”

• Organigrama „Beneficiar real” este de asemenea alcatuit ă dintr -o activitate
care execută una din cele două ramuri, în funcție de îndeplinirea condiției
„BeneficiarReal.Equals( "Da")” specificate în propriet ățile blocului Decision.

Figura 3.7 9. Reprezentarea grafic ă a organigramei „Beneficiar real ”

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

39
3.3.5 Secven ța „Gen erare și expediere”

Secvența Generare și expediere este de tipul organigramă si este format ă din :

• Secven ța „Citire coloana 1” conține o activitate Excel application scope care
deschide o secven ță de lucru Excel identificat ă prin calea direct ă către fi șier
și define ște un domeniu pentru activitățile Excel. Când se încheie
executarea acestei activități, secven ța de lucru este salvat ă și aplicația Excel
se închide.

Figura 3. 80. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Citire coloana 1 ”

În cadrul acestei activ ități se realizeaz ă urm ătoarele tipuri de acțiuni :

– Read Cell : citește valoarea celulei „A2” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel1.

Figura 3. 81. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea ce lulei „A 3” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel 2.

Figura 3. 82. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „A4” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel3.

Figura 3. 83. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell

Eroare! Utilizați f ila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

40
– Read Cell : citește valoarea celulei „A5” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel4.

Figura 3. 84. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoar ea celulei „A6” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel5.

Figura 3. 85. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „A7” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nive l6.

Figura 3. 86. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „A8” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel7.

Figura 3. 87. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește va loarea celulei „A9” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Nivel8.

Figura 3. 88. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „A1 0” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și
o stochează în variabila Nivel 9.

Figura 3. 89. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „A1 1” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și
o stochează în variabila Nivel1 0.

Figura 3. 90. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară a ici.

41
• Secventa „Citir e coloana 2” conține o a ctivitate Excel application scope care
deschide o secven ță de lucru Excel identificat ă prin calea direct ă către fi șier
și define ște un domeniu pentru activitățile Excel. Când se încheie
executarea acestei activități, secven ța de lu cru este salvat ă și aplicația Excel
se închide.

Figura 3. 91. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Citire coloana 2 ”

În cadrul acestei activit ăți se realizeaz ă urm ătoarele ac țiuni :

– Read Cell : citește valoarea celulei „B2” din foaia „Sheet1” din tabela E xcel și o
stochează în variabila Suma1.

Figura 3. 92. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „B3” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma2.

Figura 3. 93. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B4” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma 3.

Figura 3. 94. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B5” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma 4.

Figura 3. 95. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

42

– Read Cell : citește valoarea celulei „ B6” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma 5.

Figura 3. 96. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B7” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma 6.

Figura 3. 97. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B8” din foaia „Sheet1” din tabel a Excel și o
stochează în variabila Suma 7.

Figura 3. 98. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B9” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Suma8 .

Figura 3. 99. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B10” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și
o stochează în variabila Suma9 .

Figura 3. 100. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „ B11” din foaia „Sheet1” din t abela Excel și
o stochează în variabila Suma 10.

Figura 3. 101. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

43
• Secventa „Citire coloana 4” conține o a ctivitate Excel application scope care
deschide o secven ță de lucru Excel identificat ă prin calea direct ă către fi șier
și define ște un domeniu pentru activitățile Excel. Când se încheie
executarea acestei activități, secven ța de lucru este salvat ă și aplicația Excel
se închide.

Figura 3. 102. Reprezentarea grafic ă a secven ței „Citire coloana 4 ”

În cadrul aces tei activit ăți se realizeaz ă urm ătoarele ac țiuni :

– Read Cell : citește valoarea celulei „D2” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Dobanda1.

Figura 3. 103. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „D5” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Dobanda2.

Figura 3. 104. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „D8” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și o
stochează în variabila Doba nda3.

Figura 3. 105. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell
– Read Cell : citește valoarea celulei „D11” din foaia „Sheet1” din tabela Excel și
o stochează în variabila Dobanda4.

Figura 3. 106. Reprezentarea grafic ă a ac țiunii Read Cell

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a apl ica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

44
• Secventa „Gener are PDF” are rolul de a utiliza un document text ca sablon
pentru a genera un document de tipul Microsoft Word și Portable
Document Format (PDF) în func ție de valoarea calculată anterior a
variabilei Punctaj. Documentul utilizat ca sablon este ata șat în [A nexa nr. 2].
În corpul acestei secven țe am folosit o instruc țiune de tipul Switch Case.

Figura 3. 107. Reprezentarea grafic ă a instruc țiunii Switch

Deoarece pentru fiecare caz din cele 10 cazuri posibile se modific ă doar
variabilele Suma si Dobanda, res tul datelor r ămânând neschimbate, am s ă exemplific
doar pentru Cazul 1 din instruc țiune a Switch .
– Activitatea Word Application Scope are rolul de a deschide un document
Word, identificat prin cale direct ă către fi șier și define ște un domeniu pentru
toate ac tivitățile Word. Când se încheie executarea acestei activități,
documentul este salvat și aplicația Word se închide.

Figura 3. 108. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Word Application Scope

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

45
– Replace Text : înlocuiește toate aparițiile șirului de caractere „[nume]” din
document cu un alt șir de tipul „ Nume+" "+ Prenume ”

Figura 3. 109. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Replace Text
– Replace Text : înlocuiește toate aparițiile șirului de caractere „[adresa]” din
document cu un alt șir de tipul „Adresa1”

Figur a 3.110. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Replace Text
– Replace Text : înlocuiește toate aparițiile șirului de caractere „[telefon]” din
document cu un alt șir de tipul „Tel1”

Figura 3. 111. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Replace Text
– Replace Text : înlocuiește toate aparițiile șirului de caractere „[suma]” din
document cu un alt șir de tipul „Suma1”

Figura 3. 112. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Replace Text
– Replace Text : înlocuiește toate aparițiile șirului de caractere „[dobanda]” din
document cu un alt șir de tipul „Dobanda1”

Figura 3. 113. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Replace Text
– Export to PDF : exportă documentul în format PDF. Aceast ă acțiune poate fi
utilizată numai în activitatea Word Application Scope și prime ște ca argument
calea c ătre fișier.

Figura 3. 114. Reprezentarea grafi că a acțiunii Export to PDF

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

46
• Secven ța „Trimitere email” închide practic procesul de automatizare și este
format ă din 2 ac țiuni:

– Assign : alocă variabilei „CalePDF” adresa fizic ă din sistem a fi șierul PDF
generat în secven ța anterioar ă.

Figura 3. 115. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Assign
– Send Outlook Mail Message : trimite un e -mail utiliz ând aplica ția Microsoft
Outlook c ătre adresa de email stocat ă în variabila Email.
Textul din sec țiunea Body a email -ului este de forma:
"Bună ziua,"+Environment.NewLine+Environment.NewLine+"Prin prezentul email
vă tr ansmitem răspunsul la cererea dumneavoastră de aprobare a creditului de nevoi
personale"+Environment.NewLine+"Vă rugăm consultați documentul atasat pentru mai
multe informații"+Environment.NewLine+Environment.NewLine+"O zi bună"

Figura 3. 116. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Send Outlook Mail Message

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

47
3.4 Testare și validare

Testarea și validarea aplica ției dezvoltate am realizat -o manual, am verificat
execu ția corect ă și în parametri a fiec ărei secven țe și activit ăți din cadrul fluxul
programului. M -am asigurat c ă fiecare informa ție citit ă din documentul PDF este stocată
în mod corect și apoi transcris ă în tabelul Excel . În unele cazuri am utilizat func țiile
TrimEnd și TrimStart asupra șirurilor care con țineau spa ții la sf ârșit sau la început.

Figura 3. 117. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Assign

Pentru a testa buna func ționare a instruc țiunilor Switch Case am configurat ca
atunci c ând instruc țiunea nu ex ecut ă nici unul din cazurile definite, cazul implicit va
afișa un mesaj de eroare în consola aplica ției UiPath .

Figura 3. 118. Reprezentarea grafic ă a Switch -ului „Alte venituri”

Testarea calcul ării corecte a celei mai importante variabilei din program,
variabila Punctaj , am realizat -o prin tip ărirea valorii variabilei c ătre consola aplica ției în
timpul execu ției programului.

Figura 3. 119. Reprezentarea grafic ă a acțiunii Write line

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

48
Validarea final ă a execu ției corespunz ătoare a programului s -a făcut asupra
documentul generat în format PDF și expediat prin email ca ata șament c ătre persoana
solicitant ă.

Figura 3. 120. Email -ul de r ăspuns generat automat

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

49
4 Concluzii
Concluzia general ă este c ă utilizarea tehnologiei Robotic Process Automatio n va fi
următorul pas important în dezvoltarea oric ărei companii. RPA pune la dispozi ție un
instrument simplu și versatil de reducere a costurilor, precum și de îmbunătățire a
calității serviciilor. Un factor descurajant este lipsa literatur ii scrise de sp ecialitate
disponibilă, chiar dac ă se constat ă un interes din ce în ce mai mare pentru robo ții
inteligen ți și inteligenț a artificial ă.
4.1 Rezultate obținute
Evaluarea potențialului de automatizare a proceselor de afaceri ar trebui să
includă întotdeauna și o rafinare a anumitor p ărți din procesul ini țial. Deseori, oamenii
au dezvoltat soluții și verificări care nu sunt necesare pentru robo ți deoarece aceștia
sunt incapabil i de a genera erori specifice oamenilor . Mutarea sarcinilor în seama
roboți lor crește cal itatea și controlul asupra proces elor . Pe măsură ce tot mai multe
procese sunt automatizate, calitatea lor mărită va ajut a la viitoarele automatizări care
vor deveni și mai precise , prin urmare, utilizarea tehnologiei RPA ar trebui să fie
întotdeauna o ale gere strategică, deoarece beneficiile cresc în timp.
Solu ția prezentat ă în aceast ă lucrare se folose ște de un exemplu de proces clasic,
un proces care implic ă, din punctul de vedere al resursei umane, o munc ă repetitiv ă,
plictisitoare, predispus ă la apari ția erorilor de introducere si procesare a datelor și
consumatoare de timp. Utiliz ând sisteme de decizie asistat ă, RPA în cazul de fa ță, am
eliminat toate aceste neajunsuri, am redus costurile cu personalul și am economisit
timpul necesar pentru realocarea angaja ților pe activit ăți și proiecte mai complexe.
4.2 Direcții de dezvoltare
Utilizarea tehnologiei inteligen ței artificiale (IA) , a automatiz ării robo ților și a
tehnologiei aplicațiilor mobile va oferi oportunități enorme de reducere a costurilor, de
îmbună tățire a serviciilor oferite și de îmbunătățire a calității produselor. Partea
negativ ă a acestei dezvolt ări tehnologice poate consta în pierderea a mii de locuri de
muncă de nivel încep ător și mediu .
O direc ție de dezvoltare a aplica ției prezentate în luc rare poate consta în
integrarea, pe l ângă segmentul persoanelor fizice, a segmentului persoanelor juridice și
a I.M.M. -urilor.

Eroare! Utilizați fila Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

50

5 Bibliografie

[
1] M. G. Anghel, A. Diaconu, G. Ni ță, A. I. Marinescu, „Model de analiz ă a riscului
de credit,” Romanian Statistical Review, vol. 1, nr. 5, pp. 37 -42, 2016 .
[
2] R. Robu, "Primii pași în Visual Basic .NET", [Online]. Available:
http://www.aut.upt.ro/~rraul/MTP/2009 -2010/Laborator1_MTP.pdf
[
3] "Shaping the future of work. The story of UiPath ", 2015 [Online]. Available:
https://www.howtoweb.co/blog/2015/12/shaping -the-future -of-work -the-story –
of-uipath/
[
4] „The UiPath Studio Guide ”, 2018. [ Online ]. Available:
https://studio.uipath.com/v2018.2/
[
5] „The UiPath Activities Guide ”, 2018. [ Online ]. Available:
https://activities.uipath.com/
[
6] „UiPath Community Forum”, 2018. [Online]. Available:
https://forum.uipath.com/
[
7] „UiPath Online Academy”, 2018. [Online]. Available:
https://academy.uipath.com/
[
8] "Robotics and Automation: The Fourth I ndustrial Revolution Begins ", 2017
[Online]. Available: https://blog.nacdonline.org/2017/02/robotics -automation –
revolution/
[
9] "The next acronym you need to know about: RPA (robotic process
automation) ", 201 6 [Online]. Available: https://www.mckinsey.co m/business –
functions/digital -mckinsey/our -insights/the -next -acronym -you-need -to-know –
about -rpa
[
10] "From robotic process automation to intelligent automation ", 2018 [Online].
Available: http://www.genpact.com/downloadable -content/insight/the -evolution –
from-robotic -process -automation -to-intelligent -automation.pdf
[
11] "RPA: The Automation of Automation ", 201 7 [Online]. Available:
https://blgsqr.files.wordpress.com/2017/03/rpa -the-automation -of-
automation.pdf
[
12] "Examples of Robotic Process Automation ", 2018 [Online]. Available:
https://www.worksoft.com/examples -of-robotic -process -automation
[
13] "Programare orientată pe obiecte ", 2018 [Online]. Available:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Programare_orientat%C4%83_pe_obiecte

Eroare! Utilizați fil a Pornire pentru a aplica Heading 1 la textul care doriți să apară aici.

51