Utilizarea Retelelor Sociale Profesionale Online Pentru Construirea Brandului Personal Cazul Managerilor In Comunicare

Cuprins:

Introducere…………………………………………………………………………………………….3

Capitolul I: Construirea brandului personal și a identității online prin social media

Conceptul de brand personal………………………………………………………………………………………………4

Comunicarea și creșterea brandului personal………………………………………………………………………..

Dimensiunile personalității de brand ………………………………………………………………………………….

Social media – instrument de proiectare a identității online……………………………………………………

Tipuri de rețele sociale………………………………………………………………………………………………………

Capitolul II: Rolul rețelelor sociale online în construirea brandului personal al managerilor în comunicare

Dezvoltarea brandului personal al managerilor în comunicare……………………………………………….

Reputația în social media…………………………………………………………………………..

Importanța comunităților online……………………………………………………………………

Linkedin – o rețea socială profesională……………………………………………………………

Capitolul III: Analiză de conținut și interviu

Capitolul IV: Concluzii

Conceptul de brand personal

În contextul unei societăți dominate de o varietate de produse, în care producătorii se axează pe dezvoltarea unor strategii importante de de diferențiere pe piață, a fost introdus un nou concept pentru atragerea și menținerea clienților, acela de brand. Astfel, brandul reprezintă mai mult decât un produs, acesta este „o relaționare între un grup de audiență și un produs, serviciu, idee etc., relaționare bazată pe un amestec de rațional și emoțional și care are ca scop final să adauge valoare unei afaceri” (Bogdan, 2010, 32). Concluzionând, brandingul desemnează ideea de asociere, fiind cea care oferă indivizilor posibilitatea rapidă de a se defini în raport cu cei din jur (Olins, 2006, 16).

Wally Olins trasează trei directive specifice conceptului de brand: acesta se adresează indivizilor cu gândire similiară, în orice loc și în mod simultan, asociindu-l cu perioada satului global, definit de McLuhan (Olins, 2006, 16). În consecință, impactul brandingului va fi unul considerabil, adresându-se unei categorii specifice de public, ce deține aceleași valori, aspirații, atitudini sau comportamente ca cele promovate de brand.

Însă, termenul de brand nu a fost restrâns doar la categoriile de servicii și produse, ci a fost adaptat inclusiv persoanelor prin intermediul conceptului de brand personal. Termenul a fost introdus în anul 1997 de către Tom Peters, acesta contrastând ideea că orice persoană poate fi propriul său brand (apud Labrecque, 2011, 38). Prin urmare, un individ își poate crea brandul personal atunci când știe să identifice acele caracteristici care îl diferențiază de ceilalți.

O altă definiție este redată de „imaginea mentală a celorlalți atunci când se gândesc la tine. Aceasta reprezintă valorile tale, personalitatea ta, calitățile ce te fac unic în comparație cu ceilalți” (Manea, 2011, 30), din care conchidem faptul că brandul personal este conturat de identitatea celui care îl creează.

Comunicarea și creșterea brandului personal

O componentă principală a brandului personal este comunicarea, întrucât acesta necesită promovare pentru a fi cunoscut de către public. Astfel, difuzarea informațiilor despre propriul brand permite creșterea și consolidarea poziție acestuia într-o anumită nișă. Un exemplu în acest sens îl constituie comunicarea informațiilor despre brandul Nadia Comăneci, care pot fi reprezentate de performanțele atinse de către aceasta în domeniul sportului, diferențiindu-se de celelalte branduri prin însușirile sale specifice. Așadar, după cum Arruda subliniază, atributele individuale sunt cele care vor separa un brand personal de altul (apud Shaker și Hafiz, 2014, 8).

Două caracteristici esențiale ale brandului personal constau în unicitate și individualism (Manea, 2011, 33), iar modul de definire al acestora determină succesul unui brand, întrucât publicul trebuie să le cunoască și să le recunoască rapid. Olins subliniază faptul că la baza brandingului se află un mecanism proiectat de tehnicile moderne de comunicare (Olins, 2006, 16), așadar construind un conținut clar pe care să îl difuzeze, brandul personal va fi comunicat cu ușurință publicului identificat în contextul dezvoltării noilor media.

Identitatea brandului personal

Proiectarea unui brand personal implică proiectarea caracteristicilor personale (Shaker și Hafiz, 2014, 10), întrucât așa cum am definit anterior, brandul personal are scopul la fel ca orice alt tip de brand de a relaționa, de a crea ascoieri între acesta și publicul căruia i se adresează. Astfel, pentru a face posibilă asocierea cu un anumit grup, brandul trebuie să înglobeze un anumit sens în personalitatea sa, facilitând crearea sentimentului de atașament față de acesta (Shaker și Hafiz, 2014, 10).

Personalitatea de brand, așa cum o definește Aaker (1997) reprezintă un set de dimensiuni ale ale personalității relevante pentru caracteristicile umane ce vor fi asociate cu brandul, conducând la conturarea propriei identități (apud Shaker și Hafiz, 2014, 9). Autorul recunoaște în identitatea brandului două componente esențiale care ajută la proiectarea acestuia: nucleul identității și identitatea extinsă, fiecare având propria corespondență cu atributele acestuia (apud Shaker și Hafiz, 2014, 11). Locul cel mai important îl ocupă nucleul identității în cadrul brandului, întrucât acesta reprezintă viziunea brandului, adică modul de reprezentare al acestuia cu care indivizii se identifică, fiind elementul care definește brandul, urmând ca cea de-a doua componentă, identitatea extinsă, să cuprindă dimensiunile personalității brandului, cele care au scopul de a complini identitatea acestuia prin caracteristicile sale distincte (Shaker și Hafiz, 2014, 11). Prin urmare, este necesară conturarea clară a caracteristicilor umane pentru a construi un brand personal durabil, care să determine trasarea unor diferențe pregnante care să delimiteze propriul brand personal de celelalte concurente.

În cazul brandurilor personale, autorii menționează de asemenea că nucleul identității este reflectarea propriului sine al individului (Shaker și Hafiz, 2014, 11). Analizând definiția sinelui, fiind „un set de reguli personale ce ghidează acțiunile noastre sociale și personale, determinând o concordanță între convingerile, opiniile, așteptările și materializarea acestora în comportament” (Manea, 2011, 31), concludem că nucleu identității este definitoriu în crearea brandului personal deoarece publicul accede la convingerile acestuia, fiind înglobate în viziune, iar acestea trebuie să fie definite cât mai specific pentru a putea fi proiectate. Pornind de la delimitarea stabilită de H. Mead în 1934 între termenii „I”, sinele spontan și creator, și „Me”, sinele care direcționează acțiunile noastre și include identificarea cu anumite grupuri, Manea identifică o varietate de tipuri de sine particulare care se creează în funcție de contextele în care se găsește un individ sau rolurile pe care acesta le are.

Concludem, așadar, că sinele stă la baza brandingului personal, fiind cel care intensifică diferențele individuale și care proiectează și consolidează identitatea brandului personal.