Utilizarea Retelei Facebook Ca Instrument de Partajare a Continuturilor Educationale

Pedagogie

Utilizarea Retelei Facebook Ca Instrument de Partajare a Continuturilor Educationale

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

În ultimii ani, tehnologiile informaționale și ale comunicațiilor (TIC) și aplicațiile bazate pe Web au jucat un rol important în diferite domenii de activitate ale oamenilor și au adus o schimbare în modul în care lucrurile s-au făcut în trecut [1]. Astăzi, diferite organizații folosesc diferite tipuri de aplicații Web pentru a sprijini operațiunile de zi cu zi, cum ar fi serviciile guvernamentale, spitalelor, sectorului educației, transportului, de fabricație etc. Multe companii și utilizatori se bazează pe aplicații Web pentru a face viața lor mai ușoară și mai convenabilă. Aceste aplicații sînt echipate cu multimedia, caracteristicile cărora sînt mai viabile și atractive [2]. Creșterea popularității învățămîntului e-learning este direct legată de TIC care este folosit în special pentru accesarea informației. În 2006, 3,2 milioane de studenți folosesc cursuri online și cei mai mulți dintre ei au sînt de la nivelul de licență [3].

Angajamentul elevilor cu resurse digitale de învățare și rețele sociale online este foarte puternic în zile noastre și profesorii, instituțiile de învățămînt, chiar organizații au început să se bazeze foarte mult pe utilizarea mediilor de socializare în procesul de învățare formală, de promovarea a practicilor, de promovare a informațiilor și materialilor educaționale. Unul dintre cel mai mare plusuri este că învățarea a devenit centrată pe elev și nu centrată pe profesor, cum a fost tot timpul. Nimeni nu poate negă faptul că mediile de socializare, așa ca Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube, Google Plus și mulțime de altele au devenit o a două natură aproape pentru toată lumea. Mulți consideră că mediile de socializare sînt doar un alt mod de a reduce la minim comunicarea prin contact direct, pentru alții este o modalitate eficientă și legitimă să tragă cu ochiul prin viețile personale a oamenilor, iar pentru alții este o pierdere de timp fară nici o valoare.

Recent, rețelele sociale precum MySpace si Facebook au cîștigat o atenție deosebită și utilizarea acestora a devenit o tendință pentru utilizatorii de Internet. Aceste rețele sociale au schimbat modul de comunicare și schimb de informații în această epocă modernă. Rețelele sociale nu se limitează numai cu scopuri sociale, dar ar putea fi, de asemenea, utilizate în scopuri educaționale.

Implementarea tehnologilor Web, în procesul didactic a generat problema cercetării.

Obiectul cercetării îl constituie utilizarea rețelei Facebook ca instrument de partajare a conținuturilor educaționale plasate pe platformele e-learning precum și utilizarea instrumentariului acestora în procesul de dirajare a învățării. Rețeau de socializare Facebook și platformele de învățare e-learning BrainCert și Moodle.

Aspectul cercetat utilizarea și rolul rețelelor sociale în e-learning ca instrument de organizare a procesului educațional și implicarea sa în procesul de învățămînt pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a e-learning prin intermediul rețelelor sociale ca o platformă eficientă de învățare. Crearea materialelor didactice interactive pentru procesul didactic în cadrul orelor de informatică.

Scopul lucrării: Cercetarea și fundamentarea teoretică și practică a posibilităților de utilizare a rețelei de socializare Facebook ca instrument de partajare a conținuturilor educaționale și de dirijare a procesului de predare-învățăre în cadrul lecțiilor de Informatică în clasa a IX la capitolul “Instrucțiuni.

Pentru atingerea scopului este necesară realizarea următoarelor obiective:

studierea și analiza critică a publicațiilor la temă;

studierea posibilităților de utilizare a rețelei Facebook în transmiterea conținuturilor educaționale;

crearea și utilizarea a materialelor didactice pe platformele de învățare BrainCert și Moodle;

crearea și utilizarea unei pagini Facebook ca instrument de transmitere a conținuturilor educaționale și dirijarea învățării;

validarea datelor statistice obținute în urma experimentului pedagogic.

Gradul de noutate constă în faptul că mediile de socializare în educație, fiind un concept relativ nou a fost preocuparea centrală a multor educatori, profesori și părinți. În scurt timp, oameni din toată lumea au primit mediile de socializare ca o completare indispensabilă.

Lucrarea din față are drept scop de a explora rolul mediilor de socializare în educație, beneficiile și provocările de utilizare a acestora, corelarea metodicii de predare a platformelor e-learning cu posibilitățile de interacțiune și de partajarea a conținuturilor a rețelelor de socializare. Aplicarea tehnologiilor informaționale moderne la lecții aduce unui șir întreg de beneficii:

Orientare spre viitor: Viitorul este pedeplin angajat în tehnologii Web, multimedia, informaționale și educația nu poate rămîne în urmă. Învățarea devine interesantă: se angajează și provoacă studenții cu noi metode interactive. Îmbunătățește abilități: de învățare digitale, comunicare, colaborare, lucru în echipe, învățarea mobilă, ascultare, planificare, diversitatea evaluării, rezolvare de probleme, orientare personală, conștientizare la nivel mondial, socializare, prezentare. Crește colaborare: Elevii pot lucra și colabora cu oameni din alte locații. Elevii de la distanță se pot alătura comunităților online. Reduce greutate: În loc de a transporta o mulțime de cărți, elevii doar transportă un laptop, o tabletă sau un mouse care conțin toate cărțile și proiectele lor.

Primul capitol este divizat în patru subcapitole, în primul subcapitol sînt descrise reperele teoretice în viziunea metodelor de predare activă asistate de platformele e-learning, în subcapitolul doi sînt descrise mediile de socializare, modalitățile de utilizare a acestora în educație, în subcapitolul trei este inclusă descrierea metodelor oferite de rețeau Facebook pentru susținerea procesului de predare-învățare, avantajele și neajunsurile utilizării acestor metode. Subcapitolul patru conține concluzii la capitolul unu.

. Capitolul doi este divizat în cinci subcapitole, în primul subcapitol sînt descrise și prezentate materialele didactice create și utilizate la orele de „Informatică”, subcapitolele doi și trei sînt dedicate descrierii metodelor de creare a materialelor didactice pe platformele e-learning BrainCert și Moodle, în subcapitolul patru este inclusă descrierea instrumentelor și modalităților oferite de rețeua de socializare Facebook pentru organizarea și dirijarea procesului de predare și învățare. Subcapitolul cinci conține concluzii la capitolul doi.

Capitolul trei este divizat în patru subcapitole, unde este descrise experimentul ca metodă de cercetare și constatare, sînt prezentate etapele de petrecere a experimentului și anume etapele de constatare și formare unde este descris procesul de organizare și petrecere a experimentului didactic și etapa de control unde este descris experimentul didactic cu argumentări statistice a eficienții materialelor didactice create. Subcapitolul patru conține concluzii la capitolul trei.

Lucrarea cuprinde următoarele părți: introducere, 3 capitole, 39 pagini, 23 figuri, 6 tabele, listă bibliografică din 21 de surse.

1. PLATFORME E-LEARNInG ȘI MEDII DE SOCIALIZARE-METODE MODERNE INTERACTIVE DE PREDARE ȘI ÎNVĂȚARE

1.1. Platforma e-Learning-premisa de utilizare în procesul de predare-învățare

Termenul "e-learning", a apărut în 1999, cuvîntul a fost utilizat pentru prima dată la sisteme de CBT (cognitive behavior therapy). Acestă noțiune a început să apară în descrieri ca "învățarea online" sau "învățare virtuală". Cu toate acestea, principiile care stau la baza e-learning au fost bine documentate de-a lungul istoriei, și există dovezi ce sugerează că formele incipiente de e-learning a existat încă din secolul al 19-lea.

Cu mult înainte au fost lansate pe internet cursuri de învățare la distanță ele au fost postate pentru a oferi studenților studii pe anumite subiecte sau aptitudini. În 1840 Isaac Pitman a învățat elevii săi stenografia prin corespondență. Această formă de scriere simbolică a fost concepută pentru a îmbunătăți viteza de scriere și a fost populară în rîndul secretarilor, jurnaliștilor și altor persoane.

Primele sisteme de e-learning au fost într-adevăr numai înființate pentru a furniza informații studenților, ci ca în anii '70 e-learning a început să devină mai interactiv. În Marea Britanie Open University a dorit să profite de e-learning. Sistemul lor de învățămînt a fost întotdeauna axat în principal pe învățarea la distanță. În trecut, materialele de curs au fost livrate prin poștă și corespondență cu tutorii se efectua prin e-mail. Cu internet, Open University a început să ofere o gamă mai largă de experiențe educaționale interactive, precum și corespondența mai repede cu studenții prin e-mail.

Învățare online astăzi, odată cu introducerea calculatorului și internetului în secolul al 20-lea, instrumente e-learning și metode de livrare sau extins. Prima MAC (Macintosh) din anii 1980 a permis persoanelor fizice de a avea computere în casele lor, ceea ce făcea mai ușor pentru ei să învețe despre anumite subiecte și de a dezvolta anumite seturi de competențe. Apoi, în următoarea decadă, medii de învățare virtuale au început să prospere cu adevărat, cu oameni au accesul la o multitudine de informații online și oportunitățile de e-learning.

Pînă la începutul anilor '90 de mai multe școli au fost înființate cursuri cu livrarea numai online, în domeniul învățămîntului pentru persoanele care nu aveau în prealabil posibilitatea de a participa la un colegiu din cauza unor constrîngeri geografice sau de timp. Progresele tehnologice au ajutat instituțiile de învățămînt la reducerea costurilor de învățămînt la distanță, o economie care de asemenea, a trecut și pe la elevi, care a ajutat de a aduce educația unui un public mai larg. În anii 2000, afacerile au început sa utilizeze e-learning a instrui angajații lor. Lucrătorilor noi și cu experiență, au avut acum ocazia să îmbunătățească baza de cunoștințe și să se extindă gradurile de calificare.

Prin e-Learning se înțelege orice act sau proces virtual utilizat pentru a obține date, informații, abilități sau cunoștințe reprezentînd o modalitate de a facilita și îmbunătăți învățămîntul prin utilizarea dispozitivelor de calcul și a tehnologiei comunicațiilor [4].

Termenul e-learning este cunoscut și sub numele de învățămînt online, e-learning vine de la “electronic learning”.

O platformă e-Learning este definită ca software-ul, sau o combinație de diferite tipuri de software, care stă pe server sau este accesibil de la rețeaua unei organizații, și care sprijină predare și învățare pentru practicieni și elevi. O platformă conține un set integrat de servicii interactive online, care oferă cadrelor didactice, elevilor, părinților și altor persoane implicate în educație informații, instrumente și resurse pentru a sprijini și de a spori de livrare de educație.

Așadar, materialul educațional este accesibil pe internet, pe o așa numită platformă e-Learning. Cel ce dorește să învețe pe o astfel de platformă, intră pe un sit specializat, se înscrie cu datele personale de identificare și devine utilizator. Accesul ulterior se face pe baza unui nume de utilizator și parolă [5].

Una din dezbaterile permanente și cele mai lungi din domeniul educației a fost dacă putem sau nu beneficia de e-learning pentru a organiza procesul de predare-învățare. Există o mulțime de oameni care susțin că computerele promova amînările și oferă distragere, dar trebuie să conștientizăm că există și celaltă parte a monedei care arată că putem beneficia de fapt de e-learning. Este adevărat că noi ca indivizi, nu toți sîntem receptivi la o metodă de predare în același fel unii învață vizual, alții prin repetiție sau înscris. E-learning răspunde la aceste nevoi diferite, cu utilizarea diferitelor tipuri de materiale, fie că este conținut audiovizual sau de testare interactivă, există o mulțime de opțiuni pentru a satisface nevoile fiecărui elev.

E-Learning, în comparație cu învățarea tradițională, permite un acces mai ușor la resurse online, baze de date, periodice, reviste și alte materiale pe care în mod normal, ar avea nevoie de acces facil dintr-o bibliotecă. În cazul în care un student are probleme de înțelegere cu materialul din cursuri, găsirea răspunsurilorîn această privință nu poate fi mai ușor decît a avea acces imediat la materiale suplimentare, nelimitat și gratuit online. Mai mult decît atît, e-learning este conceput pentru a satisface nevoile de diferite tipuri de cursanți, care în mod normal nu s-ar face la fel de bine într-un mediu de învățare tradițional, la fel și completează mediul de învățare tradițional cu mai multe caracteristici pentru a o face și mai atrăgătoare, ca opțiune pentru sceptici.

Învățarea online în practică: Universitățile au deja posibilitățile pentru a oferi conținuturi studenților peste tot în lume, chiar gratuit. Combinarea tehnologiei cu educație este produs final care permite instituțiilorde învățămînt să creeză o baza de elevi la nivel mondial. Harvard si MIT (Massachusetts Institute of Technology) sînt doar două dintre cele mai bine cunoscute universități care au lansat programe axate pe oferirea de cursuri online gratuit. Harvard pune online video cu prelegerile sale, astfel încît, chiar proprii studenți pot vizualiza și revizui materialul în cazul în care au ratat un curs sau au nevoie de a revizui o secțiune.

Beneficiile învățării online:

Fie că un profesor de liceu este încăutarea unui mod de organizare a orelor mai interactiv, sau un antrenor corporativ angajat de o companie mare pentru a proiecta programe de formare, e-learning este cutie fermecată atunci cînd vine vorba de beneficii care fac crearea și livrare cursurilor mai ușor și fără griji. Importante beneficii sînt prezentate mai jos:

Fără limite, fără restricții: Restricțiile de localizare și timpul sînt unele dintre problemele cu care profesoriise confruntă în procesul de predare. În cazul învățării față-în-față, locația limitează participarea la un grup de elevi care au capacitatea de a participa în zonă respectivă, iar în caz de timp, ea limitează mulțimea celor care pot participa la un anumit moment. E-learning, facilitează învățarea fără a fi nevoie de a organiza cînd și unde, oricine este interesat de un curs poate fi prezent;

Mai multă distracție: Proiectarea unui curs se face într-un mod interactiv și distractiv prin utilizarea a multimedia sau prin metode mai recent dezvoltate acesta îmbunătățește nu numai factorul de angajament a elevilor în procesul de învățare dar și deasemenea, durata de viață relativă a materialele de curs în cauză;

Costul efectiv: Acest lucru se referă atît la elevi cît și la profesori, că trebuie să plătească sume exorbitante de bani la un moment dat să dobîndească versiuni actualizate ale manualelor pentru școală sau facultate. În timp ce manualele devin de multe ori depășite după o anumită perioadă de timp, necesitatea de a dobîndi în mod constant noi ediții nu este prezentă în e-learning;

Pur și simplu dedicat: Pe masură ce companiile și organizațiile au început să adopte tehnologiile informaționale pentru a îmbunătăți eficiența operațiunilorde zi cu zi utilizarea internetului devine o necesitate. Ca corporațiile multinaționale să se extindă pe tot globul ele au necesitatea de a colabora cu oameni din alte țări, iar instruirea acestora împreună este chestiune care e-learning o efectuează cu succes.

Într-un efort de a spori credibilitatea materialelor de curs, de multe ori un profesor va convoca un specialist în domeniu pentru a da o prelegere relevantă pentru subiectul la îndemînă. În modelul tradițional de învățămînt, profesorul ar trebui să transmită invitații și suportă costurile de zbor, cazare și organizare. Cu e-learning profesorul are capacitatea de a găzdui o prelegere, fără să cheltuie bani. Aceasta se poate face practic, cu camere atît lectorilor cît și pentru studenți, precum și cu utilizarea de microfoane pentru a facilita același nivel de interacțiune care ar fi posibil dacă disciplinei au fost prezenți fizic în cameră. Beneficiul adăugat vine în cînd sîntem capabili pentru a reda un curs și să cîștigăm mai mult din el. Elevii care au ratat acest curs poate vedea înregistrarea, sau studenți care au participat pot viziona din nou pentru a continua înțelegerea cursului.

Dezavantajele care apar cu e-learning:

Avînd în vedere toate avantajele e-learning, nu se poate negă că, există unele dezavantaje. Abilitățile practice sînt oarecum mai greu de a antrena din resursele online. De exemplu, deși informații despre construirea unei mese de lemn este ceva ce se poate partaja cu ușurință, o înregistrare video cu explicație, dar totuși experiența practică este esențială. Ceramică și inginerie auto sînt exemple de aptitudini care necesită experiență practică.

Izolare: Deși e-learning oferă ușurință, flexibilitate și capacitatea de a accesa de la distanță o sală de clasă în timp propriu elevului, elevii pot simți un sentiment de izolare. Acest lucru se datorează faptului că învățarea online este un act solo pentru cea mai mare parte, ceea ce poate da elevului sentimentul că acționează complet singur. Pe măsură ce tehnologia avansează,avansează și beneficiilee-learning din progresele făcute, elevii pot interacționa acum mai activ cu profesori sau cu alți studenți care folosesc aceste instrumente, cum ar fi conferințe video, mediile de socializare, precum și forumuri de discuții, printre altele;

Preocupări legate de sănătate: E-learning necesită utilizarea unui calculator și alte astfel de dispozitive; acest lucru înseamnă că oboseala ochilor, postura incorectă și de alte probleme fizice pot afecta învațare. Cînd se execută un curs online este o bună practică pentru a trimite orientări cu privire la postura de relaxare corectă, înălțime mesei și recomandări pentru pauze la intervale regulate [6].

În Republica Moldova ca și în alte țari se bucura de popularitate platformele e-Learning. La etapa actuală, în Republica Moldova nu exista un produs educațional național în cadrul diferitelor instituții de învățămînt, dar există o serie destul de variată de produse educaționale străine. Pentru procesul de predare-învățare-evaluare sînt cunoscute mai multe sisteme de e-Learning Management (LM): Moodle, ILIAS, aTutor, AeL, CCNet, Claroline, eCollege, eFront, HotChalk, HyperEdu ș.a. De exemplu, în prezent în Moldova platforma educaționala Moodle are 25 de implementări printre care Universitatea de Stat din Moldova (USM), Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), Universitatea Tehnica din Moldova (UTM), Unversitatea de Stat „Alecu Russo” din Balți (USARB), Colegiul Pedagogic“Vasile Lupu”.La Academia de Științe a Moldovei (ASM) este implementată platforma educaționala Claroline. O analiză comparativă a celor mai populare platforme educaționale este prezentată în tabelul 1.1.

Notele atribuite indicilor: Da/prezent = 1, Nu = 0, Parțial prezent = 0/1. Din datele tabelului 1.1. observăm că cele mai avantajoase platforme educaționale open source sînt: ATutor, Moodle, HyperEdu, ILIAS, Claroline. După cum a fost menționat mai sus, în Republica Moldova un mare succes au platformele Moodle, ILIAS, Claroline (colegii, universități), AeL (școli, licee) [7].

Tabelul 1.1.Studiu comparativ al unor platforme de e-Learning.

1.2. Mediile de socializare în educație

Mediile de socializare sînt mai popular folosite în zilele noastre și există oportunități vaste pentru profesori și elevii din utilizarea software-ul social pentru predare și învățare. Conform sondajului efectuat de NSBA (National School Boards Association), 96% dintre elevi au acces online și folosesc tehnologiile rețelelor sociale, precum și în medie petrec nouă ore pe săptămînă folosind chating-ul, blogging-ul și vizitarea comunităților online. Acest studiu, de asemenea, a arătat că 60% dintre elevi vorbesc despre școală în timp ce se află online.

Mediile de socializare sînt sit-uri și aplicații care permit utilizatorilor să creeze și să partajeze conținuturi sau permit utilizatorilor de a participa la crearea de rețele sociale [8].

Mediile de socializare sînt reuniunea canalelor de comunicare online, bazate pe comunitate, interacțiune, conținut de partajare și colaborare. Sit-uri web și aplicații, forumuri, microblogging, rețele sociale, social bookmarking și sit-uri wiki [9].

În general, mediile de socializare au cel puțin o parte dintre următoarele trăsături:

contestă modele tradiționale;

permit oamenilor să comunice;

facilitează colaborarea;

oferă audiență;

inversează ierarhia și sînt construite de jos în sus;

sînt deschise și transparente.

Sînt prezentate unele dintre cele mai proeminente medii de socializare ca metode de predare și învățare și de partajare a conținuturilor:

Facebook este un popular sit gratuit de social networking care permite utilizatorilor înregistrați să creeze profiluri, să încarce fotografii și clipuri video, să trimită mesaje și să păstreze legătura cu prietenii, familia și colegii.

Twitter este un serviciu de microblogging gratuit care permite utilizatorilor înregistrați să difuzeze mesaje scurte, numite tweet-uri. Membrii Twitter pot difuza tweets și urmați tweets altor utilizatori prin utilizarea mai multor platforme și dispozitive.

Wikipedia este o enciclopedie online deschisă, gratuită, conținutul creat prin efortul de colaborare de o comunitate de utilizatori cunoscuți ca Wikipedians. Oricine înregistrat pe sit poate crea un articol pentru publicare, înregistrarea nu este necesar pentru a edita articole. Mediile de socializare pot fi, de asemenea, folosite pentru a oferi un public autentic pentru munca elevilor. Un mod bun de a începe ar putea fi, de exemplu, producerea unei pagini Wikipedia despre școală. Editarea unui asemenea articol Wikipedia poate constitui baza unui proiect extracurricular și, în același timp, va contribui la imaginea școlii. Acest tip de activitate este, de asemenea, extrem de eficientă pentru dobîndirea de abilități, precum și pentru motivarea elevilor. Cît de des ajung ei în mod normal să publice în cea mai mare enciclopedie din lume.

LinkedIn este un sit de social networking creat special pentru comunități de afaceri. Scopul sit-ului este de a permite utilizatorilor înregistrați să stabilească rețele de persoane pe care le cunosc și de încredere, profesionali.

Google Apps pentru educație și Google+ oferă instrumente eficiente (gratuite)de colaborare pentru a ajuta în învățare și predare (fig 1.1). Astfel, Google Docs (care face parte din suita Google Apps)furnizează instrumente pentru colaborarea în timp real pentru elevi și cadre didactice, prin intermediul documentelor de procesare text, foi de calcul și prezentări. Pînă la 50 de persoane pot colabora în timp real într-un document. Aceste instrumente pot facilita buna gestionare a activităților în proiectele școlare, vizibilitatea rezultatelor acestora și dobîndirea de competențe de colaborare, o abilitate vitală pe piața de muncă actuală. Google+ oferă, de asemenea, o soluție gratuită de video conferințe cu pînă la zece participanți, pentru a permite colaborarea față-în-față, dincolo de fusul orar, zona geografică și pereții săliide clasă.

Fig. 1.1. Pagina Google Apps for Education conține instrumente care pot fi utilizate în educație.

Blogurile sînt folosite în clasă sau ca portofoliu electronic pot fi, de asemenea, utilizate pentru a genera audiență pentru munca tinerilor (fig 1.2).

Fig. 1.2. Blog-ul profesorilor de Informatică din județul Old.

TeacherTube este un sit de partajare a resurselor video similar și se bazează pe YouTube. Acesta este conceput pentru a permite celor din industria de învățămînt, în special cadrele didactice, de a împărtăși resurse educaționale, cum ar fi video, audio, documente, fotografii, grupuri și bloguri. Sit-ul conține un amestec de resurse de predare la clasă și altele concepute pentru a ajuta formarea cadrelor didactice.

SlideShare este pe bază de serviciide web hosting. Utilizatorii pot în cărca fișiere pentru vizionare privată sau publică în următoarele formate de fișiere: PowerPoint, PDF, Keynote sau prezentări OpenDocument. SlideShare prevede, de asemenea, utilizatorilor posibilitatea de a evalua, comenta și partaja conținutul încărcat. SlideShare poate fi utilizat cit de profesori atît și de elevi pentru partajare resurselor educaționale. Profesori pot plasa prezentările care au fost folosite la lecții sau alte pentru ca elevii să le vizioneze și elevii de asemenea pot încărca prezentările și documentele pentru a fi evaluate de profesor sau ca o însărcinare ș.a.

După cum observăm mediile de socializare sînt modalități foarte interesante și eficiente de organizare a procesului de educație și prezintă un interes deosebit pentru generația “digital nativi” și utilizarea mediilor sociale ar trebuie să fie inclusă în cadrul politicii școlii în ansamblu. Un element esențial aici este de a vă asigura că aveți permisiunea părinților pentru a posta online de informații despre copiii lor (în cazul în care acest lucru este ceea ce se intenționează). Dacă nu doriți partajarea de fotografii ale copiilor sau a numelor acestora, atunci există încă o mulțime de lucruri pe care le pot partaja online despre școala lor (de exemplu: evenimente din viața școlii, exemple anonime de activități și așa mai departe).

Conform unei analize realizate de Rogalski Damaschin Public Relations pe baza cercetărilor online desfășurate pe platforma Ivox.ro [10]. Tinerii care au susținut examenul de Bacalaureat în 2013 sînt dependenți de Facebook și învață mai ușor prin platforme de e-Learning. Elevii care au dat examenul de bacalaureat în 2013 se consideră mai degrabă sînt dependenți de rețelele sociale, nu de smartphone, 53,3% declară ca Facebook este platforma de socializare utilizată cel mai des, urmată de Yahoo Messenger (27,2%), Skype (7,6%), Twitter (6,5%) și altele (fig 1.3).

Fig. 1.3. Graficul celor mai des accesate platforme de socializare.

Spre deosebire de ceilalți, „Generația BAC 2013” are în proporție mai mare două conturi active pe platformele de socializare. Mai mult, acești tineri apreciază cursurile online ca fiind o metodă foarte bună de a învăța și au urmat cel puțin o dată o astfel de formă de instruire (53,57%). Ei consideră în mai mare măsură decît ceilalți respondenți că prezența în mediul online le poate influența cariera.

1.3. Facebook – mediu de socializare și platformă de învățare

O rețea socială este o structură socială format din persoane, comunități, sau organizații care gîndesc la fel și sînt legate prin anumite tipuri de interese, valori, viziuni, prietenii, stil de viață, etc. Online social media sînt bazate pe web și tehnologiile mobile pentru a conecta oameni, cum ar fi mesaje text, e-mail, partajare video, podcast-uri, partajarea de fișiere, blogging-ul, grupuri de discuții, jocuri, lumi virtuale, etc [11].

Facebook domnește suprem printre studenți din întreaga lume și printre sit-urile de social networking. Facebook este o utilitate socială care conectează oamenii cu prietenii, persoane cu care lucrează, studiază și trăiesc în jurul lor. Oamenii folosesc Facebook pentru a ține legătură cu prieteni, pentru a încărcă fotografii, link-uri pe acțiuni și clipuri video, și de a învăța mai multe despre oamenii pe care îi întîlnesc. Facebook a fost inițial lansată în 2004 pentru studenții de la Harvard, iar apoi a fost extins rapid la alte universități. În zilele noastre oricine cu vîrsta de peste 13 poate deține un cont de Facebook.

Facebook are șase componente principale:

profiluri personale;

actualizări de stare;

rețele (regiuni geografice, școli, și companii);

grupuri;

aplicații;

pagini de fani.

În prezent, Facebook are aproximativ 890 milione de utilizatori activi pe zi, în medie, pentru decembrie 2014, 745 milione de utilizatori activi pe zi de pe telefonie mobilă, în medie, pentru decembrie 2014, 1,39 miliarde de utilizatori activi lunar din 31 decembrie 2014, 1,19 miliarde de utilizatori activi lunar de pe telefonie mobilă ca din 31 decembrie 2014. Aproximativ 82,4% din utilizatorii activi zilnic sînt în afara SUA și Canada [12]. Evident, Facebook nu este o asociație de tendință dar devine din ce în mai omniprezentă. Facebook este o platformă de social networking. Nu era proiectat inițial pentru scopuri educaționale, cu toate acestea, ea are un mare potențial pentru predare și învățare datorită caracteristicilor sale unice.

Mason (2006) susține că utilitatea Facebook pentru învățare constă în calitățile sale reflectorizante, mecanismul său de feedback egal la egal și modele de învățare prin colaborare, chiar dacă de multe ori într-un mod informal [13]. Browserele-Campbell (2008) susține că utilizarea Facebook ar putea fi de ajutor în îmbunătățirea auto-eficacității scăzute și învățării auto-reglementare [14]. Sengés (2008) descoperă că prin folosirea Facebook elevii au șanse mai mari de a găsi experți sau colegi pentru a discuta și a investiga un subiect [15]. Alte studii arată, de asemenea, că profesorul prin auto-dezvăluire conduce elevii la niveluri mai ridicate de motivare și de învățare afectivă, și conduce la un climat clasă mai confortabil [16].

Prin conectarea studenților și cadrelor didactice, Facebook poate crea comunități puternice de practică, ajutoare esențiale pentru buna predare și învățare. De asemenea, acesta are potențialul de a extinde procesul de învățare într-un spațiu suplimentar pentru comunicare și colaborare. Deși anumite studii de cercetare au fost efectuate cu privire la utilizarea Facebook în educație, se pare că educatori abia încep să exploreze beneficiile educaționale ale Facebook.

Instrumentele oferite de Facebook pentru educație:

Există multe aplicații Facebook educaționale, atît pentru profesori cît și pentru elevi [17]:

Aplicații pentru elevi:

WeRead: elevii o pot folosi pentru a vorbi despre cărțile pe care le citesc și să afle ceea ce citesc alții;

Notely: elevii o pot folosi pentru a organiza misiuni, clase, note și multe altele;

Study Groups: pot fi folosite pentru a crea grupuri de studiu și să colaboreze cu altele;

Used Text Groups: acesta este un grup în care elevii pot vinde și cumpăra cărți uzate;

CiteMe: elevii o pot folosi pentru a învăța cum să includă în mod corespunzător citate.

Aplicații pentru profesori:

Calendar: profesorii le pot folosi pentru a păstra clasele lor pe drumul cel bun, cu evenimente viitoare de testare, date importante și multe altele;

Courses: profesorii o pot folosi pentru a crea o pagină de instructor pentru a gestiona cursurile lor;

Webinaria: ajută profesorii să înregistreze prelegerile lor și să le posteze pe Facebook pentru ca elevii să le revizuie;

To-do-list: pot fi folosite pentru a crea cu ușurință o listă de reamintiri;

Worldcat: căuta cu ușurință materiale disponibile în bibliotecile din întreaga lume pentru a ajuta cercetare dvs.

Modalități de utilizare a rețelei Facebook pentru scopuri educaționale [18]:

crearea a unui grup de clasă pentru consolidarea comunicării dintre profesor și elevii;

program de evenimente pentru întreaga clasă;

mesaje Facebook pentru a comunica elevilor despre absențe neașteptate, modificarea orarului de examene etc;

partajarea conținut multimedia, cum ar fi cota de clipuri video, fotografii, imagini și multe altele cu întreaga clasă;

note de curs, mesaj pentru studenți de a revizui în cazul în care aceștia au fost absenți;

puteți să încercați să implicați studenții care sînt în mod normal timizi în sala de clasă;

utilizarea Facebook pentru a trimite reamintiri, anunțuri, datele viitoare sau orice altă ordine de idei din sală de clasă;

partajarea de conținut online cu elevii, cum ar fi sit-uri interesante, bloguri, wiki-uri, și multe altele;

adăugarea de aplicații educative pentru grupul dvs. de pe Facebook. Încurajarea elevii să posteze conținuturi de-al lor, cum ar fi clipuri video, imagini, știri și alte mijloace media care se referă la lecțiile lor;

căutarea de alte săli de clasă online, care sînt dispuși să colaboreze în proiectele educaționale, misiuni și discuții;

utilizați secțiunea de evenimente pentru a reaminti elevilor de viitoare excursii.

1.4. Concluzie la capitolul 1

Analizînd materialele prezentate mai sus putem concluziona că: platformele e-learning cît și mediile de socializare prezintă un șir larg de avantaje pentru elevii și studenții din ziua de astăzi, în era digitală, cînd tehnologiile informaționale și ale comunicațiilor a pătruns în toate sferele de activitate ale omului și în speciala în domeniu educației. Ele reprezintă un remediu efectiv și modern de organizare și dirijare a procesului de predare-învățare-evaluare.

Iată cîteva dintre beneficiile pe care le putem recolta de la utilizarea eficientă a Facebook cu elevii: Atmosferă relaxată, prietenoasă și primitoare, care încurajează participarea studenților și implicarea lor în diferite activități; Elevii se simt confortabil în învățare prin intermediul Facebook, deoarece cei mai mulți dintre ei se folosesc de zi cu zi de Facebook; Facebook poate promova colaborarea și schimbul social între participanți; Elevii sînt angajați în învățarea în afara sălii de clasă.

2. DESCRIEREA PROCESULUI DE CREAREA A PLATFORMEI DE E-LEARNING PE REȚEAUA DE SOCIALIZARE FACEBOOK

2.1. Elaborarea materialelor didactice pentru lecțiile de Informatică în clasa a IX-a

Problem utilizării la lecția a plaformelor e-learning de învățare și a rețelelor de socializare la lecțiile de informatică presupune soluționare cu implicarea activă a elementelor tehnologiilor Web, astfel a fost aleasă modalitatea de exemplificare a realizării principiilor teoretice, descrise în capitolele de mai sus, prin utilizarea platformei e-learning BrainCert; Moodle și a rețelei de socializare Facebook. Pentru implementare platformelor de e-learning BrainCert și Moodle am elaborat materiale didactice la disciplina „Informatica” clasa a IX cu scopul de a le plasa pe platformele date de e-learning.

Am elaborat materiale didactice de diferite tipuri la cinci teme care se predau în clasa a IX-a:

instrucțiunea IF;

instrucțiunea CASE;

instrucțiunea FOR;

instrucțiunea WHILE;

instrucțiunea REPEAT.

Materialele care au fost create sînt de următoarele tipuri:

Materiale de tip text și scheme în format pdf și pagini HTML (fig. 2.1.);

Fig. 2.1. Pagină HTML cu conținut didactic creată pe platfoma BrainCert.

Exerciți și probleme rezolvate pentru exersare și antrenare (fig. 2.2.);

Fig. 2.2. Probleme rezolvate în format pagină HTML creată pe platfoma BrainCert.

Prezentari PowerPoint (fig. 2.3.);

Fig. 2.3. Prezentare PowerPoint plasată pe platfoma Moodle ca material didactic.

Scheme și schițe animate (fig. 2.4.);

Fig. 2.4. Prezentare PowerPoint plasată pe platfoma Moodle ca material didactic.

Teste de evaluare online (fig. 2.5.).

Fig. 2.5. Testul de evaluare online la temele Instrucțiuni de ramificare și selecție.

Reușita oricărei activități didactice depinde în mare măsură de structurile organizatorice în care aceasta are loc, deoarece există o interacțiune dinamică între conținutul activității și forma ei de realizare. Cu cît o activitate are un conținut mai bogat cu atît forma organizatorică în care se realizează este mai complexă, mai pretențioasă. Tipul de activitate poate fi considerat drept un model, care are rolul de a încadra un șir de activități într-o structură reprezentativă. Din aceste considerente conținuturile didactice a fost elaborate în formele prezentate mai sus în lucrare.

2.2. Descrierea procesului de lucru cu platforma de învățare BrainCert

BrainCert este platformă educațională bazată pe cloud care vine integrat cu 4 platforme de bază într-o singură soluție unificată – platforma de cursuri, platforma de testare online, clasă virtuală, și sistemul de management al conținutului care sînt plasate foarte comod pe side-bar-ul din stînga (fig. 2.6.). Rezultatul-economii semnificative de costuri, productivitate în creștere, și experiența sigură a utilizatorului, fără sudură și îmbunătățită pe toate platformele.

Toate blocurile 4 de bază ale platformei BrainCert vine integrat atît în platforma de E-Learning cît și în Enterprise Learning Sistem Management (LMS). BrainCert este cel mai simplu mod de a învăța, preda, și să colabora online.

BrainCert. com a fost lansat la 18 octombrie 2013. Ținînd cont de nevoile diverse ale e-learning, platforma BrainCert este special concepută pentru a oferi programe eficiente de învățareonline pentru public oriunde. Platforma e-learning BrainCert este cea mai potrivit pentru persoanele care doresc să învețe și să colaboreze online. Se poate crea, vinde, împărtăși cursuri, teste, conținuturi și clase virtuale cu elevii. Se poate utiliza "conturile profesor" pentru a invita pe cineva să contribuie la gestionarea cursurilor, testelor și claselor virtuale. Se poate utiliza clasă virtuală pentru a oferi cursuri, webinarii și conferințe care angajează un public oricînd și oriunde [18].

Fig. 2.6. Structura și interfața plaformei BrainCert.

Înparte de stînga a ferestrei de interfață se afla bara cu cele mai de baza componente a platformei BrainCertși anume componetele TESTS, CONTENTS & MEDIA, COUSES, LIVE CLASSES care ne oferă posibilitatea de a organiza următoarele tipuri de activități educaționale:

Teste online cu apreciere și notare;

Cu ajutorul butonul Create Test putem crea un test nou cu anumite setări, la tastare acestui buton se deschide o fereastră unde putem salva aceste setări (fig. 2.7.). În fila Test type putem seta testul Public, Privat sau pentru testare pre-ocupării forței de muncă și selecției angajatului. În fila Basic Information putem seta denumirea testului, descrierea și o imagine caracteristică. În fila Advanced Settings putem aplica așa setări ca publicarea sau nu a răpunsurilor în timpul testări și după testare, algoritmul de notare, putem seta durata testului în timp, punctajul de trecere și cuvintele cheia a testului. Testul poate fi susținut gratis sau cu plată.

Fig. 2.7. Pagina de creare a unui test nou.

După salvarea tuturor setărilor, testul este plasat în fila Test Managment unde putem viziona lista testelor, le putem edita, șterge, rula, adugă utilizatorii testului. Pentru a adăuga conținutul testului adică întrebările testului accesăm Options->Questions->Add Questions se deschide pagina care de oferă posibilitatea de a crea întrebări de diferite tipuri (fig. 3.8.). Putem crea întrebări cu:

alegere multiplă;

răspunsuri multiple;

drang and drop;

completarea spațiilor libere;

adevărat/fals;

audio și video întrebări.

Puteam seta nivelul de dificultate a întrebărilor și în spațiul rezervat introducem întrebarea și răspunsul la întrebăre în dependență ce tip de întrebare a fost aleasă.

Fig. 2.8. Pagina de creare a unei întrebari pentru test.

Încărcarea contentului și resurselor multimedia;

Încărcarea contetului se efectueză cu ajutorului butonului Upload content din meniul CONTENS & MEDIA. În fila Upload content putem încărca, crea sau descărca de pe o resursă în Internet materiale didactice (fig. 2.9.). Gestionare cu resursele încărcate se efectueză din fila My Content->Manage Contents & Media din meniu respectiv.

Fig. 2.9. Pagina de creare a unei întrebari pentru test.

Crearea cursurilor online;

Cu butonul Create Course poate fi creat un curs nou cu anumite setări la tastare acestui buton se deschide o fereastra unde putem salva aceste setări (fig. 2.10.). În fila Course Type putem seta testul Public sau Privat. În fila Basic Information putem seta titlul cursului, descrierea și o imagine caracteristică, nivelul de dificultate. În fila Advanced Settings putem adăuga un video promoțional al cursului, obiectivele principale, domeniu din care face parte, limba în care este promovat cursul și cuvintele cheie din curs. Cursul poate fi susținut gratis sau cu plată.

Fig. 2.10. Pagina de creare a unei întrebari pentru test.

După salvarea tuturor setărilor, testul este plasat în fila Course Managment unde putem viziona lista cursurilor existente, le putem edita, șterge, rula, adăuga utilizatorii cursurilor. Pentru a adăuga conținutul cursului accesăm Options->Add Course Materials se deschide pagina care oferă posibilitatea de a crea structura și conținutul cursului (fig. 2.11.). Putem adăuga și edita titlul capitolului și a fiecărei lecții dupa care adăuga conținutul. Pentru ca conținutul să fie adăugat în curs el trebuie format și adăuga în librărie. După ce cursul este crea, putem viziona cursul în două regimuri ca profesor și ca elev, adică platforma ne oferă posibilitatea de viziona cursurile din punct de vedere a elevului care accesează acest curs.

Fig. 2.11. Pagina de creare a unui curs online.

Crearea claselor virtuale.

Cu butonul Schedule Live Classes din meniu Live Classes (fig. 2.6.)poate fi creată o oră de clasă virtuală nouă cu anumite setări la tastare acestui buton se deschide o fereastră unde se aplică și se salveză aceste setări (fig. 2.12. ). În fila Course Type se seteză tema orei, data cînd va avea loc, ora, domeniu din care face parte discursul orei limba în care se promovează ora, numărul maxim de persoane care pot participa la această oră, descrierea și o imagine caracteristică, ora poate fi promovată gratis sau cu plată.

Fig. 2.12. Pagina de creare a unei clase virtuale.

2.3. Descrierea procesului de lucru cu platforma de învățare Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și avînd conturată o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizînd baze de date MySql și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux.

Moodle este actualmente utilizată nu doar în universități, ci și în licee, școli primare, organizații nonprofit, companii private, de profesori independenți și chiar de părinții care doresc să își instruiască proprii copii. Situl moodle. org constituie un punct central de informare, discuție și colaborare între diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi și, desigur, dezvoltatori.

Sistemul Moodle promovează ca filosofie a învățării ceea ce se numește „pedagogia construcționismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari concepte:

Constructivism: noile cunoștințe acumulate sînt sedimentate printr-o permanentă raportare a lor la zestrea culturală și informațională, nu printr-o simplă „memorizare”;

Construcționism: învățarea ajunge să fie efectivă abia atunci cînd este împărtășită, discutată, explicată altora.

Social Constructivism: diseminarea cunoștințelor se face într-o manieră sistematică, organizată, conducînd la constituirea unei mici comunități culturale.

Connected and Separate (empatic și dizident): încearcă o privire de adîncime asupra motivațiilor de care sînt guvernate persoanele participante la dialogul în cadrul unei astfel de comunități culturale. Un comportament dizident încearcă să își păstreze obiectivitatea și să își apere propriile idei căutînd lacune logice în ideile partenerilor de discuție – fapt ce poate constitui pentru aceștia un real stimulent pentru reconsiderarea și consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic acceptă subiectivitatea, încercînd un efort de înțelegere a celorlalte puncte de vedere. Comportamentul promovat de sistemul Moodle – denumit constructed

Behaviour – presupune o sensibilitate la aceste ambe abordări, avînd permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivită situației curente.

Astfel, sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs poate fi în același timp student și profesor, înlăturînd imaginea profesorului ca „sursă de cunoștințe” și promovînd-o pe cea a profesorului ca modelator de personalități, care lucrează într-o manieră particulară cu fiecare student pentru a-l ajuta să dobîndească deprinderile și cunoștințele de care este interesat, și care moderează discuțiile și activitățile într-o manieră care ajută studenții să colaboreze pentru a atinge în mod colectiv obiectivele generale ale cursului. Sistemul Moodle oferă un cadru pentru dezvoltare și utilizare de materiale și metode moderne de lucru, dar și de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea [19].

Pentru efectuarea experimentului didactic sa utilizat implemetarea plaformei Moodle pe sit-ul Universității de Stat “Alecu Russo” din or. Bălți (fig. 2.13.).

Fig. 2.13. Structura interfeței plaformei Moodle.

Pentru crearea unui curs nou folosim blocul "Settings" din partea stîngă a ecranului. Selectînd adăugarea cursului nou ("Add/edit courses") vom introduce setările cursului (fig. 2.14.).

Fig. 2.14. Structura interfeței Add/edit courses.

Este posibil de setat următoarele valori:

Category (Categoria). Se alege dintr-o listă pregătită de administrator;

Course full name (Denumirea completă a cursului). Acestă denumire va fi afișată în antetul fiecărei pagini a cursului și în lista de cursuri;

Course short name (Denumirea prescurtată a cursului). În calitate de denumire prescurtată a cursului poate fi utilizată denumirea acceptată în cadrul organizației Dvs;

Course ID number (Identificatorul cursului). Identificatorul cursului este utilizat pentru stabilirea legăturii dintre sistemul Moodle și bazele de date ale organizației;

Course summary (Descrierea). Descrierea este afișată pe pagina principală împreună cu denumirea cursului;

Format (Formatul cursului). Se specifică formatul cursului;

Number of weeks/topics (Numărul de săptămîni/teme). Se indică numărul de săptămîni sau teme, în dependență de formatul cursului;

Course start date (Data de început al cursului). Cursul va deveni activ începînd cu data indicată;

Hidden sections (Afișarea secțiunilor ascunse). Cu ajutorul opțiunilor se poate de indicat cum vor fi afișate secțiunile ascunse, adică acele teme care încă nu sînt active. E posibil de le ascuns complet, de afișat doar titlul sau de le afișat complet;

News items to show (Numărul de noutăți afișate). Se indică cîte noutăți vor fi afișate pe pagina principală în blocul "News";

Show gradebook to students (Vizionarea rezultatelor). În acest punct putem permite sau interzice accesul studenților la pagina cu rezultatele lui;

Show activity report (Vizionarea raportului de activitate). Permite sau interzice studenților să vizioneze pagina cu raportul de activitate a studentului în cadrul cursului;

Maximum upload size (Dimensiunea maximă a fișierilor). Se indică dimensiunea maximă a fișierilor pe care studenții le pot trimite în cadrul activităților prevăzute în cadrul cursului;

Guest access (Accesul oaspeților);

Allow guest access (Posibilitatea de acces al oaspeților). Se indică dacă oaspeții au posibilitatea de a accesa cursul. În cadrul cursului oaspeții vor putea accesa resursele disponibile, dar nu vor putea participa la activități;

Password (Parola de acces). Dacă este necesar se poate limita accesul oaspeților prin parolă.

Groups (Grupe):

Group mode (Regimul de lucru în grupuri). Se indică dacă studenții în cadrul cursului vor fi sau nu împărțiți pe grupuri. Dacă da, atunci se specifică modul de lucru în grupuri: separat sau studenți pot vedea rezultatele altor grupe;

Force group mode (Divizarea obligatorie). Acest parametru implică utilizarea grupurilor pentru toate elementele cursului;

Default gruping (Grupa implicită). Se indică grupa implicită pentru studenții înmatriculați la curs.

Availability (Accesibilitatea). Se indică dacă cursul este accesibil pentru studenți sau nu. Pe parcursul creării cursului se recomandă de selectat că cursul nu-i accesibil.

Language, Force language (Limbajul cursului implicat). Dacă este selectată o limbă din lista propusă atunci interfața sistemei Moodle va utiliza limba indicată, în caz contrar interfața va fi în limba setată în parametrii utilizatorului.

Role renaming (Redenumirea rolurilor). Este posibil de a indica alte denumiri pentru rolurile utilizatorilor în cadrul cursului respectiv.

Contentul cursurilor poate fi organizat în diferite forme așa ca:

Resurse:

Page – reprezintă o pagină cu informație text cu formatare minimă;

Etichetă – reprezintă un text infromativ utilizat pentru ușurarea navigării prin elementele cursului;

URL – reprezintă un link către un resurs extern;

Fișier și mapă – fișier permite de a indica un fișier de pe server pe care studenții îl vor accesa, mapa permite gruparea mai multor fișiere într-o singură mapă pentru accesare mai comodă;

IMS Content Package-format ce poate defini descrierea și conținutul materialului de studiu în pachete compatibile pentru rețelele bazate pe concepția IMS.

Activități:

Alegerea – reprezintă un element prin intermediul căruia studentul poate selecta o variantă din cele propuse de profesor;

Glosar – are aceleași funcții ca și un dicționar de cuvinte, termeni, abrevieri etc. Dar poate fi completat de studenți pe parcursul cursului;

Wiki – este un element ce permite de efectua o activitate similară cu completarea enciclopediei Wikipedia;

Chat – cu ajutorul acestui element se pot promova discuții, consultații etc;

Forum – cu ajutorul acestui element este posibil de a publica știrile referitoare la curs pentru studenți;

Sarcină – elementul "Sarcină" are 4 forme în dependență de rezultatul prezentat:

Online text (Text online) presupune formularea unei sarcini la care fiecare student va scrie răspunsul în formă de text în regim online;

Upload a single file (Încărcarea a unui fișier) prevede sarcini la care rezultatul trebuie înscris într-un fișier aparte, care va fi apoi încărcat pe server;

Advanced uploading of files (Încărcarea mai multor fișiere) este o variantă extinsă comparativ cu precedentă. În cazul sarcinilor de așa formă studentul poate transmite mai multe fișiere în calitate de răspuns;

Offline activity (Activitate offline) presupune formularea unei sarcini la care studentul nu va putea prezenta un rezultat în regim online. Profesorul trebuie numaidecît să indice modul de evaluare a rezultatelor.

Lecție – permite de a prezenta materialul studenților în dependență de răspunsul lor la întrebări;

Seminar – reprezintă un element la care studenții participă și la notare.

Teste:

Itemi obiectivi – sînt posibil de utilizați următoarele tipuri de itemi:

true/false (alegere duală);

multiple choice (alegere multiplă);

short answer (răspuns scurt);

numerical (numeric);

matching (pereche);

random short- answer matching (combinație aleatoare a itemilor de tip răspuns scurt);

calculated (calculabil);

calculated multichoice (calculabil cu alegere multiplă);

calculated simple (calculabil simplu);

Esseu – nu pot fi evaluați automat, însă ele permit obținerea unui răspuns desfășurat de la student.

FaceBook-platformă de învățare online

Conform materialelor teoretice prezentate, pentru a realiza socializare pe platformele Moodle și BrainCert prin utilizarea rețelei de socializare Facebook s-a creat pagină (comunitate) pe rețeau de socializare Facebook sub denumirea „Materiale didactice la Informatică clasa IX” (fig. 2.15.) unde a fost adăugate postări cu cursurile promovate pe platformele respective (Moodle și BrainCert), sau adăugat postări cu materiale suporturi pentru cursurile date pentru a demonstra utilitatea rețelei Facebook ca metodă de socializarea pe platformele în cauză și ca platformă de învățare online.

Fig. 2.15. Structura platformei de învățare create pe Facebook.

2.5. Concluzie la capitolul 2

Plaformele BrainCert și Moodle oferă un set complex de instrumente și posibilități de creare a materialelor didactice ilustrative și interactive și de organizare a activităților educaționale în diverse moduri și forme pentru a face procesul instructiv-educativ cît mai eficient.Facebook oferă un mediu confortabil de colaborare și instrumente de organizarea a acestei colaborări între toți subiecții care participă în procesul instructiv-educativ.

3.REALIZAREA EXPERIMENTULUI PEDAGOGIC

3.1. Experimentul

Experimentul pedagogic – este o experiență științifică în domeniul lucrului instructiv-educativ, este cercetarea fenomenului pedagogic în condiții special create și controlate. Esența experimentului pedagogic – controlul ipotezelor științifice în domeniul cercetării diferitor laturi ale instruirii și educației.

Experimentul pedagogic necesită:

cunoașterea exactă și respectarea condițiilor de desfășurare a experimentului;

fixarea concretă și obiectivă a rezultatelor experimentului;

controlul desfășurării și eliminării altor influențe.

Experimentul pedagogic, reprezintă o inovație, o nouă modalitate, care permite să optimizeze procesul educațional, deoarece acesta se organizează pentru a proba sau a testa idea propusă. În același timp experimentul presupune controlul situației nu în formă global, ci într-o manieră analitică precisă, fiind vorba de fapt de controlul factorilor care participă la actul pedagogic și e înregistrarea obiectivă a rezultatelor.

Scopul experimentului pedagogic desfășurat, constă în validarea materialelor didactice la elevi în procesul de predare-învățare a temelor pentru acasă din cursul de informatică în clasa a IX-a.

Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în următoarele etape: de constatare, de formare și de control. Experimentul de constatare a fost determinarea eficacității utilizării mediilor de socializare în procesul de învățămînt. Experimentul de formare a fost realizarea și validarea modelului didactic de formare al competențelor privind utilizarea materialelor didactice ilustrative în procesul de predare-învățare.

În etapa experimentului de control s-au înregistrat progresele elevilor privind dezvoltarea competențelor de utilizare a materialelor didactice în procesul de predare-învățare a temelor noi. Compararea și interpretarea rezultatelor înregistrate de eșantionul experimental și cel de control. Datele finale au fost examinate pentru a evidenția deosebirile obținute, atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ, urmărindu-se în paralel evoluția grupei experimentale în raport cu cea de control.

3.2. Etapa de constatare și formare

Experimentul a fost organizat cu clasa cuprinzînd 24 de elevi. Grupa a fost împărțită în doua subgrupe de 12 elevi. Pentru subiecții din prima subgrupa au fost create condiții specifice de pregătire a copiilor, iar subiecții din subgrupa a doua au rămas să lucreze în condiții obișnuite. Astfel pentru elevii din prima subgrupa am organizat desfășurarea experimentului în sala de calculatoare unde a fost posibilitatea de conectare la internet pentru a accesa rețaua Facebook. Elevii din subgrupa a doua au rămas într-o sala de clasa simplă, și au continuat să studieze după modelul tradițional. Elevilor din prima subgrupa a fost predată tema nouă cu ajutorul materialelor didactice plasate pe rețeaua Facebook, iar celor din subgrupa a doua a fost predată tema în mod tradițional. În ambele eșantioane procesul de formare a fost realizat conform unui curriculum unic.

Pentru predarea temelor noi am implementat în platforma Moodle și BrainCert un pachet de materiale didactice pentru temele „Instrucțiunea IF” (Anexa 1.), „Instrucțiunea CASE”, „Instrucțiunea FOR” (Anexa 2.), „Instrucțiunea WHILE” (Anexa 3.), „Instrucțiunea REPEAT” (Anexa 4.) și test la temele „Instrucțiunea IF”, „Instrucțiunea CASE” (Anexa 5.), care este din capitolul III ,,Instrucțiuni” a manualului de Informatică clasa IX. În figura (fig 3.2) este prezentată două momente din lecție:

Fig 3.1 Imaginea lecției din curs.

Materialele didactice au fost folosit pentru predarea temelor noi. Fiecărui elev a fost deschis cont în platforma BrainCert și a fost deschis acces pe platforma Moodle ca oaspeți. Elevii cîte unul s-au așezat la calculator, au accesat link-ul Facebookdin ferestra browserului și au început să lucreze. Fiecare elev lucra în ritmul său, analizînd materialul pe pași, făcînd experimente. În așa mod a fost promovată partea teoretică cît și cea practică a temelor. La finele lecțiilor a fost propus test (fig 3.2) de evaluare pentru a măsura nivelul de cunoștință acumulate la aceste ore.

În cursul experimentului au fost evidențiate avantajele utilizării Facebook ca: fiecare elev lucra în ritmul său; avea parte de experimente; a crescut dorința de-a studia. În etapa de evaluarea se înregistrează și se măsoară rezultatele experimentului. Pe baza lor se stabilesc diferențele dintre eșantioane (experimental și de control), între datele înregistrate în etapa pregătitoare și cele consemnate în finalul experimentului.

Fig 3.2 Imaginea testului.

3.3. Etapa de control

Scopul principal al experimentului de constatare a fost determinarea eficacității utilizăriirețelei Facebook ca platformă de învățare în procesul de învățămînt.Experimentul pedagogic s-a desfășurat la Liceul Teoretic “B.P.Hasdeu” în clasa IX-a, în perioada 16.03.-10.04. Cu acest scop clasa a fost divizată în două subgrupe: subgrupa experimentală și subgrupa de control. Subgrupele au fost alese în așa fel încît nivelul lor de pregătire pînă la începerea experimentului să fie aproximativ egal. În calitate de criteriu a nivelului de pregătire s-a folosit media notelor la informatică a elevilor din semestrul precedent.

Tabelul 3.1. Componența eșantioanelor.

În tabelul 3.2. sun reprezentate media notelor acumulate în primul semestru ambelor subgrupuri înainte de realizarea experimentului. Calculînd media aritmetică a fiecărei subgrup, am obținut rezultatele: grupa experimentală are media 7,61, pe cînd cea de control – 7,52. La selectarea eșantioanelor s-a urmărit respectarea omogenității componenței lor în raport cu nivelul mediu de pregătire al elevilor. În calitate de indicator al nivelului de pregătire a elevilor a fost nota de la proba de evaluare la disciplina informatică la sfîrșitulprimului semestrului.

Preluînd notele de la testul de evaluare în calitate de caracteristică de bază a nivelului de pregătire a elevilor, au fost calculați indicatorii statistici pentru fiecare eșantion. Calculul a fost efectuat utilizînd aplicația Microsoft Excel for Windows

Tabelul 3.2. Notele elevilor grupei de control și expermintale pînă la începutul experimentului.

În baza tabelului 3.2 construim diagrama (fig 3.3), care ne arată analiza comparativă dintre subgrupa de control și cea experimentală pînă la realizarea experimentului.

Fig 3.3. Nivelul subgrupelor pînă la realizarea experimentului.

În cadrul experimentului pedagogic lecțiile s-au petrecut cu fiecare subgrupă în parte. Toate lecțiile în eșantionul de control au avut loc în mod tradițional, iar în eșantionul experimental lecțiile practice tradiționale a fost propus materialele didactice create. Pînă la experiment media la subgrupa a experimentală era de 7,61, iar după promovarea experimentului observăm că media subgrupei date s-a ridicat pînă la 7,79. Ceea ce poate înseamnă că metoda experimentală este eficientă pentru predarea elevilor. Rețeau Facebook este eficientă în predare a temelor, dezvoltînd capacitatea de cercetare, experimentare și învățare de sine stătător. La această concluzie a fost formulată după analiza rezultatelor pe subgrupe, conform acestora în subgrupa a doua elevii au memorizat mai bine materialul și se simțeu mult mai liber în proces, gradul de implicare în proces era mai înalt iar plictiseala mai că nu apare. După rezultatele obținute și diferența în mediile dintre subgrupe, dă dovadă că subiecții din subgrupade experiment au însușit mai bine materialul predat, și pe o durată mai îndelungată, în comparație cu subgrupa de control (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3. Notele elevilor grupei de control și experimentale în urma experimentului.

În diagrama (fig 3.4) de mai jos unde sînt menționate notele acumulate de ambele subgrupe după realizarea experimentului.

Preluînd notele de la testul de evaluare în calitate de caracteristică de bază a nivelului de pregătire a elevilor, au fost calculați indicatorii static pentru fiecare eșantion. Calculul a fost efectuat prin două metode:

utilizînd aplicația Microsoft Excel;

utilizînd aplicația “Cтатиcтика в пeдагoгикe” , care au furnizat rezultate identice.

Pentru analiza statistic a rezutatelor experimentului a fost utilizat criteriul statistic U al lui Wilcoxon-Mann-Whitney. Criteriul Mann-Whitney (U) este aplicat în cazul estimării deosebirilor dintre două eșantione după nivelul unei carcateristici oarecare. În baza acestui criteriu se verifică următoarele ipoteze conform:

ipoteză nulă : H0 este cea a identității repartițiilor. Nivelul caracteristicii în eșantionul al doilea nu e mai jos decît nivelul caracteristicii în primul eșantion;

ipoteza alternativă: H1 afirmă că repartițiile sînt distinct în cele două eșantioane.

Nivelul caracteristicii în eșantionul al doilea este mai jos decît nivelul caracteristicii în primul eșantion.

Fig 3.4. Nivelul subgrupelor în urma experimentului.

Criteriul este bazat pe utilizarea rangurilor atribuite valorilor acumulate. Statistica se obține prin executarea următorului algoritm:

valorile n1+n2 ale celor două serii se consideră împreună și se ordonează crescător;

se atribuie ranguri valorilor ordonate ale șirurilor reunite;

se identifică rangurile valorilor aparținînd fiecărui eșantion, notăm cu T1 suma rangurilor pentru grupul experimental și T2 suma rangurilor pentru grupa de control;

se calculează cantitățile cu ajutorul (formulelor 3.1, 3.2):

(3.1)

(3.2)

statistica testului U este valoarea minimă dintre W1și W2, adică

U=min (W1, W2). (3.3)

Testul Mann-Whitney (U), verifică următoarele ipoteze prin aplicarea (formulei 3.3):

ipoteza nulă H0: Punctajul total în grupa de control nu este mai mare decît punctajul în grupa experimentală.

ipoteza alternativă H1: Punctajul total în grupa de control este mai decît punctajul în grupa experimentală.

În tabelele de mai jos (tabelul 3.5, tabelul 3,6) sînt reprezentate valorile indicatorilor static ale notelor accumulate pînă și după promovarea experimentului.

Tabelul 3.5. Valorile indicatorilor statistici ale notelor accumulate în primul semestru pînă la realizareaexperimentului.

Tabelul 3.6. Valorile indicatorilor statistici ale notelor accumulate în al doilea semestru după realizarea experimentului.

În urma evaluării tabelelor date putem observa că indicatorii statici din al doilea semestru la eșantionul experimental în comparație cu primul semestru, pînă la promovarea experimentului, consecutiv s-a ridicat dar nu esențial, acesta se poate întîmpla din cauza ca experimentul a fost efectuat pe o perioada insuficienta pentru a observa o creștere esențială.

Pentru a demonstra că eșantionul experimental și cel de control au niveluri medii de pregătire apropiate, au fost formulate și verificate următoarele ipoteze:

ipoteza nulă H0 – nivelul mediu de pregătire în eșantionul de control este apropiat de nivelul mediu de pregătire în eșantionul experimental ;

ipoteza alternativă H1 – nivelul mediu de pregătire în eșantionul de control se deosebește considerabil în sens statistic de nivelul mediu de pregătire în eșantionul experimental.

Prin urmare, la verificarea ipotezei precedente, conform algoritmului de selectare a criteriului statistic, propus de D. Novikov, este utilizat criteriul Wilcoxon-Mann-Whitney [21]. Calcularea valorii empirice T=0,72 a acestui criteriu a fost realizată în aplicația “Cтатиcтика в пeдагoгикe”. Valoarea critică a criteriului Tcrit=1,96. Prin urmare, T<Tcrit. Conform criteriului Wilcoxon-Mann-Whitney, se acceptă ipoteza H0 – între caracteristicile eșantionului experimental și a eșantionului de control nu sînt diferențe esențiale. Aceasta putem observa în imaginea (Anexa 6.).

3.4. Concluzie la capitolul 3

Experimentul a fost efectuat cu scopul de a demonstra eficiența utilizării rețelei Facebook ca instrumente de partajare a conținuturilor educaționale în susținerea procesului de predare-învățare. În urma experimentului a fost observate o creștere a caracteristicilor statistice a grupei experimentale. Creștere acestor caracteristici nu a fost destul de mare, acesta poate fi din cauza că durata efectuării experimentului a fost insuficientă pentru a observa o dinamică mai activă.

CONCLUZII

Experimentul pedagogic a demonstrat eficiența utilizării rețelei Facebook în studierea și predarea temelor noi, în rezultatul efectuării acestei lucrări se pot formula următoarele concluzii:

Platformele e-learning și mediile de socializare reprezintă noi oportunități efeciente dea face orele de informatică mult mai atractive și mai interesante.

Facebook reprezintă o rețea de socializare mondială și populară în rîndul tinerelor de astăzi șicare are un potențial enorm de utilizarea în organizarea procesului predare-învățare;

BrainCert și Moodle oferă un set de instrumente eficiente, comodepentru crearea și partajarea diverselor tipuri de materiale didactice și oferă mulțime de posibilități de organizarea a activităților educaționale în diferite maniere;

Completarea pagini create pe Facebook, platformelor BrainCert și Moodle cu conținuturi noi presupune nu doar o simplă încărcare a materialelor, dar mai necesită posedarea de cunoștințe și abilităților de lucru instrumentele rețelelor de socializare și platformelor e-learning, editoare text și grafice pentru modelarea materialelor didactice ilustrative, interactive și mai interesante;

Utilizarea rețelei Facebook în cadrul predării temei noi este eficientă, dovadă fiind rezultatele obținute în grupa experimentală, comparativ cu media care a fost obținută în primul semestru, cea din al doile semestru s-a mărit, rezultatele obținute fiind comparate în diagrame. Sa observat un interes sporit la subiecții din grupă experimentală pentru studierea materiei noi, pe cînd în subgrupa de control elevii erau pasivi.

În baza celor menționate putem conchide că problema cercetării care constă în utilizare rețelei Facebook ca instrument de transmitere a conținuturilor și de dirijare a învățării, a fost soluționată prin realizarea obiectivelor propuse.

Teza de licență poate fi folosită ca material metodic pentru profesori și ilustrativ pentru elevi în procesul de predare-învățare în cadrul lecțiilor de informatica la capitolul “Instrucțiuni” în clasa a IX-a.

BIBLIOGRAFIE

QURESHI, K.N. ; ABDULLAH, A.H. Adaptation of Wireless Sensor Network in Industries and Their Architecture, Standards and Applications. În: World Applied Sciences Journal, 2014, nr. 30, p. 1218-1223.

NAIDU, S. E-learning: A guidebook of principles, procedures and practices: Commonwealth Educational Media Centre for Asia (CEMCA). Tokio, 2010. 30 p.

RENNIE, F. ; MORRISON, T. M. E-learning and social networking handbook: Resources for higher education. Routledge, 2013. 59 p.

ANGHEL, Traian. Instrumente Web 2.0 utilizate în educație. Cluj-Napoca: Ed. Albastră, 2008. 261 p.

HOLOTESCU, Carmen. Repere eLearning. [citat 15 octombrie 2013]. Diponibil pe Internet:

<http: //www.timsoft.ro/ejournal/elearning.html>

CLARK, R.C. e-Learning and the Science of Instruction: Proven Guidelines for Consumers and Designers of Multimedia Learning. San Francisco: Ed. Pfeiffer, 2011. 502 p.

BELDIGA, Maria. Analiza comparativă a platformelor de E-learning. În: Studia Universitatis. Științe exacte și economic.: Rev. șt., 2012. nr. 2 (52), p. 31-34. ;

Oxford Dictionaries. Definition of social media in English. [citat 26 noiembrie 2013]. Diponibil pe Internet:

<http: //www.oxforddictionaries.com/definitio n/english/social-media>

HARRIS, Toby. The A to Z of Safe Social Media. [citat 26 noiembrie 2013]. Diponibil pe Internet:

<http: //trmg.biz/app/download/5781858475/A+to+Z+of+Safe+Social+Media.Pdf>

MAXIM, Irina. Tinerii din „Generația BAC 2013” – Iubesc cursurile online și rețelele de socializare. [citat 30 noiembrie 2013]. Diponibil pe Internet:

<http: //someseanul.ro/tinerii-din-generatia-bac-2013-iubesc-cursurile-online-si-retelele-e-socializare/>

APARASCHIVEI, Paul. Bloguri, Facebook și politică. București: Ed. Tritonic, 2009. 362 p. ;

Pagina oficială de informare a companie Facebook. [citat 2 februarie 2015]. Diponibil pe Internet:

< http: //newsroom. fb. com/company-info>

MASON, R. Learning technologies for adult continuing education. În: Studies in Continuing Education 28. 2006, nr. 2, p. 12 – 33.

BOWERS-CAMPBELL, J. Cyber "Pokes": motivational antidote for developmental college readers. În: Journal of College Reading and Learning. 2008, nr. 39 (1), p. 74-87.

SENGES, M. Facebook for teaching and learning. [citat 4 septembrie 2013]. Diponibil pe Internet:

<http: //www.innovauoc.org/foruminnovacio/en/2008/10/facebook-for-teaching-and-learning>

MAZER, J. ; MURPHY, R. ; SIMONDS, C. I’ll see you on Facebook: The effects if computer-mediated teacher self-disclosure on student motivation, affective learning, and classroom climate. În: Communication Education. 2007, nr. 56 (1), p. 1 – 17.

ALCORN, Angela. The Unofficial Facebook Privacy Manual. [citat 26 noiembrie 2013]. Disponibil pe Internet:

<http: //ru. scribd. com/ doc/ 39495302/The-Very-Unofficial-Facebook-Privacy-Manual>

KHARBACH, Med. The Ultimate guide to use facebook in education. [citat 30 noiembrie 2013]. Disponibil pe Internet:

<http: //www.educatorstechnology.com/2012/06/ultimate-guide-to-use-of-facebook-in.html>

Plaforma e-Learning BrainCert. [citat 12 noiembrie 2014]. Disponibil pe Internet: <www. braincert.com >

Plaforma e-Learning Moodle. [citat 12 noiembrie 2014]. Disponibil pe Internet: <http: //elearning. usarb. md/moodle/mod/page/view. php?id=1898>

HOBИКOB, A. Учeтный пpoцecc влoгикe иcтopичecкиx типoв opганизацoннoй кyльтypы. În: Hаpoднoe oбpазoваниe. 2008, nr. 1, p. 160-168.

ANEXA 1.

Tema: INSTRUCȚIUNEA IF

ANEXA 2.

Tema: INSTRUCȚIUNEA FOR

ANEXA 3.

Tema: INSTRUCȚIUNEA WHILE

ANEXA 4.

Tema: INSTRUCȚIUNEA REPEAT

ANEXA 5.

Tema: Test de evaluare Instrucțiunea IF și CASE

ANEXA 6.

Valoarea empirică este de 0,72 calculată cu ajutorul aplicației “Cтатиcтика в пeдагoгикe”.