Utilizarea profilelor generice de consum pentru piata de energie electrica din Romania Autor: Izabela -Mihaela Mărgărit Cadru didactic îndrumător:… [631946]

PROIECT DE DIPLOMĂ

Utilizarea profilelor generice de consum pentru piata
de energie electrica din Romania

Autor: Izabela -Mihaela Mărgărit
Cadru didactic îndrumător: Dc. Ing. Virgil Dumnbrava

Promoția: iulie 2017

Cuprins:

1. Introducere
1.1. Implicatii in contextul european
1.2.Stadiul actual al implementarii
2. Implementarea in Romania
2.1.Metodologiile actuale de tarifare pentru energia electrica
3. Descrierea contorizarii inteligente
3.1.Elemente constitutive și caracteristici ale contoarelor inteligente
3.2.Modele de contoare inteligente
3.3.Beneficiile utilizarii contoarelor inteligente
3.4.Corelarea beneficiilor cu funcționalitățile
3.5.Distribuirea beneficiilor între părțile interesate
4. Stabilirea funcționalităților și arhitecturii contorului inteligent bazat pe semnătura
energetică (SigMET)
4.1.Arhitectură generală. Funcționalități ale sistemului SigMET
4.2.Arhitectura hardware a sistemului SigMET
4.2.1. Schema bloc a sistemului hardware
4.2.2. Funcționarea sistemului hardware / considerente mecanice și de distribuire
module
4.3.Arhitectu ra software
4.3.1. Schema bloc a sistemului software
4.4.Arhitectura orientată pe servicii (SOA)
4.5.Arhitectura sistemului de identificare a amprentei energetice
4.6.Arhitectura sistemului SigMET client
4.7.Securitatea datelor SigMET
5. Planul de diseminare / exploatare a rezultatelor

1. Introducere

Conceptul de contorizare inteligenta este o tehnologie care ajuta sistemul de facturare si
contorizare a energiei, fiind utila atat pentru furnizor sau producatorul de energiei pentru ca
poate realiza prognoze de consum care sa ajute la eficientizarea ener giei si care sa reduca
costurile, achizionand atata energie cat este necesar pentru consumator. De altfel, permite
monitorizarea consumului de catre clientul final.
Astfel, implementarea contoarelor inteligente are ca obiectiv stabilirea imbunatatirii pri vind
economia de energie pana in anul 2020.
La baza contorizarii sta metrologia care este stiinta care se ocupa masurari, acestea fiind
esentiale pentru desfasurarea activitatii din domeniul electroenergeticii. Deoarece
echipamentele de masurare sunt supu se controlului metrologic legal, mijloacele de masurare
trebuie sa fie specifice normelor care asigura calitatea realizarii masuratorilor.
Modalitatile de contorizare au beneficiat de o evolutie in ultimii 140 de ani, primul contor de
curent electric fiind descoperit de Samuel Gardiner in anul 1872, care masura durata de flux a
energiei, avand ca modalitate de functionare un electromagnet care pornea si oprea un ceas.
Urmatorul contor a fost realizat de Hermann Aron in 1883 care putea inregistra energia
utilizata pe cadrane de ceas. Edison, a facut posibila masurarea electricitatii consumate
utilizand 2 electrozi dintr -un electrolit. In 1886, Edwin Weston a stabilit standarde pentru
precizie in ce priveste sistemul de contorizare, urmat fiinde de Elihu Th ompson care a
introdus in 1889 un wattmetru de inregistrare.
O prima deschidere catre retelele inteligente a fost data in 1970 de catre Theodore
Paraskevakos care a implementat o tehnologie de monitorizare bazata pe un „ID” care avea
posibilitatea de relatare a datelor necesare pentru management. Cu ajutorul acestui sistem se
puteau monitoriza si adunarea informatiilor inapoi de la utilitati. Adunarea informatiilor de la
utilitati reprezinta o coloana vertebrala a contorului inteligent.
In prezent, eficienta, fiabilitatea si protectia mediului inconjurator sunt importante pentru
dezvoltarea retelelor electrice si a distributiei de energie electrica.
Contorizarea inteligenta face parte din componenta retelei electrice care consta in existenta
uor contoare de energie electrica care poate sa masoare si sa transmit a consumul din punctele

de masura operatorului de retea si distribuitorului de energie electrica avand ca scop
monitorizarea energiei si posibilitatea de facturare intr -un mod mai eficient.
O retea inteligenta de electricitate este o retea imbunatatita c are permite comunicatia digitala
bidirectionala intre furnizor si consumator si care face posibila contorizarea si supravegherea
la un nivel avansat al sistemelor din componenta acesteia.
Contorul inteligent este acel contor care are posibilitatea de a in registra consumul de energie
lectrica in intervale orare si comunica informatiile prin PLC (comunicare pe linii electrice
„power line communication”) la concentratori si rpin diferite modalitati de comunicare de la
concentratoare la aplicatia centrala. Ace stea ofera posibilitatea de comunicare bidirectionala
intre contor si sistemul central. Au o intrastructura de masurare care permite comunicatii
bidirectionale cu contorul si pot retine date pentru raportare la distanta.

Figura 1. Contor inteligent nu po t sa o pun ca poza
Contorul prezentat in imagine are posibilitatea de a reduce sarcina, are interfata pentru
contoarele de gaze si apa si posibilitatea de deconectare -reconectare la distanta.
Contoarele inteligente pot masura in timp real datele si pot mon itoriza calitatea puterii.
Cele mai multe avantaje aduse sectorului energiei electrice de catre contorizarea inteligenta,
constau in diminuarea pierderilor comerciale.

1.1.Aplicarea sistemului de contorizare inteligenta la nivel european

La nivel European este prevazut ca pana in 2020 fiecare stat sa aiba instalate contoare
inteligente pentru cel putin 80% din consumatorii de energie. Acest lucru va fi realizat daca in
urma unei analize economice realizata se va dovedi ca acest proiect este benefic. Pe ace st
lucru se bazeaza directiva legislativa data de Parlamentul European in 2009, obtinand prin
implementarea contorizarii inteligente un progres pe piata de energie electrica, imbunatatirea
eficientei energetice, separarea proprietatii intre companii, in c eea ce priveste productia.
Proiectul de implementare a contoarelor inteligente a fost deja demarata in cateva tari din
Europa Occidentala și din Europa de Est.
Pentru a pune in aplicare acest proiect si pe piața din România, Banca Europeană pentru
Reconst rucție și Dezvoltare (BERD) a inceput cu realizarea unui studiu de fezabilitate al
pietei contoarelor inteligente avand ca scop stabilirea modalitatilor de implementare a
contoarelor, costuri si avantajele oferite. Astfel sunt analizate:
– Cadrul legislati v la nivel national, european si international;
– Analizarea sistemele actuale de contorizare, modalitati de tarifare, analize tehnice la
nivelul retelei de distributie ;
– Programul implementarii de la modalitatea de abordare a acestuia pana la segmentul
de clienti pentru care s -ar realiza implementarea acestor contoare inteligente;
– Rezultatele obtinute in urma analizei cost beneficiu.

1.2. Introducerea contorizarii inteligente , principalele provocari pe piata de
energie din Romania

Piata de energie ele ctrica din Romania se confrunta cu provocari care pot fi depasite prin
implementarea contoarelor inteligente, astfel pot oferi ajutor operatorilor de distributie prin
imbunatatirea folosirii capacitatilor operationale si prin sporirea eficientei. Aceste provocari
se refera la:
– Imbunatatirea eficientei energetice prin modificarea indicelui de eficienta energetica
(ODEX). In ciuda progreselor din domeniul industrial in scopul cresterii eficientei
cladirilor existente, indicele eficientei energetice a scazut cu 26% in 2005 fata de anul
1996. Obiectivul Romaniei este de a incuraja consumatorii sa -si modifice obiceiurile
de consum si sa economiseasca cu 9% mai multa energie decat la momentul actual;
– Promovarea energiei din surse regenerabile prin cresterea cot ei energiei din
regenerabile. Uniunea europeana stabileste pentru Romania, ca 24% din consumul
total de energie sa fie energie din surse regenerabile. Prin proiectul „Planul National
de Actiune pentru promovarea Energiei din Surse regenerabile, s -a stabil it un obiectiv
de 38% din consumul total de energie sa provina din surse regenerabile;
– Imbunatatirea infrastructurii tehnice prin imbunatatirea capacitatii retelei nationale de
energie electrica, pentru starea actuala a retelei electrice reprezinta un o bstacol in calea
dezvoltarii acestui proiect;
– Liberalizarea pietei de energie electrica, program stabilit de ANRE , care incurajeaza
modernizarea retelelor electrice, reducand astfel pierderile si costurile de citire a
contoarelor, dar care vor majora pret urile de energie din cauza investitiilor realizate
pentru modernizarea retelelor. Sunt recomandate gasirea solutiilor pentru
indentificarea locurilode unde au loc pierderi comerciale si tehnologice
– Optimizarea consumul in urma implementarii masurilor de eficienta energetica si gasirea
solutiilor de a raspunde la cererea mare de energie datorale imbunatatirii conditiilor
economice. Acest lcuru se poate realiza prin educarea consumatorilor de a reduce consumul la
varf de sarcina.
– ocrotirea mediului i nconjurator, prin evitarea folosirii centralelor cu emisii mari de dioxid
de carbon. Acest lucru fiind posibil din cauza reducerii puterii de varf de sarcina care a
condus la scaderea productiei;

– pierderile mari din retea cauzate de starea retelei si de nivelul scazut al monitorizarii
energiei. Un alt efect negativ este dat de furtul de energie;
– Securitatea aprovizionarii, prin introducerea infrastructurilor industriale fle xibile și
reducer ea necesarului de centrale (en.: energy inventory ), precum și prin cresterea ponderei
productiei pentru centralele care functioneaza la baza curbei de sarcina.

Figura 1: Extinderea contoarelor inteligente pana in anul 2020 nu o pot pune
Surse: DRSG, A.T. Kearney

2. Contorizarea inteligenta in Romania
Potrivit proiectului stabilit de ANRE si aplicat de operatorii de distriutie pentru
implemenatera noului sistemd e masurare, se poate realiza un echilibru, respectiv o evolutie
anuala liniara a inst alarii de contoare, daca se indeplineste cota limita de 80% din productie
pana in anul 2020.
Proiectul de implementare presupune dezvoltarea unor proiecte pilot care sa fixeze
conditiile finale de instalare a sistemelor de masurare inteligenta de catre f iecare operator de
distributie, care sa ajute la pregatirea retelei electrice, activitatile logistice si modalitatile de
informare catre clienti.
Analiza cost – beneficiu realizata are un rezultat favorabil pentru Romania, cel mai mare
impact fiind reprezentat de reducerea costurilor de citire a contoarelor si a pierderilor
comerciale. Acest lucru poate fi observat in imaginea de mai jos, pusa la dispozitie de ANRE,
in care este evidentiat totalul beneficiilor calculate pe piata de energie electrica, pe categorii,
pe o perioada de timp analizata.

Figura. Componenta tarifilui final la energie electrica. Sursa ANRE, legislatia din Romania.
In ceea ce consumul de energie, implementarea contoarelor inteligente aduce beneficii prin
diminuarea acestuia. Dinamica consumului de energie electrica nu are un caracter foarte bine
stabilit din cauza infrastructurii si a cailor de acces, a utilitatii, u n mare impact il are si aparitia
noilor consumatori in diverse zone de consum, care sunt dificil de prognozat.
S-au dezvoltat si consumatori noi industriali care au ca domeniu de activitate: servicii,
productie mica de marfuri alimentare sau nealimentare , domeniul constructiilor. Din cauza

diversitatii in randul consumatorilor a crescut mult consumul de energie electrica la medie si
joasa tensiune. Acest lucru a produs modificari in functionarea instalatiilor electroenergetice,
la gradul de incarcare al a cestora, acest lucru insemnand subincarcari ale instalatiilor de
distributie la inalta tensiune (linii electrice si statii de transformare), sau supraincarcarea
instalatiilor de distributie la medie si joasa tensiune (linii electrice si posturi de transfor mare).
Din acest motiv este benefica introducerea contorizarii inteligente care poate ajuta la
diminuarea consumului prin informarea clientilor utilizand portaluri centrale de internet, prin
realziarea unor bune prognoze de consum. Datorita reglementarilor privind serviciul de
distributie a energiei electrice, se realizeaza analize tehnoco -economice si cercetari privind
modul in caree instalatiile electroenergetice existente ofera servicii de calitate clientilor si sunt
indeplinite in conditii optime furniz area energiei.
Un alt beneficiu adus de instalarea contoarelor inteligente este adus de reducerea emisiilor de
CO2. Acest lucru este stabilit ca fiind un efect important asupra societatii.
Reducerea emisiilor de CO2 din energia electrica provin din redu cerea pierderilor (
comerciale si tehnologice) si prin imbunatatirea eficientei energetice.
In cazul energiei electrice, se pot monitoriza si minuna nu dooar emisiile de CO2, ci si cele de
SO2. Pentru cuantificarea acestor emisii care puteau ajunge in atm osfera, A. T. Kearney a
utilizat modelul ESRI/EPA al factorilor de emisii pentru calcului tonelor de emisii pentru
fiecare MWh.

t CO 2/MWh t SO 2/MWh
0,402 0,000685
0,406 0,000659
0,384 0,000633
0,389 0,000608
0,381 0,000584
0,365 0,000560
0,344 0,000537
0,364 0,000515
0,366 0,000493

Tabelul . Factorii de emisie de CO2 și SO2 pentru energia electrică sursa cartea A.T. Kearney
Aceste rezultate au fost utilizate in cadru analizei cost – beneficiu alaturi de rezultatele obtinute
pentru reducerea pierderilor comerciale si tehnologice rezultate in urma aceluias proiect,
estimandu -se ca pana in anul 2022 cand contorizarea inteligenta este implementata pentru
fiecare consumator de energie, vor fi impiedicate sa intre in atmosfera 491.763 tone de CO2 s i
SO2. Acest lucru diminueazaa pierderile comerciale in proportie de 50%.

Riscurile care pot fi intalnite in tara noastra in incercarea de a introduce contoare inteligente
sunt:

 Riscul tehnologic
 Riscul de reglementare
 ·Riscul acceptării sociale
In cadrul proiectului pilot de initiere a contoarelor inteligente, este stabilit un numar de 15 000
de consumatori carora li se vor amplasa dispozitive de citire automata a contoarelor si un
sistem de management al contorizarii.

 Riscul de reglementare

Reglementarile au o importanta majora pentru proiectele de contorizare inteligenta pentru ca
trebuie sa fie bine definite si sa aiba transparenta astfel incat investitorii aiba informatii clare
cu privire la obligatiile si drepturile lor dar si de modalita tile de amortizare a costurilor. O alta
importanta majora o are stabilirea cerintelor functionale minime ale contoarelor inteligente.
In tari precum Italia sau Franta costurile de implementare a contoarelor pot fi recuperate prin
tarifele reglementate de r etea, de asemenea, autoritatile de reglementare trebuie sa relizeze
stimulente economico -financiare pentru a motiva investitiile pentru acest proiect.
In tari precum Suedia sau Colorado din SUA, legislatia nu prevede cerintele functionale,
avantajele econ omice aduse de contoarele inteligente sunt remarcate de companii.

 Riscul tehnologic :

Incertitudinea tehnologiilor viitoare este cauza pentru care este asigurata interoperabilitatea
sistemelor intre furnizori. Interoperabilitatea sistemelor de contorizare inteligenta si
arhitectura acestora reprezinta o provocare deoarece acestea vor avea n evoie ca pe viitor sa fie
interconectate la reteaua rezidentiala pentru a putea beneficia de dezvoltarea noilor tehnologii.
In tari precum Spania si Canada exista o colaborare intre firmele de utilitati si autoritatile de
reglementare pentru a stabili si realiza protocoalele de comunicatie cu standarde deschise
(en.: open standard communication protocol ). Acest lucru permite interoperabilitatea
aparaturii aparținând mai multor furnizori.

 Riscul acceptării sociale:

O mare importanta in demararea proiectelor de implementare a contoarelor inteligente o
are promovarea si campaniile de informare a clientilor cu privire la structura, capacitatile
si avantajele contoarelor inteligente. Dezvoltarea acestui proiect poate av ea un mare
impact asupra consumatori lor care pot fi retinuti față de noile tehnologii.
Aceste temeri pot fi cauza de lipsa informarii existand preocupari precum:
Invadarea intimitatii exprimate prin nevoia de protectie a datelor personale, nestiind ce
presupune inregistrarea si monitorizarea consumului de energie. Aceste probleme au existat la
implementarea contoarelor inteligente in Germania, unde a cosumatorii au avut o manifestare
de rezistenta culturala fata de inregistrarea datelor. O alta pr oblema este reprezentata de
teama de dezvoltare a tehnologiei de comunicare a contoarelor inteligente poate afecta
sanatatea acestora. Cauzele economice fiind o alta problema considerand ca orice
imbunatatire a sistemelor de contorizare presupune o majora re a preturilor.

2.1.Metode de tarifare a energiei electrica

Metodele de tarifare sunt stabilite pentru pentru diferite topologii de consumatori, oferind
detalii despre structura preturilor, care se refera la detalii ce pornesc de la producerea de
energie pana la furnizarea acestea. Aceste metode au ca scop determinarea preturilor pe piata
reglemntata, pentru consumatorii captivi. Pentru consumatorii non -captivi, pretul va fi stabilit
pe piata concurentiala.
Structura pretului fina l pentru consumatorii captivi corespunde prevederilor UE, ceea ce
inseamna ca toate costurile furnizorului in ceea ce priveste achizitia de energie electrica si in
privinta serviciilor de sistem, de transport , de distributie, taxe si accize, si tranzactii le pe piata
vor fi suportate de consumatorul final.
O implicare importanta in dezvoltarea proiectului de implementare a contoarelor inteligente in
Romania si in stabilitrea modalitatilor de tarifare, a avut -o Autoritatea Nationala de
Reglementare in Domeniul Energiei Electrice. Au avut loc intalniri si sedinte, au tinut
legatura cu furnizorii si operatorii de distributie si au pus la dspizitie mijloace de informare.
ANRE pune la dispozitie un calendar de liberalizare a preturilor de achizitie a ener giei in
procent atat pentru cosnumatorii casnici, cat si pentru cei industriali.
Pentru operatorii cu peste 100 000 de consumatori este stabilita o metodologie cu reguli de
aplicare a tarifelor de distributie, unice pentru fiecare operator. Astfel, fieca re operator
prezinta evidente contabile transparente pentru orice activitate, reglementata sau
nereglementata. ANRE ofera posibilitatea operatorilor de distributie de a include in tariful de
distributie, orice cost justificat legat de activitatea de distri butie. Acest lucru se realizeaza insa
cu conditia ca procentajul stabilit pentru plafonul anul al tarifelor sa nu fie depasit. Acest
plafon pentru fiecare tarif anual se stabileste in functie de rata inflatiei, utilizand o formula
bazata pe un factor calit ativ al retelei de distributie.
In tariful de distributie sunt incluse urmatoarele tipuri de costuri:

a) Costuri controlabile de exploatare și mentenanță a rețelei

In cadrul acestor costuri sunt incluse serviciile de mentenanta si reparatii ale retelei ( re paratii
efectuate de terti, chirie, asigurari), costuri pentru utilitati ( costuri pentru materiale si
consumabile, apa, energie electrica, dispozitive de contorizare), costurile serviciilor de
telecomunicatii, alte servicii precum: salariile personalului, publicitate, instruirea
personalului.

b) Costuri necontrolabile de exploatare și mentenanță a rețelei

In cadrul acestor costuri sunt introduse costurile destinate platii taxelor si impozitelor,
costurile de distributie rezultate din folosirea retelei de alti operatori, costurile pentru salariile
compensatorii, costuri destinate situatiilor in care nu e pos ibila deconectarea de la o entitate
comerciala conforma cu legea (costuri care nu au garantii bancare).

c) Costul de cumparare a ener giei electrice destinata consumului propriu tehnologic

Aceste cheltuieli nu include doar consumul propriu tehnologic ci si pierderile. Valoarea medie
a acestui cost este stabili in procente pe operator de catre autoritatea de reglementare. Acest
procent tine cont de invetitiile pentru cresterea eficientei sau de anumiti factori.

d) Amortizarea activelor existente și noi invest iții de eficientizare

Cuprinde amortizareaactivelor existente, amortizarea prognozata a investitiilor realizate. Baza
de active existente initial se calculeaza anual pe baza formulelor impuse de ANRE.

e) Rentabilitatea activelor și costurile unitare pentru activele existente și
noile investiții eficiente

Normele pentru calcularea rentabilitatii activelor si pentru stabilirea tipurilor de investitii
pentru tariful de distributie. Conform ANRE fiecare operator trimite o raportare anuala, in
luna noiembrie, cu planul de investitii stabilit pentru 2 ani, in care se urmareste mininuarea
pierderilor din consumul propriu tehnologic si pentru o calitate crescuta a sistemului de
distributie. Tipurile de investitii stabilite de ANRE puse la dispozitie pentru operatori i de
distributie sunt:

 Investiții esențiale realizate pentru siguranta retelei si mentenanta acesteia si
asigurarea continuității in furnizare.
 Investiții necesare pentru moderizarea retelei cu scopul de a se incadra in standarde le
de calitate impuse de legislație (înlocuirea activelor amortizate, extinderea rețelei, noi
conexiuni) .
 Investiții justificabile destinate diminuarii pierderilor ce provin de la consumul propriu
tehnologic, cresterea calitatii a sistemului de distributie. Aceste costuri sunt dovedite a
fi necesare prin analize cost -beneficiu.

Tarifele de distributie sunt specifice pentru fiecare operator si se stabilesc in functie de
tipurile de costuri, dupa aplicarea procentului pentru micsorarea costrurilor de mentenanta si
exploatare si c resterea eficientei sistemului de distributie. Acesta este impartit pe fiecare nivel
de tensiune.

Pentru consumatorii casnici, pentru tarifele de distributie se tine cont de:

 Tipul contorului montat (cu posibilitatea platii in avans sau post -consum);
 Nivelul de tensiune al retelei;
 Existenta unui tarif social, modalitatea de plata, stabilita prin abonament sau prin
stabilirea unui cantitati zilnice de energie, prin rezervarea unui cantitati din consum
sau prin diferentierea in functie de perioada de consum ( zi/noapte sau sezon:
toamna/iarna).
In privinta tarifului social, acesta difera in functie de venitul mediu pe membru de familie care
trebuie sa aiba o valoare mai mica decat salariul minim pe economie si variaza pe tipuri de
consum ( sub 2 kWh / zi; între 2 și 3 kWh / zi; și peste 3 kWh / zi).

In cazul consumatorilor captivi noncasnici, ANRE stabileste stabileste niveluri de tarifare la
fiecare furnizor. Determinarea acestor tarife se stabilesc in functie de facturi precum:

– diferentierea per ioadelor de utilizare ( perioada de varf sau gol, consum normal sau scazut
stabilite in functie de zi lucratoare sau sfarsit de saptamana) ;
– nediferentiere care tine cont de durata de utilizare, nivelul de tensiune din pucntul de
delimitare intre instala tii(joasa, medie sau inalta tensiune), tarifele separate in functie de
putere sau energie.
ANRE stabileste tarife pentru energia reactiva pentru fiecare zona de distributie.

Peste tot in lume este urmarit eliminarea monopolului natural si deschiderea pietelor de
energie electrica si a integrarii pe verticala a sectorului energetic si substituirea acestora cu
mecaniste concurentiale, care ofera consumatorului posibilitatea de a -si alege furnizorul.
Acest lucru situeaza pietele de energie un jurul unui nucleu format de operatorul de sistem
care sustine siguranta coordonarii tehnice a pietei, si bursa de energie care se ocupa de
coordonare pietei la nivel comercial. In jurul ace stui nucleu sunt operatorii de transport si
distributie, producatorii, furnizorii de energie electrica si consumatorii de energie electrica.
O ramura a furnizorilor este reprezentata de agregori care cumpara sau vand energie din
sistem pentru consumatori casnici sau comerciali.

De modificat poza

Tranzactionarea energiei electrice se realizeaza intre participantii la piata prin intermediul
pietelor:
– piata reglementata care functioneaza pe baza contractelor bilaterale reglementate,
aceste cantitati ssunt stabilite anual, semestrial e in functie de prognozele de consum si
preturile sunt stabilite de reglementator. Cantitatile de energie sunt modificate in cazul
in care consumatorul se muta de pe piata reglementata pe piata concurentiala. Aceasta
piata urmareste indeplinirea unui grad de deschidere de 100% al pietei concurentiale.
In Romania, gradul de deschidere a fost reglementat din 1 iulie 2007, fiind functionala si
piata reglementata datorita nivelului scazut de documentare al consumatorilor, fu rnizorilor si
agregatorilor pentru participarea pe piata cu amanuntul, dar si din cauza unor dificultati al
acesteia in implementare.

– Piata concurentiala care functioneaza bazandu -se pe cerere si oferta, in conformitate
cu normele legislatiei puse la di spozitie de ANRE. In cadrul pietei concurentiale sunt
urmatoarele piete:

 Piata angro, unde energia este achizionata de furnizori sau producatori pentru
acoperirea consumului propiu tehnologic sau pentru a o vinde.
 Piata cu amanantul utilizata de consuma torii finali sau agregatorii acestora.

 Piata certificatelor verzi utilizata pentru tranzactionarea certificatelor verzi in
sistemul de cote obligatorii pentru a incuraja productia de energie electrica
din surse regenerabile.
In cadrul pietei concurential e sunt utilizate in vederea tranzactionarii urmatoarele:
– Contractele bilaterale cu producatori interni ale furnizorilor, incheiate pentru
consumatorii eligibili;
– Contracte de import ale furnizorilor;
– Contracte de export;
– Contracte de import ale producatorilor interni, pentru garantarea indeplinirii
obligatiilor din contarctele bilaterale;
– Tranzactii pe piata certificatelor verzi;
– Tranzactii pe piata spot la pretul de inchidere al pietei;
– Contracte ale operatorilor de transport si distributie pent ru a oferi serviciul de
transport si serviciilor de sistem, respectiv a serviciului de distributie.
Legislatia din Romania prevede un caracter concurential la nivelul producatorilor si
furnizorilor, iar activitatile de transport si distributie sunt regleme ntate, fiind un monopol
natural, pentru a oferi operatorilor de retea posibilitatea de a acces la retetele de transport si
distributie.
Piata angro are in componenta urmatoarele piete:
– Piata contarctelor bilaterale;
– Piata pentru Ziua Urmatoare;
– Piata ser viciilor de sistem tehnologice
– Piata de echilibrare.

In cadrul proiectului se va folosi modalitatea de tranzactionare cu ajutorul pietei spot, (piata
pentru ziua urmatoare).

 Piața pentru ziua urmatoare (PZU)

Pe aceasta piata, tranzactiile de energie eletrica, se realizeaza pe intervale orare, pentru
urmatoarea zi de livrare.
PZU asigura in ziua de livrare un echilibru intre portofoliul de contracte bilaterale si
prognoza de consum. Surplusul sau deficitul de energie electrica activa se echilibreaza p rin
vanzarea sau cumpararea pe PZU sau pe piata de echilibrare.
Ofertele de vanzare sau cumparare sunt realizate de catre participantii la PZU si contin
perechi de cantitate, pret. Acest pret va reprezenta:

– Pretul unitar maxim reprezinta pretul la care participantul PZU este dispus sa cumpere
o cantitate de energie ce nu depaseste pretul de inchidere al pietei;
– Pretul unitar minim reprezinta pretul la care participantul PZU este dispus sa vanda o
cantitate de energie electrica ce nu depaseste pretul de i nchiedere al pietei.

Ofertele de energie se transmit catre OPCOM in format electronic, prin canalele de
comunicatie pentru fiecare zi de livrare succesoare zilei de tranzactionare pana la ora de
inchidere a PZU, ora 12.00. Operatorul calculeaza pretul de inchidere al pietei dupa ce se
determina curbele agregate ale cererii si ofertei.
Curba ofertei si ale cererii se determina prin suprapunerea tuturor perechilor pret -cantitate din
ofertele de vanzare si separat a tututor perechilor pret – cantitate di n ofertele de cumparare.

Curbele de oferta se sorteaza in ordine crescatoare a preturilor si curbele cererii se sorteaza in
ordine descrescatoare a preturilor. Dupa suprapunerere celor doua curbe totale, se stabileste
pretul de inchidere al pietei.

 Piața de echilibrare este una dintre componentele pietei angrode energie electrica, care
este organizata de Operatorul de Transport si de Sistem pentru a se depozita toate
ofertele de livrare a energiei de echilibrare introduse sau extrase din sistem de catre
participantii la piata, fiind utilizate pentru stabilitatea si functionarea in siguranta a
SEN, dar si pentru a se putea rezolva mai usor restrictiile de retea atunci cand apare o
problema.
Energia de echilibrare este reprezentata de cantitatea de energi e oferita spre folosire de o
unitate dispecerizabila in intervalul de dispecerizare considerat. Participantii pietei de
echilibrare pot vinde sau cumpara cantitatea de energie electrica astfel incat sa asigure
compensarea abaterilor de la valorile prognoz ate ale productiei si ale consumului si pentru a
putea rezolva probleme comerciale din restrictiile de sistem. De altfel, orice participant al
pietei trebuie sa fie responsabil pentru dezechilibrele fizice pe care le creeaza si abaterile de
energie prognoz ata fata de cea produsa. Entitatea care se ocupa de asumarea acestei
responsabilitati se numeste Partea responsabila cu Echilibrarea (PRE).
Definirea PRE in cadrul Codului comercial stabileste conditiile necesare pentru realizarea
tranzactiilor cu energ ie electrica in mod ordonat, pentru a stabili balanta energiei electrice a
SEN, si pentru decontarea corecta a tranzactiilor pe piata de energie.
In acest mod, PRE stabileste responsabilitatea financiara fata de Operatorul de Transport si
Sistem pentru dec ontarea dezechilibrelor totale rezultate din agregarea dezechilibrelor
individuale ate fiecarui participant care s -a inscris in PRE -ul respectiv.
Reglementarea PRE ofera posibilitatea utilizarii a trei metode de alocare interna, intre
participantii inclus i in aceasi PRE, a costurilor sau beneficilor generate de dezechilibrele Nete
ale PRE:

– Alocarea proportionala cu valoarea absoluta totala a consumului si productiei lunare;
– Alocarea proportionala cu valoarea absoluta a consumului si productiei orare;
– Redi stribuirea interna a platilor.