Utilizarea Internetului In Prospectarea Si Promovarea Patrimoniului Natural Si Antropic DIN Judetul Maramures

Economie

Utilizarea Internetului In Prospectarea Si Promovarea Patrimoniului Natural Si Antropic DIN Judetul Maramures

Byadmin ianuarie 1, 2024

UTILIZAREA INTERNETULUI ÎN PROSPECTAREA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI NATURAL ȘI ANTROPIC DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ

Cuprins

Introducere

Motivația alegerii temei de cercetare si metodologia abordării temei de cercetare

CAPITOLUL I. PROMOVAREA RESURSELOR TURISTICE

1.1 Conceptul de promovare și definirea promovării turistice

1.2 Tipuri de promovare turistică

1.3 Tratarea promovării online

CAPITOLUL II. VALORIFICAREA TURISTICĂ ACTUALĂ A RESURSELOR TURISTICE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

2.1. Localizarea arealului studiat

2.2 Caracteristici fizico-geografice

1. Analiza patrimoniului turistic natural în județul Maramureș

2.3 Ariile protejate din județul Maramureș

2.4 Analiza patrimoniului turistic antropic în județul Maramureș

2.4.1. Patrimoniul cultural din perioada comunistă

1. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației

2. Închisoarea de la Sighet

3. Cimitirul Săracilor – parte a Memorialului

2.5 Manifestări culturale , artistice și sportive

2.6 Infrastructura de acces

2.7 Baza materială de cazare și de agrement

2.8 Circulația turistică. Tipurile și formele de turism

CAPITOLUL III. STUDIU ASUPRA PROMOVĂRII TURISTICE A JUDEȚULUI MARAMUREȘ PE INTERNET

3.1 Analiza promovării turistice a județului Maramureș pe internet

1. Arealele și destinațiile cele mai promovate

2. Obiective turistice de top promovate

3. Studiu asupra informației distribuite

3.2 Impactul promovării pe internet a destinațiilor turistice din județul Maramureș

CAPITOLUL IV. PROPUNERI PENTRU O MAI EFICIENTĂ PROMOVARE A JUDEȚULUI MARAMUREȘ

4.1 Promovarea patrimoniului cultural din perioada comunistă

1. Selecția obiectivelor de patrimoniu comunist

2. Informațiile și imaginii sugestive pentru promovare

3. Tipurile de produse turistice ce se doresc a fi promovate

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Motivația alegerii temei de cercetare si metodologia abordării temei de cercetare

CAPITOLUL I. PROMOVAREA RESURSELOR TURISTICE

Conceptul de promovare și definirea promovării turistice

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale acțiunii marketingului, se exprimă în “ansamblul de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice a activității întreprinderii producătoare” (D. Patriche 1994).

În sens larg promovarea este sinonimă cu “dinamica comercială” și desemnează toate cercetările care pot să antreneze creșterea vânzărilor. Termenul anglo-saxon “promotion” desemnează sensul larg al promovării, care este una din cele 4 componente ale mixului de marketing (product, price, place, promotion).

În sens restrâns, promovarea este expresia tehnicilor specifice ale căror caractere comune, sunt prezentate mai jos și care o deosebesc de publicitate.

Trăsăturile esențiale ale promovării sunt:

– caracterul direct, imediat, concret.

– prezența unui avantaj, adaos, supliment, etc.

– caracter efemer.

– caracter excepțional și neobișnuit.

– legătura sa cu un produs definit.

– originea sa (producător, distribuitor, organizație profesională) și țintele sale (consumatori ….) variate.

– legătura sa cu mixul de marketing în ansamblu.

În concluzie, în accepțiunea modernă, promovarea este un concept complex deoarece:

– este o formă a comunicării ce se concentrează în mixul promoțional, cu o sferă mai largă de cât publicitatea.

– vizează o modificare imediată și directă a cererii (accelerare, creștere, reglare).

– vizează o modificare imediată a comportamentului clientului, distribuitorului etc.

– urmărește o modificare pozitivă și temporară a ofertei consumatorilor, a condițiilor de intervenție a distribuitorilor etc.

– efectul promovării este direct, când se adresează nemijlocit consumatorilor și indirect cât se adresează intermediarilor.

Promovarea, considerată ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, ori acțiune de marketing, ori formă de comunicare, urmărește depășirea unui nivel al vânzărilor prin captarea atenției și atragerea cumpărătorilor potențiali, de către punctele de vânzare, informarea, convingerea, formarea și menținerea unei clientele atrasă de produs și întreprinderea producătoare.

Tipuri de promovare turistică

Din punct de vedere etimologic cuvântul turism provine din termenul englez tour (călătorie), care a fost creat în Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de a voiaja în Europa, în general, și în Franța, în special. Acest termen a fost ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement.

Cuvântul turism a fost folosit pentru prima dată în 1811 iar cuvântul turist a fost folosit pentru prima data în anul 1840. În 1936 Liga Națiunilor a definit sintagma turist străin ca fiind o persoana care călătorește în străinătate pentru cel putin 24 de ore. Națiunile Unite a taxat aceasta definiție corectând-o si limitând perioada de ședere la un maxim de 6 luni (Sala, Ioana-Andreea, 2008).

Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informației și comunicațiilor și internetul, în particular, au revoluționat întreaga industrie a turismului, generând noi modele de afaceri, schimbând structura canalelor de distribuție specifice turismului și reproiectând toate procesele ce țin de această industrie și, nu în ultimul rând, influențând furnizorii de pachete turistice, destinațiile și stakeholderii.

Utilizarea Internet-ului pentru promovarea produsului turistic favorizează:

· oportunitatea informării și comunicării cu clienții potențiali;

· posibilitatea operatorilor din turism de a gestiona oferta turistică.

Caracterul modular al produsului turistic permite o mare flexibilitate în construirea unor oferte personalizate. Pe de altă parte însă, această opțiune sporește complexitatea activității care trebuie desfășurată la agenția de turism. Cu toate că oferta turistică este puternic standardizată, competiția tot mai acerbă din domeniul turistic determină o utilizare tot mai frecventă a ofertei flexibile, modulare, personalizate. Datorită caracterelor sale specifice, Internet-ul oferă posibilitatea accesării rapide a informațiilor la nivel global. Astfel, accesând Web site-ul unei agenții turistice, un client potențial va fi capabil să:

· obțină informații variate și detaliate despre destinațiile turistice și despre serviciile modulare care sunt disponibile;

· să compare conținutul ofertelor mai multor agenții turistice concurente, alegând pe cea care se potrivește cerințelor și nevoilor sale;

· să lanseze o cerere personalizată cu ajutorul aplicațiilor electronice de cautare și selectare, care vor identifica ofertele cele mai potrivite;

· să combine însuși diferite servicii complementare într-un produs turistic integrat și adaptat propriilor cerințe;

· să rezerve sau să achiziționeze produsul turistic complet sau diferite servicii modulare complementare.

Elementul forte al promovării pe internet este avantajul de preț pe care îl oferă, și la care consumatorii se asteaptă. Achiziționarea unui produs turistic parcurge, de regulă, o fază preliminară, în care clientul potențial caută cât mai multe informații cu privire la ofertele disponibile, pentru a reduce riscul unor experiențe turistice nesatisfăcătoare. În urma evaluării complexe a informațiilor obținute, ofertele turistice sunt comparate, clientul alegând, în cele din urmă, cea care pare mai avantajoasă, în funcție de dorințe și situația sa personală.

În cea de-a doua fază, produsul turistic este consumat, sau mai precis, experimentat, ceea ce presupune o interacțiune directă a clientului cu mediul, organizațiile și amenajările turistice. Satisfacția finală a clientului va depinde de diferența dintre expectativele sale cu privire la produsul turistic și senzațiile experimentate cu ocazia consumării serviciului.

Din acest punct de vedere, realitatea virtuală reprezintă o modalitate inedită de interacțiune a potențialului client cu informațiile existente despre produsul turistic. Vizionarea ambientului turistic și a atracțiilor pe care le oferă va permite clientului formarea unor asteptări realiste cu privire la condițiile turistice reale.

Nivelul tehnologic existent permite o gamă largă de aplicații ale internet-ului. O serie de site-uri, implementate fie de agenții de turism, fie de companii specializate în dezvoltarea aplicațiilor informatice de realitate virtuală, oferă noi modalități de interactiune cu informația procesată de calculator.

Simpla prezență pe internet nu este o garanție sigură a succesului. Concurența tot mai mare între firme impune criterii de prezentare a site-ului și usurința de utilizare (Ionescu, I., 2000). O comparație succintă a unui site cu o broșură, instrumentul de promovare turistică traditional, arată:

· site-ul poate ținti mai mulți oameni decât broșura;

· costul per acces este mult mai mic decât costul tipăririi unei singure broșuri;

· conținutul site-ului se poate modifica permanent și actualiza foarte usor, pe când broșurile nu;

· internet-ul este un mediu interactiv, pe când broșurile nu;

· se pot prezenta imagini în mișcare, sunete și alte avantaje.

Astăzi, turismul este una dintre cele mai importante aplicații de pe World Wide Web. Inițial, accesul la internet tindea să fie legat de tineri și de cei cu pregătire în domeniu. Astăzi, există o gamă largă de utilizatori care doresc să afle informații turistice sau să achiziționeze servicii turistice pe internet. Prin urmare, epoca rețelelor modifică competitivitatea companiilor pe piața mondială și reduce importanța localizării și a cantităților în procesul de livrare al produselor (Bran, Olimpia, 2007).

România a înregistrat și ea o creștere a numărului de sosiri turistice cu 12,6% anul trecut, ca urmare a promovării strategice de succes pe care o dezvoltă și promovează Ministerul Turismului; marketing-ul online este o oportunitate excelentă de a câștiga, cu un cost destul de mic, beneficii chiar mai mari.

Acesta este singurul mod pentru ca fiecare țară să câștige pariul cu concurența acerbă, într-o epocă în care oamenii au tot mai multe cerințe, fac schimb de informații și dispun de un buget limitat, ca urmare a crizei economice globale.

1.3 Tratarea promovării online

Piața virtuală a turismului câștigă din ce în ce mai mult teren, fiind una din cele mai competitive piețe dezvoltată odată cu dezvoltarea internetului, a noilor metode de comunicare și de distribuire a informațiilor. Piața virtuală a turismului, la nivel global este o piață extrem de competitivă, fiind locul unde are loc confruntarea dintre cererea și oferta de pachete turistice virtuală. Odată cu dezvoltarea internetului, utilizatorii au început cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii turistice via internet ajungându-se la o dezvoltare uimitoare a pieței virtuale a turismului.

Pe viitor, se preconizează că piața virtuală a turismului se va dezvolta din ce în ce mai mult, odată cu dezvoltarea internetului în zonele în care acesta nu este la nivelul țărilor dezvoltate și odată cu creșterea numărului de utilizatori de internet. Turismul, la fel ca orice ramură economică de servicii, are o componentă informațională, careeste de cele mai multe ori cea mai importantă. Fiind o industrie intensiv bazată pe informație, turismul suferă schimbării rapide, radicale și s-a dovedit a fi un mediu propice pentru implementarea tehnologiei informaționale (T.I.) datorită rolului acesteia privind furnizarea și schimbul de informații în lanțul de producție și de distribuție.Potrivit unor studii elaborate de Institutul Internațional IPK, în 1999, peste 27 milioane de europeni au folosit Internetul pentru a-și stabili destinaț un cost destul de mic, beneficii chiar mai mari.

Acesta este singurul mod pentru ca fiecare țară să câștige pariul cu concurența acerbă, într-o epocă în care oamenii au tot mai multe cerințe, fac schimb de informații și dispun de un buget limitat, ca urmare a crizei economice globale.

1.3 Tratarea promovării online

Piața virtuală a turismului câștigă din ce în ce mai mult teren, fiind una din cele mai competitive piețe dezvoltată odată cu dezvoltarea internetului, a noilor metode de comunicare și de distribuire a informațiilor. Piața virtuală a turismului, la nivel global este o piață extrem de competitivă, fiind locul unde are loc confruntarea dintre cererea și oferta de pachete turistice virtuală. Odată cu dezvoltarea internetului, utilizatorii au început cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii turistice via internet ajungându-se la o dezvoltare uimitoare a pieței virtuale a turismului.

Pe viitor, se preconizează că piața virtuală a turismului se va dezvolta din ce în ce mai mult, odată cu dezvoltarea internetului în zonele în care acesta nu este la nivelul țărilor dezvoltate și odată cu creșterea numărului de utilizatori de internet. Turismul, la fel ca orice ramură economică de servicii, are o componentă informațională, careeste de cele mai multe ori cea mai importantă. Fiind o industrie intensiv bazată pe informație, turismul suferă schimbării rapide, radicale și s-a dovedit a fi un mediu propice pentru implementarea tehnologiei informaționale (T.I.) datorită rolului acesteia privind furnizarea și schimbul de informații în lanțul de producție și de distribuție.Potrivit unor studii elaborate de Institutul Internațional IPK, în 1999, peste 27 milioane de europeni au folosit Internetul pentru a-și stabili destinațiile vacanțelor viitoare, iar aproape 6 milioane au rezervat bilete on-line. Până la sfârșitul anului, 2001 veniturile obținute la nivel mondial de pe urma turismului electronic s-au ridicat la peste 30 miliarde USD.

Rapoartele din 2001 ale The European Travel Monitor indică o creștere de 47% în ceea ce privește persoanele care au făcut rezervări online, în timp ce 80% dintre utilizatorii de Internet sunt interesați în a-și rezerva singuri locurile în destinațiile de vacanță prin intermediul web-ului. Altfel, conform cercetătorilor americani, suma totală provenită de pe urma călătoriilor de plăcere sau de afaceri rezervate de turiștii din întreaga lume prin intermediul Internet-ului au urcat în anul 2001 la peste 13 miliarde de dolari. Iar în, 2004 cifra înregistrată a fost de aproximativ 65 miliarde de dolari ( Dumitru, H., 2003).

Activitățile specifice turismului electronic presupun existența turoperatorilor, a agențiilor de turism și a altor entități cu interese în domeniul turismului în spațiul virtual prin intermediul unui portal specializat. Fenomenul în sine are implicații pentru consumatorul de servicii turistice. În primul rând, tehnologia informațională a modificat radical modul în care este transmisă informația. Prin urmare, a schimbat modul în care sunt ofertate serviciile turistice. Intrucât, așteptările consumatorului cresc cu rapiditate, interesul pentru vacanțe cât mai flexibile și mai independente cere celor ce oferă servicii să asigure noi modalități și noi oportunități de satisfacere a cerințelor turiștilor.

Potrivit Flash Eurobarometre nr. 258, 291 și 328 din 2014), internetul este a doua sursă de informare pentru turiștii europeni. În acest context, analiza prezenței județului Maramureș ca destinație turistică în traficul internațional on-line de ghiduri turistice a devenit o abordare pentru a face din Romania o atracție turistică.Munții Carpați sunt apreciati datorită turiștilor ce vin pentru sporturi precum snowbording, schi, cu bicicleta sau doar pentru excursii. Mănăstirile din sudul Maramureșului trebuie vizitate în special datorită picturilor frumoase și a arhitecturii ce le face speciale. Maramureșeni sunt văzuti ca oameni credincioși, turistii fiind informați că ei vor vedea oameni de toate vârstele ce vor face un semn religios, ori de câte ori trec pe lângă o biserică. Această destinație este descrisă ca fiind adecvată pentru cei interesați de excursii montane și sport extrem, precum și pentru cei care se bucură de natură în general.

Un alt ghid foarte popular on-line de călătorie, letsgo.com (http://www.letsgo.com/ Europa/Maramureș), descrie zona ca unade tranziție, devastată de regimul lui Ceaușescu, cunoscut pentru crimele sale, iar Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației reprezintă o mare atractivitate. Asta atât pentru cunoscătorii regimului, dar și pentru curioși, pentru cei care vor să fie la curent cu această perioadă și cu cultura specifică regimului.În concluzie, zona Maramureșului este caracterizată mai degrabă pozitiv, descrierea fiind una care, probabil, atrage turisti ce au călătorit prin multe țări, fiind open-minded și căutând destinații ce le pot oferii experiențe de neuitat, date de peisajele deosebite, de caracterul specific al locului, de atracțiile culturale, dar și stilul tradițional și autentic de viață al românilor. Evident, fiind o destinație în curs de dezvoltare, aspecte negative din România sunt de asemenea prezentate, dar acestea nu trebuie să descurajeze turiștii.

CAPITOLUL II. VALORIFICAREA TURISTICĂ ACTUALĂ A RESURSELOR TURISTICE ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

2.1. Localizarea arealului studiat

Așezat în extremitatea nord-vestică a țării, între crestele munților Rodnei și Maramureș (Figura 1), județul Maramureș se prezintă ca un teritoriu complex atât din punct de vedere al reliefului, cu o preponderență montană (de ¾ din întrega suprafață), cât și al resurselor naturale.

Limita sa nordică o constituie granița cu Ucraina, graniță ce urmează linia culmilor Munților Maramureșului și a râului Tisa, pe o lungime de 60 de km. La est se învecinează cu județul Suceava, spre vest cu județul Satu Mare, iar spre sud și sud-est cu județele Cluj, Sălaj și respectiv Bistrița-Năsăud.

Suprafața județului este de 6246 km², care reprezintă 2,6% din suprafața țării.Maramureș este un județ format din teritorii ale regiunilor Marmației, Ardealului și Crișanei, situat în nord-vestul României, cu reședința la Baia Mare. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare (Bandula, O., 1971).

Figura 1. Localizarea județului Maramureș

2.2 Caracteristici fizico-geografice

Relieful județului Maramureș este foarte variat, atât ca origine cât și ca morfologie. Relieful înalt este reprezentat prin grupa Carpaților Beskido-Maramureșeni, care pe teritoriul județului se subdivid în munții Rodnei, Maramureșului și grupa de munți vulcanici Gutâi, Țibles la care se adaugă și Depresiunea Maramureșului (Figura 2).

Treapta joasă de relief este formată din depresiunea Lăpușului și Baia Mare, situate între munții vulcanici maramureșeni în nord-vest și Câmpia Someșului și Podișul Someșan în vest, precum și de prelungirile estice ale Câmpiei Tisei (Câmpia Someșului) ( după Bandula, O., 1971).

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului (Posea, G., 1980).

Figura 2. Harta unităților de relief în județul Maramureș

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș (Figura 3). Valorii economice a rețelei hidrografice de pe teritoriul maramureșan i se adaugă valoarea turistcă, ce este dată de pitorescul locurilor străbătute de aceasta. Este de altfel firesc să regăsim în apropierea lacurilor, a izvoarelor de ape minerale și a râurilor puncte turistice, locuri de agrement, stațiuni balneoclimaterice sau cabane. Este de altfel pus în valoare și pescuitul sportiv. În județul Maramureș sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane și depresionare, prezentând interes turistic, precum și 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement și piscicol.Menționăm lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhăescu, Izvorul Bistriței Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura,Morărenilor, precum și lacurile de dizolvare și prăbușire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Șugatagși Coștiui.

Figura 3. Rețeaua hidrologică în județul Maramureș

Vegetația este determinată de varietatea climatică și de relief. În Figura 4 avem reprezentată harta cu modul de acoperire al terenului (CLC).

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasă specie de salmoni de lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația Științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO – „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat (http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/biosphere-reserves/europe-north-america/romania/).

Figura 4. Corine Land Cover – județul Maramureș

Analiza patrimoniului turistic natural în județul Maramureș

Patrimoniul natural al acestui județ este unul deosebit, prin frumusețea peisajelor naturale de munte, cu văi ale unor râuri importante pentru rețeaua hidrografică a României.

Din categoria patrimoniului natural, Munții Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrița Aurie, Someșul Mare, Vișeu și Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munți, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foștilor ghețari cuaternari. Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mica și Lacul Stiol. Munții Maramureșului reprezintă cel mai înalt masiv montan situat pe granița de stat a României, punct de convergență al mai multor regiuni etnografice (Maramureșul românesc, Zakarpattia, Bucovina de Sud și de Nord, Galiția). Munții Gutâi (Figura…), Țibleș care constituie primul segment al lanțului eruptiv neogen Vihorlat-Gutîi-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul României reprezintă pentru județ o mare atractivitate prin însăși relieful de tip vulcanic.

Figura… Parte din patrimoniul turistic natural din județul Maramureș

Depresiunea Maramureș, a apărut în urma punerii în loc a lanțului vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș, având un plafon ondulat și ridicat la 700-800 m, în care longitudinal râurile Vișeu și Iza au creat două culoare relativ paralele, în unele porțiuni formând defilee, ca la Strîmtura pe Iza și Moisei și Bistra pe Vișeu, separate printr-o culme, Culmea Vișeului, având înălțimi ce trec de 800 m în Măgura Judeleva (939 m), Rașcu (858 m), Vîrfu lui Dan (1038 m), Frăsinișu (864 m ).Toate acestea reprezintă o mare atracție pentru turiști.

Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul județului sunt reprezentate de:

– minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băița, Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț, Poiana Botizii, Țibleș, Baia Borșa (Gura

Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucății) și Vișeu (Măcârlău, Novicior);

– mineralizațiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borșa, Vișeu (Măcârlău și Catarama);

– mineralizațiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roșie, Dealu Crucii, Șuior, Băița;

– acumulările de minereu de fier și mangan de la Răzoare;

– depozitele de bentonită de la Răzoare și Valea Chioarului;

– acumulări de șisturi bituminoase în raza localităților Vișeu, Borșa, Săcel, Tg. Lăpuș;

– roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diverse construcții și ca placaje decorative; pietriș și nisipuri în albiile majore ale râurilor Someș, Lăpuș, Vișeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

2.3 Ariile protejate din județul Maramureș

Evoluția actuală a turismului este caracterizată de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale în special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ.În ultimele decenii, turismul, o adevărată industrie a vacanțelor și loisirului, a căutat să atragă în sfera sa de acțiune ariile naturale protejate. Aceste spații naturale de excepție prin valențele lor recreative, estetice, educaționale, științifice, se constituie ca obiective turistice de importanță deosebită, unele cu caracter de unicat pe plan national și international.Județul Maramureș are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii protejate, după cum urmează:

– 3 rezervații științifice;

– 1 parc național – Parcul National Munții Rodnei, care este, de asemenea, rezervație a biosferei UNESCO, având suprafața de 47.227 ha, din care 10.000 sunt incluse în teritoriul administrativ al județului Maramureș;

– 17 monumente ale naturii;

– 13 rezervații naturale;

– 1 parc natural – Parcul Natural Munții Maramureșului, cu o suprafața de 148.850 ha;

– 3 arii protejate de interes local.

Datorită suprafeței totale a ariilor naturale protejate, județul Maramureș se situează pe poziția a doua la nivel național privind suprafața acestora.Valorificarea lor îmbracă forme complexe, diferite, iar amenajarea pentru turism ridică mari probleme legate de statutul special al ariilor protejate.Valorificarea turistică trebuie să țină cont de structura acestor arii (zonă intangibilă sau științifică, zonă de tampon, zonă de acces și loisir, zonă de restaurare, acolo unde este necesar). În funcție de suprafața fiecărui parc, de condițiile existente, amenajarea și sistematizarea lor turistică trebuie să fie un proces dinamic.Conform studiului de zone protejate se propun:

– stabilirea zonelor de protecție aferente fiecărui monument;

– crearea regulamentului de zona de protecție in conformitate cu Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

– imbunătățirea și aplicarea reglementărilor privind zona protejata centrala lărgirea listei de monumente istorice prin identificarea si propunerea spre clasare a unor noi obiective;

– delimitarea zonelor protejate naturale, a ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000.

O mare parte din ariile naturale protejate din județul Maramureș prezintă în componența lor zone umede, având un regim special de ocrotire și conservare, Mlaștina Iezerul Mare; Turbăria Tăul Negru; Defileul râului Lăpuș (confluența cu râul Cavnic); zona vârfuluiFarcău și a lacului Vinderel; Tisa cu afluenții principali: Vișeu, Iza și Săpânța; Someș cu afluenții: Lăpuș, Sălaj și Bârsău.

Printre cele mai importante, Parcul Național Munții Rodnei, este arie naturală protejată de interes național și internațional, fiindîncadrat conform clasificării I.U.C.N. în categoria a II- a – Parc Național – Rezervație a Biosferei, SIT NATURA 2000 (SCI și SPA).Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali, având o suprafață de 46.339 ha.Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de fauna și floră, endemite și relicte glaciare.În parc sunt incluse rezervații științifice (Pietrosu Mare – 3.300 ha, Piatra Rea – 409 ha) și o serie de arii declarate rezervații naturale:

– Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha)

– Rezervația speologică „Peștera Cobășel” (1 ha)

– Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei” (50 ha)

– Rezervația mixtă Bila – Lala (2568 ha)

– Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha)

– Rezervația Valea Cormaia (50 ha)

– Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (5 ha)

2.4Analiza patrimoniului turistic antropic în județul Maramureș

Județul Maramureș este pe primul loc în termini de obiective de patrimoniu, cu un număr mare de monumente UNESCO. Este de fapt în topul primelor 10 destinații culturale din România. Astfel cele mai importante atracții culturale sunt: cetățile medieval Baia Mare – Turnul Măcelarilor, transformat în timpul lui Iancu de Hunedoara și cel mai reprezentativ monument, Turnul Sfântului Ștefan. Monetaria Imperiului, care astăzi este sediul Muzeului Județean Maramureș.

Bisericile de la Ieud (1364) și Bârsana (1391), construcții de lemn, sunt astăzi atracția turiștilor, ele constituind de-a lungul timpului un leagăn de spiritualitate(Cărăboi, A., D., 2011) și cultură românească, care alături de Mănăstirea Peri (1391), locul unde s-au tradus primele texte religioase în limba română.Alte biserici din patrimoniul Unesco sunt bisericile de lemn de la Budești-Josani, Desești, Sisești și Plopiș. Muzeul de la Sighetu Marmației păstrează vestigii arheologice din perioada bronzului, care au fost descoperite pe teritoriul comunei. Un alt muzeu este cel de Istorie de la Baia Mare, dar și Muzeul Rezistenței Anticomuniste, din cadrul Memorialului de la Sighet.

Un loc unde se găsește o așezare fortificată din epoca medievalăeste Cetatea Chioarului.

Atracții urbane sunt Centrul istoric Baia Mare cu clădiri de patrimoniu și Centrul Istoric de la Sighet. Zonele etnografice și meșteșugărești sunt reprezentate mai jos (Figura…).

Figura.. Răspândirea spațială a elementelor antropice cu atractivitate turistică (Sursa: Simion, Simona, Alina, 2011)

În județul Maramureș există castele, conace, case memorial și cetăți medievale. Printre cele mai importante obiecive se numără: Castelul de la Pribilești, al contelui Teleki, castel în stil Renaisance și Baroc, castel care are un potential mare, însă îi trebuie realizate lucrări de reabilitare.Un alt castel este Castelul Satulung. Conacul Teleki de la Colțău este un alt obiectiv de patrimoniu turistic antropic, acesta găzduind Muzeul Petofi Sador.

Case memoriale din județul Maramureș sunt: Vasile Lucaciu, datează din anul 1848, la Șișești, Petofi Sandor, la Colțău, Gheorghe Pop de Băsești de la Băsești, Ellie Wiesel de la Sighetu Marmației. Muzeul de Mineralogie Baia Mare este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din oraș.

Patrimoniul cultural conferă județului nostru o identitate inconfundabilă și un potențialul turistic ce poate deveni o componentă importantă a dezvoltării durabile a județului.

2.4.1Patrimoniul cultural din perioada comunistă

1. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației

Memorialul de la Sighet a fost construit în 1897, iar în anul 1992 a fost gândit de către președinta Alianței Civice, Ana Blandiana și realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan și o prestigioasă echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri.

În anul 1997 s-a format o lege, Legea nr. 95 din 10 iunie 1997, care privea declararea complexului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet" ca ansamblu de interes național. Astfel în art. 5. se dorea finanțarea activităților de punere în valoare, de cercetare, de studii și de personal ale ansamblului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet" iar acestea ”se asigură prin Ministerul Culturii, din alocațiile nominalizate anual în bugetul de stat, precum și din alte fonduri legal constituite”, sub coordonarea Fundației "Academia Civică".

Muzeul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației figurează în agenda majorității turiștilor care se îndreaptă spre Maramureș. Instituția a ajuns la fel de căutată ca și Cimitirul Vesel de la Săpânța, iar specialiștii europeni, au confirmat că ocupă locul trei în topul muzeelor de istorie recentă de pe continent. Înaintea Memorialului de la Sighet a fost plasat Memorialul Victimelor Nazismului din Auschwitz, urmat de Memorialul Păcii din Normandia (http://www.cjmaramures.ro//turism).

2. Închisoarea de la Sighet

Închisoarea de la Sighet a funcționat ca închisoare de drept comun, după anul 1918. În octombrie-noiembrie 1950 au fost transportați la Sighet muți demnitari, peste 100 din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști și politicieni). Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse grele, care de cele mai multe ori erau date fără judecată.

Penitenciarul era considerat ”unitate de muncă specială”, cunoscută sub numele de ”colonia Dunărea”, dar era, în realitate, un loc de exterminare pentru elitele țării și în același timp și un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera Uniunii Sovietice fiind situată la mai puțin de doi kilometri. Această închisoare a ”concurat” cu instituții importante din Europa, cum ar fi Muzeul Teorii din Budapesta. S-a considerat însă, că tratează mai mult problema sistemului totalitar la nivel European și că face o geografie surprinzătoare a ceea ce a însemnat detenția politică în România.

3. Cimitirul Săracilor – parte a Memorialului

2.5 Manifestări culturale , artistice și sportive

În județul Maramureș, sărbătorile și festivalurile nu au o data fixă, deoarece marea majoritate se țin în sezonul cald sau duminicile.Sunt de altfel și sărbători cu date fixe, care se sărbătoresc în mai toată țara.

Astfel, vom prezenta aceste sărbători, manifestări culturale, folclorice, festivaluri și târguri făcând o analiză a lor pe comune.Vom începe cu sărbătoarea de pe 6 ianuarie, care se tine pe Valea Ruscova și în comunele Bocicoiu Mare, Rona de Sus, Remeți și Bistra.Aceasta simbolizează sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi.13 anuarie, Anul nou pe rit vechi. Locurile ce țin această sărbătoare sunt aceleași ca și cele ce sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.

Sărbătoarea Sânzienelor, care se desfășoară cu ocazia sărbătoririi Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie, în toate satele din zona Etnografică Maramureș. Are ca effect esențial stropitul cu apă, încadrându-se în categoria ritualurilor de fertilitate și fecunditate.

La data de 30 iunie, la Bârsana se sărbătorește Hramul Mănăstiri Bârsana.

În luna mai, la Bistra au loc o mulțime de festivaluri folclorice și consursuri de călărie. La Bogdan Vodă, în luna mai are loc sărbătoarea oierească, Ruptul Sterpelor. Tot atunci de două ori pe lună are loc și un târg.

Borșa- Serbările Zăpezii, care au loc în primul weekend de la începutul lunii martie. Hora de la Prislop este de altfel o altă sărbătoare, fiind de fapt un festivalal dansului cu participare interjudețeană. La Borșa are loc săptămânal, în fiecare zi de miercuri, târg. În jur de 24 iunie are loc Festivalul Hai Mărie la Sânziene.

La Breb, după Sfânta Maria, duminica are loc serbarea de dansuri populare, Jocul Satului. La Budești, are loc festivalul și concursul de interpretare a muzicii populare în 27-28 mai, numit Floare Mândră de pe Iza. Această sărbătoare este ținută și la Călinești. În iunie, un alt festival-concurs, intitulat Nu va uitați că-s micuț.

Câmpulung la Tisa, sărbătorește zilele Câmpului pe 3 și 4 septembrie, care în popor reprezintă de fapt o întâlnire a fiilor satului. Cu ocazia acestei sărbători au loc o mulțime de spectacole artistice. La Ogna Șugatag, are loc Festivalul Gulașului, în luna iunie. La Petrova, începând cu anul 2004 a debutat Festivalul Florilor –Bulbucul de munte, ca parte integrantă a unui program mai vast desfășurat sub auspiciile Parcului Natural Munții Maramureșului. Bulbucul este de fapt floarea care se găsește și pe stema Petrovei.

La Podul Slătiorii, la Rușcova, la Poienile de sub Munte, la Repedea, la Rona de Sus și Săcel are loc săptămânal un târg, unde turiștii pot cumpăra produse tradiționale maramureșene.

În Sighetu Marmației în fiecare an, pe data de 27 decembrie are loc unul din cele mai importante evenimente pe care le găzduiește Sighetu. Aceasta este Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă, Marmația. În luna ianuarie are loc Festivalul de Colinde și Datini Ucrainiene. În luna mai, are loc Ziua porților deschise la Muzeul Maramureșului.

Zilele orașului se sărbătoresc în luna septembrie. În luna octombrie are loc Jocul Însurătorilor.

La Vișeul de Jos are loc săptâmânal târg, în fiecare marți, iar la Vișeu de Sus, în 15 mai are loc Ruptul Sterpelor, care este un festival regional de muzică și dansuri populare.Serbările Vișeului au loc în iunie, cu o paradă de costume populare. Aici târgul săptămânal are loc în fiecare zi de marți și vineri.

La Ieud au loc Zilele culturii în data de 18-20 iunie. Tot aici are loc și un Maramuzical, care este un festival international organizat anual.

2.6 Infrastructura de acces

Turismul are o strânsă legătură cu infrastructura regională, în special cu cea rutieră. Transporturile, ca și sistem circulator va trebui să asigure accesul către zonele turistice. Accesibilitatea se realizează în principal pe cale rutieră și feroviară. La nivelul județului infrastructura de acces în zonele turistice este slab dezvoltată. Arealele montane au o capilaritate redusă în ceea ce privește infrastructura de acces. Munții Maramureșului au o structură de acces extrem de redusă. Oportunitatea este dată în special de construirea Drumului Expres Baia Mare-Vaja, care este menit să asigure capilaritatea în interiorul și exteriorul regiunii precum și modernizarea drumurilor naționale ce traversează județul. La nivelul anului 2013 prioritățile județului propuse în programul European 2007-2013, Dezvoltarea Turismului în Județul Maramureș, s-au concretizat în proporție de 60%. Astfel, infrastructura de acces este constituită la nivelul județului Maramureș din rețeaua de drumuri, naționale și județene, din rețeaua de cale ferată și transportul aerian. Astfel avem:

DN 17 C, Săcel-Moisei

DN 18, Sighet-Suceava

DN 19, Sighet-Satu-Mare

DN 109 F, Ogna Șugatag-Breb

DJ 138, Săpânța-Izvoare-Firiza-Baia Mare, care este nemodernizat

DJ 138 A, Mara-Izvoare

DJ 185, Bârsana-Petrova

DJ 186, Bârsana-Văleni-Hărnicești

DJ 186 B

DJ 186 C

DJ 187, Leordina-Poienile de sub Munte

DJ 188, Bocicoiel

DJ 171 A, Șieu-Botiza

DJ 171 D, Slătioara-Poienile Izei

DJ 171 B Șieu-Poienile Izei

Rețeaua feroviară numără 252 km, însă nici-un kilometru nu este electrificat. Rețeaua este sub medie în Maramureș în ceea ce privește densitatea, care este de 40 km la 1000 km². Principalele problem sunt legăturile deficitare între cele două municipii ale județului (Figura…), și existent a numeroase zone cu restricții de viteză. Județul Maramureș se situează pe ultimul loc la nivel national, cu o pondere de 0% din rețeaua națională.

Accesibilitatea aeriană este slab dezvoltată, în cadrul județului singurul aeroport este cel de la Baia Mare, acesta la rândul lui neintegrat în rețelele europene. Cel mai apropiat aeroport cu curse international este cel din Cluj Napoca. Însă distanța dintre Cluj Napoca și Baia Mare este de 194 de km, ceea ce pentru turiști este o adevărată problemă.

Figura… Infrastructura de acces în județul Maramureș

2.7 Baza materială de cazare și de agrement

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare includ ”orce construcție sau amnajare care poate asigura găzduirea și înnoptarea turiștilor, pe o perioadă determinată de timp, în schimbul unui tarif de cazare, precum și prestarea de alte servicii asociate acestora, care să asigure satisfacerea nevoilor turiștilor pe durata șederii lor în unitate” (Șuta, O., V., Goga, A., 2002). Infrastructura de cazare este o componentă esențială a amenajării turistice a spațiului geografic. Constituie factorul decisiv în atragerea fluxurilor turistice, în menținerea acestora la destinație pe o perioadă determinată și în consumul produsului turistic (constând din atractivități turistice, amenajări și servicii turistice) la destinație.

Cele mai frecvente modalități de promovare realizate de unitățile de cazare din cadrul turismului rural maramureșean sunt internetul și materiale tipărite sub forma cărților de vizită sau pliante.

Figura… Site special pentru promovarea unităților de cazare în zona Maramureș (sursa: turistinfo.ro)

Figura… Mijloace de promovare utilizate de pensiunile rurale din Maramureș (Sursa: Simion, Simona Alina, 2011)

Baza materială de agrement este reprezentată de totalitatea echipamentelor care permit relaxarea turiștilor și instalarea unei atmosfere agreabile. În concepția actuală agrementul constituie o latură predominantă a activității turistice în general și în mod special în oferte turistice a căror specialitate este însăși forma de agrement. Gradul de atracție al unui produs turistic, cât și de punere în valoare a patrimoniului turistic este în stransă corelație cu nivelul dotărilor și mijloacelor pentru agrement

Echipamentele care alcătuiesc baza materială de agrement sunt împărțite în patru categorii și anume:

-echipament natural (parcuri naturale, parcuri zoologice)

– echipament sportiv (diferite săli și terenuri de sport, piscine, etc.)

– echipament cultural (teatre, săli de cinema, muzee, biblioteci ateliere de artizanat, etc.)

– echipament pentru divertisment (discoteci, săli de dans, cluburi, jocuri mecanice și altele).

Tabelul… Capacitatea unităților de cazare din mediul rural

* raportate la anul 2010

** numărul aproximativ

(Sursa: Simion, Simona Alina, 2011)

Efectivul unităților de cazare diferă în funcție de sursa de informație interogată, astfel, după cele prezentate mai sus, pe site-urile specializate sunt prezente un număr mult mai mare de unități de cazare în comparație cu numărul unităților înregistrate la Ministerul Turismului, sau cu realitatea din teren.

Cele din tabelul … sunt selectate din toate sursele, atât internet, cât și Ministerul Turismului, adăugate din cercetarea de teren.

Tabelul… Unitățile de cazare din județul Maramureș

2.8 Circulația turistică. Tipurile și formele de turism

Componentele potențialului turistic sunt valorificate prin intermediul produselor și serviciilor turistice care fac județul Maramureș parte componentă a circulației turistice naționale și internaționale.

Figura.. Numărul de turiști străini veniți pe Valea Vaserului, 2010 (Sursa: CFF Viseu de Sus S.R.L.)

Figura… Evoluția numărului de turiști pe Valea Vaserului în anul 2012 (intervalul mai-octombrie) (Sursa: CFF Viseu de Sus S.R.L.)

Figura… Evoluția numărului de turiști străini pe Valea Vaserului în anul 2012 (intervalul mai-decembrie) (Sursa: CFF Viseu de Sus S.R.L.)

Figura… Evoluția numărului de turiști străini pe Valea Vaserului în anul 2013 (Sursa: CFF Viseu de Sus S.R.L.)

Potențialul turistic se reflectă în condițiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme: drumeție, alpinism, sporturi de iarnă și de vară, odihnă de scurtă și lungă durată, tabere de copii și tineret, tratament balnear etc.

În activitatea turistică internă și internatională se practică o gamă largă de forme și aranjamente turistice, determinate de modalitațile de satisfacere a nevoii de turism, de condițiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularitățile organizării călătoriei. În multe locuri există oportunități pentru practicarea unor forme speciale de turism bazate pe atracții locale interesante sau neobisnuite.Aceste forme de turism pot fi dezvoltate la scară mai mare decât formele de turism tradiționale și în regiuni diferite. Oricum pentru comercializarea acestor forme de turism sunt necesare cunoștințe de specialitate și de implicare a comunității locale, a oamenilor de afaceri în dezvoltarea lor (turismul tematic, de aventură, la ferme și plantații, de camping, religios, călătoriile de studiu și programele de vizitare și cunoastere a vieții de familie a localnicilor).Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.

În practica turistică există o serie de criterii și posibilități de grupare a formelor de turism:

a) în funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor, se distinge:

– turismul intern practicat de populația unei țări în interiorul granițelor naționale

– turismul internațional rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de resedință. Turismul internațional se subdivide în turism emițător (outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiștilor autohtoni peste graniță și turism receptor (incoming) de primire sau activ care cuprinde sosirile de turiști din alte țări pentru petrecerea vacanței în țară primitoare.

b)după modalitatea de comercializare a vacanțelor, se disting urmatoarele forme de turism:

– turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestației, respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de călătorie și sejur. Aceasta angajare se realizează prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihnă și tratament) sau a altor tipuri de întelegere convenite între turist și agenția de voiaj sau alți organizatori de vacanțe (hoteluri, companii aeriene).

– turismul pe cont propriu, numit uneori și neoganizat, nu presupune angajarea prealabilă a unor prestații turistice. Vizitatorul hotarăște singur asupra destinației, duratei deplasării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităților de agrement.

– turismul semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor două forme deja prezentate.

c) dupănatura resurselor valorificate:

– turism montan- care se desfășoară în principal în cadrul stațiunii climaterice Borșa, Cavnic,Baia Mare, Baia Sprie, Deșești, Baiuț, Țibleș, Lăpuș, Rodnei –Dragomirești, Moisei. Se mai practică în Munții Maramureșului la Vișeul de Sus, Vișeul de Jos.

– turism balnear este practicat în principal în Depresiunea Maramureșului, datorită bogăției de ape minerale din zonă.

d) după sezonalitate distingem următoarele forme: turism de vară, turism de iarnă și turism de circumstanță.

Datorită potențialului natural și antropic valoros și bazei materiale diversificate s-au remarcat ca fiind practicate mai multe forme de turism în județul Maramureș, anume: turism balneoclimateric (apele minerale din Depresiunea Maramureșului), turism moontan (drumeții, cinegetic, fotosafari), turism cultural și turism rural-etnofolcloric (obiceiuri și tradiții specific existente în Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului), turism de evenimente și afaceri, și turism științific, care este practicat în rezervațiile științifice din Pietrosul Mare, Rezervația fosiliferă RăzvanGivulescu Chiuzbaia și Piatra Rea.

CAPITOLUL III. STUDIU ASUPRA PROMOVĂRII TURISTICE A JUDEȚULUI MARAMUREȘ PE INTERNET

3.1 Analiza promovării turistice a județului Maramureș pe internet

Principalele modalități de promovare al unui site turistic în vederea atragerii de turiști trebuie să se bazeze pe strategii bine puse la punct. Dacă ar fi să încercăm o clasificare a site-urilor turistice existente în acest moment, am putea identifica site-urile aparținând prestatorilor turistici de toate categoriile.După scopul utilizării site-urile web sunt de mai multe categorii:

Site-uri de prezentare. Au 5-10 pagini în care se prezintă o firmă, un produs sau un serviciu.

Site-uri de prezentare corporate. Utilizate pentru prezentarea companiilor mari, includ mai multe pagini prin care este prezentată activitatea companiei, proiectele desfășurate. Site-urile pot include și module prin care se facilitează colaborarea cu distribuitorii, etc.

Site-uri de informare. Sunt create exclusiv pentru a prezenta informații pe o anumită tema.

Site-uri de campanie publicitară. Sunt realizate în aplicații de animație Flash, sunt utilizate pentru a promova un produs sau un serviciu.

Site-uri de conținut generat de utilizatori. Majoritatea conținutului acestor site-uri aparține vizitatorilor. De exemplu www.YouTube.com.

Site-uri rețele sociale. www.facebook.com. Site-uri de știri. Aparțin de obicei instituțiilor. dar pot fi și alcătuite din șiri colectate de la terți furnizori.

Bloguri. Site-uri web create de obicei de o singură persoană, care scrie des articole pe diverse teme. Articolele pot fi comentate de vizitatori.

Magazine online. Create pentru a servi comerțului online

Portaluri. De exemplu www.k.ro, www.yahoo.com, care conțin mai multe tipuri de informații, știri, videclipuri, etc.

Strategia de comunicare în turism a fost revoluționată prin utilizarea internetului, acesta devenind un instrument de marketing direct, la care se apelează tot mai des datorită avantajelor pe care le oferă atât consumatorului (consultarea rapidă a informațiilor, funcționare non-stop, acoperire mondială, prezentare interactivă de fotografii color și grafică animată ilustrând pensiuni, destinații și atracții turistice, costuri relativ scăzute), cât și ofertantului turistic.O prioritate absolută a bazelor susmenționate, dar și a tuturor celorlalte unități cu profil turistic din județ o reprezintă promovarea largă, punctuală, incitantă a ofertei proprii la toate nivelurile de percepție a cererii turistice (local, regional, național, internațional). Astfel la nivelul județului se propun ca și mijloace de dezvoltare a turismului numeroase areale care dețin un potențial ridicat ce poate fi valorificat din punct de vedere turistic și economic. Baia Mare și Sighetu Marmației ca zone urbane de tradiție care au centre istorice, piețe, clădiri rezidențiale, biserici pot fi incluse în circuitele turistice, acest lucru contribuind la atragerea turiștilor străini.

Alături de formele de turism amintite județul Maramureș dispune și de o formă de turism distinctă și anume turismul rural, care în ultimii ani a luat amploare în județ.Localitățile din mediul rural au cunoscut o dezvoltare notabilă în drumul îmbunătățirii condițiilor de viață astfel încât în unele sate au apărut diversele firme care își desfășoară activitatea în domenii din ce în ce mai variate și care își pun considerabil amprenta în dezvoltarea ruralului.Pentru păstrarea elementului tradițional se organizează așa zisele ”zile ale satului”, unde se fac parade de costume naționale, hori ale satelor, concerte de muzică populară la care participă majoritatea locuitorilor.Alături de această conservare a tradiționalului în satele maramureșene s-a dezvoltat și o rețea de cazare în pensiunile turistice rurale și în gospodăriile populației.Acestea au fost posibile cu ajutorul fondurilor de la programele oferite de Uniunea Europeană. Aceasta pune la dispoziția localnicilor din toate satele ajutoare financiare care își pot dezvolta afaceri profitoare în domeniul turismului. Din analiza site-urilor care promovează Maramureșul turistic lipsesc produsele turistice care să se poată vinde în pachete integrate, atât pentru serviciile similar oferite de stațiuni cât și pentru produse oferite de o aceeași zonă turistică. S-a constatat că este nevoie de consolidarea mărcii de destinație a Maramureșului, precum și a brand-urilor turistice regionale, cum sunt Săpânța, Vișeul de Sus, cu Mocănița, Cavnic, cu pârtiile de schi.

Arealele și destinațiile cele mai promovate

Deoarece internetul este cea mai utilizată metodă de promovare este necesar a se prezenta câteva constatări în urma analizei teoretice și practice efectuate. Rețeaua de internet elimină multe din barierele care existau în comunicarea către clientul turist a informațiilor, bariere geografice în special. Avantajul utilizării internetului în promovare constă în capacitatea de a putea stoca și transmite informații cu ajutorul imaginilor, textelor, sunetului, iar costurile utilizării rețelei de internet sunt reduse în comparație cu modalitățile tradiționale de promovare și distribuție.

Existența unei pagini de web pentru unitatea de cazare este un mare avantaj în promovarea acesteia. Însă de multe ori, atunci când internauții caută cu ajutorul motoarelor electronice specializate, această pagină personală nu apare pe prima pagină rezultată în urma căutării, de aceea este recomandat ca unitatea de cazare să se regăsească, cu toate datele de contact, pe mai multe pagini de internet specializate (Simion, Simona, Alina, 2011). Însă nici acest lucru nu este suficient pentru o promovare eficientă, deoarece paginile de internet au un anumit ranking în motoarele de căutare, în funcție de care sunt afișate utilizatorilor, din acest motiv, administratorii unităților de cazare trebuie să se informeze cu privire la paginile care au un ranking ridicat și apar primele în pagina de vizualizare.

2. Obiective turistice de top promovate

3. Studiu asupra informației distribuite

Un motor de căutare este un apelabil program căutător, care accesează internetul în mod automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și, parțial, chiar conținutul paginilor web într-o bază de date.

În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o informație, o anumită frază sau un cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și, în funcție de anumite criterii de prioritate, va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list).Turismul este un domeniu dinamic și sensibil care se bazează atât pe servicii cât și pe comunicare. Numărul de persoane care călătoresc în lume este în continuă creștere. Cea mai mare parte dintre acestea sunt călători cu experiență, care doresc să-și planifice călătoria singuri, în funcție de nevoi și de potențialul economic.

Caută informații sau fac schimb de experiențe cu alte persoane, caută servicii la cel mai bun preț posibil și, bineînțeles, înainte de călătorie, navighează pe internet pentru a alege destinația de vacanță.

Așa cum arată sondajele în 2010, 80% din utilizatorii de Internet caută produse și servicii online, în timp ce 71% din utilizatorii fac achiziții online. Concret, 24% din utilizatorii de internet cumpără bilete de avion online, în timp ce cel puțin 16% își fac rezervări la hoteluri, cu tendințe de creștere pe viitor (Ziarul Financiar, accesare 7.05.2015).

Astfel, în această lucrare, implicit în acest capitol, ne-am propus o analiză a promovării obiectivelor turistice din zona județului Maramureș. În vederea realizării acestui lucru, am ales forma de analiză pe bază de tabel, unde avem câmpurile ce desemnează începând cu numărul curent, zona turistică, site-ul cu rol în promovare, la care am adăugat limba în care se găsește informația, am aproximat gradul de accesare și nu în ultimul rând și utilitatea informației. Gradul de accesare a fost aproximat în funcție de numărul de distribuiri al paginilor în cauză, de numărul de comentarii, care fac referire la impresiile de după vizită.

Utilitatea informației, redată prin apreciere, a fost aproximată în funcție de gradul de detalierea informației și de gradul de actualizare a acesteia.

Aceste aspecte urmăresc o analiză de sinteză a promovării. Sunt numeroase site-uri care promovează județul Maramureș și obiectivele turistice și de patrimoniu cultural, însă gradul de accesare depinde de limba în care se găsește informația și de utilitatea informației găsite. Tocmai de aceea a ales această metodă. Sunt multe site-uri în care informația este personală site-ului, însă foarte multe au informații vage, care se repetă.

Trebuie să precizăm foarte clar de la bun început că ar fi o greșeală să considerăm internetul ca fiind doar un mijloc de promovare. Web-ul este și un excelent instrument de distribuție a produselor și serviciilor. Prin intermediul său, un turistpoate face o rezervare sau cumpăra un bilet, de multe ori plătind în momentul achiziției, cu ajutorul cărții de credit.

Tabelul 1. Baza de date existentă pe internet, cu rol în promovarea turistică a județului Maramureș

În vederea interpretării datelor obținute din căutarea obiectivelor turistice importante de la nivelul județului am ales metoda grafică. Astfel, am realizat graficul cu datele ce privesc limba în care se găsește informația.

3.2 Impactul promovării pe internet a destinațiilor turistice din județul Maramureș

CAPITOLUL IV. PROPUNERI PENTRU O MAI EFICIENTĂ PROMOVARE A JUDEȚULUI MARAMUREȘ

4.1 Promovarea patrimoniului cultural din perioada comunistă

1. Selecția obiectivelor de patrimoniu comunist

2. Informațiile și imaginii sugestive pentru promovare

3. Tipurile de produse turistice ce se doresc a fi promovate

Concluzii

Bibliografie

Horațiu Dumitru, (2003)., Aspecte juridice ale rezervărilor online, eFinance, Anul III, nr. 38

Posea, G., (1980), Județul Maramureș, EdituraAcademiei Republicii Socialiste România, București

Sala, Ioana-Andreea, (2008), Analiza pieței virtuale a turismului în România

Ionescu, I., (2000), Turismul fenomen social-economic si cultural –, Ed. Oscar Print, Bucuresti

Bran, Olimpia, (2007), Tehnici promotionale si specificul lor in turism, Editura, Economica, Bucuresti

Bandula, O., (1971), Pe plaiuri maramureșene, Editura Stadion, București

***http://www.unesco.org/new/en/natural-sciences/environment/ecological-sciences/biosphere-reserves/europe-north-america/romania/

Patriche, D., (1994), “Marketing industrial”, Editura Expert, București

Șuta, O., V., Goga, A., (2002) -Economia turismului, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca,