Utilizarea Informatiilor DIN Situatiile Financiare In Procesul DE Analiza Economico Financiara

CUPRINS

Introducere pg. 2

I. SITUAȚII FINANCIARE ANUALE
1.1 Referiri istorice asupra situațiilor financiare pg. 5

1.2 Piața informației contabile pg.5

1.3 Definirea, rolul și funcțiile situațiilor financiare pg. 6

1.4 Referiri asupra Cadrului General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare pg. 7

1.5 Componentele situațiilor financiare ale S.C. COMCM S.A. pg. 8

1.5.1 Bilanțul pg. 9

1.5.2.Contul de profit și pierdere pg. 13

1.5.3 Situația fluxurilor de numerar pg. 15

1.5.4 Situația modificărilor capitalurilor proprii pg. 16

1.5.5. Politici contabile și note explicative pg. 17

1.6 Lucrari premergătoare întocmirii situațiilor fiananciare pg. 19

1.7 Aprobarea, semnarea, depunerea și publicarea situațiilor financiare pg. 22

II. PREZENTAREA S.C. COMCM S.A

2.1 Date de identificare pg. 24

2.2 Obiect de activitate pg. 25

2.3 Acționariat pg. 26

2.4 Informații diverse pg. 28

III. UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ

3.1 Analiza generală a situației patrimoniului societății “COMCM” S.A. pg. 30

3.2 Analiza pe baza bilanțului pg 35

3.3. Cheltuieli necesare construcției și înregistrarea lor în contabilitatea societății

pg 39

IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI pg. 48

V BIBLIOGRAFIE pg. 52

=== proiect ===

CUPRINS

Introducere pg. 2

I. SITUAȚII FINANCIARE ANUALE
1.1 Referiri istorice asupra situațiilor financiare pg. 5

1.2 Piața informației contabile pg.5

1.3 Definirea, rolul și funcțiile situațiilor financiare pg. 6

1.4 Referiri asupra Cadrului General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare pg. 7

1.5 Componentele situațiilor financiare ale S.C. COMCM S.A. pg. 8

1.5.1 Bilanțul pg. 9

1.5.2.Contul de profit și pierdere pg. 13

1.5.3 Situația fluxurilor de numerar pg. 15

1.5.4 Situația modificărilor capitalurilor proprii pg. 16

1.5.5. Politici contabile și note explicative pg. 17

1.6 Lucrari premergătoare întocmirii situațiilor fiananciare pg. 19

1.7 Aprobarea, semnarea, depunerea și publicarea situațiilor financiare pg. 22

II. PREZENTAREA S.C. COMCM S.A

2.1 Date de identificare pg. 24

2.2 Obiect de activitate pg. 25

2.3 Acționariat pg. 26

2.4 Informații diverse pg. 28

III. UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ

3.1 Analiza generală a situației patrimoniului societății “COMCM” S.A. pg. 30

3.2 Analiza pe baza bilanțului pg 35

3.3. Cheltuieli necesare construcției și înregistrarea lor în contabilitatea societății

pg 39

IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI pg. 48

V BIBLIOGRAFIE pg. 52

INTRODUCERE

În economia de piață, societatea comercială este privită ca o entitate economică deoarece deține capital cât și un centru de decizie autonom. Ea poate fi caracterizată din mai multe puncte de vedere:

din punct de vedere economic, poate fi organizată pentru producerea diferitelor categorii de bunuri, lucrări, servicii;

din punct de vedere social, este o comunitate de oameni, un ansamblu structural de grupuri și indivizi ale căror interacțiuni condiționează funcționarea sa;

ca centru de decizie, dispune de un patrimoniu, ceea ce ii permite să contracteze relații economice și financiare cu terții.

Îmbunătățirea radicală a activității de conducere a societății comerciale, presupune asigurarea folosirii cu eficiență maximă a resurselor umane, materiale și financiare, precum și valorificarea capitalului social de care dispune.

Fiecare societate comercială, și deci, și societatea comercială studiată în cadrul acestei lucrări, trebuie să-și evalueze condițiile de mediu intern și extern.

Mediul intern este în principal, determinat de forța de muncă și mijloacele de producție.

Mediul extern se constituie din relațiile cu clienții, beneficiarii, furnizorii și cu statul.

Relațiile stabilite în mediul intern și extern se exercită prin intermediul mecanismelor de funcționare a pieței.

Principalele relații stabilite cu mediul intern și extern în cadrul pieței sunt următoarele:

relații stabilite cu furnizorii pe piața materialelor și serviciilor;

relații stabilite cu clienții pe piața produselor finite și a serviciilor;

relații stabilite cu salariații și conducătorii în cadrul pieței de forță de muncă;

relații stabilite cu acționarii, intermediarii și creditorii în cadrul pieței financiare.

Prezenta lucrare, intitulată " PARTICULARITĂȚI ALE CONTABILITĂȚII ȘI ANALIZA PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR CIVILE ȘI INDUSTRIALE ", are ca obiectiv o analiză economico-financiară corectă și realist întreprinsă, care să pătrundă în esența fenomenelor ce caracterizează activitatea firmei și în mod deosebit a utilizării mijloacelor fixe.

Obiectivul propus a devenit realizabil numai printr-o bună cunoaștere a potențialului intern al societății, a rezultatelor economico-financiare obținute, a factorilor care au determinat modificarea volumului de activitate, a efectelor economice realizate.

Analiza economico-financiară joacă un rol important în conducerea unităților economice, în exercitarea tuturor atributelor sau funcțiilor conducerii (previziune, organizare, coordonare, comandă și control) precum și în realizarea funcțiunilor fundamentale ale unităților (cercetare-dezvoltare, producție, comercializare, financiar-contabilă, de personal).

Pentru analiza gestiunii potențialului tehnic la S.C. „COMCM” S.A. am folosit atât metode ale analizei calitative cât și metode ale analizei cantitative.

În prezenta lucrare amintim elemente privind contabilitatea și analiza amortizării activelor imobilizate .

Rolul analizei calitative îl constituie elaborarea de metode în care sunt prinse elementele esențiale ale fenomenului.

În cadrul metodelor analizei calitative sunt incluse: metoda descompunerii sau diviziunii rezultatelor; metoda grupării; metoda comparației rezultatelor.

Metoda diviziunii sau descompunerii rezultatelor constă în descompunerea fenomenelor și proceselor cercetate în elemente componente. Astfel se lărgește sfera de cercetare la nivelul elementelor componente, stabilindu-se contribuția acestora la modificarea totală a fenomenelor studiate și localizând în timp și spațiu proveniența rezultatelor și cauzele acestora.

Metoda grupării presupune separarea colectivității cercetate, pe categorii omogene de unități, după variația uneia sau mai multor caracteristici alese în funcție de scopul cercetării și natura fenomenului studiat.

Metoda comparației presupune faptul că toate rezultatele agentului economic se analizează nu numai ca mărime în sine, ci și ca raport față de un anumit criteriu sau față de o bază de comparație. În funcție de baza de comparație folosită se pot efectua: comparații în timp între rezultatele efective și cele programate și între rezultatele din perioada curentă și cele din perioada de bază; comparații în spațiu între rezultatele din secțiile societății comerciale și între rezultatele obținute de societatea comercială și rezultatele medii pe ramură.

În cadrul metodei cantitative sunt incluse: metoda substituției în lanț și metoda bilanțieră.

Metoda substituției în lanț se bazează pe variația succesivă și corelată a factorilor specifici fenomenului analizat. Substituirea presupune înlocuirea într-o anumită relație a valorii unui factor cu altă valoare. Ordinea de înlănțuire a factorilor poate da naștere la mai multe variante posibile ale substituirilor, cu rezultate diferite.

Metoda bilanțieră se utilizează în cazul în care între elementele fenomenului studiat există relații de tip determinist de natura sumei sau diferenței. Legăturile bilanțiere oglindesc cantitativ interdependența elementelor fenomenului, analiza lor permițând evidențierea cauzelor care au determinat modificarea acestuia prin compararea valorilor efective ale elementelor balanței cu valorile prevăzute sau cele ale perioadei precedente.

Pentru obținerea informațiilor necesare fundamentării analizei economice la S.C. ”COMCM” S.A. am folosit atât surse exterioare societății comerciale, dintre care se remarcă cele privind analiza economico-financiară a întreprinderilor, însă preponderente au fost informațiile din sursele interne ca de exemplu: bilanțuri contabile, informațiile obținute de la serviciul financiar-contabil și de la serviciul resurse umane, salarizare, management, restructurare, privatizare, administrativ.

Concluziile care vor reieși din acest studiu se vor materializa printr-o mai bună

organizare și conducere a contabilității firmei în general și la o mai eficientă organizare a contabilității.

Realizarea obiectului lucrării a presupus o cunoaștere temeinică a potențialului intern al firmei, a structurii patrimoniului precum și a efortului depus și a efectelor economice obținute.

Această lucrare, prin conținutul său poate furniza conducerii societății studiate informațiile necesare privind:

o bună gestionare a patrimoniului;

realizarea de prognoze ce au ca obiect modificarea structurii patrimoniului în viitor;

stabilirea de strategii și tactici de acțiune ce au ca scop echilibrarea mijloacelor economice cu sursele lor de formare.

Cap. I SITUATII FINANCIARE ANUALE– OGLINDA MERSULUI ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII

Referiri istorice asupra situațiilor financiare

Raportările contabile sunt printre primele însemnări scrise care mai dăinuie încă. Cele mai vechi exemple sunt „listele de proprietăți” cunoscute și sub denumirea de active. Raportările privind activele reflectă bogăția deținătorului, reprezentat de o persoană, care, în raport de perioada traversată, s-a numit faraon, rege sau mosier feudal. Începând cu jumătatea anilor 1800 și cu revoluția industrială se schimbă și natura proprietății unei afaceri. Activitățile se dezvoltă tot mai mult și atrag resurse financiare din surse externe. Finanțatorii sunt preocupați de capacitatea debitorilor de a-și rambursa împrumuturile luate, iar investitorii urmăresc să asigure o creștere a valorii întreprinderii. Putem vorbi în această situație de două categorii de utilizatori ai informației economico-financiare. Ambele categorii de utilizatori aveau nevoie de raportări privind profitabilitatea afacerii. O primă oficializare a unor astfel de raportări o constituie al 16-lea Amendament al Constituției Statelor Unite ale Americii. Prin acest Amendament, Congresul este autorizat să impună impozite pe profit, ceea ce creează necesitatea unei Situații privind raportarea profitului.

Piața informației contabile

O informație adecvată rezultă dintr-o armonie posibilă între diferitele componente structurale care se suprapun și se completează reciproc.

Informațiile contabile reprezintă produsul schimbat pe piața informației contabile. Acest produs nu există decât în funcție de regulile și normele care îl definesc. Informația contabilă este un produs „juridic" specific deoarece producția, prezentarea și difuzarea sa trebuie reglementate.

O piață a informației contabile trebuie să asigure protejarea intereselor asociaților și terților prin favorizarea:

a. dezvoltării informației contabile publicate din punct de vedere cantitativ și calitativ;

b. publicării și inteligibilității informațiilor contabile (transparența);

c. creșterii posibilităților de comparare în timp și în spațiu.

Valoarea unei informații poate fi definită ca diferența dintre beneficiul net, generat de luarea unei decizii după obținerea informației și beneficiul net obținut de luarea aceleiași decizii, neafectată de informație.

Informațiile financiar contabile, în prezent, stau la baza deciziilor de investiții, acuratețea și relevanța acestora influențând în mod decisiv atingerea nivelului optim al rezultatelor scontate. Situațiiile financiare anuale au devenit o importantă sursă de informații, analizată cu deosebită atenție de toți participanții de pe piețele de capital. În ultimele decenii, documentele contabile de sinteză și de raportare au cunoscut o serie de modificări esențiale, în formă și conținut, jurisdicția și normele care guvernează piețele financiare internaționale punându-și tot mai mult amprenta asupra caracteristicilor informațiilor contabile.

Definirea, rolul și funcțiile situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt o reprezentare financiară structurată a poziției și performanțelor financiare ale unei întreprinderi.

Obiectivul situațiilor financiare generale este de a oferi informații despre:

• poziția financiară,

• performanța și fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.

• Situațiile financiare prezintă de asemenea rezultatele gestionarii de către conducerea întreprinderii a resurselor încredințate.

Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS) reprezintă Standarde și Interpretări adoptate de Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASB). Ele cuprind:

(a) Standardele Internaționale de Raportare Financiară;

(b) Standardele Internaționale de Contabilitate; și

(c) Interpretările emise de Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRIC) sau fostul Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor (SIC).

Aspecte principale

Prezentarea fidelă și conformitatea cu Standardele Internaționale de Contabilitate

Situațiile financiare trebuie să prezinte fidel poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de numerar ale unei întreprinderi.

O entitate economică ale cărei situații financiare sunt conforme cu IFRS trebuie să evidențieze acest fapt explicit și fără rezerve în notele la situațiile financiare.

Tratamentele contabile neadecvate nu pot fi rectificate nici prin evidențierea politicilor contabile utilizate, nici prin note sau material explicativ.

În cazurile extrem de rare în care conducerea ajunge la concluzia că respectarea unei cerințe dintr-un Standard sau dintr-o Interpretare ar induce în eroare și astfel nu s-ar respecta obiectivul situațiilor financiare prezentat în Cadrul general, este necesară o abatere de la acea cerință pentru obținerea unei prezentări fidele.

Atunci când o întreprindere nu a aplicat o cerință a unui Standard sau Interpretare într-o perioadă anterioară, iar această abatere afectează sumele recunoscute în situațiile financiare în perioada curentă, aceasta trebuie să prezinte elementele detaliate mai sus.

Referiri asupra Cadrului General de întocmire și prezentare a situațiilor financiare

Puse în fața unei internationalizări crescânde a piețelor financiare și având în vedere necesitatea de a facilita interpretarea informațiilor cuprinse în documentele contabile de sinteză ale întreprinderilor de către toti utilizatorii informației contabile, organizațiile profesionale ale contabililor au decis în anul 1973, crearea unui organism privat care să promoveze armonizarea contabilă internațională, denumit International Accounting Standards Committee (IASC).

Obiectivul principal urmărit de acest organism îl constituie dezvoltarea Standardelor Internaționale de Contabilitate printr-un proces rațional care vizează evaluarea, prezentarea și comunicarea informațiilor privind situațiilor financiare ale întreprinderii.

Astfel, International Accounting Standards Committee (IASC), redenumit ulterior International Accounting Standards Board (IASB) a devenit “referința mondială a normalizării contabile, în timp ce International Accounting Standards – IAS – sunt adoptate de un număr din ce în ce mai mare de țări și de întreprinderi”.

Obiectivul situațiilor financiare prevăzut de Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare – 2001, este acela de a prezenta fidel informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare a întreprinderii, utile pentru luarea deciziilor economice.

Cadrul conceptual al Standardelor Internaționale de Contabilitate prevede ca situațiile

financiare să-și realizeze obiectivul prin intermediul următoarelor documente: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificării capitalurilor proprii, situația fluxurilor de numerar și politici contabile și notele explicative.

Norma IAS 1 se aplică numai situațiilor financiare de uz general, nu și altor informații care figurează în raportul anual. Acesta cuprinde: situațiile financiare, raportul

administratorilor și raportul de audit.

Raportarea lor trebuie să fie cel putin anuală și pusă la dispoziția utilizatorilor la momentul oportun (în termen de 6 luni de la data de raportare).

Componentele situațiilor financiare

Principalele aspecte cu privire la întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2009 pentru entitățile care întocmesc situații financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1752/2005, cu modificările și completările ulterioare

Conform Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările și completările ulterioare, persoanele juridice care la data bilanțului depășesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii de mărime specificate de ordin, întocmesc situații financiare anuale care cuprind 5 componente, și anume:

bilanț;

cont de profit și pierdere;

situația modificărilor capitalului propriu;

situația fluxurilor de trezorerie;

note explicative la situațiile financiare anuale.

Criteriile de mărime reglementate sunt:

total active: 3.650.000 euro;

cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;

număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Dacă la data bilanțului nu sunt depășite limitele la 2 dintre cele 3 criterii de mărime prevăzute mai sus, atunci entitățile întocmesc situații financiare anuale simplificate, care cuprind 3 componente, și anume:

bilanț prescurtat;

cont de profit și pierdere;

note explicative la situațiile financiare anuale simplificate.

Opțional, acestea pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie. Întocmirea de situații financiare anuale cu 5 componente se face numai dacă, în 2 exerciții financiare consecutive se depășesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii de mărime. Prin 2 exerciții financiare consecutive se întelege anul precedent pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale și anul curent. Spre exemplu, pentru situațiile financiare ale anului 2008, doi ani consecutivi înseamnă anul 2007 (pe baza limitelor criteriilor de mărime raportate) și anul 2008 (pe baza limitelor criteriilor de mărime estimate).

Bilanțul

Structurile calitative folosite pentru modelarea situației patrimoniului sunt cele de activ și pasiv. Ele se explica și definesc simultan prin prisma ecomnomicului, juridicului și financiarului. Din punct de vedere juridic activul, prin compoziția lui grupează elementele în bunuri reale și creanțe, iar pasivul în capital propriu și datorii. Prin prisma economică în subdiviziunile activului și pasivului trebuie să se facă distincție între structurile privind activitatea de investiție și activitatea de exploatare, astfel activul se împarte în activ de investiție și în activ de exploatare (stocuri, creanțe ,lichidități), iar pasivul în capitaluri și datorii, din care, datorii financiare și datorii de exploatare. Perspectiva financiară grupează activele în funcție de lichiditatea acestora, iar pasivul, în funcție de exigibilitatea lor (termen de plată).

Astfel putem deprinde în structura activului active durabile, stocuri, active realizabile și disponibile (lichidității), iar cea a pasivului în capitaluri permanente (pe termen lung ) și pe termen scurt.

În cadrul activului sunt delmitate utilizări permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri de investiție, utilizări temporare sau curente sub forma de stocuri, creanțe și valori mobiliare de plasament.

Pasivul prin structura sa delimitează cele trei modalități de formare a resurselor și anume:

Resurse permanente sau pe termen lung, furnizate de proprietar, resurse temporare curente, asigurate de terți, și resurse rezultat, sub forma profiturilor realizate în cadrul fiecarui exercițiu financiar.

Astfel, privind în genere, putem spune ca activul, prin componența sa evidențiează destinația și lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul clasificarea surselor de finanțare în funcție de modul de constituire și exigibilitatea lor. Analizat prin prisma teoriei modelării, bilanțul contabil este simultan un model structural și global, prin intermediul căruia se asigură o reprezentare a patrimoniului pornind de la părțile sale componente către caracteristicile de ansamblu.

Astfel în cadrul bilanțului contabil, patrimoniul este reprezentat prin prisma activului și pasivului, în cadrul activului, elementele mulțimii de activ fiind grupate în raportul destinației bunurilor economice utilizate și gradul de lichiditate în active imobilizate, circulante, și active de regularizare și asimilate. La rândul lor activele imobilizate sunt diferențiate în imobilizări necorporale corporale și financiare, cele circulante sunt împărțite în raport de forma pe care o îmbracă în stocuri de producție în curs de execuție, creanțe, plasamente și disponibilități bănești.

Astfel, structura bilanțiera poate prezenta mai multe forme(abordări) folosind elementele patrimoniale în mai multe abordări:

Conceptul de patrimoniu, definit ca ansamblul bunurilor corporale și necorporale, al drepturilor și obligațiilor ce caracterizează situația unei entități patrimoniale la un moment dat. Astfel, pornind de la acest concept bilanțul poate fi privit în mai multe moduri: A)ECONOMIC UTILIZARI= RESURSE ACTIV = PASIV

B) JURIDIC

Această abordare are la bază o relație și anume: SN = A-D

SN-situația netă (capitalurii proprii) A-active D-datorii față de terți

STRUCTURI PRIVND SITUAȚIA PATRIMONIULUI

BILANȚUL CONTABIL

Încheiat la data………

-in lei-

Schema prezentată mai sus este cunoscută sub formă de tablou bilanțier, sau bilanț cu secțiuni separate.Ea se întemeiază pe ecuația fundamentală:

Activ=Capital Propriu+Datorii

Un alt gen de abordare se bazează pe finalitatea bilanțului de a răspunde nevoilor analizei economico-financiare.

Astfel, modelul de bilanț lansat de noul sistem contabil românesc prevede o structurare a activelor dupa destinația lor, iar a pasivelor dupa originea lor. Plecând de la acest model, printr-o regrupare a posturilor bilanțiere, se poate ajunge la o abordare de tip FUNCȚIONAL. Prezentarea funcțională a bilanțului este următoarea:

FUNCȚIA DE INVESTIȚII

FUNCȚIA DE EXPLOATARE FUNCȚIA DE FINANȚARE

Astfel, sub aspectul financiar, orice bilanț se descompune în trei mari grupe:

1)FONDUL DE RULMENT(FR), care reprezintă totalul capitalurilor permanente (adică capitaluri proprii+împrumuturi pe termen lung) diminuate cu activele imobilizate.

2)NECESARUL ÎN FOND DE RULMENT(NFR), care reprezintă stocuri și creanțe din exploatare și în afara exploatării –datorii din exploatare și din afara exploatării

3)TREZORERIA(T) care este egală cu disponibilitățiile-împrumuturi pe termen scurt și conturi bancare creditoare

Acești trei indicatori informează asupra echilbrului financiar al înteprinderii prin relația: FR-NFR=T

Această relație de echilibru, rod al abordării de tip financiar, evidențiază faptul că echilibrul financiar al înteprinderii este consecința deciziilor luate de înteprindere pe termen scurt (privind gestiunea stocurilor, politica de credit comercial față de clienți, relațiile de deconectare cu furnizorii e.t.c) cât și pe termen lung (privind imvestițiile și acoperirea lor cu resurse de finanțare permanente)

1.5.2.Contul de profit și pierdere

Bilanțul contabil este considerat documentul ce descrie poziția a unei înteprinderi la un moment dat, indicând și mărimea rezultatului. Apare însă necesara prezență a unui alt instrument de modelare contabilă care să explice modul de constituire a rezultatului și a permite desprinderea unor concluzii legate de performanțele activității înteprinderii și anume contul de profit și pierdere.

În această optică, înteprinderea devine un centru de calcul economic, calculul avand la bază:

– valorile produse și vândute pe piața clienților, denumite genericVENITURI;

– valorile utilizate pentru obținerea unor venituri, care sunt constituite în costuri angajate pe alte piețe, denumite cheltuieli.

Din comparara celor două mărimi valorice se obține un rezultat, o mărime valorică pozitivă (denumită profit), sau o mărime valorică negativă (denumită pierdere).

În prezentarea contului de profit și pierdere sunt conturate două modele de expunere a cheltuielilor și veniturilor: unul ia în considerare natura economică a acestora, celălalt pleacă de la funcțiile sau activitățile unei înterprinderi.

Ca formă, contul de profit și pierdere se poate prezenta astfel:

-sub formă de tabel bilateral sau formă de cont (schema orizontală)

-sub formă de lista (schema verticală)

Contul de profit și pierdere sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune. Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire a întreprinderii legate sau nu de activitatea sa normală și curentă. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de înteprindere în cursul exercițiului.

Dacă bilanțul contabil permite o cunoaștere a poziției financiare întreprinderii, contul de profit și pierdere oferă informații asupra activității înteprinderii, a modului cum aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le generează.

Organismul internațional de normalizare contabilă (IASC) , consideră contul de rezultate ca un component al ansamblului de situații financiare destinate procesului de informare financiară. IASC a definit elementele care măsoara performanța întreprinderii:

veniturile

cheltuielile

Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune (exercițiul financiar) sub formă de creșteri de active sau de diminuări de datorii care au ca rezultat creșterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice creștere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. În această definiție se cuprind veniturile care provin din activitatea curentă a întreprinderii sau venituri propriu-zise (vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, etc) cât și alte venituri și plusuri de valori sau câștiguri (plusurile de valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizărilor, etc)

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuări de avantaje economice, în cursul unui exercițiu sub forma diminuării activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri proprii alta decât distribuirile către proprietarii de capital. Deci orice diminuare de capitaluri proprii alta decât reducerea de capitaluri social sau distribuirea de dividende constituie o cheltuială. Se pot distinge:

– cheltuieli propriu-zise care rezultă din activitatea curentă (cum sunt costul vânzărilor, cheltuielile de personal, etc.

– pierderile și minusurile de valoare (rezultând din catastrofe naturale, din vânzarea activelor imobilizate, din variația cursului imobiliar, etc) și care pot să rezulte sau nu din activități curente ale întreprinderii.

Pentru ca rezultatul contabil să măsoare corect performanța întreprinderii este necesară respectarea principiului conectării cheltuielilor la venituri, adică din momentul contabilizării unui venit în contul de rezultate trebuie să se contabilizeze și toate cheltuielile care au contribuit la obținerea venitului respectiv.

Situația fluxurilor de numerar

          Obiectivul acestui Standard este acela de a impune furnizarea de informații cu privire la istoricul mișcărilor de numerar și de echivalent de numerar ale unei entități, prin intermediul situației fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activități de exploatare, investiție și finanțare.

Situația fluxurilor de numerar este parte integrantă a situațiilor sale financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situațiile financiare. Dat fiind nevoia entităților de a beneficia de numerar pentru a-și desfășura activitățile, a-și plăti obligațiile și a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situației fluxurilor de numerar.

Fiind parte integrantă a situațiilor financiare, situația fluxurilor de numerar furnizează informații care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entității, structura sa financiară, inclusiv informații referitoare la lichiditatea și solvabilitatea sa, precum și capacitatea entității de a influența valoarea și momentul apariției fluxurilor de numerar.

De exemplu:

• Daca entitatea desfășoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită unui nivel ridicat al creanțelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment.

• Acționarii sau potențialii investitori vor fi interesați să cunoască dacă societatea va fi capabilă să le asigure o rentabilitate a investiției lor.

Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creșteri ale capacității de exploatare de fluxurile de numerar necesare menținerii capacității de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă entitatea investește în mod adecvat pentru menținerea capacității sale de exploatare. O entitate care nu investește în mod adecvat în menținerea capacității sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă și repartizările către acționari.

1.5.4 Situația modificărilor capitalurilor proprii

Finananțarea la suprafață este ilustrată de operațiunea de încorporare la diverse posturi bilanțiere, conținute în structura financiară-contabilă a capitalurilor proprii. Se numește astfel întrucât întreprinderea nu înregistrează o modificare semnificativă a structurii financiare a întreprinderii. Este o operațiune de marketing financiar, care crează o bună imagine întreprinderii în fața potențialilor investitori. Capitalurile proprii spuneam că sunt compuse din capitalul social, prime de capital, rezerve, diferențe de capital, fonduri specifice și provizioane. Principala, și cea mai importantă operațiune de acest fel este încorporarea rezervelor în structura capitalului social. Aceasta deoarece, se apelează foarte des la efectuarea acestui gen de operațiune financiară, existând posibilitatea în fiecare an .

La nivelul structurii bilanțului financiar-contabil încorporarea rezervelor are urmatoarele implicații :

1.5.5. Politici contabile și note explicative

Politicile contabile definesc o concepție contabilă privind ”sinceritatea” fiecarei întreprinderi sau instituție publică în prezentarea ansamblului problemelor financiare.

Dicționarul de contabilitate al Editurii Universității din Oxford definește politicile contabile ca fiind ,,bazele contabile specifice și utilizate în permanența de către o organizație în întocmirea situațiilor financiare; aceste baze sunt considerate și determinate de organizație ca fiind cele mai adecvate pentru prezentarea cu fidelitate a rezultatelor și operațiilor sale financiare; politicile sunt focalizate pe subiecte specifice precum ,,regimurile de pensii”, ,,goodwillul”, ,costurile de cercetare și de dezvoltare”, ,,operațiile exprimate în monede străine” etc.”

Raportul anual al unei întreprinderi va include ,,o anexă privind politicile contabile” care au fost aplicate în situațiile financiare. Organismul internațional de normalizare contabilă (IASC-IASB) definește Politicile contabile drept ansamblul principiilor, bazelor, convențiilor, regulilor și practicilor specifice adoptate de o entitate în conducerea curentă a activităților a contabilității acestora, pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

Politicile contabile încorporează:

principiile;

metodele și procedurile;

bazele de calcul;

regulile de evaluare;

practicile proprii, specifice fiecarei entități în parte.

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de bază ale contabilității, și îndeosebi: contabilitatea de angajamente, principiul continuității activității, dar și celelalte principii, care guvernează funcționarea contabilității. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare, a unor informații care să fie:

(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor și

(b) credibile în sensul că:

reprezintă fidel rezultatele și pozitia financiară a persoanei juridice;

sunt neutre, adică nepărtinitoare;

sunt prudente;

sunt complete sub toate aspectele semnificative;

reflectă substanța economică a evenimentelor și tranzacțiilor și nu doar forma lor juridică.

Un set complet de situații financiare include:

(a) O situație a poziției financiare;

(b) O situație a performanței financiare;

(c) O situație a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;

(d) O situație a fluxurilor de trezorerie; și

(e) Politicile contabile și note la situațiile financiare.

Conducerea trebuie să selecteze și să aplice politicile contabile ale unei entități astfel încât situațiile financiare să respecte toate cerințele fiecărui Standard International de Contabilitate aplicabil. Acolo unde nu există cerințe specifice, conducerea trebuie să elaboreze politici care să asigure faptul că situațiile financiare oferă informații care sunt:

(a) Relevante pentru necesitățile de decizie ale utilizatorilor; și

(b) Credibile, în sensul că:

(i) Reprezintă fidel performanța financiară și poziția financiară a entități;

(ii) Reflectă fondul economic al evenimentelor și tranzacțiilor, și nu numai forma legală;

(iii) Sunt neutre, adică lipsite de influențe;

(iv) Sunt prudente; și

(v) Sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Daca sunt disponibile una sau mai multe politici contabile alternative (de bază sau alternative permise) conform unui Standard International de Contabilitate , o entitate va alege și va aplica consecvent una dintre aceste politici, cu excepția cazului în care Standardul cere în mod deosebit sau permite clasificarea elementelor (tranzacții, evenimente, solduri, valori etc.) pentru care politicile contabile trebuie alese. Dacă un Standard cere sau permite clasificarea separată a elementelor, trebuie selectată o singură politică contabilă, și aceasta trebuie aplicată consecvent fiecarei categorii.

O dată ce a fost selectată o politică inițială, o modificare a politicii contabile trebuie făcută numai în conformitate cu Standardul International de Contabilitate (IPSAS)

1.6 Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor fiananciare

Întocmirea bilanțului contabil reprezintă o activitate complexă în vederea stabilirii indicatorilor economico-financiari privind situația patrimoniului și rezultatele obținute. Această activitate se concretizează într-o serie de lucrări și operații care, în funcție de scopul lor, se pot delimita în două grupe și anume: lucrări cu caracter preliminar sau  premergătoare și lucrări de redactare sau completare propriu-zisă a bilanțului.

            LUCRĂRILE PREMERGĂTOARE se desfășoară într-o anumită ordine de succesiune fiind structurate astfel:

            1. Înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative, care reflectă operațiile economice și financiare ale perioadei de gestiune pentru care se întocmește bilanțul, și întocmirea primei balanțe de verificare. Caracterul real al bilanțului este condiționat de înregistrarea în conturi a tuturor documentelor în care au fost consemnate operațiunile economice și financiare ale unității patrimoniale și verificarea exactității datelor înregistrate cu ajutorul balanței de verificare. Balanța de verificare se întocmește lunar, atât pentru verificarea înregistrărilor în conturile analitice pentru fiecare cont sintetic care are conturi analitice. Ea pregătește datele necesare comparării datelor din contabilitate cu realitatea faptică constatată.

            2. Inventarierea generală a patrimoniului are ca scop principal, stabilirea situației reale a patrimoniului fiecărei unități și cuprinde toate elementele patrimoniale, precum și bunurile obținute cu orice titlu aparținând altor persoane juridice sau fizice.

            Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența faptică a tuturor elementelor de activ și pasiv, cantitativ sau numai valoric, după caz, și punerea de acord a evidenței cu realitățile constatate în urma inventarierii, precum și evaluarea elementelor patrimoniale la nivelul valorii actuale.

            Evaluarea stocurilor faptice ale elementelor patrimoniale constatate la inventariere se face utilizând aceleași prețuri folosite la înregistrarea intrării lor gestiune, adică la valoarea de înregistrare sau valoarea contabilă.

            Pentru stabilirea valorii de inventar (denumită valoare actuală), în vederea determinării deprecierilor provizorii, pentru constituirea provizioanelor, evaluarea elementelor ce compun patrimoniul se face conform prevederilor Legii contabilității.

                3. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor de regularizare, care se referă la următoarele:

                a) operațiuni privind amortizările și provizioanele.

                Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar stabilită ar trebui să fie egală cu valoarea rămasă de amortizat (valoarea netă). Dacă valoarea de inventar este mai mică decât valoarea rămasă de amortizat, situația se poate regulariza astfel:

                – înregistrarea unui amortisment excepțional dacă deprecierea este apreciată ca ireversibilă (definitivă) și se modifică, în mod corespunzător, planul de amortizare;

                – constituirea unui provizion pentru depreciere dacă deprecierea se apreciază ca reversibilă (provizorie).             

                Provizioanele pentru deprecieri se constituie pentru acele elemente de activ care nu sunt supuse amortizării  și a căror valoare de inventar (valoare actuală), la data închiderii exercițiului, este mai mică decât valoarea contabilă de intrare în patrimoniu. Deoarece aceste micșorări de valoare se consideră că au un caracter reversibil regularizarea la închiderea exercițiului următor se face astfel:

                – pentru deprecierile constatate cu ocazia inventarierii și pentru care nu s-au constituit provizioane se constituie provizioanele respective pe cheltuieli

                – în situația în care deprecierea calculată pe baza inventarului este superioară provizionului deja constituit se procedează la suplimentarea provizionului; în acest caz se efectuează o înregistrare identică cu cea menționată anterior;

            – în situația inversă, în care deprecierea constatată, pe  baza inventarului, este inferioară provizionului constituit, acesta se diminuează, diferența preluându-se la venituri.

            b) operații de regularizare privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

            La încheierea exercițiului financiar se înregistrează provizioanele destinate să acopere riscurile și cheltuielile ce vor surveni prin evenimentele viitoare, precizate prin obiect (litigii, garanții acordate clienților, cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare), dar nu și prin sumă și a căror realizare este incertă.         

            Ca urmare a analizei provizioanelor constituite la sfârșitul exercițiului precedent și cele constituite în exercițiul curent se poate constata că riscul a crescut (caz în care se efectuează o majorare a provizionului), s-a diminuat (provizionul se virează asupra veniturilor) sau a rămas neschimbat.

            c) operații de regularizare privind delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor.

            În vederea determinării corecte a rezultatului exercițiului financiar este necesară separarea în timp a cheltuielilor și veniturilor aferente fiecărui exercițiu, atât a celor înregistrate pe parcursul exercițiului curent dar care privesc exercițiile viitoare sau preluarea din soldul conturilor exercițiului financiar precedent, a cotei părți din cheltuielile și veniturile care aparțin exercițiului curent.

            – cheltuielile constatate la finele exercițiului ca fiind aferente exercițiilor următoare se trec asupra contului 471 "Cheltuieli înregistrate în avans":           

            – se repartizează cheltuielile efectuate în exercițiile precedente (înregistrate în contul 471) asupra cheltuielilor exercițiului curent

            – se înregistrează veniturile în avans efectuate în cursul exercițiului (în contul 472 "Venituri înregistrate în avans"), constatate la finele perioadei ca fiind aferente perioadelor următoare

– se înregistrează trecerea veniturilor înregistrate în avans asupra veniturilor perioadei curente. De exemplu venituri din chirii: 

            d) operațiuni privind regularizarea diferențelor de curs valutar aferente creanțelor și datoriilor exprimate în devize.

            Cu ocazia închiderii exercițiului se stabilesc și se înregistrează diferențe de conversie pasiv pentru diferențele favorabile de curs valutar, ca urmare a creșterii cursului valutar al creanțelor în devize și ca urmare a scăderii cursului valutar pentru datoriile în devize. În situația inversă rezultă diferențe nefavorabile de curs valutar care se înregistrează ca diferențe de conversie activ.

                Diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize (la bancă, în casă și acreditive) constituie pentru unitate venituri din diferențe de curs valutar, iar diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în devize se înregistrează de unitate pe cheltuieli financiare.

            e) operațiuni de regularizare privind taxa pe valoarea adăugată.

            – în situația în care TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă se compensează TVA colectată cu TVA deductibilă, luându-se în calcul și TVA de recuperat, respectiv TVA de plată din perioadele precedente:   

Pentru soldul creditor al contului 4427 TVA colectată se creează obligația de plată față de bugetul statului:

            În cazul în care, pe baza ordinului de plată, se achită suma respectivă:

           În cazul în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, soldul debitor al contului 4426 TVA deductibilă se trece în contul 4424 TVA de recuperat, reprezentând o creanță a unității față de bugetul statului:                       

4. Determinarea rezultatului exercițiului

                După efectuarea înregistrărilor de regularizare este necesar să se închidă conturile de cheltuieli și venituri prin transmiterea soldurilor conturilor respective asupra contului 121 "Profit și pierdere", situație în care se efectuează înregistrările contabile, astfel:.

                 – Se decontează (se transferă) cheltuielile colectate în cursul perioadei asupra rezultatului exercițiului (contului 121)

                – Se decontează (se transferă) veniturile înregistrate în cursul perioadei asupra rezultatului exercițiului (contului 121):

                Soldul creditor al contului 121 "Profit și pierdere" reprezintă profitul brut realizat, dacă veniturile depășesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată, dacă cheltuielile depășesc veniturile.

– Se determină impozitul pe profit și se înregistrează obligația către buget privind impozitul pe profit

– Se decontează (se închid) cheltuielile privind impozitul pe profit

                – Pe baza ordinului de plată se înregistrează achitarea impozitului pe profit:

                În urma  acestor înregistrări soldul creditor al contului 121 "Profit și pierdere" reprezintă profitul net obținut de unitatea patrimonială.

                Se efectuează repartizarea parțială sau totală, după caz, a profitului net realizat și înregistrările contabile corespunzătoare.

                Repartizarea profitului net se efectuează conform normelor legale din țara noastră, în mod diferențiat, pe anumite destinații, în funcție de forma de proprietate a unităților patrimoniale (societate comercială cu capital privat sau regie autonomă). In acest scop se utilizează contul 129 "Repartizarea profitului".

                5. Întocmirea celei de a doua balanță de verificare a conturilor (balanța generală sintetică definitivă) reprezintă ultima lucrare preliminară întocmirii bilanțului, asigurându-se centralizarea datelor contabilității curente și obținerea unei situații generale a patrimoniului unității economice.

1.7 Aprobarea, semnarea, depunerea și publicarea situațiilor financiare

Situațiile financiare anuale se întocmesc și se publică, potrivit legii, în moneda națională.

Situațiile financiare anuale au înscrise clar numele și prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea acesteia (director economic, contabil-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România), precum și numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.

Situațiile financiare anuale, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar în cauză, sunt supuse aprobării adunării generale a acționarilor sau asociaților, potrivit legislației în vigoare.Alaturi de raportul administratorilor, raportul de audit, dupa caz, se publică în conformitate cu legislația în vigoare.

Împreună cu situațiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.

Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în notele explicative.

Cap. II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII. «  COMCM » S.A

2.1 Date de identificare

S.C. „COMCM” S.A. este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni și funcționează în conformitate cu legislația statului român și cu prevederile statutului propriu, înființată în 1990 provenind din fostului T.A.G.C.M. Constanța.

În peste 35 de ani de existență, T.A.G.C.M. Constanța a executat lucrări de construcții de toate genurile (hoteluri, restaurante, spații comerciale, hidrotehnice, edilitare, școli, spitale, grădinițe de copii, case de cultură, instalații sanitare, electrice, drumuri, străzi sistematizări), în special construcții de locuințe, domeniu în care a realizat peste 200.000 apartamente în diverse soluții constructive.

S.C. „COMCM” S.A. a luat ființă în baza legii 15/1990 privind reorganizarea unităților comerciale de stat ca regii autonome și societăți comerciale și în conformitate cu Decizia Consiliului Județean Constanța nr.703/14.12.1990, prin reorganizarea fostului T.A.G.C.M. Constanța .

S.C. „COMCM” S.A. are sediul în Constanța, b-dul Aurel Vlaicu nr.144, județul Constanța. Este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J13/613/1991, având codul fiscal RO1868287, care a devenit cod unic de înregistrare, iar codul SIRUES 447739.

S.C. „COMCM” S.A. are ca principală activitate negocierea, licitarea, contractarea și executarea lucrărilor de construcții.

S.C. „COMCM” S.A. dispune de 2 filiale (Filiala Producție Secundară și Deservire Societăți- F.P.S.D.S. și Filiala de construcții Tomis Nord), de un serviciu Social Gospodăresc și de o agenție în București.

Filialele nu au personalitate juridică.

F.P.S.D.S. este specializată în producție industrială pentru construcții, aprovizionare și livrarea de materiale de construcții.

În cadrul ei se execută betoane și mortare, prefabricate simple și armate de toate genurile, mozaicuri, cribluri, praf de piatră, mixturi asfaltice, placaj de piatră de Techirghiol, var stins, confecții metalice (oțel; aluminiu), confecții lemn pentru societate precum și pentru agenții economici.

F.P.S.D.S. dispune de o linie de cale ferată pentru descărcarea materiilor prime și de plantații și platforme de depozitare închise și deschise.

F.P.S.D.S. are un director de filială, subordonat direct managerului general, un inginer șef și un contabil șef.

Partea de producție este aflată în subordinea directorului adjunct producție marketing, iar cea de aprovizionare-desfacere directorului adjunct aprovizionare.

F.P.S.D.S. are cont propriu în bancă și baze de producție și de aprovizionare-desfacere la Constanța, Sibioara (cariera de piatră), Mangalia, Eforie Nord.

Filiala de construcții Tomis Nord este specializată în construcții de locuințe, social culturale, civile și industriale.

Este condusă de un șef de filială, un inginer șef și un contabil șef, fiind subordonată directorului adjunct producție marketing.

Filiala are cont propriu în bancă.

Ea deține loturi la Constanța, Năvodari și Hârșova iar baze de producție la Năvodari și Hârșova.

Serviciul Social Gospodăresc răspunde de:

cazare în hotelul Unirii și cele 6 cămine de familiști și nefamiliști din Constanța (4 cămine), Mangalia și Năvodari;

alimentație publică – cantine-restaurant și bufete în Constanța, Mangalia și Hârșova;

desfacere de mărfuri alimentare și nealimentare en gros și en detail.

Serviciul Social Gospodăresc este aflat în subordinea directorului economic.

2.2 Obiect de activitate

Obiectul principal de activitate îl reprezintă negocierea, licitarea, contractarea și excutarea lucrărilor de construcții.

În obiectul de activitate al societății se regăsesc cu o pondere importantă și :

producția industrială pentru construcții – prefabricate din beton simplu și beton armat, confecții metalice și de lemn, produse de carieră, placaje din piatră, betoane și mortare în stare proaspătă ;

vânzarea en gros și en detail de materiale de construcții, confecții metalice, confecții de lemn, prefabricate pentru construcții, bunuri de larg consum;

asigurarea serviciilor de cazare, cantine, alimentație publică, turism și agrement;

În obiectul de activitate al societății se regăsesc cu o pondere importantă și:

producție industrială pentru construcții-prefabricate din beton simplu și armat, confecții metalice și de lemn, produse proprii de carieră, placaje din piatră, betoane și mortare în stare proaspătă;

vânzare en gros și en detail de materiale, confecții, prefabricate în construcții, bunuri de larg consum;

asigurarea serviciilor de cazare, cantine, alimentație publică, turism și agrement;

închirierea de spații și platforme de depozitare;

asigurarea serviciilor de proiectare în construcții;

servicii de prelucrare automată a datelor;

ofertarea și prospectarea pieței;

activitatea de reprezentare și publicitate;

acordă societăților comerciale consulting privind: organizarea și conducerea activităților de construcții montaj în condițiile economiei de piață; evoluția tehnologiilor și mecanizării construcțiilor; evoluția pieței materialelor de construcții și a forței de muncă; legislație, politică financiară și de impozite în construcții.

2.3 Acționariat

CAPITAL SOCIAL – 23.631.667,80 lei impartit in 236.316.678 actiuni nominative cu o valoare nominală de 0,1 lei, fiecare în formă dematerializată. Registrul independent privat autorizat care deține evidența acțiunilor și acționarilor S.C. COMCM S.A. Constanța este S.C. DEPOZITARUL CENTRAL S.A. Bucuresti.

Administrarea S.C. „COMCM” S.A. este asigurată de către un Consiliu de Administrație numit de Adunarea Generală a Acționarilor, în baza unui contract de administrare.

Conducerea S.C. „COMCM “ S.A. este asigurată de către Comitetul executiv care

este format din totalitatea directorilor executivi.

STRUCTURA ACȚIONARIATULUI:

SIF TRANSILVANIA – 56,72470 %
FRAȚILĂ CONSTANTIN – 32,75076 %
FRAȚILĂ MARIA – ALEXANDRA – 8,44350 %
Alți acționari persoane fizice – 2,08104 %

CONSILUL DE ADMINISTRAȚIE:

ADMINISTRATOR – CONSTANTIN FRAȚILĂ

ADMINISTRATOR – IULIAN STAN

ADMINISTRATOR – MIHAELA FRAȚILĂ

ADMINISTRATOR – PREȘEDINTE C.A. – FLORIEAN FIRU

ADMINISTRATOR – GHEORGHE BAILEȘTEANU

DIRECTOR GENERAL – ADRIAN LĂCUSTEANU

DIRECTOR TEHNIC ȘI DE INVESTIȚII – CĂTĂLIN LAȘCU

DIRECTOR ECONOMIC – MARICICA DUMA

2.4 Informații diverse

STRATEGIA DE DEZVOLTARE
PENTRU ANII 2008 – 2012

În strategia de dezvoltare a S.C. COMCM S.A. pentru anii 2008 – 2012 aprobată de acționari s-au fixat o serie de obiective pe categorii de activități  în contextul dezvoltării și consolidării societății .

Privind activitățile de producție , societatea își propune continuarea procesului de înlocuire a utilajelor vechi , completarea parcului auto , achizițioanrea de scule de mică mecanizare necesare creșterii eficienței activităților productive și continuarea procesului de modernizare și reparații capitale la activele imobiliare ale societății .

O atenție  deosebită se va acorda dezvoltării de proiecte imobiliare pe terenurile proprii , deschiderii de noi cariere de exploatare a zăcămintelor de șisturi verzi ( în zona Năvodari – Corbu – Palazu )  precum și  promovării proiectelor investiționale fezabile care vor conduce la reducerea cheltuielilor generate de închirierea utilajelor .

În ceea ce privește creșterea potențialului de producție , societatea își propune ca în anul 2009 să finalizeze procesul de fuziune prin absorbție a SC SCUT S.A. Constanța – societate absorbită , de către SC COMCM S.A. – societate absorbantă . Pe lângă procesul de retehnologizare a bazei materiale și de perfecționare a activității de producție , atât la nivelul conducerii societăților  COMCM și SCUT  cât și la nivelul principalilor acționari s-au proiectat elementele de bază privind perspectiva realizării fuziunii celor două societăți în concordanță cu obiectivele stabilite .

Calitatea  produselor și serviciilor noastre este garantată de sistemul de management al calității ISO 9001 – 2001 pe care societatea îl are implementat , precum și de marcajul CE care certifică principalele produse și anume  beton  , mortar și agregate concasate .  Ne-am propus recertificarea, pe bază de auditare , a produselor noastre precum și proiectarea unui sistem integrat calitate – mediu – sănătate – securitatea muncii . Continuarea lucrărilor la realizarea perdelei naturale de protecție la cariera Sibioara precum și  achiziționarea /monarea de filtre pentru silozurile de ciment la stațiile de betoane sunt doar câteva din problemele de mediu pe care ni le-am propus spre rezolvare în perioada următoare .

Privind listarea societății la cota Bursei de Valori București , acest obiectiv stabilit de acționari prin  strategia de dezvoltare , a fost realizat , acțiunile COMCM S.A. fiind admise la tranzacționare pe piața reglementată a Bursei de Valori București .

Cap III. UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ

3.1. Analiza generală a situației patrimoniului societății “COMCM” S.A. Constanța

Raportările contabile sunt un instrument al managementului societății studiate, prin care sunt sintetizate datele evidenței contabile la un moment dat și pe o perioadă dată (trimestru, semestru sau an), privind patrimoniul de care dispune societatea, sursele de acoperire financiară ale acestuia, precum și datele informative care privesc evoluția creditelor, creanțele, datoriile, investițiile străine în România, obligațiile datorate și vărsate la bugetul de stat, la bugetele locale și la asigurările sociale, inclusiv rezultatul net al exercițiului.

În cadrul societății ““COMCM” S.A., raportările contabile elaborate la sfârșitul unei perioade de timp date, oferă informațiile necesare pentru a-i caracteriza întreaga activitate economico-financiară și sunt constituite din următoarele documente: “Bilanț contabil” sau “Situația patrimoniului”; “Contul de profit și pierdere” sau “Rezultate financiare”; “Repartizarea profitului”; “Situația stocurilor și a producției în curs de execuție”; “Date informative”; “Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate”; “Plăți restante”; “Situația activelor imobilizate”.

Este edificator în acest an, cunoașterea și analiza conținutului posturilor individualizate în structura activului și respectiv a pasivului din bilanțul contabil.

Analiza generală a bilanțului contabil este în esență o analiză a situației patrimoniului și se bazează pe studierea proporțiilor grupelor în total activ și respectiv în total pasiv, a structurii fiecărei grupe, precum și a corelațiilor existente între grupele și elementele din cele două părți ale acestei raportări contabile, atât în statică cât și în dinamică. Există 2 tipuri de analize: analiza pe verticală și analiza pe orizontală a bilanțului contabil sau a situației patrimoniului.

Pentru exemplificarea metodologică a analizei generale a bilanțului contabil la societatea “COMCM” S.A. sau a situației patrimoniului vom utiliza datele de raportare contabilă din anexa nr. 3.

La sfârșitul anului 2009, prin comparație cu realizările anului 2008, s-au înregistrat următoarele niveluri ale indicatorililor societății:

veniturile au scăzut cu 35. 78%

cheltuieli totale au scăzut cu 23.93&

rezultatul brut a scăzut cu 97.98%

Prin compararea rezultatelor anului 2009 cu prevedrile Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2008 s-au înregistrat următoarele niveluri a indicatorilor societății:

veniturile totale au scăzut cu 17.2%

cheltuielile totale au scăzut cu 9.94 %

rezultatul brut a scăzut cu 95.39%

Declinul dramatic al pieței construcțiilor în anul 2009, construcțiile fiind sectorul cel mai afectat de criza economică ( volumul lucrărilor de construcții, serie brută a scăzut cu 15.1% comparativ cu anul 2008, iar ca serie ajutată în funcție de numărul de zile lucrătoare și ca sezonalitate cu 12.2%)

– creșterea cheltuielilor de exploatare se datorează și cheltuielile angajate pentru construcția blocurilor din cadrul programului „Programul locuințe ieftine pentru tineri”( cheltuieli de 5.252.863,25 lei exclusiv TVA ; din care în anul 2008 – 1.092.031,82 lei și în anul 2009 -4.160.831,43 lei ), dar care va avea influențe pozitive , urmând să se reflecte în rezultatele societății la valorificarea acestora

– înregistrarea de rezultate financiare negative se datoreaza atât cheltuielilor financiare aferente creditelor contractate pentru achiziția de acțiuni SC SCUT SA în anul 2007, creditelor pentru modernizarea activității și construcția blocurilor conform strategiei de dezvoltare aprobate de acționari, cât și valorificarii nevaforabile pentru societate a valorilor mobilizare achizitionate în cursul anului 2008. Mentionăm ca în cursul anului 2009, societatea a achitat la timp dividendele aprobate de acționari aferente anului 2008 în sumă totală de 3.851.875 lei.

În tabelul de mai jos este prezentată situația centralizatoare a realizărilor societății în anul 2009 prin comparație cu realizările anului 2008 și prevederile bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2009.

Conducerea societății a luat măsuri de urmărire strictă a cheltuielilor și redimensionare pentru a evita înregistrarea unor indicatori negativi, dat fiind declinul fără precedent al sectorului construcții și momentul în care a fost sesizat la adevarata amploare , precum și specificitatea activității.

S-a realizat un program de măsuri anticriză din care enumerăm:

– reducerea consumurilor de utilități și optimizarea lor prin stabilirea de norme de consum de criză;

– aprovizionarea cu materii prime și materiale, vizând reducerea costurilor cu stocarea și distribuția;

– aprovizionarea ritmică, stocuri minime ;

– încadrarea personalului proportional cu evoluția veniturilor, măsuri de restructurare a forței de muncă;

– reducerea cheltuielilor generale și de administrare;

– urmărirea foarte atentă a fluxurilor de trezorerie corelând încasările cu plățile, reducerea soldului contului de împrumuturi și dobânzi aferente ;

– urmărirea cu strictețe a scadențelor la bugetele de stat și locale pentru a evita întârzierile sau incidentele de plată;

– încasarea la scadență conform contractelor încheiate, somarea la plată, calculul penalităților de întârziere;

La 31.12.2009 am realizat în dinamică situația patrimoniului societății prin comparație cu situația înregistrată la 31.12.2008.

Din analiza elementelor de bilanț se constată o scadere a activelor imobilizate, și o scădere a capitalului propriu . S-a înregistrat o scădere cu 1.295% a activului net contabil în anul 2009 față de 2008.

– lei-

Evolutia în dinamică a cifrei de afaceri -12 luni 2009

3.2. ANALIZA BILANȚULUI FINANCIAR

Bilanțul financiar reprezintă o prelucrare simplificată a bilanțului financiar-contabil, pe baza căruia se analizează starea de echilibru / dezechilibru financiar în care se situează compania din punctul de vedere al alocarilor (sub forma de active), respectiv al surselor de finanțare (sub formă de pasive) pe termen lung și scurt.

Pentru a se asigura echilibrul financiar, trebuie sa fie respectate următoarele corelații:
-activele pe termen lung să fie finanțate din surse atrase pe termen lung
-activele pe termen scurt să fie finantațe din surse atrase pe termen scurt

Analiza activelor și pasivelor pe termen lung

În vederea analizei echilibrului financiar pe termen lung, se va calcula fondul de rulment (FR).

Daca fondul de rulment este pozitiv, acest lucru certifica o stare de echilibru financiar; un rezultat negativ poate semnala o situație nefovorabilă în perioada următoare.

FR total = total capitaluri permanente – total utilizări pe termen lung = (capitaluri proprii + împrumuturi pe termen lung) – active imobilizate

FR propriu = capitaluri proprii – active imobilizate

Analiza activelor și pasivelor pe scurt

În vederea analizei echilibrului financiar pe termen scurt, se va calcula necesarul de fond de rulment (NFR).

NFR = stocuri + creanțe – datorii pe termen scurt

8.725.339 + 11.771.686 – 0 = 20.497.025

INDICATORI DE RENTABILITATE

– rata rentabilității financiare este mai mică decât cea din anul precedent , respectiv 0,072 față de 3,630

– rata rentabilității resurselor consumate este mai mică decât cea din anul precedent, respectiv 0,416 față de 16,107

– rata profitului brut este de 0,634 față de 18,691 in 2008

-rata rezultatului din exploatare este de 3,551 față de 15,935 în 2008
rentabilitatea comercială = profit net / cifra de afaceri 200.873/38.568.451
rentabilitatea financiară = profit net / capital propriu 200.873/278.273.615
rentabilitatea economică = profit brut / capital investit 244.557/23.631.668
rentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total active 38.568.451/288.486.603

INDICATORI DE LICHIDITATE

– rata lichidității globale este mai mare decât cea din anul precedent, respectiv 2,524 fațăde 3,330

– rata lichiditatii reduse este mai mică decât cea din anul precedent, respectiv 0,054 față de 0,378

– rata lichidității imediate este mai mică decât cea din anul precedent respectiv 1,936 față de 2,125

lichiditatea generală = active circulante / datorii curente 14.231.188
lichiditatea imediată = (active circulante – stocuri) (20.836.808- 8.725.339) = 12.111.469

INDICATORI DE SOLVABILITATE

rata solvabilității generale = active totale / datorii totale 288.486.603/
situația neta = capitaluri proprii = total active – total datorii = 278.273.615

INDICATORI DE ACTIVITATE (INDICATORI DE GESTIUNE)

Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate

Viteza de rotăție a activelor totale

Viteza de rotație a creditelor-furnizor – aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi.

Viteza de rotație a debitelor-clienți

3.3.Cheltuieli necesare construcției și înregistrarea lor în contabilitate

Societatea plătește unei firme de arhitectura, planurile inițiale și proiectul de construcție în valoare de 25.000 lei.

Societatea angajează o echipă de muncitori constructori, pentru care plătește salarii brute de 10.000 lei/lună.

Pentru aceste salarii, societatea mai înregistrează cheltuieli sociale în sumă de 3.010 lei/lună.

Materialele consumate, (materii prime și materiale) pe baza bonurilor de consum întocmite la eliberarea din depozit și care se regăsesc în devizele de lucrări sunt:
– în anul 2007 de 350.000 lei,

– în anul 2008 de 450.000 lei.

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate în acest șantier este de 30.000 lei/lună. Utilajele sunt folosite pe șantier din prima lună (august 2008) până în iunie 2009, inclusiv. În luna iulie 2009 acestea sunt mutate la un alt șantier, ne mai fiind necesare la acest imobil.

O parte din utilajele de construcții sunt închiriate și se plătește o chirie de 40.000 lei/lună pentru acestea.

Costuri totale participante la obținerea unui imobil pe toată perioada construcției sunt de 2.291.120 lei:

500.000 + 25.000 + (13.010 x 12) + 350.000 + 450.000 + (30.000 x 11) + (40.000 x 12) = 2.291.120 lei

Inregistrări în contabilitate:

Achiziția terenului în sumă de 500.000 lei

% = 404 595.000
211 „Furnizori de imobilizari” 500.000
„Terenuri”
4426 95.000
„T.V.A. deductibila”

Înregistrarea proiectului de construcție în valoare de 25.000 lei

% = 401 29.750
628 „Furnizori” 25.000
„Alte cheltuieli cu

serviciile executate de terti”

4426 4.750
„T.V.A. deductibila”

* Înregistrarea cheltuielilor cu salariile în sumă de 10.000 lei/lună

Cheltuielile cu salariile ce se vor capitaliza în valoarea totală a imobilului trebuie să corespundă cu cele din deviz( conform anexa nr. 3)

641 = 421 10.000
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal-salarii datorate”

– CAS suportat de societate – 19,5%

10.000 x 19,5% = 19.500 lei

6451 = 4311 1.950

„Contributia unitatii la „Contributia unitatii la

asigurarile sociale” asigurarile sociale”

CAS suportat de salariat – 9,5 %

10.000 x 9,5% = 950 lei

421 = 4312 950
„Personal-salarii datorate” „Contributia personalului la

asigurarile sociale”

Fond de sănătate suportat de societate – 7%

10.000 x 7% = 700 lei

6453 = 4313 700
„Contributia angajatorului pentru „Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate” asigurarile sociale de sanatate”

Fond de sănătate suportat de salariați – 6,5%

10.000 x 6,5% = 650 lei

421 = 4314 650
„Personal-salarii datorate” „Contributia angajatilor pentru

asigurarile sociale de sanatate”

– Fond șomaj suportat de societate – 1,75%

10.000 x 1,75% = 175 lei

6452 = 4371 175
„Contributia unitatii pentru „Contributia unitatii la

fondul de somaj” fondul de somaj”

– Fond șomaj suportat de salariați – 1%

10.000 x 1% =100 lei

421 = 4372 100
„Personal-salarii datorate” „Contributia personalului la

fondul de somaj”

– Contribuție pentru concedii și indemnizații – 0.85%

10.000x 0.85% = 85 lei

6451 = 4315 85
„Contributia unitatii la „Contributia la fondul

asigurarile sociale” pentru concedii si indemnizatii”

– Fond de garantare a salariilor – 0,25%

10.000 x 0,25% = 25 lei

635 = 447 25
„Cheltuieli cu alte impozite, „Fonduri speciale-taxe si

taxe si varsaminte asimilate” varsaminte asimilate”

– Comision cameră de muncă – 0,75%

10.000 x 0,75% =75 lei

635 = 447 75
„Cheltuieli cu alte impozite, „Fonduri speciale-taxe si

taxe si varsaminte asimilate” varsaminte asimilate”

Impozit pe salarii

(10.000- 950 –650 – 100) x 16% = 1.328 lei

421 = 444 598
„Personal- salarii datorate” „Impozit pe venituri de natura salariilor”

* Înregistrarea consumului de materii prime și materiale conform bonurilor de consum întocmite la ridicarea din magazie a materialelor și care sunt înregistrate și în devizul de cheltuieli
– în anul 2008 – 5 luni (300.000 lei materii prime și 50.000 lei materiale consumabile)
– materii prime – 60.000 lei/lună,

– materiale consumabile – 10.000 lei/ lună.

Înregistrăari lunare:

601 = 301 60.000
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

602 = 302 10.000
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”

– în anul 2009 – materiile prime și materialele consumate sunt de 450.000 lei (din care 375.000 materii prime și 75.000 materiale consumabile).

Consumurile lunare sunt:

– ianuarie 55.000 lei – materii prime și 5.000 lei – materiale

– februarie 35.000 lei – materii prime și 10.000 lei – materiale

– martie 50.000 lei – materii prime și 10.000 lei – materiale

– aprilie 80.000 lei – materii prime și 25.000 lei -materiale

– mai 40.000 lei – materii prime și 5.000 lei – materiale

– iunie 45.000 lei – materii prime și 5.000 lei – materiale

– iulie 70.000 lei – materii prime și 15.000 lei – materiale

Înregistrarea consumului de materii prime și materiale, lunar, se face prin urmatoarele înregistrări contabile:

601 = 301
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

602 = 302
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”

* Amortizarea mijloacelor fixe 30.000 lei:

6811 = 281 30.000
„Cheltuieli de exploatare „Amortizari privind imobilizarile

privind amortizarea imobilizarilor” corporale”

În ultima lună are loc doar finalizarea construcției cu amenajările interioare și nu mai este necesară prezența utilajelor. Prin urmare, în luna iulie 2009 nu se mai înregistrează amortizare pentru această construcție.

* Înregistrarea chiriei pentru utilaje în sumă de 40.000 lei/lună.

% = 401 47.600
612 „Furnizori” 40.000
„Cheltuieli cu redeventele locatiile

de gestiune si chiriile”

4426 7.600
„T.V.A. deductibila”

* La sfârșitul fiecarei luni are loc înregistrarea producției în curs cu o sumă egală cu valoarea cheltuielilor colectate în cursul lunii respective și care sunt aferente acestei construcții.

De exemplu, înregistrarea producției neterminate începand cu luna august 2008:
– August 2008 (costul producției neterminate este de 178.010 lei)

(25.000 + 10.000 + 1.950 + 700 + 175 + 85 + 100 + 60.000 + 10.000 + 30.000 + 40.000 = 178.010)

331 = 711 178.010
“Produse in curs de executie” “Variatia veniturilor”

– Septembrie 2008

La începutul lunii (se repune producția neterminată din luna auugust)
711 = 331 178.010
“Variatia veniturilor” “Produse in curs de executie”

Costurile din perioada lunii septembrie

10.000+ 1950 + 700+ 175+ 85 + 100+ 60.000 +10.000 +30.000+ 40.000 = 153.010
Înregistrarea costurilor totale cu producția neterminată – lunile august și septembrie sunt de 331.020 lei ( 178.010 + 153.010 )

331 = 711 331.020
“Produse in curs de executie” “Variatia veniturilor”

Înregistrari similare se efectueaza în lunile octombrie, noiembrie și decembrie 2008 cu valoarea cheltuielilor colectate în fiecare lună.

Total cheltuieli capitalizate în 2007 790.050

În anul 2009 se capitalizează lunar cheltuielile cu obținerea producției în curs în valoare de 1.001.070 lei.

Total cheltuieli capitalizate în 2008- 2009 (1.001.070 + 790.050 = 1.791.120), ceea ce înseamnă valoarea imobilului: 1.791.120

Înregistrarea produsului finit imobilul in august 2009:

345 = 711 1.791.120
“Produse finite” “Variatia veniturilor”

Având în vedere că acest imobil este format din 50 de apartamente distincte care se vor vinde/închiria în mod individual se recomandă ca acestea să fie înregistrate fiecare în parte în analitice distincte.

1.791.120 lei/ 50 apartamente = 35.822,4lei, costul unui apartament.

EXEMPLU privind construcția unui imobil în vederea vânzării

Varianta II – construcția de apartamente și contractarea acestora din faza de proiect (prestări servicii)

Societatea „COM CM ” achiziționează terenuri intravilan în vederea construcției unui ansamblu rezidențial.

Apartamentele construite se vând către populație dar și către alte firme, prin contractare, din faza de proiect.

La încheierea contractului, cumpărătorul achită un avans de 20% din valoarea apartamentului, când construcția este finalizată în procent de 80% se mai achită 40%, iar la predarea locuinței la cheie, diferența de 40%.

Societatea cumpără în anul 2008, un teren în valoare de 500.000 lei, pe care va construi un bloc cu 50 de apartamente.

Construcția începe în luna august 2008 și se va finaliza în iulie 2009.
Prețul unei locuințe este de 60.000 lei, fără TVA.

Din cele 50 de apartamente, 30 de apartamente sunt contractate până la sfârșitul anului 2008.

Construcția imobilului atinge un stadiu de finalizare de 80% în luna aprilie 2009.
La 31.07.2009 are loc recepția imobilului.

În această situație lucrările de construcție se organizează potrivit principiilor contabile generale care reglementează activitatea de construcții bazată pe contracte ferme cu clienții.

Astfel, cheltuielile se înregistrează pe măsura producerii acestora, iar veniturile se raportează la stadiul de execuție al contractului.

Înregistrări contabile:

Anul 2008

Emiterea facturii de avans 20% (- 60.000 x 20% =12.000 lei), pentru fiecare apartament contractat în parte

411 = 419 12.000
”Clienti”/analitic clienti „Clienti creditori”

si
4426 = 4427 2.280
„T.V.A. deductibila” „T.V.A. colectata”

Încasarea avansului de la clienți:

5121 = 411 12.000
“Conturi la banci in lei” "Clienti’

* Înregistrarea cheltuielilor în anul 2008:

6xx = % 790.050
Clasa a 6-a 2xx (Amortizare)

3xx (Stocuri)

4xx (Terti, Salarii)

Emiterea facturii la finele anului 2008, ca urmare a recepției lucrărilor conform stadiului de executțe al acestora.

Determinarea stadiului de execuție al contractului:

790.050 = 44,1% 1.791.120
Determinarea veniturilor la nivelul anului 2008, conform stadiului de execuție (venituri facturate către client)

44,1% x 60.000 lei/apartament = 26.465,5lei/ apartament

Venituri totale ale anului 2008 (26465,5lei x 50 apartamente = 1.323.278,2 lei)

– Înregistrarea facturii emise pe fiecare apartament la sfarsitul anului 2008

411 = 704 26.465,5
„Clienti” „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”

– Compensarea avansului primit

419 = 411 12.000
„Clienti creditori” „Clienti”

Sold cont 411/ analitic client = 14.465,5 Profitul anului 2008 este de 533.222,2 lei (1.323.278,2 – 790.050).

Anul 2009

Înregistrarea costului lucrărilor în anul 2009:

6xx = % 1.001.070
Clasa a 6-a 2xx (Amortizare)

3xx (Stocuri)

4xx (Terti, Salarii)

* Emiterea facturii de avans 40% în aprilie 2009 ( 60.000 x40% =24.000 lei/ apartament):

411 = 419 24.000
„Clienti” „Clienti creditori”

si
4426 = 4427 4.560
„T.V.A. deductibila” „T.V.A. colectata”

* Incasarea facturii de avans:

5121 = 411 24.000
“Conturi la banci in lei” “Clienti’

* Emiterea facturii la 31 iulie 2009 la finalizarea apartamentelor și predarea acestora la cheie.
În anul 2008 s-a recunoscut un venit de 26.465,5 lei/ apartament înseamna că în anul 2009 venitul pe fiecare apartament vândut va fi de 60.000 – 26.465,5 = 33.534,5 lei
411 = 704 33.534,5
Clienti Venituri din lucrari executate si servicii prestate

Veniturile anului 2009 sunt de 33.534,5 x 50 = 1.676.725 lei.

Profitul anului 2009 este 1.676.725 – 1.001.070 = 675.655 lei.

Compensarea avansurilor primite și primirea restului de bani
Sold cont 411 /analitic = 14.465,5 + 33.534,5 = 48.000
% = 411 48.000
419 „Clienti” 36.000
„Clienti creditori”

5121 12.000

-în 2009, nu mai am "taxare inversă" la construcții.
4426 = 4427

IV. CONCLUZI SI PROPUNERI

Prezenta lucrare, intitulată " UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ÎN PROCESUL DE ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ ", are ca obiectiv o analiză economico-financiară corectă și realist întreprinsă, care să pătrundă în esența fenomenelor ce caracterizează activitatea firmei și în mod deosebit a utilizării mijloacelor fixe. Orice întreprindere , indiferent de profil și dimensiune , de spațiu socio-economic în care activează , trebuie să-și probeze permanent viabilitatea , capacitatea de concurență și de adaptare, performanța economico-financiară, cu atât mai mult cu cât mecanismele clasice de economie de piață se formează și urmează să funcționeze cu toate rigorile ce le presupun. Deci, piața, ca mecanism de reglare a economiei, are un impact complex asupra deciziilor libere și autonome ale agenților economici privind operațiunile în alocarea resurselor, dimensionarea alocării, eficiența utilizării lor în vederea asigurării marjei concurențiale, a variabilității .

Firmă românească, situată pe litoralul Mării Negre S.C. „COMCM” S.A. este înființată în 1990, provenind din fostul T.A.G.C.M. Constanța.

Aceasta cu un număr de 7.000-10.000 de specialiști a executat, în peste 35 de ani de existență, lucrări de construcții de toate genurile (hoteluri, restaurante, spații comerciale, hidrotehnice, edilitare, școli, spitale, grădinițe de copii, case de cultură, instalații sanitare, electrice, drumuri, străzi sistematizări), în special construcții de locuințe, domeniu în care a realizat peste 200.000 apartamente în diverse soluții constructive.

S.C. „COMCM” S.A. are ca principală activitate negocierea, licitarea, contractarea și executarea lucrărilor de construcții.

Obiectul de activitate al societății este :

negocierea, licitarea, contractarea și executarea lucrărilor de construcții locuințe, social-culturale, agrozootehnice, edilitare, industriale, căi de comunicație;

executarea lucrărilor de instalații pentru construcții ;

reparații capitale de construcții;

executarea de producție secundar-industrială pentru construcții;

extragerea și prelucrarea agregatelor de carieră și balastieră pentru construcții;

aprovizionarea, depozitarea și desfacerea materialelor necesare obiectului de activitate;

asigurarea serviciilor de cazare, cantine, alimenție publica, turism și agreement.

Compartimentul financiar contabil a societății S.C COMCM S.A trebuie să urmărească următoarele sarcini:

întocmește documentațiile pentru efectuarea calculelor de fundamentare a indicatorilor economici și financiari privind: veniturile, rentabilitatea, cheltuielile indirecte, beneficiul, compensările, finanțarea investițiilor proprii, fondul de dezvoltare economică a societății, amortizarea mijloacelor fixe, etc. și le supune avizării funcțiilor implicate.

efectuează defalcarea pe semestru a bugetului de venituri și cheltuieli,

răspunde ⁄ întocmește declarația privind impozitul pe profit,

stabilește drepturile cuvenite bugetului în funcție de rezultatele financiare,

verifică ⁄efectuează ⁄ răspunde de evidența și repartizarea cheltuielilor societății,

verifică ⁄ efectuează operațiunile de inventariere a patrimoniului societății

evaluarea și înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor la data intrării în patrimoniu, la valoarea lor de intrare,

delimitatea pe categorii și obiective de utilizare și să detină o evidență clară a valorii de intrare, deprecierii de valoare și orice modificare survenită în structura activelor,

evaluarea elementelor de active imobilizate cu ocazia inventarierii,

reevaluarea lor în conformitate cu dispozițiile legale prevăzute,

recuperarea valorii lor prin sistemul amortizării și includerea acestora pe cheltuieli,

constituirea de provizioane pentru deprecierea activelor imobilizate, unde este cazul,

avizează documentele de lichidare a fondurilor fixe prezentate de comisia de casare, contabilizează și regularizează.

Conceptele de valoare ce pot fi utilizate de SC .”COMCM” SA sunt:

valoarea de achiziție, reprezentată prin costul de cumpărare a bunului respectiv, este înscrisă în bilanț la costul istoric. În aceste condiții , se impune ponderarea costului istoric, care a reprezentat valoarea de intrare a activului respectiv în patrimoniul firmei un coeficient ce exprimă gradul de depreciere sau eroziune monetară;

valoarea lichidativă corespunde valorii bunului în ipoteza când nu mai este asigurată continuitatea de exploatare;

valoarea de înlocuire corespunde sumei necesare pentru dobândirea unui bun identic cu cel existent, în stare nouă la nivelul prețurilor actuale;

valoarea venală (de piață) corespunde prețului de înlocuire în condiții normale de piață;

valoarea de utilitate reprezintă prețul pe care un virtual cumpărător este dispus să-l ofere pentru achiziția bunului respective la un moment dat.

Din analiza indicatorilor de performanță calculați la SC „COMCM” SA rezultă că:

1. La sfârșitul anului 2009, prin comparație cu realizările anului 2008, s-au înregistrat următoarele niveluri ale indicatorililor societății:

veniturile au scăzut cu 35. 78%

cheltuieli totale au scăzut cu 23.93&

rezultatul brut a scăzut cu 97.98%

2. Prin compararea rezultatelor anului 2009 cu prevedrile Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2008 s-au înregistrat următoarele niveluri a indicatorilor societății:

veniturile totale au scăzut cu 17.2%

cheltuielile totale au scăzut cu 9.94 %

rezultatul brut a scăzut cu 95.39%

Declinul dramatic al pieței construcțiilor în anul 2009, construcțiile fiind sectorul cel mai afectat de criza economică ( volumul lucrărilor de construcții, serie brută a scăzut cu 15.1% comparativ cu anul 2008, iar ca serie ajutată în funcție de numărul de zile lucrătoare și ca sezonalitate cu 12.2%)

– creșterea cheltuielilor de exploatare se datorează și cheltuielile angajate pentru construcția blocurilor din cadrul programului „Programul locuințe ieftine pentru tineri”( cheltuieli de 5.252.863,25 lei exclusiv TVA ; din care în anul 2008 – 1.092.031,82 lei și în anul 2009 -4.160.831,43 lei ), dar care va avea influențe pozitive , urmând să se reflecte în rezultatele societății la valorificarea acestora

– înregistrarea de rezultate financiare negative se datoreaza atât cheltuielilor financiare aferente creditelor contractate pentru achiziția de acțiuni SC SCUT SA în anul 2007, creditelor pentru modernizarea activității și construcția blocurilor conform strategiei de dezvoltare aprobate de acționari, cât și valorificarii nevaforabile pentru societate a valorilor mobilizare achizitionate în cursul anului 2008. Mentionăm ca în cursul anului 2009, societatea a achitat la timp dividendele aprobate de acționari aferente anului 2008 în sumă totală de 3.851.875 lei.

Un moment important în viața S.C. „COMCM” S.A. îl constituie privatizarea sa. În acest moment în cadrul societății s-a constituit Asociația “COMCM – Programul Acțiunilor Salariaților” care urmărește să participe la licitații, în momentul în care APAPS va scoate la vânzare pachetul de acțiuni de către “COMCM – P.A.S.” care urmărește să participe la licitații, în momentul în care APAPS va, structura de acționariat poate fi optimizată printr-un proces de restructurare post-privatizare, constând în achiziționarea unui pachet de acțiuni de către un investitor financiar (bancă comercială sau societate de asigurări).

BIBLIOGRAFIE

1. Bengescu,Marcela.Cazuri particulare privind contabilitatea si fiscalitatea indemnizatiilor acordate personalului intreprinderii .In : Gestiunea si contabilitatea firmei, v. 9, nr. 1,2006

2. Vintilă, Georgeta. Gestiunea financiară a întreprinderii. București : Editura Didactică și Pedagogică, 2005;

3. Vâlceanu, Gheorghe, coord. ; Robu, Vasile, coord. Analiza economico-financiară.

București : Editura Economică, 2005

4. Isfanescu, Aurel ; Stanescu, Constantin. Analiza economico-financiara : cu aplicatii in societatile commercial industriale, de constructii si transporturi. Bucuresti : Editura Economica, 1999.

5. Petcu, Monica. Avantaje si limite in analiza bazata pe contul de profit si pierdere. In: Tribuna economica, 2004,

6, Stefanescu, Aurelia ; Nisulescu, Ileana. Contul de profit si pierdere al entitatilor economice. In: Tribuna economica, 2006

7, Simion, Dalia. Analiza rezultatelor financiare ale agentilor economici. In: Tribuna economica, 2006;

8. Secara, Bogdan ; Niculescu, Maria, cond. st. Adaptarea metodelor de evaluare si

analiza performantelor intreprinderii cotate la bursa la exigentele normelor

contabile internationale Bucuresti: A.S.E., 2006

9. Patarlageanu, Simona Roxana. Determinarea performantei financiare a unui

agent economic. In: Tribuna economica, 2006;

10. Onita, Mircea Iulius ; Margulescu, Dumitru, cond. st. Diagnosticarea economicofinanciara a activitatii intreprinderilor mici si mijlocii Bucuresti:ASE, 1997

11. Mihailescu, Nicolae ; Raducan, Mihaela. Analiza activitatii economico-financiare.

Bucuresti: Editura Victor, 2005