Utilizarea Incaosului Documentar de Catre B.c. Moldova Agro Ind Bank S.a
MERIUȚA INA
UTILIZAREA INCASOULUI DOCUMENTAR DE CĂTRE B.C.”MOLDOVA AGROINDBANK”S.A.
PROIECT DE LICENȚĂ
CUPRINS
ABSTRACT
RÉSUMÉ
LISTA ABREVIERILOR
LISTA FIGURILOR
LISTA TABELELOR
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. TRATAREA CONCEPTULUI DE INCASSO DOCUMENTAR
1.1. Concept teoretic privind incasso-ul documentar
1.2. Efectuarea decontărilor prin incasso documentar
CAPITOLUL 2. POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A MODULUI DE
UTILIZARE A INCASSO-ULUI DOCUMENTAR ÎN CADRUL
B.C. „MOLDOVA AGROINDBANK”S.A
2.1. Analiza generală a activității B.C. „Moldova Agroindbank”S.A
2.2. Recomandările B.C.”Moldova Agroindbank”S.A. privind aspecte de care trebuie
să țină cont părțile implicate în derularea incasso-ului documentar
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ
FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ
ABSTRACT
la proiectul de licență a studentei Meriuța Ina cu tema
„Utilizarea incasoului documentar de către B.C.”Moldova Agroindbank”S.A.”,
Chișinău, 2014
Proiectul de licență este alcătuit din introducere, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 17 surse, 5 anexe, 37 pagini de text de bază, 1 figură, 5 tabele.
Actualitatea temei. Un instrument important al relațiilor internaționale este comerțul exterior. Activitatea comercială externă manifestă un interes deosebit pentru dezvoltarea economică a unei entități teritoriale. De asemenea activitatea comercială internațională elaborată prin diferite modalități de plată, implantează noi idei de dezvoltare la nivel național în acest domeniu.
Scopul cercetării este studierea dezvoltării relațiilor de plăți prin incasso documentar, gestionarea eficientă a riscului în plățile prin incasso documentar.
Obiectivele investigației: determinarea importanței economice a plăților prin incasso documentar; analiza etapelor de derulare a plăților prin incasso documentar; cunoașterea principalelor forme de riscuri aferente procesului de derulare a plăților prin incasso documentar.
Concluzii de bază: folosirea incassoului ca modalitate de plată este determinată de: gradul de încredere reciprocă dintre parteneri (relatii traditionale și curente de afaceri intre cele două firme, firme solvabile, serioase); gradul redus de intensitate a cererii pe piata externa, pentru marfurile oferite de exportator; interesul sporit pe care il are exportatorul de a- și vinde marfa; situația conjuncturală economică, politică și financiară din țara importatoare etc. Avantajele de care beneficiază utilizatorii incassoului ca modalitate de plată: – posibilitate de a înmîna documentele către cumpărător simultan cu plata sumei datorate sau acceptarea la plata a unei trate; este guvernat de reguli internaționale emise de Camera Internaționala de Comert de la Paris.
Cuvinte-cheie: bancă comercială, incasso documentar, risc, strategie, ordonator, bancă remitentă, bancă ordonatoare.
RÉSUMÉ
au projet de licence l’etudiante Meriuța Ina sur le theme
" Utilisation de l’encaissement documentaire par B.C.”Moldova Agroindbank”S.A.” Chișinău, 2014
Le projet de licence se compose d' une introduction, deux chapitres, conclu și ons et recommandations, bibliographie de 17 sources, 5 annexes, 37 pages de texte de base, 1 figure, 5 tables.
Nouvaute et importance du sujet. Un instrument important des relations internationales est le commerce extérieur. L'activité du commerce extérieur manifeste un interet particulier dans le développement économique des collectivités territoriaes. L'activité commerciale internationale développée par diverses méthodes de paiement, l'implante de nouvelles idées pour le développement au niveau national dans ce domaine.
Le but de la recherche est l’étudie du développement des paiements par encaissement documentaire, la gestion efficace des risques dans les paiements par encaissement documentaire.
Objectifs de la recherche: déterminer l'importance économique de l’encaissement documentaire; l'analyse des étapes de déroulement des paiements par encaissement documentaire; connaissance des principaux types de risques liés au processus des paiements encaissement documentaire.
Conclusions de base: utilisation de l’encaissement documentaire est déterminé par: degré de confiance mutuelle entre les partenaires (relations d'affaires traditionnelles et actuelles entre les deux sociétés, les entreprises solvables, sérieux); faible niveau d'intensité sur la demande du marché extérieur pour les biens fournis par l'exportateur; l'intérêt accru de l’exportateur de vendre les marchandises; situation conjoncturelle de l'économie, politique et financière du pays importateur, etc. Avantages dont bénéficient les utilisateurs d’encaissement documentaire comme moyen de paiement: – possibilité de remetre les documents à l'acheteur a la fois avec le montant du paiement dû ou d'accepter le paiement de traites; est régi par des règles internationales édictées par la Chambre de commerce internationale à Paris.
Mots-clés: bancque commerciale, d’encaissement documentaire, risque, strategie, ordonateur, banque remetrice, banque ordonatrice.
LISTA ABREVIERILOR
BNM – Banca Națională a Moldovei
MAIB – Moldova Agroindbank
B.C. – Bancă comercială
S.A. – Societate pe Acțiuni
ID – Incasso Documentar
LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Tehnica de desfășurare a plăților prin incasso documentar……………………………………..13
LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1. Structura Activelor B.C. “Moldova Agroindbank” S.A……………………………………..22
Tabelul 2.2. Structura Capitalului B.C. “Moldova Agroindbank” S.A………………………………….. 22
Tabelul 2.3. Indicatorii Profitabilității B.C. “Moldova Agroindbank” S.A…………………………….23
Tabelul 2.4. Rentabilitatea și eficiența utilizării resurselor bancare
B.C. “Moldova Agroindbank” S.A……………………………………………………………………………………23
Tabelul 2.5. Normele Suficienții capitalului ponderat la risc și de lichiditate a B.C. “Moldova Agroindbank” S.A………………………………………………………………………………………………………….24
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. Un instrument important al relațiilor internaționale este comerțul exterior. Activitatea comercială externă manifestă un interes deosebit pentru dezvoltarea economică a unei entități teritoriale. De asemenea activitatea comercială internațională elaborată prin diferite modalități de plată, implantează noi idei de dezvoltare la nivel național în acest domeniu.
Schimburile comerciale cu străinătatea ale țării noastre se concretizează prin decontările interbancare din această perioadă și reflectă drumul anevoios parcurs de bănci. Interdependențele economice ce s-au format în procesul adîncirii diviziunii internaționale a muncii nu mai lasă nici un loc unei astfel de conviețuiri a națiunilor, a statelor naționale și a economiilor naționale, decît numai împreună. A devenit deja o axiomă faptul că nici o economie națională nu se poate sustrage interferențelor din economia mondială, nu se poate lip și de oferta celorlalte, precum nu se poate lip și de piața celorlalte. În acest context decontările internaționale devin un factor de stabilitate și dezvoltare mondoeconomică.
Tranzacțiile comerciale internaționale se caracterizează prin intensitatea aparte a riscului contractual, care se manifesta în egală măsură pentru exportator, cat și pentru importator. Ca atare pe de o parte, cumpărătorul de mărfuri și servicii este interesat să se acopere împotriva riscului de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligației pe care și-o asuma prin contract vînzătorul prin solicitarea unei garanții de prestații din partea unei bănci. Pe de alta parte, vînzătorul va solicita o garanție de securitate a plații, pentru acoperirea riscului de neefectuare a plații de către cumpărător, atunci cînd modalitatea de plata utilizata nu oferă, ea însăși, o astfel acoperire. incasso-ul documentar este o modalitate de decontare și mplă și rapidă, care permite clientului derularea tranzacțiilor cu parteneri de încredere, în cadrul unor relații comerciale tradiționale de lungă durată.
Utilizarea Incasso-ului este recomandată în următoarele situații: cînd exportatorul cunoaște suficient de bine importatorul; cînd țara importatorului prezintă un grad redus de risc; cînd marfa poate fi vîndută cu ușurință în cazul în care importatorul refuză plata; nu există alte restricții de import, decît licențele necesare obținute deja.
Fiind exportator, conform condițiilor contractuale, operațiunea se inițiază prin depunerea la bancă a documentelor comerciale, însoțindu-le de instrucțiuni clare privind modul de eliberare a documentelor către importator (contra acceptării/plății/altor condiții).
Fiind importator, există posibilitatea de a verifica documentele trimise de exportator, înainte de a efectua plata lor.
Problema cercetării constă în identificarea punctelor vulnerabile în utilizarea de către bănci a incassou-ului documentar ca modalșitate de plată, și perfecționarea unor strategii aplicate în reducerea riscurilor generate de aceste operațiuni de decontare.
Obiectul cercetării: procedura derulării de către B.C. “ Moldova Agroindbank”S.A. a plăților prin incasso documentar.
Scopul cercetării: este studierea dezvoltării relațiilor de plăți prin incasso documentar, gestionarea eficientă a riscului în plățile prin incasso documentar.
Obiectivele investigației:
– determinarea importanței economice a plăților prin incasso documentar;
analiza etapelor de derulare a plăților prin incasso documentar;
cunoașterea principalelor forme de riscuri aferente procesului de derulare a plăților prin incasso documentar.
Metodologia cercetării: metode practice – experimentale‚ alese în conformitate cu obiectul și obiectivele; statistice – în scopul analizei cantitativ-calitative.
Suportul metodologic. La elaborarea lucrării autorul a studiat sursele diverșilor autori cum ar fi: Floricel C., Gaftoniuc S., Grigoriță C. ș.a., cît și baza legislativă în vigoare și datele statistice și practice din sistemul bancar.
Lucrarea de față reprezintă o sinteză a informațiilor teoretice și practice ce țin de procedura de utilizare a incasso-ului documentar.
CAPITOLUL I. TRATAREA CONCEPTULUI DE INCASSO DOCUMENTAR
1.1. Concept teoretic privind incasso-ul documentar
Incasso-ul documentar consta în ordinul pe care il dă exportatorul băncii sale de a incasa (de aici denumirea de incasso) contravaloarea unei tranzactii comerciale și de a o vira în contul sau; în acest sens, el depune la banca sa documentele care atestă executarea obligațiilor sale contractuale (de aici caracterul documentar) [3, p.36] .
Practic, banca însărcinată cu încasarea joaca un rol de intermediere intre exportator și importator, ea ii oferă clientului sau anumite servicii, pentru care este remunerata.
Incasso-ul documentar este o modalitate de plata și mplă, prin care documentele comerciale/financiare aferente exportului sunt remise pe canal bancar de exportator băncii importatorului și eliberate importatorului doar contra plată sau accept de plată la scadență [11, p.54].
Incasso-ul documentar mai poate fi definit ca modalitatea de colectare, prin intermediul unei bănci, a unei sume de bani datorate de cumpărător, contra livrarii unor anumite documente. Banca prezinta documentele care fac dovada livrarii marfurilor/serviciilor– din ordinul exportatorului- și solicita în schimb plata sumei sau acceptarea tratei [10, p.57].
Incasso, ca modalitate de plata, este reglementat prin documentul intitulat "Reguli uniforme privind incasso-urile", cunoscut și sub denumirea de Publicatia 522; aceasta publicatie a fost elaborata în anul 1975 de Camera Internaționala de Comert de la Paris [12].
Trebuie precizat faptul ca aceste reguli nu suanal bancar de exportator băncii importatorului și eliberate importatorului doar contra plată sau accept de plată la scadență [11, p.54].
Incasso-ul documentar mai poate fi definit ca modalitatea de colectare, prin intermediul unei bănci, a unei sume de bani datorate de cumpărător, contra livrarii unor anumite documente. Banca prezinta documentele care fac dovada livrarii marfurilor/serviciilor– din ordinul exportatorului- și solicita în schimb plata sumei sau acceptarea tratei [10, p.57].
Incasso, ca modalitate de plata, este reglementat prin documentul intitulat "Reguli uniforme privind incasso-urile", cunoscut și sub denumirea de Publicatia 522; aceasta publicatie a fost elaborata în anul 1975 de Camera Internaționala de Comert de la Paris [12].
Trebuie precizat faptul ca aceste reguli nu sunt obligatorii pentru partile implicate, decat în masura în care acestea convin în mod expres ca operațiunea de incasso este supusa regulilor uniforme 522 și acestea nu contravin legilor țării participante.
Decontarea prin incasso, spre deosebire de plata prin acreditiv, este relative simplă, ieftina, dar negarantata bancar, bazandu-se în principal pe obligația de plata a cumpărătorului asumata prin contractul comercial internațional, fără angajamentul de plata al băncilor , care sunt antrenate în derulare.
În conformitate cu Publicatia 522, incasso reprezinta tratarea de catre bănci, în conformitate cu instrucțiunile primate, a documentelor financiare și /sau comerciale pentru a obține acceptarea și /sau, dacă este cazul, plata; a remite documentele comerciale contra acceptare și /sau dupa caz contra plata; a remite documentele în alte conditii [12].
Din definitiile date rezultă mai multe elemente specifice mecanismului incassoului:
– Operațiunea este o simplă vehiculare de documente, obligația băncii se rezuma la prestarea unui serviciu în conditiile impuse de exportator și de Publicatia 522 ;
– Documentele cu care lucreaza băncile pot fi cla și ficate în două categorii: documente financiare (cambii, cecuri, bilete la ordin, ordine de plata, etc. ) și documente comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate);
– în funcție de documentele vehiculate, se disting două tipuri de incasso:
simplu: reprezinta incasso de documente financiare , neansotit de documente comerciale;
Documentar : este incasso de documente financiare insotite de documente comerciale, sau incasso de documente comerciale neansotite de documente financiare .
Partile implicate în derularea unui incasso, simplu sau documentar, sunt următoarele [13; 14]: ordonatorul (exportatorul); banca remitentă (banca exportatorului) ; trasul (importatorul) și banca prezentatoare (banca importatorului).
Conform surselor [17; 10] caracteristicile de bază ale incasso-ului documentar sunt:
Operațiunea este inițiata întotdeauna de către exportator;
Aceasta modalitate de decontare ce se bazează, în esența, pe obligația de plata a comparatorului, asumata prin contractul comercial, fără a comporta nici un angajament de plata din partea băncilor implicate în derulare;
Scopul operațiunii este transmiterea documentelor comerciale și /sau financiare de la beneficiarul plații la plătitor contra plată/acceptare sau îin alte condiții;
Obligația de plată îin cadrul incassoului revine cumpărătorului. Banca preia obligația de plată numai în cazul incasso-ului garantat.
Exista două tipuri de incasso documentar: documente contra plata și documente contra acceptare.
In primul caz, banca prezentatoare va remite documentele de livrare importatorului numai contra plății facturii ce indica valoarea tranzactiei. Prin urmare, de indata ce a primit documentele, banca respectiva situata în țara de import invita pe importator sa faca plata.
In cazul "documente contra acceptare ,,Banca reprezentand pe exportator trimite documentele la o banca corespondenta situata în țara importatorului cu indicatia de a i le trimite numai contra acceptarii unei cambii , cu scadența conform cu termenul de plata din contractul comercial . în acest fel, exportatorul acorda importatorului un credit pe termen scurt , iar dacă are nevoie de fonduri poate sconta cambia.
Incasso-ul documentar (ID) este acea modalitate de plată pe baza căreia furnizorul transmite băncii sale documentele care atestă îndeplinirea obligațiilor sale contractuale, banca respectivă remițîndu-le spre plată importatorului prin banca acestuia [2, p.58].
Plata prin incasso nu presupune nici un fel de obligație de garantare a plății, în afără obligațiilor asumate de cumpărător prin contractul de vînzare – cumpărare internațională. și ngura protecție a exportatorului este faptul că importatorul nu poate ridica marfa decît în momentul plății, cînd poate întră în pose și a documentelor ce-i atestă proprietatea asupra mărfii. El rămîne însă supus numeroaselor riscuri [10, p.58]:
întîrzierea plății;
neplata sumei dacă importatorul, dintr-un motiv sau altui, refuză să-și onoreze obligația de plata;
fie riscul diminuării încasării.
Fiind o modalitate de plată inițiată de exportator acesta suportă toate comisioanele bancare ocazionate de derularea ID. Spre exemplu în anexa 1 sunt prezentate tarifele percepute de B.C. „Moldova Agroindbank”S.A.
Datorita acestor neajunsuri, ID este recomandat a se folo și cînd există suficientă încredere intre parteneri. De asemenea, se mai utilizează, în următoarele situații [13, p.43]:
cînd cumpărătorul extern prezintă o bonitate recunoscută pe plan mondial;
cînd marfa care face obiectul exportului este mai puțin competitiva la extern;
cînd legislația țării cumpărătorului impune, pentru importul anumitor mărfuri, utilizarea ID ca modalitate de decontare.
Efectuarea decontărilor prin incasso documentar
Prin incasso se înțelege tratarea de către bănci, potrivit instrucțiunilor primite, a documentelor comerciale și financiare în scopul [14, p.3]:
– de a obține acceptarea și plata;
– de a remite documente comerciale contra acceptării și, după caz, contra plată;
de a remite documente în alte condiții.
Denumirea părților implicate în derularea unui incasso, indiferent de caracterul său, simplu sau documentar, este consacrată prin Publicația 522 [12]:
– ordonatorul — clientul care încredințează operațiunea de incasso băncii sale;
– banca remitentă – banca la care ordonatorul a încredințat operațiunea de incasso;
– banca însărcinată cu încasarea – orice bancă, alta decît banca remitentă intervenind în operația de incasso;
– banca prezentatoare, respectiv banca însărcinată cu prezentarea documentelor trasului;
– trasul – acela la care prezentarea documentelor trebuie să fie făcută potrivit ordinului de încasare.
Tehnica desfășurare a ID se prezintă conform figurii 1.1, iar etapele sunt următoarele [7, p.46]:
Încheierea contractului de export-import între partenerii comerciali;
Livrarea mărfurilor conform condițiilor contractuale;
Remiterea către banca exportatorului a documentelor de livrare;
Remiterea acestor documente către banca importatorului;
Avizarea importatorului de sosirea documentelor în vederea acceptării plății;
Acordul importatorului și efectuarea plății de către banca sa prin debitarea contului, în monedă națională;
Transmiterea la cumpărător a documentelor doveditoare că importatorul este proprietarul mărfurilor pentru că le-a achitat;
Efectuarea concomitentă de către banca importatorului a plății în valută prin creditarea contului băncii exportatorului,
Confirmarea creditării de către banca exportatorului și debitarea contului băncii importatorului în valută,
Avizarea exportatorului de către banca sa asupra încasării documentelor de expediție și creditarea contului său m monedă națională.
Fig. 1.1. Tehnica de desfășurare a plăților prin incasso documentar [15, p.47]
Din mecanismul prezentat se observă că, din punct de vedere al execuției tehnice, ID este o operațiune bancară și mplă, banca realizînd pentru clientul său încasarea sumei reprezentînd contravaloarea mărfurilor furnizate partenerului extern, pe baza documentelor care fac dovadă îndeplinirii obligațiilor conform condițiilor stabilite. Încasarea sumei are loc însă numai dacă importatorul este solvabil, serios și de bună credința. Altfel, furnizorul expediază mărfurile, fără ca mecanismul ID să-i a și gure o garanție a plății. În caz de neplată recuperarea sumei se poale face numai pe cale judecătorească, care este o cale lungă și costîșitoare, furnizorul numai realizînd în nici un caz eficiența scontată.
Banca însărcinată cu încasarea și banca prezentatoare pot fi în practică una și aceeași bancă dacă documentele sunt trimise direct băncii care deservește afacerile trasului. Noțiunile se separă atunci cînd banca remitentă utilizează serviciile altei bănci din țara trasului (sau din apropiere) – bancă însărcinată cu încasarea, care la rîndul ei se adresează băncii care îl deservește pe tras -banca prezentatoare [14, p.24].
Ordonatorul sau vînzătorul, exportatorul în cazul incasoului documentar este cel care inițiază operațiunea. După expedierea mărfii într-un interval de timp optim, depune la banca ce îl deservește setul de documente prin care atestă expedierea mărfii în concordanță cu condițiile contractuale.
Interval de timp optim trebuie înțeles în sensul ca documentele să ajungă în termen cît mai scurt la cumpărător prin banca sa pentru a se obține plata, cu condiția ca acest lucru să se petreacă, în orice caz, înaintea so și rii mărfii la destinație. Sosirea mărfii cu mult înaintea documentelor prezintă mai multe dezavantaje pentru vînzător în cadrul acestei modalități de decontare [8, p.23]:
– cu cît intervalul pînă la sosirea documentelor este mai mare, cu atît se prelungește creditul pe care indirect vînzătorul îl acordă cumpărătorului și deci, se întîrzie încasarea contravalorii mărfii exportate;
– dacă mărfurile sunt so și te și documentele nu, iar cumpărătorul din anumite motive nu mai este interesat în preluarea mărfii sau dorește să întîrzie plata sau este de rea-credință (deși, comercial asemenea lucruri nu sunt permise) poate face o verificare a mărfurilor și poate constata, real sau nu, anumite nereguli pe care le poate utiliza ca argument în amînarea plății, obținerea unui rabat sau renunțarea de a mai achiziționa marfa. Aceste procedee nu concordă cu teoria incasso-ului (aceasta avînd un caracter strict documentar) și totuși importatorii se folosesc de posibilitatea de refuz a plății la incasso, tratînd în continuare problema exclu și v pe cale comercială;
– sosirea mărfii la destinație înaintea sosirii documentelor (în cazul transportului maritim) poate duce la cheltuieli mari de magazinaj etc., prin faptul că importatorul, în lipsa conosamentului, nu poate prelua marfa de la cărăuș;
– sosirea mărfii expediată pe adresa cumpărătorului înaintea documentelor mai comportă riscul (în caz de rea-credință) ca acesta să utilizeze marfa (iar plata să o amîne foarte mult) sau să o vîndă, să-și schimbe domiciliul și astfel marfa să fie pierdută pentru vînzător (de asemenea, fapte nepermise din punct de vedere comercial).
Exportatorul, fiind inițiatorul operațiunii de incasso, este acela care stabilește condițiile concrete de derulare a acesteia, con și derîndu-se că întreaga operațiune se desfășoară din ordinul său, pe riscurile și răspunderea sa. Din acest motiv, documentele la incasso trebuie să fie însoțite de instrucțiuni de încasare, pe care exportatorul – pentru protejarea propriilor sale interese , trebuie să le dea cît mai clar, complet și precis.
De reținut faptul că, în cazul unor instrucțiuni neclare sau incomplete, băncile au posibilitatea, fie să-1 contacteze pe exportator solicitînd eventuale precizări sau completări care ar fi necesare, fie să execute operațiunea așa cum cred ele de cuviință cu respectarea înțelesului instrucțiunilor primite și în conformitate cu regulile Publicației 522 [12, p.25].
Sub acest aspect trebuie subliniată încă o dată ideea că operațiunile privind incasso-ul se execută pe riscul și pentru contul exportatorului, ceea ce demonstrează că primul interesat în precizia, corectitudinea și claritatea instrucțiunilor este însuși exportatorul. Astfel, exportatorul își păstrează în permanență rolul de ordonator și conducător al operațiunii, interesul său fiind de a da curs oricărei solicitări sau înștiințări din partea băncilor, în sensul luării de decizii de natură comercială privind documentele sau contravaloarea acestora.
Pentru buna derulare a plății la incaso, pentru protecția lor, exportatorii trebuie ca în instrucțiunile date băncii remitente să precizeze clar:
– denumirea și adresa băncii prezentatoare sau a băncii însărcinate cu încasarea unde se vor remite documentele. În caz contrar, banca remitentă va trimite documentele unei bănci cu care are relații de corespondent, la libera sa alegere. Precizarea expresă a băncii însărcinate cu încasarea permite reducerea la maximum a numărului de bănci prin care vor fi vehiculate documentele. Remiterea directă a documentelor reduce costul operațiunii și riscurile de pierdere sau întîrziere a documentelor;
– numele și adresa completă a trasului, importatorului, sunt necesare băncii prezentatoare de a notifica rapid și direct importatorul de sosirea documentelor și implicit scurtarea timpilor derulării operațiunii și încasării banilor.
Documentele trimise la încasare pot fi cu plata la vedere sau la un anumit termen de la vedere respectiv la scadență.
Pentru documentele trimise cu plata "la vedere" se utilizează și ntagma "documente contra plată" abreviat D/P, ceea ce semnifică. eliberarea documentelor de bancă importatorului se realizează numai după ce acesta le-a plătit.
Pentru documentele trimise cu plata la o scadență, se utilizează și ntagma, documente contra acceptare abreviat D/A. În acest caz, documentele comerciale sunt însoțite de o cambie, iar eliberarea documentelor de bancă importatorului se face numai după ce acesta acceptă cambia.
Conform schemei prezentate mai sus operațiunile declanșate de incasso-ul documentar sunt grupate în patru etape principale [2; 4; 8]:
Etapa I –contractul. În această etapă sunt angajați numai partenerii relației economice externe: exportatorul și importatorul. Ei vor recurge la încheierea contractului de export/import, contract care va trebui să prevadă în mod expres ca modalitate de plată incasso-ul.
Dispoziția încasării se întocmește de beneficiar în două exemplare pe un formular tip. Termenul primirii de către bancă a dispoziției incasso spre executare este de o zi, ziua emiterii nu se ia în calcul.
Etapa II –expedierea mărfii. Exportatorul procedează, conform contractului, la expedierea bunurilor destinate importatorului. Concomitent întocmește documentele care atestă expediția și fundamentează relația de plată internațională.
Beneficiarul prezintă dispoziția incasso împreună documentele executorii și documentele echivalente acestora la banca beneficiarului. Banca beneficiarului compară semnăturile și amprenta ștampilei cu specimene din fișa cu specimene și amprenta ștampilei, înregistrează dispoziția incasso într-un registru special.
Primul exemplar al dispoziției incasso servește ca bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a sumei dispoziției și se plasează în mapa băncii plătitoare. Exemplarul al doilea al dispoziției, marcat cu ștanța băncii și anexînd extrasul din cont se remite clientului plătitor ca confirmare a operațiunii executate.
Banca plătitoare transmite informația de decontare la banca beneficiarului prin intermediul Centrului de procesare a Informației de la BNM. Primind informația electronică de decontare banca beneficiară atrage din cutia sa electronică informația primită și înregistrează mijloacele în contul beneficiarului. În baza documentului de decontare primar electronic primit banca beneficiară scoate la imprimanta calculatorului două exemple a dispoziției incasso. Un exemplar va fi plasat în mapa cu documente la zi a băncii ca confirmare acreditării contului clientului beneficiar. Iar al doilea exemplar autentificat cu ștanța băncii și semnătura funcționarului bancar responsabil se remite beneficiarului împreună cu extrasul din cont ca confirmare a înregistrării mijloacelor bănești în contul beneficiarului.
Etapa III – plata. Pe baza avizului de plată primit de tras (importator) banca se va transfera semnele bănești cerute de stingerea datoriei internaționale prin intermediul și stemelor informatice și de comunicare care leagă cele două bănci.
În cazul plății parțiale, banca plătitoare îndeplinește o notă de contabilitate, care indică suma parțială ce poate fi achitată, ea este efectuată în două exemplare avînd semnătura funcționarului băncii responsabil și ștanța băncii.
Primul exemplar servește ca bază pentru trecerea la scăderi din contul plătitorului a sumei și este cusut în mapa băncii plătitoare cu documentele la zi.
Al doilea exemplar se remite clientului plătitor ca confirmare a operațiunii executate.
Banca plătitoare transmite informația de decontare la banca beneficiară prin intermediul Centrului de Procesare a Informației de la BNM. Primind informația electronică de decontare banca beneficiară extrage din cutia sa electronică informația primită și înregistrează mijloacele bănești în contul beneficiarului. În baza documentului de decontare primar electronic primit banca beneficiară scoate la imprimanta calculatorului două exemplare a notei de contabilitate un exemplar va fi plasat în mapa cu documente la zi ca confirmare a creditării contului clientului beneficiar. Iar al doilea se remite beneficiarului împreună cu extrasul din cont ca confirmare a înregistrării mijloacelor bănești în contul beneficiarului.
Etapa IV – evaluare riscuri. Pe parcursul derulării modalității de plată, dar mai cu seamă la sosirea bunurilor contractate și deja plătite, are loc analizarea riscurilor economice și valutare pe care le poate determina modalitatea de plată respectivă și stabilirea măsurilor de contractare. În cazul incasso – ului documentar se înregistrează riscuri și milare cu cele de la acreditiv, dar mai ample și alt fel repartizate pe cei doi parteneri, exportatorul și importatorul.
Avantajele și dezavantajele incasso-ului. Participarea acestei modalități este justificată de execuția sa relativ și mplă, ieftină și rapidă. Tarifele pentru efectuarea plății prin incasso documentar în cadrul B.C. „Moldova Agroindbank”S.A. sunt prezentate în anexa 1. Pentru importator, modalitatea de plată este mult mai avantajoasă, el nesuportînd costul deschiderii anticipate a acreditivului; de aceea economistul care îl reprezintă pe importator va depune toate eforturile pentru introducerea în contractul de comerț exterior a modalității de plată sub formă de incasso documentar. Derularea plăților internațională prin incasso-ul documentar se realizează cu participarea acelorași persoane juridice ca și acreditivului, emitentul ordinului de încasare sau remitentul documentelor, banca remitentă (banca exportatorului); banca exportatorului (care realizează plata la prezentarea documentelor); trasul (importatorul).
Spre deosebire de acreditivul documentar, organizarea plăților prin incasso-ul documentar presupune un risc important pentru exportator, acesta expediind bunurile contractate fără o garanție concretă și anticipată expedierii respective. De aceea această modalitate de plată se folosește între partenerii de bună încredere, verificate prin legături economice anterioare [17].
Conform părerii autorului, tehnica de plată prin incasso-ul documentar este puțin utilizată în comerțul internațional deoarece mărfurile sunt expediate fără nici un angajament de plată din partea cumpărătorului, există riscul de nontransfer, risc logistic. „Garanțiile oferite de acest mijloc de plată sunt departe de a fi perfecte”.
Exportatorul, fiind inițiatorul operațiunii de incasso, este cel care pornind de la clauzele convenite în contractul comercial internațional și în strictă conformitate cu acestea stabilește condițiile comerciale, de plată și de documente. Aceste condiții sunt trecute în ordinul (sau dispoziția) de încasare care este însuși documentul denumit și incasso documentar. Dat fiind, nece și tatea precizării obligatorii a unor elemente și pentru ușurarea muncii bancare aceste formulare sunt tipărite de bănci și utilizate de exportatori ca atare.
Ordinul de încasare cuprinde întotdeauna anumite elemente care trebuie stipulate complet și clar de exportator. Aceste elemente trebuie să concorde cu cele din contractul comercial internațional și cu datele cuprinse în documentele transmise de exportator importatorului o dată cu ordinul de încasarea în principal acestea sunt [6, p.25]:
a) precizări privind părțile implicate: – numele și adresa completă a importatorului (trasului), respectiv a domiciliului la care trebuie făcută prezentarea documentelor;- numele și adresa băncilor implicate: a băncii remitente, prin intermediul căreia vor fi transmise documentele și căreia în final îi vor fi remiși banii sau cambiile; a băncii însărcinată cu încasarea, deci cea care contra documente va solicita plata sau acceptarea din partea trasului; eventual, poate fi indicată și altă bancă în cazul în care s-a convenit astfel respectiv banca prezentatoare;- numele și adresa beneficiarului incasoului, respectiv a exportatorului;
b) precizări privind elementele comerciale și de documente:
– denumirea exactă a mărfii, cantitatea, prețul unitar etc.;
– documentele care sunt prezentate: factura, documentul de transport, certificat de origine, certificat de a sigurăre etc., precizîndu-se pentru fiecare numărul de exemplare și eventual și alte detalii;
– detalii privind transportul și livrarea: transbordările permise sau nepermise; interzicerea navlo și rii unor nave cu o vechime mai mare de un anumit număr de ani; livrări parțiale admise sau neadmise etc.;
c) precizări privind condițiile de plată:- valoarea incasso-ului, deci suma ce va fi solicitată contra documente importatorului, cu indicarea monedei în care se va face plata;- însemnul D/P sau DAP, dacă documentele vor fi eliberate importatorului contra plată sau însemnul D/A, dacă vor fi eliberate contra acceptarea cambiilor;- dacă plățile parțiale sunt permise, în cazul în care ordinul de încasare nu face nici o referire, se con și deră plăți parțiale nepermise. în cazul plăților parțiale admise banca însă nu va elibera documentele decît după primirea integrală a plății ;
d) ordinul de încasare trebuie să cuprindă instrucțiuni precise referitoare la procedura de urmat de bancă în caz de neacceptare sau neplată; respectiv protestul de neplată sau de neacceptare; returnarea sau redirijarea documentelor; acțiuni de protejare a mărfii etc. Ordonatorul poate desemna și un reprezentant pentru a acționa în caz de neacceptare sau de neplată. Fără existența acestor precizări banca însărcinată cu încasarea nu are nici o obligație să protesteze documentele, ea fiind doar datoare ca în cel mai scurt timp să anunțe ordonatorul.
De și gur, ordinul de încasare mai cuprinde și anumite elemente generale valabile oricărui document: numărul incasoului (pentru identificare); modul în care se va face rambursarea sumei (telegrafic, letric, avion etc.); cine suportă spezele și comisioanele bancare (exportatorul, importatorul sau fiecare pentru comisioanele aferente băncilor din țara sa) etc.
Datorită riscului de plată pe care îl prezintă incasoul documentar se impun anumite precizări de luat în con și derare [13, p.56].
Factura comercială trebuie întocmită în numărul de exemplare cerut în contractul de bază. Toate elementele componente ale facturii: prețul, calculele, specificarea mărfurilor trebuie să concorde, atît cu contractul de bază, cît și cu datele corespunzătoare preluate în celelalte documente cum ar fi documentul de transport (denumirea mărfii, valoarea, greutatea, adresa importatorului etc.), documentul de a sigurăre (prin valoarea a sigurătă) etc.
Documentele de transport. În afară de regulile generale privind întocmirea corectă, documentele de transport trebuie astfel emise încît să a și gure cît mai mult timp (respectiv pînă la preluarea mărfii de importator) controlul exportatorului asupra mărfurilor expediate. De aceea, la transporturile maritime și fluviale conosamentele trebuie emise într-o formă negociabilă , andosate în alb la ordinul băncii exportatorului sau a unei bănci corespondente a acesteia, în nici un caz direct pe numele sau la ordinul importatorului. Pentru transportul pe calea ferată, auto etc., documentele de expediție (duplicatul fraht, scrisoarea de trăsură feroviară, rutieră) se recomandă să fie adresate pe numele unei case de expediție internațională. Certificatul sau polița de a sigurăre, ca și conosamentul, este de dorit să fie emis în formă negociabilă, andosat în alb.
Cambia. Setul de documente trimis importatorului poate să cuprindă și cambii cu plata "la vedere" sau "la termen" în cazul mărfurilor vîndute pe credit. Cambiile sunt trase de exportator asupra importatorului (trasului) indicîndu-se ca beneficiar al cambiei însuși exportatorul sau o bancă din țara sa. În cazul cambiilor cu plata "la vedere", importatorul le achită în momentul preluării documentelor, iar în cazul celor cu plata la scadență le acceptă, ele fiind remise exportatorului sau păstrate la o bancă pentru a fi încasate la scadență. Documentele sunt predate importatorului în momentul acceptării cambiilor. În afară de aceste documente, prin contract pot fi prevăzute și alte documente pe care exportatorul este obligat să le prezinte. Ele vor fi emise și întocmite corespunzător uzanțelor și celor stipulate în contractul de bază.
Din cele cercetate constatăm că incasso-ul documentar are anumite avantaje:
Exportatorul are garanția ca importatorul va intra în pose și a documentelor de livrare; numai contra plații sau acceptului de plată al acestora;
Importatorul nu are nici o obligație pînă la sosirea documentelor la banca lui;
Importatorul nu plătește mărfurile importate decît la ridicarea documentelor;
Uniformitate și adaptabilitate, exprimată prin ajustarea și corespunderea la normele internaționale.
CAPITOLUL 2. POSIBILITĂȚI DE PERFECȚIONARE A MODULUI DE UTILIZARE A INCASSO-ULUI DOCUMENTAR ÎN CADRUL
B.C. „MOLDOVA AGROINDBANK”S.A.
2.1. Analiza generală a activității B.C. „Moldova Agroindbank”S.A.
Moldovai Agroindbank, îni calitatei de societatei pe acțiuni, și-ai începuti activitateai în 1991, într-oi perioadăi marcatăi de restructurareai radicalăi a societățiii în generali și a economieii în particular. Schimbărilei îni societatei au determinati banca să adoptei noi strategii, bine definite, care au pututi răspunde solicitărilori unei piețe în formare. În acesti scop bancai a extins rețeauai de filialei și reprezentanțe, a valorificati noi segmentei ale piețeii produselori bancare, a stabiliti relații dei corespondențăi cu bănci din străinătatei și relații de colaborarei cu diverse instituțiii financiare internaționale, fapti ce a consolidati pozițiai băncii pe piațai bancară a republicii.
Experiențai acesteii perioadei a demonstrati că echipa de manageri și de angajați ai Moldovai Agroindbanki este capabilă sa facăi față oricărori provocări ale piețeii și să realizeze cu succes obiectivelei strategice trasate.
Situațiai economicăi deloc favorabilăi din anul 2009, strînsi corelatăi cu criza înregistratăi la nivel mondial, deșii a surprins bancai într-o poziție solidă, a adusi și noi provocări, care au determinati banca să-și ajustezei strategia la noile circumstanțe, pentrui a face față noilor solicitări ale piețeii și pentru a fi aproapei de clienții săi.
Pe duratai întregii salei activități, Moldovai Agroindbanki a îndeplinit, pe lîngă rolul de bancă universalăi și operațivă, un rol de bancă-leader, fiindi promotoruli unor acțiuni care au dus la consolidareai întregului și stemi bancar al țării.
Fiindi o instituției financiar-bancarăi universală, Moldovai Agroindbanki oferă un spectru vast dei produse și serviciii în moneda naționalăi și în valută străină pe tot teritoriuli Republicii Moldovai și pe piețele internaționale.
Modeluli unic de businessi orientat spre deservireai SPECIALIZATĂ și EFICIENTĂ a segmentelori de clienți Corporativi și Retail, de rîndi cu și stemelei performante ale tehnologiilori informaționalei avansate, produsele și serviciilei competitive strict orientatei către client, personalul binei instruit și rețeaua de distrubuției dezvoltată, au determinati Moldovai Agroindbank să fie bancai de prima opțiune pentrui clienți și au transformati numele băncii în unul credibil, respectati și unanim recunoscuti pe piața bancarăi din Republica Moldova.
Eficiențai politicii de administrarei a bănciii este demonstratăi prin rezultatele financiare obținute. Bancai continuă să domine clasamentelei eficienței bancarei a băncilor din Republica Moldova, fapt confirmati de o seriei de indicatori relevanți, înregistrații de bancă.
La 31 decembriei 2013, bancai dețineai o cotă de 17,6% din totaluli activelor, 21,7% din totalul creditelor, 23%i din totaluli depozitelori persoanelori fizicei pe și stemuli bancar al țării.
În cei 22 de anii de activitatei bancai a deveniti cel mai mare investitori în creditarea economiei naționale: fiecarei al cincilea leui de crediti este acordati de Moldova Agroindbank. Datorităi unei politicii bancare bine conturate, Moldovai Agroindbank a înregistrati în anul 2013 un profit record de peste 325i milioanei lei.
Moldova Agroindbanki este un nume binei cunoscut atît în Republicai Moldova, cît și pestei hotarele ei, fiind primai bancă din țară, marcai comercială a căreiai a căpătat dimensiunei internațională, fiind înregistratăi în Registruli Internaționali al Organizației Mondialei a Proprietății Intelectuale. Totodată, rezultatelei înregistrate de bancăi au fost apreciatei de către o serie de ediții internaționalei de profil mai mulți ani lai rînd (Euromoney, Global Finance, Finance Central Europe și World Finance, Global Banking & Finance Review) Singurai bancă din țară, Moldova Agroindbanki a fost nominalizatăi de către revista britanică Finance Central Europe drept cea mai bună bancă în Moldova a deceniului 2000i-2010.
În 2013i, B.C. “Moldovai Agroindbank” S.A. a fost inclusăi în clasamentul “TOP 100 SEE” elaborati anual de către agențiai financiarăi internațională SEEi News în colaborarei cu Euromonitori Internațional. Iar pentrui responsabilitateai socială promovată în raport cu angajații săi și cu societateai în ansamblu “Moldovai Agroindbank” a obținuti în 2013 Premiul Mare al Concursului “Marcai comercialăi a anului” – “Mercuriuli de Aur”, în nominația “Responsabilitate Socială” [1].
Obiectivelei de dezvoltarei sînt mereu depășite de bancăi grație colaborării fructuoase cu cei peste 600 de miii de clienți ai băncii, care rămîni a fi o prioritate pentru Moldova Agroindbank, precumi și efortuluii echipei de angajați profesioniști, orientații spre succesul afacerii. Guvernareai corporativă eficientă și justă, implementatăi în cadrul instituției, asigură funcționareai băncii într-o manierăi corectă, o administrarei și un control intern orientati spre transparență, responsabilitatei și informare publică corectă.
Pentrui a analiza activitateai economico-financiară a bănciii comercialei Moldova-Agroindbank Estei necesari să evidențiăm veniturile băncii, cheltuielilei și profitul acesteia; cum are loc intercalarea lor și datorită căror factori se evidențiază acește.
Pentru a efectua o analiză am studiat structura patrimoniului băncii pentru a calcula ponderea fiecărui element component în totalul activelor.
Tabelul 2.1. Structura Activelor B.C. “Moldova Agroindbank” S.A.
[elaborat de autor în baza sursei 1]
Conform datelor din tabelul 2.1 observăm o dinamică pozitivă a activului bilanțului contabil în valoare totală. Observăm că în totalul activelor ponderea cea mai mare este ocupată de împrumuturile acordate și creanțele deținute de bancă 7914609566 lei, urmate de numerar și echivalent de numerar cu 3186877756 lei.
În tabelul 2.2. este reflectată structura capitalului băncii.
Tabelul 2.2. Structura Capitalului B.C. “Moldova Agroindbank” S.A.
[elaborat de autor în baza sursei 1]
Capitalul fiind unul din cei mai importanți factori în activitatea bancară ce se monitorizează de BNM, MAIB respectă normele impuse de BNM privind capitalul. Din tabelul 2.2 observăm o marire a capitalului total, bazată pe mărirea tuturor elementelor componente.
Analiza activității bancare se caracterizează prin profitul acesteia. Moldova-Agroindbank este liderul la capitolul profit în anul 2013 caracterîzind eficiența gestionării resurselor (Tabelul 2.3).
Tabelul 2.3. Indicatorii Profitabilității B.C. “Moldova Agroindbank” S.A. [elaborat de autor în baza sursei 1]
Indicatorii principali ce se utilizază în calcului performanțelor și capacităților bancare de a continua activitatea bancare îi observam în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4. Rentabilitatea și eficiența utilizării resurselor bancare B.C. “Moldova Agroindbank” S.A. [elaborat de autor în baza sursei 1]
Toți indicatorii din tabelul de mai sus indică elaborarea unor politici bine definite, strategii în gestionarea mijloacelor financiare astfel obținînd niște indici ai stabilității finaciare.
Conform normelor impuse băncilor comerciale de către BNM privind suficiența capitalului ponderat la risc și a lichidităților putem evidenția îndeplinirea cu restricții a acestor norme de către Moldova- Agroindbank în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.5. Normele Suficienții capitalului ponderat la risc și de lichiditate a B.C. “Moldova Agroindbank” S.A. [elaborat de autor în baza sursei 1]
Conform tabelului 2.5 normele suficienții capitalului ponderat la risc și lichidități punem observa că Moldova-Agroindbank respecă toate normele stabilite de BNM cea cei conferă un plus de sigurănță și stabilitate durabilă.
Pentru Moldova –Agroindbank, principalii indicatori conferă cheia succesului și loialitatea și încrederea clienților. Premiile obținute pentru cea mai bună bancă vin să contureze îmaginea unui lider pe piața bancară.
Strategia de dezvoltare a băncii pentru anul 2014
Obiectivul strategic de bază al Băncii în toate direcțiile de dezvoltare constă în sporirea calității deservirii clienților, atragerea de noi clienți și extinderea bazei de resurse prin:
– activități complexe de marketing desfășurate continuu întru promovarea produselor și serviciilor Băncii și creșterea bazei de clienți;
– vînzarea activă directă a serviciilor bancare clienților corporativi;
– realizarea unor politici tarifare raționale și competitive, bazate pe monitorizarea permanentă a profitabilității tranzacțiilor Băncii și analiza serviciilor băncilor concurente;
– creșterea calității și vitezei deservirii și oferirea unei game complete de servicii bancare clienților;
– implementarea de noi servicii, dezvoltarea și oferirea de noi produse bancare cu aplicarea tehnologiilor informaționale de inovație;
– extinderea rețelei regionale a Băncii.
Obiectivul prioritar al Băncii în domeniul creditării constă în dezvoltarea unui portofoliu de credite calitativ și înalt profitabil și extinderea semnificativă a acestuia prin minimizarea și diver și ficarea riscurilor creditare. Banca va continua să depună eforturi con și derabile pentru a identifica o abordare individualizată și cît mai eficientă la creditarea activității fiecărui client în parte.
Creșterea portofoliului de credite al Băncii și majorarea veniturilor din creditare vor fi realizate atît datorită extinderii spectrului de produse și servicii creditare, cît și datorită dezvoltării unor produse noi de program care vor permite de a spori competitivitatea Băncii și de a atrage noi clienți, și, de asemenea, vor contribui la armonizarea și standardizarea activității de creditare.
Principalele scopuri strategice ale Băncii pentru anul 2014 sunt:
-creșterea afacerii cu cel puțin 50% pe direcții-cheie;
-îmbunătățirea gestionării afacerii;
-sporirea recunoașterii brandului;
-creșterea influenței Băncii în regiunile Moldovei prin extinderea și dezvoltarea continuă a rețelei regionale (deschiderea de noi filiale și agenții);
-desfășurarea unei activități de caritate și sponsorizare de amploare.
Făcînd o analiză a operațiunilor legate de incaso documentar în cadrul MAIB, putem remarca că acest produs este slab utilizat din cauza riscurilor care apar.
Pe parcursul anului 2013 au fost utilizate de către clienții băncii 13 incasouri în sumă totală de 1,555 mii USD. Iar pentru anul 2014 volumul planificat este de 15 incasouri în sumă de 1,6000 mii USD. Venitul obținut de bancă în anul 2013 în urma utilizării acestui produs a fost în mărime de 13688 lei, iar venitul planificat pentru anul 2014 este de 18200 lei.
2.2. Recomandările B.C.”Moldova Agroindbank”S.A. privind aspecte de care trebuie să țină cont părțile implicate în derularea incasso-ului documentar
Din cele constatate anterior concluzionăm că incassoul reprezintă o modalitate de plată utilizată în comerțul internațional care se bazează pe obligația de plată a cumpărătorului asumată prin contractul comercial, fără a comporta nici un angajament de plată din partea băncilor implicate in derulare. Prin incasso se intelege tratarea de catre banci potrivit instructiunilor primite a documentelor comerciale și /sau financiare, in scopul de a obține acceptarea și /sau plata; de a remite documentele comerciale contra acceptarii și /sau, dupa caz, contra plata; de a remite documentele în alte condiții. În practica MAIB practic nu se utilizează incasoul documentar, dar banca are elaborat un regulament intern privind utilizarea acestei modalități de plată care se bazează pe Regulile și Uzanțele Uniforme Internaționale.
De ce MAIB recomandă clienților să utilizeze incasso-ul documentar:
Utilizarea incasso-ului este mai sigură decît cea a ordinului de plată simplu;
Exportatorul are posibilitatea de a pastra controlul asupra mărfii pîna cand trasul efectuează plata sau accepta trata/bilet la ordin;
Incassourile pot facilita pre și post finantarea;
In cazul incasso-urilor simple sau a documentelor contra acceptare, trasul are posibilitatea de a vinde marfa inaintea plății;
Derularea incassourilor este simplă;
Implica costuri relativ mici;
Nu necesită blocarea disponibilitatilor dvs. in calitate de tras din momentul avizarii incasso-ului, ci existenta fondurilor la momentul platii. Plata se va efectua catre tragator la primirea instructiunilor de plata de la tras.
Incassourile se deruleaza în baza Normelor Uniforme pentru Incasso Publicatia 522 a CCI Paris, fapt ce ii confera o anumita protectie.
Documentele se prezintă la banca primitoare spre a fi remise la încasare unei alte bănci de regulă banca importatorului, conform instrucțiunilor primite de la exportator.
Operațiunea prin incasso documentar este o simplă vehiculare de documente, obligația băncilor ce intervin rezumandu-se doar la prestarea unor servicii, conform instrucțiunilor primite de la exportator.
Documentele vehiculate de MAIB sunt:
– comerciale (documente ce atesta livrarea marfii – factura, document de transport, etc);
– financiare (cambii, bilet la ordin, cec, chitante, etc);
În cadrul MAIB este prevăzută utlizarea a două tipuri de incaso documentar:
1. Documente contra plata (Documents against Payment – D/P), prin care banca eliberează documentele cumparatorului / importatorului numai contra plații intr-o valuta precizata;
2. Documente contra accept (Documents against Accept – D/A) prin care banca eliberează documentele cumparatorului / importatorului contra acceptarii unei cambii care garanteaza plata la o data ulterioara.
Indiferent de felul incasso-ului se poate vorbi de caracterul documentar al plății, în sensul ca prin vehicularea documentelor de catre bănci, mecanismul incasso-ului permite în final să se obțina o plată contra documente. Prin aceasta se urmărește ca destinatarul documentelor sa nu intre în pose și a lor decat în momentul executarii obligației sale de plata sau de acceptare a cambiilor.
In cazul incasso-ului documentar, caracterul documentar este mai pronuntat în sensul ca importatorul efectueaza plata nu contra marfa ci contra documente ce atesta livrarea conform conditiilor contractului extern.Teoretic, aceasta modalitate de plata confera o anumita certitudine partenerilor privind indeplinirea obligațiilor asumate prin contractul comercial internațional.
Cumpărătorul vazand documentele are sigurănta ca efectueaza plata numai dupa ce exportatorul și -a indeplinit obligația contractuala de a expedia marfa.
Vanzatorul are la randul sau sigurănta ca importatorului nu va intra în pose și a documentelor pentru a- și ridica marfa decat dupa ce va efectua plata.
După cum am mai menționat, partile implicate în derularea unui incasso sunt:
ordonatorul/tragatorul, clientul care incredinteaza documentele băncii sale;
banca remitentă – banca careia ordonatorul ii incredinteaza operațiunea sa;
banca însărcinată cu încasarea – banca prezentatoare care este însărcinată cu prezentarea documentelor importatorului (trasul);
trasul – partea careia trebuie sa ii fie facuta prezentarea documentelor spre plata.
Instrucțiunile unui incasso primite de tragator, trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
identificarea băncii remitente (denumirea, adresa completa și corecta);
ordonatorul (denumirea, adresa completa și corecta);
trasul (denumirea, adresa completa și corecta);
banca prezentatoare (denumirea, adresa completa și corecta);
suma și valuta în care este incheiat incasso;
lista documentelor prezentate;
suportarea comisioanelor;
instrucțiuni privind eliberarea documentelor (contra plata, contra acceptare, orice alte instrucțiuni);
instrucțiuni în cazul neefectuarii plății;
mentiunea ca incasso-ul se supune prevederilor Publicatiei 522.
Riscul de neplată ce există în cadrul folosirii incasso-ului poate fi inlaturat sau diminuat prin combinarea cu alte modalități de plată:
– garanția bancara;
– folosirea cambiei;
– vinculatia.
a) Garanția bancara – conform “Normelor privind scrisorile de garanție bancara”.
b) Folosirea cambiei sporeste considerabil siguranta în ceea ce priveste achitarea contravalorii marfii de catre cumpărător dat fiind faptul ca un refuz de plata al cambiei declanseaza procedura prevazuta în legislatia cambiala (protest, executare și lita).
c)Vinculatia – marfa se expediaza pe adresa unei bănci corespondente sau cel mai frecvent pe adresa unei case de expeditie iar marfa nu se elibereaza importatorului decat pe baza dovezii bancare ca a achitat contravaloarea marfii.Aceasta modalitate prezinta insa unele dezavantaje pentru exportator, constand în costurile relativ ridicate ale vinculatiei și menținerii riscului de nepreluare a marfii de catre importator, în cazul în care aceasta nu mai este interesat de marfa.Pe tot parcursul derularii operațiunii, exportatorul ca initiator trebuie sa urmareasca și marfa pana în momentul plății.
Prezentarea – documentele trebuie sa fie prezentate trasului sub forma în care ele au fost primite, banca remitentă și banca însărcinată cu încasarea fiind autorizate sa faca orice fel de andosament sau sa aplice orice forma de identificare ceruta de operațiunea de incasso. în instrucțiunile de remitere a incasso-ului trebuie sa se indice clar adresa trasului/domiciliul unde trebuie sa fie facuta prezentarea.
In cazul în care documentele sunt plătibile la vedere, banca prezentatoare, trebuie sa efectueze prezentarea la plata a documentelor fără întîrziere. Cînd documentele sunt plătibile la termen, banca prezentatoare trebuie, în cazul în care se cere acceptare, sa faca prezentarea spre acceptare fără întîrziere, iar în cazul în care se cere plata sa prezinte documentele la plata cel mai tarziu la data scadenței.
In cazuli unui incasso ce cuprinde o trata plătibilăi la termen trebuie să se precizeze dacă documentele comerciale se elibereaza trasului contrai acceptare sau contra plata. În lipsa unei asemenea precizari documentele comerciale vor fi eliberate trasului numai contra plată, banca însarcinată cu încasarea nefiind responsabila pentru consecintele întîrzierii eliberarii documentelor.
Acceptarea – bancai prezentatoare este obligatăi să controleze ca forma acceptariii tratei să apară ca exactă și completă nefiindi insa responsabila de audenticitateai semnaturilor.
Protestul – în cazuli în care instrucțiunilei ce insotesc documentelei remise la incasso, prevad în mod expresi obligativitatea dresariii protestului de neplata sau de neacceptare, unitatile băncii vor duce la indeplinire aceste instrucțiuni conform prevederilor din Normele de Incasari și Plăți.
In absentai unor astfel de instrucțiuni, banca însărcinată cu încasarea nu are nici o obligație în acest sens.
Unitatilei băncii vor transmite la Direcțiai de Operațiii Valutare, în termeni de 24 de ore de la data dresariii protestului, documentelei doveditoare în original, menționand totodata cuantumul cheltuielilor efectuate pentru indeplinirea procedurii.
Direcția de Operațiuni Valutare, comunică băncilori remitente data dresarii protestului și solicită recuperarea contravalorii cheltuielilor suportate.
Un incassoi documentar se realizeazăi în trei etape principale:
ordinuli de încasare al vanzatoruluii (remitentului);
transmitereai ordinului de încasarei de catre banca remitentă băncii prezentatoare;
încasareai de catre bancai prezentatoare.
Ordinul de încasare al vînzătorului (remitentului). Vanzătorul a expediat marfa. El deține deci documentul de transport, la care va adauga factura și, eventual, certificatele de a sigurăre și de provenienta, lista de colisaj și de greutate, factura vamala etc.Vanzatorul va remite toate aceste documente băncii pentru realizarea incasso-ului față de cumpărător.
Pentru a facilita operațiunea, MAIB a elaborat un model de incasso documentar pe care il remite la cerere clienților sai; banca se asigură astfeli ca indicațiile necesare sunt calar exprimate și complete. Acest ultimi punct este important intrucît dupa primirea ordinului de încasare, banca remitentului și cea a trasului nu acționeaza decît în conformitate cu ordinul primit, fără a ține cont de instrucțiunile aditionale menționate eventual în documente.
Transmitereai ordinului de încasarei catre banca remitentă (MAIB) băncii prezentatoare (coresondente). MAIB va controla documentele bazandu-se pe RUE, al caror art.2 precizează: “Băncilei trebuie sa verificei dacă documentele primitei corespund celor enumerate în ordinul de încasare, și trebuie sa informeze imediat partea care le-a adresat ordinul de încasare despre orice document lipsa. La aceastai se limiteaza obligațiile băncilori de verificare a documentelor.”
Dacă rezultatul verificarii este pozitiv, MAIB trimite documentele bănciii însarcinatei cu incasso-ul în țara trasului, cu toate instrucțiunile necesare.
Încasareai de catre banca prezentatoarei și transferul produsului.Dacă este vorba de incasso în forma documentei contra plată, trasul va intra în posesia documentelor plătind suma datoratăi băncii prezentatoare, acre va transfera aceasta suma băncii remitente.
Existai o particularitate a țărilor a caror monada nu este convertibila decat în anumite conditii.
Chiari dacă documentele nu trebuie remise decat contra efectuarii plății în moneda prescrisa, băncile din aceste tari le remit de obicei contra depunerii contravalorii sumei corespunzatoare, în moneda locala, la cursul de schimb al zilei.
Dacă este vorba de incasso în forma documente contra acceptare, trasul va accepta un efect de schimb prin care se angajeaza sa efectueze platai la scadența.Conform instrucțiunilor din ordinul de încasare, acceptul va ramane la banca prezentatoare sau va fi inapoiat băncii remitente. In acest din urmă caz, remitentul va puteai cere scontarea efectului de schimb la o banca dispusa sa faca acest lucru, sau il va incasa la scadența.
Cu toatei acestea, incasso-ul nu prezintai nici o garanție pentru exportator, ca va incasa imediat contravaloarea marfii exportate. Singura obligație de plata a importatorului este cea asumata prin contractul comercial, riscurile de neîncasare fiind cele specifice unei astfel de obligații. Dacă al acest aspect se adauga și faptul ca potrivit Publicatiei 522, art.21, spezele și comisioanele bancare sunt suportate de exportator, reiese clar ca în cadrul acestei modalități de plata avantajele sunt în principal de partea importatorului.
Pentrui a evita eventualele dificultati, principalelei elemente ale formei alesei trebuie sa figureze în textul contractului.
Aspectei pe care trebuie sai le aiba în vederei vanzatorul:
Inaintei de a alege formai de incasso documentari pentru încasarea unei creanțe. Inaintei de negociereai contractului de vanzarei trebuie să se determine, pe baza criteriilori următoare, dacă incasso-ul documentari asigură plata dorită:
– solvabilitateai și onorabilitateai cumpărătorului;
– graduli de cunoastere a țăriii cumpărătorului;
– situația politică, economică și juridică în țara importatoare;
– controlul schimburilori și restrictiile privind importurile în țara importatorului;
– posibilități de a gasi un nou cumpărător sau de a repatria marfa în cazul în care cumpărătorul refuza sa primeasca livrarea și cheltuielile legate de aceasta operațiune.
Dupa alegereai formei de incasso documentari pentru încasare unei creanțe. Dacă marfa trebuiei livrata contra acceptării uneii trate plătibile în 180 zile, de exemplu, solvabilitateai cumpărătoruluii și disponibilitateai sa de a efectua plata au o importanta și mai mare. La scadența marfai poate fi deja revandutai sau utilizata, iar securitatea tarii este data exclu și v de acceptul cumpărătorului.
Optiune: garantareai plății de catre banca prezentatoarei sau o alta bancă de prim ordin sub forma de gir sau de garanție de plată.
Conosamentuli este un titlu și un contracti de transport maritim; conosamentuli poate fi intocmit “la ordin”: el reprezintai marfa care din acel momenti nu mai poate fi livrata decat detinatorului legitim al conosamentului, contra remiterii acesteia.Cumpărătorul nu poate astfel sa intre în pose și a marfii decat dupa ce a efectuat plata sau și -a dat acceptul.
Dacăi marfa este expediatăi prin avion, cale ferată, poștă sau camioni direct la adresa cumpărătorului, ea va fi remisa acestuia, chiari dacă a onorat sau nu documentele de încasare. Ordinuli de încasare nu reprezinta în acest caz nimic mai multi decat recuperarea creanței.
Optiune: marfai poate fi expediata băncii prezentatoarei în țara cumpărătorului sau a unei tranzitari la dispozitia respectivei bănci. In acest caz, cumpărătoruli nu va intra în posesia mărfii decît dupa ce a efectuat plata sau a semnat acceptul, dacă exista instrucțiuni clare în acest sens. RUE contin la art. 6 o dispozitie care precizeaza ca băncile nu sunt obligate, în absenta unei intelegeri prealabile, sa se ocupe de livrarea marfurilor. Trebuie decii sa se verifice intai dacă banca desemnata este dispusa sa figureze ca destinațara a expeditiei.
Aspectei ce trebuiei avute în vedere la intocmireai documentelor. Trebuiei avut în vedere faptul ca băncilei nu sunt obligate să verificei documentele în detaliu.
Aspectei pe care trebuie să le aiba în vedere cumpărătorul. Cumpărătoruli unei marfi plătibile prin incassoi documentar va fi anuntati de catre banca prezentatoarei în momentul în care i-au parvenit documentele. Avizuli băncii va conține indicatiilei principale privind natura documentelor și marfa expediata.Cumpărătorul poate sa afle dacă documentele detinute de banca prezentatoarei permit primirea marfii și scoaterea acesteiai din vama. In continuare, trebuiei avut în vedere urmatoarelei puncte:
Trasuli are dreptul, dacă doreste sa examineze documentelei la sediul băncii prezentatoare inainte de a le plăti.
Trasuli nu este autorizat sa inspectezei marfa sau sa verificei calitatea acesteia fără asentimentul vanzatorului, transmis prin banca.
Bancai prezentatoare nu poate remitei documentele decat contrai efectuarii plății sau acceptarii. Fără asentimentuli expres al emitentului ordinului, ea nu este autorizatăi sa accepte avansuri.
Dacă trasuli este un clienti bine cunoscuti al băncii insarcinate cu incasso-ul, aceasta îi poate remite documentelei cu titlu fiduciar. Ea poatei însa sa fie sigură ca acestai nu le va utiliza inainte de a le fi onorat prin plata sau accept. Dacăi trasul refuza sa efectuezei plata sau sa își dea acceptul, el va trebuii sa returneze imediat bănciii prezentatoare toate documentele, fără sa fi operat în acesteai nici o modificare. Bancai își asumă întreaga responsabilitatei față de remitent și banca remitentăi pentru utilizarea documentelor contrari ordinului de încasare și pentru pierderea documentelor.
Banca prezentatoarei trebuie sa adresezei imediat un aviz băncii remitentei în caz de neplata sau de ne-acceptare. La primireai unui astfel de aviz, banca remitentă trebuie sa comunice în timp util instrucțiunilei necesarei pentru utilizarea documentelor.Dacăi banca prezentatoare nu primeste instrucțiuni în acest sens timp de 90 de zile dupa emiterea avizului de neplatai sau de ne-acceptare, ea poate returnai documentele băncii remitente.
Banca prezentatoarei are unicul scop de a transmitei documentele pe care le-a primit de la emitentul ordinului, fărăi a fi obligat sa le controleze. Ea nu își asumai nici o responsabilitate în ceea ce priveste formai și exactitatea documentelor sau starea mărfii, chiar dacă aceasta ii este adresata. Eventualele reclamații trebuie communicatei direct vanzatorului.
Practicareai acestei modalități este justificatăi de execuția sa relativ și mplă, ieftină și rapidă. Pentru importator, modalitateai de plată în cauză este mult mai avantajoasă, el ne mai suportînd costul deschideriii anticipate a acreditivului; de aceea, economistuli care îl reprezintă pe importatori va depune toate eforturile pentru introducereai în contractul de comerț exterior a modalității de plată sub formă de incasso documentar.
În cazul incasso-ului documentar se înregistrează riscuri similare cu cele de la acreditiv, dar mai ample și altfel repartizate pe cei doi parteneri, exportatorul și importatorul.
Riscuri economice
-pentru exportator, risc prin neplată ;
-pentru importator, risc prin posibilitatea de neprimire a mărfurilor, calitate redusă, prețuri diferite etc.;
Riscuri valutare
– pentru exportator, prin scăderea cursului valutar la moneda de plată;
– pentru importator, prin creșterea cursului valutar la moneda de plată.
Obligațiile economistului. Și în cazul acestei modalități de plată internaționale, economistul, indiferent unde lucrează în privința celor patru persoane juridice angajate, va trebui să manifeste un profe și onalism superior, promptitudine și exigență la verificarea documentelor economice, financiare și de plată.
Pentru cei care lucrează la exportator și importator, vor trebui să procedeze la luarea unor măsuri a sigurătorii suplimentare, atît împotriva riscului economic, cît și împotriva riscului valutar, inclu și v practicarea operațiunilor de vînzare /cumpărare de valută de pe piața valutară. În cazul în care legăturile între partenerii unei relații economice internaționale se deteriorează, sau zona din care fac parte devine nesigură, se poate renunța la incasso-ul documentar în favoarea altor modalități de plată (scrisoarea de credit sau acreditiv).
In concluzie, folo și rea acestei modalități de plata este determinata de:
a) gradul de încredere reciproca dintre parteneri (relatii traditionale și curente de afaceri intre cele două firme, firme solvabile, serioase);
b) gradul redus de intensitate a cererii pe piața externa, pentru marfurile oferite de exportator;
c) interesul sporit pe care il are exportatorul de a- și vinde marfa;
d) situația conjuncturala economica, politica și financiara din țara importatoare etc.
Avantajele de care beneficiază utilizatorii incassoului ca modalitate de plată:
– posibilitate de a inmana documentele (titlul de proprietate asupra marfurilor) catre cumpărător și multan cu plata sumei datorate sau acceptarea la plata a unei trate
– este guvernat de reguli internaționale emise de Camera Internaționala de Comert de la Paris ( Regulile Uniforme pentru Incassouri Publicatia nr. 522)
Important de retinut este că în comparatie cu plata prin transfer bancar este o modalitate mai sigură pentru vanzator, dar mai putin sigură în comparatie cu plata prin acreditiv documentar; în comparatie cu acreditivul documentar, implica o actiune anterioara din partea exportatorului, adica realizarea exportului de marfuri/servicii inainte de “securizarea”plății; este recomandata în cazurile în care cele 2 parti (exportatorul și importatorul) se cunosc și exista incredere reciproca; băncile implicate intr-o tranzactie incasso nu garanteaza plata și nici nu își asuma riscul creditarii, ele actionand doar în calitate de intermediari care faciliteaza plata marfii; dacă vanzatorul doreste sa expedieze marfa pe adresa băncii colectoare, este necesar acordul prealabil al băncii în acest sens.
În cele ce urmează, sunt menționate principalele modalități de plată disponibile prezentate din punctul de vedere al exportatorului. Acestea sunt prezentate în ordinea descrescătoare a riscului, cea mai periculoasă modalitate fiind prima. În același timp, riscul crește din punctul de vedere al importatorului.
1. Expedierea mărfurilor (ceea ce înseamnă trimiterea acestora în străinătate fără existența unui contract de vînzare internațională și așteptarea efectuării plății pentru mărfurile vîndute).
2. Operațiunile comerciale de open account (ceea ce presupune că mărfurile sunt transmise, iar plata se va efectua la anumite intervale de timp).
3. Documentele sunt transmise direct importatorului, iar plata se va efectua atunci cînd acestea sunt primite (lucru care nu îi conferă exportatorului nici un control).
4. Incasso-ul documentar.
5. Acreditivul documentar.
6. Plata în avans (ceea ce înseamnă că exportatorul își va primi banii înaintea trimiterii mărfurilor și există o perioadă de creditare în timpul căreia banii pot fi utilizați pentru producerea sau cumpărarea mărfurilor care urmează a fi exportate).
Derularea plății prin incasso documentar implică și anumite riscuri. Acestea sunt următoarele:
Riscul întîrzierii la plată, care decurge din faptul că circuitul documentelor este imprecis ca durată, dînd astfel posibilitatea importatorului de a întîrzia el însuși să se prezinte pentru preluarea documentelor contra plată.
Acest risc este con și derabil amplificat în cazurile în care modul de executare a contractului (în special calitatea mărfii), conjunctura pieții (evoluția prețurilor, cursurilor valutare, etc.) sau situația financiară a importatorului prezintă variații semnificative care pot determina importatorul la o tergiversare deliberată a momentului plății, în așteptarea fie a unor rabaturi de preț, a momentelor de conjunctură mai favorabile sau a propriei redresări financiare.
Riscul de neplată din partea importatorului în cazul în care aceleași elemente de insecuritate apar cu o amploare sporită, importatorul gă și nd căile de întrerupere a raporturilor contractuale sau asumîndu-și riscurile neexecutării contractului (plății) în schimbul altor avantaje. Neplata poate deci surveni ca urmare a unor fenomene sau evenimente care pot pune pe importator în dezavantaj absolut sau relativ, și anume: calitatea discutabilă a mărfii; conjunctura slabă a mărfii pe piață; evoluția situației valutare în sensul în care afectează competitivitatea importului; apariția unor oferte mai avantajoase de marfă și milară; situația financiară precară a cumpărătorului.
Neplata aduce după și ne arbitrarea litigiului în instanța comercială sau civilă, recuperarea integrală a contravalorii mărfii fiind teoretic a sigurătă, dar practic extrem de dificilă datorită complexității motivelor po și bile de neplată invocate și procedurilor juridice corespunzătoare foarte anevoioase. Chiar în cazul unei asemenea soluții, întîrzierea recuperării contravalorii mărfii este extrem de păgubitoare pentru exportator.
Riscul diminuării încasării apare ca o consecință directă a primelor două categorii de riscuri semnalate (întîrziere sau neplată), putîndu-se concretiza în trei forme, și anume:
scăderea valorii și implicit a prețului mărfii, fie ca urmare a deprecierii acesteia în perioada de întîrziere, fie ca urmare a acceptării de către exportator a diminuării prețului în vederea lichidării tranzacțiilor cît mai repede și cu pierderi minime,
efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sarcina exportatorului pentru manipularea, depozitarea și protecția mărfii, staționarea mărfii pe mijlocul de transport sau în antrepozitele cărăușilor pînă la preluarea ei, redirijarea mărfii către o altă destinație, etc.;
plata de către exportator a unor dobînzi neluate în calcul de eficiență a exportului în cazul în care operațiunea comercială este finanțată de un terț (de regulă, bancă) pînă în momentul încasării exportatorului.
Riscul pierderii mărfii, care poate surveni în două situații, și anume.
în cazul în care marfa este expediată direct pe adresa unui cumpărător de rea-credință care și -o însușește, o înstrăinează și refuză plata; de și gur, un asemenea caz este destul de rar, teoretic existînd suficiente remedii de natură civilă și penală împotriva acestei situații; practica totuși consemnează asemenea dispariții de marfă care de obicei sunt urmate de dizolvarea firmei comerciale partenere sau de falimentul acestea;
– în cazul în care în perioada de staționare a mărfii în antrepozite sau pe mijlocul de transport se prelungește peste limita legală impusă de reglementările vamale sau dacă costurile de stocare și de protecție depășesc valoarea mărfurilor, consecința fiind confiscarea mărfii de autorități sau de creditorii respectivi. Tot aici se pot include și cazurile de degradare a mărfii datorită stocării îndelungate.
În concluzie constatăm că incasso-ul documentar este o modalitate de decontare și mplă și rapidă, care permite clientului derularea tranzacțiilor cu parteneri de încredere, în cadrul unor relații comerciale tradiționale de lungă durată.
Utilizarea Incasso-ului este recomandată de către MAIB în următoarele situații:
Cînd exportatorul cunoaște suficient de bine importatorul;
Cînd țara importatorului prezintă un grad redus de risc;
Cînd marfa poate fi vîndută cu ușurință în cazul în care importatorul refuză plata;
Nu există alte restricții de import, decît licențele necesare obținute deja.
Fiind exportator, conform condițiilor contractuale, operațiunea se inițiază prin depunerea la bancă a documentelor comerciale, însoțindu-le de instrucțiuni clare privind modul de eliberare a documentelor către importator (contra acceptării/plății/altor condiții). Fiind importator, există posibilitatea de a verifica documentele trimise de exportator, înainte de a efectua plata lor.
În scopul promovării acestui produs bancar MAIB își propune să determine agenții economici care desfășoară tranzacții de import/export cu țările asiatice (India, China, Taiwan, Vietnam), deoarece cel mai des această modalitate de plată se utilizeză în relețiile cu aceste țări, să analizeze caracterul tranzacțiilor să se determine avantajele utilizării incasoului și să convingă clientul asupra oportunității utilizării lui.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Incasso-ul documentar este acea modalitate de plată pe baza căreia furnizorul transmite băncii sale documentele care atestă îndeplinirea obligațiilor sale contractuale, banca respectivă remițîndu-le spre plată importatorului prin banca acestuia.
Caracteristicile de bază ale incasso-ului documentar sunt:
Operațiunea este inițiata întotdeauna de către exportator;
Aceasta modalitate de decontare ce se bazează, în esența, pe obligația de plata a comparatorului, asumata prin contractul comercial, fără a comporta nici un angajament de plata din partea băncilor implicate în derulare;
Scopul operațiunii este transmiterea documentelor comerciale și /sau financiare de la beneficiarul plații la plătitor contra plată/acceptare sau îin alte condiții;
Obligația de plată îin cadrul incassoului revine cumpărătorului. Banca preia obligația de plată numai în cazul incasso-ului garantat.
Plata prin incasso nu presupune nici un fel de obligație de garantare a plății, în afără obligațiilor asumate de cumpărător prin contractul de vînzare – cumpărare internațională. și ngura protecție a exportatorului este faptul că importatorul nu poate ridica marfa decît în momentul plății, cînd poate întră în pose și a documentelor ce-i atestă proprietatea asupra mărfii. El rămîne însă supus numeroaselor riscuri:întîrzierea plății; neplata sumei dacă importatorul, dintr-un motiv sau altui, refuză să-și onoreze obligația de plata fie riscul diminuării încasării.
Practicarea incasso-ului este justificată de execuția sa relativ și mplă, ieftină și rapidă. Pentru importator, modalitatea de plată în cauză este mult mai avantajoasă, el ne mai suportînd costul deschiderii anticipate a acreditivului; de aceea, economistul care îl reprezintă pe importator va depune toate eforturile pentru introducerea în contractul de comerț exterior a modalității de plată sub formă de incasso documentar.
În concluzie recomandăm că la intocmirea documentelor trebuie de avut în vedere faptul ca băncile nu sunt obligate sa verifice documentele în detaliu. Cumpărătorul unei marfi plătibile prin incasso documentar va fi anuntat de catre banca prezentatoare în momentul în care i-au parvenit documentele. Avizul băncii va conține indicatiile principale privind natura documentelor și marfa expediata.
Sub acest aspect trebuie subliniată încă o dată ideea că operațiunile privind incasso-ul se execută pe riscul și pentru contul exportatorului, ceea ce demonstrează că primul interesat în precizia, corectitudinea și claritatea instrucțiunilor este însuși exportatorul. Astfel, exportatorul își păstrează în permanență rolul de ordonator și conducător al operațiunii, interesul său fiind de a da curs oricărei solicitări sau înștiințări din partea băncilor, în sensul luării de decizii de natură comercială privind documentele sau contravaloarea acestora.
Pentru buna derulare a plății la incaso, pentru protecția lor, exportatorii trebuie ca în instrucțiunile date băncii remitente să precizeze clar:
– denumirea și adresa băncii prezentatoare sau a băncii însărcinate cu încasarea unde se vor remite documentele. În caz contrar, banca remitentă va trimite documentele unei bănci cu care are relații de corespondent, la libera sa alegere. Precizarea expresă a băncii însărcinate cu încasarea permite reducerea la maximum a numărului de bănci prin care vor fi vehiculate documentele. Remiterea directă a documentelor reduce costul operațiunii și riscurile de pierdere sau întîrziere a documentelor;
– numele și adresa completă a trasului, importatorului, sunt necesare băncii prezentatoare de a notifica rapid și direct importatorul de sosirea documentelor și implicit scurtarea timpilor derulării operațiunii și încasării banilor.
In concluzie, folosirea acestei modalități de plata este determinata de:
a) gradul de incredere reciproca dintre parteneri (relatii traditionale și curente de afaceri intre cele două firme, firme solvabile, serioase);
b) gradul redus de intensitate a cererii pe piata externa, pentru marfurile oferite de exportator;
c) interesul sporit pe care il are exportatorul de a- și vinde marfa;
d) situația conjuncturală economică, politică și financiară din țara importatoare etc.
Avantajele de care beneficiază utilizatorii incassoului ca modalitate de plată:
– posibilitate de a înmîna documentele (titlul de proprietate asupra marfurilor) catre cumpărător simultan cu plata sumei datorate sau acceptarea la plata a unei trate;
– este guvernat de reguli internaționale emise de Camera Internaționala de Comert de la Paris ( Regulile Uniforme pentru Incassouri Publicatia nr. 522).
BIBLIOGRAFIE
B.C.„Moldova Agroindbank”SA. Raport anual, 2013. http://maib.md/reports/2?y=2012 (vizualizat 25.04.2014).
Floricel C. Relații valutar financiare internaționale. București: Națională, 2001. 452 p.
Gaftoniuc S. Practici bancare internaționale. București: Economica, 2008. 315 p.
Georgescu-Goloșoiu L. Mijloace, modalități și instrumente de plată. București: ASE, 2003. 245 p.
Grigoriță C. Activitate bancară. Chișinău: Cartier, 2004. 432 p.
Gust M. Management bancar. București: Independența Economică, 1999. 326 p.
Hinkelman G. Plăți internaționale.București: Teora, 2001. 425 p.
Imereanu M., Gfheorghe A. Tehnica și practica operațiunilor bancare, relațiile agențiilor economici cu băncile. Bucuresti: Economica, 1993. 275 p.
Imireanu M.. Produse și servicii bancare în relațiile de plăți interne și internaționale. București: Tribuna Economică, 2002. 310 p.
Negruș M. Plăți și garanții internaționale. București: ALL, 2000. 218 p.
Popa I. Tranzacții comerciale internaționale. București: Economica 1997. 325 p.
Regulile și Uzanțele Uniforme privind utilizarea incassoului documentar. Camera de Comerț Internațional, Paris, 1996.
Roxin L. Gestiunea riscurilor bancare. București: Didactică și Pedagogică, 2007. 352 p.
Solomon A. Decontări în valută străină. Ediția 1. Chișinău: ASEM, 2000. 178 p.
Stoica M. Management bancar. București: Economică, 1999. 415 p.
Tarife pentru incassoul documentar, acreditive, garanții bancare în cadrul BC „ Moldova Agroindbank”. http://maib.md/files/files/tarife%20juridice_rom.pdf (vizualizat 25.04.2014).
Uniunea Băncilor Elvețiene. Manual de operațiuni documentare în comerțul exterior. Chișinău: LOGOS, 2007. 320 p.
A N E X E
Anexa 1
Tarife la derularea incassoului documentar în cadrul BC „Moldova Agroindbank”SA
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
SCHEMAi DE DERULAREi A INCASSO-ULUIi DOCUMENTARi UTILIZATi ÎN CADRULi BC”MOLDOVA AGROINDBANK”SA
1-ai etapă. Importatoruli și exportatoruli convin prin contracti termenii operațiuniii și plata prin incaso.
A 2-ai etapă. Exportatoruli expediazăi mărfurile în conformitatei cu termenii contractuali, obține documentelei care atestă îndeplinireai obligațiilor de livrarei și prezintă băncii sale (banca remitentă) setuli de documente comercialei și/sau financiare, însoțiti de ordinul de platăi la incaso (cuprinzînd iordinul clari privind eliberarea idocumentelor icontra plată/acceptare/alte condiții).
A 3-ai etapă. Bancai remitentăi (a exportatorului) transmitei documentele bănciii prezentatoare (a importatorului), însoțitei de o scrisoarei de remitere, în care sunt preluatei instrucțiunile primite de la exportator.
A 4-aii etapă. Bancai prezentatoarei (a importatorului) avizeazăi importatoruli despre primirea documentelor.
A 5-a etapă. În funcțieii de instrucțiunilei primite la incaso, bancai prezentatoarei eliberează importatoruluii documentele, fie contra plății, fie contrai acceptării unei trate/ emiteriii unui bilet la ordin; în baza documentelori de livrare, importatoruli preiai marfa.
A 6-a etapă. Dupăi încasareai contravaloriii documentelori de la importator, bancai prezentatoare transferăi suma bănciii remitente sau, după caz, îi remitei efectul de comerți acceptat/emis sau îi confirmăi acceptareai acestuia.
A 7-a etapă. Bancai remitentă notificăi exportatorul desprei încasarea exportuluii sau acceptarea tratei/ emiteriii biletului la ordin și, după caz, îi crediteazăi contul sau îi remitei efectul de comerț.
BIBLIOGRAFIE
B.C.„Moldova Agroindbank”SA. Raport anual, 2013. http://maib.md/reports/2?y=2012 (vizualizat 25.04.2014).
Floricel C. Relații valutar financiare internaționale. București: Națională, 2001. 452 p.
Gaftoniuc S. Practici bancare internaționale. București: Economica, 2008. 315 p.
Georgescu-Goloșoiu L. Mijloace, modalități și instrumente de plată. București: ASE, 2003. 245 p.
Grigoriță C. Activitate bancară. Chișinău: Cartier, 2004. 432 p.
Gust M. Management bancar. București: Independența Economică, 1999. 326 p.
Hinkelman G. Plăți internaționale.București: Teora, 2001. 425 p.
Imereanu M., Gfheorghe A. Tehnica și practica operațiunilor bancare, relațiile agențiilor economici cu băncile. Bucuresti: Economica, 1993. 275 p.
Imireanu M.. Produse și servicii bancare în relațiile de plăți interne și internaționale. București: Tribuna Economică, 2002. 310 p.
Negruș M. Plăți și garanții internaționale. București: ALL, 2000. 218 p.
Popa I. Tranzacții comerciale internaționale. București: Economica 1997. 325 p.
Regulile și Uzanțele Uniforme privind utilizarea incassoului documentar. Camera de Comerț Internațional, Paris, 1996.
Roxin L. Gestiunea riscurilor bancare. București: Didactică și Pedagogică, 2007. 352 p.
Solomon A. Decontări în valută străină. Ediția 1. Chișinău: ASEM, 2000. 178 p.
Stoica M. Management bancar. București: Economică, 1999. 415 p.
Tarife pentru incassoul documentar, acreditive, garanții bancare în cadrul BC „ Moldova Agroindbank”. http://maib.md/files/files/tarife%20juridice_rom.pdf (vizualizat 25.04.2014).
Uniunea Băncilor Elvețiene. Manual de operațiuni documentare în comerțul exterior. Chișinău: LOGOS, 2007. 320 p.
Anexa 1
Tarife la derularea incassoului documentar în cadrul BC „Moldova Agroindbank”SA
Anexa 2
Anexa 3
Anexa 4
Anexa 5
SCHEMAi DE DERULAREi A INCASSO-ULUIi DOCUMENTARi UTILIZATi ÎN CADRULi BC”MOLDOVA AGROINDBANK”SA
1-ai etapă. Importatoruli și exportatoruli convin prin contracti termenii operațiuniii și plata prin incaso.
A 2-ai etapă. Exportatoruli expediazăi mărfurile în conformitatei cu termenii contractuali, obține documentelei care atestă îndeplinireai obligațiilor de livrarei și prezintă băncii sale (banca remitentă) setuli de documente comercialei și/sau financiare, însoțiti de ordinul de platăi la incaso (cuprinzînd iordinul clari privind eliberarea idocumentelor icontra plată/acceptare/alte condiții).
A 3-ai etapă. Bancai remitentăi (a exportatorului) transmitei documentele bănciii prezentatoare (a importatorului), însoțitei de o scrisoarei de remitere, în care sunt preluatei instrucțiunile primite de la exportator.
A 4-aii etapă. Bancai prezentatoarei (a importatorului) avizeazăi importatoruli despre primirea documentelor.
A 5-a etapă. În funcțieii de instrucțiunilei primite la incaso, bancai prezentatoarei eliberează importatoruluii documentele, fie contra plății, fie contrai acceptării unei trate/ emiteriii unui bilet la ordin; în baza documentelori de livrare, importatoruli preiai marfa.
A 6-a etapă. Dupăi încasareai contravaloriii documentelori de la importator, bancai prezentatoare transferăi suma bănciii remitente sau, după caz, îi remitei efectul de comerți acceptat/emis sau îi confirmăi acceptareai acestuia.
A 7-a etapă. Bancai remitentă notificăi exportatorul desprei încasarea exportuluii sau acceptarea tratei/ emiteriii biletului la ordin și, după caz, îi crediteazăi contul sau îi remitei efectul de comerț.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Utilizarea Incaosului Documentar de Catre B.c. Moldova Agro Ind Bank S.a (ID: 148474)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.