Utilizarea Fondurilor Europene In Romania

Introducere

Lucrarea „Politica agricola comuna a Uniunii Europene – Utilizarea fondurilor europene în România” abordeaza o tema de actualitate, si anume, finantarea prin fonduri europene, rezultate in urma integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a adoptarii Politicii Agricole Comune, care acorda prin masurile de dezvoltare rurala urmatoarele prioritati : competivitate in sectorul agricol, imbunatatirea calitatii mediului si cresterea calitatii vietii.

Lucrarea de fata este structurata in 5 capitole.

Capitolul 1 „Generalitati – Politica agricola comuna a Uniunii Europene” prezinta pe larg conceptul teoretic „politica agricola comuna”. Tot in acest capitol se descriu urmatoarele: evolutia politicii agricole comune, cadrul instituțional și legislativ în UE, obiectivele, principiile, instrumentele de implementare si finantare a masurilor politicii agricole comune.

Al doilea capitol „Politica agricola comuna in Romania” abordează politica agricola comuna la nivelul Romaniei, facând o scurtă prezentare a integrarii si finantarii PAC in Romania. Capitolul se incheie cu propuneri si masuri pentru imbunatatirea structurii PAC.

Capitolul trei „Date generale S.C. Polirom Prod S.R.L.” cuprinde prezentarea societatii S.C. Polirom Prod S.R.L cu particularitatile urmatoare: datele de identificare, istoricul si obiectele de activitate ale societatii.

Capitolul patru „Studiu de caz – Modernizare exploatatie agricola la S.C. Polirom Prod S.R.L” prezinta obiectivele si necesitatea finanțarii pentru modernizarea exploatatiei agricole din comuna Scurtu Mare, Teleorman, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Capitolul cinci „Descrierea investitiei privind modernizarea exploatatiei agricole” consta in prezentarea investitiei, care consta in infiintarea unei instalatii de depozitare si conditionare a cerealelor, cu o capacitate de 20 tone/ora, dotata cu echipamente tehnologice noi. In cadrul acestui capitol s-au prezentat etapele de esalonare si proiectiile financiare ale investitiei.

In finalul lucrarii sunt prezentate o serie de concluzii desprinde in urma cercetarii practice si teoretice privind finantarea unui proiect prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Capitolul 1. Politica agricola comuna la nivelul Uniunii Europene

1.1. Necesitatea si evolutia Politicii Agricole Comune

“Politica agricolă reprezintă un ansamblu de principii, mijloace și metode de acțiune prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agriculturii.”

“Politica Agricola Comuna poate fi percepută ca o strategie defensivă, condusă politic, de modernizare a agriculturii vest-europene, pe fondul amenințărilor interne venite dinspre societatea industrială dar și a amenințărilor externe generate de competiția comercială americană.”

Politica Agricola comuna este printre primele politici comune adoptate de Uniunea Europeana, care a reusit sa se integreze in politicile economice si sociale ale statelor memebre UE. A fost creata din necesitatea de a asigura populatiei agricole un nivel de trai echitabil, de a asigura consumatorilor produse de calitate la preturi accesibile, pentru a sprijini locurile de muncă din mediul rural, si de a conserva si gestiona resursele rurale.

Aceasta este constituită din doi piloni :

– pilonul I al organizațiilor comune de piață (măsuri comune de reglementare a funcționării piețelor produselor agricole), finantat prin Fondul European de Garantare Agricola (FEGA)

– pilonul II al dezvoltării rurale si imbunatatirii mediului (măsuri structurale care vizează dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale si imbunatatirii mediului rural, finantat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala ( FEADR).

La nivelul Uniunii Europene, istoria Politicii Agricole Comune (PAC) a început in data de 25 martie 1957 odată cu semnarea Tratatului de la Roma privind crearea Comunității Economice Europene de către aceleași șase state (Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) care, în 1952, înființaseră Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului (CECO).

Primele decizii ale Comunității Economice Europene au inclus agricultura ca parte componentă strategică de mare importanță în procesul de refacere a economiilor din Europa de Vest distruse de război.

Astfel, cu ajutorul PAC, agricultorii beneficiau de subvenții și sisteme care le garantau prețuri ridicate ce îi stimulau să producă mai mult, se acordau și ajutoare financiare ce aveau drept scop restructurarea agriculturii, precum sprijinirea investițiilor în ferme în sensul gestionării și dezvoltării capacităților lor tehnologice pentru a se putea adapta la condițiile economice și sociale ale vremii.

În evoluția Politicii Agricole Comune se pot identifica mai multe etape de transformare a instrumentelor și mecanismelor de aplicare a principiilor, obiectivelor și normelor de realizare a acestora, dar și măsuri de reformă radicală a piețelor și a structurilor agricole și rurale:

– perioada 1958-1970 a fost o perioada de creare și implementare a PAC, in care s-au stabilit primele produse supuse reglementărilor (1962) si au intrat în vigoare prețurile commune (1968). De asemenea s-a aplicat  principiul preferinței comunitare prin introducerea taxelor de prelevare la importul de produse agricole provenind din terțe țări.

– perioada 1970-1983 a fost o perioada de consolidare a PAC. Din anul 1972 s-au introdus măsuri structurale menite să încurajeze modernizarea unităților  agricole, sa incurajeze pregatirea in activitatea agricola a fermierilor si tinerilor. In 1979 s-au inițiat măsuri  de coparticipare  a  agricultorilor la finanțarea excedentelor agricole pe care le provocau și a început aplicarea primelor măsuri de reducere a producției.

– perioada 1983-1992 este o perioada caracterizată prin dezechilibre mari ale piețelor agricole, prin creșterea cheltuielilor bugetare și întreprinderea unor măsuri mai susținute de reducere și control al ofertei. Anul 1988 a adus ca modificari substantiale : noi măsuri de raționalizare a cheltuielilor PAC și destabilizarea producției pentru a reduce stocurile și excedentele. 

– perioada 1992-2000 a fost perioada cand s-a demarat reforma radicală a PAC, elementul central al acestei reforme fiind constituit din reducerea preturilor de interventie la produsele care generau cele mai mari surplusuri (de exemplu cereale, carne de vita si unt).

– perioada începută cu Agenda 2000 și continuată în 2003-2004 a avut ca obiectiv continuarea reformei din 1992, prin măsuri de liberalizare a piețelor, prin metode de productie sanatoase care protejeaza mediul si prin promovarea unei dezvoltari rurale.

– perioada 2004-2013 are ca obiective principale o Politica Agricola Comuna directionata spre interesele consumatorilor si ale contribuabililor, sustinerea si dezvoltarea durabila a mediului rural, orientarea spre piata si concentrarea intr-o masura mai mare pe calitate decat pe cantitate.

1.2. Cadrul legislativ si institutional al politicii agricole comune

Fundamentul juridic al PAC îl constituie articolele 38-47 din Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (1957).

Actualul cadru legislativ cuprinde:

– Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003

– Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului, de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)

– Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1463/2006, Regulamentul (CE) nr. 1944/2006, Regulamentul (CE) nr. 2012/2006, M4 Regulamentul (CE) nr. 146/2008

– Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului (JO L 209, 11.8.2005) privind finanțarea politicii agricole comune, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 320/2006 si Regulamentul (CE) nr. 378/2007. Pe baza noului regulament, la 1 ianuarie 2007, FEOGA s-a scindat în două fonduri distincte, mai exact Fondul European Agricol pentru Garantare (FEAGA) pentru finanțarea măsurilor de pe piață și ajutoarele pentru venituri și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

– Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001

Din punct de vedere instituțional, institutiile implicate in elaborarea și implementarea masurilor de politica agricola comuna sunt : Comisia Europeană, Consiliul de Miniștri, Parlamentul European sau Curtea Europeana de Conturi. Fiecare dintre aceste instituții cooperează pentru asigurarea bunei funcționări a mecanismelor necesare implementării politicii agricole comune în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană este organul executiv al UE si îndeplineṣte doua atributii cheie:

– inițiativa legislativa și formularea propunerilor în domeniul politicii agricole, desfășurându-și activitatea prin Directia Generala Politici Agricole.

– gestiunea zilnică a PAC, constand in urmărirea piețelor și introducerea ajustărilor necesare, fiind asistată de Comitetele de Gestiune ale diferitelor sectoare, comitete formate din experți ale ministerelor naționale și prezidate de către Comisie.

Comisia supraveghează de asemenea și îndeplinirea obligațiilor de catre instanțele naționale ce sunt responsabile cu aplicarea politicilor agricole la nivel național (Ministere de Agricultura, organism de interventie).

In cazul masurilor structurale, Comisia este asistata de catre Comitetul STAR (Comitetul Structurilor Agrare ale UE), compus din experti ai Administratiilor statelor membre.

Prin intermediul Comitetelor consultative ale agriculturii UE, Comisia consultă, cu caracter periodic și formal, sectorul neguvernamental, care include producători, cooperative, sectorul de transformare și comercializare, lucrătorii agricoli și consumatori ai Uniunii Europene.

Comisia Europeană conlucrează cu diferite organisme specializate, de exemplu Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor organizație independentă cu rol consultativ pentru Comisie, care are ca atribuții siguranța alimentelor, evaluarea riscurilor cu privire la siguranța alimentelor pe întregul lanț de producție, de la fermă până la consumatorul final etc.

Comisia Europeană asigură implementarea politicilor în diverse domenii de activitate, prin intermediul a 24 direcții generale, între care și Direcția Generală pentru Agricultură

Această direcție gestionează programele complexe ale PAC și se consultă cu diferite organisme în care sunt reprezentați agricultori, grupuri de comercianți și consumatori.

Direcția Generală VI – Agricultura are următoarea structură:

DG VIA – Analiza economică și studii avansate

DG VIB I, II – I Legislație agro-economică și II Sănătatea publică a plantelor și animalelor

DG VI C – Organizarea pieței cerealelor și produselor din cereale

DG VID – Organizarea piețelor produselor animale

DG VIE – Organizarea piețelor produselor specializate

DG IF 1 și 2 – Dezvoltarea rurală I și II

DG VI G – Finanțare și bugetul agricol

DG VIH – Afaceri internaționale agricole

Consiliul de Miniștri este principala institutie de decizie in care sunt reprezentate toate cele 27 de state membre UE . Consiliul stabilește liniile directoare, ia hotărâralizare, lucrătorii agricoli și consumatori ai Uniunii Europene.

Comisia Europeană conlucrează cu diferite organisme specializate, de exemplu Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor organizație independentă cu rol consultativ pentru Comisie, care are ca atribuții siguranța alimentelor, evaluarea riscurilor cu privire la siguranța alimentelor pe întregul lanț de producție, de la fermă până la consumatorul final etc.

Comisia Europeană asigură implementarea politicilor în diverse domenii de activitate, prin intermediul a 24 direcții generale, între care și Direcția Generală pentru Agricultură

Această direcție gestionează programele complexe ale PAC și se consultă cu diferite organisme în care sunt reprezentați agricultori, grupuri de comercianți și consumatori.

Direcția Generală VI – Agricultura are următoarea structură:

DG VIA – Analiza economică și studii avansate

DG VIB I, II – I Legislație agro-economică și II Sănătatea publică a plantelor și animalelor

DG VI C – Organizarea pieței cerealelor și produselor din cereale

DG VID – Organizarea piețelor produselor animale

DG VIE – Organizarea piețelor produselor specializate

DG IF 1 și 2 – Dezvoltarea rurală I și II

DG VI G – Finanțare și bugetul agricol

DG VIH – Afaceri internaționale agricole

Consiliul de Miniștri este principala institutie de decizie in care sunt reprezentate toate cele 27 de state membre UE . Consiliul stabilește liniile directoare, ia hotărâri în unanimitate sau cu majoritate calificată în domeniul Politicii Agricole Comune. În pregătirea reuniunilor Consiliului de Agricultură, miniștrii sunt asistați de către Comitetul Special de Agricultură (CSA), din care fac parte înalți funcționari naționali ai Departamentului.

Parlamentul European este instituția în care sunt reprezentați cetățenii statelor membre; are rol consultativ și de autoritate bugetară. În procesul implementării mecanismelor PAC, Parlamentul European deține cu atât mai mult un rol esențial, cu cât acestuia îi revine rolul de a aproba bugetul Comunității. În activitatea sa este asistat de Comitetul Agri, un organ permanent cu rol consultativ.

Curtea Europeana de Conturi supravegheaza buna funcționare a bugetului Uniunii. Curtea urmărește îmbunătățirea gestiunii fondurilor europene și informarea contribuabililor europeni cu privire la utilizarea fondurilor publice. In cazul unor nereguli (fraude) informeaza organismele comunitare competente

O ultimă funcție instituțională o au Comitetul Economic și Social, reprezentant al diferitelor tipuri de activități economice și sociale și Comitetul Regiunilor, ambele cu o funcție consultativă, rolul lor fiind de a pregăti periodic situații privind diversele probleme agricole.

Reprezentarea producătorilor agricoli, procesatorilor și a consumatorilor la nivelul Uniunii se realizează prin mai multe organizații comunitare, la care aderă diferite organizații naționale:

Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole (COPA),care are ca scop principal obținerea unor venituri echitabile și stabile de către agricultorii comunitari.

Comitetul General al Cooperativelor Agricole (COGECA), organizație reprezentativă la nivel comunitar a organizațiilor naționale ale cooperativelor agricole.

Sindicatul Investitorilor din Agricultura  la nivelul Uniunii Europene (GEOPA)

Confederația Industriilor Alimentare și a Băuturilor și alte asociații din acest sector, care au un rol important în elaborarea politicilor agricole și a legislației în sectorul agro-alimentar.

Federatia  Nationala a Producatorilor Agricoli din Romania ( F.N.P.A.R) , cea mai reprezentativa entitate din sectorul agricol la nivel national si international si singura reprezentanta a Romaniei la nivelul COPA-COGECA-GEOPA.

1.3. Obiectivele si principiile Politicii Agricole Comune

Principalele obiectivele ale politicii agricole comune, conform celor stabilite în articolul 33 al Tratatului de la Roma, care a instituit Comunitatea Economica Europeana, sunt următoarele:

1. Creșterea productivității agricole prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole, și prin utilizarea optimă a factorilor de producție, în special a forței de muncă.

2. Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în special prin creșterea

veniturilor individuale ale lucrătorilor agricoli

3. Stabilizarea piețelor produselor agricole

4. Asigurarea siguranței aprovizionărilor

5. Asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori

În conformitate cu Agenda 2000, obiectivele modificate si revizuite ale Politicii Agricole Comune sunt următoarele:

1. Continuarea proceselor de reformă începute în 1992 prin reducerea prețurilor și creșterea

valorii plăților compensatorii;

2. Imbunătățirea competitivității produselor din UE prin scăderea prețurilor;

3. Garantarea siguranței și calității alimentelor pentru consumatori prin îmbunătățirea procesării și marketingului produselor agricole;

4. Imbunătățirea sistemului de producție prin protejarea mediului înconjurător și respectarea condițiilor de bunăstare pentru animale printr-o politică mai exigentă în acest sens;

5. Integrarea componentei de mediu în instrumentele și obiectivele politicii agricole comune;

6. Introducerea în cadrul PAC a unei politici complexe de dezvoltare rurală, care:

– să permită asigurarea unor venituri stabile și a unui standard de viață echitabil pentru populația ocupată în agricultură;

– să creeze oportunități și alternative de angajare fermierilor și familiilor lor;

7. Simplificarea legislației;

8. Flexibilitate în domeniul alocării sprijinului PAC în statele membre.

Principiile fundamentale care stau la baza politicii agricole comune au fost stabilite in articolele 38-46 ale Tratatului de la Roma si sunt urmatoarele:

• „Principiul pieței unice“

Unitatea pieței, definită prin articolul 7a al Tratatului CEE înseamnă libera circulatie a produselor agricole între statele membre.

Pentru a crea o piață unică a acestor produse era necesar să se instituie prețuri comune și reguli competiționale, relații de schimb stabile (așa-numiții “green-money”) și să se adapteze regulile statelor membre privind problemele de ordin administrativ, din domeniul igienic și

veterinar.

• „Principiul preferinței comunitare“

Acest principiu se refera la preferinta pentru produsele agricole din statele membre ale Uniunii Europene. Pentru a preveni schimbarea acestor produse cu altele de proveniență străină, a fost necesar un pachet de măsuri (taxe vamale reduse, ajutoare pentru producție, suprafața cultivată și prime individuale ) pentru a proteja producția Comunității.

• „Principiul solidarității financiare“

Acest principiu implica utilizarea bugetului comunitar ca principal suport financiar pentru aplicarea măsurilor PAC. În 1962, prin Regulamentul nr. 25/1962, a fost creat Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, finanțator în întregime a mecanismele de susținere a prețurilor, restituțiile la export și intervenția publică de piață și, parțial, fondurile structurale destinate dezvoltării rurale.

Mijloacele de realizare a politicii agricole comune (PAC) sunt prevăzute în articolele următoare ale Tratatului CE:

a) organizarea comună a pieței (art. 34). Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în cadrul art.39, piața agricolă urma a fi organizată, având în vedere următoarele elemente:

– reguli comune în domeniul concurenței;

– coordonare obligatorie privind organizarea diferitelor piețe naționale;

– organizarea piețelor europene. În final, această a treia formă se va impune, sub termenul generic de Organizarea Comună a Piețelor (OCP), pentru cereale, zahăr etc.

b) măsuri orizontale, respectiv acțiuni, acte normative, instrumente financiare aplicabile întregului sector agricol, indiferent de natura produselor agricole, respectiv:

• măsuri prin care se finanțează sectorul agricol,

• proceduri privind administrarea și controlul terenurilor,

• mecanisme comerciale și acorduri comerciale (în special legate de relațiile din cadrul OMC),

• măsuri privind protecția consumatorilor etc

1.4. Instrumente si mecanisme de implementare

Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a piețelor, PAC foloseste următoarele instrumente:

A. Preturile

Functionarea pietelor produselor agricole in Uniunea Europeana este bazata pe un sistem complex de reglementare a preturilor de comercializare a produselor.

Categoriile de prețuri stabilite anual de catre Consiliu, în jurul cărora pivotează mecanismul PAC sunt :

• Prețul indicativ este pretul la care organismele comunitare recomanda comercializarea produselor agricole pe piata interna.

• Prețul prag  este pretul minim la care produsele agricole importate pot acceda pe piata comunitara.

• Prețul de intervenție este cel la care organismele comunitare sau naționale se angajeaza să cumpere de la producători produsele ce le sunt oferite. El este un pret garantat pentru producatorii comunitari si este acelasi in tarile comunitare. Preturile de interventie se stabilesc simultan cu cele indicative și sunt la un nivel inferior acestora cu câteva procente.

Toate aceste preturi, strans legate asigură regularizarea piețelor agricole limitând variațiile de preț, garantând un venit minim agricultorilor.

B. Intervenția pe piață (stocarea)

Cand prețurile unor produse ( de exemplu : cereale, produse lactate, zahăr, ulei de măsline, semințe oleagionase) ating niveluri mai mici sau apropiate fata de prețurile de intervenție, agenții autorizate cumpără și pastrează aceste produse pentru a restabili nivelul prețului, urmand sa fie revândute când se restabilește echilibrul pe piață sau sa fie exportate la prețuri derizorii pe piețele internaționale.

C. Ajutoarele financiare (subvenții)

Această categorie cuprinde:

– plăți directe sunt formate din ajutoare pentru producție și plățile compensatorii și se acordă fie pe unitate de produs, fie la suprafață, sau pe cap de animal. Rolul lor este de a mentine atat pretul pentru consumatori la nivel rezonabil, cat si veniturile producatorilor.

– plăți compensatorii sunt preturile care compenseaza pierderile suferite de fermieri în urma scăderii nivelurilor prețurilor de intervenție înspre prețurile de pe piața mondială. Plățile compensatorii se acordă fie sub forma unei sume anuale fixe la hectar – indiferent deci de

cantitatea produsă – fie pe cap de animal.

Produsele pentru care se acordă plăți directe sunt: culturi arabile, inclusiv cereale, cartofi pentru amidon, in fără destinația fibre, ulei de măsline, leguminoase cu semințe, in, cânepă, viermi de mătase, banane, stafide, tutun, semințe, hamei, orez, carne de vită și vițel, lapte și produse lactate, carne de oaie și capră

De asemenea, se mai poate primi și alte ajutoare financiare, suportate fie din bugetul comun, fie din bugetul statelor membre.

D. Cotele de producție

Cotele de productie sunt stabilite annual la nivel comunitar, si apoi negociate la nivel national. Cotele reprezintă cantitățile maxime admise pentru producția anumitor produse (lapte, legume/fructe, zahăr, cartofi cu destinația amidon, banane, furaje uscate, in și cânepă pentru fibre, ulei de măsline, tutun).

E. Protecția vamală

Importul produselor agricole în Uniunea Europeană se poate realiza numai cu conditia unei licențe de import și plata taxelor vamale. În Uniunea Europeană funcționează în prezent un sistem unic de impunere la import pentru toate produsele agricole, nivelulul de impunere vamală regăsindu-se in tariful vamal comunitar.

1.5. Finantarea masurilor de Politica Agricola Comuna

Pentru finantarea masurilor de politica Agricola comuna, au fost create mai multe fonduri structurale: Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA), pentru dezvoltarea politicii de prețuri și îmbunătățirea structurilor agricole, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR), pentru programele de dezvoltare rurala ale statelor membre, Fondul de Coeziune (FC ) pentru finanțarea infrastructurii și dezvoltarea proiectelor pentru îmbunătățirea mediului ambient, Fondul Social European (FSE), care susține ridicarea nivelului de calificare profesională, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP), creat în 1993, pentru îmbunătățirea competitivității sectorului piscicol, dezvoltarea acvaculturii, sprijinirea întreprinderilor piscicole pentru a deveni viabile și ameliorarea condițiilor de prelucrare și comercializare a produselor piscicole.

Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) constituie sursa principală de finanțare a PAC si este administrat de un Comitet cu rol consultativ, format din reprezentanti ai statelor membre si ai Comisiei.

In cadrul Fondului, din 1964 are doua sectiuni:

– Sectiunea Garantare reprezintă esențialul activității financiare a FEOGA și principala poziție în bugetul general al UE. Finanțează cheltuielile privind organizarea comună a piețelor agricole (restituiri la export, plati compensatoare, cheltuieli de stocaj), măsurile de dezvoltare rurală, măsurile veterinare și pe cele de informare și evaluare.

– Sectiunea Orientare susține finantarea cheltuielor pentru ameliorarea structurilor agricole și dezvoltarea zonelor rurale (în principal prin investiții în exploatatiile agricole sau in echipamente și tehnologie). Dacă pentru perioada 2000-2006, procentajul FEOGA-O a fost de circa 10%, pentru perioada 2007-2013 se remarca o tendința de creștere progresivă a rolului și susținerii financiare acordate acestui domeniu.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) este un instrument de finantare al carui rol este de a promova proiecte specifice pentru atingerea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții, in concordanta cu programul national de dezvoltare rurala si cu strategiile locale:

***

Capitolul 2. Politica agricola comuna la nivelul Romaniei

2.1. Introducerea PAC in Romania si prevederile tratatului de aderare

Integrarea României în Uniunea Europeană in 2007 a presupus și dezvoltarea unui sistem agricol modern, care să asigure un nivel de viață echitabil populației rurale și o aprovizionare la prețuri rezonabile consumatorilor, cu garantarea liberei circulații a mărfurilor pe teritoriul Comunității Europene.

Aderarea a avut și va avea, în mod cert, efecte pozitive asupra agriculturii românești, precum : stimularea schimburilor comerciale ca urmare a eliminării taxelor vamale, creșterea prețurilor produselor agricole și implicit, a veniturilor fermierilor, accesul pe o piață mult mai mare, de 450 milioane locuitori. Odată cu integrarea, agricultura românească beneficiază de diferitele forme de ajutor din cadrul Politicii Agricole Comune.

Ca rezultat al negocierilor privind agricultura, Romania a obtinut o alocare bugetara legata de PAC in valoare de peste 4 miliarde euro pentru 2007-2009, fonduri impartite intre:

– plati directe : 881 milioane euro, suma care include susținerea financiară pentru produse sau sectoare pentru care sunt stabilite cote, suprafețe de referință sau plafoane naționale.

– masurile de piata : 732 milioane euro care cuprindeintervenția pe piață și refinanțarea la export, nu necesită cofinanțare națională

– dezvoltarea rurala : 2.424 milioane euro pentru măsuri structurale în domeniul dezvoltării rurale și pescuitului.

România a acceptat adoptarea și implementarea unor serii de reglementării și norme juridice specifice Uniunii Europene, precum implementarea acquis-ului comunitar în vigoare la data de 1 aprilie 2004, solicitând 6 perioade de tranziție:

1. 3 ani, până la 31.12.2009 pentru modernizarea, retehnologizarea unităților de tăiere a

28 de unități pentru producția cărnii proaspete și a produselor din carne (carne roșie-26 de unități, carne pasăre – 2 unități)

2. 3 ani, până la 31.12.2009 pentru modernizarea și retehnologizarea unităților de procesare a

laptelui (28 unități), precum și pentru organizarea centrelor de colectare și a celor de standardizare a laptelui.

3. 3 ani până la 31.12.2009 pentru conformarea la cerințele comunitare a fermelor de animale, de lapte și la calitatea laptelui crud obținut.

4. 2 ani, până la 31.12.2008 pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor, omologate în

prezent în România, care conțin substanța activă 2,4 D, incluse în Anexa I a Directivei 91/414.

5. 3 ani, până la 31.12.2009 pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor, omologate înprezent în România, și care conțin următoarele substanțe active incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat.

6. 8 ani, până la 31.12.2014 pentru defrișarea suprafețelor de 30.000 ha ocupate cu hibrizi și replantarea acestora se va face cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoașterea dreptului de plantare (Parlamentul României, Direcția Generală Implementare 2005: 1).

Drepturi acordate Romaniei au fost:

1. Drepturi suplimentare de plantare a viței de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlată și struguri de masă, de 1,5% din suprafața totală cultivată cu viță de vie.

2. Dreptul de adăugare a zaharozei pentru îmbogățirea musturilor în zahăr în vederea ridicării potențialului alcoolic al vinurilor.

3. Recunoașterea și protecția denumirilor de origine și geografice pentru:

– 13 băuturi spirtoase din prune, respectiv: țuică, horincă și turț

– 5 băuturi spirtoase din distilat de vin, respectiv vinars

– 7 tipuri de lapte

– 3 tipuri de iaurt

– 1 lapte bătut

– 4 tipuri de caș

– 21 de tipuri de brânză

– 26 de tipuri de cașcaval

– 8 tipuri de telemea

– 1 tip de salam (Sibiu)

– 1 tip de cârnați(Pleșcoi)

– 2 tipuri de pâine

– 2 tipuri de covrigi

– 1 plăcintă

– 1 magiun.

4. Recunoașterea și protecția denumirii generice pentru băutura spirtoasă palincă

5. Derogarea de la normele sanitar-veterinare, pentru producerea prin mijloace tradiționale pentru 58 de tipuri de brânză și produse lactate de vacă, oaie, capră și bivoliță.

6. Utilizarea a 20% din fondurile destinate dezvoltării rurale pentru finanțarea suplimentării plăților directe (Parlamentul României, Direcția Generală Implementare 2005: 2).

Pentru perioada 2007-2013, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a creat Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), menit să analizeze situația actuală a agriculturii românești, să ofere o perspectivă generală și în final să ajute la întocmirea planurilor prin intermediul cărora cetățenii români vor putea beneficia de fondurile structurale provenite din bugetul Uniunii Europene.

Obiectivele acestui program sunt de a crea o economie agricolă și forestieră bazată pe exploatații care trebuie să se angajeze pe calea modernizării, favorizarea biodiversității și conservarea mediului, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea economică în spațiu rural, îmbunătățirea guvernanței locale în vederea creării și implementării strategiilor pentru dezvoltare locală

Pentru perioada 2007-2013, PAC va beneficia de un buget maximal de 362,8 miliarde euro, sumă repartizată în felul următor: 293,1 miliarde euro direcționați către susținerea agricultorilor și a echilibrului pe piața comunitară, iar 69,7 miliarde euro direcționați către dezvoltarea zonelor rurale.

România consideră că PAC este esențială pentru atingerea tuturor obiectivelor Strategiei

2020: angajarea forței de muncă în agricultură și sectoarele conexe, rolul substanțial al cunoașterii și inovării în agricultură și industrie alimentară, atingerea țintelor de competitivitate pe piața locală și globală și rezolvarea problemelor legate de mediu.

In ceea ce privește acțiunile de revizuire a PAC, România susține importanța menținerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II, fiind importante creșterea competitivității, managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată.

2.2. Finantarea PAC in Romania

România a primit asistența prin trei instrumente financiare de pre-aderare finantate de Uniunea Europeana: PHARE, ISPA și SAPARD.

PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy ) este primul instrument financiar de pre-aderare nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini tarile din Europa Centrală și de Est în evoluția către o societate democrată și o economie de piață.

Obiectivele Phare au fost:

– sa consolideze administratiile si institutiile publice pentru a functiona eficient in interiorul Uniunii Europene

– sa se apropie de acquis-ul comunitar (legislatia extinsa a Uniunii Europene) si sa reduca necesitatea perioadelor de tranzitie

– sa promoveze coeziunea economica si sociala

Prin acest program, in perioada 1990-2000, România a beneficiat de aproximativ 1,5 miliarde Euro, iar pentru perioada 2000-2006, aproximativ 250 milioane Euro anual, axandu-se pe dezvoltare regională, dezvoltare instituțională și sprijinire a investițiilor în vederea implementării acquis-ului comunitar.

ISPA (Instrument for Structural Policies for pre-Accession) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea țărilor candidate în procesul de aderare la UE prin investitii în domeniul protecției mediului și al transporturilor.

Principalele obiective ale ISPA sunt:

-să sprijine țările beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

-să extindă și să conecteze rețelele de transport proprii cu cele trans-europene;

-să familiarizeze țările beneficiare cu politicile și procedurile aplicate de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

Dupa Polonia, Romania a fost a doua tara, in ceea ce priveste dimensiunea resurselor alocate (240 milioane € pe an) repartizate aproximativ egal intre proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu.

SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development -Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini țările candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și în implementarea acquis-ului comunitar referitor la CAP (Common Agricultural Policy – Politica Agricola Comuna) si la legislația aferentă.

Principalele obiective ale SAPARD sunt:

-să finanțeze proiecte majore din domeniul agricol si al dezvoltării rurale;

-să îmbunătățească activitățile de prelucrare și comercializare a produselor agricole și pescărești;

-să dezvolte și să îmbunătățească infrastructurile rurale si economia rurală

-să dezvolte resursele umane (instruire profesională; asistență tehnică, inclusiv studii menite să sprijine pregătirea și monitorizarea programului, campanii de informare și publicitate).

În perioada 2000-2006, România a primit 150 milioane Euro/an si s-au identificat 4 masuri prioritare: îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole și pescăresti; dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale; dezvoltarea economiei rurale si dezvoltarea resurselor umane.

Pe langa fondurile destinate agriculturii de la bugetul national, Romania are dreptul, in calitate de stat membru, la sprijin financiar de la bugetul comunitar, din doua surse, si anume Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Din 2007, APIA ( Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura ) se ocupa de implementarea masurilor de sprijin finantate din Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA). Subventiile se acorda sub forma de plati directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) si in cadrul masurilor de piata pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC).

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală ( PNDR) si prin Planul Național Strategic 2007 – 2013 (PNS) s-au conturat patru axe prioritare pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

– Axa I – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic – urmărește restructurarea și dezvoltarea producției agricole și silvice, dar și a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone.

– Axa II – Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale – pune accent pe menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere.

– Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale – vizează gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic.

– Axa IV – Leader – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural. A avut trei etape :1991-1995 LEADER I, 1996-2000 LEADER II, 2002-2006 LEADER+. Din 2007, nu mai reprezinta un program de initiative comunitara, ci a devenit axa in PNDR.

2.3. Propuneri privind imbunatatirea structurii PAC

Avantajele Politicii Agricole Comune sunt urmatoarele:

 -asigurarea unui nivel de viata decent pentru producatorii agricoli;

-asigurarea unor prețuri echitabile ale produselor pentru consumatori;

– cresterea calitatii produselor agroalimentare ca urmare a respectării standardelor comunitare

– protejarea mediului și respectarea standardelor de bună stare a animalelor

-subvenții consistente pentru fermieri din fondurile comunitare

-posibilitatea creșterii economice în zonele sărace ca urmare a aplicării programelor de dezvoltare rurală;

-creșterea investițiilor străine în agricultură și industria alimentară

Printre propunerile fundamentale de imbunatatire a structurii politicii agricole comune se mentioneaza:

– simplificarea si transparenta procedurilor birocratice

– facilitate pentru tineri de a-si putea deschide o ferma sau o intreprindere prin asigurarea unor plati suplimentare sau scutiri de taxe, imprumuturi cu dobanzi mici.

– consolidarea unui sector agricol competitiv prin creare unor locuri de munca in zonele rurale

– organizarea unor programe de educare, training-uri, cursuri pentru tinerii fermieri pentru consolidarea cunostintelor privind agronomia si protectia mediului

– compensatii pentru producatorii sau fermierii care protejeaza mediul inconjurator al comunitatii

– schimburi de informatii si cunostinte intre producatorii de acelasi tip de activitate din statele membre UE

– promovarea produselor traditionale locale

– ecologizarea PAC prin tehnici agro-ecologice

Capitolul 3. Date generale S.C. Polirom Prod S.R.L.

3.1. Date de identificare ale firmei

Datele de identificare ale firmei SC POLIROM PROD SRL sunt urmatoarele:

Sediu social: comuna Scurtu Mare, Ferma nr. 1 Preajba-Agrozootehnica, judetul Teleorman, Cod Postal: 147320

Telefon: 0247452757 

Cod unic de inregistrare: RO 6826487

Numar de ordine in registrul comertului: J34/1191/1994

3.2. Scurt istoric al firmei

S.C. POLIROM PROD S.R.L. a fost infiintata in anul 1994, de Popa Marian si Draganescu Valentin, in calitate de administratori si actionari egali indeplinind drepturile si obligatiile ce decurg din statutul societatii.

Unul din elementele determinante care au stat la baza deciziei de infiintare a societatii a fost excedentul de teren agricol disponibil pentru exploatare din comuna Scurtu Mare, judetul Teleorman, teren ce beneficiaza de conditii optime in ceea ce priveste statutul juridic (majoritatea suprafetelor de teren aveau la acea data definitivate formele de trecere in proprietate), conditiile de sol, pozitionarea geografica in apropierea orasului Alexandria (fapt care asigura piata de desfacere pentru produsele obtinute). Un alt element determinant a fost experiența acționariatului în domeniul producției agricole.

Din anul 2007, S.C. Polirom Prod S.R.L. a fost preluată de doamna Popa Roxana Cristina, fapt ce a determinat o analiză a situației economice, a eficienței mijloacelor și metodelor de producție și a perspectivelor societății, în vederea punerii bazelor unui nou plan de dezvoltare.

Societatea are in administrare 1302.71 ha teren agricol, din care 1277.28 ha aflat in regim de arenda, restul in proprietate situate in zona comunelor Cosmesti si Scurtu Mare, judetul Teleorman, conform situatiei emise de APIA.

Pe termen mediu si lung se intentioneaza extinderea suprafetelor in administrare la 2000 ha, dat fiind disponibilul de teren in arenda aflat la proprietari si posibilitatile excelente de valorificare a produselor. In acest sens, societatea doreste completarea bazei tehnico-materiale cu masini si utilaje agricole capabile sa asigure exploatarea in conditii de eficienta a terenului agricol aflat momentan in utilizare si in acelasi timp sa permita extinderea exploatatiei la 2000 ha, conform planului de dezvoltare.

Pentru a depozita productia agricola obtinuta de pe aceasta suprafata, actionariatul societatii a decis realizarea unei investitii pentru infiintarea unei instalatii moderne de conditionare si depozitare cereale.

In prezent, societatea are un personal format din 15 persoane, din care 12 persoane fac parte din personalul de execuție.

3.3. Obiectele de activitate ale firmei

S.C. POLIROM PROD S.R.L. a fost infiintata in anul 1994, avand ca principala activitate „Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a.” – cod CAEN 0111, aceasta activitate fiind principala sursa de venituri pentru S.C. POLIROM PROD S.R.L.

De asemenea, societatea are ca obiect secundar de activitate depozitari – cod CAEN 5210.

Capitolul 4. Studiu de caz –

„Modernizare exploatatie agricola la S.C. Polirom Prod S.R.L.”

Societatea S.C. POLIROM PROD S.R.L va accesa fondurile FEADR cu ajutorul a doua masuri care se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic” 

– masura 121 „Modernizarea exploataților agricole”  are ca obiective:

a. Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile; 

b. Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare;

c. Creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite;

d. Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

 – măsura 123 "Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere" are ca obiective principale

  a.  Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse agricole și forestiere competitive;

b.  Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât și în cea de distribuție a produselor obținute;

c.  Îmbunătățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole;

d.  Creșterea valorii adăugate a produselor forestiere precum și a eficienței economice a activității   microîntreprinderilor,  prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor, proceselor și tehnologiilor de prelucrare.

4.1. Obiectivele investitiei

Obiectivele principale ale proiectului sunt modernizarea societății în vederea unei dezvoltări durabile si cresterea competitivitatii acesteia prin mărirea valorii adăugate a produselor agricole, prin utilizarea corecta a factorilor de productie – capital, forta de munca si prin imbunatatirea performantei generale si de marketing a produselor agricole.

Obiectivele specifice, prin intermediul proiectului FEADR, sunt introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse agricole competitive si producerea si utilizarea in cadrul fermei de energie regenerabila.

Societatea S.C. POLIROM PROD S.R.L va infiinta o instalatie de depozitare si conditionare a cerealelor, cu o capacitate de 20 tone/ora, dotata cu echipamente tehnologice noi, fabricate in conformitate cu standardele comunitare, avandu-se in vedere normele pentru siguranta produselor agricole.

In concluzie, societatea S.C. POLIROM PROD S.R.L isi propune ca tel : „Îmbunătățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole”.

Pentru realizarea acestui obiectiv, valoarea adaugata a produselor agricole obtinute in urma prelucrarii cerealelor, trebuie sa fie pozitiva si mai mare decat cea in anul anterior depunerii proiectului.

Prin intermediul implementarii proiectului FEADR, se vor realizea urmatoarele obiective:

Obiective tehnice:

– Optimizarea si imbunatatirea fluxurilor de productie in conditionarea, depozitarea si procesarea cerealelor

– Crearea de capacitati proprii de conditionare, depozitare si procesare a cerealelor

– Introducerea de tehnologii si procedee care duc la obtinerea de produse agroalimentare menite sa satisfaca cerintele consumatorilor. Cerealele sunt conditionate, selectate si apoi depozitate in conditii optime.

Obiective economice:

– costuri generale de productie scazute. Societatea detine in patrimoniu utilaje si echipamente agricole performate care au costuri de productie foarte mici.

– cresterea valorii adaugate brute a unitatii. Cerealele obtinute in cadrul fermei sunt conditionate si procesate ceea ce duce la cresterea valorii adaugate a acestora fiind comercializate cu un pret ridicat.

– cresterea rentabilitatii economice a unitatii – reducerea pierderilor din exploatare si realizarea unor venituri superioare prin obtinerea si comercializarea unor produse procesate.

– cresterea viabilitatii economice. Proiectul respecta indicatorii economico-financiari mentionati in cererea de finantare – sectiunea economica iar valoarea VAB este pozitiva pe toti anii de implementare.

– Imbunatatirea cooperarii intre procesatori, unitatile care furnizeaza materii prime si sectorul de desfacere. Societatea este membra fondatoare in Cooperativa TERENORD din localitatea Scurtu Mare, judetul Teleorman.

Obiective de mediu si siguranta alimentara:

– O mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie.

– Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie.

– Activitatea de conditionare, depozitare si procesare este conforma cu noile norme ANSVSA si de mediu.

Se urmarește ca în urma implementării proiectului, instalația de depozitare si condiționare cereale să fie adaptată la standardele comunitare astfel încât să corespunda cerințelor pe piața agricolă. Având în vedere că echipamentele tehnologice din cadrul instalației sunt automatizate, factorul muncă este optimizat – structura de personal este optimă, creându-se astfel condiții de lucru la un nivel ridicat.

Proiectul FEADR prevede si investitii in producerea si utilizarea energiei regenerabile. Astfel, se va achizitiona un panou din celule fotovoltatice care va transforma lumina provenita de la soare in energie electrica.

Astfel, societatea isi va produce singur energia electrica necesare iluminatului in cadrul fermei si functionarii echipamentelor tehnologice.

Investitia se va recupera in mai putin de 2 ani de la data implementarii ceea ce inseamna ca ca factorul capital este de asemenea utilizat intr-un mod optim.

4.2. Fundamentarea necesitatii investitiei

Societatea S.C. POLIROM PROD S.R.L desfasoara in prezent ca activitate principala cultura cerealelor, iar prin implementarea proiectului FEADR se urmareste infiintarea unei instalatii de depozitare si conditionare cereale.

La nivelul județului Teleorman, s-a înregistrat o producție de 950.371 tone cereale în anul 2009, existând 165 unități de depozitare autorizate, cu o capacitate de 907.225 tone cereale. Având în vedere disponibilul de cereale din zona județului Teleorman (43.146 tone) realizarea unei instalații de depozitare și condiționare cereale reprezinta o necesitate.

Ca urmare a construirii unei instalatii de depozitare, societatea nu va mai fi nevoita sa vanda productia agricola imediat dupa recoltare la un pret scazut, ci o poate depozita pentru a o comercializa ulterior, cand oferta de pret este mai ridicata. Prin conditionarea cerealelor (uscare, selectare, tratare) si depozitare acestora in spatii optime, societatea creste valoarea adaugata a produselor agricole, astfel curățarea, pregătirea și depozitarea cerealelor sunt activitati de mare importanță.

Societatea achizitioneaza echipamente perfecționate de curățare și sortare, devenind posibilă îndepărtarea impurităților de dimensiuni mari (paie, pietre, bulgări de pământ, etc.), sortarea cerealelor în funcție de mărimea boabelor și îndepărtarea fracțiunilor ușoare prin trecerea masei de cereale prin jet de aer. Acest aspect este deosebit de important, deoarece particulele nocive din mediul ambiant, precum și micotoxinele, se găsesc îndeosebi în praf și în pleavă.

Condițiile practice pentru tehnica de depozitare sunt multiple. Produsele naturale sensibile trebuie depozitate în condiții optime, pentru a putea permite păstrarea sănătății, lucru realizat cu ajutorul silozurilor de depozitare care prezinta posibilitati flexibile de utilizare, timpi de construcție reduși, automatizare parțială sau integrală a sistemului de acsesorii, încărcarea redusă transmisă asupra solului.

De exemplu, silozurile din oțel datorita greutatii lor reduse reprezintă o alternativă optimă pentru depozitarea cerealelor din punctul de vedere al prețului. Acest tip de depozitare este utilizat în special în cazul silozurilor de preluare a recoltei, al celulelor de depozitare intermediară sau al celulelor de depozitare înainte sau după uscare.

La prelucrarea cerealelor în întreprinderi moderne, tehnologia de transport care presupune fiabilitatea, siguranța și eficiența ( elevatoare, transportoare cu racleti, distribuitoare ) are o mare importanță.

Calitatea cerealelor depozitate este influențată de o serie de factori, în întâmpinarea cărora se poate veni prin măsuri eficiente de management al depozitării. De exemplu, pentru a minimiza creșterea ciupercilor de mucegai, umiditatea cerealelor depozitate trebuie să fie sub valoarea de 14 – 15 %. Dacă, datorită condițiilor naturale, acest fapt nu este posibil, trebuie efectuată o uscare ulterioară. În cazul porumbului, care se recoltează la o umiditate peste 30%, uscarea este necesară.

Orice depozitare a cerealelor implică o descompunere biologică a substanței si un risc de dezvoltare a unor insecte dăunătoare, procese care pot fi reduse prin scăderea temperaturii de depozitare sau complet eliminate sub 8° C. În acest scop, prin gura de umplere cu cereale se suflă aer proaspăt, respectiv răcit. Astfel, este necesar un sistem modern de aerisire și răcire.

In cadrul proiectului FEADR, societatea va achizitiona si un panou solar care va produce energie regenerabila care va fi ulterior utilizata in cadrul fermei. Astfel, in cadrul instalatiei de depozitare si conditionare cereale se va utiliza energie verde.

Electricitatea generată din surse regenerabile inseamna energie verde si totodata dezvoltarea durabila a mediului.

Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila, societatea dorește să susțină dezvoltarea tehnologiilor ce permit o energie curată (spre a se reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenționale), urmărind în același timp și creșterea independenței energetice.

În cadrul proiectului, se vor infinta noi locuri de muncă, iar cei angajați in cadrul instalației de depozitare și condiționare cereale vor avea condiții de muncă de calitate intr-o fermă modernă, cu echipamente noi și performante.

De asemenea, prin infintarea și functionarea instalatiei de depozitare si conditionare cereale puterea economica a judetului Teleorman va creste conducand la ridicarea nivelului de trai în zona precum si la îmbunatatirea calitatii vietii.

3.1. Furnizorii, concurenta, clientii si strategia de piata

Potentialii furnizori ai societatii sunt prezentati in tabelul urmator:

Tabel nr. 1 – Furnizorii societatii S.C. POLIROM PROD S.R.L

Concurentii societatii in zona judetului Teleorman sunt, in principal detinatorii de silozuri si magazii de depozitare cereale dar care nu acopera tot disponibilul de cereale obtinute in zona judetului Teleorman. Dintre acestia enumeram:

Tabel nr. 2 – Concurenta societatii S.C. POLIROM PROD S.R.L

Potentialii clienti ai societatii sunt prezentati in tabelul urmator:

Tabel nr. 3 – Clientela societatii S.C. POLIROM PROD S.R.L

Politica de aprovizionare a S.C. POLIROM PROD S.R.L. a adoptat linia fidelizarii si crearii de relatii de lunga durata datorita specificului activitatii. Aceasta politica asigura o stabilitate si incredere in relatiile comerciale intre parteneri, element vital in desfasurarea fara probleme a activitatii curente pe toata perioada anului agricol.

Datorita politicii de aprovizionare practicate de S.C. POLIROM PROD S.R.L. se poate concluziona ca in privinta aprovizionarii cu materiale consumabile nu exista riscuri majore datorita ofertei variate si conditiilor de livrare avantajoase.

Politica de piata a S.C. POLIROM PROD S.R.L. ce vizeaza desfacerea produselor obtinute este strans legata de cererea existenta pe piata.

Distributia se realizeaza in mod direct la client fara activitati de intermediere, pe baza contractelor de desfacere, ceea ce presupune o transparenta a intregului proces si evitarea cresterilor de pret nejustificate.

Riscurile asociate activitatii de distributie si comercializare sunt legate de variatiile de pret la nivel national si regional a produselor agricole.

Termenele de livrare si termenele de plata a produselor sunt evidentiate contractual cu clientii respectivi.

Pretul produselor va fi calculat in functie de pretul pietei la momentul respectiv, pe fiecare produs in parte. Societatea detine un avantaj in stabilirea pretului de vanzare deoarece nu este constransa sa isi comercializeze produsele imediat dupa recoltare, ci o poate depozita si conditiona.

Se apreciaza, atat in teorie cat si in practica, ca strategia de piata reprezinta elementul central al politicii de marketing a firmei, iar elaborarea unei strategii de piata trebuie sa raspunda cerintelor mediului extern al firmei si sa valorifice optim resursele de care dispune firma.

Tinand seama de importanta strategiei de piata pentru activitatea firmei, aceasta reprezinta de fapt punctul de plecare in elaborarea si fundamentarea tuturor celorlalte optiuni strategice ale firmei. In acest context, elementele in functie de care sunt construite diversele tipuri de strategii de marketing se pot concretiza in: dinamica pietei, structura pietei, schimbarile care au loc pe piata, exigentele pietei, nivelul competitiei.

Politica de marketing este întemeiată pe trei direcții de bază:

crearea unei renume puternic,

cunoașterea exactă a pieței permite descoperirea și împlinirea așteptărilor clienților iar prin aceasta le iese înainte.

Capitolul 5. Descrierea investitiei privind

modernizarea exploatatiei agricole

5.1. Datele tehnice ale investitiei

Caracteristicile fizico- geografice ale terenului

Amplasamentul se afla in perimetrul construibil al localitatii Scurtul Mare, din judetul Teleorman si are o suprafata de 18 772 mp din masuratori si 18 800 mp din act, conform contract de Vanzare – Cumparare cu nr. de autentificare nr. 2122 din 08.10.2008. Se invecineaza in nord – Agrozootehnica Schela, in sud – teren ADS, la est – teren ADS si in vest – drum de exploatare .

Suprafata de teren necesara pentru realizarea proiectului este de 4 639,67 mp.

Geomorfologic, amplasamentul studiat se situeaza in Campia Gavanul-Burdea acoperita din depozite argiloase si prafoase. Zona studiata este cuprinsa intre vaile praielor Calnita si Puturosul.

Geologic, amplasamentul face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub numele de “Platforma moessica” si este alcatuita in suprafata din depozite sedimentare de varsta Cuaternar superior.

In zona amplasamentului se mentioneaza prezenta unui orizont acvifer la o adancime de cca de la suprafata terenului, masurat in fantana existenta pe amplasament. Hidrografia de suprafata se rezuma la paraiele Clanita si Puturosul care trec de o parte si alta a amplasamentului la o distanta foarte mare de acesta (de ordinul kilometrilor).

Clima prezinta un puternic caracter continental specific campiilor sudice caracterizat prin veri calduroase, ierni aspre, amplitudini mari ale temperaturilor, cantitati reduse de precipitatii si lungi perioade de seceta in tot timpul anului. Regimul vanturilor reprezentat prin doua puncte : Crivatul din directia Nord si Nord –Est si Austrul din directia Vest.

Caracteristicile principale ale construcțiilor care urmeaza a fi realizate sunt:

a) Hala cuva de depozitare a cerealelor are regimul de inaltime parter cu acoperisul in doua ape, stalpii structurali pe axele marginale A – B

Schema statica pentru cadrele structurii de rezistenta este :

– stalpi metalici articulati in fundatii

– incastrare nod grinda – stalp la coltul cadrului , imbinarea facandu – se cu buloane de inalta rezistenta cl. 8.8. Calculul s-a facut ca o structura spatiala cu programul de calcul si dimensionare a structurilor metalice – Autodesk Robot Structural Analysis Profesional 2009 .

Fundatiile cladirii sunt de tip fundatii izolate cu bloc simplu si cuzinet .

Pentru transmiterea fortelor la stalpi la fundatii s-au prevazut placute metalice inglobate in fundatii de care dupa montajul stalpilor se vor suda placutele de baza ale stalpilor . Transmiterea fortelor orizontale de la placutele metalice inglobate la fundatii s-au prevazut pane sudate de placutele inglobate si incastrate in cuzinet .

b) Turnul de curatire are regimul de inaltime parter + 6 nivele , cu acoperisul intr-o apa , stalpii structurali din profile laminate

Schema statica pentru cadrele structurii de rezistenta este :

– stalpi metalici articulati in fundatii

– incastrare nod grinda – stalp la coltul cadrului , imbinarea facandu – se cu buloane de inalta rezistenta cl. 8.8. Calculul s-a facut ca o structura spatiala cu programul de calcul si dimensionare a structurilor metalice – Autodesk Robot Structural Analysis Profesional 2009 .

Fundatiile cladirii sunt de tip fundatii izolate cu bloc simplu si cuzinet .

c ) Silozurile de depozitare cereale sunt in numar de 8 bucati, metalice cu fund conic avand diametrul de , asezat prin picioare metalice – furnizor .

Proiectul FEADR presupune investitii in instalatie de depozitare si conditionare de samanta cu o capacitate de 20 t/h.

Este de menționat că suprafața agricolă lucrată a crescut în fiecare an. Capacitatea este specifică pentru cerealele cu o greutate hectolitrică de 0,75 t/m3 și a fost dimensionată în funcție de culturile agricole realizate de societate, densitățile hectolitrice ale cerealelor precum și de suprafața agricolă lucrată.

Tabel nr. 4 – Tabel greutăți hectolitrice pentru cerealele cultivate

Calculul volumului productiilor agricole previzionate de societate este urmatorul:

Tabel nr. 5 – Calculul volumului producției agricole previzionate de societate

Intreaga productie de cereale obtinuta in cadrul fermei de catre SC POLIROM PROD SRL este supusa operatiunilor de conditionare – indepartarea impuritarilor si a semintelor necorespunzatoare, selectarea boabelor. Acest lucru ii creste valoarea adaugata si este comercializata la un pret ridicat.

In cadrul proiectului se achizioneaza un sistem de energie regenerabila compus din panou solar, boiler solar 300-500 litri si centrala termica.

Pentru investitia FEADR au fost obtinute urmatoarele avize si acorduri:

Certificat de urbanism nr 87/ 29.04.2010

Notificare DSVSA nr 4682/ 17.06.2010

Notificare Directia de Sanatate nr 3913/ 15.06.2010

Adeverinta Agentia pentru Protectia Mediului

5.2. Caracteristici ale echipamentelor tehnologice ce urmeaza a fi achizitionate

In cadrul proiectului FEADR, SC POLIROM PROD SRL urmareste achizitionarea urmatoarelor echipamente:

Tabel nr. 6 – Echipamentele tehnologice achizitionate in urma investitiei

Instalatia dispune de o fosa de receptie camioane, care va fi executata de catre beneficiar .

Capacitatea de preluare este de 20 t/h cereale si se realizeaza dupa cum urmeaza :

– Transportorul preia marfa din fosa de receptie si o preda elevatorului.

– Prin distribuitorul exista posibilitatea ca produsul sa fie dirijat catre buncarul tampon prevazut cu un sibar de dozare, respectiv selectorul de seminte descris; respectiv avem posibilitatea sa dirijam produsul direct catre celulele de stocare.

– Produsul selectat va fi dirijat catre elevatorul, iar din acest selector produsul poate fi condus catre celulele de stocare – in cazul in care nu este nevoie de trierea produsului sau catre ultratriorul.

– Produsul rezultat in urma trierii este dirijat prin doua distribuitoare catre cele doua randuri de celule metalice cu fund conic.

– Alimentarea celulelor se realizeaza prin transportoarele cu racleti si sibarele de evacuare aferente.

– Descarcarea celulelor se realizeaza prin transportoarele, dupa care produsul este condus catre elevatorul. Mai departe, prin distribitorul exista posibilitatea de a conduce produsul catre linia de insacuire si instalatia de tratat seminte, respectiv catre incarcarea auto. Linia de insacuire este dotata cu cantar cu insacuire, cu buncar de preluare a produsului cantarit, cu hota de acoperire pentru talerul de greutati, cu un set de greutati etalonate, cu schela de protectie pentru cantar, cu banda transportoare si cu minisistem de coasere semiautomat.

– Monitorizarea acestui siloz se realizeaza prin instalatia de comanda.

5.3. Etapele de esalonare a investitiei

Proiectul se va implementa intr-o perioada de 36 luni, iar graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati este urmatorul:

Tabel nr. 7 – Etapele de esalonare a investitiei

5.4. Finantarea investitiei

Din valoarea totală a investiției de 1.048.818 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 884.146 Euro

Tabel nr. 8 – Date privind finantarea proiectului

Tabel nr. 9 – Planul financiar privind investitia

5.5. Proiectiile financiare ale proiectului

Pentru realizarea obiectivului principal al investitiei, valoarea adaugata a produselor agricole obtinute in urma prelucrarii cerealelor, trebuie sa fie pozitiva si mai mare decat cea in anul anterior depunerii proiectului.

Formula pentru calculul VAB este urmatoarea:

VAB = (Cifra de afaceri + Variația stocurilor (+ pentru C; – pentru D) + Venituri din producția realizată pentru scopuri proprii și capitalizarea) – (Cheltuieli materiale total + Alte cheltuieli de exptrapolare)

Anul 0

VAB = (1.737.324 + 185.007 + 0) – (1.107.511 + 668.953)

VAB = 145.867

Pentru anul 1 – 5

VAB = (3.440.023 + 185.007 + 0) – (1.085.560 + 0)

VAB = 2.529.740

Tabel nr. 10 – Evoluția VAB în anul anterior depunerii proiectului și pe perioada desfășurării proiectului.

Din calculele efectuate pe o perioada de 5 ani, se observa faptul ca valorea VAB este pozitiva si a crescut fata de anul anterior depunerii proiectului si pastreaza o evolutie liniara pe perioada celor cinci ani de analiza, ceea ce demonstreaza ca obiectivul e indeplinit.

5.5.1. Prognoza veniturilor

Gradul de utilizare a capacitatii de productie este 100% pentru fiecare an prognozat.

Veniturile decurg din vanzarea productiei agricole estimata la hectar, precum si din vanzarea cerealelor selectate – conditionate.

Calculul s-a facut pe veniturile obtinute de pe suprafata de 1.277,77 ha luate in arenda, pe care se prognozeaza ca se vor cultiva urmatoarele:

Tabel nr. 11 – Prognoza culturilor

Veniturile sunt previzionate in acelasi cuantum pentru fiecare an de prognoza si au la baza fisele tehnologice pe fiecare cultura agricola si bugetul de venituri si cheltuieli.

Productia agricola obtinuta de societatea este conditionata, selectata, tratata marindu-i astfel valoarea adaugata si implicit pretul de comercializare.

Societatea obtine si alte venituri dupa cum urmeaza:

venituri din vanzari marfuri

venituri din subventii

variatia stocurilor

5.5.2. Prognoza cheltuielilor

Cheltuielile de productie au fost calculate pornind de la productia estimata  la hectar utilizand consumuri specifice din fisele tehnologice (conform capacitatilor de productie declarate).

Cheltuielile au fost previzionate astfel:

1. cheltuieli materiale: se sumarizeaza din fisele culturilor, cheltuielile cu samanta, motorina, erbicidele, ingrasamintele

2. cheltuieli cu amortizarea : se calculeaza pentru fiecare mijloc fix achizitionat in cadrul proiectului ( valoare de intrare / durata de utilizare a fiecaruia). Societatea are alte mijloace fixe mai vechi preluand calculul amortizarii pe durata ramasa de viata .

3. cheltuieli cu personalul : sunt formate numai din salariile personalului direct productiv, preluand manopera din fisele tehnologice- la care adaugam 28,1 % cheltuile cu asigurari sociale, somaj, sanatate, fond accidente etc. Fondul de salariu este de 13.360 lei/ luna.

4. alte cheltuieli de exploatare cuprind cheltuielile cu terti si taxele si impozitele locale, care s-au aproximat la un nivel acceptabil comparativ cu cifrele din bilant contabil depus pentru 2009, inclusiv cheltuielile aferente altor tipuri de activitati

5. alte cheltuieli materiale – s-a luat in calcul cheltuiala cu arenda.

5.5.3. Bilant sintetic previzionat

Bilantul a fost calculat conform reglementarilor specificate in Ghidul Solicitantului, iar cifrele decurg din contul de profit si pierdere si fluxul de numerar.

Amortizarea s-a calculat in functie de duratele de viata ale mjloacelor fixe.

Valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite, etc.) s-a corelatat cu specificul activitatii desfasurate.

Datoriile ce trebuiesc platite intr-o perioada de pana la un an – s-au previzionat in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale aferente activitatii.

Datoriile ce trebuiesc platite intr-o perioada mai mare de un an s-au previzionat in functie de soldul si graficul de rambursare a contractului de cofinantare detinut de societate.

Capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului, rezervele de constituit.

5.5.4. Indicatori financiari

Deoarece prin realizarea acestei investiții, societatea își propune ca obiectiv creșterea viabilității economice, ca punct punct principal pentru îmbunătățirea performanței sale generale, a fost necesară calcularea indicatorilor financiari ce relevă sustenabilitatea și viabilitatea proiectului promovat. Indicatorii au fost calculati pentru anii 1 – 5 de la data finalizării investiției, conform limitelor stabilite de A.P.D.R.P., pentru proiectele aferente Măsurii 123.

Tabelul nr. 12 – Calculul indicatorilor financiari

In urma analizei economico-financiara, prin realizarea a diferite proiectii financiare (venituri, cheltuieli, bilanturi previzionate, indicatori financiari) se observa ca investitia este una de succes si toate obiectivele ei sunt indeplinite.

Concluzii

Integrarea României în Uniunea Europeană a presupus dezvoltarea unui sistem agricol modern, care să asigure un nivel de viață echitabil populației rurale și o aprovizionare la prețuri rezonabile consumatorilor, cu garantarea liberei circulații a mărfurilor pe teritoriul Comunității Europene.

Studiul de caz evalueaza investitia realizata de catre firma S.C. Polirom Prod S.R.L. din comuna Scurtu Mare, jud. Teleorman, în cadrul unui proiect cu finanțare prin fonduri europene.

Prin aceasta finantare s-a urmarit masura 121 „Modernizarea explotatiei agricole” din Planul National de Dezvoltare Rurala, avand ca obiectiv introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, cresterea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile si masura 123 "Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere" , avand ca obiectiv creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin dezvoltarea și modernizarea echipamentelor, proceselor și tehnologiilor de prelucrare.

Investitia vizează înființarea unei instalații moderne de condiționare si depozitare a cerealelor folosite pentru însămânțare si achizitionarea unor echipamente si utilaje agricole performante, necesare unei bune desfasurari a activitatii de exploatare a terenurilor.

Finantarea investitiei va fi de 1.048.818 Euro, din care 164.672 euro sunt surse proprii si se vor recupera in mai putin de 2 ani de la data implementarii ceea ce inseamna ca fondurile sunt utilizate intr-un mod optim.

In urma analizei economico-financiara, prin realizarea a diferite proiectii financiare (venituri, cheltuieli, bilanturi previzionate, indicatori financiari) se observa ca investitia este una de succes si toate obiectivele ei sunt indeplinite.

Concluzia finală asupra căreia trebuie îndreptate judecățile legate de problematica abordată în cadrul acestei lucrari de licenta este următoarea: finantarea prin fonduri europene reprezinta cheia succesului cresterii competitvitatii in agricultura, in conditiile functionarii pietei libere si cresterii cererii de produse agroalimentare.

Bibliografie

1. Claudiu Porumbăcean, Politicile si institutiile Uniunii Europene, Ed. Vasile Goldis, Editura University Press, Arad, 2009

2. Hellen Walace, Procesul politic in Uniunea Europeana, Editura Arc, Bucuresti, 2004

3. Ion Dona, Economie rurală, Editura AMC – USAMV București, 1994

4. Ion Dona, Economie rurală, Editura Ceres, Bucuresti, 2006

5. Letitia Zahiu, Anca Dachin, Politici agroallimentare comparate, Editura Economică, 2001

6. Nicolae Dobrotă, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999

Brosura Politica Agricola Comuna, Micromonografii IER- Institutul European Roman, http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_agricola.pdf

Prezentarea programul Phare – http://ro.wikipedia.org/wiki/PHARE (accesat la 03.01.2012)

Pagina Web a Uniunii Europene – http://eur-lex.europa.eu ( accesat la 03.01.2012)

Prezentarea cadrului financiar agricol – http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/agriculture/article_7213_ro.htm (accesat in data de 03.01.2012)

Pagina Web a Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania – http://www.fnpar.ro/prezentare-fnpar (accesat in data de 03.01.2012)

Pagina Web a Agentiei de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit – Investitii prin Sapard http://www.apdrp.ro (accesat in data de 05.01.2012)

Studiul de fezabilitate al proiectului „Modernizare exploatatie agricola – S.C. Polirom Prod S.R.L”