Utilizarea Echipamentelor I.t. Si a Produseor Informatice In Cadrul Activitatii Instructiv Educativ

Argument

Prezenta lucrare reprezintă o transpunere structurată a activității desfășurate ca profesor de matematică, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București și formator in cadrul unor proiecte POSDRU.

Deși la debutul meu didactic, calculatorul pătrundea timid în lumea școlii, nevoia de a regândi și eficientiza procesul educațional a grăbit implementarea acestuia, astfel încât, în prezent, este de neconceput derularea actului instructiv – educativ de calitate fără suportul tehnologiei și mijloacelor informatice.

Calculatorul este atât un instrument de organizare a activității școlare, cât și mijloc de instruire și autoinstruire pentru profesor și elev. Nu trebuie neglijat rolul său în sprijinul reformei în educație, menit să sporească motivația și interesul elevilor pentru studiu.

În acest context, nevoia de perfecționare continuă, absolut obligatorie pentru un cadru didactic responsabil, și existența unei oferte educaționale generoase printre care și cea a Universității București, m-au determinat să urmez cursurile de doi ani (2012-2014) ale masteratului Tehnologia Informației și Comunicării în Educație.

Motivația alegerii acestei teme este dată de varietatea mare de materiale didactice personale, utilizate în diverse situații de învățare, dar și de dorința de a prezenta elementele de conținut, tehnicile, procedurile și instrumentele de lucru transdisciplinare.

Introducere

Etapă a profundelor mutații culturale de un dinamism fără precedent, epoca pe care o trăim este inclusiv una ,,a informațiilor”, care la câțiva ani își dublează volumul, tendința de creștere fiind tot mai accentuată în ultima perioadă. Acest fenomen pune în fața învățământului probleme de mare acuitate. Lipsită de capacitatea de a oferi măcar acel ,,summum” de cunoștințe al principalelor cuceriri ale societății la un moment dat și care să poată fi utilizate pe parcursul întregii vieți, școlii îi rămâne șansa de a-i învăța pe elevi să învețe. Genialei intuiții ,,tota vita schola est”, plastic exprimate de Comenius cu secole în urmă, trebuie să-i adăugăm adagiul contemporan impus în lume de Alvin Toffler: ,,Analfabetul viitorului nu este acela care nu știe să scrie, ci acela care nu știe să învețe”.

Preconizatele și așteptatele mutații didactice constituie răspunsuri la noile tendințe și realități sociale, iar tendința mondială este trecerea de la învățământul informativ la cel formativ. Școala viitorului va trebui să transforme obiectul educației de până acum în subiectul autoeducației, pe individul educat în individul care se autoeducă. Oamenii bine pregătiți și cu o minte flexibilă, atenți la mutațiile produse în societate, au mult mai multe șanse de adaptare la o lume grăbită ce poate dezorienta prin dinamismul și complexitatea ei. Cu siguranță că în toate epocile și societățile a fost apreciată capacitatea de a gândi bine a celor dispuși să-și pună mintea la contribuție, dar în vremurile de azi acest lucru apare ca fiind de o stringentă actualitate pentru fiecare dintre semenii noștri. Iar școlii îi revine un rol imens în acest sens al pregătirii pentru viață, de care poate să se achite cu bine, sau nu.

Se vorbește astăzi de reforma învățământului iar unul dintre aspectele acesteia se referă la înlocuirea metodelor tradiționale de predare cu altele mai noi: cele bazate pe principiile învățării activ-participative, introducerea noilor tehnologii informaționale și de comunicații, gândirea critică, etc.

Când ne referim la educație și pregătire pentru viitor, nu trebuie să ne limităm doar la sistemul de învățământ sau la școala luată ca instituție, chiar dacă acesteia îi revine un rol de primă mărime. Trăim azi într-o ,,societate a învățării” întinsă pe durata întregii noastre existențe, trebuie să răspundem mereu noilor provocări care apar și asta presupune o educație permanentă, în care problemele autoinstruirii și autoformării, a muncii independente țin deja de realitatea ,,școlii vieții”. Dar dacă se vizează nu dezvoltarea memoriei, ci a inteligenței, se impune transformarea învățământului formal, caracterizat prin acumularea de cunoștințe și supraîncărcare memoriei, într-un învățământ formativ, care să solicite în primul rând gândirea și înțelegerea. Aceasta presupune o temeinică educație logică, în absența căreia ,,cetatea educativă” – care este societatea de azi – nu poate căpăta consistență. Ansamblul principiilor și regulilor logice constituie un criteriu de raționalitate; respectarea lor asigură raționalitatea logică a cunoașterii, aceasta fiind caracteristica oricărui tip de cunoaștere.

O cerință a societății de azi și de mâine este învățarea creativă, spre a lichida decalajul enorm dintre activitățile de creație și cele rutiniere, pentru a progresa mai repede. Societatea viitorului va arăta că una dintre nevoile ei prioritare este formarea comportamentului creativ, inventiv și adaptabil noilor cerințe. Observăm, în societatea în care trăim, că informația apare într-un ritm fără precedent. Ca urmare a mondializării și interconectării rețelelor de comunicații de masă, s-a înregistrat o creștere exponențială, în ultimii ani, a volumului de date și informații, precum și a vitezei de circulație și a capacității de stocare și prelucrare a acestora, fapt ce a determinat, practic, o inundare informațională. Individul trebuie să asimileze din ce în ce mai multe cunoștințe și are la dispoziție o mulțime de surse din care poate prelua informația: internet, reviste, ziare. Exisă însă riscul ca aceste informații să fie eronate și atunci el ar trebui să selecționeze sursele credibile. De asemenea, nu toate informațiile care apar sunt valoroase pentru un individ. În aceste condiții este foarte important ca individul să își aleagă sursele credibile pentru preluarea informației reale, exacte, să discearnă ceea ce este sau nu important pentru el și să asimileze doar acele cunoștințe care au valoare și îi sunt utile. Pentru ca individul să fie capabil să reflecteze asupra informațiilor, să le examineze, el trebuie să dispună de o gândire critică, creativă, constructivă. Utilitatea majorității datelor și informațiilor disponibile este în strânsă corelație cu perisabilitatea lor și cu nivelul ridicat de specializare și de cunoștințe încorporat. Organizațiile moderne sunt obligate să se adapteze permanent pentru a ține pasul cu schimbările rapide care au loc în fiecare moment.

În această situație se află și sectorul educației, care suferă în permanență transformări, astfel încât să poată răspunde modificărilor provocate de impactul revoluției informaționale (sau în curs de manifestare) în structura forței de muncă.

Cu alte cuvinte, este important, ca, prin educare, individul să-și dezvolte capacitatea de a găsi informațiile necesare, pentru a-și îndeplini cât mai eficient rolul încredințat de societate.

Capitolul 1. Utilizarea echipamentelor I.T. și a produseor informatice în cadrul activității instructiv – educative

1.1. Necesitatea utilizării noilor tehnologii informaționale și de comunicare în procesul de predare în unitățile de învățământ

Noile tehnologii înformaționale, aflate într-o continuă și rapidă dezvoltare, schimbă radical viziunea asupra modului nostru de viață, de recepționare, de comunicare și interpretare a informațiilor. În acest context, este de la sine înțeles că, noile generații de elevi trebuie îndrumate și educate în privința accesului la informație, al utilizării noilor tehnologii în toate școlile în așa fel încât să se asigure tuturor elevilor acces și șanse egale în educație. Ca urmare, în noua eră a tehnologiei informaționale, este de așteptat ca rolul computerului în viața cotidiană să devină esențial.

În calitatea sa de producător de forță de muncă din ce în ce mai calificată și specializată, învățământul trebuie să țină pasul cu cele mai noi cuceriri în domeniile tehnic, tehnologic și al mijloacelor de comunicare. În aceste condiții, este necesară și obiectivă introducerea ca mijloace de învățare de noi medii educaționale, aparținând informaticii, domeniu vital în ziua de azi.

Mijloc și, în același timp, instrument care vehiculează produse informatice, calculatorul este suma echipamentelor, metodelor, tehnicilor, conținuturilor ce au ca scop strângerea, contabilizarea, depozitarea cu posibilitatea de regăsire și actualizare în orice moment a datelor stocate și afișarea de informații variate, în toate modurile și combinațiile posibile. Asocierea între diferitele echipamente și tehnologii destul de accesibile unei unități școlare (calculator, cameră video, interfață video, interfețe de rețea, videoproiector, tabla interactivă, etc), conduc la o abordare multimedia a noilor tehnologii informatice, dau posibilitatea, într-o situație de învățare, unui singur mijloc tehnic (computerul) să ofere elevului informația nouă ca o combinație de sunete, fotografii, animații, filme, texte, grafice, demonstrații teoretice și practice.

Utilizarea noilor mijloace de informare și comunicare nu trebuie să înlocuiască prezența dascălului. Prezența profesorului în clasă, comunicarea acestuia direct cu elevii, nu poate fi substituită în niciun caz de echipamentele multimedia. Profesorul creează partea afectivă a procesului educativ prin aportul de resurse personale, umane, și prin angajarea întregii sale personalități. Modelator de caractere, profesorul își folosește intuiția, empatia, creativitatea și capacitatea de adaptare în comunicarea vie cu elevii. Pentru a reuși în misiunea sa, profesorul are nevoie mai mult ca oricând, de o bună cunoaștere și utilizare a echipamentelor I.T. Utilizarea de către profesor a noilor mijloace de predare și comunicare modifică sensibil desfășurarea lecțiilor și înlătură barierele în accesarea informațiilor.

Așadar, nu se pune problema înlocuirii profesorului cu calculatorul, ci se face apel la acesta pentru optimizarea procesului didactic în anumite secvențe, în individualizarea instruirii. Acest lucru implică necesitatea abordării unei atitudini raționale, caracterizată prin utilizarea prudentă a calculatorului conform criteriilor pedagogice și metodice, introducerea resurselor informatice progresiv atât în lecții cât și în activitatea independentă. Programele informatice sunt instrumente de organizare a mediului de instruire, dirijate de către profesor sau realizate prin autoinstruire. Noile tehnologii rămân un mijloc de învățământ, de un tip mai complex, care asistă instruirea/autoinstruirea, în combinație cu alte mijloace, metode, forme de organizare a activității, ca elemente ale strategiei didactice. Utilizarea lor la întâmplare, fără obiective precise sau numai pentru obiective simple ale învățării, nu la momentul și în locul potrivit, pot duce la rezultate nesatisfăcătoare. Este necesară raportarea la toate elementele procesului de învățământ, antrenate în secvența proiectată: conținut, nivelul de pregătire al elevilor, metode, mijloace, forme de organizare.

Profesorul prezintă și explică materialul nou. Prin intermediul echipamentelor I.T sunt detaliate, exemplificate și demonstrate noile noțiuni prezentate de catre profesor. În momentele de muncă independentă/diferențiată, utilizarea calculatorului poate ilustra cu succes modul de dobândire al cunoștințelor deoarece este în stare să modifice ritmul de prezentare a temei în funcție de particularitățile individuale, să realizeze o segmentare mai extinsă sau mai comprimată în funcție de cerințele elevilor.

În procesul instructiv – educativ potențialul noilor mijloace tehnice și tehnologice este imens și, cu toate acestea, puțini profesori utilizează în mod curent aceste mijloace de învățare și atunci doar la foarte puțin din capacitate.

1.2. T.I.C. în învățământul preuniversitar 

Pentru țările europene orizontul “societatea cunoașterii” a impus utilizarea T.I.C. ca

punct de referință al reformelor/schimbărilor de fond în sistemele de învățământ. Conform 

raportului «The  Global  Information  Technology  Report  2012»  realizat  de  World  Economic 

Forum’s Centre for Global Competitiveness and Performance în septembrie 2011, România ocupa

locul 90 din 142 state,cu un scor de 3,3 pe o scară de la 1 la 7 în ceea ce privește calitatea sistemlui educațional. 

Pe de altă parte, conform raportului ”Digital competences in the digital agenda” publicat de Comisia Europeană , România ocupă locul 2 la nivel european în ceea ce privește procentul de profesori din învățământul preuniversitar care participă la cursuri de formare continuă în domeniul T.I.C. În document se arată că între 56% și 71% din elevii români au profesori care au urmat sau urmează cursuri în domeniul T.I.C. (comparativ cu valori intre 3 si 13% in cazul unor țări precum Luxemburg sau Austria).

În 2001, doar 30,5% din  unitățile de învățământ  erau  conectate la internet. 

Pentru atingerea obiectivelor din Planul național de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul României a aprobat Proiectul privind implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ preuniversitar din România cu laboratoare informatizate. Proiectul a prevăzut, ca o prioritate pe termen scurt “dotarea unităților de învățământ preuniversitar din România cu laboratoare informatizate și, în strânsă corelare cu acestea, implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator, realizându-se astfel un modul integrat format din calculatoare, software educațional și programe de formare de resurse umane.” Totodată, s-a precizat că prin această dotare a unităților de învățământ preuniversitar “sistemul nu își propune nici înlocuirea și nici diminuarea rolului profesorilor, manualelor sau laboratoarelor școlare clasice”.

Măsurile luate pentru creșterea accesului la noile tehnologii informaționale și de comunicații în unitățile de învățământ au condus la dotarea cu echipamente I.T. – există în medie 11 computere personale la 100 elevi la nivelul tuturor școlilor. În licee există în medie 15 computere la 100 de elevi.

În pofida progresului din ultimii ani, România încă se confruntă cu inegalități semnificative între zonele urbane și rurale, în ceea ce privește competențele digitale și accesul la tehnologia

informațională modernă.Diferențele dintre zonele urbane și cele rurale sunt foarte mari, cca 72% 

din numărul total de computere din sistemul de învățământ (pe toate nivelurile de educație) aparținând instituțiilor de învățământ din mediul urban (date INS, 2011). 

În ceea ce privește învâtământul primar și  gimnazial, pentru  care 68% din computere 

aparțin  instituțiilor localizate în mediul urban. Per ansamblu accesul general la internet în școlile din mediul rural rămâne foarte slab – într-un studiu privind accesul la internet, România a fost

 situată pe locul 44 din 104 de state cuprinse în studiu. 

Cele mai importante proiecte implementate în învățămîntul preuniversitar din România au 

fost Sistemul Educațional Informatizat (SEI), Baza de Date Națională a Educației (BDNE) și 

proiectul  Economia Bazată pe Cunoaștere (EBC) al MSI. Acesta a reușit să schimbe conceptual 

abordarea utilizată, orientând procesul educațional și către instrumentele WEB 2.0 și OER.  

 Principalul  obiectiv  al  SEI  a  fost să  asigure  accesul  egal tuturor  beneficiarilor  la  un 

sistem educațional de calitate, prin introducerea instrumentelor IT moderne, standardizate, care să 

faciliteze  dezvoltarea societății  românești,  în  ansamblul său.  Conform  datelor  furnizate  în 

Agenda Digitală, prin proiectul SEI au fost dotate aproximativ 15.000 laboratoare cu un total de 

peste189.000 calculatoare, servere și laptopuri. Fiecare laborator a fost dotat cu software educațional pentru predare, testare, evaluare, managementul școlii, managementul conținutului educațional. 

Conținutul educațional realizat  cuprinde peste 3.500 lecții multimedia pentru învățământul primar,  gimnazial  și liceal, compuse din 25.000 momente de lecție pentru: biologie, matematică, 

informatică, istorie, geografie, chimie, fizică, tehnologie etc. 

De asemenea au fost realizate enciclopedii, dicționare, glosare de termeni. O componentă 

distinctă a proiectului SEI a fost aceea de instruire a unui număr de 140.000 profesori.

De asemenea, în toată perioada de referință a fost asigurat suportul tehnic și pedagogic necesar 

tuturor elevilor, profesorilor și serviciului administrativ. 

Proiectul BDNE a fost realizat de către MECTS în perioada 2005 -2006, fiind finanțat prin 

Banca Mondială.Obiectivul acestui proiect a fost acela de îmbunătățire a capacității administrative 

a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin crearea unui sistem informatic de 

monitorizare,  control  și suport  al  deciziilor  pentru  procesul  educațional. Rezultatele  acestui 

proiect s-au concretizat prin: instruirea  utilizatorilor, încărcarea în sistem a datelor privind peste 

3.500.000 elevi, 278.000 cadre didactice și 24.500 unități de învățământ. De asemenea au fost realizați și implementați peste 100 de indicatori naționali pentru sistemul de învățământ.

Proiectul  EBC (Economia Bazata  pe  Cunoaștere)a avut obiectivul principal de a amplifica 

ponderea  culturii  digitale  în  cadrul  ciclului  primar  și  gimnazial,  la  nivelul  comunităților beneficiare. După crearea nodurilor de rețea în peste 500 de  școli,  a  fost  demarat un  program 

consistent care a vizat integrarea mijloacelor T.I.C. în procesul educațional. 

Studiile  efectuate  indică un  impact pozitiv al utilizării tehnologiei  asupra tuturor 

aspectelor luate în considerație, cu efecte pozitive asupra gradului de motivare și de implicare, a deschiderii pentru o mai bună  colaborare  și  a unui nivel  crescut de  încredere în sine  și de valorizare  a  stilului  propriu  de  învățare.  Totodată,  rezultatele  elevilor  care  au  utilizat 

tehnologiile  moderne ale informațiilor în procesul de învățare indică o înțelegere mai profundă a 

conținuturilor. În acest sens, se impune continuarea investițiilor în domeniul e‐educației, atât din 

punct de vedere al dezvoltării infrastructurii  necesare, cât și pe partea de instruire și formare.

1.3. Aspecte teoretice privind utilizarea T.I.C. în procesul didactic

Societatea informațională se naște numai într-un mediu în care numărul celor care folosesc tehnologii informaționale depășește o valoare critică; abia atunci când accesul la instrumentele informatice devine un fenomen de masă putem spune că ne aflăm într-un spațiu în care civilizația în stadiul ei informațional a fost acceptată. Competența în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor ține de procesul de instruire și antrenare; prin urmare, sistemul de învățământ este direct și determinant implicat în fundamentarea societății informaționale.

Informația, ca element fundamental al activităților umane, a devenit un produs prețios. Ea reprezintă o componentă intrinsecă a procesului instructiv-educativ. Informatizarea procesului instructiv-educativ apare astfel ca o necesitate stringentă și ca efect al dezvoltării informaticii și a tehnicii de calcul. Apare astfel nevoia asigurării accesului la valorile informaționale ale societății.

În ultimii ani dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiilor moderne informaționale și de comunicare (T.I.C.) au revoluționat toate domeniile de activitate ale omului modern: industrie, agricultură, medicină, învățământ, comerț etc. Implementarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în sistemele educaționale din lumea întreagă conduce la schimbarea rolului profesorilor și elevilor în procesul de predare-învățare-evaluare. Unul dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene, orientate către creșterea calității educației și a competitivității resursei umane, face referire la competențele digitale (una dintre competențele cheie europene) și la importanța utilizării T.I.C. în formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor din programele oricărei discipline. Calea de urmat pentru atingerea acestui obiectiv vizează în special o transformare la nivelul sistemelor de educație din Europa, pentru a asimila noile tehnologii, pentru a le utiliza eficient, pentru a crește accesul la resurse educaționale digitale și pentru a crea noi medii virtuale de învățare.

Instituțiile de învățământ preuniversitar trebuie să implementeze și să utilizeze noile tehnologii în actul didactic, facilitând un concept diferit de cel tradițional de predare-învățare-evaluare. Se are în vedere crearea unui mediu de învățare, în care elevii sunt implicați, motivați și își asumă propria responsabilitate pentru studiile făcute și cunoștințele însușite. TIC asigură un șir de instrumente și metode care permit trecerea de la un mediu de învățare centrat pe profesor la un mediu colaborativ, interactiv, centrat pe procesul de învățare. Utilizarea noilor tehnologii informaționale poate avea un rol semnificativ în racordarea sistemului de învățământ la cerințele societății informaționale bazate pe cunoaștere. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în sine, nu îmbunătățește procesul de învățămînt, dacă accentul se pune doar pe aceasta. Accentul trebuie pus pe ceea ce T.I.C. poate face pentru procesul de învățămînt, în speță pentru studiul disciplinei. Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și competențe dobândite pe parcursul diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și informală. Școala românească modernă, are ca scop primordial oferirea tinerilor în formare a competențelor necesare activităților lor ulterioare, elevii să obțină rezultate cât mai bune, să fie deschiși spre cunoaștere, să-și caute și să găsească drumul care li se potrivește cel mai bine.

Scopul introducerii competențelor T.I.C. este acela al îmbunătățirii actului didactic prin adaptarea lui fiecărei discipline la cerințele societății informaționale. Este necesară utilizarea conceptelor din sfera T.I.C. care răspund dobândirii competențelor specifice disciplinei, a fixării cunoștințelor, a dezvoltării personale.

Câteva direcții de bază prin care acomodarea și lucrul nemijlocit cu tehnica de calcul influențează formarea intelectuală a elevilor ar fi:

– stimularea interesului față de nou;

– interesul și implicarea neîntreruptă a subiectului individual prin interactivitate;

– stimularea imaginației;

– dezvoltarea unei gândiri logice;

– individualizarea învățării active, asigurându-se un permanent feedback.

Nu trebuie uitat faptul că în sistemul educațional informatizat elevul și profesorul sunt parteneri în actul cunoașterii, relația depășind tiparele convenționale catedră-bancă. Relația este mai flexibilă, comunicarea deschisă, cu feedback imediat.

Pentru majoritatea disciplinelor există lecții cu suficiente noțiuni noi ce pot fi transmise cu ajutorul calculatorului, care, exploatând facilitățile grafice și animația, asigură o participare activă a elevului la predare și o înțelegere mai rapidă a celor prezentate, degrevând parțial profesorul și oferindu-i timp pentru activități nerutiniere, în cadrul aceleiași ore. Totodată, în ceea ce privește orele de laborator, în cazul existenței aparaturii necesare desfășurării experimentelor, competențele T.I.C. pot completa lucrarea, oferind în final diverse tabele cu statistici, calcule etc., urmând ca elevul să execute interpretarea rezultatelor obținute. În cazul în care fenomenul fizic, este imposibil de pus în evidență pe cale experimentală, se poate apela la simularea sa cu ajutorul calculatorului, prin animație, grafică, sunet. Simularea conferă dimensiuni noi experimentelor și folosirii acestora în învățare, întrucât se pot vizualiza modificări insesizabile, foarte mici, foarte lente sau dimpotrivă foarte rapide, ce nu se pot sesiza în mod normal. Scara de timp/spațiu a evenimentelor se poate astfel modifica. De exemplu, secțiunea laboratoarelor virtuale ale portalului educațional „eȘcoala”, poate asigura realizarea experimentelor de către fiecare elev în parte dând astfel posibilitatea dezvoltării competențelor specifice disciplinei, utilizând competențele T.I.C. ale elevului.

Dacă luăm în discuție verificarea asistată de calculator, aceasta presupune existența unor programe capabile să testeze nivelul de pregătire al subiecților, evaluând răspunsurile acestora (ca de exemplu Platforma „INSAM” – Instrumente digitale de ameliorare a calității evaluării în învățământul preuniversitar). O verificare într-adevăr performantă realizată cu ajutorul tehnicii de calcul presupune elaborarea unor teste adecvate, care să creeze situații prin a căror soluționare să se poată evalua gradul de pregătire al elevului, modul în care acesta stăpânește setul de cunoștințe transmise, precum și modul în care reușește să opereze cu acest set în contexte noi, neîntâlnite până în momentul testării. Testul poate fi inclus fie în lecțiile de verificare a cunoștințelor cu caracter recapitulativ, fie în lecțiile curente, pentru fixarea cunoștințelor nou transmise etc., permite adoptarea unor grade de dificultate diferite. În cazul testărilor asistate de calculator, absența persoanei fizice din fața elevului și confruntarea directă, activă cu ecranele de test oferite de program, exercită un efect psihologic pozitiv, de eliberare a celui testat de inhibarea existentă în momentul expunerii unor răspunsuri, știind că este observat în permanență, că oricând poate fi întrerupt, atenționat etc.

Integrarea României în Uniunea Europeană presupune racordarea la sistemul de valori specifice comunității economice a acesteia. O primă provocare din perioada post aderare a apărut în domeniul educațional. Acesta trebuie să permită creșterea competitivității pe piața muncii din UE a tinerilor absolvenți pe de o parte și a adulților pe de alta. Conceptul de globalizare a accentuat necesitatea unei schimbări fundamentale în paradigma educațională. Rolul T.I.C. în dobândirea competențelor cheie este esențial în contextul accesului pe piața muncii într-o societate globalizată.

Competența într-o accepțiune largă presupune inter-relaționarea cunoștințelor (a ști), deprinderilor (a ști să faci) și atitudinilor (de ce, pentru ce, cum). Toate programele școlare prevăd atingerea unui set de competențe specifice derivate din competențe generale, care, la rândul lor au fost derivate din cele 8 competențe cheie.

Astfel în următorii ani sistemul educațional românesc va trebui să răspundă provocării de a trece de nivelul formării de competențe și de a fi capabil, prin schimbarea paradigmei educaționale să ofere elevilor competențe specifice, relevante pentru utilizarea tehnologiilor în societatea informațională a secolului XXI:

– rezolvarea de probleme și luarea deciziilor;

– dezvoltarea gândirii critice și creative;

– colaborarea, comunicarea și negocierea;

– curiozitatea intelectuală, curajul și integritatea;

– capacitatea de a găsi, selecta și structura informația.

Integrarea și extinderea utilizării mijloacelor de tehnologia informației și comunicațiilor (T.I.C.) în procesul didactic și de formare a resurselor umane, prin acumularea unui nivel optim de abilități, cunoștințe și competențe în domeniul T.I.C., va contribui la creșterea calității procesului educațional din școli, contribuind totodată la asigurarea unei calități superioare a serviciilor implementate, precum și la sustenabilitatea activității și economiei.

Capitolul 2. Experiența personală

2.1. Prezentarea unității școlare

Școala gimnazială “Iancului” este o școală cu tradiție de mai bine de un secol. Înființată în anul 1882 în « Coloarea de Galben a Bucureștilor » (actualmente sectorul 2, Bulevardul Pache Protopopescu 50), având ca patron spiritual pe revoluționarul și cărturarul I.H.Rădulescu, școala trece de-a lungul timpului prin numeroase transformări. Astăzi Școala gimnazială “Iancului” este o instituție modernă de învățământ, orientată spre formarea unor tineri a căror personalitate să le permită integrarea cu ușurință în cadrul valorilor europene și mondiale. Oportunitățile oferite de instituție formării abilităților, a stimulării talentelor și integrării intereselor tinerilor elevi sunt numeroase.

Școala gimnazială “Iancului” este situat în zona mediană a Bucureștiului, pe bd. Pache Protopopescu între Calea Moșilor și piața Iancului. Situată într-o zonă cu trafic auto și pietonal intens, Școala gimnazială “Iancului” este vecină cu Colegiul Național “Mihai Viteazul”. În apropierea școlii se mai regăsesc instituțiile de învățământ preuniversitar: Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Școala gimnazială ” Jose Marti”, etc.

Populația școlară se compune în principal din elevi care locuiesc în imediata apropiere a instituției cât și din copii care locuiesc în alte cartiere din București sau din localități aflate în apropierea capitalei..

Activitatea instructiv – educativă se desfășoară într-un patrimoniu școlar format dintr-o singură clădire cu un spațiu de lucru bine gestionat. În sălile de clasă au fost amenajate cabinete pentru științele exacte, științele umanistice și limbile străine, cât și o sală dotată și amenajată ca laborator de informatică. Laboratorul de informatică este dotat cu aparatură I.T. de foarte bună calitate, ceea ce a permis ca școala să devină unul din centrele de testare ECDL acreditate.

O fereastră deschisă pentru promovarea activităților desfășurate în școală este site-ul școlii : http://www.scoalaiancului.ro/contact. (Anexa1)

2.2. Utilizarea echipamentelor I.T. în activitatea instructiv – educativă

Integrarea tehnologiilor informatice și de comunicare în procesul instructiv – educativ a devenit o necesitate a zilelor noastre. Ultimii ani au adus o adevărată revoluție conceptuală în educație, tehnologiile informației și comunicării devenind un mediu pentru învățare în general, pentru toate disciplinele din curriculumul școlar.

Adaptarea la noile cerințe ale societății solicită profesorilor să regândească parcursul educațional al tinerilor de azi, prilejuindu-le acestora să exploreze noul, să rezolve probleme prin intermediul propriilor activități de observare/cercetare/investigare, să relaționeze cu ceilalți în diferite medii culturale și sociale, să exprime opinii/ păreri argumentate. Atunci când este orientată corespunzător, tehnologia contribuie la o învățare activă centrată pe elev, la dezvoltarea creativității și a gândirii critice. Societatea are nevoie ca tehnologiile informaționale și de comunicație să fie acum mai accesibile tinerilor decât oricând, nu numai la școală și în spații publice, ci și acasă, unde accesul la calculatoare și Internet a crescut simțitor de la un an la altul. În viața tinerilor au apărut și alte tehnologii cu potențial educațional, cum ar fi televiziunea digitală interactivă sau diferite jocuri sofisticate.

Tehnologiile de informare și comunicare sunt acum o parte integrantă
a procesului de socializare. Tehnologia face parte din viața de zi cu zi a cetățeanului, iar tehnologiile informației și comunicării se regăsesc în procesul de socializare.

Tehnologiile evoluează rapid și pun la dispoziția utilizatorului funcționalități sporite, în timp ce aplicațiile software devin din ce în ce mai inteligente și receptive pentru cel care le utilizează. Luate împreună, aceste activități vor pune la dispoziție noi oportunități pentru elevi de a-și personaliza accesul la resursele de învățare digitală în școală și în afara ei, devenind mult mai importantă necesitatea de a aduce una lângă alta aceste experiențe de învățare.

Internetul a evoluat, transformîndu-se într-o rețea globală. Windows-ul, platformă individuală de lucru, nu mai este o noutate de mult timp. Dezvoltarea tehnologiilor multimedia au contribuit la apariția unui domeniu nou, softul educațional, o foarte interesantă legatură între programare informatică, psihopedagogie și curriculum.

Odată cu conștientizarea avantajului pe care îl are tehnologia informațiilor și comunicării în sprijinul învățământului se pune problema de a regândi și recrea un mediu de învățare pentru elevi. Introducerea T.I.C. în școală, la clasă și în afara ei, în procesele educaționale în ansamblul lor, contribuie într-o măsură foarte mare la îmbunătățirea rezultatelor elevilor. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că T.I.C. se adaptează nevoilor de învățare ale elevilor și nevoilor de predare ale profesorilor. Sarcina educației bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicarii nu este de a demonstra că are rezultate imediate în comparație cu sistemele de educație tradiționale, ci de a substitui o parte din structurile actuale cu un nou spectru de performanțe, superior, venind în întîmpinarea schimbărilor inerente ce au loc în societate.

Dinamica noilor metode interactive de predare – învățare este fundamental alta. Elevul este învățat cum să învețe adaptând mijloacele propuse la propriile capacități și abilități, este deprins mai degrabă să caute informația, folosind algoritmi preciși, decît să rețină proprietăți, teoreme a caror utilitate nu o văd imediat. Accentul se mută pe receptivitate și interactivitate din partea elevului. Elevii preiau și rețin informația, aceasta contribuind la formarea de competențe. Elevii capătă abilitatea de a folosi cunoștințele în situații reale, de a învăța prin experimente și proiecte.

Activitatea profesorului se centrează pe elev, pe ajutarea acestuia să învețe cum să învețe, adică să-și construiască singur cunoașterea. Acest deziderat al centrării pe elev se datorează și exploziei informaționale care a început în secolul trecut. Ca atare, nu informația este problema, ci modul cum e structurată ea, cum ajunge un elev să-și structureze cunoștințele de care are nevoie.

Profesorul este în acest context o călăuză în lumea cunoașterii. Un profesor cu vocație și dăruire găsește calea de a colabora cu elevul în vederea formării acestuia, găsește împreună cu elevul cele mai bune criterii și metode pentru a-l implica în demersul propriei formări, este deschis la schimbare, este receptiv la tot ce este nou, acest lucru facilitând schimbarea de mentalitate și implicarea activă și responsabilă în formarea competențelor necesare pentru viitor.

Acum, mai mult ca oricând, relația profesor-elev trebuie privită din perspectiva noilor roluri ale profesorului: creator de situații de învățare, consilier, moderator, partener, evaluator.

Din dorința de a fi un profesor bun și nevoia de a face față noilor cerințe educaționale, am urmat cursuri de perfecționare in domeniul utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicării (urmând în acest scop și cursurile de master « Tehnologia informației și a comunicațiilor în educație » – din cadrul Universității București, Facultatea de psihologie și științele educației).

Ca urmare a acestor formări și perfecționări am căpătat deprinderea de a utiliza în activitatea didactică echipamentele I.T. în diferite situații și moduri. Făcând o mică trecere în revistă a activităților desfășurate prin utilizarea T.I.C. aș putea enumera:

Tehnoredactarea computerizată a materialelor și documentelor de care am nevoie pentru buna desfășurare a activității: proiectare didactică la nivel micro (planificări, proiecte de unități de învățare), rezumate ale lecțiilor, fișe de lucru, teme pentru acasă, culegere de probleme, etc, dar și a unor documente de evidență școlară cum ar fi cele legate de prezența la anumite activități didactice sau notarea evoluției elevilor la activitățile de verificare și evaluare a cunoștințelor;

Utilizarea aplicațiilor Microsoft Office cu ajutorul cărora realizez o serie de auxiliare: tabele, scheme, grafice, slide-uri, etc.;

Căutare și informare prin INTERNET;

Predarea în cadrul lecțiilor de comunicare de noi cunoștințe, recapitularea sau susținerea de prelegeri în care calculatorul poate reprezenta suport al unor sinteze, imagini, figuri ce pot fi proiectate în scopul transmiterii de cunoștințe. În felul acesta elevii au posibilitatea să vizioneze o expunere concretă și clară a teoremelor, pot să aibă pe ecran imaginea unor fenomene sau procese simulate pe calculator;

Crearea de proiecte multimedia. Fie că eu sunt cea care realizează prezentări multimedia și le proiectează în cadrul clasei, prezentând diferite conținuturi elevilor, procedeu pe care îl utilizez curent la ore, fie că acest lucru îl fac elevii, construind propriile prezentări multimedia, susținându-le în fața mea și a colegilor de clasă. Un proiect multimedia poate fi rezultatul activității creatoare a unui singur elev, a unui grup restrâns sau al colectivului clasei. Elevii capătă astfel abilități de colaborare, de negociere, de asumare de responsabilități;

Îndrumarea elevilor în activitatea de căutare și accesare de informații utile, ca urmare a propunerilor pe care le fac privind conținuturile de învățare sau temele. Mai întâi subiectul propus este dezbătut în clasă. Se pun întrebări care să clarifice și să structureze conținutul sau tema.

În această situație rolul calculatorului este acela de sursă de informații, elevii putând accesa, de exemplu, Internetul sau enciclopediile multimedia; este stimulată, în acest mod, învățarea prin descoperire; ei nu mai sunt doar receptorul informațiilor primite de la profesor;

realizarea unor bănci de date, adică stocarea după anumite criterii, de informații din domeniul matematicii, astfel încât, de fiecare dată când este nevoie să se apeleze la ele, acestea să poată fi accesate în cel mai scurt timp.

În funcție de tipul de lecție adaptez utilizarea echipamentelor I.T. Mijloacele de învățare și materialele necesare unei desfășurări în bune condiții a orelor sunt diferite de la caz la caz. Trei sunt tipurile principale de lecții, pentru fiecare dintre ele fiind necesar un alt mod de utilizare a resurselor informatice:

predarea (comunicarea) de cunoștințe noi (Anexa 2);

aplicarea, consolidarea si sistematizarea noilor cunoștințe (Anexa 3);

evaluarea însușirii acestora.

În demersul didactic instruirea programată nu poate cuprinde întregul proces instructiv-educativ și nu poate constitui o metodă generală și universală în pedagogie. Dacă se insistă prea mult pe metodele în care echipamentele I.T. dețin un loc primordial, elevului nu i se dezvoltă intuiția, nu-i sunt formate și dezvoltate abilitățile de redactare scrisă a soluțiilor, i se limitează formarea unor motivații superioare, spiritul critic și gîndirea independentă.

2.2.1. Avantajele utilizării resurselor informatice în predarea matematicii

Educația modernă face din calculator un instrument indispensabil în procesul de predare-învățare. Atractivitatea, accesibilitatea și utilizarea facilă a sistemelor informatice sunt caracteristicile care au impus folosirea acestuia pe scară largă.

Când se vorbește de resurse informatice (în special multimedia) în procesul de predare, se are în vedere specificul matematicii ca disciplină didactică, acela de a se ocupa de înțelegerea și interpretarea aplicațiilor și teoremelor care, în general, nu pot fi remarcate în mod direct. Cu ajutorul mijloacelor multimedia se poate prezenta un anumit fenomen ca apoi să descoperi modelul matematic care a stat la baza producerii lui.

Avantajul este că se dirijează atenția elevilor asupra a ceea ce are specific obiectul sau fenomenul studiat, cu eliminarea amănuntelor, ceea ce face ca eficiența actului de predare să crească.

Trecerea dintr-un mediu în altul, având caracteristici asemănătoare sau deosebite, cu ajutorul filmelor, animațiilor sau simulărilor, oferă elevului posibilitatea de a face comparații. Astfel materia se însușește și reține mai ușor, iar elevii manifestă un interes crescut.

2.2.2. Soft-uri utilizate în predarea matematicii

În stabilirea strategiei didactice, ca profesor de matematică apelez la acele soft-uri educaționale care se potrivesc cel mai bine scopului pentru care sunt utilizate. Contează, în primul rând, perspectiva interdisciplinară. În acest caz este necesar de a avea la dispoziție un repertoriu extraordinar de date, secvențe video, simulări, animații, etc, cu mențiunea că nu sunt decît mijloace, niște auxiliare.

Soft-urile educaționale sunt utile și pentru că noile cunoștințe sunt prezentate interactiv, angajând elevii în formulări de întrebări și răspunsuri și facilitând un dialog de o manieră activă elev – computer. Individualizarea, munca independentă, manifestarea reală a rolului de îndrumător al profesorului, promovarea învățării prin cercetare sunt doar câteva dintre câștigurile acestui mod de a învăța.

O altă valență a soft-ul educațional este aceia a unui instrument cu ajutorul căruia se poate învăța prin explorare. Astfel, există programe cu care se pot scrie și rezolva diferite probleme, să se realizeze aplicații pentru baze de date sau pentru a realiza un calcul tabelar. Învățarea este eficientă și durabilă pentru că elevii utilizează soft-ul în mod activ pentru a rezolva mai multe sarcini de gândire. Profesorul este cel care stabilește obiectivele învățării și fixează cadrul în care se desfășoară activitatea elevilor.

Însă, folosirea în exces a noilor tehnologii ale informațiilor și comunicării poate duce la pierderea abilităților practice, de calcul și de investigare a realității, la deteriorarea relațiilor umane. Integrarea softurilor educaționale în lecție trebuie să țină seama de scopurile și obiectivele operaționale, de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoștințele și abilitățile acestora, de atmosfera din clasă și tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecție, de sincronizarea explicațiilor cu secvențele utilizate, de metodele de evaluare, de fișele de lucru elaborate.

România nu se poate confrunta încă cu marii producătorii de soft-uri performante. Ca în majoritatea domeniilor de vârf, suntem la început de drum. Premiera îi aparține producătorului SOFTWIN, cu al său CD din 2003 conținând așa-numitele lecții Intuitext pentru mai multe discipline studiate în școală. Lecțiile sunt interactive și se ocupă de acele fenomene și procese mult mai greu de explicat și înțeles folosind metodele clasice de predare. Cu aplicare în clasă sau acasă, cuprinzând simulări, animații, ferestre de detaliu, ecrane de studiu, etc, ele simplifică și ajută elevii să înțeleagă și să asimileze mult mai bine. Succesul acestui CD a determinat SOFTWIN ca în anii următori să realizeze și alte exemplare.

Utilizarea computerul și a platformelor educaționale simulează procese și fenomene, determinând elevul să participe activ la un tip de lecție imposibil de realizat cu mijloace tradiționale.

În sprijinul activităților didactice desfașurate la ora de matematică pot fi enumerate o serie de mijloace de învățământ din domeniul noilor tehnologii informaționale și de comunicare:

Platforma AeL

În 2004, în luna septembrie, a fost introdusă platforma AeL (Advanced eLearning), parte a programului SEI (Sistem Educațional Informatizat), platformă completă de instruire asistată pe calculator.

AeL este un sistem integrat de predare/învățare și management al conținutului, care facilitează activitățile actorilor implicați în proiectarea și desfășurarea procesului educațional – cadre didactice, elevi, dezvoltatori de conținut, evaluatori, manageri etc. Platforma AeL, proiectată în sistem multistrat, reprezintă o aplicație client standard, de tip browser web, și un server de aplicații bazat pe platforma Java. Conceptul de reutilizare a conținutului este bazat pe formate de descriere a împachetărilor în XML fiind implementate elementele necesare pentru a putea importa și exporta conform standardelor MathML, SCORM, SVG, ChemML. Sistemul dispune de un centru de cunoștințe flexibil, care joacă rolul unui depozit de conținut și de soluții de management. Baza de cunoștințe oferă utilizatorilor următoarele posibilități:

– crearea de conținut, editoare HTML încorporate, editoare de formule matematice încorporate; editoare de teste și tutoriale; editoare de glosare/dicționare;

– import și export de texte din fișiere, arhive/directoare de resurse, format bazat pe standarde precum SCORM, MathML, SVG, ChemML;

– adaptarea sau modificarea conținutului;

– organizarea conținutului în cursuri;

– crearea propriilor lecții din componente standard de conținut;

– predarea dirijată și monitorizată a conținutului educațional;

– testarea elevilor.

AeL oferă editoare HTML, editoare de formule matematice, pentru chimie, geometrie, fizică, tutoriale pentru crearea de conținut on-line. Softurile educaționale sunt proiectate respectând o metodologie în continuă ameliorare pe baza datelor obținute din practica școlară.

Microsoft Word (de fapt, Microsoft Office Word) este un procesor de text și face parte din suita Microsoft Office. Prima lui versiune datează din 1983, fiind inițial disponibil doar pentru MS-DOS (ultima versiune MS-DOS fiind 6 în 1993). Microsoft suportă ambele platforme: Apple Macintosh și Windows. Versiunea cea mai recentă este Word 2010 pentru Windows, respectiv Word 2008 pentru sisteme Macintosh. MS Word este liderul de piață în domeniul procesoarelor de text, având concurent principal pe Open Office Write.

Microsoft Excel din cadrul Microsoft Office este cel mai utilizat program de calcul tabelar. Este disponibil atât pentru Microsoft Windows, cât și pentru Mac OS. Actuala versiune disponibilă este Microsoft Excel 2010.

Microsoft PowerPoint este un program de birotică utilizat pentru efectuarea unor prezentări grafice. Are același tip de interfață și aceiași organizare a sistemului de meniuri și a barelor cu instrumente, ușurând procesul de învățare și permițând integrarea într-o prezentare a informațiilor create cu aplicațiile Word și Excel. Folosește entități și concepte specifice, altele decât cele folosite de aplicațiile studiate din setul de programe Microsoft Office.

Prezentările Power Point sunt pagini individuale sau "cadre" sau "slide"-uri. Diapozitivele pot conține text, grafică, sunet, filme, și alte obiecte, care pot fi aranjate în mod liber. Prezentarea poate fi imprimată, afișată în direct pe un calculator, sau cu ajutorul unui proiector video.

Prezi (http://prezi.com/) Este un soft online ce permite creare de prezentări non-liniare, cu posibilități ca: zoom, itinerar al prezentării, inserare de legături, imagini, videoclipuri, texte, fișiere pdf, desene. Poate fi utilizat cu succes la o lecție de predare, de recapitulare, dată fiind grafica sa prietenoasă și posibilitatea de a evidenția relațiile dintre componentele prezentării

Prezi este o alternativă interesantă la prezentările clasice făcute în Power Point.

Hot Potatoes ( http://hotpot.uvic.ca/) Este un soft gratuit cu ajutorul căruia se pot construi exerciții interactive, aritmogrife, rebusuri, teste grilă. Hot Potatoes cuprinde șase instrumente:

JQuiz este un instrument ce permite construirea testelor cu un număr nelimitat de itemi. Pot fi creați itemi cu răspuns scurt, itemi cu alegere multiplă având unul sau mai multe răspunsuri corecte și itemi structurați.

JCloze poate fi utilizat pentru a crea itemi de completare și itemi cu răspuns scurt.

JCross permite construirea aritmografelor, rebusurilor.

JMatch este un instrument ce permite construirea itemilor de asociere.

JMix permite crearea itemilor de ordonare.

JMasher oferă posibilitatea obținerii unor teste care să includă itemi creați utilizând unul sau mai multe din celelalte cinci instrumente sau cu alte aplicații.

Microsoft Access este un program pentru crearea și administrarea unei baze de date relaționale. Ultima versiune este Microsoft Access 2010 (Microsoft Office 2010). Conceptul original de Acces a fost pentru ca utilizatorii finali să poată să "acceseze" date din orice sursă.

Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte, macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier.

Internet-ul în predarea matematicii

Internet-ul poate completa instruirea prin echipamente I.T. Integrarea resurselor T.I.C., în general, și a Internet-ului, în special, în procesul educațional, alăturând resursele sale celor ale soft-urilor educaționale, în condițiile în care, în marea lor majoritate, elevii posedă cunoștințele necesare lucrului cu calculatorul, crește performanța școlară și face lecția mai interesantă. Simulările și demonstrațiile video pot conduce la o oră de matematică interesantă și interactivă.

 Avantajele sunt considerabile, Internet-ul dispunând de un potențial pedagogic imens. Facilitățile de cercetare pentru profesori și elevi sunt infinite. Accesul la resurse este ușor de realizat; documentarea, obținerea de informații la zi, utilizând un simplu motor de căutare – Google.

Pe Internet lumea reală și cea virtuală se întâlnesc și ambele pot fi explorate. Limitele realului pot fi oricând depășite trecând în imaginar. Schimburile reciproce de imagini, secvențe video, grafice, ș.a sunt apanajul poștei electronice, E-mail. Acțiunea de căutare pe Internet în cazul unei activități de cercetare nu se poate realiza fără un plan prealabil, bine stabilit, și fără câteva ținte precise. În tentativa sa, elevul trebuie să fie sprijinit și îndrumat de către profesorul său.

Internetul dă posibilitatea utilizatorului interesat de studiul matematicii să formuleze întrebări, să analizeze critic, să producă explicații logice în legătură cu faptele și fenomenele intâlnite.

Dar, înainte ca elevii să aibă acces la un site web, profesorul de matematică trebuie să-l evalueze, verificând atât conținutul, cât și valoarea lui pedagogică. Mai sunt importante: acuratețea documentului (cine a scris pagina?), autoritatea (cine publică materialul?), obiectivitatea și actualitatea acestuia.

Tabla interactivă – descriere și utilizări

Apărută în 1991, inițial în scopuri comerciale, tabla interactivă Smart Board este un ecran care răspunde la simpla atingere și care, pentru a funcționa, are nevoie de un calculator, un videoproiector, un sistem de conectare cu cabluri sau wireless și softul didactic special de instalare. Utilizarea se face prin intermediul unor creioane speciale care diferă de la un tip de tablă la altul iar ceea ce s-a scris poate fi ștears cu un burete. Degetul uman poate ține locul creioanelor în unele situații. Creioanele și buretele compun „penarul deștept” al tablei. O tastatură virtuală poate fi afișată pe ecran apăsând un buton al aceluiași penar. Smart board-urile sunt însoțite de programe interactive (de exemplu SMART Notebook Math Soft, InterACT Board) pentru predarea matematicii. În timpul utilizării acestora se pot face cu ușurință adnotări pe suportul de curs, în prezentări Power Point, pe pagini de Internet sau pe orice altă aplicație, adnotările putând fi salvate în aplicații ca Microsoft Word, Excel, Power Point, Corel Draw, AutoCad etc. Softul de funcționare, Smart Notebook, se livrează împreună cu tabla. Combinația tablă sensibilă, calculator, videoproiector permite: scriere, desenare, accesare de documente, intervenții în materialele afișate sau accesate (adnotări, observații, completări), salvare de documente sau de rezultate, tipărire, expediere, import și punere în comun de fișiere ș.a. Sistemul de recunoaștere a scrisului de mână poate converti scrisul utilizatorului în scris electronic.

2.2.3. Moduri de utilizare a resurselor informatice la predarea lecțiilor de matematică

Folosirea calculatorului în procesul de învățămînt se dovedește a fi o necesitate în condițiile dezvoltării în ritm accelerat a tehnologiei informației. Pentru noile generații de elevi și studenți a devenit o cerință conceptul de asistare a procesului de învățămînt cu calculatorul, în condițiile avalanșei de informații multimedia.

În funcție de ceea ce se urmărește la ora de curs, resursele informatice pot fi utilizate ca mijloace de învățare pentru lecțiile de matematică în mai multe situații:

livrare de informații sub formă de text, scheme, planuri, desene, diagrame, etc sau o combinație a acestora, cu succesiunea imaginilor în cazul în care depășesc ca spațiu suprafața utilă a monitorului;

grafică interactivă, proiectare și prezentare de modele, prezentări multimedia în Microsoft Power Point/ Prezi;

utilizarea tablei electronice;

derulare de imagini, fotografii sau filme documentare sau de altă natură;

realizare și livrare de chestionare și teste pentru verificarea retenției, unele dintre ele sub formă de jocuri didactice;

prelucrare de date și reprezentarea lor sub formă de tabele, grafice, diagrame, etc;

obținere de informații matematice amănunțite asupra unor situații concrete;

editare de texte și/sau documente (de către profesor sau de către elevi);

elaborare de proiecte;

verificare, evalure, corectare, stocare și interpretare de date obținute în urma unor simulări sau experimente, a rezultatelor chestionarelor și testelor;

Nu este recomandabil, însă, să desfășori toată ora de curs numai cu calculatorul. Ca o lecție să aibă echilibru și performanță, este nevoie ca profesorul să îmbine, în diferite ponderi, metoda de învățarea clasică cu aceea susținută de resursele informatice.

Utilizarea tehnologiilor informatice are și unele limite: număr mic de cercetări teoretice care să cuantifice impactul diferitelor suporturi media asupra eficienței învățării, modul cum se realizează efectiv învățarea, efectele negative psihologice, acuzația că nu ține seamă de principiile psihologice ale învățării, rezultate pedagogice nesemnificative ale utilizării computerului în raport cu costurile implicate în realizarea programelor, durata mare a procesului, necesitatea unor competențe suplimentare, interdisciplinare, inclusiv de ordin tehnic.

2.3. Utilizarea echipamentelor I.T. și a produselor informatice în activitatea de management educațional

2.3.1. Utilizarea echipamentelor I.T. și a produselor informatice în activitatea de director coordonator.

Competiția în economia de piață impune folosirea intensivă a tuturor resurselor existente : financiare, materiale, tehnologice, umane, informaționale etc. De aceea, orice organizație de tip economic sau instituțional, presupune, în condițiile actualei societăți informaționale, rezolvarea nevoilor de cunoaștere, care se bazează pe principii, metode și tehnici moderne de investigare, planificare și organizare.

Organizația educațională, caracterizată prin diferite tipuri de organizări, coordonări și planificări a resurselor, are nevoie, în condițiile de astăzi, de cunoștințe noi care se bazează pe utilizarea noilor tehnologii de informații și comunicare. Acest lucru conduce la oferirea de multiple oportunități managerilor de unități școlare datorită dezvoltării tehnologiei informatice. Noile instrumente de lucru sunt deosebit de necesare pentru fundamentarea deciziilor.

Practic, în ultimul deceniu am asistat la apariția și dezvoltarea managementului cunoașterii (bazat pe cunoaștere, sau al cunoștințelor). Acest tip de management este interesat de generarea, gestionarea și distribuirea informațiilor, organizate pe domenii de interes. În condițiile armonizării învățmântului românesc cu cel european, acest tip de management bazat pe cunoaștere, contribuie în mod evident, la dezvoltarea unor inițiative educaiționale și economice, cum ar fi :

− Dezvoltarea interacțiunilor umane în cadrul instituției de învățământ, pentru

lărgirea sferei de cunoștințe a tuturor angajaților;

− Dezvoltarea activităților în cadrul catedrelor și comisiilor de specialitate, astfel

încât acestea să dezvolte metode și tehnici privind managementul educațional;

Formarea competențelor T.I.C. în managementul educațional are ca scop imbunătățirea calității procesului de management al unităților de învățământ preuniversitar prin dezvoltarea competențelor în elaborarea documentelor de planificare managerială. Din ce în ce mai mult, directorul de școală este supus mai multor sarcini, atât din partea autorităților cât și datorită creșterii cerințelor comunității locale, de multe ori mari consumatoare de timp, bani si stres. Mulți manageri susțin implementarea noilor tehnologii in școli, dar nu au o viziune clară asupra modului în care acest lucru se poate realiza cu succes. În contextul în care prin noua Legea educației, directorul școlii va deveni ordonator de credit, el va avea posibilitatea de a proiecta și implementa sisteme informatice care să sprijine activitatea instituției, atât pe cea educațională cât și pe cea de management.

Managerii de școli stabilesc obiectivele, strategiile și politicile, reprezintă organizația în raporturile cu administrația centrală și/sau locală, fiind răspunzători de procesele decizionale de ansamblu ale organizației. Sunt interesați de elaborarea planurilor pe termen scurt, mediu și lung, responsabilitatea principală fiind aceea de a orienta activitatea în viitor (ținând cont de nevoile societății și cerințele pe piața muncii), de a formula obiectivele și strategia la nivelul global al organizației, de a facilita și stimula adaptarea organizației la schimbare și de a monitoriza relațiile cu comunitatea sau societatea în care funcționează. În asigurarea managementului strategic un rol principal îl au managerul unității de învățământ și Consiliul de administrație. Pentru asigurarea unui management strategic de calitate, este nevoie ca directorul să depășească nivelul de manager și să îndeplinească rolul de lider.

Fiind procupată permanent de noutățile și schimbările apărute în domeniul educației, am fost remarcată de colegi și superiori și promovată în diferite funcții manageriale.

În perioada 1999 – 2006 am fost director coordonator al Școlii cu cls. I-VIII Nr. 39, situată pe Șoseaua Colentina 95, sector 2, București. În această perioadă, marcată de multiple schimbări în domeniul educației, am încercat să fac față noilor provocări printr-o pemanentă informare, formare și perfecționare personală. În noua funcție managerială am urmărit găsirea celor mai bune soluții pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. A fost necesară o cunoaștere profundă a realității, a tuturor resurselor existente la dispoziția școlii, atât a celor materiale cât și umane. În urma analizelor de nevoi făcute, am realizat căteva proiecte de dezvoltare instituțională care, pentru a se plia pe noile curente, s-au bazat pe introducerea noilor tehnologii de informare și comunicații. Astfel, în anul 2000, am reușit impreună cu Primăria sectorului 2 și comitetul de părinți să amenajăm și să dotăm un cabinet de informatică cu 20 computere. Deorece disciplina informatică (ca opțional) nu fusese încă omologată, am hotărât împreună cu Consiliul de administrație ca elevii școlii să beneficieze de instruire pe calculator în urma unei opțiuni scrise. Realizarea orelor de instruire s-a desfășurat în afara orelor de curs.

Datorită acestei inițiative și cu sprijinul unor părinți inimoși am realizat, în 2002, un site al școlii 39 – http://www.scoala39.ro/contact-us.php (a 3-a școală la nivel național care avea site în acea perioadă), site pe care ne-am propus să promovam activitățile desfășurate în școală, performanțele realizate de elevi, cadrele didactice și nu în ultimul rând contribuția părinților la desfășurarea procesului instructiv – educativ. (Anexa 4)

Acest lucru ne-a ajutat în realizarea de noi contacte, atragerea unei mai mari populații școlare, promovarea valorilor instituționale, popularizarea activităților desfașurate, etc.

Odată cu introducerea noilor tehnologii informaționale la nivelul școlii au apărut și noi oportunități și provocări. În 2002, școala 39 a fost implicată ca partener într-un proiect Gruntvig cu tema „Educația părinților pentru sănătatea copiilor”, având ca parteneri reprezentanți din Italia și Portugalia. Utilizarea echipamentelor I.T. instalate a fost de un real folos în comunicarea cu toți factorii implicați în acest proiect precum și în realizarea produselor proiectului.

Deschiderea Europeană oferită de proiectul Gruntvig a avut drept urmare o nouă colaborare. În 2004, prin efortul unor devotați colegi, am beneficiat de includerea școlii într-un program COMENIUS MULTILATERAL – LOTUS „Let’s Open The Union Schools”, în care au colaborat 7 unități școlare din 6 state (Italia, Polonia, Franța, Germania, Cipru și România). Cu ajutor echipamentelor I.T. am reușit să avem o bună și fructuoasă colaborare, să realizăm produsele pe care ni le-am propus, să avem un Blog al proiectului pentru a comunica și a posta materialele realizate de toți partenerii – http://groups.yahoo.com/group/LOTUS_EU/(Anexa 5)

Pentru a realiza un management eficient al resurselor umane la nivelul unității precum și pentru a utiliza eficient resursele informaționale introduse, am susținut formarea continuă a personalului didactic și didactic –auxiliar în domeniul T.I.C. În domeniul instructiv – educativ, introducerea Platformei Ael a constituit un punct de plecare nou în promovarea și valorificarea noilor mijloace de realizare a unei ore de curs cu potențial educațional ridicat. Pentru a putea utiliza această platformă am organizat la nivelul școlii cursuri de formare pentru toate cadrele didactice. În domeniul administrativ pot spune că realizarea tuturor documentelor manageriale, baze de date, evidențe școlare etc., au fost realizate cu mult mai mare rapiditate, cu un efort mai mic și mai eficient.

Utilitatea echipamentelor I.T. s-a dovedit prielnică încă odată cu apariția programului „Admitere computerizată în clasa a – IX – a”. Acest program al M.E.C. a necesitat și necesită o implicare deosebită din partea elevilor, părinților și cadrelor didactice în alegerea opțiunilor către unul sau mai multe licee. Pentru a putea pune în aplicare acest program a fost necesar să se utilizeze echipamentele I.T. și platforma instalată în vederea informării corecte, alegerii optime, introducerea datelor cuprinse în fișele de opțiuni individuale și nu în ultimul rând repartizarea finală.

Consider că principalele efecte benefice ale utilizării noilor tehnolgii de informare și comunicații le reprezintă facilitarea activității de proiectare și desfășurare a procesului educațional, evaluarea rezultatelor învățării (la nivelul elevilor) și învățarea cooperativă/ dezvoltarea abilităților de lucru în echipă. Este deosebit potențialul noilor tehnologii pentru promovarea valorilor instituționale, pentru atragerea elevilor, pentru dezvoltarea interesului pentru studiu, pentru ameliorarea performanțelor școlare, facilitarea înțelegerii conținutului disciplinar.

2.3.2. Utilizarea echipamentelor IT și a produselor informatice în activitatea de inspector școlar

Managementul este un domeniu de interes și de o importanță semnificativă în

societatea contemporană. Știința managerială a trecut prin diferite etape de adaptare la cerințele dezvoltării umane iar în prezent are caracteristici și orientări specifice lumii moderne:

viziune globală de rezolvare a problemelor, raportate la mediul extern;

interdisciplinaritatea prin introducerea unor elemente din alte științe;

dinamismul determinat de frecvența și amploarea schimbărilor din societate;

universalitatea prin transferul de concepte, principii, tehnici și instrumente

manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții

și activității umane (agrar, bancar, financiar, educațional etc.);

profesionalizarea funcției de manager prin creearea unui corp de manageri formați și instruiți în instituții de specialitate recunoscute, iar formării permanente a acestora în domeniu managerial acordândui-se o prioritate sporită.

Având în vedere complexitatea muncii și impactul pe care îl are asupra organizației, realizarea unui management modern implică un proces care cuprinde un ansamblu de competențe ce variază de la cele legate de utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor până la cele interpersonale.

Un domeniu al managementului în care am lucrat în perioada 2006 – 2010 este managementul resurselor umane din cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Ca manager al resurselor umane am desfășurat un ansamblul de activități generale și specifice care privesc recrutarea, asigurarea, menținerea și folosirea eficientă a personalului angajat în instituțiile de învățământ preuniversitar. Recrutarea și selecția personalului didactic reprezintă procesul de identificare a persoanelor potențial potrivite unor posturi vacante/ rezervate.

Pentru a avea o relaționare eficientă în mediul educațional sau în afara acestuia a fost necesar să-mi dezvolt capacitatea de a folosi, în rezolvarea problemelor, următoarele categorii de competențe: competențe de comunicare și relaționare; competențe psiho-sociale; competențe de utilizare a tehnologiilor informaționale; competențe de conducere / coordonare și organizare; competențele de evaluare; competențele de gestionare și administrare a resurselor; competențe care vizează dezvoltarea instituțională; competențele care vizează self-managementul. Pentru a face față tuturor cerințelor și nevoilor de adaptare la noile curente informaționale am acordat o atenție sporita dezvoltării competențelor de utilizare a tehnologiilor informaționale. Formarea și dezvoltarea acestor abilități mi-a permis:

să sintetizez informațiile pentru a crea o bază de date utilă în activitatea de management;

să valorific informațiile cuprinse în bazele de date în vederea emiterii deciziilor în concordanță cu realitățile și cerințele mediului educațional;

să utilizez tehnicile și tehnologiile informaționale computerizate în vederea eficientizării activității și asigurării calității;

În activitaea mea de inspector am utilizat o serie intreagă de programe și softuri în vederea realizării sarcinilor ce mi-au revenit. Dintre activitățile realizate cu ajutorul echipamentelor I.T pot enumera:

Realizarea documentelor administrative de coordonare, de monitorizare, de consiliere și de control ;

Crearea și utilizarea de baze de date cu privire la mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar la nivelul sectorului 2 al Bucureștiului;

Utilizarea sistemului informatic de monitorizare, control și suport al deciziilor pentru procesul educațional – BDNE; (Anexa 6)

Utilizarea platformelor « TITULARIZARE 2007 », « TITULARIZARE 2008 », « TITULARIZARE 2010 » în vederea înscrierii, centralizării și repartizării candidaților pe posturile vacante/ rezervate/ compelte/ incomplete din învățământul preuniversitar din București; (Anexa 7)

Un alt domeniu managerial în care am lucrat în perioada 2010 – 2012 a fost cel al programelor comunitare și Europene. De această dată, competențele de utilizare a tehnologiilor informaționale le-am utilizat cu precădere în informare, promovare, comunicare, diseminare și valorizare. Dintre activitățile desfășurate ca inspector școlar pentru proiecte educționale și programe comunitare care au necesitat abilități de utilizare a echipamenteler I.T. și T.I.C. pot enumera:

Accesibilizarea informațiilor referitoare la Uniunea Europeană și la oportunități de finanțare prin programe si proiecte, pentru școlile din Municipiul București – prezentări multimedia (Programul de Învățare pe tot Parcursul Vieții (LLP 2007 –2013), programele sectoriale Comenius (Mobilități individuale – formare continuă pentru personalul implicat în educație, din învățământul preuniversitar, parteneriate Comenius), Leonardo da Vinci (Mobilități LdV, Partneriate LdV, Transfer de Inovație), Grundtvig(Mobilități individuale și Parteneriate pentru Învățare))

Creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene prin intermediul proiectelor și programelor nationale/transnaționale/europene (Constituirea rețelei locale de informare în vederea eficientizării activității responsabililor de proiecte și programe din școli, care au primit și calitatea de multiplicatori de informație europeană, și al accesibilizării informației de către aceștia)

Asigurarea cadrului calitativ al implementării activităților dezvoltate în cadrul proiectelor și programelor (Elaborarea situației centralizate a tuturor proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene, inițiate, aprobate, aflate în faza de implementare sau finalizate de unitațile de învățământ din Municipiul București)

Exploatarea rezultatelor proiectelor în scopul de a le optimiza valoarea și a le spori impactul (Diseminarea informațiilor privitoare la proiectele ANPCDEFP, FSE, MECTS, ISMB în unitățile de învățământ preuniversitar din Municipiul București, prin site-ul ISMB, conferințe, seminarii) (Anexa 8)

Totodată, în cadrul proiectelor comunitare și Europene, am realizat o serie de prezentări în cadrul sesiunilor de lucru, am accesat diferite platforme de lucru, am realizat baze de date, am colaborat prin poșta electronică cu diverși parteneri interni și internaționali.

Pentru realizarea diferitelor evenimente cultural, artistice, concursuri naționale și internaționale, am realizat diferite prezentări.(Anexa 9)

2.3.3. Utilizarea echipamentelor I.T. și a produselor informatice în activitatea de formator

Formarea și perfecționarea au drept scop identificarea, aprecierea și – prin instruire planificată – facilitarea dezvoltării competențelor – cheie care permit persoanelor să performeze sarcini aferente unor posturi / responsabilități prezente sau viitoare. După ce un angajat a fost numit pe un post /a primit o responsabilitate la nivelul școlii (membru în Consiliul de administrație, responsabil al comisiei metodice etc.) acesta poate fi îndrumat către câteva tipuri de instruire care să-i permită să-și actualizeze abilitățile.

Obiectivele formării și perfecționării personalului din unitățile de învățământ vizează, în principal, următoarele:

sprijinirea acestora în atingerea unui maxim de performanță în realizarea muncii lor;

pregătirea lor pentru evoluția viitoare .

Formarea și perfecționarea personalului se pot realiza atât în unitatea de învățământ, la nivelul comisiilor cu rol în perfecționarea cadrelor didactice, cât și în instituții abilitate pentru formarea personalului din învățământ. Responsabilul cu formarea din cadrul unității și directorul unității de învățământ au responsabilități în identificarea nevoilor de formare ale angajaților, facilitarea participării la cursuri de formare conform nevoilor reale ale acestora, precum și în monitorizarea și evaluarea efectelor programelor de formare asupra calității educației oferite de școală.

Sistemul românesc de formare a cadrelor didactice este într-o amplă și continuă dezvoltare. Cursurile și modulele propuse pentru formarea inițială și continuă a personalului angajat în învățământul românesc sunt rezultate ale echilibrărilor constructive între tradiție, cererea socială și nevoia de armonizare la nivel european. În acest context favorabil modernizării, formarea cadrelor didactice în ceeea ce privește utilizarea noilor tehnologii informaționale pentru predare, învățare și evaluare, constituie o prioritate în agenda factorilor de decizie. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicării în formarea cadrelor didactice face parte din oferta majorității centrelor de formare.

Cele mai multe dintre cadrele didactice consideră că formarea lor inițială pentru profesia didactică este adecvată pentru a permite începerea activității, dar, cel puțin la început, sunt necesare multe experiențe practice de predare și este necesară formarea continuă . Totuși o parte dintre cadrele didactice consideră formarea lor inițială inadecvată, subliniind că educația formală nu corespunde cerințelor profesiei și că activitatea lor în școli se bazează în principal pe experiențele personale de predare și pe formarea continuă.

Din sondajele realizate în rândul cadrelor didactice, la nivel național și regional, în vederea realizării ofertelor educaționale de formare și perfecționare, s-au desprins câteva teme de interes care au condus la aprecierea nevoilor de formare actuale:

conținuturi și teme referitoare la metodele de predare, învățare și evaluare

conținuturi și teme specifice disciplinei de specialitate

dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiei informațiilor și a comunicării

dezvoltarea competențelor generale de comunicare.

conținuturi și teme referitoare la gestionarea situațiilor de criză

conținuturi și teme referitoare la colaborarea cu părinții, cu mediul școlar etc.

conținuturi și teme referitoare la activitatea cu copiii care au cerințe speciale de educație sau cu copiii capabili de performanțe

O atenție deosebită în desfașurarea procesului instructiv-educativ se îndreaptă către găsirea unor soluții viabile care iau în considerare introducerea și o mai bună utilizare a T.I.C. în școli, atât ca instrument didactic, cât și ca resursă pentru formare profesională continuă:

diversificarea ofertelor de formare a cadrelor didactice prin includerea mai multor teme vizând utilizarea noilor tehnologii/ instruire asistată de calculator;

organizarea unor programe de formare disponibile în sistem de e-learning;

asigurarea resurselor materiale și echipamentelor I.T. în școli;

distribuirea de material didactic (modern) către profesori (filme, enciclopedii multimedia, soft educațional, casete etc.); implementarea de suport T.I.C. (lecții electronice) pentru fiecare disciplină și pentru fiecare an de studiu;

publicarea pe Internet de informații actualizate și resurse pentru profesori; asigurarea accesului online la surse de informare; crearea unui sistem eficient de informare a profesorilor și publicarea de informații actualizate despre ofertele de training și legislație specifică;

Odată cu lansarea programelor Europene care vizau formarea profesionala și continuă a cadrelor didactice, m-am înscris și am absolvit câteva din acestea care vizau utilizarea echipamentelor I.T. in procesul instructiv-educativ și în alte activități în care am fost implicată. Nevoia de a forma și perfecționa un număr destul de mare de profesori a condus la un concurs de selecție și acreditare de formatori. În urma selecției am obținut statul de formator. În această nouă funcție a trebuit să-mi adaptez stilul de comunicare și abordare a tuturor temelor abordate deorece de această dată beneficiarii formării erau cadre didactice, colegi care, ca și mine, doreau o perfecționare în diferite domenii.

În cadrul cursurilor de formare:

am informat și inițiat cadrele didactice participante în utilizarea diferitelor resurse software necesare implementării competențelor T.I.C. în curriculumul național al disciplinei matematică sau în cadrul orelor cuprinse în cadrul ariei curriculare Matematică și științe. Softurile educaționale prezentate pot fi clasificate după funcția pedagogică îndeplinită în cadrul unui proces de instruire: softuri de simulare (Math Open Reference, MAFA Plotter, Graphs, Wolfram Mathematica, SolveMyMath), softuri de exersare (aplicații online Math Open Reference, Microsoft Math 4.0, GeoGebra), softuri interactive pentru predarea de cunoștințe noi, jocuri educative (aplicația Hot Potatoes), softuri pentru testarea cunoștințelor (platforma educațională AeL; aplicațiea online EMathLab) (Anexa 10).

Am coordonat, monitorizat și evaluat activitatea formabililor prin intermediul platformelor educaționale instalate (Anexa 11)

Am realizat diferite prezentări în vederea exemplificării conținuturilor (Anexa 12)

Am realizat materiale de informare și promovare (Anexa 13)

Am realizat câteva sondaje privind nevoia de formare a cadrelor didactice în domeniul utilizării noilor tehnologii de informare și comunicare în procesul instructiv – educativ (Anexele 14 și 15)

Prezentarea activităților educaționale desfășurate în cadrul procesului instructiv – educativ și în managementul educațional pot demonstra preocuparea de a realiza un învățământ de calitate, iar pentru a obține cele mai bune rezultate am îmbinat atât metodele clasice de predare, învățare, evaluare cât și metodele moderne. Mă consider un profesor care își iubește meseria, care încearcă permanent să se formeze și să se perfecționeze în vedera realizării unor lecții atractive, interactive și bazate pe ultimile noutăți în domeniul comunicării și al utilizării eficiente a echipamentelor I.T.

3. Concluzii

Formarea competențelor I.T., antreprenoriale și cetățenești deține un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piața actuală a muncii.

În ciuda rolului important pe care îl au competențele I.T., antreprenoriale și cetățenești în asigurarea succesului în societate și pe piața muncii, în general, școlile nu acordă suficientă atenție dezvoltării acestor competențe transversale și rămân concentrate pe dezvoltarea competențelor de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii și al științelor.

Pe de altă parte, având în vedere rolul deosebit de important pe care formarea competențelor I.T. îl deține în ceea ce privește promovarea dezvoltării economico‐sociale și incluziunii sociale, este esențială valorificarea oportunităților T.I.C., prin susținerea intervențiilor care vizează dezvoltarea competențelor digitale de bază, pentru toți cetățenii, cu accent pe categoriile dezavantajate.

Folosirea instrumentelor T.I.C. în prezentarea situațiilor problemă va facilita și dinamiza procesul didactic, va face ca elevii să fie mai atenți, va crește receptivitatea și interactivitatea. Asociind cunoștințele cu imagini și sunete, mintea elevului va fi antrenată să folosească acele cunoștințe în situații noi, să inoveze cu ajutorul lor, să genereze noi idei.

Este important ca profesorii tuturor disciplinelor să aibă cunoștințe și abilități pentru a integra T.I.C. în activitatea lor de predare de zi cu zi. T.I.C. poate, de fapt, să îmbunătățească eficiența învățării și a rezultatelor învățării, dar rezultatele depind de abordările utilizate. Prin urmare, este esențial ca formarea inițială a cadrelor didactice să ofere acestora cunoștințe despre abordările noi și inovatoare, precum și să-i încurajeze să experimenteze tehnologiile digitale și media și să reflecteze cu privire la impactul pe care practicile lor de predare îl pot avea.

Persoana cheie în sprijinirea elevilor să dezvolte abilități în domeniul T.I.C. este profesorul clasei. Acesta este responsabil pentru furnizarea oportunităților de învățare care îi ajută pe elevi să utilizeze T.I.C. pentru a învăța și comunica. Prin urmare, este esențial ca toate cadrele didactice să primească instruirea de care au nevoie pentru a crea aceste oportunități pentru elevi.

Efectul benefic al integrării tehnologiei informațiilor și comunicării în curriculumul școlar este reprezentat de: o înțelegere mai bună a fenomenelor studiate prin simulări și experimentări virtuale, o învățare mai temeinică, secvențe de învățare individuală și posibilități de învățare cooperativă, stimularea multisenzorială în prezentarea informației, varietatea surselor de informații, stimularea gândirii critice și învățarea orientată spre un scop.

Avantajele integrării tehnologiei informațiilor și comunicării în actul educativ vizează potențialul acestora pentru valorificarea temelor din programă, pentru stimularea învățării active, pentru lucrul colaborativ, pentru învățarea bazată pe proiect, pentru sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învățare diferențiate care conduc către demersuri didactice de tip constructivist, centrate pe elev. Cunoașterea este adusă mai aproape de elevi prin asigurarea accesului la tehnologie. Consultarea, prin intermediul Internetului, a bazelor de date, a materialelor informative și a articolelor științifice, a filmelor de prezentare și simulare, a opiniilor experților și practicienilor, favorizează formarea unei imagini unitare asupra fenomenelor și proceselor studiate. Prin intermediul T.I.C., elevii pot crea experiențe greu accesibile sau imposibile, pot colecta date pentru proiecte științifice și organiza sub formă grafică conținuturi, pot interacționa cu adulți experți, profesori, specialiști, pot inter-relaționa depășind barierele lingvistice sau emoționale.

Asigurarea accesului la resurse inepuizabile de informații, idei, materiale, evenimente altfel inaccesibile în sălile de clasă tradiționale este un atu în plus pentru integrarea tehnologiei informațiilor și comunicării în actul educativ.

T.I.C. oferă acces la materiale care se potrivesc cel mai bine nevoilor individuale de învățare ale elevilor și permit profesorilor să inoveze nenumărate situații de învățare, stimulând colaborarea și comunicarea în grup, parteneriatul, sprijinul reciproc, inițiativa și inter-evaluarea. Un profesor poate utiliza în demersul instruirii atât softuri educaționale, cât și softuri utilitare și softurile de prezentare (tematice). În cazul utilizării unui soft de prezentare (tematic) – care cuprinde informația, uneori extrem de interesant structurată, pentru descrierea unui domeniu, fenomen, eveniment etc.- profesorul este cel care decide modul în care elevii vor utiliza respectiva informație.

Profesorul trebuie să înțeleagă că nu doar cărțile oferă cunoaștere, ci și materialele documentare, știrile, filmele ori jocurile animate. Integrarea T.I.C. în procesul de predare-învățare face ca elevii să fie mai atenți la ceea ce se predă, crește receptivitatea lor precum și interactivitatea.

Comparațiile între mediul de instruire convențional sau tradițional și cel în care se utilizează extensiv noile tehnologii pentru a realiza predarea, învățarea și/sau evaluarea relevă o serie de diferențe căutate în general la nivelul performanțelor școlare, însă descoperite cu precădere la nivelul motivației pentru învățare, la nivelul metodologiei didactice și în ceea ce privește climatul clasei.

De aceea, se consideră că e-learning constituie în primul rând un răspuns social la cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare a ofertelor propuse de instituțiile de formare, pe multiple planuri: actorii implicați (formatori competenți, comunități mixte de învățare etc.), conținuturile vehiculate (suporturi și materiale didactice diverse, multitudinea de elemente didactice dezvoltate doar pe suport electronic, programe modulare, o varietate de conținuturi adiacente, complementare, alternative, discipline noi), procedurile de evaluare (teste adaptive, teste standardizate automatizate cu feedback imediat), procedurile de management instituțional (evidența și gestionarea elevilor, înscrieri online, selecția și certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate etc.), activitățile extrașcolare (resurse online, activități colaborative la distanță, participarea în comunități online de practică sau în campusuri virtuale etc.).

Activitățile desfășurate de-a lungul timpului, atât cu elevii cât și cu cadrele didactice, mi-au permis să constat o serie de avantaje dar și neajunsuri pricinuite de utilizarea de către aceștia a noilor tehnologii informaționale.

Avantaje ale utilizării T.I.C. de către cadrele didactice:

Creșterea timpului educațional concentrat pe interacțiunea proceselor de predare, învățare, evaluare;

Mărirea timpului de pregătire a activităților educaționale viitoare și a celui pentru autodezvoltare și evoluție în carieră;

Valorificarea resurselor didactice ca expresie a diversității, calității, accesibilității proceselor educaționale orientate către performanțele elevilor;

Echipamentele I.T. și T.I.C. constituie un suport instrumental variat care susține procesele de implicare și participare în vederea stimulării alternativelor moderne de management al clasei de elevi;

Este încurajat studiului individual și al metodologiilor specifice de învățare prin descoperire;

Este stimulată creativitatea cadrelor didactice în procesul de învățământ prin dinamizarea competiției și a lucrului în echipă;

Se pot construi experiențe de predare care integrează și stimulează învățarea și trăirea emoțională;

Se dezvoltă și consolidează mecanismele feedback-ului personal prin autoevaluarea activității educaționale;

Sunt diversificate strategiile și a procedeele de evaluare în scopul creșterii gradului de obiectivitate al evaluării;

Se creează o deschiderea spre comunitate, cooperare și dezvoltare regională și locală;

Stimularea abordării integrate a principalelor arii curriculare prin utilizarea multidisciplinarității, transdisciplinarității și interdisciplinarității;

Îmbunătățirea activităților de învățare organizate pentru elevii cu cerințe educative speciale sau pentru elevii capabili de performanță

Dezavantaje în utilizarea T.I.C. de către cadrele didactice

Costul realizării unei infrastructurii informatice personale care poate deveni uneori prohibitiv sau care poate introduce o discriminare educațională implicită;

Dificultăți de accesare și de selecție a informației din punctul de vedere al corectitudinii acesteia;

Dimensiunea etică a modului de prelucrare/procesare a informației – plagiatul;

Riscul de superficializare, uniformizare, șablonizare a sistemului de proiectare a activităților educaționale;

Creșterea sedentarismului și apariția unor probleme de sănătate datorită păstrării îndelungate a unei poziții fizice incorecte a corpului sau a expunerii îndelungate (fără pauze) în fața calculatorului;

Avantaje ale utilizării T.I.C. de către elevi

Creșterea ponderii timpului de învățare în clasă;

Mărirea timpului alocat activităților de dezvoltare personală, de petrecere pozitivă a timpului liber, de autoevaluare;

Exploatarea elementelor TIC ca resurse necesare în învățare în sensul asigurării diversității, calității, accesibilității procesului educațional centrat pe elevi;

Suport motivațional intrinsec în abordarea comunicării educaționale acordându-i-se mai mult dinamism receptării mesajului;

Încurajarea studiului individual și asigurarea suportului de grup pentru diferențierea instruirii;

Stimularea creativității și a principalelor sale componente atât la nivel individual cât și la nivel de grup – dinamizarea formelor de competiție dar și de lucru în echipă;

Construcția și trăirea emoțională a unor experiențe de învățare prin sensibilizarea reactivității și a empatiei elevilor;

Dezvoltarea și consolidarea mecanismelor feedback-ului personal prin autoevaluarea activității, conștientizarea potențialului și creșterea încrederii în forțele proprii;

Creșterea încrederii elevilor în procesul de evaluare obiectivă prin utilizarea autoevaluării și a evaluării colective și în grup;

Accesul la comunicare globală;

Dezvoltarea unei apetențe pentru abordarea integrată a ariilor curriculare prin receptarea și construcția în manieră interdisciplinară a cunoașterii;

Adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educative speciale respective a celor capabili de performanțe;

Dezavantaje în utilizarea T.I.C. de către elevi

Tendința de înlocuire a proceselor firești de socializare și de lucru în grup cu cele online – dezvoltarea unui atracții către mediile virtuale nevalidate, incerte, îndoielnice;

Dimensiunea etică a managementului si a sistemului de prelucrare/ procesare a informației – plagiatul;

Riscul de superficializare, renunțarea la mijloacele de educație tradițională, la suporturile cu incidență psihologică directă, nemediată;

timpul alocat pentru crearea prezentărilor poate afecta timpul disponibil la clasă pentru dezvoltarea competențelor de scriere ale elevilor;

utilizarea excesiva a T.I.C. diminuează considerabil capacitatea multor elevi de a se exprima și redacta coerent și corect lucrarile propuse la nivelul evaluărilor naționale;

Alienarea elevilor prin stimularea confuziei între lumea reală versus lumea virtuală și facilitarea accesului la informație eronată uneori chiar cu caracter negativ;

Creșterea sedentarismului și apariția unor probleme de sănătate datorită păstrării îndelungate a unei poziții fizice incorecte a corpului și/sau expunerii ăndelungate în fața calculatorului;

Costul ridicat al achiziționării echipamentelor I.T. si a T.I.C. pot conduce la o discriminare educațională implicită;

Atrase de lumea captivantă a informațiilor și comunicării moderne, există riscul de a pierde din vedere aspecte cheie privind impactul real în practica didactică, relevanța pentru nevoile și interesele elevilor sau utilitatea demersurilor pentru principalii actori și beneficiari ai sistemului de învățământ. Însă în egală măsură trebuie analizate atât beneficiile, cât și pericolele sau neâmplinirile asociate integrării T.I.C. în educație, în scopul conturării unor soluții ameliorative.

Aportul T.I.C. la susținerea și îmbunătățirea activității didactice oferă o serie de oportunități prin intermediul utilizării:

resurselor software (de tipul produselor din sfera T.I.C.) oferite activităților de predare-învățare pentru accesarea surselor informaționale, procesarea informațiilor, dobândirea de competențe/capacități prin demonstrații, exemple, explicații, exersări, simulări, respectiv:

utilizarea pachetelor software generice: aplicații de editare de texte, aplicații de machetare, aplicații audio-video, programe pentru realizarea de prezentări etc.;

utilizarea softului educațional pentru învățare interactivă, pentru simulări și pentru diverse operații cu conținut științific;

utilizarea instrumentelor de comunicare sincronă și asincronă pentru colaborare online și pentru schimb de informații (email, forum, mesagerie, audio-video și video-conferințe);

componentelor hardware – ca suport tehnic pentru derularea activităților didactice;

sistemelor de instruire prin utilizarea aplicațiilor Web pentru documentare, creare și partajare on-line, respectiv utilizarea platformelor de lucru în colaborare.

Formarea și dezvoltarea competențelor T.I.C. are în vedere un set de finalități esențiale parcursului ulterior al individului: formarea capacității de a reflecta asupra lumii, de a formula și de a rezolva probleme pe baza achizițiilor din diferite domenii ale cunoașterii, dezvoltarea competențelor esențiale pentru reușita personală și socio-profesională.

Demersurilor de implementare a noilor tehnologii în ce privește impactul asupra performanței individuae nu pot conduce la progrese în învățare prin simpla introducere a T.I.C. în curriculum școlar, oferta educațională a unităților de învățământ sau a centrelor de formare profesională.

Rezultatele pozitive sunt un efect al unei serii de factori asupra cărora trebuie intervenit unitar și constant; armonizarea intervențiilor la nivelul mijloacelor didactice, a programelor școlare și a formării cadrelor didactice este cheia succesului. Beneficiile conjugării factorilor, metodelor, mijloacelor moderne în instrucție și educație se pot vedea pe termen scurt, ca o creștere a participării, a motivației și a performanței, sau pe termen lung, la nivel de rată de angajare și de efecte socio-economice.

4. Bibliografie

Cristea, Sorin, Managementul organizației școlare, Editura Didactică și Pedagogică,

București,2003

Ghid pentru promovarea urgentă a e-competențelor in scoli; I Curriculum: cunoștințe si competențe informatice pentru a trăi in era digitală, Program SOCRATES, proiect nr. 100783 – CP – 1 – 2002 – 1 – GR – MINERVA-M, Decembrie 2004

Ghid pentru politici și planificare a alfabetizării digitale; I Curriculum: cunoștințe si competențe informatice pentru a trăi în era digitală, Program SOCRATES, proiect nr. 100783 – CP – 1 – 2002 – 1 – GR – MINERVA-M, Decembrie 2004

G. Ausubel, P. D. & Robinson, Tehnologia informației si a comunicațiilor în procesul didactic – gimnaziu și liceu., G. F. (1981).

Ilia, Florin. AeL – O tehnologie de vârf a Sistemului Educațional Românesc. În: CNIV, Noi tehnologii de eLearning. Buc.: Editura Universității București, 2003

Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul urban Management Educațional Modul 7/ http://mentoraturban.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/Modul%207%20Management%20educational.pdf

Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.

Jugureanu, Radu. AeL – Learning and Content Management System. În: CNIV, Noi tehnologii de eLearning. Buc.: Editura Universității București, 2003

Jugureanu, Radu. AeL – didactica utilizării. În: Virtual learning. Virtual Reality, Software & Management educațional. Buc.: Editura Universității din București, 2004

Logofătu Bogdan, suport curs “Sisteme Informatice pentru Comunicare si Management Educational", Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Logofătu Bogdan, suport curs: “Instruire asistată pe calculator”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Logofătu Michaela, suport curs: “Practica de specialitate”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Ministerul Educației și Cercetării. Programul SEI, Sistem Educațional Informatizat – De la reformă la dezvoltare 2001-2008. București, 2006

Neacșu Ioan, „Managementul calității totale”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Neacșu Ioan, Managementul calității în învățământ și educație, suport de curs

Nota de fundamentare – H.G. nr. 1108/25-09-2003. Hotărârea Guvernului nr.1108/2003 privind autorizarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de a achiziționa tehnică de calcul și servicii prin intermediul unei finanțări de tip leasing financiar. În: Monitorul Oficial. nr. 684/29-09-2003

Noveanu E., D. Potolea, S. Velea, P. Botnariuc, C. Novak, O. Istrate, Informatizarea sistemului de învățământ: Programul S.E.I., Universitatea din București, Raport de cercetare evaluativă – EVAL SEI 2008, Facultatea de Psihologie si Știintele Educației, Institutul de Știinte ale Educației, TEHNE Centrul pentru Dezvoltare și Inovare in Educație, Asociația pentru Știintele Educației(ASTED), Editura Agata, București, 2008

Noveanu, E. & D. Potolea (coord.) (2008) Informatizarea sistemului de învățământ: ProgramulSEI.București

Radu, I. T. (2000). Evaluarea in procesul didactic. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.

Tomlinson J., Globalizare și cultură, Ed. Amacord, Timișoara, 2002

„Formarea profesorilor de matematică și științe în societatea cunoașterii” suport de curs

Webgrafie

https://ec.europa.eu/digital‐agenda/sites/digitalagenda/files/scoreboard_digital_skills.pdf

https://ec.europa.eu/digitalagenda/sites/digitalagenda/files/scoreboard_digital_skills.pdf http://www.elearning.ro/resurse/EvalSEI_raport_2008.pdf

Importanţa TIC în formarea cadrelor didactice

http://www.ecomunitate.ro/Implementarea_tehnologiei_informatiei_si_comunicatiilor_in_scoli(17527).html

http://www.insse.ro_cms_files_statistici_comunicate_com_anuale_tic_tic_r2013

Anexe

Anexa 1

Site –ul Școlii gimnaziale “Iancului”

PROIECT DE LECȚIE

CLASA: a VII-a

PROFESOR: Camelia Mexi

DISCIPLINA: Matematica (geometrie)

UNITATEA DE INVĂȚARE: Relații metrice in triunghiul dreptunghic

TEMA: Teorema lui Pitagora

TIPUL LECTIEI: dobândire de noi cunoștințe, consolidare si formare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârșitul lecției elevii:

O1- vor scrie relația matematică corespunzătoare teoremei lui Pitagora;

O2- vor determina lungimi de segmente folosind relații metrice în triunghiul dreptunghic;

O3- vor realiza corect figurile geometrice folosind instrumentele de geometrie;

O4 vor căpăta abilitatea pentru folosirea tehnologiilor informației în studiul matematicii;

O5- vor transpune cunoștințele învățate în rezolvarea unor probleme din viața cotidiană.

MOTIVAȚIA:

Lecția este utilă: în anii următori pentru a calcula lungimi de segmente

în viața cotidiană pentru a calcula diverse distanțe.

EVALUARE:

Aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție.

Autoevaluare online.

Tema pentru acasa.

Evaluarea fișelor de lucru.

PERFORMANTA STANDARD: Se considera performanta daca toti elevii vor rezolva cel putin 70% din sarcinile propuse, intr-un timp dat.

STRATEGII DIDACTICE:

RESURSE:

– resurse de timp: 50 minute

– resurse umane: clasa de elevi

– resurse materiale/mijloace: M1-echipamente I.T. (computere, videoproiector); M2 – soft educațional; M3 – fise de lucru; M4 – rebus matematic

METODE SI PROCEDEE: m1-spargerea ghetii (rebus matematic); m2-matricea conceptuală; m3-brainstorming; m4-conversația; m5- explicația; m6 – demonstrația; m7- exercițiul; m8- lucrul în perechi,grupe;

BIBLIOGRAFIE

Ioan Dăncilă: Matematica gimnaziului între profesor și elev, Ed. Aramis, 2001

V. Bobancu: Caleidoscop matematic, Ed. Albatros,1979

Eugen Guran: Matematică recreativă, Ed. Junimea, 1985

Ioan Dăncilă : Matematică aplicată, Ed. Sigma 2000

Surse de internet: http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Timelines/index.html; www.ereferate.ro

MATE 2000+11/12, culegere de probleme pentru clasa a VII-a

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 1

Rebus matematic

B

Orizontal

1. Cea mai lunga latură a unui triunghi dreptunghic.

2.Poligonul cu trei laturi.

3. Matematician grec din Milet.

4. Materie de studiu în școală.

5. Ramură a matematicii.

6. Câtul neefectuat a două numere.

7. Triunghiul cu un unghi drept.

8. Altă latură a unui triunghi dreptunghic.

Vertical A-B: Numele unui matematician grec cunoscut și pentru teorema care-i poartă numele.

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 2

DESEN:

ENUNȚ: RELAȚIE MATEMATICĂ:

DESEN:

ENUNȚ: RELAȚIE MATEMATICĂ:

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 3

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 4

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 5

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 6

Se dă un dreptunghi cu lățimea de 1 cm și lungimea de 5 cm. Prin patru taieturi să se decupeze figuri geometrice care să acopere un pătrat.

PROIECT DE LECȚIE

CLASA: a XII-a

PROFESOR: Camelia Mexi

DISCIPLINA: Matematica (Elemente de Analiză matematică)

UNITATEA DE INVĂȚARE: Aplicații ale integralei definite

TEMA: Calculul ariilor și a volumelor cu ajutorul integralei definite

TIPUL LECTIEI: dobândire de noi cunoștințe, consolidare si formare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârșitul lecției elevii:

O1- vor scrie relația matematică corespunzătoare calculului ariei subgraficului unei funcții;

O2- vor identifica date și relații matematice și le vor corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite;

O3- vor analiza și interpretarea caracteristicile matematice ale unor situații problemă;

O4 vor căpăta abilitatea pentru folosirea tehnologiilor informației în studiul matematicii;

O5- vor aplica algoritmi specifici calculului integral în rezolvarea de probleme practice;

O6- vor determina aria unui domeniu, folosind calculul integral și compararea cu rezultatele obținute prin aplicarea unor formule geometrice

O7- vor aplica calculul diferențial sau integral în probleme practice specifice unor domenii aplicative

EVALUARE:

Aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție.

Autoevaluare online.

Tema pentru acasă.

Evaluarea fișelor de lucru.

STRATEGII DIDACTICE:

RESURSE:

– resurse de timp: 50 minute

– resurse umane: clasa de elevi

– resurse materiale/mijloace: M1-echipamente I.T. (computere, videoproiector); M2 –softul educațional cu conținutul științific temei: Aria suprafeței plane . Testul grilă.; M3 – fișe de lucru;

METODE SI PROCEDEE: m1-brainstorming; m2-conversația euristică; m3- explicația; m4 – demonstrația; m5 – problematizarea; m6 – descoperirea m7- exercițiul; m8- lucrul în perechi,grupe;

BIBLIOGRAFIE

Manual

Culegere de probleme

Surse online: http://www.mathe-fa.de/ro

http://www.solvemymath.com/online_math_calculator/calculus/definite_integral/index.php

http://www.microsoft.com/download/en/details.aspx?id=15702

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 1

Aplicații. 1) Calculați aria mulțimii , în cazurile:

a) .

Obs. Funcția este continuă și pozitivă, deci aria() =. Se observă că se poate obține același rezultat folosind formula pentru calculul ariei unui triunghi.

b) Pentru , .

Obs. Funcția este continuă și pozitivă, deci aria() =. Se observă că se poate obține același rezultat folosind formula pentru calculul ariei unui trapez.

2 )Calculați aria mulțimii , în cazurile:

a) f:[0,1]R, f(x) = x2 ;

b) f:[0, 2]R, f(x) = ;

c) f:[0, 1] R, f(x) =

d) f:[0, 2]R, f(x) =

e) f:[2, 3]R, f(x) =

3) Calculați aria mulțimii , dacă:

a) .

Indicație: Funcțiile f și g sunt continue pe [0,1] și

.

b) f(x) = – , g(x) = , x[0, 4]

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 2

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 3

Anexa 4

Site-ul Școlii gimnaziale nr. 39

Anexa 5

Blogul Proiectului COMENIUS MULTILATERAL – LOTUS “Let’s Open The Union Schools” (2004 – 2007)

Anexa 6

Utilizarea Bazei de Date Națională a Educației (BDNE) ca inspector școlar cu managementul resurselor umane

Anexa 7

Utilizarea aplicației “Titularizare” ca inspector școlar cu managementul resurselor umane

Anexa 8

Prezentări în cadrul unei Conferințe de informare, diseminare și valorizare a proiectelor Europene

Anexa 9

Prezentare în cadrul unei sesiunii de lucru în Programul REGIO 2011 – 2013 “City as a Learning Place”- România – Lituania

ANEXA 10

Inițierea formabililor în utilizarea unor softuri interactive pentru predarea de cunoștințe noi, jocuri educative (aplicația Hot Potatoes) –

Anexa 11

Coordonarea, monitorizarea și evaluarea activității formabililor prin intermediul platformei educaționale instalate în cadrul proiectului « Matematică și științe în societatea cunoașterii » – http://www.mts.isjbihor.ro/

Anexa 12

Exemplificarea conținuturilor în cadrul unei Sesiuni de formare în Programului REGIO 2010 – 2012 “Projecting European Future” – România – Grecia

Anexa 13

Prezentarea unui material de informare și promovare în Programului REGIO 2010 – 2012 “Projecting European Future” – România – Grecia

Prezentări realizate pentru sesiunile de formare

Anexa 14

CHESTIONAR

(UTILIZAREA DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE A INSTRUMENTELOR T.I.C. ÎN ACTIVITĂȚILE DIDACTICE/ NEVOIA DE FORMARE)

P00 Vă rugăm să marcați în căsuța corespunzătoare:

Nivelul de invățământ la care predați: Preșcolar Primar Gimnazial Liceal/ SAM

Gen: Masculin Feminin

P01. Pe o scală de la 0 la 3, încercați să apreciați nivelul dumneavoastră de utilizare a

calculatorului:

P02. Aveți un computer acasă?

P03. Dacă da, acesta este conectat la Internet?

P04. Care este cea mai frecventa utilizare a Tehnologiilor Informației și Comunicării (T.I.C.) la disciplina dvs. dintre cele de mai jos?

P05. Bifați activitățile la care utilizați frecvent computerul :

P06. Marcați dificultățile cu care v-ați confruntat în utilizarea laboratorului de informatică

P07. Din experiența dumneavoastră la disciplina pe cere o predați, în ce măsură predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează performanța elevilor?

P08. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură considerați că predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează elevii, diferențiați pe niveluri de performanță?

P09. În ce măsură considerați că programele de formare inițială și/sau continuă la care ați participat sunt adecvate pentru necesitățile practice de utilizare a computerului pentru activități didactice la clasă?

P10. Cum considerați că ar trebui proiectate activitățile de perfecționare pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii în educație?

Anexa 15

Interpretarea și discutarea chestionarului aplicat cadrelor didactice

(UTILIZAREA DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE A INSTRUMENTELOR T.I.C. ÎN ACTIVITĂȚILE DIDACTICE/ NEVOIA DE FORMARE)

P00

Distribuția cadrelor didactice în funcție de gen și nivel de învățământ:

P01 Pe o scală de la 0 la 3, încercați să apreciați nivelul dumneavoastră de utilizare a

calculatorului:

P02 Aveți un computer acasă?

P03 Dacă da, acesta este conectat la Internet?

P04 Care este cea mai frecventă utilizare a Tehnologiilor Informației și Comunicării (T.I.C.) la disciplina dvs. dintre cele de mai jos?

P05 Bifați activitățile la care utilizați frecvent computerul

P06 Marcați dificultățile cu care v-ați confruntat în utilizarea laboratorului de informatică

P07 Din experiența dumneavoastră la disciplina pe cere o predați, în ce măsură predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează performanța elevilor?

P08 Din experiența dumneavoastră, în ce măsură considerați că predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează elevii, diferențiați pe niveluri de performanță?

P09. În ce măsură considerați că programele de formare inițială și/sau continuă la care ați participat sunt adecvate pentru necesitățile practice de utilizare a computerului pentru activități didactice la clasă?

P10 Cum considerați că ar trebui proiectate activitățile de perfecționare pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii în educație?

În urma centralizării răspunsurilor furnizate de cadrele didactice chestionate se deprind urmatoarele observații:

Cadrele didactice chestionate predau în învățământul preuniversitar din București.

Cei mai mulți profesori utilizează computerul dar cunoștințele lor privind noile tehnologii ale informației și comunicării sunt de nivel mediu sau scăzut.

Cei mai mulți profesori dispun de un computer la domiciliul personal dar este folosit de mai mulți membrii ai familiei.

Datorită ofertelor privind furnizarea internetului, cei mai mulți profesori l-au instalat la computerul aflat la domiciliu.

În laboratorul de informatică, cu AeL instalat, lucrează o mica parte din profesorii din învățământul liceal și gimnazial. Cei din învățământul primar și preșcolar utilizează uneori computerul în procesul de predare – învățare într-o clasă obișnuită, cu un calculator și videoproiector.

Cadrele didactice utilizează computerul cel mai frecvent în comunicarea cu alte persoane, consultări legislative, activități administrative în timp ce în crearea de soft educațional sau elaborarea de proiecte de dezvoltare pentru școală sunt implicate foarte puține persoane.

Cei mai mulți profesori întâmpină dificultăți în utilizarea laboratorului de informatică datorită lipsei personalului calificat pentru mentenanță, conexiune internet dificilă, timp insuficient pentru pregătirea lecției sau testului, dificultăți în realizarea acestora, probleme, tehnice în timpul desfășurării lecțiilor.

Profesorii apreciază că utilizarea instrumentelor T.I.C. în cadrul procesului de predare – învățare îi motivează pe marea majoritate a elevilor, făcându-i mai receptivi și mai interesați de subiectul lecției. Profesorii au remarcat că o mică parte dintre elevi nu sunt motivați și nu participă activ la desfășurarea lecțiilor în care sunt utilizate instrumente T.I.C. Totodată se constată că performanțele majorității elevilor sunt influențate pozitiv ca urmare a utilizării noilor tehnologii de informare și comunicații.

Cei mai mulți profesori apreciază ca programele de formare propuse în ultimii ani includ module de pregătire în domeniul T.I.C. care corespund cerințelor actuale ale educației dar este nevoie de mult mai multe ore de pregătire și consiliere pentru ca aceștia să poată stăpâni mecanismele și tehnicile de utilizare a programelor educaționale. Se dorește continuarea cursurilor de formare (gratuite), realizate pe grupe de profesori selectați pe nivele de predare, cu cât mai multe aplicații practice, metodologice și pedagogice.

Din discuțiile purtate cu cadrele didactice chestionate s-a desprins concluzia că, pentru o mare parte din profesori , cursul de utilizare AeL a constituit primul pas în utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire. Cu toate acestea, o mare parte dintre profesori nu utilizează în mod frecvent sistemul de predare – învățare-evaluare cu ajutorul AeL.

Concluzii

La momentul actual o preocupare de prim ordin o reprezintă reprofesionalizarea

pedagogică a cadrelor didactice. Pe lângă inițierea computerială generală și cea

specifică activității în laboratoarele de informatică, prin care a trecut un număr însemnat de cadre didacticei, experiența lor fiind deja simțită în modul variat în care subordonează softurile la particularitățile clasei sau școlii, noile strategii determinate de cerințele centrării pe elev, strategii care să faciliteze construirea (de către elev) a

propriei cunoașteri, precum și a unor deprinderi transdisciplinare sau sociale (de

ex. capacități colaborative), presupun o viziune nouă a rolurilor dascălului, roluri pentru care el nu este pregătit. Numai în măsura în care cadrele didactice vor reuși să conștientizeze diferența între centrarea pe predare și centrarea pe învățare, numai în măsura în care vor proiecta o strategie a interacțiunii elev conținut disciplinar-resurse de pe o poziție validată în ceea ce privește construirea cunoașterii, numai atunci va putea fi valorificat potențialul tehnologiilor informatice și comunicaționale.

Bibliografie

Cristea, Sorin, Managementul organizației școlare, Editura Didactică și Pedagogică,

București,2003

Ghid pentru promovarea urgentă a e-competențelor in scoli; I Curriculum: cunoștințe si competențe informatice pentru a trăi in era digitală, Program SOCRATES, proiect nr. 100783 – CP – 1 – 2002 – 1 – GR – MINERVA-M, Decembrie 2004

Ghid pentru politici și planificare a alfabetizării digitale; I Curriculum: cunoștințe si competențe informatice pentru a trăi în era digitală, Program SOCRATES, proiect nr. 100783 – CP – 1 – 2002 – 1 – GR – MINERVA-M, Decembrie 2004

G. Ausubel, P. D. & Robinson, Tehnologia informației si a comunicațiilor în procesul didactic – gimnaziu și liceu., G. F. (1981).

Ilia, Florin. AeL – O tehnologie de vârf a Sistemului Educațional Românesc. În: CNIV, Noi tehnologii de eLearning. Buc.: Editura Universității București, 2003

Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din mediul urban Management Educațional Modul 7/ http://mentoraturban.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/Modul%207%20Management%20educational.pdf

Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.

Jugureanu, Radu. AeL – Learning and Content Management System. În: CNIV, Noi tehnologii de eLearning. Buc.: Editura Universității București, 2003

Jugureanu, Radu. AeL – didactica utilizării. În: Virtual learning. Virtual Reality, Software & Management educațional. Buc.: Editura Universității din București, 2004

Logofătu Bogdan, suport curs “Sisteme Informatice pentru Comunicare si Management Educational", Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Logofătu Bogdan, suport curs: “Instruire asistată pe calculator”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Logofătu Michaela, suport curs: “Practica de specialitate”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Ministerul Educației și Cercetării. Programul SEI, Sistem Educațional Informatizat – De la reformă la dezvoltare 2001-2008. București, 2006

Neacșu Ioan, „Managementul calității totale”, Universitatea din București, Facultatea de psihologie și științele educației

Neacșu Ioan, Managementul calității în învățământ și educație, suport de curs

Nota de fundamentare – H.G. nr. 1108/25-09-2003. Hotărârea Guvernului nr.1108/2003 privind autorizarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului de a achiziționa tehnică de calcul și servicii prin intermediul unei finanțări de tip leasing financiar. În: Monitorul Oficial. nr. 684/29-09-2003

Noveanu E., D. Potolea, S. Velea, P. Botnariuc, C. Novak, O. Istrate, Informatizarea sistemului de învățământ: Programul S.E.I., Universitatea din București, Raport de cercetare evaluativă – EVAL SEI 2008, Facultatea de Psihologie si Știintele Educației, Institutul de Știinte ale Educației, TEHNE Centrul pentru Dezvoltare și Inovare in Educație, Asociația pentru Știintele Educației(ASTED), Editura Agata, București, 2008

Noveanu, E. & D. Potolea (coord.) (2008) Informatizarea sistemului de învățământ: ProgramulSEI.București

Radu, I. T. (2000). Evaluarea in procesul didactic. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.

Tomlinson J., Globalizare și cultură, Ed. Amacord, Timișoara, 2002

„Formarea profesorilor de matematică și științe în societatea cunoașterii” suport de curs

Webgrafie

https://ec.europa.eu/digital‐agenda/sites/digitalagenda/files/scoreboard_digital_skills.pdf

https://ec.europa.eu/digitalagenda/sites/digitalagenda/files/scoreboard_digital_skills.pdf http://www.elearning.ro/resurse/EvalSEI_raport_2008.pdf

Importanţa TIC în formarea cadrelor didactice

http://www.ecomunitate.ro/Implementarea_tehnologiei_informatiei_si_comunicatiilor_in_scoli(17527).html

http://www.insse.ro_cms_files_statistici_comunicate_com_anuale_tic_tic_r2013

Anexe

Anexa 1

Site –ul Școlii gimnaziale “Iancului”

PROIECT DE LECȚIE

CLASA: a VII-a

PROFESOR: Camelia Mexi

DISCIPLINA: Matematica (geometrie)

UNITATEA DE INVĂȚARE: Relații metrice in triunghiul dreptunghic

TEMA: Teorema lui Pitagora

TIPUL LECTIEI: dobândire de noi cunoștințe, consolidare si formare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârșitul lecției elevii:

O1- vor scrie relația matematică corespunzătoare teoremei lui Pitagora;

O2- vor determina lungimi de segmente folosind relații metrice în triunghiul dreptunghic;

O3- vor realiza corect figurile geometrice folosind instrumentele de geometrie;

O4 vor căpăta abilitatea pentru folosirea tehnologiilor informației în studiul matematicii;

O5- vor transpune cunoștințele învățate în rezolvarea unor probleme din viața cotidiană.

MOTIVAȚIA:

Lecția este utilă: în anii următori pentru a calcula lungimi de segmente

în viața cotidiană pentru a calcula diverse distanțe.

EVALUARE:

Aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție.

Autoevaluare online.

Tema pentru acasa.

Evaluarea fișelor de lucru.

PERFORMANTA STANDARD: Se considera performanta daca toti elevii vor rezolva cel putin 70% din sarcinile propuse, intr-un timp dat.

STRATEGII DIDACTICE:

RESURSE:

– resurse de timp: 50 minute

– resurse umane: clasa de elevi

– resurse materiale/mijloace: M1-echipamente I.T. (computere, videoproiector); M2 – soft educațional; M3 – fise de lucru; M4 – rebus matematic

METODE SI PROCEDEE: m1-spargerea ghetii (rebus matematic); m2-matricea conceptuală; m3-brainstorming; m4-conversația; m5- explicația; m6 – demonstrația; m7- exercițiul; m8- lucrul în perechi,grupe;

BIBLIOGRAFIE

Ioan Dăncilă: Matematica gimnaziului între profesor și elev, Ed. Aramis, 2001

V. Bobancu: Caleidoscop matematic, Ed. Albatros,1979

Eugen Guran: Matematică recreativă, Ed. Junimea, 1985

Ioan Dăncilă : Matematică aplicată, Ed. Sigma 2000

Surse de internet: http://www-gap.dcs.st-and.ac.uk/~history/Timelines/index.html; www.ereferate.ro

MATE 2000+11/12, culegere de probleme pentru clasa a VII-a

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 1

Rebus matematic

B

Orizontal

1. Cea mai lunga latură a unui triunghi dreptunghic.

2.Poligonul cu trei laturi.

3. Matematician grec din Milet.

4. Materie de studiu în școală.

5. Ramură a matematicii.

6. Câtul neefectuat a două numere.

7. Triunghiul cu un unghi drept.

8. Altă latură a unui triunghi dreptunghic.

Vertical A-B: Numele unui matematician grec cunoscut și pentru teorema care-i poartă numele.

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 2

DESEN:

ENUNȚ: RELAȚIE MATEMATICĂ:

DESEN:

ENUNȚ: RELAȚIE MATEMATICĂ:

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 3

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 4

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 5

PROIECT DE LECȚIE cls a-VII-a – ANEXA 6

Se dă un dreptunghi cu lățimea de 1 cm și lungimea de 5 cm. Prin patru taieturi să se decupeze figuri geometrice care să acopere un pătrat.

PROIECT DE LECȚIE

CLASA: a XII-a

PROFESOR: Camelia Mexi

DISCIPLINA: Matematica (Elemente de Analiză matematică)

UNITATEA DE INVĂȚARE: Aplicații ale integralei definite

TEMA: Calculul ariilor și a volumelor cu ajutorul integralei definite

TIPUL LECTIEI: dobândire de noi cunoștințe, consolidare si formare de priceperi si deprinderi

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârșitul lecției elevii:

O1- vor scrie relația matematică corespunzătoare calculului ariei subgraficului unei funcții;

O2- vor identifica date și relații matematice și le vor corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite;

O3- vor analiza și interpretarea caracteristicile matematice ale unor situații problemă;

O4 vor căpăta abilitatea pentru folosirea tehnologiilor informației în studiul matematicii;

O5- vor aplica algoritmi specifici calculului integral în rezolvarea de probleme practice;

O6- vor determina aria unui domeniu, folosind calculul integral și compararea cu rezultatele obținute prin aplicarea unor formule geometrice

O7- vor aplica calculul diferențial sau integral în probleme practice specifice unor domenii aplicative

EVALUARE:

Aprecieri asupra modului de participare a elevilor la lecție.

Autoevaluare online.

Tema pentru acasă.

Evaluarea fișelor de lucru.

STRATEGII DIDACTICE:

RESURSE:

– resurse de timp: 50 minute

– resurse umane: clasa de elevi

– resurse materiale/mijloace: M1-echipamente I.T. (computere, videoproiector); M2 –softul educațional cu conținutul științific temei: Aria suprafeței plane . Testul grilă.; M3 – fișe de lucru;

METODE SI PROCEDEE: m1-brainstorming; m2-conversația euristică; m3- explicația; m4 – demonstrația; m5 – problematizarea; m6 – descoperirea m7- exercițiul; m8- lucrul în perechi,grupe;

BIBLIOGRAFIE

Manual

Culegere de probleme

Surse online: http://www.mathe-fa.de/ro

http://www.solvemymath.com/online_math_calculator/calculus/definite_integral/index.php

http://www.microsoft.com/download/en/details.aspx?id=15702

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 1

Aplicații. 1) Calculați aria mulțimii , în cazurile:

a) .

Obs. Funcția este continuă și pozitivă, deci aria() =. Se observă că se poate obține același rezultat folosind formula pentru calculul ariei unui triunghi.

b) Pentru , .

Obs. Funcția este continuă și pozitivă, deci aria() =. Se observă că se poate obține același rezultat folosind formula pentru calculul ariei unui trapez.

2 )Calculați aria mulțimii , în cazurile:

a) f:[0,1]R, f(x) = x2 ;

b) f:[0, 2]R, f(x) = ;

c) f:[0, 1] R, f(x) =

d) f:[0, 2]R, f(x) =

e) f:[2, 3]R, f(x) =

3) Calculați aria mulțimii , dacă:

a) .

Indicație: Funcțiile f și g sunt continue pe [0,1] și

.

b) f(x) = – , g(x) = , x[0, 4]

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 2

PROIECT DE LECȚIE cls a-XII-a – ANEXA 3

Anexa 4

Site-ul Școlii gimnaziale nr. 39

Anexa 5

Blogul Proiectului COMENIUS MULTILATERAL – LOTUS “Let’s Open The Union Schools” (2004 – 2007)

Anexa 6

Utilizarea Bazei de Date Națională a Educației (BDNE) ca inspector școlar cu managementul resurselor umane

Anexa 7

Utilizarea aplicației “Titularizare” ca inspector școlar cu managementul resurselor umane

Anexa 8

Prezentări în cadrul unei Conferințe de informare, diseminare și valorizare a proiectelor Europene

Anexa 9

Prezentare în cadrul unei sesiunii de lucru în Programul REGIO 2011 – 2013 “City as a Learning Place”- România – Lituania

ANEXA 10

Inițierea formabililor în utilizarea unor softuri interactive pentru predarea de cunoștințe noi, jocuri educative (aplicația Hot Potatoes) –

Anexa 11

Coordonarea, monitorizarea și evaluarea activității formabililor prin intermediul platformei educaționale instalate în cadrul proiectului « Matematică și științe în societatea cunoașterii » – http://www.mts.isjbihor.ro/

Anexa 12

Exemplificarea conținuturilor în cadrul unei Sesiuni de formare în Programului REGIO 2010 – 2012 “Projecting European Future” – România – Grecia

Anexa 13

Prezentarea unui material de informare și promovare în Programului REGIO 2010 – 2012 “Projecting European Future” – România – Grecia

Prezentări realizate pentru sesiunile de formare

Anexa 14

CHESTIONAR

(UTILIZAREA DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE A INSTRUMENTELOR T.I.C. ÎN ACTIVITĂȚILE DIDACTICE/ NEVOIA DE FORMARE)

P00 Vă rugăm să marcați în căsuța corespunzătoare:

Nivelul de invățământ la care predați: Preșcolar Primar Gimnazial Liceal/ SAM

Gen: Masculin Feminin

P01. Pe o scală de la 0 la 3, încercați să apreciați nivelul dumneavoastră de utilizare a

calculatorului:

P02. Aveți un computer acasă?

P03. Dacă da, acesta este conectat la Internet?

P04. Care este cea mai frecventa utilizare a Tehnologiilor Informației și Comunicării (T.I.C.) la disciplina dvs. dintre cele de mai jos?

P05. Bifați activitățile la care utilizați frecvent computerul :

P06. Marcați dificultățile cu care v-ați confruntat în utilizarea laboratorului de informatică

P07. Din experiența dumneavoastră la disciplina pe cere o predați, în ce măsură predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează performanța elevilor?

P08. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură considerați că predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează elevii, diferențiați pe niveluri de performanță?

P09. În ce măsură considerați că programele de formare inițială și/sau continuă la care ați participat sunt adecvate pentru necesitățile practice de utilizare a computerului pentru activități didactice la clasă?

P10. Cum considerați că ar trebui proiectate activitățile de perfecționare pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii în educație?

Anexa 15

Interpretarea și discutarea chestionarului aplicat cadrelor didactice

(UTILIZAREA DE CĂTRE CADRELE DIDACTICE A INSTRUMENTELOR T.I.C. ÎN ACTIVITĂȚILE DIDACTICE/ NEVOIA DE FORMARE)

P00

Distribuția cadrelor didactice în funcție de gen și nivel de învățământ:

P01 Pe o scală de la 0 la 3, încercați să apreciați nivelul dumneavoastră de utilizare a

calculatorului:

P02 Aveți un computer acasă?

P03 Dacă da, acesta este conectat la Internet?

P04 Care este cea mai frecventă utilizare a Tehnologiilor Informației și Comunicării (T.I.C.) la disciplina dvs. dintre cele de mai jos?

P05 Bifați activitățile la care utilizați frecvent computerul

P06 Marcați dificultățile cu care v-ați confruntat în utilizarea laboratorului de informatică

P07 Din experiența dumneavoastră la disciplina pe cere o predați, în ce măsură predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează performanța elevilor?

P08 Din experiența dumneavoastră, în ce măsură considerați că predarea – învățarea cu ajutorul T.I.C. influențează elevii, diferențiați pe niveluri de performanță?

P09. În ce măsură considerați că programele de formare inițială și/sau continuă la care ați participat sunt adecvate pentru necesitățile practice de utilizare a computerului pentru activități didactice la clasă?

P10 Cum considerați că ar trebui proiectate activitățile de perfecționare pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii în educație?

În urma centralizării răspunsurilor furnizate de cadrele didactice chestionate se deprind urmatoarele observații:

Cadrele didactice chestionate predau în învățământul preuniversitar din București.

Cei mai mulți profesori utilizează computerul dar cunoștințele lor privind noile tehnologii ale informației și comunicării sunt de nivel mediu sau scăzut.

Cei mai mulți profesori dispun de un computer la domiciliul personal dar este folosit de mai mulți membrii ai familiei.

Datorită ofertelor privind furnizarea internetului, cei mai mulți profesori l-au instalat la computerul aflat la domiciliu.

În laboratorul de informatică, cu AeL instalat, lucrează o mica parte din profesorii din învățământul liceal și gimnazial. Cei din învățământul primar și preșcolar utilizează uneori computerul în procesul de predare – învățare într-o clasă obișnuită, cu un calculator și videoproiector.

Cadrele didactice utilizează computerul cel mai frecvent în comunicarea cu alte persoane, consultări legislative, activități administrative în timp ce în crearea de soft educațional sau elaborarea de proiecte de dezvoltare pentru școală sunt implicate foarte puține persoane.

Cei mai mulți profesori întâmpină dificultăți în utilizarea laboratorului de informatică datorită lipsei personalului calificat pentru mentenanță, conexiune internet dificilă, timp insuficient pentru pregătirea lecției sau testului, dificultăți în realizarea acestora, probleme, tehnice în timpul desfășurării lecțiilor.

Profesorii apreciază că utilizarea instrumentelor T.I.C. în cadrul procesului de predare – învățare îi motivează pe marea majoritate a elevilor, făcându-i mai receptivi și mai interesați de subiectul lecției. Profesorii au remarcat că o mică parte dintre elevi nu sunt motivați și nu participă activ la desfășurarea lecțiilor în care sunt utilizate instrumente T.I.C. Totodată se constată că performanțele majorității elevilor sunt influențate pozitiv ca urmare a utilizării noilor tehnologii de informare și comunicații.

Cei mai mulți profesori apreciază ca programele de formare propuse în ultimii ani includ module de pregătire în domeniul T.I.C. care corespund cerințelor actuale ale educației dar este nevoie de mult mai multe ore de pregătire și consiliere pentru ca aceștia să poată stăpâni mecanismele și tehnicile de utilizare a programelor educaționale. Se dorește continuarea cursurilor de formare (gratuite), realizate pe grupe de profesori selectați pe nivele de predare, cu cât mai multe aplicații practice, metodologice și pedagogice.

Din discuțiile purtate cu cadrele didactice chestionate s-a desprins concluzia că, pentru o mare parte din profesori , cursul de utilizare AeL a constituit primul pas în utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire. Cu toate acestea, o mare parte dintre profesori nu utilizează în mod frecvent sistemul de predare – învățare-evaluare cu ajutorul AeL.

Concluzii

La momentul actual o preocupare de prim ordin o reprezintă reprofesionalizarea

pedagogică a cadrelor didactice. Pe lângă inițierea computerială generală și cea

specifică activității în laboratoarele de informatică, prin care a trecut un număr însemnat de cadre didacticei, experiența lor fiind deja simțită în modul variat în care subordonează softurile la particularitățile clasei sau școlii, noile strategii determinate de cerințele centrării pe elev, strategii care să faciliteze construirea (de către elev) a

propriei cunoașteri, precum și a unor deprinderi transdisciplinare sau sociale (de

ex. capacități colaborative), presupun o viziune nouă a rolurilor dascălului, roluri pentru care el nu este pregătit. Numai în măsura în care cadrele didactice vor reuși să conștientizeze diferența între centrarea pe predare și centrarea pe învățare, numai în măsura în care vor proiecta o strategie a interacțiunii elev conținut disciplinar-resurse de pe o poziție validată în ceea ce privește construirea cunoașterii, numai atunci va putea fi valorificat potențialul tehnologiilor informatice și comunicaționale.