Utilizarea Echipamentelor de Retea Studiate Pentru a Observa Asemanarile Si Diferentele Dintre Acestea
CUPRINS
Capitolul 1. Introducere in Packet Tracer 4.1
1.1. Perfectionarea protocoalelor
1.2. Arhitectura extensibila
1.3. Perfectionarea GUI
1.4. Reprezentarea si vizualizarea instumentelor
1.5. Capacități de adnotare si authoring
1.6. Utilitatea lui Packet Tracer 4.1
Capitolul 2. Interfata generala
2.1. Spatiul de lucru si moduri de lucru
2.2. Configurarea preferintelor
2.3. Setarea fundalului
2.4. Primii pasi in Packet Tracer 4.1
2.4.1. Crearea primei retele.
2.4.2. Trimiterea de Mesaje Test Simple in Realtime Mode
2.4.3. Crearea unei Conexiuni pentru un Web Server folosind Browserul Web al PC- ului
2.4.4. Captarea evenimentelor si vizualizarea in Simulation Mode
2.4.5. Interiorul pachetelor in Simulation Mode
2.4.6. Vizualizarea tabelelor de echipamente si resetarea retelei
2.4.7. Recapitularea noilor abilitati
2.5. Tipuri de Conexiuni / Legaturi
Capitolul 3. Cadrul Logic de lucru
3.1. Crearea Dispozitivelor
3.2. Crearea aleatoare a dispozitvelor
3.3. Adaugarea de Module
3.4. Crearea conexiunilor
3.5. Unelte de editare
3.6. Grupareea dispozitivelor
Capitolul 4. Spațiul fizic de lucru
4.1. Dispozitive Wireless in cadrul fizic de lucru
4.2. Observatii speciale
Capitolul 5. Dispozitive de retea
5.1. Configurarea Fizica si Lista de Comenzi
5.1.1. Configurarea Dispozitivelor
5.1.2. Comenzi de logare IOS
5.1.3. Configurarea Routerelor
5.1.4. Configurari de Rutare
5.1.5. Configurarea Switchurilor
5.1.6. Configurarea PCurilor
5.1.7. Configurarea Serverelor
Capitolul 6. Aplicatie
Primul Caz
Al doilea caz
Capitolul 1. Introducere in Packet Tracer 4.1
Activitatile de laborator sunt o parte importanta a educatiei in domeniul
retelelor. Totusi, echipamentul de laborator poate fi o resursa rar intalnita. Packet Tracer
furnizeaza simularea vizuala a echipamentelor si a proceselor de retea pentru a compensa
provocarile lipsei de echipament.
Desi sunt valabile si alte produse de simulare a echipamentelor Cisco, ele nu
includ avantajele vizuale din Packet Tracer. Aceasta tehnologie este o cale noua si
interesanta pentru a extinde experientele de predare si invatare peste limitele unui
laborator traditional. Packet Tracer va ajuta sa rezolvati unele provocari uzuale cu care
administratorii de retea se confrunta zilnic, in acelasi timp ajutandu-ne sa exploram noi
frontiere in retelistica.
Packet Tracer furnizeaza multiple variante de a demonstra concepte de proiectare
si configurare a retelelor. Desi Packet Tracer nu este substituentul echipamentelor, el
permite exersarea folosind o interfata cu linii de comanda. Aceasta capabilitate „e-doing”
este o componenta fundamentala a invatarii despre cum se configureaza router-ele si
switch-urile folosind liniile de comanda.
Afisand functiile interne in tabele „usor de vazut” si diagrame se simplifica
procesul de invatare. Modul de simulare descreste de asemenea timpul instructorului de
prezentare prin inlocuirea tablei si a slide-urilor statice cu elemente vizuale in timp real.
Inca un aspect important al Packet Tracer este descoperirea invatarii. Packet
Tracer furnizeaza in general o mai mare varietate de combinatii de echipament decat ar
putea intalni un student intr-un laborator. Se poate conecta echipamentul in cate
combinatii vrem pentru fiecare simulare. De exemplu, putem crea o retea care are 50
routere, sa le conectam si sa configuram reteaua astfel incat sa functioneze corespunzator.
Acest tip de capabilitati ofera posibilitatea sa se experimenteze si sa se dezvolte o
intelegere profunda a proceselor de retea si a echipamentelor.
In Simulation and Vizualization Mode, se pot observa si controla intervalele de
timp, procesele interne ale transferului de date si propagarea datelor prin retea. Aceasta
ajuta sa se inteleaga conceptele fundamentale din spatele operatiilor de retea.
Perspectiva fizica a aparatelor cum ar fi routere, switch-uri, si host-uri, prezinta
reprezentarea grafica a cardurilor si identifica capacitatile fiecarui card. Perspectica fizica
ofera de asemenea reprezentari geografice, incluzand multiple orase, cladiri si camarute
de cablare.
Activity Wizard permite utilizatorilor sa realizeze un scenariu utilizand text, o
topologie de baza de retea si pachete predefinite. Feedback-ul activitatii este afisat intr-un
sumar. Putem crea si raspunde la scenarii „what if” si instructorii isi pot crea propriile
activitati auto-evaluate care prezinta feedback-ul imediat al sudentilor asupra competentei
lor in realizarea activitatii.
Real-Time Mode ofera o alternativa viabila la echipamentul real si ne permite sa
dobandim experienta in configurare inainte de a lucra cu echipamente reale.
1.1. Perfectionarea protocoalelor
Packet Tracer 4.1 include următoarele modele de protocoale: HTTP, DNS, TFTP,
Telnet, TCP, UDP, Single Area OSPF, DTP, VTP i STP. De asemenea, in multe cazuri,
modele existente de IP, Ethernet, ARP, wireless, CDP, Frame Relay, PPP, HDLC, inter-
VLAN routing, and ICMP au fost extinse. Modele de Integrated Service Routers (ISRs),
incluzand 2811, 1841 si Linksys WRT300N, au fost adaugate. Modele foarte simple de
modemuri de cablu, modemuri DSL, si IP Phones au fost de asemenea adaugate.
1.2. Arhitectura extensibila
Packet Tracer este proiectat intr-o forma modulara pentru o viitoare extindere si
echipa Packet Tracer este interesata in aflarea noilor caracteristici care sa fie folositoare
comunitatii.
1.3. Perfectionarea GUI
Packet Tracer 4.1 pastreaza topologia ca si principalul spatiu de lucru dar adauga
reprezentarile fizice de dispozitive, in timp real si moduri de simulare si o varietate larga
de vizualizari si ferestre. GUI suporta multiple limbi astfel incat aplicatia poate fi tradusa
local. Caracteristici noi incluse in Packet Tracer 4.1 sunt urmatoarele: accesibilitate,
copiere si lipire, inapoi, adunare dispozitive, desenarea paletei, marire, reglari de font,
suport pentru ferestrele de dispozitiv deschise o data, si au imbunatatit administrarea
ferestrei.
1.4. Reprezentarea si vizualizarea instumentelor
O lista a evenimentelor, o forma a sniffer-ului retelei globale (analizor de
protocol), este inclus in Packet Tracer 4.1. Acesta permite modelului sa simuleze PDU-uri
ca evenimente. Pentru analiza de protocol detaliata, aceste evenimente pot fi realizate
intr-un mod de animatie continua, inainte, inapoi sau in pasi in proces. Vizualizarea
puternica OSI Layer si vizualizarea PDU, si sofisticatul Pdus, sunt de asemenea suportate.
1.5. Capacități de adnotare si authoring
Packet Tracer 4.1 imbunatateste Activity Wizard ale versiunilor 3.2 si 4.0. El de
asemenea include formatele sau “stilurile de schita”, pentru patru diferite tipuri pentru
rezolvarea problemelor corespunzătoare activitatilor: constructorii de concept (modelarea
problemelor retelei), constructorii de indemanari (implementarea pre – laborator si post –
laborator si activitati practice), probleme de design, si depanarea problemelor.
1.6. Utilitatea lui Packet Tracer 4.1
Packet Tracer este util atat pentru studenti cat si pentru profesori. Studentilor le
permite sa faca experiente cu componente de retea, sa construiasca propriul lor model de
retele virtuale, graficele acelor retele, sa puna intrebari despre acele retele, sa adnoteze si
sa salveze creatiile lor. Termenul “packet tracer” descrie un mod de film animat unde cel
care studiaza poate sa treaca prin reteua simulata a evenimentelor, unul cate unul, sa
investigheze geneza fenomenelor retelelor complexe intalnite normal de la mii pana la
milioane de evenimente pe secunda.
Un eveniment tipic de studiu incepe cu pregatirea unei set de probleme de retea
date studentului. Studentii pot folosi Packet Tracer sa introducă prin operatiuni de tipul
“trage si arunca” (“drag and drop”) componente de retea, cum ar fi routere, switch-uri si
statiile de lucru intr-o topologie logica. Apoi ei pot specifica tipurile de legaturi intre
componente si sa configureze componentele pe care le-au creat. O data ce au proiectat si
configurat o retea de noduri si legaturi, studentii pot sa lanseze pachete de proba in retea,
atat in timp real, cat si in modul de simulare. Pachetele sunt afisate in mod grafic.
Studentul poate sa treaca pachetul prin retea, examinand deciziile procesului
facute de catre componentele retelei cand schimba si trimite pachetul catre destinatia sa.
Retelele, scenariile pachetelor si rezultatele animate pot fi adnotate, salvate si impartasite
cu ceilalti. Pentru intereseul particular al intructorilor este Activity User, care permite
autoritatea raspunsurilor retelei unde studentii pot sa compare progresul lor.
Packet Tracer poate fi folosit intr-o varietate de moduri:
• Lucrul in echipa
• Lucrul acasa
• Fixarea cunostintelor
• Studiu de caz
• Demonstarea cursurilor
• Modelarea si vizualizarea algoritmilor dispozitivelor de retea si reteaua
protocolurilot.
• Competetii
• Rezolvarea problemelor, depanarea
Capitolul 2. Interfata generala
Locul cel mai bun pentru a incepe este sa vizualizati fisierul “Help”. Fisierul “Help”
contine documentatia pentru aproape toate caracteristicile programului, cu texte
descriptive, imagini (screenshots), si ghiduri animate. Pentru a intelege cat mai bine
aplicatia va puteti intoarce oricand la “help” daca aveti intrebari legate de program.
Deasemenea, puteti sa studiati si “My first PT Lab” care va va ghida pas cu pas prin niste
caracteristici de baza ale Packet Tracer-ului.
Cand Packet Tracer este deschis, va aparea urmatoarea interfata:
Aceasta interfata initiala contine 10 componente. Daca sunteti nesigur ce face un
articol special de interfata miscati mouse-ul asupra articolului si un balon ajutator apare
care va explica articolul.
1 Bara Meniu Aceasta bara furnizeaza meniurile File, Options, si Help. Aici veti
gasi comenzile de baza cu ar fi Open, Save, Print, si Preferences.
Deasemenea veti putea accesa Activity Wizard din meniul File.
2 Bara Main Tool Aceasta bara furnizeaza icoanele cu scurtaturile comenzilor File si
Edit. Aceasta bara furnizeaza butoanele pentru Zoom, paleta de
desenare si Device Template Manager. In partea dreapta, veti
gasi butonul Network Information, care poate fi folosit pentru a
adauga descrierea retelei curente (sau orice alt text pe care doriti
sa-l includeti)
3 Bara Common Aceasta bara furnizeaza accesul pentru cele mai folosite unelte:
Tools Select, Move Layout, Place Note, Delete, Inspect, Add Simple
PDU, si Add Complex PDU.
4 Bara Puteti sa oscilati intre Physical Workspace si Logical Workspace
Logical/Physical cu butoanele din aceasta bara. Deasemenea aceasta bara permite
Workspace si navigarea prin nivelurile unui grup, Create New Clusters, Move
Navigation Object, Set Tiled Background, si Viewport
5 Workspace Aici se realizeaza reteaua, se urmaresc simularile, si se
vizualizeaza foarte multe informatii si statistici.
6 Bara Aici puteti oscila intre Realtime Mode si Simulation Mode cu
Realtime/Simulation optiunile de pe aceasta bara. Aceasta bara furnizeaza de asemena
butoanele Power Cycle Devices, Play Control ,Event List
7 Caseta Din aceasta caseta se pot alege dispozitivele si conexiunile care
componentelor sunt folosite in spatiul de lucru. Acesta contine caseta Device-
retelei Type Selection si caseta Device-Specific Selection.
8 Caseta cu tipurile Aceasta caseta contine tipurile de dispozitive si conexiunile
de componente ale disponibile in Packet Tracer 4.1. Caseta Device-Specific Selection
retelei se va schimba in functie de dispozitivele pe care dumneavoastra le
alegeti.
9 Caseta cu selectarea Din aceasta caseta puteti selecta ce componente vreti sa folositi in
specificatiilor reteaua dumneavoastra si ce conexiuni sa faceti.
componentelor
10 Fereastra de Aceasta fereastra administreaza pachetele pe care le folositi in
pachete creata de retea in timpul simularii.
utilizator
2.1. Spatiul de lucru si moduri dta bara furnizeaza accesul pentru cele mai folosite unelte:
Tools Select, Move Layout, Place Note, Delete, Inspect, Add Simple
PDU, si Add Complex PDU.
4 Bara Puteti sa oscilati intre Physical Workspace si Logical Workspace
Logical/Physical cu butoanele din aceasta bara. Deasemenea aceasta bara permite
Workspace si navigarea prin nivelurile unui grup, Create New Clusters, Move
Navigation Object, Set Tiled Background, si Viewport
5 Workspace Aici se realizeaza reteaua, se urmaresc simularile, si se
vizualizeaza foarte multe informatii si statistici.
6 Bara Aici puteti oscila intre Realtime Mode si Simulation Mode cu
Realtime/Simulation optiunile de pe aceasta bara. Aceasta bara furnizeaza de asemena
butoanele Power Cycle Devices, Play Control ,Event List
7 Caseta Din aceasta caseta se pot alege dispozitivele si conexiunile care
componentelor sunt folosite in spatiul de lucru. Acesta contine caseta Device-
retelei Type Selection si caseta Device-Specific Selection.
8 Caseta cu tipurile Aceasta caseta contine tipurile de dispozitive si conexiunile
de componente ale disponibile in Packet Tracer 4.1. Caseta Device-Specific Selection
retelei se va schimba in functie de dispozitivele pe care dumneavoastra le
alegeti.
9 Caseta cu selectarea Din aceasta caseta puteti selecta ce componente vreti sa folositi in
specificatiilor reteaua dumneavoastra si ce conexiuni sa faceti.
componentelor
10 Fereastra de Aceasta fereastra administreaza pachetele pe care le folositi in
pachete creata de retea in timpul simularii.
utilizator
2.1. Spatiul de lucru si moduri de lucru
Packet Tracer 4.1 are doua spatii de lucru (logic si fizic) si doua moduri de lucru
(in timp real si simulare). La pornire, sunteti in spatiul de lucru logic in modul de lucru in
timp real. Putetem construi reteaua si sa o vizualizam in timp real in aceasta configuratie.
Putem schimba in modul de simulare si sa testăm scenarii de retea controlate.
Deasemenea, putem schimba in modul fizic de lucru pentru a aranja aspectele fizice
(cum ar fi locatia) pentru dispozitivele folosite. Nu putem testa reteaua atata timp cat
suntem in spatiul fizic de lucru. Trebuie sa ne intoarcem la spatiul logic de lucru logic
dupa ce terminam de lucrat in spatiul de lucru fizic.
2.2. Configurarea preferintelor
Packet Tracer 4.1 poate fi personalizat prin configurarea preferintelor personale.
Din bara Menu, selectam Options Preferences pentru a vedea setarile programului.
Sub panoul Interface, se pot alege urmatoarele setari: Animation, Sound, si Show
Link Lights. Setari care sa convina performatelor sistemului si preferintelor
utilizatorului. De asemenea se poate administra ordinea de informatii cu setarile Hide
Device Label si Port Labels Always Shown. Caracteristica Logging permite programului
sa receptioneze toate comenzile din Cisco IOS care sunt exportate intr-un document text.
Caracteristica Enable Screen Reader Support citeste toate titlurile si descrierile
ferestrei vizibile. In cele din urma, se poate modifica limba de baza a programului prin
alegerea din lista de limbi si apoi apasand butonul Change Language.
In panoul Administrative, se pot administra imaginile de fundal care sunt
disponibile in program. Deasemenea se poate seta o parola pentru a preveni falsificarea
imaginilor.
In panoul Hide, se poate alege ascunderea sau prezentarea interfetelor Physical,
Config, CLI, Desktop, si GUI in dialogul de editare a dispozitivelor.
In panoul Font se pot selecta diferite fonturi si dimensiuni de font
pentru Dialogs, Workspace/Activity Wizard, si General Interface.
2.3. Setarea fundalului
Imaginea alba de fundal a spatiului de lucru se poate inlocui cu o alta imagine. Se
pot selecta numai imaginile de fundal care sunt disponibile in panoul Administrative.
Pentru a selecta o imagine de fundal, apasati butonul Set Tiled Background din bara
Logical Workspace. Alegeti din lista de imagini disponibile din fereastra Select
Background Image, si apasati butonul Apply. Se poate reveni oricand la spatiul de lucru
alb folosind butonul Reset.
Se pot crea sau personaliza propriile imagini si folosite in spatiul de lucru logic.
Imaginile se pun in folderul fundalului logic al programului, iar apoi trebuie adaugate in
lista panoului Adminitrative. Imaginile trebuie notate in asa fel incat sa nu afecteze
functiile retelei, ele fiind simple mijloace vizuale.
2.4. Primii pasi in Packet Tracer 4.1
In continuare vor fi prezentate cateva lucruri pe care utilizatorii trebuie sa le
indeplineasca cand folosesc Packet Tracer 4.1
2.4.1. Crearea primei retele.
1. Incepeti sa creati o retea prin a selecta End Devices. Adaugati un PC Generic si un
server Generic in spatiul de lcuru
2. In Connections, selectati Copper Straight – through cable (linie neagra groasa) si faceti
o legatura intre dispozitive cu ea. Luminile rosii de pe legatura indica faptul ca
conexiunea nu functioneaza. Acum, folosind intrumentul Delete, inlaturati Copper
Straight – through cable, si folositi Copper Cross – over cable (linia subtire) in locul ei.
Luminile ar trebui sa devina verzi in momentul acesta, si daca pointer-ul mouse-ului este
tinut asupra oricarui PC, starea de legatura va fi indicata ca “up”. Reteaua va trebui sa
arata similar cu imaginea de mai jos:
3. Dati click pe PC (computer). In timp ce acordati atentie luminilor de legatura, apasati
butonul Power, alimentand PC-ul, apasati din nou, oprind alimentare, si din nou
alimentati PC-ul. Aceeasi pasi trebuie facuti si pentru Server. Luminile legaturilor se
schimba in culoarea rosie cand nu este alimentare, ceea ce inseamna ca nu exista legaturi
sau nu functioneaza. Luminile de legatura se schimba in verde cand dispozitivul este
alimentat din nou.
4. Incercati cele trei feluri de a invata despre dispozitive. Mai intai, puneti mouse-ul
desupra dipozitivelor pentru a vedea informatii despre configuratiile de baza. Apoi, dati
click pe dispozitiv cu Select Tool pentru a arata fereastra cu configuratia care arata cateva
moduri de configurare a dispozitivului. Al treilea pas, folositi Inspect Tool pentru a vedea
tabelele cu dipozitivele de retea care se vor construi pe masura ce se invata despre reteaua
din jur.
5. Deschideti fereastra cu configuratia PC-ului si modificati setarile folosind optiunea
Config. Aici se va modifica numele PC-ului si setati DNS-ul Serverului, deasemenea se
seteaza adresa IP pentru FastEthernet. Automat Packet Tracer calculeaza ceilalti
parametrii.
6. Mergeti la optiunea Desktop si dati click pe Ip Configuration. Observati ca adresa IP,
Masca Subnet si Serverul DNS pot fi modificate aici.
7. Deschideti fereastra cu configuratia serverului si mergeti la optiunea Config.
Modificati numele serverului. Dati click pe FastEthernet si setati adresa IP, deasemenea
asigurati-va ca statusul portului exista. Dati click pe DNS si setati Domain Name, setati
adresa IP si dati click pe Add. In final verificati si asigurati-va ca Service exista pentru
DNS.
8. Repuneti dispozitivele retelei prin tragerea lor intr-o noua locatie. Adaugati o descriere
prin folosirea butonului “i” din coltul din dreapta a programului Packet Tracer 4.1. Apoi
adaugati niste etichete de text in spatiul logic de lucru prin folosirea intrumentului Place
Note.
9. Incarcati o imagine de fundal de tip grilaj folosind butonul Set Tiled Background.
10. Salvati folosind optiunea FILE SAVE AS si creati un nume de fisier.
2.4.2. Trimiterea de Mesaje Test Simple in Realtime Mode
1. Incepeti prin a deschide documentul salvat din sectiunea precedenta.
2. Observati ca documentul se deschide in Realtime Mode. Folositi unealta Add
Simple PDU pentru a trimite, la Server, o data un mesaj ping denumit solicitare
echo. Serverul raspunde cu o replica echo pentru ca toate echipamentele au setari
de configurare IP corecte.
3. Faceti scroll in sus si in jos la User Created Packet Window pentru a observa
diferitele capabilitati ale acestui mesaj ping, incluzand indicatia ca ping-ul s-a
realizat cu succes.
4. Pozitionati PDU List Window pentru a avea o vizibilitate mai buna a mesajului.
Unul sau mai multe mesaje de acest fel pot fi salvate ca scenarii. Scenariul 0 este
afisat la inceput. Etichetati acest scenariu cu litera “i”. Scenarii diferite permit
folosirea aceleiasi topologii pentru experimente cu diferite grupari de pachete
create de utilizator.
5. Click pe “New” pentru a crea un nou scenariu. Noile scenario vor fi goale (albe).
6. Adaugati doua pachete folosind unealta Simple PDU, un PDU de la PC la Server
si un PDU diferit de la Server la PC. Apoi adaugati o litera “i” care sa descrie
scenariul, pentru a completa Scenariul 1. Un exemplu este afisat mai jos:
7. Mai multe scenarii pot fi salvate cu o singura retea. Alternati intre Scenariile 0 si
1.
8. Acum, stergeti Scenariul 0 folosind butonul Delete.
9. Scenariul 1 este acum vizibil. Mergeti la ultima coloana din User Created Packet
Window si faceti dublu click pe (delete) pentru a sterge un PDU.
10. Stergeti un intreg scenariu. Observati lista scenariului a fost returnata la Scenariul
implicit 0.
2.4.3. Crearea unei Conexiuni pentru un Web Server folosind Browserul
Web al PC-ului
1. Deschideti documentul salvat din sectiunea precedenta.
2. Click pe PC pentru a vizualiza fereastra sa de dialog cu configurarea.
3. Selectati tabul Desktop, apoi faceti click pe Web Browser. Tastati www.cisco.com
ca URL si apoi dati click pe Go. Prima pagina a Packet Tracer 4.1, afisata mai jos
apara; indicand ca s-a realizat cu success conexiunea la web.
4. Stergeti URLul, tastati www si apoi click pe Go. Din moment ce adresa introdusa nu este completa, va aparea un mesaj de eroare “Host Name Unresolved”.
5. Tastati 192.168.219.5 ca nou URL si apoi faceti click pe Go. Observati ca apare si
pagina de start a Packet Tracer 4.1. Acest lucru se datoreaza faptului ca adresa
serverului IP poate fi folosita si pentru a stabili o conexiune web.
6. Inchideti fereastra de configurare si incercati aceiasi pasi in Simulation Mode. In
acest mod, userul controleaza timpul, astfel incat lucrul retelei poate fi vizualizat
cu incetinitorul, permitand in acelasi timp observarea cailor pe care circula
pachetele si a inspeciei in detaliu a pachetelor – “packet tracing!”
7. Selectati PC-ul din nou si mergeti la Web Browser in tabul Desktop. Tastati
www.cisco.com ca URL din nou si faceti click pe Go. Pagina de start a Packet
Tracer 4.1 nu ar trebui sa apara imediat.
8. Mutati pe interfata principala a Packet Tracer fara a inchide fereastra de configurarea PCului. Observati ca pachetele DNS si ARP sunt adaugate la Event List.
9. Click pe Auto Capture/Play sau continuati sa faceti click pe butonul Capture/Forward
pana cand apare pe PC pachetul HTTP. Reveniti pe fereastra de dialog cu configuratia
PC-ului. Pagina de start a Packet Tracer 4.1 este afisata.
10. Inchideti fereastra de dialog cu configuratia PC-ului.
2.4.4. Captarea evenimentelor si vizualizarea in Simulation Mode
1. Deschideti documentul precedent salvat.
2. In Realtime Mode, trimiteti un PDU simpu de la PC la Server.
3. Stergeti PDU-ul folosind metoda invatata in sectiunea precedenta.
4. Mutati pe Simulation Mode.
5. Click pe Edit Filters si apoi click pe All/None pentru a debifa toate campurile. Apoi
selectati ICMP pentru a vizualiza numai pachetele ICMP in animatie.
6. Adaugati un PDU simplu de la PC la Server. Observati cum noul PDU creat este
adaugat la User Created PDU List. Acest pachet a fost capturat ca fiind primul
eveniment din Event List si apare un nou icon pachet (plic) in spatiul de lucru. Icon-ul
ochi din stanga Event List-ului indica ca acest pachet este afisat la momentul
respectiv.
7. Faceti un click pe butonul Capture/Forward. Aceasta simuleaza un program de sniffing a
retelei, captand urmatorul eveniment care se petrece in retea. Observati ca dupa click-ul
pe Capture/Forward, pachetul din spatiul de lucru este mutat de la un echipament la altul
(acesta este mesajul solicitare echo ICMP de la PC la Server). Un alt eveniment este
adaugat in Event List – aceasta reflecta schimbarea din spatiul de lucru. Prima oara intr-o
animatie, valoarea lui Capture/Forward este “Capture”; dupa resetarea simularii, valoarea
este “Forward”.
8. Reglati viteza animatiei prin tragerea slider-ului Play Speed in dreapta pentru a rula
mai repede si la stanga pentru a rula mai incet.
9. Click pe butonul Capture/Forward a doua oara. Aceasta captureaza urmatorul
eveniment de retea (replica echo de la Server la PC, afisat ca fiind cu success prin bifa
verde de pe plic).
10. Click pe butonul Capture/Forward din nou. Serverul a trimis deja o replica echo si de aceea
nu exista alte evenimente ICMP pentru a fi capturate. O fereastra “No More Events” va
aparea, asa cum este afisat in imaginea de mai jos. Faceti click pe OK.
2.4.5. Interiorul pachetelor in Simulation Mode
1. Continuand de la ultima activitate, faceti click pe Reset Simulation. Aceasta sterge
inregistrarile din Event List, mai putin pachetul original.
2. Selectati plicul pachet din spatiul de lucru pentru a se afisa fereastra PDU Information
cum este expus in imaginea de mai jos. Aceasta fereastra contine tabul cu modelul OSI
care arata cum este procesat pachetul pe fiecare nivel al modelului OSI de catre
echipamentul current. Inchideti aceasta fereastra. Intregul rand din Event List este de
asemenea evidentiat. Click-ul pe patratul cu culori din coloana Info este echivalent cu
click-ul direct pe plicul pachet.
3. Folositi butoanele Next Layer si Previous Layer pentru a vizualiza detalii despre
pachetele care sunt procesate la nivelele OSI relevante. Luati la cunostinta ca doar Out
Layers pot fi vizualizate in cazul acestui mesaj original de solicitare echo.
4. Click pe tabul Outbound PDU Details. Acest tab afiseaza exact ce contin headerele
PDU. Este organizat in tipuri de headere si campurile individuale in fiecare header.
5. Inchideti fereastra PDU Information. Faceti un click pe butonul Capture/Forward.
6. Click din nou pe pachetul din spatiu de lucru pentru a deschide fereastra PDU
Information. Observati ca de aceasta data, informatiile referitoare la In Layers si Out
Layers pot fi vizualizate.
7. Click pe tabul Inbound PDU Details. Aceasta afiseaza detaliile pachetului inbound
solicitat echo de la PC la Server. Click pe tabul Outbound PDU Details, care afiseaza
informatii asemanatoare, dar in acest caz pentru pachetul replica echo de la Server la
PC.
8. Click din nou pe Reset Simulation. Faceti acum click pe Auto Capture/Play.
Solicitarea si replica echo sunt automat capturate si va fi afisat automat mesajul “No
More Events”.
9. Click pe butonul Back pentru a derula animatia pas cu pas. Faceti acum click pe
butonul Capture/Forward pentru a derula inainte prin animatie. Observati schimbarile
din Event List si din spatial de lucru. Aduceti-va aminte, un pachet “envelope” poate
fi selectat direct, sau facand click pe coloana Info din Event List, pentru a deschide
fereastra PDU Information.
10. Dublu click pe butonul Back pentru a derula inapoi animatia. Faceti acum click pe
Auto Capture/Play si va fi prezentata automat animatia pachetului.
2.4.6. Vizualizarea tabelelor de echipamente si resetarea retelei
1. Incepeti prin a inchide spatial de lucru existent si deschiderea fisierului initial salvat.
2. Deschideti ARP Tables pentru ambele echipamente facand click pe ele cu unealta Inspect.
Tabelele ARP apar intotdeauna in acelasi loc. Repozitionatile pentru a le face pe
amandoua vizibile. Tabele pot fi de asemenea redimensionate pentru o mai buna
vizibilitate.
3. In Realtime Mode, se trimite un PDU simplu de la PC la Server. Tabelele ARP sunt
completate dinamic dupa cum urmeaza:
4. Stergeti PDU-ul folosind metoda prezentată în sectiunile precedente. Inregistrarile din
tabelele ART NU sunt sterse. Inregistrarile ARP pentru ambele echipamente au fost
memorate deja. Stergand userul care a creat PDU-urile nu reseteaza evenimentele care s-
au intamplat deja in retea.
5. Click pe Power Cycle Devices. Acum tabelele ARP sunt sterse pentru ca butonul Power
Cycle Devices inchide echipamentele si le porneste la loc. Prin Power Cycling-area
echipamentelor, informatiile temporare cum sunt tabelele ARP sunt pierdute.
6. Mergeti la Simulation Mode. In Event List Filters, asigurati-va ca ICMP si ARP sunt
bifate pentru ca pachetele ICMP si ARP sa poata fi vizualizate in animatie.
7. Creati un nou si simpu PDU de le Server la PC.
8. Observati ca din moment ce reteaua a fost resetata mai devreme, tabelele ARP sunt goale.
Pachetele de solicitare ARP trebuiesc emise inainte de pachetele de ping ICMP, pentru ca
echipamentele din retea sa poata sti unul despre altul. Click pe Auto Capture/Play pentru
a vizualiza animatia.
9. Click pe Reset Simulation. Observati ca desi Event List este curatat (mai putin PDU-urile
create de user), tabelele ARP raman inca pline. Click pe Auto Capture/Play. De aceasta
data, din moment ce tabelele ARP sunt pline, nu sunt emise pachete ARP noi.
10. Click pe Power Cycle Devices pentru a goli tabelele. Observati ca un pachet solicitare
ARP nou apare automat in Event List.
2.4.7. Recapitularea noilor abilitati
• Printr-un singur click pe Delete se sterge intregul scenario incluzand toate PDU-urlie
associate.
• Facand dublu click pe Delete in fereastra PDU List in coloana din dreapta, se sterg
PDU-uri individual.
• Butonul Reset Simulation sterge toate inregistrarile din Event List, exceptand User
Created PDUs, si permite restartarea animatiei. Aceasta totusi nu reseteaza tabelele
din echipamente.
• Butonul Power Cycle Devices porneste si opreste toate echipamentele din retea astfel
incat tabelele pe care echipamentele le-au creat sunt pierdute odata cu configuratiile si
alte informatii nesalvate.
• Salvand periodic, preveniti pierderea configuratiilor si schimbarile de status din retea.
2.5. Tipuri de Conexiuni / Legaturi
Packet Tracer 4.1 suporta o gama variata de conexiuni de retea. Fiecare tip de cablu
la anume tipuri de interfete.
Console
Copper
Straight-through
Copper
Cross-over
Fiber
Phone
Coaxial
Conexiunile Console pot fi facute intre PC-uri si routere sau switch-uri.
Trebuiesc indeplinite anumite conditii pentru ca sesiunile console de la PC la
lucru: viteza la ambele parti trebuie sa fie egala, bitii de date trebuie sa fie 7
pentru amandoua sau 8 pentru amandoua, paritatea trebuie sa fie aceiasi, bitii
de stop trebuie sa fie 1 sau 2 (dar nu e nevoie sa fie la fel) si controlul fuxului
poate fi oricare pentru oricare parte.
Aceste tip de cablu este standardul mediului Ethernet pentru conexiuni intre
echipamente care opereaza pe nivele OSI diferite (cum ar fi de la hub la
router, switch la PC, router la hub). Poate fi conectat pe urmatoarele tipuri de
porturi: 10 Mbps Copper (Ethernet), 100 Mbps Copper (Fast Ethernet), and
1000 Mbps Copper (Gigabit Ethernet).
Acest tip de cablu este mediul Ethernet pentru conexiuni intre echipamente
care opereaza pe aceleasi nivele OSI (cum ar fi hub la hub, PC la PC, PC la
imprimanta). This cable type is the Ethernet media for connecting between
devices that operate at the same OSI layer (such as hub to hub, PC to PC, PC to
printer). Poate fi conectat pe urmatoarele tipuri de porturi: 10 Mbps Copper
(Ethernet), 100 Mbps Copper (Fast Ethernet), and 1000 Mbps Copper (Gigabit
Ethernet).
Mediul Fiber este folostit pentru a face conexiuni intre porturile pentru
fibra (100 Mbps or 1000 Mbps).
Conexiunile pe linia telefonica pot fi facute numai intre echipamente cu
port de modem. Aplicatia standard pentru conexiunile modem este un
echipament (cum ar fi un PC) care sa formeze intr-un nor de retea.
Mediul Coaxial este folosit pentru conexiuni intre porturi coaxial cum ar
fi un cablu modem conectat la un Packet Tracer Cloud.
Conexiunile Serial, des folosite pentru legaturile WAN, trebuiesc facute intre
porturile serial. Trebuie luat in vedere ca trebuie activat clocking-ul pe partea
DCE pentru a activa protocolul de linie. Clocking-ul DTE este optional. Va
puteti da seama care capat al conexiunii este partea DCE dupa icon-ul mic
“clock” de langa port. Daca alegeti tipul de conexiune Serial DCE si apoi
conectati doua echipamente, primul echipament va di partea DCE si al doilea
va fi automat partea DTE. Reciproca este valabila daca alegeti tipul de
conexiune Serial DTE.
20
Legaturi fara fir
Puteti creea legaturi fara fir intre puncte de acces si echipamente (PC-uri, servere si
imprimante). Pentru a creea o legatura, stergeti modulul existent de la un echipament capat,
adaugati un modul wireless si porniti echipamentul. In mod normal, asta inseamna ca il va
asocial (fizic) cu cel mai apropiat punct de acces. Vedeti pagina Wireless Devices de sub
sectia Physical Workspace pentru mai multe informatii referitoare la distante. Totusi, daca
doua sau mai multe puncte de acces sunt in aceasi camera, distanta de la oricare punct de
acces la oricare echipament capat este aceiasi in esenta. In acest caz, un echipament capat se
va asocia cu punctul de acces creat primul. Amintiti-va ca topologia logica nu reflecta
distantele fizice, si ca tot ce este creat in Logical Workspace este plasat initial in aceiasi
camera de cablare si in Physical Workspace. Procesul de stabilire a legaturilor wireless dintre
routerele Linksys si echipamentele capat cu module de retea Linksys este acelasi, dar descris
altundeva.
Starea legaturii
Cand conectati doua echipamente, veti vedea in mod normal lumini de legatura la ambele
capete ale conexiunii. Unele conexiuni nu au lumini de legatura.
Starea Luminii de Explicatii
Legatura
Verde aprins Legatura fizica este functionala. Totusi, aceste nu este indicatorul
statusului protocolului de linie al legaturii.
Verde intrerupt Legatura este activa.
Rosu Legatura fizica este intreruptă. Nu se detecteaza nici un semnal.
Galben (amber) In Packet Tracer portul este blocat din cauza procesului de
întrerupere a buclelor de la nivelul 2. Asta se intampla numai la
switch-uri.
Capitolul 3. Cadrul Logic de lucru
Pachet Tracer 4.1 foloseste doua scheme de reprezentare pentru retea: Logical
Workspace si Physical Workspace. Logical Workspace va permite sa construiti o topologie
de retea logica, fara consideratie la scara fizica si aranjare. Physical Workspace va permite ca
dvs sa aranjati dispozitivele din punct de vedere fizic in centrul comercial si finaciar al
Londrei, cladiri, si camere. Distantele si marimi fizice vor influenta performantele retelei si a
altor caracteristici daca se foloseste o conexiune fara fir(wireless). In Packet Tracer 4.1, mai
intai construiti reteaua logica, si dupa aceea puteti sa o aranjati in Physical Workspace.
Prima data vreti sa creati dispozitivele. Acest lucru se face alegand dispozitive de la
caseta “Network Component”. Dupa aceea, puteti sa faceti orice din ce urmeaza:
• Adaugati module la dispozitivele dvs pentru a instala interfete aditionale.
Notati ca trebuie sa deconectati dispozitivul (facand clic pe butonul
pornit/oprit) înaintea sa adaugati un modul.
• Conectati cablurile la dispozitive cautand cablurile corespunzãtoare (de
asemenea gasite in caseta “Network Component”).
• Configurati parametrii dispozitivului (ca de exemplu: numele de dispozitiv
si adresa “IP”) prin ferestrele grafice sau prin “Cisco IOS” (in cazul
routerelor sau switch`urilor).
• Faceti configuratii avansate si vedeti informatia de retea din interfata CLI
de pe un router sau un switch.
3.1. Crearea Dispozitivelor
Pentru a pune un dispozitiv pe cadru de lucru, mai intai alegeti un tip de dispozitiv din
caseta “Device-type Selection”. Dupa aceea, faceti un clic pe modelul de dispozitiv dorit din
caseta “Device-specific Selection”. În cele din urmã, faceti un clic pe o portiune din cadru de
lucru pentru a pune dispozitivul. Daca doriti sa anulati selectarea, apãsati icoana “Cancel”.
Alternativ, puteti sa dati clic pe un dispozitiv din caseta “Device-specific Selection” si sa il
trageti pe cadrul de lucru. Puteti de asemenea sa dati clic pe un dispozitiv direct din caseta
“Device-type Selection” si sa il trageti pe cadrul de lucru si un dispozitiv din oficiu va fi ales
pentru dvs.
Pentru a crea mai repede mai multe dispozitive de acelasi fel, tineti apasat butonul
Ctrl, faceti un clic pe dispozitivul din caseta “Device-specific Selection”, si dupã aceea
eliberati butonul Ctrl. Dispozitivul este acum incuiat si puteti sa faceti mai multe clicuri pe
cadru de lucru pentru a creea mai multe dispozitive. Anulati aceasta functionare apasand
icoana “Cancel” pentru acel dispozitiv. Pentru a copia dispozitive, dvs puteti sa apasati si sã
tineti butonul Ctrl si dupã aceea sã glisati un dispozitiv pe workspace sau sa selectati
dispozitivele si dupa aceea sa folositi Copy si butoanele Paste.
3.2. Crearea aleatoare a dispozitvelor
“Device Template Manager” va permite sa salvati dispozitivele create si sa le puteti
folosi pentru a creea alte dispozitive. Pentru a crea si salva un template, mai întâi adaugati
dispozitivul si modulele corespunzãtoare ca mai inainte. Odatã ce ati creat dispozitivul, dati
clic pe “Custom Devices Dialog” din “Main Tool Bar” pentru a deschide “Device Template
Manager”. Dati clic pe butonul “Select” din “Device Template Manager”. “Device Template
Manager” va dispãrea. Acum dati clic pe dispozitivul care vreti sa fie salvat. “Device
Template Manager” va reaparea, veti introduce o descriere pentru template-ul pe care o sa il
creati (ex: 2621XM). Dati clic pe butonul “Add”. Pachet Tracer 4.1 va va cere sa salvati
template-ul. Vizualizati la directorului 'templates' din directorul de instalare al programului
Packet Tracer, dati un nume fisierului, si salvati fisierul acolo.
Pentru a adauga un dispozitiv in “Logical Workspace”, faceti un clic pe icoana
“Custom Made Devices” din “Device-type Selection Box” pentru a afisa dispozitivele din
“Device-specific Selection Box”. Aici veti gasi toate template-urile dispozitivelor care au fost
create.
Pentru a sterge un dispozitiv creat pe “Logical Workspace”, dati clic pe “Custom
Devices Dialog” din “Main Tool Bar” pentru a deschide “Device Template Manager”. Sub
partea Edit, selectati numele dispozitivul pe care vreti sa il stergeti si trageti-l in meniul de
jos, dupã aceea dati clic pe butonul “Remove”. Fisierul care a fost salvat în directorului
'templates' va fi de asemenea sters.
3.3. Adaugarea de Module
Majoritatea dispozitivelor din Packet Tracer 4.1 au sloturi in care puteti sa inserati
module. În cadrul de lucru, dati clic pe un dispozitiv pentru a deschide ferestra de
configuratie. Implicit, veti fi în panoul “Physical Device View” al dispozitivului. O ilustratie
a dispozitivului interactiv este in fereastra din drepta, si o lista de module compatibile este
spre stanga. Puteti sa redimensionati ilustratia cu butoanele Zoom In, Original Size, si Zoom
Out. Puteti de asemenea sa redimensionati fereastra de configuratie glisand marginile cu
mouse-ul. Ca alternativa, puteti sa scoateti fereastra ca sa puteti sa il miscati liber si sa il
redimensionati. Cand ati gasit modulul pe care vreti sa-l adaugati, pur si simplu glisati-l de la
lista in locul compatibil pe ilustratia dispozitiv. Puteti sã stergeti un modul glisându-l de la
dispozitivul inapoi in lista.
Trebuie sa deconectati dispozitivul (dand clic pe butonul de Off) inainte sa adaugati sau sa
stergeti module, iar dupa terminarea operatiilor porniti dispozitivul.
3.4. Crearea conexiunilor
Pentru a face o conexiune intre doua dispozitive, mai intai faceti clic pe icoana
“Connections” de la caseta “Device-type Selection” pentru a avea lista cu conexiunile
disponibile. Dupa aceea faceti clic pe tipul de cablu corespunzator. Indicatorul mouse-ului se
va modifica intr-un cursor de conexiune. Dati clic pe primul dispozitiv si alegeti o interfată
corespunzãtoare la care sa conectati. Dupa aceea faceti un clic pe dispozitivul al doilea si
faceti acelasi lucru. Un cablu de conexiune va apare între cele doua dispozitive, punctele
luminoase de pe cabluri aratind starile de legatura la fiecare sfarsit (pentru interfete care au
lumini de legatura). Pentru a vizualiza toata lista de conexiuni suportate in Packet Tracer 4.1,
cititi “Connections/Links” din pagina de ajutor.
Pentru a face repede multe conexiuni de acelasi tip, apãsati si tineti butonul “Ctrl”,
faceti un clic pe un tip de cablu din caseta “Device-specific Selection”, si eliberati butonul
“Ctrl”. Cursorul de conexiune este acum blocat si dvs puteti sã faceti acelasi tip de conexiune
intre dispozitive. Anulati aceasta optiune apasand icoana Cancel.
3.5. Unelte de editare
Se pot folosi uneltele din “Main Tool Bar, Logical Physical Workspace Bar, si
Common Tools Bar” pentru a edita si adnota topologia dvs:
Configurari de dispozitive
Pentru o mai buna utilizare a dispozitivelor, trebuiesc configurate niste montari de
baza (de exemplu, o adresă IP si o mască). Puteti configura parametrii de baza prin ecranul
de configurare GUI al dispozitivului (dati clic pe optiunea Config de la fereastra de
configurare). Diferite dispozitivele au diferite seturi diferite disponibile
Cisco IOS: Routere si Switchuri
Pentru routere si switch-uri, aveti acces la sistemul de operare Cisco IOS cu un set
limitat de comenzi. Puteti să folositi softul pentru a face configuratii avansate si a vedea in
timp real informatia din retea (dacă sunteti în Realtime Mode). Aici sunt cateva exemple de
comenzi disponibil dvs: ping, traceroute, show interfaces, ip access-list, and switchport
access vlan.
3.6. Grupareea dispozitivelor
Adunand dispozitive va permite sa simplificati aspectul “Logical Workspace”
reducand un grup de dispozitive si conexiuni intr`o singura imagine. Implicit, toate
dispozitivele create pe “Logical Workspace” sunt localizate in nivelul Radacina, care este
indicat pe “Logical/Physical Workspace Bar”.
Daca doriti puteti reduce numarul de grupuri de pe cadranul de lucrul re-grupand
grupurile deja existente. Dupa ce ati creat noul grup format din mai multe grupuri puteti sa
intrati pe nivelul anterior si ca sa adaugati noi dispozitive sau grupuri. Puteti sa redenumiti
grupul, puteti sa navigati intre nivelele apropiate ale grupului apasand “Navigation Bar”. In
“Logical Workspace” sunt disponibile doar 4 astfel de nivele incluzand si pe cel radacina.
Pentru a desface un grup selectati-l si apasati tasta “Delete”.
Capitolul 4. Spațiul fizic de lucru
Scopul “Physical Workspace” este de a oferi o dimensiune fizica la topologia retelei
dvs logice. Ofera posibilitatea dobandirii unei imagini la scara si de amplasament a retelei
create (cum ar arata reteaua dvs pe o scara reala).
Modelul “Physical Workspace” este împartit pe patru nivele pentru a reflecta scara
fizicã de patru amplasamente: Intercity, City, Building, and Wiring Closet. Amplasamentul
“Intercity” este cel mai mare. El poate sa contina multe Citys (Orase). Fiecare City poate sa
contina multe Buildings (Cladiri). În cele din urma, fiecare Building putand sa contina mai
multe Wiring Closet (Camere). In imaginea de Wiring Closet vedeti dispozitivele create de
dvs create “Logical Workspace”. Acestea sunt aranjate în retea pe rafturi si in tabele.
Cand intrati pentru prima data in modelul “Physical Workspace”, va aflati in nivelul
Intercity (sau “harta”)
Implicit, Intercity contine un City numit “Home City”. Puteti sa apasati si sa miscati
icoana City si sa o mutati oriunde pe harta Intercity. Sau puteti pur si simplu sa faceti un clic
pe icoana City pentru a mari harta.
Implicit, Home City contine o Cladire numita “Corporate Office”. Si aceasta poate fi
mutata oriunde in City. Dand clic pe icoana Bulding intram in interiorul cladiri. Toate
caldirile sunt limitate la un nivel. Pentru a vedea din nou Orasul, puteam sa revenim in
Intercity dand clic pe butonul Intercity de pe bara “Physical Workspace”.
“Corporate Office” contine implicit o camera numit “Main Wiring Closet”. Apasand
pe icoana vizualizam continutul ei. Puteti de asemenea sa va intoarceti la oricare din nivelele
anterioare( Intercity sau City) facand clic pe butoanele corespondente în Physical Workspace
Bar.
“Main Wiring Closet” gãzduieste toate dispozitivele create in Logical Workspace.
Dispozitivele sunt aranjate pe rafturi si tabele pentru a putea fi observate din punct de vedere
fizic.
4.1. Dispozitive Wireless in cadrul fizic de lucru
Physical Workspace simuleaza distanta la dispozitivele wireless. “Access points” pot
stabili conexiuni cu terminale wireless daca acestea sunt in aria lor de conexiune. Aria de
conexiune este incercuita cu o plasa gri aflata in jurul Access point-ului. Notati ca pe aceasta
suprafata ochiul de plasa apare ca cerc sau oval depinzand de dimensiunile imaginii de
fundal. Dacă imaginea de fundal este patrata, ochiul de plasa este circular. Daca imaginea de
fundal este un dreptunghi, ochiul de plasă este oval, decupat cu latimea si inaltimea imaginii
sursei.
In acest exemplu, sunt introduse 3 calculatoare si 2 access point-uri. Toate au fost
luate din interiorul “wiring closet” si mutate pe strada orasului (in scopul demonstratiei):
• Calculatorul 0 se afla in aria de acces wireless a Access Point-ului 0, si
este asociat cu Access Point 0.
• Calculatorul 1 se afla in aria de acces wireless a ambelor Access Point-
uri. Dar deoarece este mai aproape de Access Point 1 acesta este asociat
el.
• Calculatorul 2 nu este in nici o arie de acces wireless, nu are conectivitate.
4.2. Observatii speciale
Utilizarea de fundaluri opționale
Physical Workspace vine cu un set de fundaluri (pentru Intercity, City si Building).
Se poate înlocui fundalul pentru fiecare nivel cu imagini propri. Pentru a folosi o astfel de
imagine, executati acesti pasi:
• Puneti imaginea in folderul “backgrounds/city”
• Adaugati imaginea in program sub panoul Administrative din
optiunea programului.
• Acolo unde vreti sa puneti imaginea dati clic pe butonul set
background din bara Physical Workspace
De notat ca dimensiunea imagini poate afecta scala anumitor obiecte.
Capitolul 5. Dispozitive de retea
Packet Tracer 4.1 suporta o arie larga de coeficienti pentru dispozitivele de retea .
Orice dispozitiv trebuie oprit inainte de a adauga sau sterge anumiti coeficienti . De asemena
cand oprim switchurile sau routerele si apoi le apridem din nou ele vor incarca fisierele
initiale de pornire. Daca nu am salvat configuratia de lucru anterior atunci aceasta va fi
pierduta.
Cand reteaua contine routere sau switchuri, trebuie sa ne dezvoltam deprinderea de a
salva configuratiile initiale inainte de a apasa butoanele de power.
5.1. Configurarea Fizica si Lista de Comenzi
Cand dati click pe un dispozitiv in spatiul de lucru, prima oara ne este prezentat
Physical Device View (modul fizic) al dispozitivelor de retea. Vom vedea o imagine
interactiva a dispozitivului de retea in panoul principal si o serie de comenzi disponibile in
stanga. Putem interactiona cu dispozitivul apasand butonul de power, putem adauga sau
sterge un coeficient, selectandu-l dintr-o anumita lista. Deasemenea, putem mari sau micsora
imaginea folosind butoanele de zoom. Paginile din aceasta sectiune ne arata totul despre
dispozitivele din Packet Tracer 4.1 si comenzile disponibile. In aceste pagini, dati clic pe
imaginea mica a dispozitivului pentru a vedea o imagine marita .
5.1.1. Configurarea Dispozitivelor
La fel ca in retelele reale, retelele dezvoltate in Packet Tracer 4.1 trebuie configurate
inainte de a functiona corect. Pentru dispozitivele simple, aceasta inseamna doar introducerea
catorva campuri de comenzi (spre exemplu adrese de IP sau masti de subnet) sau de a selecta
cateva optiuni in panoul de configurare. Routerele si switchurile, pe de alta parte, sunt
dispozitive avansate care trebuiesc configurate mult mai sofisticat. Unele dintre setari pot fi
date din tabul Config, dar majoritatea setarilor avansate trebuiesc facute din Cisco IOS.
Aceasta sectiune explica tabul Config pentru toate elementele de retea. Aici putem gasi de
asemenea toate comenzile suportate pentru routere si switchuri.
Cand un router sau switch booteaza, secventa de bootare este in tabul CLI din Edit.
Setarile initiale sunt incarcate daca sunt prezente, si imaginea IOS din memoria Flash va fi
incarcata in RAM pentru executie. In timp ce imaginea IOS se incarca, nu se poate accesa
tabul Config sau introduce comenzi in tabul CLI. Daca nu sunt imagini valide in memoria
Flash sau fisierul de incarcat nu este valid, dispozitivul va boota in modul Monitor ROM.
Acest mod poate de asemenea fi introdus folosind secventa de break . (Ctrl + Break or Ctrl +
C) pentru dispozitiv inprimele 60 de secunde in cand booteaza. Packet Tracer 4.1 foloseste 10
secunde pentru a ne da acces mai rapid asupra dispozitivului. Modul ROM Monitor este un
mediu minimal unde se pot manipula fisiere in memoria NVRAM si Flash, downloada
imagini via TFTP si alege cum sa booteze dispozitivul.
Cand secventa de bootare si imaginea IOS s-a terminat de incarcat, modul logout este
incarcat astfel incat se poate apasa ENTER pentru a incepe .
5.1.2. Comenzi de logare IOS
Daca este activata optiunea IOS logging (Options –> Preferences) putem pastra lista
tuturor comenzilor IOS introduse intr-o sectiune de lucru. Se apasa butonul View pentru a
deschide fereastra IOS Command Log (ca in figura urmatoare) :
Fereastra IOS Command Log va pastra lista tuturor comenzilor pe care le-am introdus
in orice sesiune de lucru. Vom avea nevoie sa apsam butonul de Update pentru a vedea
comenzile. Putem exporta log-ul intr-un fisier text folosindu-ne de butonul Export (pe care il
gasim fereastra Option ). Log-ul se sterge de fiecare data cand se incepe o noua sesiune de
lucru sau se deschide un fisier nou.
5.1.3. Configurarea Routerelor
Tabul Config ofera patru nivele generale de configurare: global, routing, switching
(Cisco 1841 and Cisco 2811) si interface. Pentru a desfasura o configurare globala, se apasa
butonul GLOBAL pentru a desfasura butonul de Settings (daca nu s-a expandat deja). Pentru
a configura rutarea, se apasa Routing si se alege Static sau RIP. Pentru configurarea
SWITCHING se apasa butonul switching pentru a expanda butonul VLAN Database. Pentru
a configura o interafata se apsa butonul INTERFACE pentru a expanda o lista de interfete si
apoi de a alege interfata dorita. De observat ca butonul Config ofera posibilitatea unei
alternative la Cisco IOS CLI numai pentru caracteristicile comune si simple. Pentru accesarea
tuturor comenzilor disponibile pentru un router modelat de noi trebuie accesat Cisco IOS
CLI. In configuratiile facute in tabul Config fereastra de jos va arata comenzile echivalente
pentru toate actiunile.
Configurari Globale
In setarile globale, se poate schimba numele routerului asa cum apare el in cadrul de
lucru si de asemenea hostname-ul asa cum apare in Cisco IOS. Fisierele de configurare pe
routere pot fi manipulate in mai multe feluri:
• Sterge NVRAM (acolo unde configuratia initiala este salvata)
• Se salveaza configuratia curenta in NVRAM
• Se exporta ambele configuratii intr-un fisier extern
• Se incarca o configuratie deja existenta (in format .txt) in configuratia e baza
• Se transforma configuratia curenta cu alt fisier de configurare
5.1.4. Configurari de Rutare
Se pot crea rute statice pe router alegand sub-panoul Static . Fiecare ruta statica pe
care o adaugam necesita o adresa IP de retea , masca de subnet si urmatoarea adresa de
rutare.
Se poate activa versiunea RIP 1 pe retelele specificate alegand subpanoul RIP. Se
introduce o adressa de retea in campul de retea si se apasa butonul add. Reteaua RIP activata
este adaugata la lista de adrese de retea. Se poate dezactiva RIP-ul la o retea pur si simplu
apasand butonul Remove.
Configurarea VLAN
Routerele Cisco 1841 si 2811 suporta configurare VLAN. Putem configura VLAN-
urile pe router din subpanoul VLAN Database. Se pot adauga VLAN-uri introducand un
nume si un numar VLAN apasand butonul Add. Se pot vedea toate intrarile VLAN intr-o
lista de sub buton. Se poate sterge orice VLAN selectandu-l si apasand butonul de remove.
Configurarea de interfete
Un router poate suporta o arie larga de interfete incluzand Serial, modem, copper
Ethernet, si fiber Ethernet. Fiecare tip de interfata poate avea diferite optiuni de configurare,
dar in general putem seta Port Status (on sau off ), IP-ul si masca de subnet. Pentru interfetele
Ethernet se poate deasemenea seta MAC-ul, Banda si Duplexul. Pentru interfetele seriale, se
poate seta frecventa ceasului sau debitul (Clock Rate).
Routere: IOS
Packet Tracer 4.1 foloseste un model simplificat al Cisco IOS. Dati click pe tabul CLI
in fereastra de confihurare a routerului. Se folosesc butoanele de copy si paste pentru a copia
si insera text in sau din linia de comanda. Aceasta pagina afiseaza toate ramurile de comanda
pentru Cisco routerul Cisco 2811 care foloseste super setul de comenzi al tuturor routerelor
din Packet Tracer 4.1. Routerele Cisco 2620XM/2621XM folosesc un subset de comenzi.
Acesta contine numai lantul de comenzi Cisco IOS ce sunt suportate de Packet Trace 4.1.
5.1.5. Configurarea Switchurilor
Tabul Config pentru switchuri ofera trei nivele generale de configurare: global,
switching si interfata. Nivelul Global ofera aceleasi setari ca si la routere. In nivelul
switching se configureaza VLAN. Nivelul de configurarare pe interfete ofera o alternativa la
CLI numai pentru caracteristicile simple si commune. Pentru a accesa intregul set de de
comenzi trebuie folosit Cisco IOS CLI. In fereastra de jos vor aparea comenzile echivalente
pentru toate actiunile efectuate.
Configurari Globale
In setarile globale, se poate schimba numele switchului asa cum apare el in cadrul de
lucru si de asemenea hostname-ul asa cum apare in Cisco IOS. Fisierele de configurare pe
switchuri pot fi manipulate in mai multe feluri:
• Sterge NVRAM (acolo une configuratia initiala este salvata)
• Se salveaza configuratia curenta in NVRAM
• Se exporta ambele configuratii intr-un fisier extern
• Se incarca o configuratie deja existenta (in format .txt) in configuratia e baza
• Se transforma configuratia curenta cu alt fisier de configurare
Configurarea VLAN
In principiu este la fel ca la routere si nu vom mai insista asupra acesteia:
Configurarea pe interfete
Switchurile au numai tipul Ethernet de interfata. Pentru fiecare interfata, se poate seta
Port Status (on sau off), debitul (Bandwidth), Duplex si Vlan Switch Mode. O interfata este
un port de acces VLAN atribuit lui VLAN 1. Se poate folosi meniu Drop-down din dreapra
ecranului pentru a reatribui portul unui alt tip de VLAN. De asemenea se poate schimba o
interfata intr-un trunk port VLAN si apoi se poate folosi meniul drop-down pentru a selecta
VLAN-urile dorite. In Packet Tracer 4.1, switchul permite accesul tuturor VLAN-urilor (de la
1 la 1005) pe un trunk port chiar daca VLAN-ul nu exista pe switch. In meniul drop-down se
pot vedea VLAN-urile curente si se pot bloca. Oricum , nu se pot bloca VLAn-uri care nu
exista. Aceasta nu afecteaza functionalitatea switchului. Este o cale simpla de a expune
VLAN-urile suportate.
Packet Tracer 4.1 foloseste un model simplificat al Cisco IOS. Accesarea liniei de
comanda se face simplu alegand butonul CLI din fereastra de configurare a switchului.
5.1.6. Configurarea PC-urilor
Se pot configura setarile globale si cele de pe interfata la cu meniul de Config. De
asemenea, la fereastra Desktop asigura niste unelte pentru setarea IP-ului, a dial-up-ului sau
folosirea unei ferestre terminale, pentru a deschide o linie de comanda, a deschide un web
browser sau configura setarile wireless Linksy.
La Setarile Globale se poate schimba Numele PC-ului ,setarile de DHCP sau manuale
folosind butonul Static. De asmenea se pot seta Gateway-ul si DNS Server.
PC-urile pot suporta interfete Ethernet, modem sau wireless. In general, putem seta
Status, Bandwidth, Duplex, MAC Address, IP Address, si Subnet Mask. Aceste optiuni
variaza putin in functie de tipul interfetei.
Utilitatea dial-up modemului
In optiunea Desktop se poate face click pe icoana de dial-up pentru a mari aceasta
utilitate. Se poate face o conexiune conectand pc-ul la un nor care este conectat la un router.
Norul functioneaza ca o companie de telefonie intre router si PC. Inainte de a se face
conexiunea trebuiesc indeplinite cateva conditii:
• Routerul are un modem si noi am stabilit user-name-ul de autentificare pe router
• Porturile modemului pe nor sa aiba numere de telefon valabile
Daca toate cerintele sunt indeplinite trebuie apasat butonul de dial up pentru a face chemarea.
Linia de stare ne va spune daca conexiunea este facuta cu succes. De notat ca inca trebuie
configurate toate setarile de IP manual daca vrem sa avem ping intre PC si router. Pentru a
termina oricand conexiunea se va folosi butonul Disconnect.
Daca PC-ul este conectat la un router sau un switch sau o consola se foloseste
aplicatia Terminal pentru a avea acces la dispozitivul CLI. In optiunea Desktop se face click
pe icoana Terminal pentru a mari aceasta utilitate. Se aleg parametrii de configurare de port
corespunzatori pentru sesiunea de consola si OK. Ferastra Terminal apare acum cu
dispozitivul CLI.
In optiunea Desktop se face click pe butonul Command prompt pentru a mari linia
de comanda. In linia de comanda se pot publica urmatoarele comenzi:
5.1.7. Configurarea Serverelor
Optiunea Config ofera trei nivele generale de configurare: globala, servicii si interfata.
Pentru a configura la nivel global, click pe butonul GLOBAL pentru a extinde fereastra
Settings (daca nu a fost deja). Pentru a configura serviciile, duceti-va pe butonul SERVICES
pentru a largi lista de servicii si apoi alegeti serviciul. Pentru a configura o interfata, actionati
butonul INTERFACE pentru a largi lista si apoi alegeti interfata.
In setarile globale poti schimba Gateway si Display Name-ul serverului.
Configurarea serviciului HTTP
In acest tip de configurare poti modifica Continutul Paginei Sursa (index.html)
folosind un subset de indecsi HTML. Cand un calculator acceseaza pagina web de pe server
folosind Web Browser, index.html se va incarca in Browser.
Configurarea serviciului DHCP
In acest tip de configurare poti seta serverul sa fie un server DHCP. Parametrii pe care ii poti
modifica sunt Default Gateway, DNS Server, primele adreseIP inchiriate si numarul maxim de
utilizatori care sa inchirieze adresele IP.
Configurarea serviciului TFTP
In acest tip de configurare nu sunt parametrii de setat. Serviciul TFTP contine o baza
de date fixa care contine imagini IOS care pot fi folosite pentru instalarea flash-urilor router-
elor si swich-urilor.
Configurarea serviciului DNS
In acest tip de configurare poti seta un server DNS pentru a transforma numele
domeniilor in adrese IP. Pentru a face acest lucru se acceseaza Domain Name si adresa IP
corespunzatoare apoi se apasa butonul Add. Pentru a sterge o intrare DNS, se selectateaza
intrarea si se actioneaza butonul Remove.
Configurarea Interfetei
Serverele pot suporta interfete de tip Ethernet, modem sau wireless. In general, poti
seta Port Status, Bandwidth, Duplex, Adresa MAC, adresa IP si Subnet Mask.
Capitolul 6. Aplicatie
Obiectivele:
Aplicarea in practica a aspectelor teoretice.
De creat un proiect care va avea la baza 2 cazuri:
A) In primul caz de descris o retea de calculatoare formata din 8 calculatoare. 4
calculatoare care vor fi conectate la un hub, celelalte 4 la alt hub. Iar hub-urile intre
ele se vor conecta printr-un bridge.
B) In cel de-al doilea caz de descris o retea de calculatoare formata din 6 calculatoare, 3
dintre ele fiind conectate la un switch, celelalte 3 la alt switch.
De evidentiat etapele de creare a retelei
De remarcat diferentele si asemenarile dintre etapele parcurse.
De documentat concluziile.
Primul Caz
Am creat o retea de calculatoare din 8 calculatoare, 2 hub-uri si un bridge.
Hub – pentru conecatrea celor
4 calculatoare
Bridge – pentru conectare hub-
urilor
Hub – pentru conectare
celorlalte 4 calculatoare
PC(calculatoarele)
Conectam calculatoarele la hub-uri utilizind conexiunea Straigth-through.
Conexiunea Straigth-through
Si obtinem:
Conectam Primul Hub si cel de-al doilea printr-un bridge. Se utilizaeaza conexiunea
Cross-Over
Conexiunea Cross-Over
Si obtinem:
Configuram calculatoarele:
Configuram toate calculatoarele, Ip-urile trebuie sa fie diferite.
Obs: Utilizam un bridge pentru a nu supraincarca reteaua. Acesta e la fel ca un switch si
anume dispune de un tabel de adrese care permite memorarea adresei fiecarui din
calculatoare, astfel permitind transmiterea informatiei doar calculatorului-destinatie.
Astfel obtinem:
Transmiterea informatiei:
Obs:Observam ca la transmiterea informatiei de la un calculator la altul hub-ul cind
primeste semnalul(datele) le transmite automat catre toate porturile conectate, mesajul e
primit de statia-destinatie, celelalte statii nimicesc semnalul.
Al doilea caz
Am creat o retea de calculatoare din 6 calculatoare si 2 switch-uri.
Switch – pentru
conectarea
celor 3 calculatoare
Switch – pentru
conectarea
celorlalte 3 calculatoare
PC(calculatoare)
La fel conectam calculatoarele la Switch prin conexiunea Straigth-through.
Conexiunea
Straigth-through
Si Swith cu Switch prin conexiunea Cross-Over
Cross-Over
Configuram calculatoarele:
Pentru toate calculatoarele indeplinim aceeasi actiune.
Si obtinem:
Transmiterea infomatiei:
Obs: Switchul cind primeste semnalul verifica adresa destinatarului si o transmite pe portul
caruia ii corespunde. Acest fapt il si deosebeste de hub, care fizic se aseamana cu switch.
Switch-ul dispune de o tabela de adrese.
Concluzie:
In acest proiect drept scop am avut crearea unei retele de calculatoare, si anume utilizarea
echipamentelor de retea studiate pentru a observa asemanarile si diferentele dintre acestea.
Reteaua de calculatoare reprezinta o colectie interconecata de calculatoare autonome.
Scopul utilizarii retelelor de calculatoare:
Partajarea resurselor(fizice, logice, date)
Fiabilitatea si reducerea costurilor
Mediu de comunicare intre oameni
Acces la informatii de la distanta
Divertisment interactiv
La crearea retelei in primul caz am utilizat 2 hub-uri si un bridge.
Definitie: Hub-ul reprezinta un dispozitiv cu cel putin 2 porturi, care asigura conexiunea
intre mai multe calculatoare punct la punct.(In cazul nostru am utilizat un hub cu 6
porturi, 4 porturi le-am utilizat pentru conectarea acestuia la calculatoare, unul pentru
conectarea la bridge, celalalt l-am lasat liber(nu l-am utilizat)).
Bridge-ul (pod) – se folosește pentru a conecta două rețele între ele, asigurind astfel ca
reteaua sa nu fie supraincarcata.
La crearea retelei in cel de-al doilea caz am utilizat 2 switch-uri.
Definitie: Switch-ul reprezinta un dispozitiv care asigura conexiunea intre mai multe
calculatoare. Acesta fizic nu se deosebste de hub cu nimic, insa e ma inteligent, avind o
memorie in care se stocheaza tabela de adrese MAC, care prezinta cum vor fi filtrate
pachetele prin porturile switch-ului.
Tabela contine:
– Adresa MAC a device-ului
– VLAN-ul care-l contine
– Portul asociat
– Modul in care e adaugata areas MAC: dynamic(invatata de switch) sau
static(introdusa manual in STATIC MAC FORWARDING)
Astfel la transferul informatiei de la un calculator la altul am observat in cazul hub-ului ca
acesta atunci cind primeste semnalul de la un calculator, el il transmite automat catre toate
porturile conectate, mesajul e primit de statia-destinatie, celelalte statii nimicesc semnalul, pe
cind switch-ul verifica adresa destinatarului si o transmite pe portul caruia ii corespunde.
La conectarea calculatorului la hub(switch) am utilizat conexiunea: Straith-through
La conectarea switch-ului(hub-ului) la alt switch(bridge) am utilizat conexiunea: Cross-over
BIBLIOGRAFIE
[1] Porturile paralel și serie ale calculatorului PC, Editura Orizonturi
Universitare, 2001, Mircea Popa, Marius Marcu
[2] A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial Journal of
Electrical and Computer Engineering, Vol. 3, No. 2, Summer-Fall 2004, Marius
Marcu, Mircea Vlăduțiu
[3] Utilizarea și programarea calculatoarelor, Orizonturi Universitare, 2004, Horia
Ciocârlie, Rodica Ciocârlie
[4] Retele de Calculatoare, Rosetti Educational, 2006, Bruce Hallberg
[5] Administrarea rețelelor de calculatoare, Centrul de multiplicare al Universitatii
Politehnica din Timisoara, 2001, I. Silea
BIBLIOGRAFIE
[1] Porturile paralel și serie ale calculatorului PC, Editura Orizonturi
Universitare, 2001, Mircea Popa, Marius Marcu
[2] A Genetic Algorithm for Thermal Image Deconvultion, Iranial Journal of
Electrical and Computer Engineering, Vol. 3, No. 2, Summer-Fall 2004, Marius
Marcu, Mircea Vlăduțiu
[3] Utilizarea și programarea calculatoarelor, Orizonturi Universitare, 2004, Horia
Ciocârlie, Rodica Ciocârlie
[4] Retele de Calculatoare, Rosetti Educational, 2006, Bruce Hallberg
[5] Administrarea rețelelor de calculatoare, Centrul de multiplicare al Universitatii
Politehnica din Timisoara, 2001, I. Silea
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Utilizarea Echipamentelor de Retea Studiate Pentru a Observa Asemanarile Si Diferentele Dintre Acestea (ID: 150745)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
