Utilizarеa Informatiilor Pеntru Prеviziuni LA Sociеtatеa Societateavеstas Cеu Romania S.r.l
UTILIZAREA INFORMAȚIILOR PENTRU PREVIZIUNI LA SOCIETATEA SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
STRUCTURA INFORMATICA ȘI INFORMAȚIONALA A PREVIZIUNII
1.1. INFORMAȚIA
1.2. ANALIZA INFORMAȚIEI
1.2.1. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ȘI SISTEMUL INFORMATIC
1.2.2. LOCUL SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ÎN CADRUL SISTEMULUI ECONOMIC
1.2.3. CONCEPTUL DE SISTEM INFORMAȚIONAL ECONOMIC ȘI CARACTERISTICILE ACESTUIA
1.2.4. STRUCTURA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ECONOMIC
1.3. TIPURI, STRUCTURI ȘI FLUXURI
INFORMAȚIONALE
Fig. 3 Fluxurile informaționale
1.4. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
1.5. ENERGIA INFORMAȚIONALĂ
1.6. PREVIZIUNEA ȘI COMPONENTELE ACESTEIA
CAPITOLUL 2: PREVIZIUNEA. ROLUL CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.1.DELIMITĂRI CONCEPTUALE
2.2 ROLUL CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.3 PROGRAME DE MARKETING ȘI PREVIZIUNI
2.4 CERCETAREA PIEȚEI
2.5 ANALIZA DECIZIILOR ÎN COMPANII MULTINAȚIONALE
CAPITOLUL 3.
UTILIZAREA INFORMATIILOR PENTRU PREVIZIUNI LA SOCIETATEA
SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.1. PREZENTAREA FIRMEI
SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.1.1. DATE GENERALE
3.1.2. MISIUNEA, OBIECTIVE SI STRATEGIILE FIRMEI
3.1.3. OBIECT DE ACTIVITATE
3.1.4. PRODUSE ȘI SERVICII
3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ORGANIZAȚIEI
3.4 ANALIZA MEDIULUI FIRMEI
3.5. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ACTUAL AL SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L ȘI DIRECȚII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACESTUIA
3.6. PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC IN VEDEREA REALIZARII DE PREVIZIUNI IN CADRUL SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.6.1. PROIECTAREA SCHEMEI DE ANSAMBLU
3.6.2 Obiectivele sistemului informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.6.3 Definirea intrărilor sistemului informatic
3.6.4 Definirea ieșirilor sistemului informatic
3.6.5 Definirea colecțiilor de date
3.7 ALEGEREA MODELELOR ECONOMICO-MATEMATICE
3.7.1 STRUCTURA INFORMAȚIONALĂ A COMENZII DE LUCRARE
3.8 ALEGEREA TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DATELOR
3.9 ESTIMAREA NECESARULUI DE RESURSE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Figura 20. Ieșirile sistemului informatic…………………………………..98
Figura 21. Ieșirile sistemului informatic………………………..………..100
Figura 22. Structura comenzii de lucrare…………………………………86
LISTA GRAFICELOR
Grafic 1. Ponderea producatorilor de turbine eoliene………….56
Grafic 2. Cifra de Afaceri…………………………………………….58
Grafic 3. Profitul……………………………………………………….62
Grafic 4. Active circulante …………………………………………………………64
Grafic 5. Cifra de afaceri …………………………………………….65
Grafic 6. Evolutia stocurilor………………………..……………….65
Grafic 7. Resursele umane……………………………………………71
Grafic 8. Principalii clienti……………………… ..…………………80
Grafic 9. Disponibilitatea turbinelor………………………………
INTRODUCERE
Viitorul a devenit un concept fundamental sub aspectul cunoașterii și acțiunii sociale contemporane, al dezvoltării economice, sociale și umane.
Preocupările de cunoaștere a viitorului au însoțit progresul social și uman; ele au fost variate și diferite sub aspectul conținutului, sferei de cuprindere, modului de fundamentare și interpretarea obiectivelor acțiunii umane. Sub aspect conceptual și acțional, ideea de viitor, de cunoaștere și realizare eficientă a sa, prin activitățile prezente este relativ nouă. Reprezentanți ai gândirii filozofice, economice și sociologice din secolele XVIII – XIX au susținut ideea unei activități previzionale, de a face unele determinări și concesiuni între prezent și viitor, însă abia în secolul XX, previziunea a devenit o realitate.
Înaintea apariției și consolidării poziției termenului de previziune, s-au folosit cu o frecvență mai mică sau mai mare termeni concurenți, unii dintre ei foarte apropiați ca sens, alții conținând sau atingând doar anumite aspecte ale acestuia. Din categoria termenilor utilizați în cercetarea și descifrarea evoluțiilor în viitor a diferitelor componente ale lumii materiale, ale orânduirii sociale și de ce nu economice încorporează: predicția, introspecția, pronostic (prognostic), analiză de proiect, proiectare și previziunea în economie.
Previziunea constituie una din funcțiile importante ale managementului, prin exercitarea căreia se anticipează evoluția condițiilor în care se va afla sistemul economico-social condus, precum și starea, comportarea și funcționarea acestuia. Realizarea funcției de previziune conduce la fundamentarea tendințelor de evoluție a fenomenelor și proceselor ce vor avea loc, stabilirea obiectivelor, resurselor și mijloacelor eficiente de realizare a lor în orizontul de previziune.
Vestas este cel mai mare producător de turbine din Europa, a ajuns anul trecut la afaceri de aproximativ 204 milioane de euro în România, în creștere cu 53, 5%, principalul factor fiind evoluția comenzilor de piața locală, a 16-a cea mai importantă pentru grupul danez.
CAPITOLUL 1
STRUCTURA INFORMATICA ȘI INFORMAȚIONALA A PREVIZIUNII
Pentru emiterea diferitelor previziuni, identificarea unui sistem informațional și informatic reprezintă o condiție sine-qua-non. Fără informații și diferite tipuri de culegere, stocare, analiză și comunicare a acestora, emiterea unor estimații nu poate avea loc, indiferent de tipul respectivelor estimații (calitative sau cantitative).
1.1. INFORMAȚIA
Informația este un concept care se evidențiaza intr-o masura mai mare sau mai mica o stare de fapt reala și în același timp comunică date referitoare la diferite evenimente sau acțiuni supuse observației.
Transpunerea în realitate a informației se realizeaza prin sistemul de date concretizate intr-un sistem de indicatori sau prin concluzii care descriu situațiile la un moment referințial. Informația obținută prin aceste metode prezintă relevanță din punct de vedere al conexiunilor dintre date si situația pe care o evidențiază, precum si caracteristici care satisfac necesitățile utilizatorilor.
In domeniul economiei informația poate fi intâlnită ca un sistem de indicatori de tip cantitativ sau valoric, cei valorici fiind impărțiți in doua categorii, analitici si simetrici.
Din punct de vedere al satisfacerii nevoilor sau utilitații lor, informațiile aparținând sistemului informațional al activitații de previziune, ele se clasifică în:
-informația de condiție care ne prezintă situația la un moment dat
-informația de mobilitate care ne expun schimbările produse intr-o perioada de timp a desfașurarilor umane
-informațiile privitoare la mediu care scot in evidență caracteristicile structurilor exterioare care interacționeaza cu obiectul previziunii sau in care aceasta se incadrează.
O altă clasificare poate fi din punct de vedere temporal si aici evidențiem urmatoarele categorii:
-informații care corespund unei perioade mai lungi de timp folosite pentru a evidenția tendințele conturate intr-o directie bine definită
-informații specifice unei perioade scurte sau medii ce ajuta la cunoașterea schimbărilor intâmplătoare cu influență majoră sub diferite aspecte avoluția de ansamblu.
Dacă analizăm privind conexiunea informațională, informațiile transmise se refera la evoluția structurilor conducătoare și a celor conduse, a conexiunilor opuse dintre acestea (feed back-ul)
Privitor la literatura economică din România enuntul deplin acceptat pentru sistemul informațional este regăsit ca un ansamblu de metode, mijloace și proceduri folosite pentru strângerea, analiza și transmiterea datelor obținute pentru argumentarea deciziilor luate la toate nivelurile ierarhice ale unei entități economice.
1.2. ANALIZA INFORMAȚIEI
1.2.1. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ȘI SISTEMUL INFORMATIC
Organizația reprezinta acel grup sau colectivitate alcătuită din mai mult de doua persoane care iși desfașoară activitatea bine definită împreună având ca rezultat realizarea unor obiective comune in cadrul unei entități economice.
Din punct de vedere al obiectivelor putem clasifica diferite tipuri de organizații: sociale, juridice, economice și politice.
Fig. 1 Sistemele informaționaleale organizației
Sistemul reprezintă acel intreg format dintr-un ansamblu de entități (oameni, mecanisme, viziuni etc) având aceleași scopuri. O structură organizatorică reprezinta ea insăși un sistem, si este formată la rândul ei din 3 subsisteme.
Fig. 2 Structura sistemului
-Sistemul conducător sau managementul este sistemul decizional
-Sistemul condus sau operațional este sistemul care duce la indeplinire deciziile
-Sistemul informațional reprezintă liantul dintre sistemul managerial si sistemul executant, cu ajutorul informațiilor și prin canalele de comunicare prin care circula deciziile și informațiile.
Putem concluziona ca organizația este dinamică iar conexiunile informaționale dintre cele două sisteme conducator și condus alcatuiesc sistemul informațional al organizației.
1.2.2. LOCUL SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ÎN CADRUL SISTEMULUI ECONOMIC
Sistemul economic reprezintă un ansamblu de elemente interconectate prin relații de natură tehnologică, economică, informațională și alte tipuri în funcție de un scop obiectiv sau servind aceluiași țel.
Privit din punct de vedere organizatoric, sistemul economic este compus din trei subsisteme care interacționează între ele:
subsistemul de conducere (decizional), ce are rolul de a conduce activitățile ce se desfășoară în cadrul întreprinderii pentru realizarea obiectivelor stabilite, constituind regulatorul întregului sistem;
subsistemul operațional, ce are menirea de a executa operațiunile din cadrul activității desfășurate ca urmare a unei decizii, folosind resursele stabilite conform obiectivelor;
subsistemul informațional, ce asigură legătura în ambele sensuri între cele două sisteme (decizional-operațional) având ca suport organizarea administrativă și care reprezintă ansamblul de procedee și mijloace pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor.
O proprietate importantă a sistemelor este că și subsistemele se comportă, la rândul lor, ca sisteme(autonome), ceea ce le conferă o independență relativă în cadrul macrosistemului și permite analistului să le deslușească și să folosească mai bine proprietățile și caracteristicele specifice. Ținând cont de acest aspect în continuare ne vom referi la subsistemul informațional sub denumirea de sistem informațional.
Prin sistemul informațional, constituit, în principal din compartimente administrative, se realizează conexiunile oriozontale și verticale între celelalte sisteme. Procesele informaționale leagă procesele de execuție de cele decizionale. Sistemul informațional reprezină link-ul către sistemul de conducere și sistemul operațional folosind mai multe modalități ale informației astfel:
prin transmiterea deciziilor, luate de decidenții unității, sistemului operațional, aceste informații fiind informații de conducere;
prin transmiterea rezultatelor obținute de activitatea operațională în urma aplicării deciziilor luate de decidenții unității, aceste informații fiind informații de raportare.
Grafic această legătură se poate reprezenta astfel:
Tabel 1. Interacțiunea sistemelor
Știrile și semnalele privind acțiunile întrerpinse, privind mediul în care acționează, sunt transformate prin procese informaționale de prelucrare a datelor în informații – suport al deciziior. Se apreciază ca cca 80% din subsistemul informațional economic este deținut de evidența economică.
1.2.3. CONCEPTUL DE SISTEM INFORMAȚIONAL ECONOMIC ȘI CARACTERISTICILE ACESTUIA
Sistemul informațional pentru conducerea unității economice i decizii, folosind resursele stabilite conform obiectivelor;
subsistemul informațional, ce asigură legătura în ambele sensuri între cele două sisteme (decizional-operațional) având ca suport organizarea administrativă și care reprezintă ansamblul de procedee și mijloace pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor.
O proprietate importantă a sistemelor este că și subsistemele se comportă, la rândul lor, ca sisteme(autonome), ceea ce le conferă o independență relativă în cadrul macrosistemului și permite analistului să le deslușească și să folosească mai bine proprietățile și caracteristicele specifice. Ținând cont de acest aspect în continuare ne vom referi la subsistemul informațional sub denumirea de sistem informațional.
Prin sistemul informațional, constituit, în principal din compartimente administrative, se realizează conexiunile oriozontale și verticale între celelalte sisteme. Procesele informaționale leagă procesele de execuție de cele decizionale. Sistemul informațional reprezină link-ul către sistemul de conducere și sistemul operațional folosind mai multe modalități ale informației astfel:
prin transmiterea deciziilor, luate de decidenții unității, sistemului operațional, aceste informații fiind informații de conducere;
prin transmiterea rezultatelor obținute de activitatea operațională în urma aplicării deciziilor luate de decidenții unității, aceste informații fiind informații de raportare.
Grafic această legătură se poate reprezenta astfel:
Tabel 1. Interacțiunea sistemelor
Știrile și semnalele privind acțiunile întrerpinse, privind mediul în care acționează, sunt transformate prin procese informaționale de prelucrare a datelor în informații – suport al deciziior. Se apreciază ca cca 80% din subsistemul informațional economic este deținut de evidența economică.
1.2.3. CONCEPTUL DE SISTEM INFORMAȚIONAL ECONOMIC ȘI CARACTERISTICILE ACESTUIA
Sistemul informațional pentru conducerea unității economice poate fi definit ca un ansamblu ierarhizat de procese informaționale prin intermediul cărora se asigură conexiunile informaționale dintre sistemul de conducere și sistemul condus, dintre elementele componente ale acestui sistem, dintre unitatea economică și sistemul economico-social de ansamblu, în scopul realizăriide către unitate a obiectivelor proprii în concordanță cu obiectivele generale ale societății, în condiții de maximă eficiență.
În definirea sistemului informațional se operează cu noțiunile de flux informațional și circuit informațional.
Fluxul informațional reprezintă totalitatea informațiilor transmise, într-un interval de timp determinat, de la o sursă de informație la un receptor, printr-o mulțime de link-uri informaționale. Ca și descriere a sistemului de informații, o definiție ar fi urmatoarea: o multitudine de fluxuri informative la care se suprapun conexiunile stabilite între componentele sistemului. În raport cu locul unde ele se există, fluxurile se pot clasifica în:
fluxuri informaționale la nivel macroeconomic;
fluxuri informaționale la nivel microeconomic.
Fiecare dintre aceste fluxuri se împarte în:
fluxuri orizontale, vizând compartimente ale întreprinderii sau centre de decizie de același nivel;
fluxuri verticale care pornesc de al un nivel ierarhic inferior la un nivel ierarhic superior, formând ceea ce se numește piramida informațională.
Se mai pot distinge: fluxuri informaționale pentru intrări de date, pentru ieșiri de date și pentru prelucrarea datelor.
La nivel de întreprindere, fluxurile informaționale pot fi clasificate în conformitate cu funcțiile întreprinderii, și anume: cercetare-dezvoltare, de producție, de resurse umane, comercială și financiar-contabilă. De altfel, însuși sistemul informațional al întreprinderii este constituit din subsisteme informațional-decizionale în raport cu funcțiunile unităților economice.
Circuitul informațional reprezintă itinerariul parcurs de informații de la locul culegerii lor până la locul de utilizare a acestora. Această circulație include parcurgerea tuturor operațiilor din momentul apariției datelor până în momentul declanșării unei acțiuni. Întrucât mesajul informațional este definit de mulțimea informațiilor transmise simultan de la o sursă la receptor, printr-un canal, rezultă că circuitul informațional reprezintă o succesiune a mesajelor informaționale interdependente, transmise prin canale adiacente între surse și receptori.
Operativitatea circulației informațiilor este condiționată, printre altele, de lungimea circuitelor informaționale, lungime ce este determinată atât de structura funcțională și organizatorică a unității economice, cât și de nivelul de centralizare a conducerii.
În cadrul sistemului informațional, majoritatea covârșitoare a informațiilor sunt colectate, prelucrate și vehiculate pe suporți de informații și care formează ceea ce denumim în mod obișnuit sistemul de evidență a întreprinderii, ce poate fi împărțit în trei mari categorii:
sistemul de evidență tehnico-operativă
sistemul contabil
sistemul statistic
1.2.4. STRUCTURA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ECONOMIC
Sistemul informațional poate fi structurat în funcție de mai multe criterii:
din punct de vedere funcțional;
din punct de vedere organizatoric;
din punct de vedere al naturii rezultatelor încorporate.
Privit din punct de vedere funcțional, sistemul informațional este structurat în trei componente: planificarea (alocarea de bugete ) economico-financiare, contabilitatea economică precum și legislația economico-financiară din domeniul de activitate.
Aceste componente constituie un tot unitar întrucât evidența economică este organizată tinând cont de legislația în vigoare iar planificarea activității se realizează pe baza informațiilor furnizate de evidența economică și cu respectarea legislației în vigoare.
Privit din punct de vedere organizatoric, sistemul informațional este format din unități organizate corespunzător operațiilor la care sunt supuse datele și informațiile care circulă în cadrul sistemului:
dispozitive de înregistrare-culegere a datelor în momentul acțiunii și la locul producerii acțiunii și a proceselor economice
unități de transmitere și introducere a datelor în unitățile de prelucrare
unități de prelucrare a informației sau a datelor
unități de redar ulterioară a rezultatelor prelucrării (informației) și unități de stocare a datelor (hard disk sau stick) și informațiilor.
Din punct de vedere al naturii rezultatelor încorporate, sistemul informațional economic curpinde:
informații cu caracter previzional și de decizie, cum sunt programul tehnico-economic al unității; programe și calendare de lucru bugetul de venituri și cheltuieli, calculația costurilor normate, rezultate ale controlului economico-financiar, decizii strategico-tactice care caracterizează traiectoria organizației pe perioade medii și lungi de timp;
informații neutrale, cu caracter analitic folosite la fundamentarea previziunilor și urmărirea realizărilor. Astfel de informații sunt conținute în documentația tehnico-economică privind tehnologiile de fabricație și de realizare a investițiilor sub formă de norme de muncă, normative de personal, liste de prețuri, cataloage și nomenclatoare etc.
informații de evidență economică, de la consemnarea operațiilor tranzacționale și documente primare și până la obținerea situațiilor de sinteză. În procesele informaționale aferente, informațiile de evidență economică se obțin în cadrul evidenței operative și contabile. Între contabilitatea aplicată și sistemul infromațional economic există un raport ca de la parte la întreg, ca și între datele și informațiile contabile și cele economice. Prin urmare, putem aprecia că informația contabilă este o informație economică specifică, particulară, rezultată din prelucrarea datelor contabile prin metode, procedee și instrumente de lucru specifice .
1.3. TIPURI, STRUCTURI ȘI FLUXURI
INFORMAȚIONALE
Tipuri de informații economice și structura lor. Pornind de la principiile generale ale funcționării sistemelor și ținând seama de rolul informațiilor în asigurarea conexiunilor informaționale, în procesul de conducere a sistemelor, se poate afirma că în timp ce conținutul informațiilor este determinat, în principal de sistemul condus, forma lor este determinată de sistemul de conducere.Dacă în procesul producției informațiilor, forma lor se poate modifica în funcție de mijloacele și procedeele utilizate, conținutul acestora rămâne același, fiind independent de structura sistemului condus și conducător, motiv pentru care informațiile pot fi considerate ca o proprietate obiectivă a proceselor și fenomenelor economice.
Diversitatea proceselor ce au loc în cursul desfășurării activității, precum și sursele de unde se pot culege datele referitoare la acestea, fac ca informația economică să fie susceptibilă unei multiple clasificări, după criterii variate, care de fapt reprezintă o sistematizare în funcție de diferitele puncte de vedere din care sunt private informațiile economice.
Dupa criteriul organizatoric, adică al nivelului la care se concentrează și se folosesc, se pot distinge două mari categorii de informații, și anume:
a) informații la nivel macroeconomic, care cuprind întregul complex de date primite de la organele centrale ale administrației. Cea mai mare parte a acestor informații se obțin prin centralizarea datelor furnizate de unitățile economice;
b) informații la nivel microeconomic, în care se include toate informațiile ce se colecteaza la unitațile economice.
După sursa de proveniență informațiile economice se pot clasifica în:
a) informații interne- provenite din cadrul unității și folosite de aceasta;
b) informații externe- în afara unității economice, primite de la organele de sinteză ale statului, de la unitățile de stat și particulare cu care unitatea are relații și care reflectă operații și fenomene exogene.
O analiză de fond a mulțimii informațiilor furnizate și vehiculate de către sistemul informațional din punct de vedere al unității lor în cadrul ciclului de realizare a proceselor operative și activitățilorconduce la concluzia că, în orice unitate economică, indiferent de specificul și complexitatea activităților sale, regăsim cinci mari grupe de informații:
a) informații de previziune, respectiv informații utilizate la fundamentarea bugetului general, cu defalcarea acestuia pe secțiuni și perioade
b) informații de planificare operativă și programare curentă care sunt utilizate pentru eleborarea bugetelor operative la nivelul activităților cu defalcarea acestora pe entități funcționale precum și pentru adoptarea sau actualizarea acestor bugete
c) informații de pregătire- lansare utilizate în lansarea lucrărilor ce urmează a fi executate de către procesele operatorii, precum și cele necesare alocării resurselor
d) informații de control și reglare, respective informații rezultate din urmărirea operativă a execuției produselor, lucrărilor sau serviciilor; e) informații de evaluare și raportare a rezultatelor și consumurilor de resurse la nivelul unității patrimoniale.
În literatura de specialitate, după criteriul gradului de prelucrare, informațiile economice se împart in următoarele trei grupe:
a) informații sau date primare care reflectă elementele referitoare la operații sau fenomene, așa cum au fost ele cuprinse în documente în momentul și la locul producerii lor, fără nici o prelucrare
b) informații derivate, cele rezultate din exploatarea informațiilor primare, prin calcule și centralizări, în care se folosesc date din mai multe surse și prin care se pot caracteriza- cantitativ și calitativ- fenomene, aspecte, laturi ale activității economice, după scopul urmărit
c) informații de analiză și sinteză, în care se înglobează date cu conținut mai complex, cu o mai mare putere de redare a esenței diferitelor laturi ale fenomenelor proceselor, operațiilor și a legăturilor dintre acestea, necesare elaborării de prognoze asupra activității viitoare.
În funcție de reflectarea în timp a proceselor și fenomenelor economice deosebim următoarele categorii de informații:
a) informații active sau dinamice care, fiind culese în timpul desfășurării proceselor și fenomenelor economice, influențează evoluția actuală și ulterioară a acestora;
b) informații pasive denumite și informații istorice care conduce către fenomene și etape economice trecute
c) informații previzionale- informații care se referă la fenomene și procese economice ce vor avea loc în perioada viitoare de gestiune.
După criteriul posibilităților de culegere și prelucrare, informațiile se pot grupa:
a) informații comensurabile, adică acele informații care privesc procesele care se repetă în aceeași formulă, susceptibile a fi exprimate cu ajutorul cifrelor, simbolurilor și indicatorilor;
b) informații necomensurabile, respective informații cu privere la comunicări, verbale, telefonice, etc. și care în general nu fac obiectul unei tratări electronice deși nu sunt lipsite de utilitate în procesul luării deciziilor.
Fluxuri informaționale. – reprezintă ansamblul informațiilor care parcurg circuitele informaționale. Fluxurile de informații iau naștere în diferite moduri în cadrul structurii organizatorice a instituției.Astfel putem considera trei categorii și anume:
a) fluxuri informaționale verticale care se stabilesc între compartimentele aflate pe niveluri ierarhice diferite și între care trebuie să existe relații de subordonare normale și permanente (totalitatea informațiilor care sunt transmise de către șeful serviciul aprovizionare dintr-o entitate , spre managerul comercial) de exemplu
b) fluxuri informaționale orizontale, stabilite între compartimentele aflate pe același nivel ierarhic, între care nu există relații de subordonare (informații vehiculate între serviciul financiar- contabil și serviciul de resurse umane);
c) fluxuri informaționale oblice, care apar de regulă în mod aleator între compartimente aflate pe niveluri ierarhice diferite și intre care nu găsim relații de subordonare directă (de ex., în cazul inițierii unui proiect de investiții de către Ministerul Administrației și Internelor ce creează fluxuri de informații între Direcția generală de investiții, Direcția generală de buget și Direcția pentru cultură, aflate pe nivele ierarhice diferite, dar având aceeași subordonare).
În funcție de natura și complexitatea organizației, sistemul informațional comportă o varietate de circuite informaționale și, implicit, de fluxuri de informații care le traversează. Unele, deși ca raport nu foarte mare pot fi de natură formală și pot fi scoase in evidență in cadrul structurii organizatorice a entității, prin graficele de relații existente între nivelurile ierarhice, verigile organizatorice și posturi. De asemenea circuitele și fluxurile informaționale sunt indestructibil legate de fluxurile materiale, financiare sau umane din organizație, sau din afara ei. Dacă ne referim de pildă, la întregul proces de comandă și coordonare a debitelor fizice către clienți (produse finite) și a debitelor de la furnizori (materii prime) acesta este caracterizat de doua tipuri principale de debite sau fluxuri:
a) fluxuri de informații- care au rolul de a regulariza circuitul marfurilor în amonte și în aval, permițând întreprinderii sa-și ajusteze oferta în funcție de cererea reală de pe piață;
b) fluxul de marfuri- care integrează total sau parțial, o serie de operații de distribuție fizică a produselor și de gestiune a producției și a aprovizionării.
Dacă avem în vedere organizarea procesuală a firmei, cu reprezentarea funcțiunilor și activităților acesteia putem observa în fig. 3 legăturile și fluxurile de informații care apar:
Fluxurile informaționale generate la nivelul funcțiunilor organizației
Fig. 3 Fluxurile informaționale
1.4. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTĂ A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
Sistemul informatic reprezintă o parte a sistemului informațional al unei organizații, punctual vorbind acea parte a sistemului informațional care folosește pentru culegerea, prelucrarea, memorarea și transmietrea informațiilor calculatoarele electronice. Întrucât, în prezent, se utilizează pe scară largă calculatoarele și echipamentele electronice cuplate la acesta, în totalitatea lor, sistemele informaționale încorporează și bineânțeles sisteme informatice.
Sistemul informatic are un rol foarte important datorită faptului că managerii, în condițiile concurenței acerbe care există la ora actuală pe piață și a globalizării mondiale, au nevoie de informații cât mai corecte și în timp util. Sistemul informatic este mai puțin predispus spre greșeli în transmiterea informațiilor, spre deosebire de sistemul informațional care nu folosește calculatorul electronic, eliminând astfel o parte din riscul de a furniza informații eronate.
Sistemele informatice se bazează pe modalitatea introducerii o singură dată a datelor și a prelucrării de mai multe ori a acestora, respectând particularitățile subsistemelor și a aplicațiilor din care se structurează , ceea ce conduce la definiția unanim recunoscută de sistem informatic integrat sau total.
Dacă propunem o abordare fizică, prelucrarea integrală este realizată și asigurată de o rețea locală de calculatoare, care prelucrează o multitudine unică de date sub diverse variante de prelucrare, în raport de funcțiile unităților economice și de cerințele managementului acesteia.
Putem aborda acest subiect logic, referindu-ne la utilizarea integrată, descoperim că este subordonată specificului activității economice a firmei, a regiilor autonome sau societăților comerciale, cu folosirea unor baze de date locale (baza de date locală) saubaze de date distribuite (baze de date distribuite).
Sistemele informatice pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii dintre care menționăm: domeniile de activitate cărora li se adresează, gradul de concentrare sau dispersare a capacităților de prelucrare și memorare a datelor, modul de tratare a lucrărilor ș.a.m.d.
În funcție de domeniul de activitate căruia i se adresează sistemele informatice pot fi: economice, științifice, de documentare, de inginerie tehnologică etc.
În funcție de gradul de concentrare/dispersare a capacităților de prelucrare și memorare a datelor, distingem: sisteme concentrate și sisteme distribuite.
Dezvoltarea tehnologiei calculatoarelor electronice, în primele două decenii de la apariția acestora a fost orientată către realizarea unor capacități de calcul și de memorare tot mai mari, concentrate în sisteme independente cu potențial din ce în ce mai ridicat. Ca urmare a cestui fapt, s-au dezvoltat sistemele concentrate, care au toate capacitățile care cooperează pentru prelucrarea datelor pe o arie restrânsă și nu presupun o abordare specială din punct de vedere al realizării lor.
Dezvoltarea telecomunicațiilor a permis realizarea unor rețele de calculatoare pe arii întinse capabile să prelucreze și să transmită rapid informația. Apariția minicalculatoarelor a determinat realizarea unor sisteme interactive bazate pe terminale dispersate geografic și pe rețele de comunicație. Creșterea nevoilor de informare în timp real a determinat conectarea treptată a stațiilor de lucru în rețea pentru preluarea și transmiterea informațiilor între ele. În acest fel s-s ajuns de la rețele de comunicație și de calculatoare electronice izolate la sisteme distribuite, caracterizate prin:
partajarea funcțiilor de memorare date și prelucrare pe un complex de calculatoareși linii de comunicație;
executarea unor prelucrări complexe în mai multe puncte(multiuser);
minimizarea timpului de răspuns;
preluarea integrală a sarcinilor unui calculator defect de către alt calculator din rețea;
extinderea capacităților de calcul și de memorie prin modularizare;
prelucrarea completă a tranzacțiilor locale de către un procesor local, care memorează datele și programele de aplicație;
transmiterea către calculatorul central numai a datelor centralizate privind tranzacțiile prelucrate.
În funcție de modul de tratare a lucrărilor, sistemele informatice se clasifică în: sisteme informatice cu prelucrări în loturi (batch), sisteme informatice cu prelucrări on-line, etc.
Sistemele informatice cu prelucrări în loturi se caracterizează prin preluarea informațiilor și afișarea informațiilor obținute printr-o culegere anterioară, pe un alt sistem de calcul sau pe sistemul în cauză.
Sistemele informatice cu tratare on-line acceptă intrări direct de la sursele de date aflate la distanță și redă direct rezultatele prelucrărilor acolo unde acestea sunt necesare. Sisteme on-line trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
preluarea datelor se face pe relația directă terminal-calculator;
suporturile de stocare a datelor să fie cu access direct, iar actualizarea datelor de pe suporturi să se facă on-line;
sistemul să fie orientat pe dialogul interactiv dintre om și calculator.
Sistemele de prelucrare on-line diferă foarte mult între ele ca nivel de complexitate. Astfel, gama aplicațiilor sistemelor on-line este foarte largă, ea incluzând:
sisteme în timp real;
sisteme de access multiplu;
sisteme conversaționale;
sisteme de comandă.
Ciclul de viață al sistemele informatice începe din momentul începerii activității de proiectare și se termină în momentul înlocuirii lui cu un alt sistem informatic. Ciclul de viață al sistemelor informatice are două faza distincte:
conceperea și punerea în aplicare a sistemului informatic;
utilizarea permanentă a sistemului informatic.
Proiectarea și realizarea sistemului informatic este acea parte din ciclul de funcționare, care asigură definirea conceptuală și tehnică a sistemului informatic și elaborează documentația de proiectare, exploatare și întreținere, în vederea punerii în funcțiune la nivelul unității economice.
Utilizarea exhaustivă a sistemului informatic reflectă partea din perioada de funcționare care face posibilă utilizarea directă a sistemului prin prelucrarea automată a datelor folosite de entitaea economică pentru obiectivele firmei.
Proiectarea și realizarea sistemelor informatice sunt oportune în cazul sistemelor informatice noi sau pentru dezvoltarea, modernizarea sau întreținerea celor existente. În varianta finală, proiectarea și realizarea se suprapune cu exploatarea zilnică de către angajați a sistemului informatic, care face necesar implementarea modernizării și expoatării lui.
Proiectarea și realizarea sistemelor informatice are în vedere identificarea cerințelor funcționale ale unității economice, cuantificarea acestora sub forma unor obiective riguros fundamentate, motiv pentru care este necesară analiza critică a sistemului informațional existent, urmată de elaborarea concepției de organizare și funcționare a noului sistem informatic.Aceste elemente conduc la structurarea proiectării și realizării sistemelor informatice în mai multe procese de modelare succesivă, prin care se stabilesc următoarele elemente:
modelarea informațională asigură prin descrierea intrinsecă a sistemului folosit și face referință la noile nevoi funcționale privind prin prisma obiectivelor la care urmează să se linieze noul sistem informatic al entității
modelarea conceptuală sau globală descrie structura funcțională in toată componența a noului sistem, prin prisma satisfacerii în condiții cât mai bune de funcționare a obiectivelor solicitate de această cerință , independent de sistemul electronic de calcul folosit, sistemul de operare care diferă în funcție de marimea și specificul firmei, sistemul de gestiune și de ce nu de control a bazelor de date
modelarea tehnică sau microdetaliată presupune transformarea conformației funcțional-globale într-o structură operațională pe un anumit tip de ordinator folosit, cu un anumit sistem specific de gestiune a datelor.
Complexitatea proiectării și realizării sistemelor informatice a determinat folosirea unor metode tehnologice de proiectare care să corespundă unei abordări eșalonate a etapelor din perioadele de funcționare al unui sistem informatic.
Cadrul metodologic de proiectare a sistemelor informatice reprezintă o multitudine uzanțe, de principii, metode, canoane și tehnici utilizate cu scopul declarat de a elabora și reprezenta într-o formă standardizată a structurii conceptuale a sistemului informatic proiectat. Aceasta se ăpoate exprima prin:
tehnologia de realizare, constituită dintr-un ansamblu definit cu precizie pe etape, stadii, activități și operații
metoda de realizare folosită, constituită din ansamblul de concepte și reguli prin implementarea cărora se poate iniția și proiecta modelul unui sistem informatic de succes
tehnica de construcție , constituită din ansamblul de reguli care conduc la enumerarea etapelor, fazelor, activităților și operațiilor în cadrul implementării unui proces de realizare
instrumentele de realizare, alcătuite din proceduri specifice fiecărei organizații , destinate automatizării iminente a unor activități sau operații de proiectare sau acordării de suport colectivului de proiectare în rezolvarea problemelor apărute pe parcursul activității solicitate.
Realizarea activității de proiectare a sistemului informatic se concretizează sub forma unui proiect de sistem informatic, prin intermediul căruia se definesc într-o formă standardizată modelarea informaționlă, conceptuală și tehincă.
Proiectul sistemului informatic va curpinde o documentație tehnică în care se consemnează, cu mare acuratețe , soluțiile elaborate în cursul modelării și etapelor parcurse. Documentația se poate analiza , în funcție de destinație, în:
documentația de proiectare, elaborată pe parcursul realizării proiectului, redă soluțiile concrete de proiectare a noului sistem în funcție de specificul unității economice abordate. Această documentație se elaborează pe parcursul realizării proiectului și servește ca instrument de informare între membrii colectivului de proiectare;
documentația de uzanță și exploatare, structurată în finalul proiectării, ne împărtășește sub formă sintetică dar și detaliată acele elemente de singularitate a sistemului informatic realizat și este utilizată in special în exploatarea zilnică a noului sistem implementat.
Necesitatea de a obține sisteme informatice de calitate net superioară, într-o perioadă de timp cât mai scurtă și cu cheltuieli cât mai mici, se folosește în zilele noastre în tehnologia proiectării asistată de un calculator mai ales in firmele de IT .
1.5. ENERGIA INFORMAȚIONALĂ
Numele de energie informațională provine din forma pătratică a expresiei sale și de asemenea din creșterea cu precădere a unei stări asupra celorlalte stări atunci când organizarea sistemului crește. Energia informațională este un remarcabil sistem energetic. Primele aplicații la lingvistica și biometria matematica au aratat clar că cea mai mare valoare corespunde la ceea ce noi numim un sistem cu energie mai inaltă. Aplicații au fost de asemenea înfăptuite în demografie, economie, cercetarea pieței sociologie, urbanism, lingvistic etc.
O privire de ansamblu ne arată că în sistemul informațional al previziunii
natura informațiilor cantitative trebuie sa ocupe un volum și un rol ponderat, asta din cauză că orice previziune în principal economică, pentru a fi etichetată drept științifică trebuie sa indeplineasca si rol cantitativ. De exemplu se apreciaza că la nivel de macroeconomie, lipsa informațiilor cantitative cu privire la ecuațiile de echilibru in macroeconomie face imposibilă enunțarea restricțiilor din punct de vedere al calitații înclinarilor și curbelor descrise de aceste ecuații fiind posibilă determinarea acestor restricții calitative etichetate ca raspunsuri la transformarile anumitor limite.
1.6. PREVIZIUNEA ȘI COMPONENTELE ACESTEIA
Previziunea vine din limba franceză, de la cuvântul “prevision”, care s-ar putea traduce prin a avea o viziune apariției și evoluției unor evenimente eșalonate în timp și procese, ținând cont permanent de datele cunoscute din trecut și prezent, precum și a cercetării legilor obiective în cadrul binomic temporal și spațial dat. Previziunea este o categorie generică ce poate reprezenta toate modalitățile de abordare a problemelor viitorului.
Previziunea nu se identifică cu prognoza și nici cu alte modalități de anticipare. Ea prezintă avantajul că acoperă întreaga paletă de preocupări umane referitoare la anticiparea viitorului. Având acest caracter exhaustiv, previziunea, ca și activitatea previzională corespunzătoare, trebuie privite pe diferite paliere de cunoaștere și eficiență precum și pe grade de detaliere a reprezentărilor asupra perspectivei. De aceea, unele previziuni pot avea un grad ridicat de plauzabilitate, verificându-se ulterior ca reușite iar altele pot fi pur speculative și neconfirmate în practică.
În același timp, termenul de previziune poate fi folosit în paralel cu termenul de prevedere – ce înseamnă a vedea cu anticipație, dar numai dacă privim lucrurile din punct de vedere semantic. Însă, în practică, prevederea nu se referă în principal la aspectul anticipativ, ci mai ales la acțiunea de a menționa o clauză (într-o lege sau într-un tratat) și de a preveni anumite neplăceri prin măsuri prudente, preventive, de preîntâmpinare și protejare. De exemplu; asigurarea este o măsură de prevedere față de riscuri.
Previziunea fiind expresia cea mai cuprinzătoare a anticipării, ea se poate realiza uneori doar prin metode și tehnici explorative (descriptive) pentru descifrarea viitorului pe baza tendințelor conturate, iar alteori prin metode și tehnici normative (prescriptive), ce includ și o anumită intenționalitate. În primul caz se observă evoluția probabilă, în timp ce în al doilea caz se direcționează sensul evenimentelor, pe baza unor scopuri premeditate, ce ajustează tendințele constatate, iar ulterior le înlocuiește cu alte tendințe.
Treptat, activitatea previzională în domeniul economic s-a conturat ca un sistem organic, cuprinzând elaborarea de diferite categorii de previziuni: studii prospective, prognoze, strategii și politici, planuri, programe și proiecte, elaborate pe termene diferite și pe diverse nivele ale vieții economice: la nivelul microeconomic, pe zone (unități administrativ-teritoriale), pe sectoare, ramuri și subramuri, la nivel macroeconomic, pe regiuni multistatale, precum și la nivel mondial.
Folosindu-ne de previziuni, coroborat cu categoriile care sunt supuse cercetării, tendințele sine qua non de evoluție și influențele acestora economice, se orientează și se canalizează eforturile în direcții de multe ori abordate ca și convenabile, se implementeză reglementările juridice necesare pentru reorganizarea majoră a unor sectoare pe teme inițială a obiectivelor urmărite.
Toate acestea ne duc cu gândul la operațiuni cuantificate, reglementate sau influențare a diferitelor procese, cu ajutorul operatorilor economici congruenți.
Previziunea, privită ca tipuri și modalități de realizare, este un exponent al gândirii și experienței umane. Aceasta ne dezvăluie o expresie a raționalității, un
tip de manifestare a inteligenței umane și societății de a întâmpina cu modele experimentate științific problemele economico-sociale la care aceasta trebuie sa facă față.
Previziunea poate fi studiată ca specialitate conexă modernă a științei contemporane, materie științifică de cercetare pentru formarea specialiștilor în previzionarea cu acuratețe a realității viitoare.
Știința previziunii a luat ființă și mai ales are o mișcare ascendentă din mișcarea internă, cumulativă proprie a științei, care foțează gândirea și cunoașterea sus, pe noi modalită țide investigare, acumulându-se constant o serie de perceperi și concluzii pertinente, ce se intitulează ca fiind autonome, constituindu-se calitativ ca un sistem de cunoștințe cu teme bine definite de cercetare de sine stătător, independent de alte inflexiuni.
Putem spune că, previziunea se concretizează, adică ia naștere pe realitățile obiective, pe deducerea și luarea la cunoștință a regulilor și principiilor vieții economico-sociale, fiind unanim recunoscută ca știință, prin simplul motiv că cunoștințele și concluziile ei sunt sincrone cu cerințele pe termen mediu și lung ale practicii sociale uzuale, ale economiei de piață și societății civile.
Știința previziunii a luat ființă ca un sistem teoretic intregrat în care putem diferenția următoarele componente intrinseci:
cunoștințe amănunțite despre materialul de față supus studiului (adică informațiilor relevante asupra fenomenelor și proceselor aflate în evoluție economico-social) și rezultatele obținute dupa studirea lor
ipoteze exprimate referitor la evoluția viitoare a vieții economico-sociale, dar și gradul de probabilitate previzionat, luându-se în considerare caracteristicile obiective și funcția-scop
concluziile trase din privirea globală a analizelor retrospective și prospective executate, exprimate prin noțiuni, legități și teorii, care au avut o exprimare în practică
sistemul informațional specific, capabil să exprime fără echivoc conținutul fenomenelor și proceselor din viitor.
CAPITOLUL 2: PREVIZIUNEA. ROLUL CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.1.DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Viitorul poate fi privit prin prisma unui concept fundamental dacă ne referim la cunoaștere și acțiune socială de actualitate, al dezvoltării intensive economice, sociale și umane.
Oamenii au fost mereu interesați de cunoașterea a viitorului, au contribuit la progresul social și uman, aceste preocupări despre viitor au fost variate și diferite dacă ne referim la conținut, orizontul de cuprindere, modului de fundamentare și evaluarea obiectivelor acțiunii umane studiate.Privit ca aspect de concept și de acțiune, ideea de viitor, de înțelegere, cunoaștere și realizare cu eficiență a sa, datorită activităților actuale este relativ nouă. Exponenți de marcă ai gândirii filozofice, economice și sociologice care au trăit în secolele XVIII – XIX au iteret ideea unei activități previzionale, de a cuantifica și concesiona între prezent și viitor, dar cu adevărat abia în secolul XX, previziunea a devenit o realitate unanim recunoscută pe plan internațional.
2.2 ROLUL CERCETĂRILOR DE MARKETING
În momentul în care ne distanțăm de limitele largi ale perspectivelor generale și ajungem la particularități, sau cazuri singulare, ale entităților și produselor individuale, o altfel de abordare de macroanaliză este puțin folositoare și spațiul pentru generelizări este bineințeles foarte ingust.
Referitor la acest punct , activitatea se studiere și cercetare a pieței iși asumă rațiune de a fi, datorată unei mari diversități de cazuri scopul fundamental este să furnizeze cifre dar și fapte, care coroborate pot reduce anumite riscuri ale unor acțiuni greșite comerciale sau de producție.
În mod obișnuit se consideră că nevoia de a studia țările străine, crește direct proporțional cu difetențele care există normal in structurile de distribuție dar și de consum dintre țările care cumpără si care vând. Această afirmație este parțial adevărată. Atunci când există deosebiri majore structurale între două țări sau zone culturale ele sunt in mod normal bine cunoscute și in această situație nu este nevoie sa se mai intreprindă cercetări de marketing. Există unele diferențe bine pronunțate geogrefic sau de comportament care sunt ușor indentificabile: nimeni nu va vinde carne de vită in India sau frigidere eschimoșilor.
Din contră, cercetarea piețelor străine se impune atunci când obiceiurile de cumpărare sau acceptarea unor produse nu sunt in mod clar diferite.
De obicei auzim deseori „fabricat în“ sau „made în” se află pe aceeași linie. Când imaginea unei țări asociată uni produs este favorabilă(instrumente tehnice, mașini germane, turbine eoliene daneze, mașini italiene) este clar că atât strategiile de producție, tehnologiile utilizate cât și cele de comunicare trebuie să se mențină aproape. Atunci când un celebru creator de modele italian a hotărât să intre pe piața străină de parfumuri pentru femei el a ales să intre în alt circuit de distribuție si a ales cel francez. Referitor la acest caz, cercetarea de marketing a fost foarte folositoare pentru că a stabilit că erau necesare eforturi de promovare a produsului foarte mari pentru a transpune imaginea frumoasă pe care o avea ca și creator de modele în domeniul altei piețe de produse, în care concurența ocupase aproape tot segmentul de piață.
Cercetarea în marketing are ca țintă o evaluare a diferențelor de natură culturală, ea este foarte importantă atât pentru a putea prevedea comportamentul consumatorilor, cât și pentru a lua decizii privind politicile de distribuție. Bineințeles că nici in această situație nu este necesar să se efectueze cercetări specifice pentru a conștientiza că in U.S.A. toate produsele de natură farmaceutică se comercializaeză in drogherii și numai în unități specializate cum sunt farmaciile în Europa. Cu toate acestea motivațiile privind canalele de distribuție și implicarea lor în efortul comercial pot fi total diferite în alte țări.
Din moment ce s-a implementat ideea de cercetare, pentru tot parcursul procesului de marketing, se poate elabora o startegie de marketing eficientă multinațională care sa particularizeze fiecare țară ca de un caz speciala al uni segment de marketing.
În contrast cu previziunile tehnologice, de explorare care au ca punct de plecare cunoștințele existente pâană la acea dată și sunt orientate către acțiunile, evenimentele viitoare, previziunile tehnologice normative, au ca start determinarea scopurilor, nevoilor consumatorilor, dorințelor, misiunile managementului care trebuiesc realizate in viitorul nu prea îndepărtat dar care au loc inapoi catre prezent. Previziunea tehnologică poate avea o influență majoră intervalele de timp care separă temporal descoperirea și invenția de aplicație tehnică anulând timpul mort intervalul dintre descoperire și începutul fazei creatoare sau începutul fazei creatoare și etapa de concretizare dezvoltării pe scară largă a produsului.
2.3 PROGRAME DE MARKETING ȘI PREVIZIUNI
Modelele decizionale în marketing în special pentru produsele noi ne dau posibilitatea de cunoaștere și ințelegere a condițiilor din piață în care pot fi implementate rezultatele previziunilor tehnologice privind introducerea cu succes a unui produs nou. Folosind o descriere a posibilităților comerciale ale uni produs nou, modelele de marketing utilizate oferă obiective și noi perspective , reale pentru prezviziuni tehnologice a căror maturizare o stimulează. Modelele de marketing ne apar astfel ca o necesitate stringentă pentru elaborarea previziunilor tehnologice la bunurile de consum și nu numai evidențiind astfel realitatea economică și comercială în care va fi utilizată și valorificată previziunea economică respectivă. Modelele de marketing aferente noilor produse este imperios necesar să inceapă cu definirea funcției cererii, creând astfel premisa unei specificări matematice care sa fie capabilă să acopere realitățile complexe situate în spatele observațiilor statistice necesare. O funcție importantă marketing a cererii a fost formulată de Koetler.
Q= estimarea vânzărilor
K= constantă care exprimă ordinea de mărime monetară
P= prețul
A=cheltuieli cu publicitatea
X=cheltuieli cu promovarea vâanzărilor
a,b,c =elasticități corespunzătoare
Datorită relației multiplicative oricare dintre aceste variabile exercită o influență asupra cererii care este dependentă atât de nivelul ei cât și de celelalte variabile ale ecuației. Această exprimare matematică omite din păcate numeroși factori și prezintă o serie de restricții inevitabile (dacă cheltuielile A,X sunt la valoarea 0, toate elasticitățile sunt constante…) Având in vedere aceste imperfecțiuni Kotler a elaborat o altă funcție a cererii care incorporează ca factori ciclul de viață al produsului, sezonalitatea, influența acțiunilor de marketing care cuprinde toată ramura industrială in care este inclusă entitatea și acțiunile de marketing ale celorlalte societăți. Factorul ciclului de viață pentru produs este exprimarea simplă a curbei lui Gomperz deoarece se potrivește de cele mai multe ori cazurilor din realitate și concomitent face referință la eforturile de marketing desfășurate pentru creștrea continuă a vânzărilor.
Deciziile cu privire la noile produse pot îmbrăca forma uni model bayesian prin utilizarea unor exprimări cu probabilități subiective dar și obiective supuse transformărilor pe măsură ce apar noi elemente. Pentru exemplificare, o decizie referitoare la construirea unei secții pilot care să producă cantități nu foarte mari de produse noi chiar dacă se știe că există o probabilitate că va aparea o informație subsecventă la momentul când va fi finalizată dezvoltarea acelui produs înainte de a fi scos pe piață. Există numeroase elemente de incertitudine si deseori ele pot fi subiective și supuse revizuirii pe măsură ce se vor acumula noi informații așa cum se intâmplă cu cu proprietățile produsului , cu mărimile anticipate referitor la costul de producție, la preț, cheltuieli cu dezvoltarea entității și a vânzârilor potențiale. În aceste condiții decizia de a continua pe viitor dezvoltarea va trebui să facă referire la estimările celui care ia decizia cu privire la starea informației sale despre viitor și totodată la stategia sa pentru a reacționa la schimbările pieței.
2.4 CERCETAREA PIEȚEI
Piața trebuie cercetată ca un tot unitar ca o structură pentru că ea nu reprezintă o agregare a unor cantități de evenimente dispresate. Din acest motiv trebuiesc analizate toate componentele pieței în dezvoltare sau în echilibru staționar din care este alcătuită.
Energia informațională a vânzării turbinelor eoliene scade in 2012 si 2013 ca urmare a micșorării fenomenelor de concentrare în jurul ponderilor pe care le aveau în anul de bază 2011 . Reducerea acestor concetrații pe care o semnifică nivelurile anuale ale energiei informaționale este rezultatul tendinței de creștere a importanței cheltuielilor investitorilor pentru energia verde in țara noastră.
În mod similar și cu mare acuratețe pot fi studiate structurile pe grupe de produse care au ca punct comun, finalitatea lor în consum, un exemplu grăitor fiind produsele de uz îndelungat. În aceste structuri, foțele de instabilitate care acționează sunt mai puternice ca urmare a dinamicii grupurilor de oameni precum și a schimbului de informație, care in acest context analizat explică utilizarea data venitului adaptarea, raționalizarea și generalizarea comportării oamenilor posesia acestor bunuri coordonarea acestor achiziții, etapele intrării lor in circuitul folosinței.
Această structură reprezintă o determinare amănunțită care poate fi atribuită fără a greși deciziei logice interne a consumatorilor. Este mai mult decât relevant că energia informațională nu oferă un raspuns categoric la toate problemele. Ea ne poate ajuta enorm la caracterizarea și descrierea structurii la clarificarea unui sistem relațional din studiul fenomenelor. Putem aprecia ca adevărat și important totodată deoarece descrierea structurilor reflectă definirea mecanismelor , evidențierea întregului, semnificația și evoluția lui.
2.5 ANALIZA DECIZIILOR ÎN COMPANII MULTINAȚIONALE
Avându-se în vedere scopul acestui studiu o companie poate fi definită ca multinațională nu doar când are unități de producție în mai mult decât o singură țară ci și atunci când activitățile ei pe pizza externă sunt pe deplin integrate local în tipul politicilor naționale indigene.
În această situație următoarele categorii sunt deosebit de interesante în masura în care ele evidențiază unele diferențe importante în concepțiile operaționale ale companiilor multinaționale.
În primul rând o companie multinațională care funcționează in mai multe țari poate fi etnocentrică adică ea se bazează major tot pe concepția, pe politicile țării de origine. Principala motivație a investițiilor peste graniță este dobândirea de profituri rapide sau eliminarea sau depășirea unui concurent. În forma cea mai puțin dorită ea corespunde cu o versiune modernă de colonialism, principala caracteristică a companiei etnocentrice este faptul că luarea deciziilor se află la sediul central iar activitățile companiei din străinătate se desfașoară fără libertăți.
O a doua concepție care se observă odată cu dezvoltarea temerilor de expropiere, perioadă tepmporală în care se urmărește obținerea profitului este, mare. O descentralizare administrativă guvernează diferitele unități productive iar managementul companiei este mai integrat în mediul local. Putem afirma ca ne situăm în centrul unei companii policentrice, bazată mai mult pe pe poiliticile țării gazdă diferit față de cazul precedent pe cele ale companiei mamă, iar dificultățile care apar decurg din modul de funcționare în țara gazdă.
A treia formă este constituită din compania multinațională geocentrică care are o orientare mondială. În o astfel de organizație multinațională, compania constă din unități independente conduse de manageri executivi cu abilități de conducere multinațională caracterizați printr-o diversitate de trăsături de personalitate. Modelul ar fi Vestas A\S
CAPITOLUL 3.
UTILIZAREA INFORMATIILOR PENTRU PREVIZIUNI LA SOCIETATEA
SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.1. PREZENTAREA FIRMEI
SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.1.1. DATE GENERALE
Denumirea societății: S.C VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
Forma juridică: „Societate cu Răspundere Limitată”
Anul de înființare: 2008
Numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului: J40/84/2008
Codul de identificare fiscală: RO 23012802
Cod CAEN: 4669
Domeniul de activitate: Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente
Adresa: Str. Tipografilor 11-15, etaj 3 București, cod 013714 Telefon: +40(0)31 4033001
Fax: +40 (0) 31 403 3099 Fig.6 Harta
Web: www.vestas.com
Vestas este o companie daneză producătoare de turbine eoline. În anul 1979 Vestas a început să producă turbine eoliene iar anul trecut producea 13,1% din turbinele eoliene la nivel global.
În România turbinele vestas produc aproape 1000 MW ceea ce reprezintă aproape 7% din total energiei electrice la nivel național. România are cel mai mare potențial din sud-estul Europei privind piața de energie eoliană – 14 000 de MW.
Vestas este cel mai mare producător de turbine din Europa, a ajuns anul trecut la afaceri de aproximativ 204 milioane de euro în România, în creștere cu 53, 5%, principalul factor fiind evoluția comenzilor de piața locală, a 16-a cea mai importantă pentru grupul danez.
Motto-ul firmei este: „Wind.It means world for us. ”
Potrivit datelor companiei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L.a montat în 2013 140 de turbine eoliene noi ajungând la o capacitate instalată de 868 MW, cu aproape 60% mai mare față de cea de la finalul anului 2012.
„SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L. este lider în piața eoliană cu o cotă de piață de peste 40%, și sperăm să ne întărim poziția pe piață printr-o creștere mai rapidă decât piața în sine,” a declarat recent pentru energynomix.ro Magazine, Cătălina Dragomir, Director General SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L. „În 2014 am devenit un important contribuabil din punct de vedere al veniturilor și impozitelor, demonstrându-ne angajamentul pentru construirea de relații pe termen lung. Feedback –ul clienților arată că îndreptăm compania în direcția cea bună, fiind percepută ca un partener puternic și de încredere pentru angajamente pe termen lung.”
România a trecut de le 6 turbine eoliene montate în 2009 la 1160 în primele 3 luni ale acestui an, fiind a 11-a cea mai mare țară la nivelul Uniunii Europene în funcție de capacitatea instalată în proiecte eoliene. Dacă în 2009 SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L. montase numai 22 de turbine anul trecut firma avea 359 de turbine eoline vândute unor clienți precum Luker Renew, STEAG, Energias de Portugal, Enel sau Petrom.
3.1.2. MISIUNEA, OBIECTIVE SI STRATEGIILE FIRMEI
Experiența pe care SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L a acumulat-o în România demonstreză viabilitatea soluțiilor precum și nivelul înalt de satisfacție al clienților. SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L își propune în continuare să fie prima alegere a clienților în domeniul energiei eoliene, de aceea se preocupă permanent de îmbunătățirea produselor și serviciilor și de oferirea de servicii cu valoare adăugată.
Strategia de diferențiere a companiei este asigurată de o echipă de experți cu o experiență îndelungată în domeniul cercetării calitative și cantitative, precum și a metodologiilor proprii, unice de cercetare cu rezultate demonstrate.
Putem spune din perspectiva actuală că energia eoliană este competitivă din punct de vedere financiar, predictibilă, independentă, rapidă și curată. Înconsecință energia eoliană este principala alternativă la combustibilii fosili. Pentru SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L obiectivul nostru principal este să continuăm să ne îmbunătățim competitivitatea atât în interiorul industriei cât și în relația cu alte tipuri de energie ceea ce va întării și mai mult poziția energiei eoliene în mixul energetic.
Principalul atu al SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este rapotul foarte bun în ceea ce privește raportul calitate-preț al turbinelor eoliene și a serviciilor oferite. De asemenea toți angajații firmei beneficiază de trainig-uri în Danemarca , Germania, Spania și Suedia, majoritatea au studii superioare.
3.1.3. OBIECT DE ACTIVITATE
Vestas este o companie daneză producătoare de turbine eoline. În anul 1979 Vestas a început să producă turbine eoliene iar anul trecut producea 13,1% din turbinele eoliene la nivel global, așa cum se observă în graficul 1.
Grafic.1 Ponderea producatorilor de turbine eoliene
Serviciile și produsele cheie ale companiei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L:
– Servicii de studii de piață
– Consultanță în studii de piață
– Consultanță în dezvoltarea pieței
– Studii de piață în energie
– Studii de piață financiară
– Servicii de evaluare a atitudinii clienților
– Studii de piață în domeniul asigurărilor
– Sevicii de marketing și de promovare a vânzărilor
– Consultanță în lansarea noilor produse și a service-ului
– Servicii de baze de date pentru marketing
– Consultanță în marketing și în vbânzări
– Servicii de informații financiare
– Servicii de informații despre piața de mărfuri
Tabel 2. Evoluția în timp SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L.
În tabelul 1 se observă evoluția în timp a SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L la mai mulți indicatori: cifra de afaceri, profitul net, marjă de profit și numărul de angajați. Dacă în 2010 și 2011 firma nu a avut activitate, în 2012 și 2013 trendul a fost crescator
Grafic 2. Cifra de Afaceri – SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIAS.R.L.
Din graficul mai sus prezentat reiese că începănd cu anul 2012 când firma a început să activeze, cifra de afaceri aproape s-a dublat în 2013. Tendința aceasta există și la începutul anului 2014 și sugerează clar una din direcțiile în care trebuie acționat in viitor.
Grafic 3 Profitul
Pornind de la graficul prezentat mai sus se poate spune că vânzările de turbine eoliene și service în 2013 au făcut ca profitul net să fie de peste 10 ori mai mare comparative cu anul 2012. Estimările pentru 2014 ne conduc în continuare la o creștere față de 2013 dar la un nivel redus. Acest lucru evidențiază scăderea interesului investitorilor de a mai cumpăra turbine eoliene motivând valoarea în scădere a certificatelor verzi.
3.1.4. PRODUSE ȘI SERVICII
S.C Vestas CEU România S.R.L., este o firmă care oferă spre vânzare clienților atât din România cât și din străinătate turbine eoliene producătoare de energie electrică cât și service de mentenanță sau reparații ale acestora.
În mod normal la achiziționarea unei turbine eoliene se acordă și o garantie de 5 ani, în care toate defecțiunile apărute sunt suportate de producător.
Fig.7 Tipuri de turbine eoliene
Așa cum se observă din figurile de mai sus, turbinele pot fi instalate atât pe uscat cât si pe mare, care sunt mult mai eficiente din cauza vântului constant.
Există diferite clasificări, cele mai importante fiind in funcție de diametrul rotorului și puterea exprimată in Kilowați.
Fig. 8. Clasificarea turbinelor
3.2 ANALIZA ACTIVITĂȚII SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L
3.2.1 EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI
Bilanțul constituie documentul contabil de sinteză în care sunt prezentate elemente patrimoniale de activ și pasiv, grupate în funcție de natura lor economică, la un anumit moment, acesta fiind un raport static, spre deosebire de contul de profit și pierdere care prezintă un flux de venituri și cheltuieli aferente unei perioade (raport dinamic). Prin urmare, bilanțul contabil al SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. este reprezentarea scriptică a expresiei bănești a patrimoniului.
În vederea analizei bilanțului se impune studierea activului, ce grupează mijloacele și a pasivului ce reprezintă resursele de care întreprinderea dispune.
Elemente ale activului grupate în ordinea crescătoare a lichidității:
active imobilizate, reprezintă o parte importantă din patrimoniul întreprinderii respectiv a capitalului ecomomic;
active circulante, reprezintă bunuri deținute pe termen scurt (mai mic de un an) fiind importante pentru finanțarea curentă a activității întreprinderii;
active de regularizare și asimilate, cuprind atât cheltuielile constante în avans cât și diferențele de conversie – active;
prime privind rambursarea obligațiunilor, reprezintă diferența dintre valoarea de rambursare a obligațiunilor și valoarea de emisiune a acestora.
Elemente ale pasivului grupate în ordinea crescătoare a exigibilității:
capitalurile proprii, reprezintă fondurile care sunt disponibile permanent pentru întreprindere, finanțând activele imobilizate;
provizioane pentru riscuri și cheltuieli, au rolul de a acoperi eventualele riscuri care pot afecta elemente de active;
datoriile care sunt clasificate numai după natura lor;
pasive de regularizare și asimilate, acestea regrupează veniturile înregistrate în avans și diferențele de conversie-pasiv.
Bilanț prescurtat la data de 31.12.2012
Tabel 3 Bilanț 2012
Bilanț prescurtat la data de 31.12.2013
Tabel 4 Bilanț 2013
Din analiza bilanțului financiar contabil din data de 01.01.2013-31.12.2013, reies următoarele concluzii:
La Societatea comercială SOCIETATEA Vestas CEU România S.R.L activele circulante au scăzut in 2013 fața de 2012, ceea ce înseamnă că au scăzut stocurile, creantele, investițiile pe termen scurt, casa și conturile la bănci
Creșterea cifrei de afaceri se datorează in primul rând vânzărilor de turbine și a serviciilor de service .
Grafic 4 Active circulante
Grafic 5 Cifra de afaceri
Grafic 6 Evoluția stocurilor
totodată are loc și o scădere a stocurilor de la 306949527 lei la 84098596 lei ceea ce înseamnă o micșorare de peste 27 de procente
= indicele de creștere al stocurilor
Grafic 7 Evoluția creanțelor
creanțele (sume imobilizate) înregistrează de asemenea o creștere de aproximativ 14% procente
= indicele de creștere al creanțelor neîncasate
La nivelul societăților comerciale eficiența economică poartă denumirea de rentabilitate iar dacă este exprimată în procente este denumită rata de rentabilitate. Elementul esențial care stă la baza rentabilității societății îl reprezintă profitul în funcție de care se determină diferitele rate ale rentabilității. Scopul oricărei întreprinderi trebuie să aibe în vedere obținerea de beneficii și rentabilizarea capitalului investit.
În funcție de elementele care stau la baza determinării se operează cu mai multe tipuri de rate ale rentabilității:
rata rentabilității economice
rata rentabilității financiare
rata rentabilității comerciale
rata rentabilității cheltuielilor față de venituri
rata rentabilității resurselor consumate
Rata rentabilității economice () – reprezintă raportul dintre profit și valoarea totală a activelor întreprinderii;
= Profitul curent
Active totale
Rata rentabilității financiare () – reprezintă un indicator important în
aprecierea performanțelor economico-financiare ale firmei;
= Profitul net
= Capitalul propriu
Rata rentabilită" () – o formă a eficienței economice care raportează profitul la cifra de afaceri;
= Profit
= Cifra de afaceri
Rata rentabilității cheltuielilor față de venituri – cuprinde două subcomponente
1. Rata rentabilității cheltuielilor totale față de veniturile totale ():
%
= Cheltuieli totale
= Venituri totale
2. Rata rentabilității cheltuielilor de exploatare față de veniturile de exploatare ():
= Cheltuieli de exploatare
= Venituri de exploatare
3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ORGANIZAȚIEI
Structura organizatorică a firmei – reprezintă ansamblul persoanelor subdiviziunilor organizatorice și relațiile dintre acestea, astfel constituite încât să asigure premizele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.
3.3.1 ORGANIGRAMA
Organigrama SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este de formă piramidală coordonată de sus în jos având reprezentată în partea superioară funcțiile de conducere de nivel superior și compartimentele direct subordonate ale acestora. Pe măsură ce coboară spre bază numărul funcțiilor de conducere crește concomitent cu micșorarea autorității și responsabilităților pe care le implică desfășurarea activității firmei. Pentru fiecare compartiment de muncă din cadrul SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L se indică numele responsabilului și atribuțiile ce îi revin ca urmare a desfășurării activității sale în cadrul organizat.
SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L are trei puncte de lucru zonale, ele fiind în urmatoarele locații: Medgidia, Constanța și Galați.
Fig. 9 Sedii Vestas România
Fig. 10 Organigrama
După cum se observă organigrama nu este foarte încărcată restul departamentelor se află in țări ca Germania, Danemarca, Spania, etc
3.3.2 RESURSELE UMANE
Deși firma SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L a luat ființa imediat după criza din 2008 din tabelul de mai sus se observă ca numărul angajaților a crescut continuu ajungând in 2015 să numere peste 300 de oameni. Motivul pentru care numărul angajaților a crescut constant este reglementarea Uninunii Europene privind energia verde care trebuie sa fie de cel puțin 20 de procente din totalul energiei electrice produse in țara noastră.
Tabel 5. Evoluția resurselor umane
Grafic 7. Resursele umane
3.3.3 Regulamentul de ordine interioară la SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L
Regulamentul Intern vine să susțină modul în care noi lucrăm împreună, comportamentele pe care dorim să le promovăm în relațiile de muncă precum și în relațiile cu partenerii și clienții nostri. Acesta este un document oficial și ne ajută în definirea relațiilor salariat – angajator, a politicilor și proceselor interne ale companiei astfel încât să fim o organizație cu principii înalte de conduită și etică în afaceri, recunoscută ca atare pe piața românească. Acest Regulament Intern a fost revizuit și este în conformitate cu prevederile din politicile și procedurile de la nivelul Vestas CEU Romania, precum și cu prevederile legislației din Romania. Reprezentanții fiecărui departament sunt responsabili să se asigure ca politicile și procedurile create în cadrul departamentelor respective sunt în conformitate cu cadrul definit de Vestas CEU Romania prin Regulamentul intern și Codul de Conduită, și să se consulte cu departamentul Juridic pentru conformitatea cu prevederile legale în vigoare. Regulamentul Intern își produce efectele față de salariați din momentul încunoștințării acestora prin publicarea sa prin canalele de comunicare uzitate la nivelul Vestas CEU Romania și/sau canale de comunicare internă. Codul de Conduită al Vestas CEU Romania, politicile și procedurile interne generale și cele specifice departamentelor devin parte integrantă din Regulamentul Intern odată cu publicarea lor prin canalele de comunicare uzitate la nivelul Vestas CEU Romania și/sau canale de comunicare internă. Acestea pot suferi modificări pe parcursul anului și este responsabilitatea reprezentanților departamentelor să aducă la cunoștință angajaților aceste modificări. În Vestas CEU Romania Romania (denumita în cele ce urmează „Compania”), salariații și angajatorul au deopotrivă drepturi, obligații și responsabilități. Salariații beneficiază de dreptul de a lucra în deplină siguranță, într-un mediu propice creșterii productivității. Au dreptul de a fi tratați cu respect și cu demnitate. Au obligația de a depune toate eforturile necesare (în condițiile legii) pentru a contribui la succesul Companiei în Romania.
Salariații Companiei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L au drepturile și obligațiile prevăzute în legislația muncii în Romania și alături de acestea sunt ghidați și de prezentul Regulament Intern, de Codul de Conduită al Companiei, de Politicile și Principiile ce guvernează activitatea în cadrul Grupului Vestas precum și de Politicile și procedurile emise de către fiecare departament din cadrul Companiei. Prezentul Regulament Intern se aplică în mod obligatoriu salariaților Companiei, salariaților detașați sau delegați în accepțiunea Codului Muncii, stagiarilor, adică elevi și studenți care desfășoară activități practice în cadrul Companiei fără a avea calitatea de salariat, precum și oricărei alte persoane fizice sau juridice ce oferă servicii în cadrul acesteia (inclusiv în punctele de lucru și în amplasamentele tehnice). Dispozițiile în materia răspunderii disciplinare nu se aplică persoanelor care nu au calitatea de salariați ai Companiei.
În urma încunoștintării de către angajator privind elaborarea sau modificarea documentelor menționate mai sus, toți salariații Companiei au obligația să se informeze, să cunoască și să respecte prevederile Regulamentului Intern, ale Codului de Conduita, ale politicilor și procedurilor interne care reglementează activitațile Companiei, inclusiv cele specifice departamentului in care aceștia își desfașoară activitatea.
Codul de Conduita al Companiei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L, Politicile și procedurile interne ale acesteia sunt parte integrantă a prezentului Regulament Intern și sunt documente de uz intern. Salariații Companiei au obligația de a lua la cunostintaperiodic de prevederile Regulamentului Intern, al Codului de Conduita si de politicile si procedurile ce reglementează activitatea pe care aceștia o desfășoară în cadrul Companiei, pentru a fi la curent în permanență cu eventualele modificări ale acestora. Compania SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L are obligația de a informa salariații cu privire la orice modificare adusă Regulamentului Intern.Orice problema cauzata de încălcarea Regulamentului Intern trebuie trimisă spre soluționare managerului direct. În cazul în care persoanele implicate consideră că soluția obținută astfel sau adresarea situației la acest nivel nu este conformă cu Regulamentul Intern, vor putea trimite problema spre soluționare către managementul departamentului din care face parte, apoi la Resurse Umane – respectând această ordine.
3.4 ANALIZA MEDIULUI FIRMEI
Sistemul informațional al SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L operează în contextul a doua medii :intern și extern. Amândouă afectează modul în care fluxurile informaționale sunt conduse în scopul furnizării de servicii către clienți, beneficiari etc. Dacă managerul și personalul nu au o viziune clara asupra acestor medii și asupra impactului pe care îl au asupra operațiilor lor, efortul este inutil. Analiza mediului extern și intern al organizației este procesul prin care se stabilesc caracteristicile intrinseci ale mediului intern și extern al organizației care pot avea un impact major asupra acesteia la nivel strategic.
O sarcină principală a managementului este să se asigure că serviciul informațional este performant ușor accesibil și se adaptează la schimbările interne și externe.
A. Mediul natural
România se numără printre țările cu poluare medie din Europa.
Foarte puțină atenție se acordă detaliilor legate de mediu, cum ar fi controlul de lumină sau căldură în firme , numai companiile mari se ridică la nivelul standardelor.
SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L are implementate standarde de protecție a mediului și utilizarea optimă a resurselor. De aceea hârtia folosită se toacă, aparatura electronică scoasă din uz este trimisă de obicei în Germania către centrale speciale de reciclare.
B. Mediul politco-legislativ
Influența mediului politic asupra deciziilor în domeniul economic al SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este covârșitoare iar interesele politice primează în fața celor economice de cele mai multe ori. Această tendință cu precădere va fi accentuată în următorii ani.
Acorduri internaționale la care România este membru: Națiunile Unite, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Organizația Mondială a Comerțului, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Uniunea Europeană.
3.4.1 Relațiile firmei cu mediul extern
A. Analiza mediului competitiv
Analiza mediului competitiv presupune studierea în profunzime a unor elemente intrinseci ale pieței cum ar fi:
Analiza prezenței concurenței ca și intensitate
Gradul de ocupare a acestora pe piața energiei verzi
Gradul de absorbție al pieței pentru noi companii
Toate aceste analize au rolul de ajuta managementul în eleborarea de strategii de penetrare a pieței și ocupare a unui segment important necesar atingerii obiectivelor companiei.
Mediul concurențial al SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este alcătuit din firmele de același profil sau asemănător cu care se confruntă în desfașurarea activității de vânzări sau service pentru turbinele eoliene: industria de profil autohtonă , furnizorii care din fericire pentru compania noastră sunt maoritari externi, clienții, potențialii nou veniti pe piața energiei regenerabile, produsele sau serviciile de substituție cum ar fi noile firme de service apărute. Prin industrie de profil înțelegem toatlitatea firmelor, companiilor exportatoare de bunuri sau servicii identice sau de substituție, care se afla într-o competiție strânsă deoarece satisfac aceleași cerințe pentru aceeași categorie de consumatori în domeniul energiei regenerabile din țara noastră.
Confruntați cu aceleași probleme și expuși în general acelorași riscuri, concurenții din acest sector al energiei verzi, luptă unii împotriva altora pentru obținerea unor poziții avantajoase pe piața serviciilorde mentenanță, iar rivalitatea lor poate exprima diverse forme: concurență prin preț neloial sau calitate superioară a seviciilor, bătălii publicitare, introducerea de produse noi de calitate asemănătoare , îmbunătățirea calității serviciilor de service, auxiliare sau garanțiilor oferite clienților în urma activităților efectuate. O rivalitate acerbă este în beneficiul clienților dar cu efecte negative asupra rentabilității economice a concurenților existenți așa cum s-a dovedit până acum din toate experiențele avute pe piața din România sau străinătate.
Piața energiei eoliene este foarte bine dezvoltata in România, aceasta a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimii ani motivul fiind certificatele verzi o ferite de statul român.
SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. este cea mai dezvoltata companie de profil in România cu cea mai mare putere instalatĂ, ca arie de răspândire si numar de angajați.
B. Relațiile de piață ale SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L sunt:
Piața reprezintă totalitatea relațiilor economice care se stabilesc între cererea de mărfuri și servicii și oferta de mărfuri și servicii. Serviciile sunt mărfuri invizibile întrucât în urma schimbului marfă-bani nu rezultă un produs cuantificabil, ci nevoile individului sunt satisfăcute fără a se concretiza în produs.
Tendințe actuale ale pieței:
În România, piața energetica este în continuă dezvoltare, atât din punct de vedere al cererii cât și al ofertei. Cu toate acestea SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L se confruntă cu o piață aflată în descreștere din cauza mai multor factori, cum ar fi:
scăderea puterii de cumpărare a populației
creșterea constantă a prețurilor la serviciile prestate
creșterea concurenței la serviciile de reparații si mentenanță a turbinelor
slaba dezvoltare a industriei locale in domeniul energiei verzi
lipsa de forța de muncă înalt calificată în domeniul energetic
reducerea valorii certificatelor verzi din anul 2013
Cererea de energie exprimă un cerc de nevoi de ordin superior, ceea ce face ca ea să fie extrem de elastică față de acțiunea factorilor de influență, cum ar fi prețul turbinelor eoliene și tariful energiei electrice.
Analiza influenței mediului intern
Mediul intern al firmei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este structurat din componente asupra cărora aceasta are o influență determinantă dar care la rândul lor pot influența entitatea . Studierea cu atenție a mediului intern al firmei poate duce la o bună identificare a resurselor de orice fel de care dispune compania la un moment dat ceea ce permite alegerea celei mai bune startegii și evalare corectă agradului de punere in practică.
Factorii în evaluarea mediului intern sunt:
Personal tehnic de specialitate cu calificare superioară
Servicii oferite clienților tradiționali sau potențiali
Resurse tehnice și umane atât din țară cât și străinătate
Strategii curente.
Mediul intern reprezintă de fapt firma însăși, definite ca agent economic în cadrul căruia are loc simbioza factorilor de producție cu scopul declarat producerii de bunuri și servicii de calitate pentru clienții companiei.
Principalele tipuri de resurse existente la nivelul firme sunt: resurse financiare, resurse fizice, resurse umane și resurse organizaționale.
Fig 11. Medii informationale
3.5. SISTEMUL INFORMAȚIONAL ACTUAL AL SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L ȘI DIRECȚII DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ACESTUIA
Fie că este considerată la reala sa importanță, fie că nu, problema există: orice firmă, pentru a funcționa eficient și competitiv, trebuie să-și organizeze un sistem informațional adecvat.
Schițând o structură a universului informațional, din perspectiva societății comerciale SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L în calitate de absorbant de informație, primul nivel îl reprezintă informația internă. În cadrul informațiilor interne informația contabilă ca dealtfel în orice entitate deține rolul esențial. Statutul respectiv este argumentat prin faptul că, în majoritate, informațiile cu cea mai mare circulație în economia SOCIETAȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. sunt de natură contabilă și, având o exprimare bănească, oferă posibilitatea unei măsurări exacte a fenomenelor și proceselor economice ale societății. Informațiile pe care societatea le produce în mod obligatoriu (situații financiar-contabile, cu caracter de document oficial) sunt folosite de managementul superior al întreprinderii, pentru a exploata situațiile favorabile de pe piață și pentru a le putea evita pe cele defavorabile companiei. Principalele informații interne, cu precădere cele financiare, se obțin din documente de sinteză: bilanț, cont de profit și pierdere, anexe. Numeroase rapoarte ce evidențiază aprovizionările, vânzările, stocurile de marfă, costurile, încasările și plățile sunt, deasemenea, surse majore de informație internă în companie. Toate aceste informații formează mediul informațional intern al firmei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
Informațiile externe reprezintă, însă, sursa cea mai importantă, deoarece firma aparține mediului economic din care absoarbe informații. Mediul informațional extern al firmei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este compus dintr-o multitudine de furnizori de informație, dintre care cei mai importanți sunt: clienții, furnizorii, concurenții, autoritățile administrației publice centrale și locale.
3.5.1 Blocul informațional CLIENȚI
Clientul, în accepțiune generală, este așezat în centrul procesului decizional. Firmele eficiente își concentrează energiile și atenția spre exterior, spre nevoile și satisfacerea clienților, și nu în mod unilateral spre interior, spre produse. Întrucât clienții cumpăra service de calitate, respectiv soluții pentru problemele pe care le au, mijlocite de produse și servicii, cercetarea cererii prin intermediul “nevoilor” devine obligatorie.
Nucleul blocului informațional CLIENȚI îl reprezintă "Profilul clienților". În acest nucleu la SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L, de regulă se urmărește obținerea unor informații valide despre:
compoziția (structura) socio-economică-demografică-culturală a clienților tradiționali sau potențiali
beneficiile pe care le urmăresc clienții la achiziționarea de turbinre sau service pentru acestea
obișnuințele de cumpărare (achiziționare) ale clienților istorici.
Profilul clienților unei firme se poate recompune aflând răspunsul la un număr relativ strict de informații cu caracter generic, pe care orice companie, indiferent de mărime sau profil de activitate trebuie să și le procure. Întrebările pentru schița "portretului robot" al clientului ar fi următoarele:
Cine cumpără produsele firmei în mod obișnuit?
Cine influențează o achiziție de turbine eoliene sau service?
Care sunt criteriile de cumpărare (calitate, preț, performanțe, livrare, mentenanță, etc.
De ce nu ar fi alte tipuri similare de turbine mai bune?
Ce servicii așteaptă clientul la achiziționarea turbinelor?
De ce clientul preferă Vestas în locul altei companii?
De unde obține clientul informații despre turbine ?
Cu ce frecvență achiziționează clientul produse noi?
Grafic 8. Principalii clienți
Grafic 9 Disponibilitatea turbinelor
SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L își asigură un plus de șansă prin cunoașterea clienților (atât a firmelor care achiziționează produsele pentru a le revinde cât și a clienților finali, a consumatorilor produselor), prin anticiparea problemelor acestora, prin găsirea unor soluții pentru a-i sprijini, menținându-și astfel "baza de clienți", cererea solvabilă, piața.
3.5.2 Blocul informațional FURNIZORI
Situația lor poate influența capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile. Evaluarea gradului de disponibilitate a acestora reprezintă un barometru informațional constant – ritmicitatea livrărilor, calitatea produselor achiziționate , gradul de sindicalizare a entităților, situația financiara etc. Un alt element informațional important care nu trebuie lăsat din vedere îl reprezintă estimarea corectă a evoluției prețurilor la principalele variabile de intrare.
FURNIZORII firmei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L pot fi întreprinderi sau companii multinaționale reprezentând o categorie importantă pentru că ei asigură, pe baza unor relații de vânzare-cumparare bine stabilite în timp , resursele necesare pentru realizarea obiectului de activitate al organizației. Ei se împart în trei mari categorii:
1. Furnizori de bunuri materiale ale SOCIETĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L ( materii prime, materiale, echipamente tehnice, tehnică de calcul integrată), sunt elementele intrinseci, de cele mai multe ori de pe plan extern fără de care produsele întreprinderii nu pot să fie realizate la un standard ridicat calitativ sau cantitativ, cu scopul de a satisface satisfacă nevoile clienților companiei.
Cea mai mare parte a componentelor tubinelor eoliene sunt produse de compania noastra în fabricile din Europa, Asia și America .
Hansen A.S din Belgia
ABB din Germania
Lafert din Franța
Telemecanique din Franța
Leroy Somer din Franța
2. Subcontractorii, sunt importanți pentru că ei asigură realizarea unei game largi de servicii(FELBELMAZR, HOLLEMAN) fiind necesare îndeplinirii obiectului de activitate al întreprinderii, firma nedeținând asemenea echipamente.
3. Furnizori de forță de muncă din cadrul companiei dar și din alte organizații VESTAS din Europa se constituie în factori de mediu, cu influență importantă în activitatea desfășurată în orice întreprindere, datorită rolului factorului uman pregatit în anumite tipuri de muncă specializată pe anumite categorii în procesul muncii.
În tabelul de mai jos se regăsește o metodă de selecție a furnizorilor. Sunt prezentate aici importanța criteriilor și calificativele obținute de fiecare furnizor.
Tabel 6. Selectia furnizorilor
C = criteriul , IC = importanța criteriului, F1 – F5 = furnizorii
Punctajul mediu pentru F1:
F1==3,65
În concluzie activitatea de selecție se rezumă la existența unor criterii specifice de analiză managerială care permit o evaluare corectă a furnizorilor.
Caracterizarea furnizorilor ca producători de resurse se realizează pe baza
poziției de pe piața specifică a acestuia. Aceasta poate fi analizată și structurată eficient pe seama criteriilor:
partea de piață deținută în țara noastră
avantajul concurențial
Tabel 7. Caracterizarea furnizorilor
Fig 12 Dinamica pietei
După importanța economică sau cantitativă – gruparea se poate face după principiul lui Pareto (acest principiu evidențiază faptul că 20% din resurse dețin o pondere de 80% din cheltuielile cu materiile prime) sau metoda ABC (resursele din grupa A au o pondere numerică mică de o importanță mare, resursele din grupa B au o pondere medie de o importanță medie iar cele din grupa C au pondere mare dar o importanță nesemnificativă);
La SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L datorită complexității produselor sale si a numărului mare de repere componente ale unei turbine eoliene, această grupare reflectă o stare de fapt de care managementul este preocupat.
Tabel 8. Importanta economica a furnizorilor
Fig.13. Clasificarea dupa importanta economica
Există furnizori la care SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. a renunțat, deși aceasta renunțare a însemnat pierderea unor contracte importante și schimbarea de unele tehnologii de producție, astfel s-a renunțat la un furnizor chinez de magneți permanenți din motivul că a ramas singurul producător pe această piață, puterea de negociere fiind la el , neexistând alternative.
3.5.3 Blocul informațional CONCURENȚĂ
Orice firmă, pentru a avea succes de piața în care își desfăsoară activitatea, a avea clienți, a realiza profit cu costuri cât mai mici, trebuie să-și compare în mod constant și corect produsele, prețurile, canalele de distribuție și acțiunile de promovare folosite cu cele ale concurenței. Numai în acest fel ea poate localiza avantajele și dezavantajele în confruntarea pe piață, își poate construi o strategie competitivă adecvată.
Din punct de vedere informațional, pot fi individualizate următoarele axe strategice ale cercetării concurenței firmei SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
Identificarea concurenților firmei. Se operează o distincție în identificarea concurenților: din punct de vedere al industriei sau din punct de vedere al pieței.
Identificarea strategiilor concurenților. Cei mai importanți concurenți ai unei firme urmăresc cucerirea acelorași piețe-țintă, prin utilizarea aceleiași strategii.
Determinarea obiectivelor concurențiale. Obiectivele concurenților pot fi diferite sau definite printr-un mix (combinație) de obiective: maximizarea profiturilor poate fi, de exemplu , subordonată obiectivului creșterii, în timp, a cotei de piață. Cunoașterea mix-ului de obiective al unui concurent permite a ști dacă acesta este mulțumit de rezultatele sale și cum ar putea reacționa la diverse presiuni de natură concurențială.
– Există pe piață câteva firme mari producătoare de turbine eoliene, fiecare cu modelele sale. SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. are cel mai bun raport preț calitate, varietate a produselor și preț de service.
Identificarea punctelor tari și a punctelor slabe ale unui concurent. Datele de bază pentru realizarea unei asemenea diagnoze sunt considerate: vânzările, cota de piață deținută, marja de profit, eficiența investițiilor, fluxul de numerar, noile investiții, utilizarea capacităților de care dispune. Aceste informații ajută firma să se decidă pe cine urmează să atace pe piață, sau de cine trebuie să se protejeze în mod special, ținând cont de faptul că și pe piața din acest domeniu au apărut firme noi care luptă să-și gasească locul, oferind aceleași servicii la prețuri mai mici.
Aprecierea reacției concurenților. Profiluri de concurenți în funcție de reacții posibile sunt considerate, la modul general, următoarele:
concurent pasiv (relaxat)
concurent selectiv; concurent – tigru;
concurent imprevizibil
Alegerea concurenților de atacat și de evitat. O strategie de firmă trebuie să-și fundamenteze opțiunile în funcție de perechile dihotomice: concurenți slabi – concurenți puternici; concurenți "răi" – concurenți "buni"; concurenți direcți – concurenți indirecți.
Cunoașterea concurenței, în multitudinea laturilor sale, presupune proiectarea și realizarea unui sistem informațional competitiv. Informațiile trebuie culese, interpretate, transmise în sistem și utilizate. Se apreciază că, deși costul unei asemenea operațiuni este ridicat, prețul neefectuării sale este și mai mare.
Concurenții direcți ai firmei SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. sunt:
General Electric
Enercon
Gamesa
Siemens
Suzlon
Nordex.
Concurențtii indirecți ai SOCIETATEAVESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. sunt :
Nuclearelectrica
Hidrocentrala Portile de Fier 1 si 2
Termocentrala de la Turceni
Centrala electrica pe gaz de la Brazi a grupului OMV
3.5.4 Blocul informațional COMPETENȚE INSTITUȚIONALE
Printre cei mai importanți emitenți informaționali instituționalizați sunt autoritățile administrației publice – centrale și locale – precum și instituția de legiferare a țării – Parlamentul. Prin documente diverse, aceste instituții transmit agenților economici informații cu caracter obligatoriu. În cazul Guvernului – ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri; în cazul Parlamentului – legi.
În funcție de mediul informațional (intern și extern), sistemul informațional al firmei SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L este interconectat cu alte câteva țari din Europa de est care împreună formează SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
The HUB, este sistemul de intranet al Vestas, la care fiecare angajat are acces, este protejat contra accesului neautorizat de un server VPN. Aici se pot găsi informații de toate felurile, începând cu documentațiile despre turbine, informații personale, clienți, furnizori, date contabile, strategii facilitând astfel accesul la informație tuturor angajaților.
Fig 14. The HUB
Fig 15 Structura Vestas
Figura 16. Sistemul informațional al firmei
Un alt sistem folosit de clienți, management, și chiar de Dispeceratul Energetic Național este SCADA BUSSINES ONLINE, care permite urmărirea în timp real a funcționării turbinelor eoliene din România. Astfel fiecare din cei interesați pot lua cele mai bune decizii referitoare la îndeplinirea sarcinilor de serviciu, cum ar fi:
Programarea mentenanțelor
Pornirea sau oprirea turbinelor in funcție de cerința de energie electrică
Intervenția la defecțiuni
Anularea unor erori de soft de la distanță
Oprirea controlată a turbinelor
Fig 17. Scada online
Sistemul informațional al SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. este structurat în două medii informaționale: mediul informațional extern – format din patru blocuri informaționale principale: clienți, furnizori, concurență și competențe instituționale – și mediul informațional intern – structurat în patru activități principale: financiar-contabil, aprovizionare, depozitare-livrări și vânzări-marketing. Toate aceste activități și blocuri informaționale generează principalele informații și fluxuri informaționale care sunt modelate și structurate în baze de date și împreună cu tehnica de calcul și personalul ce o exploatează oferă infrastructura necesară funcționării și dezvoltării sistemului informatic.
În cadrul firmei SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L., în momentul actual nu există distinct serviciul Tehnologia Informației (IT). Atribuțiile serviciului IT sunt preluate, în prezent, de angajații departamentului financiar-contabil, în măsura în care aceștia au pregătirea necesară îndeplinirii sarcinilor specifice. Atunci când apar probleme ce nu pot fi rezolvate de către aceștia, se apelează la intervenția unor persoane specializate, din afara firmei. Deoarece numărul de calculatoare din dotarea firmei este mare, SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.serviciului IT este foarte bine dezvoltat în România existând trei servere proprii. Având în vedere faptul că, în viitorul apropiat, se urmărește achiziționarea mai multor sisteme de calcul cât și implementarea unui alt program informatic
3.5.5 Programul informatic de contabilitate și gestiune
În SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. nu există departament de financiar contabilitate, toate aceste activități s-au desfășurat in Germania, iar din luna mai a acestui an în Danemarca, comunicarea perfectă cu celelalte module, oferă o privire cât mai amplă asupra situației financiare a firmei.
Modulul de Contabilitate VESTAS permite atât importul de note contabile din celelalte module cât și introducerea de note turilor de venituri și cheltuieli și a conturilor de TVA, întocmirea declarațiilor privind obligațiile de plată la buget, bilanțului și anexelor la bilanț, realizarea automată a documentelor de control și de sinteză, ca de exemplu balanța lunară, registrul obținerea, în orice moment, de situații exacte atât cantitativ cât și valoric. Aceste structuri sunt într-o strânsă interdependență și permit, după caz, generarea automată sau înregistrarea următoarelor documente:
Documente pentru preluarea stocurilor la inventar
Note de intrare recepție și note de intrare recepție pentru Import
Fișe de magazie și Fișe de magazie centralizatoare
Facturi
Avize de însoțire a mărfii
Ordine de plată
Dispoziții de plată
Extrase de cont.
Pe plan local fiecate angajat al SOCIETĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. dispune de un card de credit emis de o bancă comercială din Suedia care este folosit pentru deplasări sau alte cheltuieli care apar în procesul de activitate zilnică. Toate chitanțele, bonurile de casă sau facturi se înregistrează online in sistemul informatic folosit de toți angajații, după care, folosind o companie de transport agreată la nivel global de companie sunt trimise la departamentul financiar contabil din Danemarca.
3.6. PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC IN VEDEREA REALIZARII DE PREVIZIUNI IN CADRUL SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
3.6.1. PROIECTAREA SCHEMEI DE ANSAMBLU
Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane cu o implicare mai importantă din zona firmei mamă din Danemarca , materiale, timp, echipamente de calcul, aparatură de calcul etc., ceea ce implică în final costuri ridicate. Din această cauză, modul de abordare a problemei proiectării reprezintăun element de o valoare foarte importantă. În decursul timpului sa ajuns să se foloseacă cu succes câteva metodologii standard de proiectare. Una dintre principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic funcțional pe toate palierele este proiectarea schemei de ansamblu la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
Principalele activități în proiectarea de ansamblu sunt:
definirea obiectivelor societății
structura sistemelor informatice tip SAP și MCS
definirea intrărilor pe componente și activități
determinarea ieșirilor de materiale, produse sau servicii
definirea colecțiilor de date și structurarea lor după modul de lucru
alegerea modelului matematic și a programelor cu licență uzitate
sintetizarea soluțiilor tehnice de realizare și implementare
evaluarea corectă a necesarului de resurse.
3.6.2 Obiectivele sistemului informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
În general, obiectivele unui sistem informatic reprezintă scopuri imediate și de perspectivă ale perfecționării activității economice și de conducere, în vederea ridicării nivelului de informare operativă și previzională a structurilor organizatorice, a perfecționării metodelor și proceselor tehnico-informaționale și de conducere pentru asigurarea maximizării eficienței unității economice.
Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea și rezolvarea informatică a unor probleme cu caracter sintetic și analitic, într-o manieră sistemică, pentru asigurarea scopurilor propuse. Aceste obiective sunt diferențiate, având caracteristici generale și specifice, subordonate cadrului legislativ-normativ, dotării cu tehnică de calcul și cerințelor dezvoltării imediate și de perspectivă a societății comerciale SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
În acest context, pentru elaborarea unui sistem informatic privind activitatea de bază în cadrul societății comerciale SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. putem delimita următoarele categorii de obiective:
a) Obiective generale, obiective ce vizează probleme cu caracter global ale conducerii unității și compartimentele funcționale, în scopul realizării atributelor conducerii și ale funcțiunilor unității SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
Aceste obiective sunt fundamental dependente de specificul activității de distribuție și în acest context ne propunem să atingem următoarele obiective în realizarea sistemului informatic:
realizarea activității de gestiune a stocurilor și urmărire a plăților și încasărilor;
înregistrarea cronologică și sistemică a tuturor operațiunilor efectuate;
obținerea, în orice moment, de situații absolut necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității de distribuție;
acuratețe în realizarea situațiilor.
Toate aceste obiective este imperios necesar să asigure utilizarea eficientă și ca număr a sistemelor electronice de calcul vizând, în special, creșterea vitezei de circulație a informațiilor cu ajutorul unor echipamente de ultimă generație și reducerea ciclului informațional actual și a perioadei de răspuns ca rezultat a realizării acestui sistem informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L..
b) Obiective specifice, care au în vedere realizarea tuturor prelucrărilor într-un cadru unitar, care să conducă la creșterea gradului de prelucrare a informațiilor din baza de date prin multiplele posibilități de sintetizare și corelare a datelor, prelucrarea integrată a unor operațiuni, în strânsă legătură cu exploatarea concomitentă a tuturor aplicațiilor informatice componente ale acestui sistem. De asemenea, aceste obiective presupun existența unei baze de date la care să poată avea acces persoanele implicate în exploatarea acesteia.
Realizarea completă a obiectivelor acestui sistem informatic în SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L., presupune existența și funcționarea cel puțin a unui calculator personal, PC-AT de preferință și a unei imprimante proprii, prin intermediul căruia să se poată declanșa toate tranzacțiile externe asupra bazei de date, privită ca un fond centralizat de date.
3.6.3 Definirea intrărilor sistemului informatic
Prin "intrările" unui sistem informatic performant la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L vom percepe totalitatea datelor primare necesare obținerii informațiilor adunate intr-o perioadă de timp ieșite din sistem, în urma prelucrării lor.
Datele primare oglindesc în mod real starea și dinamica fenomenelor și proceselor economice care au loc în unitatea economică și sunt necesare creării și populării bazei de date precum totodată și obținerii rezultatelor/rapoartelor finale de control fiscal.
Definirea intrărilor trebuie să includă toate elementele necesare realizării tehnice ulterioare a documentelor de intrare și să ofere soluții pentru prelucrarea datelor în sistemul informatic.
Adaptarea sistemului informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. în funcție de documentele primare de intrare este o fază importantă în cadrul activității de proiectare la deoarece în documente se consemnează starea și dinamica fenomenelor și proceselor economice desfășurate în unitatea economică și reflectate prin intermediul sistemului informatic.
Concordanța cu structura generală de funcționare a unui sistem informatic, documentele în care sunt consemnate operațiile economice din societatea comercială, reprezintă documentele de intrare în raport cu structura sistemului informatic.
Tipuri de documente de intrare
Documentele de intrare care cuprind în mod obișnuit dinamica și starea proceselor și fenomenelor economice pot fi catalogate sau diferențiate în funcție de urmatoarele criterii:
a) sfera de utilizare;
b) frecvența de utilizare;
c) regimul de gestionare;
d) tipul tranzacțiilor externe;
Fig.18: Tipologia documentelor de intrare la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.
a) Domeniul de utilizare a documentelor de intrare poate fi împărțit în doua grupe distincte:
1. Documente de intrare COMUNE, utilizate pentru înregistrarea datelor neconfidențiale cu privire la activitățile economice și tehnice care fac referință la toate tipurile de unități economico financiare indiferent de domeniul de activitate desfașurat (exemplu: nota de contabilitate, factura fiscală, bon casă, ștat salarii)
2. Documente de intrare SPECIFICE, folosite la înregistrarea datelor aferente anumitor procese tehnico-economice care au loc în cadrul unor ramuri sau subramuri ale entității economice;
b) Frecvența de utilizare și ponderea informațiilor fixe conținute în documentele de intrare permit gruparea acestora în două categorii:
1. Documente de intrare TIPĂRITE, definite printr-o utilizare generală comună în cadrul tuturor unităților economice, fapt ce rezidă din punct de vedere economic creșterea numărului lor cu regim special (exemplu: factura, NIR, aviz de expediție);
2. Documente de intrare NETIPĂRITE, caracterizate printr-o folosire unică numai la nivelul unor anumite unității economice.
c) Regimul de gestionare a documentelor de intrare permite gruparea acestora în două categorii:
1. Documente de intrare cu REGIM UZUAL, sunt caracterizate de o uzitare și o evidență asemănatoare cu cele tipărite cu scopul de a fi utilizate în mod general, fără restricții specifice din punct de vedere al legislației specifice în vigoare
2. Documente de intrare cu REGIM SPECIAL, astfel structurate, folosite și păstrate sunt impuse de reglementările legislative în vigoare, cu mențiunea specială că în conținutul lor este înscrisă mențiunea "Regim special".
d) Tipul tranzacțiilor externe permite structurarea documentelor de intrare în două categorii de clasificare:
1. Acele documente care au stat la baza incipientă a proceselor și fenomenelor care au asigurat o cuantificare a patrimoniului societății economice în faza de început a execuției sistemului informatic folosit ulterior in firmă.
2. Documente care sintetizează temperamentul fenomenelor și proceselor economice care influențează elementele patrimoniale într-o anumită perioadă de gestiune a societății.
e) Formatul de prezentare al documentelor la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.permite gruparea documentelor de intrare în trei categorii:
1. Documente de intrare individuale asigură redarea denumirii și valorii atributelor prin amplasarea acestora pe întreaga suprafață în ținînd cont de succesiunea logică a operației economice rezultate (factura)
2. Documente de intrare comune reflectă denumirile și valorile însușirilor prin ordonarea tabelară în cadrul căruia succesiunea atributelor este reflectată de relațiile de apartenență și incluziune dintre mărimile și numărul specific aleatributelor
Intrările sistemului informatic privind activitatea de distribuție fiscală sunt culese din documentele primare (facturi, note de intrare – recepție, documente plăți, documente încasări), vezi figura 19, și introduse în ferestrele de culegere a datelor.
Fig.19. Intrările sistemului informatic
3.6.4 Definirea ieșirilor sistemului informatic
Punerea în practică a obiectivelor sistemului informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. se caracterizează prin satisfacerea nevoilor informaționale ale structurilor organizatorice și ale conducerii din unitatea beneficiară, utilitatea și viabilitatea unui sistem informatic fiind determinată de conținutul și operativitatea cu care se transmit situațiile de ieșire la factorii de decizie implicați.
Dacă privim din punct de vedere al compoziției structurii, ieșirile sistemului informatic cuprinde o a treia componentă din trinomul ce caracterizează structura generală a oricărui tip de sistem INTRĂRI – PRELUCRĂRI – IEȘIRI.
Din punct de vedere tipologic, ieșirile sistemului informatic pot fi redate sub formă de:
a) rapoarte sintetice privind stocurile, vânzările și urmărirea plăților și încasărilor
b) sumar și sau situații de ieșire analitice privind analiza stocurilor, vânzărilor, plăților și încasărilor
Ieșirile sistemului informatic privind activitatea de distribuție sunt prezentate in figura 8.
Fig.20. Ieșirile sistemului informatic
3.6.5 Definirea colecțiilor de date
Principalele criterii referențiale cu privire la gruparea datelor în SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. sunt conexate de sfera de cunoaștere, de specificul activității, de stabilitatea, gruparea calitativă a conținutului datelor și de influența în procesul prelucrării acestora.
După orizontul de cunoaștere
date primare care cuprind informații generale
indicatori tehnico-economici cu un caracter operațional
După domeniul de activitate
baze furnizori cu care societatea are legături comerciale
colecția repere folosite in procesul tehnologic
categoria plăți
colecția încasări.
După stabilirea datelor din punct de vedere temporal
colecții de date convențional-constante care nu își modifică major structura
categorii de date variabile .
Ponderea colecțiilor de date convențional-constante, colecțiile de date cu caracter normativ dețin 55-60% din volumul total de informații care circulă în procesul informațional al unei unități economice.
Principalele colecții de date cu caracter normativ:
normativele de fabricație a reperelor
normativele tehnologice folosite în procesul de producție
normativele materiale
După prelucrarea datelor
colecții de date de bază sau de referință
colecții de date pentru tranzacții efectuate
colecții de date istorice.
Colecțiile de date ale sistemului informatic privind activitatea de distribuție la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. sunt prezentate in figura 9.
Fig.21. Colecțiile de date ale sistemului informatic
3.7 ALEGEREA MODELELOR ECONOMICO-MATEMATICE
Modelele matematice folosite în SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. la îmbunatațirea activității economice sunt următoarele:
modele de programare liniară – unele problemele economice se pot rezolva cu acest tip de model reflectă optimizarea planului de producție, împărțirea sarcinilor de producție și folosirea eficientă a resurselor companiei
modele de teorie a grafurilor – problemele economice ce pot fi cu acesată metodă rezolvate sunt cele privitoare la determinarea traseelor cu valoare optimă, determinarea unui flux optim;
modele de programare – problemele economice ce se pot avea o rezolvare eficientă cu acest tip de modele sunt evidențiera minimului global sau local aferent unei funcții reale.
tipuri de gestiune a stocurilor – problemele economice ce se pot rezolva cu aceste modele fac referință la eficientizarea activităților de aprovizionare, de producție și de desfacere a produselor, în speță turbine eoliene;
modele de teoria deciziilor – problemele economice finalizate în acest fel sunt legate de agumentarea deciziilor multidimensionare, fundamentarea deciziilor managerilor societății Vestas CEU România S.R.L. în condiții de risc și incertitudine.
Referitor la ieșirile sistemului informatic astfel conceput , acesta se încadrează în metodologia modelelor de gestiune a stocurilor.
3.7.1 STRUCTURA INFORMAȚIONALĂ A COMENZII DE LUCRARE
Comanda de lucrare sau service order-ul reprezintă principala reflectare a activității tuturor compartimentelor implicate in acest proces de execuție, financiar contabil și managerial, cât și a clienților care au acces limitat la eceste informații.
Comanda de lucrare în mod normal este inițiată de sistemul integrat al turbinelor încă din faza de comercializare. În momentul vânzării turbinelor eoliene se generează in sistem aceste comenzi de lucrare structurate pe diferite categorii de lucrări cum ar fi cele de mentenanță sau de modificări în structura echipamentelor care nu au fost implementate in faza de construcție.
O altă situație este aceea în care echipele de service din teren observă anumite disfuncționalități sau posibile viitoare defecte și generează notificări pe o comandă de lucru aflată în execuție. Aceste notificări ajung la un departament special, unde sunt analizate, prioritizate și se lansează noi comenzi de lucrare.
De obicei pe o comandă de lucrare care este o aplicație a unui program de lucru numit Mobile Customers Service, întâlnim o mulțime de date și informații atât pentru organizație cât și pentru client cum ar fi:
numărul comenzii de lucrare
activitatea care va fi executată
perioada de timp alocată lucrării
materialele folosite executării operațiilor
numărul de tehnicieni participanți la lucrare
istoricul lucrării
soluțiile care au fost implementate de alte echipe de tehnicieni
departamentul pentru suport tehnic
rubrici pentru creare de notificări
rubrici pentru materiale nonconforme
rubrică pentru pontajul orelor necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu, vizibile și clienților
descrierea activităților efectuate vizibile parțial și de clienți
Fig. 22 Structura comenzii de lucrare
Fiecare dintre echipele de tehnicieni, din cadrul departamentului de service dar și toți angajații SOCIETATĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. dispun de calculator portabil sau tabletă, principalul canal de comunicație este internetul. De altfel comanda de lucrare de completează online, ceea ce înseamnă un plus pentru bordul managerial de toate nivelurile să fie în orice moment informați despre situația lucrărilor, costurilor aferente, putând astfel sa ia cele mai bune decizii în cel mai scurt timp pentru atingerea obiectivelor firmei cu costuri cât mai mici.
Fig 23. Informațiile cuprinse în comanda de lucrare
3.8 ALEGEREA TEHNOLOGIILOR DE PRELUCRARE A DATELOR
Tehnologiile la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.pot fi clasificate în funcție de:
metodele, tehnicile și echipamentele folosite
modalitatea în care se analizează și se operează datele pentru prelucrare
modalitățile și tehnicile de prelucrare și de evaluare a rezultatelor obținute.
metodele și tehnicile de prelucrare și de redare a rezultatelor obținute.
Din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-funcționale mai elocvent spus, după timpul de răspuns al sistemelor informatice, tehnologiile se pot clasifica în:
tehnologii cu efect de afișare întârziat
tehnologii online.
După modul structural și organizare a datelor, tehnologiile de preluare automată a datelor formează următoarele categorii
tehnologii care utilizează fișierele clasice sau fișiere integrateale sistemului
tehnologii care folosesc baze de date.
După locul amplasării calculatorului electronicsau serverului în raport cu punctele generatoare de date și cu funcțiile de valorificare a informațiilor obținute din prelucrare:
tehnologii aferente sistemelor informatice centralizate
tehnologii folosite de sisteme informatice distribuite
Sistemul informatic astfel obținut face parte din următoarele categorii:
tehnologii în timp real sau online
tehnologii folosite la sistemele informatice centralizate
3.9 ESTIMAREA NECESARULUI DE RESURSE
Elementele care intră in componența pentru configurația fiecărui echipament de prelucrare a datelor sunt:
Memoria internă – previzionarea necesarului de memorie internă se face pe baza formulei de calcul M=M1+M2 unde:
M-reprezintă necesarul total de memorie,
M1-reprezintă necesarul de memorie pentru folosirea sistemului de operare ales,
M2-reprezintă necesarul de memorie folosit în mod mormal în execuția programelor aplicative.
Necesarul de memorie internă pentru programe aplicative se poate calcula folosind următoarea formulă:
M2-max(Ma,Mb,. .,Mn)
Estimarea necesarului de echipamente adiacente sistemului central de prelucrare a datelor se realizează în ținând cont de echipamentele de intrare-ieșire și de unitățile de memorie externă existente la acea dată.
Numărul echipamentelor periferice necesare se calculează în raport de următorii factori:
volumul de date intrate-ieșite
volumul de datenecesar pentru a fi stocat în memoria externă
numărul de programe care funcționează în paralel la un moment dat.
CONCLUZII
Sistemul informatic este o parte a sistemului informațional al SOCIETĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. mai precis acea parte a sistemului informațional care folosește pentru culegerea, prelucrarea, memorarea și transmietrea informațiilor serverelor proprii și apoi calculatoarele electronice. Întrucât, actualmente, se utilizează pe scară largă calculatoarele și echipamentele electronice periferice acestora, majoritatea sistemelor informaționale cuprind și sisteme informatice.
Sistemul informatic la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L.are un rol foarte important datorită faptului că managerii de toate nivelurile, în condițiile concurenței acerbe care există actualmente pe piață și a globalizării mondiale, au nevoie de informații cât mai corecte și în timp util pentru luarea deciziilor. Sistemul informatic al SOCIETĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. este mai puțin predispus spre erori în transmiterea informațiilor, spre deosebire de sistemul informațional care nu utilizează calculatorul electronic, obturând astfel o parte din riscul de a furniza informații eronate, utilizând diferite metode de protecție pentru a-și proteja documentațiile tehnice, date cu diferite grade de confidelianțitate, strategii de marketing si previziuni economice.
Cuvântul previziune vine din limba franceză, de la cuvântul “prevision”, ce se traduce prin a anticipa apariția și evoluția unor evenimente și procese, pe baza datelor și informațiilor cunoscute din trecut și prezent, precum și a studierii legilor obiective în cadrul temporal și spațial dat. Previziunea este o categorie generică ce poate reprezenta toate modelele de cunoaștere in detaliu a problemelor viitorului.
Previziunea la SOCIETATEA VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. nu se identifică cu prognoza și nici cu alte modalități de anticipare. Ea prezintă avantajul că acoperă întreaga gamă de preocupări umane referitoare la anticiparea viitorului, in ceea ce privește energia regenerabilă și a cerințelor tot mai stricte a clienților și a companiilor regionale de electricitate. Având acest caracter exhaustiv dar obiectiv, previziunea, ca și activitatea previzională corespunzătoare, trebuie privite pe diferite modalitați de cunoaștere și eficiență precum și pe grade de descriere amănunțită a reprezentărilor asupra perspectivei energiei verzi. De aceea, unele previziuni pot avea un grad ridicat de credibilitate, verificându-se ulterior ca succese iar altele pot fi pur speculative și neconfirmate în practică.
Cu ajutorul previziunilor la diferite categorii de management al al SOCIETĂȚII VESTAS CEU ROMÂNIA S.R.L. se pot elabora strategii de evoluție cât și efectele acestora asupra tehnologiilor existente orientând astfel resursele și compartimentul tehnic in direcțiile actuale ale pieței energetice ținându-se cont de reglementările juridice din fiecare țară cât și posiblitatea de a restructura unele sectoare mai puțin eficiente, totul pentru atingerea obiectivelor companiei.
BIBLIOGRAFIE
Cornelia Botezatu- „Proiectarea sistemelor informatice, Metode sistemice”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2007
Cornelia Botezatu, Iacob Ionel- „Proiectarea sistemelor informatice, Studii de caz pentru managementul activitatilor unei societati”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2007
Horvath & Partners, Controlling. Sisteme eficiente de creștere a performantei, Ed. Beck, 2007
Militaru Gh. – “Sisteme informatice pentru management” Editura All, 2004
Nistor L. Ioan, Prognoza macroeconomică, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009
Oprea D., Airinei D., Fotache M. – “Sisteme informaționale pentru afaceri“ Editura Polirom, 2002
Pârlog C., Metode de analiză previzională, Editura Oscar Print,București, 1998
Stepan A., Petrov Gh., Iordan V. – Fundamentele proiectării și realizării sistemelor informatice, Timișoara, Editura Mirton, 1995
Ursărescu, M., Vlădeanu, D., Radu, I., (coord.), Informatică și Management, Editura Universitară București, 2007
V. Chichernea, C. Botezatu, I. Iacob, C. Fabian, R. Mihalca, S. Goron- „Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare”, Ed. Sylvi, București 2001
Vârlan G., Burtică, M., Previziune Microeconomică, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2006
BIBLIOGRAFIE
Cornelia Botezatu- „Proiectarea sistemelor informatice, Metode sistemice”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2007
Cornelia Botezatu, Iacob Ionel- „Proiectarea sistemelor informatice, Studii de caz pentru managementul activitatilor unei societati”, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2007
Horvath & Partners, Controlling. Sisteme eficiente de creștere a performantei, Ed. Beck, 2007
Militaru Gh. – “Sisteme informatice pentru management” Editura All, 2004
Nistor L. Ioan, Prognoza macroeconomică, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009
Oprea D., Airinei D., Fotache M. – “Sisteme informaționale pentru afaceri“ Editura Polirom, 2002
Pârlog C., Metode de analiză previzională, Editura Oscar Print,București, 1998
Stepan A., Petrov Gh., Iordan V. – Fundamentele proiectării și realizării sistemelor informatice, Timișoara, Editura Mirton, 1995
Ursărescu, M., Vlădeanu, D., Radu, I., (coord.), Informatică și Management, Editura Universitară București, 2007
V. Chichernea, C. Botezatu, I. Iacob, C. Fabian, R. Mihalca, S. Goron- „Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare”, Ed. Sylvi, București 2001
Vârlan G., Burtică, M., Previziune Microeconomică, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2006
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Utilizarеa Informatiilor Pеntru Prеviziuni LA Sociеtatеa Societateavеstas Cеu Romania S.r.l (ID: 150765)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.