U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.15 [614914]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.15

Introducere

Într-o lume interdependentă, industriei automobile lor îi revine un rol deosebit. Produc ția
mașinilor pe de o parte faciliteaz ă mobilitatea oamenilor și a bunurilor care este un factor central al
globaliz ării, pe de alt ă parte sectorul î n sine este mobil ă prin din amica dezvoltă rii loca țiilor de
produc ție și rețelelor de produc ție. Am putea vorbi despre o indust rie globalizat ă care în sine
globalizeaz ă și care este in continu ă schimbare ș i care trebuie s ă răspundă la noi provoc ări, cum ar f i
de exemplu concurența în inova ții.
Fiindc ă această ramură a industriei este de o mare importa nță deja din secolul trecut ș i până
în zilele noastre, în ciuda crizelor economice (cum ar fi criza țițeiului din 1973 și criza economic ă din
2008 ) aceasta a realizat v ânzări mari, de aceea industria automobilelor poate fi considerat ă o industrie
deosebit de persistent ă. Momentan se poate observa o rat ă de cre ștere de 7% i n pieț ele emergente
cum ar fi China sau Mexic.

Fig.0.1. Industria Automotiv1

1 https://www.technavio.c om/blog/automation -automotive -industry -trends [30.06.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.16

Dezvoltarea noilor loca ții de pr oducț ie a marilor m ărci pentru asamblarea final ă, nu este un
fenomen individual. În cadrul schimbării structurii de producț ie de la fordist la post -fordist, rolul
furnizorilor industriei auto a fost consolidat prin external izarea anumitor etape de producț ie care a
avut ca rezultat o responsabilitate imp ărțită. Pentru furnizori ș i în general pentru industria
automobile lor joacă un rol esenț ial c ăutarea locațiilor de producț ie. Un factor important pentru
comp etitivitatea unu i furnizor este găsirea locației cu producț ie rentabil ă și cu o calitate constant ă. O
analiză profund ă a diferitelor factori geografici , umani ș i fizico -geografici este esen țială și inevitabil ă
pentru dezvoltarea strategiilor de interna ționalizare a companiilor din industria auto.
Un facto r important pentru furnizorii industriei auto sunt liniile de produc ție și rentabilitatea
și automatizarea acestor linii , care au o influen ță direct ă asupra competi tivității. Factorul uman de și
este important și inevitabil , pentru o calitate mai ridicată nivelul automatiz ării este un factor cheie.
Una din aceste metode de automatizare sunt liniile conveioare care asigur ă deplasare a produselor de
la un post de lucru la altul.
Fondat în anul 1958, DRÄXLMAIER Group este printre cele mai mari afaceri de famil ie din
Germania. Compania dezvoltă și produce sisteme electrice și electronice, interioare de lux și sisteme
de bord pentru automobile, iar printre cei mai cunoscuți clienți se numără mărci celebre precum
Mercede s-Benz, Porsche sau BMW. La nivel mondial, a proximativ 60.000 de persoane sunt angajate
în cadrul DRÄXLMAIER Group. Pe piața din România, DRÄXLMAIER Group este prezent din anul
1993, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din țară. În momentul de față grupul este prezent în
cinci orașe din Români a – Satu Mare, Pitești, Timișoara, Hunedoara și Brașov.

Fig.0.2. DRÄXLMAIER Satu Mare2

2 https://ro.draexlmaier.com/ [01.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.17

Îndeplinind funcția de Coordonator grupă Procese de î mbun ătățire continu ă în cadrul
compartimentului Inginerie industrial ă, una din atribu țiile mele este optimizare a constant ă inclusiv a
acestor conveioare.
În aceast proiect de diplom ă se va prezenta o pos ibilă îmbună tățire a celui mai moder n
conveior existent în firmă , proiectarea acestu i sistem îmbun ătățit și impactul financiar a l acestuia.
Necesitatea acestei îmbunătățiri a ap ărut dup ă mai multe pierderi de timp ap ărute în linia de producție
din cauza staț ionărilor ap ărute ca urmare a schimbă rii meselor de lucru. Aceste mese de lucru în
momentul de fa ță se pot scoate doar prin demontarea unei p ărți definite a șinelor unde este angrenat ă
masa de lucru.

Fig.0.3. Conveior Taenzler Power&Free3

3 http://tma -sachsen.de/en/conveyor -technology/ [30.06.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.18

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.19

Capitolul 1. Stadiul actual al temei

1.1 Conveioare suspendate

Frecvent utilizate, aceste tipuri de conveioare realizează transportul pieselo r la punctele
tehnologice în timp scurt și în perfectă siguranță. Avantajele majore constituie ocuparea unui spațiu
restrâns, asigurarea transportului unor greutăți apreciabile , precum și faptul că nu se ocupă
podeaua. Există 3 grupe de conveioare suspenda te:4
– conveior suspendat acț ionat manual ;
– conveior automat cu un traseu de rulare ;
– sistem transport Power&Free (conveior cu traseu dublu) .

Fig.1.1. Conveior suspendat5

4 http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare -suspendate1 [02.07.2018]
5 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.20

1.1.1 Conveior suspendat acț ionat manual

Conveiorul de transport manual are o const rucție flexibilă , este ușor accesibil din punct de
vedere financiar , iar întregul sistem ocupă un spațiu relativ mic.6 Conveiorul este acț ionat manual
prin tragerea sau împingerea pieselor ag ățate pe sistem.

Fig.1.2. Conveior suspendat acț ionat manual7

6 http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare -suspendate1/Conveior -manual
[02.07.2018]
7 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.21

1.1.2 Conveior automat cu un traseu de rulare

Majoritatea liniilor și echipamentelor puse în funcți une au av ut la bază sisteme de transport.
Acest tip de transportor se recomandă în cazul pieselor cu dimensiuni mai mici și greutate relativ
mică. Tra seul conveiorului se stabilește în funcție de ordinea procedurilor, fiind proiectat cu diferite
arcuiri și curburi.8

Fig.1. 3. Conveior automat cu un traseu de rulare9

8 http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare -suspendate1/Conveior –
automat -cu-un-traseu-de-rulare -flux-continuu -sau-secvenial1 [02.07.2018]
9 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.22

1.1.3 Sistem transport Power&Free (conveior cu traseu dublu)

În cazul un or piese cu dimensiuni și greutăți mai mari, care necesită o tehnologie mai
complexă, se recomandă acest sistem Power&Free care se adaptează foarte bine având o structură
robustă.10 Și în aceast proiect este vorba de un asemenea sistem.

Fig.1. 4. Sistem transport Power&Free11

10 http://www.knipl.com/ro/Echipamen te/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare -suspendate1/Sistem –
transport -PowerFree -conveior -cu-traseu -dublu1 [02.07.2018]
11 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.23

1.2 Acționarea pneumatică

1.2.1 Caracterizarea generală , performan țe și domeniul de utilizare

Acționarea pneumatică (pneumostatică ) reprezintă un mod de ac ționare mecanizată a
dispoz itivelor, caracterizat ă prin faptul că forța de acțio nare este realizată de aerul comprimat ce apas ă
asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare pneumatice. De regul ă, aerul comprimat este
furnizat de stații centrale de compresoare ș i este distribuit in re țele la presiunea de 4…5daN/cm².12
Princi palele a vantaje ale acestui mod de acț ionare sunt:
– greutate redus ă;
– suportă supra încărcări fără pericol de avarii ;
– alimentare comod ă cu energie ;
– posibilit ăți largi de reglare a vitezei și forț ei dezvoltate, cu mijloace relativ simple ;
– nu influențează deloc mediul în care funcționează ;
– întreținere ușoară, chiar și de c ătre operator ;
– pericol redus de accidente ;
– aerul comprimat care a efectuat lucrul mecanic nu necesit ă instalaț ii speciale de evacuare,
fiind trimis direct î n atmosfer ă și poate fi utilizat ș i în alte s copuri .13
Dezavantajele acestui mod de acț ionare sunt:
– la viteze mari de deplasare a pistoanelor, la sf ârșitul cursei acestora apare o lovitură puternic ă,
ce poate deteriora motoarele sau dă una s ănătății operator ului;
– destinderea bruscă a aerului comprimat în motoare duce la sc ăderea temperaturii, ce provoacă
separarea și depunerea apei pe pere ți, care favorizeaz ă coroziunea elementelor instala ției;
– randament relativ sc ăzut, mai ales în cazul utiliz ării unor conducte lungi, cu multe coturi și
schimbă ri de s ecțiune ș i în cazul unor etan șări necorespunză toare ;
– gabarit mare la for țe mari, din cauza presiunii economice limitate a aerului comprimat .14

12 [18] Pag. 235
13 Idem
14 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.24

În cea mai mare parte, aceste dezavantaje pot fi înlăturate sau dim inuate, prin proiectarea,
execuț ia și expl oatarea ra țională a acestor instala ții.15
Domeniul raț ional de utilizare al ac ționării pneumatice î l constituie dispozitivele din sec țiile
prevăzute cu reț ele de aer comprimat, pentru prelucr ări cu regimuri moderate de lucru, la produc ția
de serie și de ma să.16

1.2.2 Scheme tipice de acț ionare

O schema tipic ă de acț ionare pneumatic ă este prezentată in figura 1. 5.

Fig.1.5. Schemă acționare pneumatic ă17

15 [18] Pag. 235
16 Idem
17 https://airo -pneumatics.ro/2015/05/30/capitolul -1-prezentare -generala -structura -unui -sistem -pneumatic/
[02.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.25

În structura general ă a acestor scheme intr ă:
– acumulatoarele (rezervoarele) de aer comprimat, plasat e între compresoare si locuri de lucru,
care servesc la alimentarea neîntreruptă a tuturor motoarelor pneumatice racordate la re țeaua
principală și la mic șorarea varia țiilor de presiune;18

Fig.1.6. Acumulator de aer comprimat19

– robinetele de trecere, car e servesc ș i la deconectarea instala țiilor în perioadele afectate
reparaț iilor capitale ale ma șinilor -unelte;20

Fig.1.7. Robinet de trecere21

18 [18] Pag. 236
19 https://www.xn –tystkone -o4ac.fi/product/168/cormak -sky-100-v-paineilmakompressori -230v [02.07.2018]
20 [18] Pag. 236
21 https://prom.ua/p599782400 -kran-vozdushnyj -pnevmaticheskij.html [02.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.26

– aparatele pentru preg ătirea aerului comprimat și anume filtrele separatoare care asigur ă
condensarea vaporilor de apă și de acizi , și reținerea impurit ăților și ung ătoarelor, care asigur ă
propriet ăți lubrifiante aerului comprimat;22

Fig.1.8. Filtru și ungă tor aer comprimat23

– aparatele pentru reglarea ș i controlul presiunii și anume regulatoarele de presiune, ce ser vesc
la stabilirea presiunii nominale de lucru ș i manometrele, ce servesc la controlul presiunii;24

Fig.1.9. Regulator de presiune cu manometru25

22 [18]Pag. 236
23 https://www.emag.ro/filtru -unior -regulator -si-ungator -pneumatic -de-1-4-617735/pd/D NF2J7BBM/ [02.07.2018]
24 [18]Pag. 236
25 https://www.emag.ro/regulator -de-presiune -cu-manometru -1-2-gr30015f3g/pd/D51MFDBBM/ [02.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.27

– aparatele de siguran ță și anume releele de presiune ș i supapele de sens unic. Releele de
presiune asigur ă întreruperea aliment ării motoarelor electrice de ac ționare a ma șinilor -unelte
în situaț iile în care întreruperea alimentă rii cu aer sau c ăderea de presiune din re țea sunt de
lungă durat ă și, ca urmare, pierderile de aer prin neetan șeități duc la sc ăderea pres iunii din
camerele de lucru ale motoarelor, ap ărând pericolul desprinderii semifabricatelor din
dispozitiv, iar supapele de sens unic completeaz ă rolul releelor de presiune, permi țând aerului
comprimat s ă circule numai de la reț ea spre motorul pneumatic, m enținând presiunea de lucru
în motor p ână la oprirea completă a ma șinii-unelte. Utilizarea acestor aparate este absolut
necesar ă, mai ales când mecanismele de fixare nu au proprietatea de autofr ânare;26

Fig.1.10. Relee de presiune27

Fig.1.11. Supap ă de sens28

26 [18]Pag. 237
27 http://www.hidrosib.ro/relee -de-presiune.aspx [02.07.2018]
28 http://www.flupec.ro/prod use/pneumatica/accesorii -pneumatice/supape/supape -de-sens -pneumatice
[02.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.28

– motoarele pneumatice ce servesc la transforma rea energiei aerului comprimat î n lucru
mecanic util, necesar pent ru a realiza fixarea și slă birea semifabricatelor;29

Fig.1.12. Motor pneumatic30

– conductele ș i arm ăturile, ce servesc la legarea între e le a celorlalte elemente ale instala ției și
elemente de etan șare, ce asigură etanșarea îmbin ărilor fixe și mobile ale i nstalaț iei.31

Fig.1.13. Conduct ă pneumatic ă32

29 [18] Pag. 237
30 https://ie.rs -online.com/web/p/pneumatic -profile -cylinders/1214772/ [02.07.2018]
31 [18] Pag. 237
32 http://intacteco.ro/obturatoare -pneumatice -simple -Vapo [02.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.29

1.2.3 Elemente de calcul

Motoarele cu piston cu simpl ă acțiune au, în general, cursele d e lucru limitate, iar for ța de
acționare dezvoltat ă scade cu cre șterea cursei, ca urmare a comprimă rii elementelor elas tice
(arcurilor) utilizate la re aducerea pistoanelor în pozi ția ini țială. Forța de ac ționare dezvoltat ă de aceste
motoare este dat ă de re lația:33

𝐹𝑎=𝑝𝑎∗𝑆𝑢−𝐹𝑓−𝐹𝑒 [𝑑𝑎𝑁 ]34 (1.1)
În care :
𝑝𝑎 – este presiunea aerului comprimat [daN/cm²];
𝑆𝑢 – suprafaț a util ă a pistonului [cm²];
𝐹𝑓 – forța de frecare dintre piston -cilindru și dintre tijă-capac [daN];
𝐹𝑒 – forța necesar ă comprimă rii elementelor elastice [daN].35
Forța de fre care se poate determina cu relaț ia:

𝐹𝑓=𝜇∗𝜋∗𝐷′∗𝐻∗𝑝𝑎 [𝑑𝑎𝑁 ]36 (1.2)
În care:
𝜇 – este coeficientul de frecare dintre elementele de contact;
𝐷′ – diamet rul pistonului sau al tijei [cm];
𝐻 – lățimea suprafe ței de contact a garniturii de etan șare [cm].37

𝐻=𝑏−𝑠 [𝑐𝑚]38 (1.3)

33 [18] Pag. 238
34 [18] Pag. 238, Rel. 9.3
35 [18] Pag. 238
36 [18] Pag. 238, Rel. 9.4
37 [18] Pag. 238
38 [18] Pag. 238, Rel. 9.5

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.30

În care:
𝑏 – lățimea garniturii [cm];
𝑠 – grosimea garni turii [cm].
Forțele de frecare pot fi considerate și prin intermed iul randamentului η. În lipsa altor date, se
poate considera η=0.8.39
Motoarele cu piston cu dubl ă acțiune compensează dezavantajele motoarelor cu simpl ă
acțiune. Forța de ac ționare dezvoltat ă de aceste motoare este dat ă de rela ția:40

𝐹𝑎=𝑝𝑎∗𝑆𝑢−𝐹𝑓 [𝑑𝑎𝑁 ]41 (1.4)

39 [18] Pag. 238
40 [18] Pag. 239
41 [18] Pag. 239, Rel. 9.5

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.31

1.3 Prezentarea liniei de produc ție

Linia de produc ție prezentată în acest capitol este locul unde cablajele electrice a l unui
autovehicul sunt asamblate ș i finalizate. Această linie este compus ă dintr -un co nveior cu mai multe
mese de lucru, ele fiind divizat e în mai multe postur i de lucru , iar fiecare post de lucru are zona sa pe
masă unde îș i desf ășoară activitatea.

Fig.1.1 4. Părțile componente principale a l unui cablaj electric auto42

42 http://www.jobistan.co/universal -automotive -wiring -harness.html [01.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.32

Fig.1. 15. Cablaj electric auto finalizat43

Cu ajutorul conveiorului mesele de lucru sunt mutate d e la un post de lucru la altul într -un
interval de timp, numit ș i tactul lin iei, definit automat de sistem conform timpul ui necesar pentru
finalizarea fiec ărui cablaj din linie. Acest timp poate varia de la 3 p ână la 4 minute în funcț ie de
mărimea maș inii care reprezintă timpul necesar pentru finalizarea acestuia. Timpul necesar pentru
finalizarea unui cablaj electric auto poate varia de la 300 până la 450 de minute. Acest timp este
divizat pe num ărul de perso ane aflat e pe linia de produc ție.

Fig.1. 16. Linie de produc ție divizat pe postur i de lucru44

43 https://www.rbracing -rsr.com/wiring_ecu.html [01.07.2018]
44 http://obiectiv -sm.ro/2018/02/21/pe -surse -draxlmaier -muta -o-parte -insemnata -din-activitate -in-r-moldova -si-
macedonia -si-lasa-pe-drumuri -mii-de-angajati/ [01.07.2018]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.33

1.4 Parametrii tehnologici ai conveiorului

Conveiorul folosit pentru linia de produc ție este produs de firma Taenzler Maschinen und
Anlagebau. Instalația este folosită pentru transportul cablajelor particularizate, realizate conform
cerințelor specifice clientului, transport realizat cu transportatoare specializate pentru transportul
plăcilor de construcție H, prin inter mediul unui sistem Power & Free. Baza de transport este proiectată
pentru o lungime de 86,480 m și o lățime de 6,0 m, de formă ovală și permite preluarea a l unui maxim
total de 22 transportatoare plăci de construcție.
Instalația este formată dintr -un sis tem Taenzler Power & Free și 22 de transportatoare plăci
construcție așezate de -a lungul unei baze de transport din oțel.

Fig.1. 17. Schema conveiorului Taenzler Power & Free

1.4.1 Date tehnice

Sarcina transportorului este de a permite circulația auto mată a vehiculului purtător de plăci
de construcție.
Lungime: 86,480m
Lățime: 6,0m
Viteza conveierului: 0,8-10 m/min.
Distanța de la preluare: 620mm

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.34

Motor: Abatere Angrenaj cu motor cu reductor cu dinți drepți
230/400 VAC; 0,37 kW; potrivit pentru func ționarea
convertizorului de frecvență
Mandrină: Unitate de fixare pneumatică
Ghidare: Plastic, S – alb / S – verde / S – negru
Lanț: Oțel rotund 8 x 13mm
Direcție: SPS Siemens S7 – 300, ASI BUS cu panou de operare
de pe tabloul de comandă, invertor, tablou de comandă
și livrare electrică completă
Zonele individuale tampon pot fi activate sau
dezactivate de pe panoul de comandă prin intermediul
unui buton de selecție.

Control ul instalaț iei:
– direcție Siemens S7 -300 realizată cu panoul tactic TP177 ;
– tablou de comandă 800 x 600 x 350 mm ;
– 8 opritoare de urgență, din care unul dintre comutatoare montate direct pe tabloul de comandă ;
– comutator principal Pornire/Oprire ;
– invertor Lenze ;
– identificarea firelor – a se vedea diagrama de cablu în tabloul de comandă ;
– aparat de pornire Klöckner Moller ;
– cleme cu șurub Klöckner Moller pentru borne în serie ;
– inserția de cabluri se face de dedesubt ;
– execuția controlului electric conform EN 60204 .

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.35

1.4.2 Setar ea conveiorului

Cutia de comandă a conveiorului este dotat ă cu un panou de comandă Siemens Touch TP177,
cu ajutorul căreia se pot seta parametrii liniei.

Fig.1. 18. Meniul panoului de comand ă

Elementele meniului ș i setările posibile:
– câmpul număr piese “000” , acest câmp reprezintă numărul de transportatoare afla te la- sau
care au tra versat pe la locul de preluare;
– câmpul vitezei “00.00m/m ”, indic ă viteza conveiorului ;
– mod de operare , aici se poate selecta modul de func ționare dorit ;
– viteza , în acest element de meniu, poate fi reglată viteza de transport (interva lul de ajusta re
este de 0,8 m/min și 10m/min);
– setări, în acest meniu, puteți ajus ta lungimea ciclului de operare (această instalație are o
lungime teoretică a cursei de 8200mm ). Prin butonul RESET Taster poate fi resetat contorul
pentru numărul de transp ortatoare declarat la stația de preluare, la zero;
– recipientul de ulei – setarea recipientului de ulei este necesară numai la temperaturi
ambientale foarte ridicate (0 °C – 40 °C) sau în cazul în care lubrificatorul a fost operat un
timp îndelungat fără ul ei, iar lanțul transportor este prea uscat. Recipientul de ulei lubrifiază
automat lanțul, după 100 de cicluri de operare. Lubrifierea are loc prin rularea lanțu lui și se
oprește automat;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.36

– claxon , în acest element de meniu, poate fi reglată durata de semna lizare audio a claxonului.
Semnalizarea audio este activă atunci când conveierul este pornit sau se apasă o tastă de oprire
de urgență.

Contorul pentru transportatoare se setează la 0 înainte de a se începe deplasarea. Acest lucru
permite ca producția instalației per schimb să poată fi determinată precis.

Fig.1. 19. Submeniul setă ri
Metoda de setare:
– se apasă câmpul „Setări”, și se va deschide un nou subelement de meniu ;
– se apasă câmpul "RES ET" pentru a seta contorul la 0 ;
– se introduce parola necesară „100” în câmpul pentru parolă de pe tastatură ( parola va putea fi
schimbată cu o parolă locală și ar trebui să fie disponibilă doar unui grup definit de persoane) ;
– se părăsește meniul prin butonul „înapoi” ;
– contorul începe de la „0”.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.37

1.4.2.1 Seta rea modului de operare

Conveiorul se poate seta î n trei moduri de operare:
1. Operare manual ă: în acest mod transportatoarele de plăci de construcție se deplasează cu
viteza presetată în sistemul oval conveior, fără să aibă loc o oprire automată a autovehic ulului
în poziția de preluare.
2. Mod automatic: în acest mod transportatoarele de plăci de construcție se deplasează cu viteza
presetată în sistemul oval conveior, în timp ce are loc o oprire automată a autovehiculului în
poziția de preluare.
3. Mod automatic p lus: În acest mod, transportatoarele de plăci de construcție se deplasează cu
viteza presetată în sistemul oval conveior, în timp ce are loc o oprire automată a
autovehiculului în poziția de preluare. Timpul de oprire la poziți a de preluare poate fi setat
prin intermediul unui temporizator.

Fig.1. 20. Submeniul modul de operare

Metoda de setare:
– se apasă butonul „Mod de operare” ;
– se apasă butonul de reprezentare a modului de operare (manual, automatic, automatic plus) ;
– se introduce parola necesară „100” în câmpul pentru parolă de pe tastatură ;
– se select ează meniul cu modul de operare ;
– se părăsește meniul prin butonul „Înapoi”.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.38

1.4.2.2 Setarea vitezei de transport dorite

Viteza conveiorului poate fi regl ată în timpul funcționă rii acestuia.

Fig.1.21. Submeniul setarea vitezei

Metoda de setare:
– se apasă butonul „Viteză” ;
– se confirm ă viteza sau timpul de nefuncționare ;
– se introduce parola necesară „100” în câmpul pentru parolă de pe tastatură ;
– se introduce viteza sau timpul de nefuncționare pe tastat ura numerică (interval de 0,8 m/min
– 10 m/min) sau timpul de nefuncționare dorit, în secunde ;
– se părăsește meniul prin butonul „Înapoi” .

Timpul unui ciclu (Tact) este derivat din viteza setată, distanța de transport setată , precum și
timpul setat de opr ire. Durata ciclului se calculează din acești factori și, prin urmare, nu este direct
reglabilă.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.39

1.4.2.3 Setarea semnaliz ării audio

Submeniul pentru claxon este utilizat pentru a regla durata semnalului de avertizare audio.
Semnalizarea audio est e activă atunci când conveierul este pornit sau se apasă o tastă de oprire de
urgență. Durata semnalului este cuprinsă într -un interval de la 0 la 9999 secunde.

Fig.1.22. Submeniul setarea semnaliză rii audio

Metoda de setare:
– se apasă butonul „Claxon” ;
– se confirmă câmpul de date „0000” ;
– se introduce parola necesară „100” în câmpul pentru parolă de pe tastatură ;
– se introduce perioada dorită pe tastatura numerică (interval de la 0 la 9999 sec) ;
– se părăsește meniul prin apăsarea butonului „Înapoi” .

1.4.3 Pornirea conveiorului

Prin apăsarea butonului „Pornire” de pe tabloul de comandă, se indică pornirea instalației
printr -un semnal audio cu durata de 5 secunde.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.40

1.5 Sistem ul de evacuare actual a platformei de lucru din conveior

După implementarea liniei noi de producț ie s-a ivit o problemă care î n faza de proiectare nu
a fost luat ă în considerare, adic ă scoaterea de pe conveior a unei mese de lucru (platformă ) pentru
reconfigurarea , eventual repararea acestuia.
Deși exist ă o mo dalitate de a scoat e o platformă din conveior , aceasta presupune oprirea liniei
de produc ție ce duce la timpi de sta ționare excesive. Sta ționările nu se pot programa pe sf ârșit de
schimb sau pe sfâ rșit de s ăptămână, fiindc ă reconfigur ările sunt dependente de comenzile clien ților
și din cauza produc ției just -in-time acestea trebuie efectuate în timpul produc ției. Modalitatea const ă
în îndep ărtarea unei jumă tăți de șină din conveior cu o lungime de 500mm. Îndep ărtând aceast ă
bucat ă, se poate scoate platforma de lucru și se poat e introduce platforma nouă deja reconfigurat ă.
Pentru a scoate o platformă din conveior , următorii pa și sunt de urm ărit:
– se opreș te linia de produc ție pentru siguranț a personalului care demonteaz ă bucata de șină,
fiindc ă platformele trec chiar sub șină;

Fig.1.23. Platforma ș i conveiorul suspendat

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.41

– se deș urubeaz ă cele șase șuruburi M8 care fixeaz ă porția de șină de conveior ;

Fig.1.24. Sina mobila

– se scoate platforma care necesit ă reconfigurare;
– se introduce în linie platforma reconfigurat ă;
– se fixeaz ă la loc șina mobilă cu ajutorul celor ș ase șuruburi M8;
– se porneș te linia de produc ție.

Fig.1.25. Panoul de comand ă al conveiorului

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.42

Pentru a putea sublinia pierderile cauzate de schimb ările de platformă s-a efectuat și un studiu
de timp conform metodei REFA din care reiese că sunt necesare opt minute pentru opera ție în stadiul
actual care depăș ește cu 4 minute timpul de tact a liniei.

Tab.1.1. Studiu de timp

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.43

Capitolul 2. Contribuț ii proprii

2.1 Descriere constructiv -func țional ă

După analizarea problemei s -a decis proiectarea unui sistem automatizat cu ajutorul c ăruia
porțiunea de șină se poate îndepă rta automat f ără interven ția operatorului , astfel reduc ând timpul
pentru schimbarea unei platforme în așa fel încât aceasta să se încadreze în tactul liniei.
Un aspect foarte importan t era ca sistemul proiectat să se poat ă adapta la conveior fă ră mari
modifică ri în structura acestuia. Acest lucru s -a realizat, singura modificare la conveior fiind l ărgirea
unei gă uri de la Ø9 la Ø12 p entru a putea monta o buc șă pentru rabatarea șinei existente. Principala
energie folosit ă pentru automatizare este energia pneumatic ă transformat ă în energie mecanic ă printr –
un motor pneumatic cu dubl ă acțiune. Cu ajutorul acestui motor porțiunea de sin ă mobilă este rabatat
cu 90°.

Fig.2.1. Sistemul automat de deschidere integrat î n conveior

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.44

2.2 Funcționarea sistemului îm bunătățit

Func ționarea sistemului este simpl ă, dar totuș i eficient ă. Prin apăsarea unui buton motorul
pneumatic (1) este ac ționat , iar șina mobil ă (2) este rabatat ă cu 90° . Cursa neces ară pentru rabatare
este de 288mm , iar pozi ția inferioar ă (închis) și superioar ă (deschis) ale șinei mobile este asigurat ă
de opritor (3). Motorul pneumatic este prins de grind ă cu ajutorul dispozitivu lui de fixare (4). șina
mobil ă este fixat ă de șina existent ă a conveiorului cu ajutorul a dou ă știfturi (5).

Fig.2.2. Sistemul automat de deschidere și părțile componente

1
2 3 4
5

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.45

2.3 Proiectarea CAD a sistemului

Pentru a putea proiecta un si stem nou de deschidere , în primă fază s-a prelevat sistemul deja
existent.

Fig.2.3. Conveiorul cu sistemul original

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.46

Proiectarea porțiunii noi de ș ină mobil ă s-a făcut în așa fel, încât aceasta să se poat ă rabata ,
dar totodat ă să se poat ă integra în conveior f ără modific ări mari la aceasta. Aceasta are cinci p ărți
componente care sunt sudate împreun ă. Cele doua por țiuni de șină (una pentru ro țile mesei , una pentru
lanțul de antrenare ), brațul de rabatare pe care vine montată și tija motorului pne umatic cu ajutorul
unui ș tift, și por ținuea de îmbinare cu șina deja existent ă, care a fost mutat ă cu 4mm spre mijlocul
șinelor pentru a l ăsa loc buc șelor în care va intra ș tiftul.

Fig.2.4. Șina mobilă optimizat ă

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.47

S-a proiectat un suport pentru mo ntarea motorului pneumatic pe grinda linie i cu ajutorul
căruia este asigurată cursa necesară al acestuia.

Fig.2.5. Suport motor hidraulic

Având în vedere faptul că cursa necesa ră pentru rabatarea ș inei mobile cu 90° este de 288mm,
și fiindcă nu exist ă motor hidraulic standard cu cursa respectiv ă, s-a selectat un piston cu cursa activ ă
de 300mm, ș i pentru a respecta pozi ția șinei mobile s -a proiectat un opritor care se poate monta pe
sistemul deja existent.

Fig.2.6. Opritor ș ină mobil ă
După asamblarea componentelor proiectate și integrarea acestuia î n sistemul existen t,
conform analizelor efectuate in mediu CAD s -a constat at că sistemul proiectat este func țional și o
alternativă viabil ă și optimizit ă a sistemului existent.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.48

2.4 Motorul pneumatic ales și parametrii acestuia

Pentru o adaptare uș oară a sistemului și pentru gabarit ul redus a l acestuia , s-a ales ca
principalul motor mi șcător al sistemului sa fie pneumatic. Dup ă ce s-a analizat cursa necesară, s-a
trecut la că utarea motorului pneumatic ad ecvat. Principalele premize de că utare erau cursa necesar ă,
gabarit redus , dar totuși putere suficientă pentru a putea rabata cu u șurință ș ina mobil ă.
După căutări s-a ales un motor pneumatic cilindric de la firma Festo , care corespunde din
toate punctele de vedere tehnice.

Fig.2.7. Motor pneumatic

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.49

2.4.1 Fișa tehnică a motorului pneumatic

Caracteristică Valoare
Cursa 300 mm
Diametru piston 20 mm
Filet tijă M8
Amortizare P: inele/pl ăci de amortizare fle xibile la ambele
capete de cursă
Poziție instalare Oricare
Corespunde normelor CETOP RP 52 P
ISO 6432
Capăt tijă Φ8
Structura constructiv ă Piston
Tijă
Corp cilindru
Detectarea poziț iei Pentru senzori de proximitate
Variante Tijă unilateral ă
Presiune de operare 1 … 10 bar
Mod de funcționare Cu acțiune dublă
Mediu de operare Aer comprimat conform ISO 8573 -1:2010
[7:4:4]
Indica ție pentru mediul de lucru ș i cel de pilotare Funcț ionare cu lubrifiere posibil ă (necesară
pentru alte opera ții)
Clasa de rezistență la coroziune KB K 2 – Rezisten ță moderat ă la coroziune
Temperatura mediului -20 … 80 °C
Clasificare maritim ă A se vedea certificatul
Energia de impact în poziț iile finale 0,2 J
Forța teoretic ă la 6 bar, revenire 158,3 N
Forța teoretică la 6 bar, î naintare 188,5 N
Masa î n mișcare la 0 mm cursă 44 g
Adaos de greutate la 10 mm cursă 7,2 g
Greutatea de bază la 0 mm cursă 186,8 g
Adaos de masă la 10 mm curs ă 4 g
Tip fixare Cu accesorii
Conexiune pneumatică G1/8
Indicaț ie material Conform RoHS
Material ul protecț iei Aliaj de aluminiu forjat
Eloxat
Materialul etanșă rilor NBR
TPE-U(PU)
Materialul tijei Oțel inoxidabil aliaj î nalt
Materialul corpului cilindrului Oțel inoxidabil aliaj î nalt
Tab.2.1. Fișa tehnic ă45

45 https://www.festo.com/cat/ro_ro/products_DSNU

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.50

2.4.2 Lista de piese necesare pentr u motor ul pneumatic

Tip Destinatie Cod
DSNU -20-300-P-A Cilindru standard 19217
GRLA -1/8-QS-8-D Drosel cu supap ă de sens 193145
PUN -8X1,25 -BL Tub material plastic 159666
QS-1/8-8 Racord rapid 153004
VUVG -L14-B52-ZT-G18-
1P3 Ventil electromagnetic 566509
U-1/8 Amortizor de zgomot 2307
QS-1/8-8 Racord rapid 153004
PUN -8X1,25 -BL Tub material plastic 159666
Tab.2.2. Accesorii46

46 https://www.festo.com/cat/ro_ro/products_DSNU

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.51

Capitolul 3. Cercetări numerice ș i experimentale

3.1 Calcule le experimentale ale si stemului

3.1.1 Determinarea centrului de greutate

Determinarea maselor componentelor:
𝑚1=𝜌∗𝐴1∗ℎ1=0,3[𝑘𝑔] (3.1)
𝑚2=𝜌∗𝐴2∗ℎ2=2,88[𝑘𝑔] (3.2)
𝑚3=𝜌∗𝐴3∗ℎ3=1,48[𝑘𝑔] (3.3)

Determinarea greut ăților componentelor ș i greut ății totale:
𝐺1=𝑚1∗𝑔=2,943 [𝑁] (3.4)
𝐺2=𝑚2∗𝑔=28,25[𝑁] (3.5)
𝐺3=𝑚3∗𝑔=14,5[𝑁] (3.6)
𝐺𝑡𝑜𝑡=2∗𝐺1+𝐺2+𝐺3=48,64[𝑁] (3.7)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.52

Fig.3.1. Centru de greutate

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.53

Determinarea centrului de grutate a suportului cale de rulare oscilant:
𝑥=𝑥1∗2∗𝐺1+𝑥2∗𝐺2+𝑥3∗𝐺3
2∗𝐺1+𝐺2+𝐺3=27,25𝑚𝑚 (3.8)
𝑦=𝑦1∗2∗𝐺1+𝑦2∗𝐺2+𝑦3∗𝐺3
2∗𝐺1+𝐺2+𝐺3=65,43𝑚𝑚 (3.9)

În care:
𝑥1=4,86𝑚𝑚
𝑥2=31,93𝑚𝑚
𝑥3=27,24𝑚𝑚
𝑦1=51,51𝑚𝑚
𝑦2=42,5𝑚𝑚
𝑦3=115 ,75𝑚𝑚

3.1.2 D eterminarea forței minime de acționare ș i presiune a necesar ă

Determinarea forț ei minime de ac ționare din partea pistonului pneumatic pentru a asigura o
mișcare oscilatorie suportului că ii de rul are:
𝐹𝑐∗𝑠𝑖𝑛𝛼 ∗𝑙1=𝐺𝑡𝑜𝑡∗𝑐𝑜𝑠𝛽 ∗𝑙2
 𝐹𝑐=𝐺𝑡𝑜𝑡∗𝑐𝑜𝑠𝛽 ∗𝑙2
𝑠𝑖𝑛𝛼 ∗𝑙1=118 ,18𝑁 (3.10)

În care:
𝛼=44,3°
𝛽=67,38°
𝑙1=70,87𝑚𝑚
𝑙2=312 ,87𝑚𝑚

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.54

Determina rea presiunii minime din cilindrul pneumatic:
𝑝𝑚𝑖𝑛 =𝐹𝑐
𝐴𝑐=𝐺𝑡𝑜𝑡∗𝑐𝑜𝑠𝛽 ∗𝑙2
𝐴𝑐∗𝑠𝑖𝑛𝛼 ∗𝑙1=376368 ,12 𝑁/𝑚2=3,76𝑏𝑎𝑟 (3.11)
În care:
𝐴𝑐=𝜋∗𝑅2=314 𝑚𝑚2=3,14∗10−4𝑚2
𝑅=10𝑚𝑚
𝛼=44,3°
𝛽=67,38°
𝑙1=70,87𝑚𝑚
𝑙2=312 ,87𝑚𝑚

3.1.3 Determ inarea diametrului minim al bucș ei:

Fig.3.2 . Forțele care acț ioneaz ă asupra buc șei

𝑑=√8∗𝐹𝑡𝑜𝑡∗(𝑙
2+𝑏)
𝜋∗𝜎𝑎𝑖3
=3,46𝑚𝑚 (3.12)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.55

În care:
𝐹𝑡𝑜𝑡=118 .18𝑁
𝑙=8𝑚𝑚
𝑏=5𝑚𝑚
𝜎𝑎𝑖=65 𝑁/𝑚𝑚2 – tensiune admisibilă
Se alege constructiv:
𝑑=8𝑚𝑚 – material E3335 (SR EN 10025 +A1: 1194)

3.1.4 Verificarea bolț ului

Verifi carea bolț ului la forfecare:
𝜏𝑓=2∗𝐹
𝜋∗𝑑2=1,18 𝑁/𝑚𝑚2 (3.13)

𝜏𝑓𝑎=112 𝑁/𝑚𝑚2 – tensiune admisibilă la forfecare
Verificarea bolț ului la pres iunea de contact. Valoarea reală a presiunii unitare care v a acționa
asupra bucș ei va fi de:
𝑝𝑒𝑓=𝐹𝑡𝑜𝑡
𝑏∗𝑑=118 .18
8∗8=1.85 𝑁/𝑚𝑚2 (3.14)

𝐹𝑡𝑜𝑡=118 .18𝑁
𝑝𝑎=30 𝑁/𝑚𝑚2 – presiune admisibilă la contact

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.56

3.2 Tehnologia de execuție a l unui reper

3.2.1 Itinerar tehnologic

Piesa cale de rulare o scilant este un subansamblu compus din piesele:
– braț;
– plăcuță perforată (x2);
– placă laterală (x2);
– cale lanț;
– cale de rulare.

3.2.1.1 Itinerarul tehnologic pentru Brat

Nr.
Crt. Den.
Op. Schiț a de opera ție M.U. S.D.V.
1 Debitare
Ghilotină
debitat
tablă
SACMA
3000×8 S-ghilotină
V-ruletă 3M
2 Indoire
Presa
abcant
DURM
0315 V-ruleta 3M
-raportor
Tab.3.1. Itinerar tehnologic Braț

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.57

3.2.1.2 Itinerarul tehnologic pentru Plăcuț a perforată

Nr.
Crt. Den.
Op. Schiț a de opera ție M.U. S.D.V.
1 Debitare
Ghilotină
debitat
tablă
SACMA
3000×8 S-ghilotină
V-șubler 1 –
150
Tab.3. 2. Itinerar tehnologic Placuta perforata

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.58

3.2.1.3 Itinerarul tehnologic pentru Placa laterala

Nr.
Crt. Den.
Op. Schița de operaț ie M.U. S.D.V.
1 Debitare
Instalaț ie de
debitat
SATO
SATRONIC
FL4100/500
cu fascicol
laser D-menghină
V-șubler 1 –
500
Tab.3. 3. Itinerar tehnologic Plac ă laterală

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.59

3.2.1.4 Itiner arul tehnologic pentru Cale lanț

Nr.
Crt. Den.
Op. Schița de opera ție M.U. S.D.V.
1 Debitare
Mașină
de
debitat
KASTO
CUT GU 4 S-bandă
D-menghină
V-ruletă 3M
2 Frezare
35mm
Mașină
de frezat
Fritz
Hacket
FSS 400/E S-15 102
105 Wodex
D-menghină
V-
șubler 1 -150
3 Frezare
27.5mm
Mașină
de frezat
Fritz
Hacket
FSS 400/E S-15 102
105 Wodex
D-menghină
V-subler 1 –
150
4 Frezare
canal
Mașină
de frezat
Fritz
Hacket
FSS 400/E S-15 828
540 WODEX
D-menghină
V-șubler 1 –
150
Tab.3. 4. Itinerar tehnologic Cale lant

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.60

3.2.1.5 Itinerarul tehnologic pentru Cale de rulare

Nr.
Crt. Den.
Op. Schiț a de opera ție M.U. S.D.V.
1 Debita re
Ghilotină
debitat
tablă
SACMA
3000×8 S-ghilotină
V-ruletă 3M
2 Îndoire
Presă
abcant
DURM
0315 V-ruletă 3M
-cornier
-șubler 1 –
150
Tab.3. 5. Itinerar tehnologic Cale de rulare

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.61

3.2.1. 6 Itinerarul tehnologic pentru Șina mobilă

Nr.
Crt. Den.
Op. Schiț a de opera ție M.U. S.D.V.
1 Sudare
Aparat de
sudură D-
menghină
V-ruletă
3M
-șubler
1-150
2 Găurire
Bohrwerk
WOTAN
B75 TG S-burghiu
oțel rapid
Ø12 HSS
D-
menghină
V-ruletă
3M
-șubler 1 –
150
3 Vopsire 2 Straturi de vopsea ro șu
4 Conservare și împachetare
Tab.3. 6. Itinerar tehnologic Ș ină mobilă

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.62

3.2.2 Tehnologia de execuț ie pentru Braț

3.2.2.1 Calculul lumgimii desfășurate pentru Braț

Semifabricatul de pornire va fi platbandă de 50×5 material S 235 JRG2. Tăierea se va face cu
ghilotina debi tat tablă SACMA 3000×8. Lumgimea desfășurată pentru braț s -a realizat cu ajutorul
progra mului de proiectare SOLIDWORKS, astfel 𝑙𝑏𝑟=308 𝑚𝑚.47

3.2.2.2 Forța necesară de tăiere se calculează cu relația:

𝐹𝑟=𝑘∗𝐿∗𝑔∗𝜏𝑚=1,2∗50∗5∗360 =108000 𝑁 (3.15)
În care:
k – coeficient egal cu 1,2…,13 ;
L – lungimea semifabricatului ;
g – grosimea semifabricatului .

3.2.2.3 Lucrul mecanic necesar la tăiere:

𝐴=𝜆∗𝐹𝑟∗𝑔=0.55∗108000 ∗5=297000 𝑁/𝑚𝑚 (3.16)

3.2.2.4 Determinarea forței de îndoire

Îndoirea se va efectua pe presa abcant DURM 0315 cu ac ționare hidraulic ă. For ța pentru
îndoire î n V cu raza de 5mm:
𝐹𝑖𝑛𝑑=𝑘∗𝑏∗𝑔2∗(1,5+𝜀𝑟)∗𝜎𝑟
6∗𝑙=1,3∗50∗52∗(1,5+2,1)∗370
6∗20=18037 ,5𝑁 (3.17)

47 [10]

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.63

În care:
𝑙=2…4∗(𝑟𝑝∗𝑔)=20;
𝑘=1,3.

3.2.2.5 Lucrul mecanic maximal la îndoire:

𝐴𝑖𝑛𝑑=𝐹𝑖𝑛𝑑∗ℎ=18037 ∗20=360740 𝑁/𝑚𝑚 =360 ,740 𝑁/𝑚 (3.18)

3.2.2.6 Puterea necesar ă:

𝑃𝑚𝑜𝑡 =𝑎0∗𝐴∗𝑛
60∗𝜂∗𝜂𝑡=1,2∗297 ∗50
60∗0,6∗0,96=515 ,625 𝑊 (3.19)

3.2.2.7 Normarea tehnică a procesului de producție pentru piesa brat

3.2.2.7.1 Normarea tehnic ă pentru retezare

Sarcina principal ă a norm ării tehnice es te determinarea normei de timp ș i a normei de
produc ție. Norma de timp:
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛𝑜+𝑇𝑜𝑝+𝑇𝑑𝑙+𝑇𝑖𝑟 (3.20)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de pregătire Î ncheiere = 3 min ;
𝑛𝑜 – număr de piese în lot;
𝑇𝑜𝑝 – timp operativ ;
𝑇𝑑𝑙 – timp de deservire a locului de munc ă;
𝑇𝑖𝑟 – timp de î ntrerupere reglementată.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.64

Suma timpilor 𝑇𝑜𝑝,𝑇𝑑𝑙,𝑇𝑖𝑟 se mai î ntâlneș te și sub denumirea de timp unitar și se notează cu
𝑇𝑢.
Norma de produc ție:
𝑇𝑜𝑝=(𝑡𝑏+𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3+𝑡𝑎5
𝑍∗𝑛1)∗𝐾1 (3.21)
În care:
𝑡𝑏 – timp de bază pentru o pies ă [min];
𝐾1 – coeficient care ține seama de timpul de deservire a lo cului de muncă, de timpul întreruperilor
reglementate ;
𝑡𝑎1 – timpul ajutător pentru pornirea presei în cursa de lucru [ min];
𝑡𝑎2 – timpul ajutător pentru luarea semifabricatelor sub forma de fâșie și aducerea la presă ;
𝑡𝑎3 – timpul ajutător pentru așezarea semifabricatului în presă ;
𝑡𝑎5 – timpul ajutător pentru îndepărtarea deșeurilor din ștanță ;
𝑛1 – numărul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat ;
Z – numărul de piese obținute la o cursa dublă a culisoului prese i.
𝑡𝑏=𝐾𝑐
𝑛∗𝑍=3
10=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.22)
În care:
𝐾𝑐 – coeficient care depinde de tipul cuplajului = 3 ;
n – numărul de curse duble pe minut =10cd/min ;
Z = 1 ;
𝑡𝑎1 = 0,01m in – mod de cuplare cu pedala, și cu muncitorul stâ nd jos ;
𝑡𝑎2 = 1,9min ;
𝑡𝑎3 = 2,8min ;
𝑡𝑎5 = 0,8min ;
𝑡𝑎 =5,51min ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.65

𝑇𝑜𝑝=(0,3+0,01+1,9+2,8+0,8
10)∗1,05=0,89𝑚𝑖𝑛 (3.23)
𝑇𝑑𝑙=𝑘1∗𝑇𝑜𝑝=0,1∗0,89=0,089 𝑚𝑖𝑛 (3.24)
𝑇𝑖𝑟=𝑘2∗𝑇𝑜𝑝=0,2∗0,89=0,178𝑚𝑖𝑛 (3.25)

Norma de timp va f i:
𝑁𝑡=3
2+0,89+0,089 +0,178 =2,675 𝑚𝑖𝑛 (3.26)

3.2.2.7.2 Normarea tehnică pentru î ndoire

Norma de timp :
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛𝑜+𝑇𝑜𝑝+𝑇𝑑𝑙+𝑇𝑖𝑟 (3.277)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de pregă tire încheiere = 3 min ;
𝑛𝑜 – număr de piese î n lot;
𝑇𝑜𝑝 – timp operativ ;
𝑇𝑑𝑙 – timp de deservire a locului de munc ă;
𝑇𝑖𝑟 – timp de î ntrerupere reglementată.
Suma timpilor 𝑇𝑜𝑝,𝑇𝑑𝑙,𝑇𝑖𝑟 se mai întâ lnește și sub denumirea de timp unitar și se notează cu
𝑇𝑢.
Norma de produc ție:
𝑇𝑜𝑝=(𝑡𝑏+𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3+𝑡𝑎5
𝑍∗𝑛1)∗𝐾1 (3.28)
În care:
𝑡𝑏 – timp de baz ă pentru o pies ă (min) ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.66

𝐾1 – coeficient care ține seama de timpul de deservire a locului de muncă, de timpul întreruperilor
reglementate ;
𝑡𝑎1 – timpul ajutător pentru pornire a presei în cu rsa de lucru [min];
𝑡𝑎2 – timpul ajutător pentru luarea semifabricatelor sub form ă de fâșie și aducerea la presă ;
𝑡𝑎3 – timpul ajutător pentru așezarea semifabricatului în presă ;
𝑡𝑎5 – timpul ajutător pentru îndepărtarea deșeurilor din ștanț ă;
𝑛1 – numărul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat ;
Z – numă rul de piese obținute la o cursă dublă a culisoului presei .
𝑡𝑏=𝐾𝑐
𝑛∗𝑍=3
10=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.28)
În care:
𝐾𝑐 – coeficient c are depinde de tipul cuplajului = 3 ;
n – numărul de curse duble pe minut =10cd/min ;
Z = 1 ;
𝑡𝑎1 = 0,01min – mod de cuplare cu pedal ă, și cu munc itorul stâ nd jos ;
𝑡𝑎2 = 1,9min ;
𝑡𝑎3 = 2,8min ;
𝑡𝑎5 = 0,8min ;
𝑡𝑎 =5,51min .
𝑇𝑜𝑝=5∗(0,3+0,01+1,9+2,8+0,8
10)∗1,05=4,45𝑚𝑖𝑛 (3.30)
𝑇𝑑𝑙=𝑘1∗𝑇𝑜𝑝=0,1∗4,45=0,445 𝑚𝑖𝑛 (3.31)
𝑇𝑖𝑟=𝑘2∗𝑇𝑜𝑝=0,2∗4,45=0,89𝑚𝑖𝑛 (3.32)

Norma de timp va fi:
𝑁𝑡=3
2+4,45+0,445 +0,89=7,285 𝑚𝑖𝑛 (3.33)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.67

3.2.3 Tehnologia de execuț ie pentru Plăcuța perforat ă

3.2.3.1 Forța necesară la retezare se calculează cu relația:

𝐹𝑟=𝑘∗𝐿∗𝑔∗𝜏𝑚=1,2∗30∗5∗360 =64800 𝑁 (3.34)
În care:
k – coeficient egal cu 1,2…,13 ;
L – lungimea semifabricatului ;
g – grosimea semi fabricatului .

3.2.3.2 Lucrul mecanic necesar la tăiere:

𝐴=𝜆∗𝐹𝑟∗𝑔=0.55∗64800 ∗5=178200 𝑁/𝑚𝑚 (3.29)

3.2.3.3 Puterea necesară :

𝑃𝑚𝑜𝑡 =𝑎0∗𝐴∗𝑛
60∗𝜂∗𝜂𝑡=1,2∗182 ∗50
60∗0,6∗0,96=315 ,97𝑊 (3.36)

3.2.3.4 Normarea tehnică a procesului de producție pentru piesa Placuță perforată

Norma de timp:
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛𝑜+𝑇𝑜𝑝+𝑇𝑑𝑙+𝑇𝑖𝑟 (3.37)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de pregatire incheiere = 3 min ;
𝑛𝑜 – număr de piese în lot;
𝑇𝑜𝑝 – timp operativ ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.68

𝑇𝑑𝑙 – timp de deservire a locului de muncă;

𝑇𝑖𝑟 – timp de întrerupere reglementată.
Suma timpilor 𝑇𝑜𝑝,𝑇𝑑𝑙,𝑇𝑖𝑟 se mai î ntâlnește și sub denumirea de timp unitar și se noteaz ă cu
𝑇𝑢.
Norma de pr oducți e:
𝑇𝑜𝑝=(𝑡𝑏+𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3+𝑡𝑎5
𝑍∗𝑛1)∗𝐾1 (3.38)
În care:
𝑡𝑏 – timp de baz ă pentru o piesă [min];
𝐾1 – coeficient care ține seama de timpul de deservire a locului de muncă, de timpul întreruperilor
regle mentate ;
𝑡𝑎1 – timpul ajutător pentru pornirea presei în cursa de lucru [min];
𝑡𝑎2 – timpul ajutător pentru luarea semifabricatelor sub forma de fâșie și aducerea la presă ;
𝑡𝑎3 – timpul ajutător pentru așezarea semifabricatului în presă ;
𝑡𝑎5 – timpul ajutător pentru îndepărtarea deșeurilor din ștanță ;
𝑛1 – numărul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat ;
Z – numărul de piese obținute la o curs ă dublă a culisoului presei .
𝑡𝑏=𝐾𝑐
𝑛∗𝑍=3
10=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.39)
În care:
𝐾𝑐 – coeficient care depinde de tipul cuplajului = 3;
n – numărul de curse duble pe minut =10cd/min ;
Z = 1 ;
𝑡𝑎1 = 0,01m in – mod de cuplare cu pedala, ș i cu muncit orul stâ nd jos ;
𝑡𝑎2 = 1,9min ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.69

𝑡𝑎3 = 2,8min ;
𝑡𝑎5 = 0,8 min;
𝑡𝑎 =5,51min .
𝑇𝑜𝑝=(0,3+0,01+1,9+2,8+0,8
10)∗1,05=0,89𝑚𝑖𝑛 (3.40)
𝑇𝑑𝑙=𝑘1∗𝑇𝑜𝑝=0,1∗0,89=0,089 𝑚𝑖𝑛 (3.41)
𝑇𝑖𝑟=𝑘2∗𝑇𝑜𝑝=0,2∗0,89=0,178𝑚𝑖𝑛 (3.42)

Norma de timp va fi:
𝑁𝑡=3+2∗0,89=4,78𝑚𝑖𝑛 (3.43)

3.2.4 Tehnologia de execu ție pentru reperul Placă lateral ă

Acest reper se va debita cu instala ție de debitat SATO SATRONIC FL4100/500 cu fascicol
laser. Timpul de baza va fi:
𝑡𝑏=𝑙𝑐
𝑣=0,182 𝑚𝑖𝑛 (3.44)
În care:
𝑙𝑐 = 455mm ;
v = 2500mm/ min.

3.2.5 Tehnologia de executie pentru reperul Cale lan ț

Piesa se va realiza din oțel pătrat de Pt 40 E 295. Debitarea se va realiz a pe ma șina de debitat
KASTO CUT GU 4. Frezarea se va realiza cu mașină de frezat Fritz Hacket FSS 400/E (puterea
instal ată P =14,5kW). Scula pentru frezarea marginilor va fi freză cilindro -frontală cu alezaj cu
diametrul exterior de D = 100mm, l ățime B = 50 mm, număr de dinți Z=12 (cod produs 15 102 105
WODEX Germania). Pentru frezarea canalului profilat, se va folos i freza D=14mm, cu cap ăt
semisferic, num ăr de din ți Z=2 (cod produs 15 828 540 WODEX).

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.70

3.2.5.1 Calculul regimurilor de așchiere pentru frezarae laterală, a capetelor ș i a canalului
longitudinal

3.2.5.1.1 Regimul de a șchiere la realizarea cotei de 35mm

Această cotă se va realiza prin două faze prin care se va îndepărta material simetric.
Adâncimea de așchiere:
𝑡=40−35
2=2,5𝑚𝑚 (3.45)
Lungimea de contact:
𝑡1 = 40mm .
Diametrul frezei:
D = 100mm .
Avansul:
𝑠=𝑠𝑑∗𝑧=0,1∗12=1,2𝑚𝑚 (3.46)
În car e:
𝑠𝑑 = 0,1mm/dinte (avansul pe dinte) ;
z = 12 (num ărul de din ți).

3.2.5.1.1.1 Viteza de aș chiere:

𝑣=64,7∗𝐷0,25
𝑇0,2∗𝑡0,1∗𝑠𝑑0,2∗𝑡𝑙0,15𝑧0,1∗𝐾𝑉=53,9 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.47)
În care:
T = 90 min (durabilitatea sculei) ;
𝐾𝑉 – coeficient de corecț ie.
𝐾𝑉=𝐾𝑀𝑉∗𝐾𝑆1=1 (3.48)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.71

În care:
𝐾𝑆1 – coeficient de corecție î n func ție de starea suprafe ței de prelucrat = 1 ;
𝐾𝑀𝑉 – coeficient de corec ție în funcț ie de materialul de prelucrat .
𝐾𝑀𝑉=𝐶𝑚∗(750
𝑅𝑚)𝑛𝑣
=1 (3.49)
În care:
𝐶𝑚 = 1;
𝑛𝑣 = 0,9 ;
𝑘𝑠1 = 1 fă ră crust ă;
𝑅𝑚 = 750N/mm² .
Turaț ia sculei:
𝑛𝑠=1000 ∗𝑣𝑝
𝜋∗𝐷=171 ,83 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 (3.50)
Se alege n = 180 rot/min.
Viteza real ă va fi:
𝑣𝑝=𝑛𝑠∗𝜋∗𝐷𝑝
1000=56,52 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.51)

3.2.5.1.1.2 Calculul forț ei tangen țiale:

𝐹=𝐶𝐹∗𝑡𝑥𝐹∗𝑠𝑑𝑦𝐹∗𝑡1𝑢𝐹∗𝑧
𝐷𝑞𝑝∗𝐾=86,67𝑑𝑎𝑁 (3.52)
În care:
𝐶𝐹 = 82;
𝑥𝐹 = 1,1 ;
𝑦𝐹 = 0,8 ;
𝑢𝐹 = 0,95 ;
𝑞𝑝 = 1,1 ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.72

𝐾𝛾 = 0,9 ;
𝐾𝑉 = 1;
𝐾𝐻 = 1,3
𝐾𝑀 = 0,75 .
𝐾=𝐾𝛾∗𝐾𝑉∗𝐾𝐻∗𝐾𝑀=0,87 (3.53)

3.2.5.1.1.3 Puterea necesară :

𝑃𝑒=𝐹𝑡∗𝑣𝑎
9,8∗6120=1𝑊 (3.54)

3.2.5.1.2 Regimul de a șchiere la realizarea cotei de 27,5mm prin frezare

Această cotă se va realiza prin două faze prin care se va îndepărta material simetric.
Adâncimea de așchiere:
𝑡=40−27,5
2=6,25𝑚𝑚 (3.55)
Lungimea de contact:
𝑡1 = 35mm.
Diametrul frezei:
D = 100mm .
Avansul:
𝑠=𝑠𝑑∗𝑧=0,1∗12=1,2𝑚𝑚 (3.56)
În care:
𝑠𝑑 = 0,1mm/dinte (avansul pe dinte) ;
z = 12 (num ărul de din ți).

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.73

3.2.5.1.2.1 Viteza de a șchiere:

𝑣=64,7∗𝐷0,25
𝑇0,2∗𝑡0,1∗𝑠𝑑0,2∗𝑡𝑙0,15𝑧0,1∗𝐾𝑉=50,22 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.57)
În care:
T = 90 min (dur abilitatea sculei) ;
𝐾𝑉 – coeficient de corec ție.
𝐾𝑉=𝐾𝑀𝑉∗𝐾𝑆1=1 (3.58)
În care:
𝐾𝑆1 – coeficient de corecț ie în func ție de starea suprafeț ei de prelucrat = 1 ;
𝐾𝑀𝑉 – coeficient de corecț ie în func ție de materialul de prelucrat .
𝐾𝑀𝑉=𝐶𝑚∗(750
𝑅𝑚)𝑛𝑣
=1 (3.59)
În care:
𝐶𝑚 = 1;
𝑛𝑣 = 0,9 ;
𝑘𝑠1 = 1 f ără crust ă;

𝑅𝑚 = 750N/mm² .
Turaț ia sculei:
𝑛𝑠=1000 ∗𝑣𝑝
𝜋∗𝐷=159 ,9 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 (3.60)
Se alege n = 180 rot/min.
Viteza reală va fi:
𝑣𝑝=𝑛𝑠∗𝜋∗𝐷𝑝
1000=56,52 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.61)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.74

3.2.5.1.2.2 Calculul for ței tangen țiale:

𝐹=𝐶𝐹∗𝑡𝑥𝐹∗𝑠𝑑𝑦𝐹∗𝑡1𝑢𝐹∗𝑧
𝐷𝑞𝑝∗𝐾=216 ,4𝑑𝑎𝑁 (3.62)
În care:
𝐶𝐹 = 82;
𝑥𝐹 = 1,1 ;
𝑦𝐹 = 0,8 ;
𝑢𝐹 = 0,95 ;
𝑞𝑝 = 1,1 ;
𝐾𝛾 = 0,9 ;
𝐾𝑉 = 1;
𝐾𝐻 = 1,3 ;
𝐾𝑀 = 0,75 .
𝐾=𝐾𝛾∗𝐾𝑉∗𝐾𝐻∗𝐾𝑀=0,87 (3.63)

3.2.5.1.2.3 Puterea necesar ă:

𝑃𝑒=𝐹𝑡∗𝑣𝑎
9,8∗6120=2𝑊 (3.64)

3.2.5.1.3 Regimul de a șchiere la f rezarea canalului profilat cu vâ rf sferic de R=7mm

Avansul longitudinal pe lungimea canalului va fi:
𝑠𝑑 = 0,22mm/rot

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.75

3.2.5.1.3.1 Viteza de aș chiere:

𝑣=46,7∗𝐷0,45
𝑇0,33∗𝑡0,1∗𝑠𝑑0,5∗𝑡𝑙0,5𝑧0,1∗𝐾𝑉=23,57 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.65)
În care:
𝐾𝑉 – coeficient de corectie .
𝐾𝑉=𝐾𝑀𝑉∗𝐾𝑆1=1 (3.66)
În care:
𝐾𝑆1 – coeficient de corec ție în func ție de starea suprafe ței de prelucrat = 1 ;
𝐾𝑀𝑉 – coeficient de corec ție în func ție de materialul de prelucrat .
𝐾𝑀𝑉=𝐶𝑚∗(750
𝑅𝑚)𝑛𝑣
=1 (3.67)
În care:
𝐶𝑚 = 1;
𝑛𝑣 = 0,9 ;
𝑅𝑚 = 750N/mm² .

3.2.5.1.3.2 Turaț ia sculei:

𝑛𝑠=1000 ∗𝑣𝑠
𝜋∗𝐷=536 ,3 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 (3.68)
Se alege n = 450 rot/min.
Valoare a componentei tangențiale a f orței de frezare:
𝐹𝑡=𝐶𝐹∗𝑡𝑥𝐹∗𝑠𝑑𝑦𝐹∗𝑡1𝑢𝐹∗𝑧
𝐷𝑞𝐹∗𝑛𝑤𝐹∗𝐾=592 ,85𝑁 (3.69)
În care:
𝐶𝐹 = 682 ;
𝑥𝐹 = 0,86 ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.76

𝑦𝐹 = 0,72 ;
𝑢𝐹 = 1;
𝑞𝐹 = 0,86 ;
𝑤𝐹 = 0.
𝐾𝑀𝑉=(750
𝑅𝑚)𝑛𝑣
=1 (3.70)

3.2.5.1.3.3 Puterea efectiv ă la frezare:

𝑁𝑒=𝐹𝑡∗𝑣
6000=232 𝑘𝑊 (3.71)

3.2.5.2 Norma tehnic ă de timp la prelucrare prin frezare

Norma de timp pe bucat ă:
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛+𝑡𝑏+𝑡𝑑𝑡+𝑡𝑑𝑜+𝑡𝑜𝑛 (3.72)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de preg ătire încheiere = 3 min ;
𝑇𝑝𝑖 = 20+0,5=21,5min .
Timpul de bază la frezare se calculează cu formula:
𝑡𝑏=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠𝑧∗𝑧∗𝑛∗𝑖 (3.73)
𝑙1=0,5∗(𝐷−√𝐷2−𝐵2+(0,5…3) (3.74)
𝑙2 = 4mm .
În care:
l = lungimea de prelucrare ;
𝑙1 = lungimea de pă trundere ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.77

𝑙2 = lungimea de ieș ire;
𝑠𝑧 = avansul pe dinte ;
n = turaț ia sculei .
Timpul de bază pentru frezarea la l ățimea de 35mm va fi:
𝑡𝑏1=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠𝑧∗𝑧∗𝑛∗𝑖=500 +9+4
0,1∗12∗180=2,35𝑚𝑖𝑛 (3.75)
𝑙1=0,5∗(𝐷−√𝐷2−𝐵2+(0,5…3)=0,5∗(100 −√1002−502+1,25≈9𝑚𝑚 (3.76)
𝑙2=4𝑚𝑚
Timpul de baz ă pentru frezarea la laț imea de 27,5mm va fi:
𝑡𝑏2=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠𝑧∗𝑧∗𝑛∗𝑖=500 +9+4
0,1∗12∗180=2,35𝑚𝑖𝑛 (3.77)
𝑙1=0,5∗(𝐷−√𝐷2−𝐵2+(0,5…3)=0,5∗(100 −√1002−502+1,25≈9𝑚𝑚 (3.78)
𝑙2=4𝑚𝑚
Timpul de baz ă pentru frezarea capetelor va fi:
𝑡𝑏3=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠𝑧∗𝑧∗𝑛∗𝑖=35+6+4
0,1∗12∗180=0,2𝑚𝑖𝑛 (3.79)
𝑙1=0,5∗(𝐷−√𝐷2−𝐵2+(0,5…3)=0,5∗(100 −√1002−502+0.5≈6𝑚𝑚 (3.80)
𝑙2=4𝑚𝑚
Timpul de baz ă pentru frezarea canalului va fi:
𝑡𝑏4=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠∗𝑛∗𝑖=500 +11+10
0,22∗180=5,26𝑚𝑖𝑛 (3.81)
În care:
l = 500mm ;
i = 1.
𝑙1=0,5∗𝐷+(0,5…3)≈11𝑚𝑚 (3.82)
𝑙2 = 10mm
Timp de bază total:
𝑡𝑏=2∗(𝑡𝑏1+𝑡𝑏2+𝑡𝑏3)+𝑡𝑏4=15,06𝑚𝑖𝑛 (3.83)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.78

Timpi ajută tori:
𝑡𝑎1=6∗0,45=2,7𝑚𝑖𝑛 (prindere ș i desprindere pies ă);
𝑡𝑎2=7∗(0,34+0,03+0,07+0,4+0,4+0,4)=6,44𝑚𝑖𝑛 (comanda ma șinii);
𝑡𝑎3=8∗0,23=1,84𝑚𝑖𝑛 (pentru mă surare și control) .
𝑡𝑎=𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3=10,98𝑚𝑖𝑛 (3.84)
Timpul de deservire tehnică :
𝑡𝑑𝑡=5,5∗𝑡𝑏
100=0,82𝑚𝑖𝑛 (3.85)
Timp operativ:
𝑇𝑜=26,4𝑚𝑖𝑛
Timp de deservire organizatoric ă:
𝑡𝑑𝑜=1,4∗(𝑡𝑏+𝑡𝑎)
100=0,36𝑚𝑖𝑛 (3.86)

Timp de odihnă și necesităț i fiziologice:
𝑡𝑜𝑛=4∗(𝑡𝑏+𝑡𝑎)
100=1,04𝑚𝑖𝑛 (3.87)
Norma tehnică de timp:
𝑁𝑇=𝑇𝑝𝑖+𝑡𝑎+𝑡𝑑𝑡+𝑡𝑑𝑜+𝑡𝑜𝑛=49,76𝑚𝑖𝑛 (3.88)

3.2.6 Tehnologia de execu ție pentru reperul Cale de rulare

Semifabricatul de pornire va fi tablă de grosime de 4mm material S 235 JRG2. Tăierea se va
face cu ghilotin ă debitat tabl ă SACMA 3000×8. Îndoirea se va face pe pres ă abcant DURM 0315 cu
acționare hidraulic ă.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.79

3.2.6.1 Calculul lungimii desf ășurate:

𝑙𝑐𝑟=𝑙𝑐1+2∗𝜋∗𝑅
4+𝑙𝑐2+2∗𝜋∗𝑅
4+𝑙𝑐3=95,34𝑚𝑚 (3.89)
În care:
𝑙𝑐1 = 17mm ;
𝑙𝑐2 = 42,5mm ;
𝑙𝑐3 = 17mm .
Deci se va t ăia o ta blă dreptu nghiularal ă de dimensiunea 500*95,34mm.

3.2.6.2 Forța necesară la retezare se calculează cu relația:

𝐹𝑟=𝑘∗𝐿∗𝑔∗𝜏𝑚=1,2∗500 ∗4∗360 =864000 𝑁 (3.30)
În care:
k – coeficient egal cu 1,2…,13 ;
L – lungimea semifabricatulu i;
g – grosimea semifabricatului .

3.2.6.3 Lucrul mecanic necesar la tăiere:

𝐴=𝜆∗𝐹𝑟∗𝑔=0.55∗864000 ∗4=1900800 𝑁/𝑚𝑚 =1900,8N/m (3.91)

3.2.6.4 Determinarea forței de îndoire

Îndoirea se va efectua pe presa abcant DURM 0315 cu ac ționare hidrauli că. Forța pentru
îndoire în V cu raza de 4mm:
𝐹𝑖𝑛𝑑=𝑘∗𝑏∗𝑔2∗(1,5+𝜀𝑟)∗𝜎𝑟
6∗𝑙=1,3∗500 ∗42∗(1,5+2,1)∗370
6∗16=144300 𝑁 (3.92)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.80

În care:
𝑙=2…4∗(𝑟𝑝∗𝑔)=20;
𝑘=1,3.

3.2.6.5 Lucrul mecanic maximal la îndoire:

𝐴𝑖𝑛𝑑=𝐹𝑖𝑛𝑑∗ℎ=144300 ∗20=2886000 𝑁/𝑚𝑚 =2886 𝑁/𝑚 (3.93)

3.2.6.6 Puterea necesară :

𝑃𝑚𝑜𝑡 =𝑎0∗𝐴∗𝑛
60∗𝜂∗𝜂𝑡=1,2∗2886 ∗50
60∗0,6∗0,96=5010 ,41𝑊 (3.94)

3.2.6.7 Normarea tehnică a procesului de producție pentru piesa Braț

3.2.6.7.1 Normar ea tehnic ă pentru retezare

Sarcina principal ă a norm ării tehnice es te determinarea normei de timp ș i a normei de
produc ție. Norma de timp:
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛𝑜+𝑇𝑜𝑝+𝑇𝑑𝑙+𝑇𝑖𝑟 (3.94)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de preg ătire î ncheiere = 3 min ;
𝑛𝑜 – număr de piese în lot;
𝑇𝑜𝑝 – timp operativ ;
𝑇𝑑𝑙 – timp de deservire a locului de muncă;
𝑇𝑖𝑟 – timp de î ntrerupere reglementat ă.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.81

Suma timpilor 𝑇𝑜𝑝,𝑇𝑑𝑙,𝑇𝑖𝑟 se mai întâlnește și sub denumirea de timp unitar și se noteaz ă cu
𝑇𝑢.
Norma de produc ție:
𝑇𝑜𝑝=(𝑡𝑏+𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3+𝑡𝑎5
𝑍∗𝑛1)∗𝐾1 (3.95)
În care:
𝑡𝑏 – timp de baz ă pentru o pies ă [min];
𝐾1 – coeficient care ține seama de timpul de deservire a l ocului de muncă, de timpul întreruperilor
reglementate ;
𝑡𝑎1 – timpul ajutător pentru pornirea presei în cursa de lucru [min];
𝑡𝑎2 – timpul ajutător pentru luarea semifabricatelor sub forma de fâșie și aducerea la presă ;
𝑡𝑎3 – timpul ajutător pentru așezarea semifabricatului în presă ;
𝑡𝑎5 – timpul ajutător pentru îndepărtarea deșeurilor din ștanță ;
𝑛1 – numărul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat ;
Z – numărul de piese obținute la o cursa dublă a culisoului pres ei.
𝑡𝑏=𝐾𝑐
𝑛∗𝑍=3
10=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.96)
În care:
𝐾𝑐 – coeficient care depinde de tipul cuplajului = 3 ;
n – numărul de curse duble pe minut = 10cd/min ;
Z = 1 ;
𝑡𝑎1 = 0,01m in – mod de cuplare cu pedala, ș i cu muncitorul st ând jos ;
𝑡𝑎2 = 1,9min ;
𝑡𝑎3 = 2,8min ;
𝑡𝑎5 = 0,8min ;
𝑡𝑎 =5,51min .

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.82

𝑇𝑜𝑝=(0,3+0,01+1,9+2,8+0,8
10)∗1,05=0,89𝑚𝑖𝑛 (3.97)
𝑇𝑑𝑙=𝑘1∗𝑇𝑜𝑝=0,1∗0,89=0,089 𝑚𝑖𝑛 (3.98)
𝑇𝑖𝑟=𝑘2∗𝑇𝑜𝑝=0,2∗0,89=0,178𝑚𝑖𝑛 (3.99)

Norma de timp va fi:
𝑁𝑡=3+0,89+0,089 +0,178 =5,314 𝑚𝑖𝑛 (3.100)

3.2.6.7.2 Normarea tehnic ă pentru îndoire

Norma de timp:
𝑁𝑡=𝑇𝑝𝑖
𝑛𝑜+𝑇𝑜𝑝+𝑇𝑑𝑙+𝑇𝑖𝑟 (3.101)
În care:
𝑇𝑝𝑖 – timp de preg ătire încheiere = 3 min ;
𝑛𝑜 – număr de piese în lot;
𝑇𝑜𝑝 – timp operativ ;
𝑇𝑑𝑙 – timp de deservire a locului de muncă;
𝑇𝑖𝑟 – timp de î ntrerupere reglementată.
Suma timpilor 𝑇𝑜𝑝,𝑇𝑑𝑙,𝑇𝑖𝑟 se mai întâ lnește și sub denumirea de timp unitar și se noteaz ă cu
𝑇𝑢.
Norma de produc ție:
𝑇𝑜𝑝=(𝑡𝑏+𝑡𝑎1+𝑡𝑎2+𝑡𝑎3+𝑡𝑎5
𝑍∗𝑛1)∗𝐾1 (3.102)
În care:
𝑡𝑏 – timp de bază pentru o pies ă;
𝐾1 – coeficient care ține seama de timpul de deservire a locului de muncă, de timpul întreruperilor
reglementate ;

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.83

𝑡𝑎1 – timpul ajutător pentru po rnirea presei în cursa de lucru;
𝑡𝑎2 – timpul ajutător pentru luarea semifabricatelor sub form ă de fâșie și aducerea la presă ;
𝑡𝑎3 – timpul ajutător pentru așezarea semifabricatul ui în presă ;
𝑡𝑎5 – timpul ajutător pentru îndepărtarea deșeurilor din ștanță ;
𝑛1 – numărul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat ;
Z – numărul de piese obținute la o cursa dublă a culisoului presei .
𝑡𝑏=𝐾𝑐
𝑛∗𝑍=3
10=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.103)
În care:
𝐾𝑐 – coeficient care depinde de tipul cuplajului = 3;
n – numărul de curse duble pe minut =10cd/min ;
Z = 1 ;
𝑡𝑎1 = 0,01min – mod de cuplare cu ped ala, ș i cu muncitorul st ând jos ;
𝑡𝑎2 = 1,9min ;
𝑡𝑎3 = 2,8mi n;
𝑡𝑎5 = 0,8min ;
𝑡𝑎 =5,51min .
𝑇𝑜𝑝=(0,3+0,01+1,9+2,8+0,8
10)∗1,05=0,89𝑚𝑖𝑛 (3.104)
𝑇𝑑𝑙=𝑘1∗𝑇𝑜𝑝=0,1∗0,89=0,0,089 𝑚𝑖𝑛 (3.105)
𝑇𝑖𝑟=𝑘2∗𝑇𝑜𝑝=0,2∗0,89=0,178𝑚𝑖𝑛 (3.106)

Norma de timp va fi:
𝑁𝑡=3+0,89+0,089 +0,178 =4,068 𝑚𝑖𝑛 (3.107)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.84

3.2.7 Calculul regimului de as chiere ș i norma de timp la execu ția gă urilor de Ø12

3.2.7.1 Calculul regimului de a șchiere

3.2.7.1.1 Alegerea ma șinii unelte și a sculei pentru prelucrare

Opera ția se va executa pe Bohrwerk WOTAN B75 TG. Pentru prelucrare se alege burghiu din
oțel rapid de Ø12 HSS. Parametri i principali ai geometriei sculei așchietoare sunt:
– unghiul de vâ rf 2𝜒0=120° ;
– unghiul de a șezare α = 12° ;
– unghiul de degajare γ = 30° .

3.2.7.1.2 Calculul regimu lui de a șchiere

Adâncimea de aă chiere:
𝑡=𝐷
2=12
2=6𝑚𝑚 (3.108)

3.2.7.1.3 Avansul

𝑠=𝐾𝑠∗𝐶𝑠∗𝐷0,6=0,1774 𝑚𝑚 /𝑟𝑜𝑡 (3.109)
În care:
𝐾𝑠 = 0,85 (coeficient de co recție);
𝐶𝑠 = 0,047 coeficient de avans .
Se alege s = 018 mm/ rot.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.85

3.2.7.1.4 Viteza de aș chiere

𝑣𝑝=𝐶𝑣∗𝐷𝑍𝑣
𝑇𝑚∗𝑠𝑦𝑣∗𝐾𝑣𝑝=11,9 𝑚/𝑚𝑖𝑛 (3.110)
În care:
𝐶𝑣 = 5;
𝑍𝑣 = 0,4 ;
T = 15 ;
m = 0,2 ;
𝑦𝑣 = 0,7 ;
𝐾𝑣𝑝 – coeficient de corec ție.
𝐾𝑣𝑝= 𝐾𝑀𝑣∗𝐾𝑇𝑣∗𝐾𝑙𝑣∗𝐾𝑠𝑣=0,456 (3.111)

𝐾𝑀𝑣=(75
𝜎𝑟)0,9
=1 (3.112)
𝜎𝑟 = 75daN/mm² ;
𝐾𝑇𝑣 = 1,14 ;
𝐾𝑙𝑣 = 0,5 ;
𝐾𝑠𝑣 = 0,8 .

3.2.7.1.5 Tura ția

𝑛=100 ∗𝑣
𝜋∗𝑑=315 ,92 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 (3.113)
Se alege tura ția de 325 rot/mi n.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.86

3.2.7.1.6 Forțele la operaț ia de g ăurire

𝐹=𝐶𝐹∗𝐷𝑥𝐹∗𝑠𝑦𝐹∗𝐾𝐹=248 ,64𝑁 (3.114)
În care:
𝐶𝐹 = 63;
𝑥𝐹 = 1,07 ;
𝑦𝐹 = 0,72 .
𝐾𝐹=𝐾𝑎𝐹∗𝐾𝑠𝑎𝐹∗𝐾𝜒𝐹∗𝐾𝜂𝐹=0,95 (3.115)
𝐾𝑎𝐹 = 1;
𝐾𝑠𝑎𝐹 = 0,95 ;
𝐾𝜒𝐹 = 1;
𝐾𝜂𝐹 = 1.

3.2.7.1.7 Momentele la opera ția de g ăurire

𝑀=𝐶𝑀∗𝐷𝑥𝑀∗𝑠𝑦𝑀∗𝐾𝑀=111 ,14 𝑁/𝑚 (3.116)
În care:
𝐶𝑀 = 6,7 ;
𝑥𝑀 = 1,71 ;
𝑦𝑀 = 0,84 ;
𝐾𝑀=𝐾𝜂𝐹 = 1.

3.2.7.1.8 Puterea necesa ră la găurire

𝑃=𝑀𝑡∗𝑛
9750=3,7𝑘𝑊 (3.117)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.87

3.2.7.2 Norma tehnic ă de timp la gă urire

Norma tehnic ă pe bucată la găurire:
𝑁𝑡𝑏=𝑇𝑝𝑖
𝑛+(𝑡𝑏+𝑡𝑎)+𝑡𝑑𝑡+𝑡𝑑𝑜+𝑡𝑜𝑛 (3.118)
În care:
𝑇𝑝𝑖 = 6min (timp de pregă tire încheiere) .
Timpul de baza pentru burghierea pl ăcuțelor perforate:
𝑡𝑏=𝐿
𝑣𝑠=(𝑙+𝑙1+𝑙2)∗𝑖
𝑛∗𝑠=0,44𝑚𝑖𝑛 (3.119)
În care:
𝑙=𝑙+𝑏+𝑙=18𝑚𝑚 (3.120)
b = 8mm .
𝑙1=𝑑
2∗𝑐𝑡𝑔𝜒+(1…6)=4𝑚𝑚 (3.121)

𝑙2 = 4mm .
Timpul de bază pentru o burghiere a pl ăcii laterale:
𝑡𝑏=𝐿
𝑣𝑠=(𝑙+𝑙1+𝑙2)∗𝑖
𝑛∗𝑠=0,22𝑚𝑖𝑛 (3.122)
Timp de baz ă total va fi:
𝑡𝑏 = 0,88min .
Determinarea timp ilor ajută toare:
𝑡𝑎1 = 2,45min (prinderea -desprinderea piesei) ;
𝑡𝑎2 = 4*(0,2+0, 3+0,4+0,02)=1,84min (comanda maș inii);
𝑡𝑎3 =0,47min ;
𝑡𝑎 =4,76min ;
𝑇𝑜𝑝 = 5,64min .

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.88

Timpul de deservire a locului de munc ă:
𝑡𝑑𝑡=5∗𝑇𝑜𝑝
100=0,3𝑚𝑖𝑛 (3.123)
𝑡𝑑𝑜=1∗𝑇𝑜𝑝
100=0,06𝑚𝑖𝑛 (3.124)
𝑡𝑜𝑛=3∗𝑇𝑜𝑝
100=0,17𝑚𝑖𝑛 (3.125)
Norma tehnic ă de timp va fi:
𝑁𝑡𝑏=𝑇𝑝𝑖
𝑛+(𝑡𝑏+𝑡𝑎)+𝑡𝑑𝑡+𝑡𝑑𝑜+𝑡𝑜𝑛=12,17𝑚𝑖𝑛 (3.126)

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.89

Capitolul 4. Calcule economice

Pentru o vizualizare mai bun ă a pierder ilor din anul 2017 cauzate de schimb ările de platformă ,
acestea au fost introduse tabelar și grafic .

Luna Nr. Schimb ări Staționare la schimbare Factor Persoane pe linie Pierderi/Lun ă
[Buc.] [min.] [Eur/min.] [Pers.] [Eur/min.]
Ianuarie 19 4 0,5 102 3876
Februarie 20 4 0,48 102 3916,8
Martie 17 4 0,48 102 3329,28
Aprilie 19 4 0,5 102 3876
Mai 23 4 0,5 102 4692
Iunie 26 4 0,51 102 5410,08
Ilulie 25 4 0,49 102 4998
August 26 4 0,5 97 5044
Septembrie 28 4 0,52 97 5649,28
Octombrie 23 4 0,5 97 4462
Noiembrie 18 4 0,5 97 3492
Decembrie 16 4 0,45 97 2793,6
Pierderi anuale [Eur/min.]: 51539,04
Tab.3.1. Pierderi lunare din anul 2017

Graf.3.1. Pierderi lunare în anul 2017 051015202530
0100020003000400050006000Pierderi/Luna [Eur/min.] Nr. Schimbari

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.90

Cu ajutorul graficului atașat se observă că pierderil e sunt direct dependen te de numărul de
schimbă ri de platform ă. Pierderile cauzate au fost calculate cu urm ătoarea formu lă:

𝑃𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 =𝑁𝑟.𝑆𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏 ă𝑟𝑖∗𝑆𝑡𝑎ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 ∗𝐹𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟 ∗𝑃𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 (4.1)

În care:
Nr. Schimb ări – numărul schimb ărilor de platf ormă efectuate într-o lun ă;
Staționare – timpul de sta ționare a liniei cauzate de schimbarea unei platforme ;
Factor – costul unui minut de lucru a unei perso ane exprimat în Euro ;
Perso ane – numărul persoanelor de pe linie care nu pot lucr a din cauza sta ționării.

Cu o investitie mai mică de 3000€ aceste pierderi se pot reduce la 0.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.91

Capitolul 5. Aspecte de protecția muncii ș i a mediului

5.1 Norme de să nătate și securitate în munc ă

Elaborate în conformitate cu:
– prevederile art. 41 alin. (2) di n Constituția din 21 noiembrie 1991, republicată;
– prevederile art. 13 lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 ;
– prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a p revederilor Legii nr. 319/2006;

Art.1. Banda de lucru – asambl ări module va fi exploatată exclusiv de către personal
calificat/autorizat (de specialitate) și instruit! Personalul să confirme sub semnătură ințelegerea
manualului de utilizare!
Art.2. Person al de specialitate: este p ersoana care, avâ nd în vedere calificarea sa
profesională, cunostințele și experiențele, ca și cunoaș terea normelor aplicabil e, poate evalua lucrările
care îi sunt î ncredințate și poate recunoaș te posibilele pericole.
Personal ins truit: persoana care a fost informat ă de către un specialist (sau șef direct) ș i, la
nevoie, a urmat un training cu privire la sarcinile care ii sunt încredințate și la posibilele pericole î n
caz de co mportament necorespunzător, ca ș i cu privire la dispozi tivele de siguranță și la măsurile de
protecție necesare.
Art.3. Șeful direct va verifica periodic cum acționează personalul sau, ori de c âte ori este
necesar.
Art.4. Verificați starea corespunzătoare a benzii de lucru, starea generală a echipamentului o
dată la fiecare schimb. Informați imediat superiorii în cazul apariției unor probleme tehnice sau de
altă natur ă.
Art.5. IMPORTANT!. Cartea tehnic ă a benzii de lucru cuprinde principalele reguli de
montare, punere în funcțiune, exploatare, întreținere și de panare ale benzii. El trebuie păstrat cu grijă
și să fie mereu disponibil în apropierea echipamentului. Respectarea strictă a prescripțiilor și
instrucțiunilor cuprinse în această documentație reprezintă condiția de bază pentru exploatarea
corectă a echipa mentului, fără a pune în pericol integritatea personalului de deservire. De aceea,

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.92

manualul trebuie citit și însușit de persoanele care montează, exploatează sau repară sistemul, înainte
de montarea și punerea în funcțiune a acestuia.
Art.6. ATEN ȚIE! Manualul se referă la ansamblul benzii de lucru și se va folosi împreună
cu celelalte documente de exploatare ale echipamentelor și componentelor de produs, elaborate de
producătorii acestora.
Art.7. Pe ambele laturi ale benzii de lucru, pe lungimea totală este un fir (cablu) atașat,
instalat la o înălțime de cca. 2 m î nălțime, fiecare legat la c âte un
comutator de oprire de urgență. Trăgând firul în orice poziție a benzii se poate dezactiva mersul
planșetelor de lucru, practic este dezactivat mecanismul de antrenare. Fiecare montator subansamble
care desfasoara activit ăți de produc ție pe plan șetele de lucru al benzii de lucru are acces uș or la acest
cablu care dac ă este tras instala ția se opreste de î ndată și se aprinde lumina roșie din cap ătul benzii
de lucru . După acționarea comutatorului din cap ătul firului (cablului de urgen ță) se poate face setarea
benzii la starea inițială (ap rinzându-se becul verde). Folositi cablul de oprire de urgen ță câ nd este
cazul.
Art.8. În cap ătul benzii este amplasat o carcas ă de comutare (dulăpiorul de comandă al
benzii) cu butonul "STOP" care dacă se apasă, oprește de urgență mișcarea atâ t
a mecanismului de antrenare cât și cilindrii de lucru care efectuează ridicarea plan șetelor de lucru
(indicatorul luminos roșu se aprinde la apăsarea acestui buton de urgen ță). Starea inițială poate fi
restabilită prin comutarea butonului "STOP" în poziția sa normală precum și cu comutatorul cu cheie
pentru confirmarea circuitului dup ă fiecare oprire . Repornirea este confirmat ă și prin aprinde rea
indicatorului luminos verde. Acces la cheie au doar maistrul de producț ie, șefa de forma ție,
Springerul și reglorul. Maistrul de producție, ș efa de forma ție și Springerul au dreptul doar la
configurarea ritmului benzii de lucru prin parola primit ă. Alt e modific ări și reglaje ale benzii de
lucru, ale softului pot fi efectuate doar de reglor prin parola de acces de care dispune.
Art.9. Pe ambele părți ale benzii de lucru este montată o bandă de silicon instalat pe
planul superior, care acoperă golurile ap ărute între marginea placii de asamblare al b enzii de lucru și
marginea planș etelor de lucru, oferind o protecție împotriva atingerii neintenționate a acestei parti
cu degetele, pentru a nu se produce accidentarea m âinilor în timpul rul ării mes elor de lucr u.
Îndepă rtarea acestei benzi de protec ție este interzis ă.
Art.10. ATEN ȚIE! Este strict interzis ă înlocuirea planșetelor de lucru în timpul
funcționării benzii de montaj , pentru c ă atrage după sine riscuri de accidentare! Se va face doar
când banda de l ucru este oprit ă și este asigurată împotriva pornirii accidentale.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.93

Art.11. Manipularea conductorilor, montarea acestora în carcase se va face cu grijă pentru a
nu accidenta colegii sau propria persoan ă. Este obligatorie purtarea ochelarilor de protec ție în toat ă
zona de lucru.
Art.12. Alimentarea locului de munc ă cu materiale necesare se face numai de c ătre
pregătitor, care trebuie s ă fie instruit în acest scop. La alimentarea suport urilor vertical e de pe scara
mobilă se va folosi obligatoriu casca de prot ecție și preg ătitorii vor fi instruiți pentru lucru la
înălțime. Roț ile sc ării mobile vor fi blocate î n mod obligatoriu înainte de urcarea pe scara mobil ă.
Art.13. Cărucioarele suport -cabluri, pentru alimentarea benzilor, se vor men ține cu ro țile
blocate pentru a se evita o deplasare necontrolat ă a acestora. Desc ărcarea lor se va efectua simetric
pentru a evita pericolul r ăsturn ării. Se interzice desc ărcarea total ă a cablurilor doar de pe o singur ă
parte a c ăruciorului.
Art.14. Se interzice orice interven ție a lucr ătorilor la instala ția electric ă, scoaterea din
funcțiune, modificarea, schimbarea sau î nlăturarea arbitrar ă a dispozitivelor de securitate.
Art.15. Căile de acces vor fi in permanență libere (vezi HG.1091/2006). Zona tablourilor
electrice, a sti ngătoarelor, a hidran ților vor fi men ținute de asemenea în permanen ță libere.
Art.16. Acționarea benzilor de m ontaj se va face conform indicaț iilor din cartea tehnic ă, și
numai de c ătre persoane numite ș i școlarizate î n acest sens.
Art.17. Este interzis lu crul î n timpul cobor ârii ș i ridic ării planș etelor de lucru, c ând banda
de lucru se afl ă în miș care.
Art.18. Echipamentele de lucru anexe benzilor de lucru, vor fi folosite conform
instruc țiunilor proprii specifice ale acestora.
Art.19. Atenț ie la dispozit ivele de avertizare și protec ție a benzilor automate. Î n momentul
acționării benzilor de montaj se va pă stra echilibrul și o distan ță optimă față de elementele în mișcare
pentru a se evita orice pericol de accidentare.
Art.20. Prezentele instruc țiuni nu su nt limitative. Nerespectarea lor se sanc ționeaz ă conform
prevederilor legale în vigoare.48

48 04/06 Instructiuni proprii specifice pentru benzi de lucru – asamblari module

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.94

5.2 Norme pentru protejarea mediului

Managementul mediului are dr ept scop utilizarea responsabilă a resurselor naturale,
economice și umane astfel încat mediul s ă fie protejat și îmbună tățit.
O utilizare mai eficientă a electricit ății și a combustibililor , combinat ă cu ni ște costuri reduse
de expediere a deșeurilor prin introducerea mă surilor de reciclare, va rezulta în costuri reduse de
operare. Experien ța compani ilor care au introdus deja managementul mediului în produc ția lor, arat ă
că aceste companii au un avantaj competitiv.
Managementul de mediu se bazeaza pe întelegerea cerinț elor din legile și reglemen tările
aplicabile, precum și a celorlalte cerinț e adopta te de organiza ție.
Firma urmeaz ă să fie cerificat conform ISO 14001 :2015 care este un standar d acceptat la
nivel internațional , stabile ște cerinț ele pentru un sistem de management de mediu (SMM) .
Standardul ISO 14001 a re ca scop general declarat susț inerea protec ției mediului, prevenirea
poluă rii, în echilibru cu necesit ățile socio -economice. Ca scop spe cific, standardul îsi propune să
ofere organiza țiilor toate elementele necesare construirii ef ective a unui SMM, care să poată fi
integrat în manageme ntul global al organiza ției și care să permit ă atingerea obiectivelor referitoare la
mediu și a celor economice stabilite. Standardul ISO 14001 poate fi aplicat de orice organiza ție,
indiferent de tip, m ărime și indiferent de tipurile de activit ăți desf ășurate, nu doar celor industriale.
Avantejele implement ării acestui standard sunt:
– reducerea utilizării materiilor prime, resurselor ;
– reducerea consumului de energie ;
– creșterea eficienței utilizării produselor, proceselor și serviciilor ;
– reducerea costuril or pentru generarea și eliminarea deșeurilor ;
– utilizarea resurselor regenerabile ;
– promovarea unor produse ecologice competitive pe pia ța europeană ;
– creșterea încrederii partenerilor de afaceri ;
– obținerea unei imagini mai bune în mediul de afaceri .49

49 Managementul mediului conform DIN EN ISO14001:2015 la locația DRM

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.95

Fig.5.1. Etapele realiz ării certificării ISO 1400150

Aspectele de mediu trebuie s ă fie cuantificate:
– emisiile î n atmosfer ă (gaze de eș apamanent, fum, etc);
– evacuarea apelor (mijloace de ră cire, apă industr ială reziduală, etc);
– contaminarea solului (scurgere lichide);
– utilizarea resurselor naturale (apă , petrol, cupru);
– consum de energie (energie electrică , gaz);
– emis iile de energie (energie termică , vibra ții, zgomot);
– deșeul (depozitare, evacuare).51
La proiectarea sistemului din această lucrare de diplom ă s-a luat în considerare impactul
minim asupra mediului , care se reg ăsește în simplicitatea și folosirea a cât mai pu ține resurse la
elaborarea sistemului.

50 Managementul mediului conform DIN EN ISO14001:2015 la locația DRM
51 Idem

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.96

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.97

Capitol 6. Concluzii

Sistemul proiectat are o structură foarte simplă, fi ind compus din doar 5 elemente: motor
pneumatic, sină mobilă, un opritor, dispozitiv de fixare si două știfturi, astfel poate fi ușor integrat în
sistemul deja existent.
Pentru un astfel de sistem firma ar trebui să investească o sumă infirmă, chiar negli jabilă, care
nu depășește suma de 3000 de euro.
Având în vedere că schimbările meselor de lucru se făcea până acum manual într -un interval
de timp care depășește tactul liniei (acesta fiind de doar 3 -4 minute, iar schimbarea efectivă poate
dura până la 8 m inute), ți faptul că prin aplicarea sistemului îmbunătățit acest timp de schimbare se
reduce la 4 minute, se elimină în timpii de staționare, astfel procesul și linia de producție devin mai
eficiente.
Efectuând calculele economice pentru pierderile cauzat e de staționările inutile, reiese ca prin
aplicarea noului sistem automatizat se pot economisi în jur de 50 000 euro anual.
Trebuie să amintim un alt aspect deloc neglijabil, că acest sistem este ușor de folosit, nu
necesită personal instruit separat pentr u schimbarea meselor de lucru, ceea ce până la urmă costa și
el bani, nemaifiind nevoie de timp pentru instruire și personalul care ar fi schimbat mesele se poate
ocupa acum de alte probleme survenite.
Ca și încheiere se poate spune că sistemul de schimbar e imbunătățit prin automatizare aduce
beneficii firmei printr -o investiție minimă.

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.98

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.99

Bibliografie

[1] Aelenei M ș.a., Probleme de ma șini-unelte așchietoare , Editura Tehnică, București, 1978.
[2] Antal A ș.a., Elemente de proiectare pentru mecanismele cu șurub și Piuliță , Litografia, I.P. Cluj –
Napoca, 1985.
[3] Bâlc N., Proiectarea pentru fabricația competitivă , Ed. Alma Mater, Cluj -Napoca, 2006
[4] Borzan, M., Elemente de asigurarea și managmentul calităț ii, Editura Studi um Cluj Napoca, 2001
[5] Buzdugan, Gh., Rezistența materialelor , Editura Academiei RSR, București, 1986
[6] Crudu. I., ș.a., Atlas.Reductoare cu roți dințate Editura Didactica si Pedagogica, București,1981
[7] Drăghici,I., ș.a., Îndrumător de proiectare în construcții de mașini , Vol. I,II, Ed. Tehnică ,1982,
[8] Handra -Luca,V.,Stoica,I. A., Introducere în teoria mecanismelor ,vol.I, Editura Dacia, Cluj –
Napoca,1982
[9] Haragâș, S., s.a., Aruncător pneumatic pentru matrițele de injectat , Editura Todesco, Cl uj Napoca,
2007
[10] Iliescu, C., Tehnologia stanțării și a matrițării la rece, EDP, București, 1977
[11] Lazar, D., D., Marketing , Ed. Star Soft, Alba Iulia, 2001[Mar 66] Maroș, D., ș.a., Curs de teoria
mecanismelor și a mașinilor , Litografia, I.P. Clu j-Napoca, 1966.
[12] Picoș C. ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic ă prin Așchiere, vol. I,II , Editura
Universitas, Chișinău, 1992.
[13] PĂUNESCU, D., s.a., Dispozitive pentru sisteme de fabricație , Editura ALMA MATER, 2004
[14] Paun ovici, V. Tehnologii de prelucrare mecanică , Lucrare Universitatea din Oradea
[15] Picoș C. ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere ,vol.I,II, Editura Tehnică,
București, 1979.
[16] Pop, D., Tudose, L.., Haragâș, S., Lagăre cu rulmenți. Proiectare, Editura Todesco, 2006
[17] Radulescu, Gh., Îndrumar de proiectare în construcții de mașini , Editura Tehnică, București,
1986

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.100

[18] Roșculeț S. V., Gojinețchi N., Andronic C., Șelariu M., Gherghel N., – Proiectarea
dispozitivelor , Ed. Didactic ă și Pedagogică, București, 1982
[19] Voinea R. ș.a. Mecanică , Editura Didactic ă și Pedagogică , București, 1983
[20] Chișiu, A., ș.a., Organe de mașini , EDP București, 1981.
[21] Silvia Toader, Laborator de calcul Numeric cu Mathcad , U.T.Pres, Cluj Napoca 2006.
[22] Strenc Cr.. ș. a, Valorificarea rezultatelor cercet ării din universit ăți. Propietatea intelectual ă și
planul de afaceri , Editura Universit ății Lucian Blaga, Sibiu, 2011
[23] Tureac I., Dezvoltarea durabilă și preconceperea produselor în c onstrucția de mașini , Editura
Universității “Transilvania” -Brașov, 2001
* * * , Organe de Mașini, (Colec ția de Standarde), Editura Tehnică, București, 1983.
* * * , FESTO GRUP,Catalog de produse,
* * * , SANDWICK, Catalog de produse
* * * , INA Tehnisches Taschenbuch
* * * , KENNAMETAL Catalog de produse
* * * , FETTE Catalog de produse
* * * , 04/06 Instructiuni proprii specifice pentru benzi de lucru – asamblari module
* * * , Managementul mediului conform DIN EN ISO14001: 2015 la locația DRM
http://www.tox.de/
http://www.ina.de/content.ina.de/de/ina_fag_products/
http://www.ace -ace.de/
http://www.wuerth.de/
http://www.droesser.de/fileadmin/media/bleche.
http://www.coromant.sandvik.com/
http://www.dormertools.com/sandvik/2531/internet/
https://www.technavio.com/blog/automation -automotive -industry -trends

U.T.C -N. PROIECT DE DIPLOMĂ Pag.101

https://ro.draexlmaier.com/
http://tma -sachsen.de/en/conveyor -technology/
http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare -suspendate1
http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sis teme -de-transport -produse1/Conveioare –
suspendate1/Conveior -manual
http://www.knipl .com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare –
suspendate1/Conveior -automat -cu-un-traseu -de-rulare -flux-continuu -sau-secvenial1
http://www.knipl.com/ro/Echipamente/Sisteme -de-transport -produse1/Conveioare –
suspendate1/Sistem -transport -PowerFree -conveior -cu-traseu -dublu1
https://airo -pneumatics.ro/2015/05/30/capitolul -1-prezentare -generala -structura -unui-sistem –
pneumatic/
https://www.xn –tystkone -o4ac.fi/product/168/cormak -sky-100-v-paineilmakompressori -230v
https://prom.ua/p599782400 -kran-vozdushnyj -pnevmaticheskij.html
https://www.emag.ro/filtru -unior -regulator -si-ungator -pneumatic -de-1-4-617735/pd/DNF2J7BBM/
https://www.emag.ro/regulator -de-presiune -cu-manometru -1-2-gr30015f3g/pd/D51MFDBBM/
http://www.hidrosib.ro/relee -de-presiune.aspx
http://www.flupec.ro/produse/pneumatica/accesorii -pneumatice/supape/supape -de-sens-pneumatice
https://ie.r s-online.com/web/p/pneumatic -profile -cylinders/1214772/
http://intacteco.ro/obturatoare -pneumatice -simple -Vapo