UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 1 [618853]

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA
FACULTATEA DE MECANIC Ă
SPECIALIZAREA: Mașini și echipamente termice

PROIECT DE DIPLOM Ă

Instalația de încălzire și preparare a apei calde
menajere cu ajutorul unei pompe de căldură
pentru un imobil cu birouri

Conducător de proiect: Absolvent: [anonimizat]. Mugur Bălan Buduș an Bogdan

2006

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 2

Rezumat
Această lucrare prezintă instalația pentru înc ălzirea unui imobil cu birouri folosind o
pompă de că ldură. Pompa de că ldură este un sistem de încă lzire care utilizeaz ă surse
regenerabile de că ldură.
Sistemele de înc ălzire care utilizeaz ă energie regenerabil ă, însoț ite de eficien ța

termică ridicată a clă dirilor, sunt foarte importante pentru reducerea emisiilor de CO 2 și

a consumului de combustibil, subiecte de larg interes în Uniunea European ă.

Nici una dintre solu țiile de înc ălzire, care folosesc surse regenerabile de energie nu
sunt nici pe departe mai pu țin convenabile, sau mai dificil de utilizat decât solu țiile
moderne care utilizeaz ă combustibili lichizi sau gazo și, datorită posibilit ății de reglare a
puterii și a controlului automatizat.
Prima parte a lucr ării conține un scurt memoriu tehnic în care se prezint ă rolul și
funcționarea sistemelor de înc ălzire imobilelor, importan ța utilizării surselor regenerabile de
energie, modul în care este amplasat imobilul cu birouri considerat, dimensiunile acestuia,
precum și temperaturile care intervin în efectuarea calculelor pentru determinarea necesarului
de căldură specific acestui imobil.

A doua parte a lucr ării conține memoriul justificativ, de calcul, care este structurat în
zece capitole. În primul capitol s-a calculat influen ța unui strat de izola ție termic ă
asupra necesarului de c ăldură. Al doilea capitol prezint ă calculul necesarului de c ăldura
pentru imobilul cu birouri considerat .În cel de-al treilea capitol s-au prezentat solu țiile
tehnice de înc ălzire care utilizeaz ă pompe de c ăldură . În capitolul al patrulea s-a efectuat
o analiză pentru alegerea ciclului si agentului pentru pompa de c ăldură utilizată . În capitolul
cinci s-a efectuat calculul termic al sistemului de înc ălzire utilizând diferite pompe de
căldură. Capitolul șase prezint ă analiza tehnico-economic ă și alegerea solu ției optime a
pompei de c ăldură. În capitolul șapte este prezentat calculul de dimensionare și alegere a
aparatelor componente. Capitolul opt cupr inde schema de automatizare a instala ției
termice cu pomp ă de că ldură. Capitolul al nou ălea conține o tem ă tehnologic ă, mai
precis un itinerar tehnologic efectuat în scopul realiz ării unui reper aflat în componen ța
instalației termice proiectate. În capitolul zece este prezentat ă tema economic ă.
La finalul lucr ării a fost ata șată lista bibliografic ă. Desenele realizate, sunt ata șate de
asemenea, la finalul proiectului, împreun ă cu restul datelor, fiind stocate pe CD.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 3

Abstract

This paper describes the heating equipment of an office building and the housekeeping water
processing using a heating pump.
The heating pump is a heating system which uses regenerating energy.
Very important for reduction of CO2 emissions and combustible consumption (subjects for

large interest in EU) are the heating systems which combine the regenerating energy with high

thermal efficiency of buildings. Not even one of the existing heating solutions (which are using

the regenerating energy) isn’t by far less convenient or easy to use than the modern solution

with gas and liquid combustible, because of power regulation posibility and the push button

examination.

The first part of my paper contains a s hort technical memorial about the building heating
performance, the importance of using regenera ting energy, the way in which the building is
located, the dimensions, and the temperatures used for calculating the heat necessary.

The second part contanis the justificatory calculating memorial in ten chapters.
In the first chapter is calculated the impact of a single thermal insulation
stratum.The second chapter is about the heat necessary and the housekeeping warm water of
the existing building. The third chapter contains the technical heating solution using heating pumps. In the fourth chapter i made a technical analyze in order to choose the refrigerantig
agent and cycle. The calculation of the heati ng system using heating pump is in chapter no.
five. The technical and economical comparative analyze in order to choose the optimum solution is in chapter no 6. In
chapter no seven is presented the admeasurement calculation for choosing the compound
device. The installation automatization scheme is in chapter eight. Chapter nine contains
technologic theme, more precise a technological itinerary, in order to realize a bench-mark
contained in the heating installation.The economical theme is in the chapter no ten.
The bibliography is at the end of my working.The drawings that I made are enclosed. The rest of data are in electronic format (on cd).

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 4

Cuprins

I.Memoriu tehnic

1.Descrierea rolului și funcț ionarii sistemelor de înc ălzire…………………pag.5
2.Importan ța folosirii surselor de energie regenerabile…………………….pag.9
3.Stabilirea amplasamentului și a dimensiunilor……………………………pag.11

II Memoriu justificativ de calcul

1.Calcul privind influen ța unui strat de izola ție termic ă
1.1.Calcul privind influen ța unui strat de izola ție termică………….…………pag.18

2.Determinarea necesarului de căldur ă și apă caldă menajer ă pentru înc ălzirea
imobilului …………………………………………………………………………..…pag.19
2.1Calculul necesarului pentru reîmprosp ătarea aerului din încă pere…………pag.19
2.2Calculul necesarului pentru înc ălzirea imobilului ………………………….pag.20
2.3Calculul necesarului pentru ap ă caldă menajeră…………………………….pag.20

3.Soluții tehnice de înc ălzire utilizând pompe de c ăldură
3.1Regimurile termice ale vaporizatorului și condensatorului…………………pag.21
3.2Utilizarea unei pompe de c ăldură………………………………….………..pag23
3.3Utilizarea pompei de c ăldură în varianta aer-apă ……………………….…..pag.26
3.4 Utilizarea pompei de c ăldură în varianta sol-ap ă cu captatoare
plane și sonde………………………………………………………………..…pag.27
3.5 Utilizarea pompei de c ăldură în varianta apă -apă……………………….…..pag.28
3.6 Utilizarea pompei de c ăldură cu vaporizare direct ă în sol ……………..……pag.29

4.Alegerea ciclului frigorific ș i a agentului frigorific……………………………….pag.29

5.Calculul termic al sistemului de inc ălzire utilizând pompe de c ăldură………….pag.32

5.1aCalculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta sol-ap ă cu
captatori plani……………………………………………………..…………………… pag.33
5.1bCalculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta sol-ap ă cu
sonde …………………………………………………………………………………….pag.35
5.2Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta apă –
apă……………………………………………………………………………………….pag.37
5.3Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta aer-
apă……………………………………………………………………………………….pag.39
5.4Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta cu vaporizare
directă în sol…………………………………………………………..…………………. pag.41

6.Analiza comparativa tehnico-economica si alegerea solutiei optime………………pag.43

7.Calculul de dimensionare și alegere a aparatelor componente…………………….pag.46

7.1 Alegerea vaporizatorului și a condensatorului……………………….………pag.46
7.2Încalzirea în pardoseala ………………………………………………………pag.49
7.3Calculul de alegere al compresorului …………………..……………………pag.50

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 5

7.4Alegerea schimb ătorului intern de c ăldură……………………………..……pag.53
7.5Alegere ventilului de laminare termostatic …………………………………………… pag.55
7.6Alegerea pompei de recirculare a agentului termic ………………….………pag.57
7.7Alegerea boilerului pentru prepararea apei calde menajere ………………….pag.59
7.8Alegerea pompelor de recirculare a apei calde menajere ……………..……..pag.60
7.9Alegerea electroventilelor …………………………………………..………..pag.61
7.10Alegerea termostatelor ………………………………………..……………..pag.62
7.11Alegerea presostatelor ……………………………………………..…………pag.63

8.Schema de automatizare………………………………………………….…………pag.65

8.1 Reglarea temperaturii interioare ………………………………….…………pag.66
8.2.Reglarea temperaturii apei calde menajere ……………………………..……pag.67
8.3 Reglarea supraîncă lzirii vaporilor de agent termic primar (propan) …………pag.68
8.4 Reglarea sarcinii termice a compresorului ……….…………………………pag.69
8.5 Pornirea si oprirea pompelor de c ăldură……………………………………..pag.71
9.Tema tehnologic ă……………………………………………………………………pag.72

10. Tema economic ă……………………………………………………………………pag.76

11.Prezentarea instala ției……………………………………………………………..pag.77

12 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucr ăride instala ții de încălzire.pag.90

Bibliografie…………………………………………………………………………….pag.92

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 6

I.Memoriu tehnic

1. Descrierea rolului și funcționării sistemelor de înc ălzire a imobilelor

Pentru a asigura confortul termic necesar desf ășurării, în bune condi ții, a activit ăților,
orice imobil trebuie prev ăzut cu o instala ție pentru înc ălzire, care s ă poată acoperi
necesarul de c ăldură și debitul necesar de ap ă caldă menajeră.
Instalația termic ă transform ă energia caloric ă a combustibililor în energie termic ă.
Dintre combustibilii utiliza ți în instala țiile termice cea mai mare pondere o au combustibili
fosili cum ar fi gazul metan, lemnul , c ărbunele …
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este reducerea
consumurilor de combustibil fosil. În aceast ă ordine de idei, folosirea surselor regenerabile de
energie, pentru înc ălzirea locuin țelor, este un obiectiv interesant care are ca scop, în
contextul dezvolt ării durabile, cre șterea siguran ței în alimentarea cu energie, protejarea
mediului înconjur ător și dezvoltarea la scar ă comercial ă a tehnologiilor energetice viabile.
Instalațiile termice care folosesc surse de en ergie regenerabile sunt, în prezent, o
soluție bună pentru o energie ieftin ă și relativ curat ă. Deoarece energiile regenerabile nu
produc emisii poluante prezint ă reale avantaje pentru mediul mondial și pentru combaterea
poluării locale. Obiectivul principal al folo sirii energiilor regenerabile îl reprezintă reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Studiile oamenilor de știință au devenit în ultimii ani din
ce în ce mai unanime în a aprecia c ă o creștere puternic ă a emisiilor mondiale de gaze cu
efect de seră va conduce la o înc ălzire globală a atmosferei terestre de 2 – 6 oC, până la
sfârșitul acestui secol, cu efecte dezastroase asupra mediului înconjură tor.
Ținând seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii și de înlocuire a
instalațiilor existente, este necesar s ă se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii
curate și a celor care presupun consumuri energetice reduse.
Pentru utilizarea practic ă a surselor de energie pe lâng ă o temperatur ă cât mai constant ă pe
parcursul întregului an mai trebuie respectate urm ătoarele criterii:
– disponibilitate suficientă

– capacitate cât mai mare de acumulare

– nivel cât mai ridicat de temperatur ă

– regenerare suficient ă

– captare economic ă

– timp redus de aș teptare

– să nu fie coroziv ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 7

Utilizarea aerului drept surs ă de că ldură se recomand ă în special în cazul
clădirilor existente, unde pompele de c ăldură aer-apă sau aer-aer î și pot aduce contribu ția la
încălzire prin funcț ionarea în sistem bivalent, completând deci înc ălzirea clasic ă bazată
pe arderea unui combustibil.
Puterea termic ă a agregatelor de pompa de c ăldură funcționând cu aer ca surs ă de
căldură este stabilit ă de către constructorul acestora înc ă din fabrică .

Pompele de c ăldură aer-apă pot funcționa pe perioada întregului an, întocmai ca și
pompele de c ăldură ce extrag c ăldura din sol sau din apa freatic ă.

Trebuie îns ă observat faptul c ă puterea termic ă de încălzire a unei astfel de pompe de
căldură variază foarte mult în func ție de temperatura aerului surs ă de căldură. Astfel, la începutul
și sfârș itul perioadei de înc ălzire (toamna și primăvara), puterea termic ă de încă lzire este
mult mai mare decât în cea mai rece zi a anului și simțitor mai mare decât necesarul de
căldură al clădirii(dacă pompa de c ăldură a fost gândit ă să funcț ioneze în regim monovalent).
Din acest motiv , un astfel tip de pomp ă de căldură trebuie dotat ă cu un sistem de reglare a puterii

termice livrate consumatorului de că ldură.

Aerul evacuat din sistemele de climatizare reprezint ă o sursă de că ldură obișnuită
pentru pompele de că ldură din clădirile comerciale și rezidențiale. Prin recuperarea c ăldurii
din aerul evacuat, pompele de că ldură realizeaz ă încă lzirea apei și/sau a spa țiilor. În timpul
perioadei de înc ălzire sau chiar în decursul întregului an este necesar ă funcționarea continu ă
a sistemului de climatizare-ventilare. Unele tipuri de pompe de c ăldură sunt astfel
proiectate încât s ă utilizeze atât aer ambiant cât și aer evacuat.
În cazul cl ădirilor mari, pompele de c ăldură având ca surs ă de că ldură aerul evacuat sunt

de multe ori cuplate cu sisteme de recuperare a c ăldurii de tipul aer-aer.

Apa freatic ă prezintă o temperatur ă constant ă (4-10șC) în multe zone. Pentru
utilizarea ei sunt utilizate sisteme închise sau deschise. În sistemele deschise, apa subteran ă
este pompat ă , răcită și apoi reinjectat ă într-un pu ț separat sau returnată către apa de
suprafață. Sistemele de suprafa ță trebuiesc proiectate cu mare aten ție, pentru evitarea
problemelor legate de înghe ț, coroziune și colmatare. Sistemele închise pot fi sisteme cu
detentă directă (în care agentul termic
de lucru vaporizează în interiorul țevilor montate subteran), sau sisteme cu agent
intermediar. Sistemele cu agent intermediar prezint ă în general performan țe tehnice mai
scăzute, dar sunt mai u șor de între ținut. Dezavantajul major al acestor pompe de c ăldură este
costul ridicat al lucr ărilor pentru exploatarea sursei de c ăldură. Există totodată posibilitatea
unor constrângeri suplimentare generate de legisla ția privitoare la protec ția stratului de ap ă
freatică și la preîntâmpinarea polu ării solului.
Solul prezintă aceleași avantaje ca și apa freatic ă , și anume are temperaturi medii
anuale ridicate. C ăldura este extras ă cu ajutorul unor conducte îngropate orizontal sau

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 8

vertical în sol, iar sistemele pot fi de asemenea cu detentă directă sau sisteme cu agent
intermediar.
Capacitatea termic ă a solului depinde de umiditatea acestuia și de condiț iile
climatice. Datorit ă extragerii de c ăldură din sol, temperatura acestuia va sc ădea în decursul
perioadei de înc ălzire. În regiunile foarte reci, cea mai mare parte a c ăldurii este extras ă sub
forma de c ăldură latentă ,atunci când solul înghea ță. Cu toate acestea în timpul perioadei de
vară, radiația solară încă lzește solul, iar refacerea poten țialului termic este posibil ă în
totalitate.
Solul prezintă capacitatea de a înmagazina sezonier c ăldura provenită de la soare,
lucru care conduce la ob ținerea unei temperaturi relativ constante a acestei surse de
căldură și la atingerea unor coeficien ți sezonieri de performan ță de valori ridicate.
Contribuția energiei geotermice – adic ă a acelui flux de c ăldură îndreptat de la interiorul

către exteriorul p ământului- este atât de redus ă încât poate fi neglijat ă .Rezultă deci că
energia extras ă din sol de c ătre acest tip de pompe de c ăldură provine aproape exclusiv de la
soare.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 9

Pompele de căldură pentru cl ădirile de locuit și care utilizeaz ă solul drept surs ă de căldură

sunt astăzi executate sub form ă de instala ții com pacte, ce pot fi m ontate cu u șurință în clădire.
Căldura preluat ă de la sursa de c ăldură este transportat ă cu ajutorul unui am estec antigel,
al cărui punct de înghe ț se situeaz ă la circa -15 șC. Prin aceasta se asigur ă faptul că sonda nu
va îngheța în tim pul funcționării. Schem a acestui circuit este prezentat ă în figura de m ai jos

Extragerea căldurii din sol se poate face cu ajutorul unui sistem de țevi din
material sintetic, cu o m are suprafa ță de transfer.
Căldura geotermal ă poate fi utilizată ca sursă de căldură acolo unde apa freatică
este foarte pu țină sau lipsește total. Adâncim ea forajelor atinge 100…200m .
Atunci când este necesară o capacitate termică ridicată, forajele se fac înclinat pentru a
cuprinde un volum mai mare se stânc ă. Acest tip de pom pă de căldură este întotdeauna conectat
la un sistem de agent interm ediar realizat din conducte din plastic. Unele dintre pompele
de căldură de acest tip destinate cl ădirilor com erciale utilizeaz ă masivul pentru acum ularea
căldurii sau a frigului. Costurile ridicate ale operațiunilor de foraj împiedică însă
utilizarea căldurii geoterm ale ca sursă pentru pom pele de căldură dom estice.
Apa de râu și de lac este în principiu o surs ă foarte bun ă de căldură dar are ca
principal dezavantaj o temperatură scăzută în timpul iernii (apropiată de 0 șC). Din
acest motiv trebuie luate m ăsuri de siguran ță pentru a evita înghe țarea vaporizatorului.
Apa de mare este o surs ă excelentă de căldură și este utilizat ă în special pentru pom pe
de căldură de puteri m edii și mari. La adâncim ea de 25-50m , apa de m are are tem peratura
constantă
5-8șC, iar form area gheții nu m ai constituie o problem ă (Punctul de înghe ț este la -2 șC).

Se pot folosi atât sistem ele cu detent ă directă cât și sistem ele cu agent interm ediar.

Pentru preîntâm pinarea coroziunii și a colm atării cu substanțe organice trebuiesc luate

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 10

măsuri constructive speciale în realizarea schim bătoarelor de c ăldură a pom pelor și a

conductelor.
Apa tehnologic ă se caracterizeaz ă prin tem peraturi constante și relativ ridicate în tot
timpul anului. Principalele problem e sunt legate de distan ța până la utilizator și de varia ția
fluxului de căldură transportat. Ca posibile exem ple privind sursele de căldură din aceast ă
categorie sunt: efluenții provenind din canalizare (apa de canalizare tratată și netratată),
efluenții industriali, precum și apa de răcire (pentru condensare) de la procese industriale
sau din producerea de energie electric ă.

2. Importan ța folosirii surselor de energie regenerabile

Sursele fosile posed ă proprietăți foarte folositoare care le-au f ăcut foarte populare în
ultim ul secol. Din nefericire, sursele fosile nu sunt regenerabile. Mai m ult decât atât, acestea
sunt responsabile de em isiile de CO 2 din atm osferă, care sunt d ăunătoare unui clim at ecologic.
Utilizarea în continuare a surselor de energie fosile ar produce o cre ștere a em isiilor de
CO2 care este reprezentat ă în figură

Fig.I.2 1. Cre șterea em isiilor de CO 2 generate prin arderea surselor fosile de energie

În anul 2000, ponderea surselor regenerabile în produc ția totală de energie prim ară pe
plan mondial era de 13,8 %. Din analiza ratelo r de dezvoltare din ultim ele trei decenii se
observă că energia produs ă din surse regenerabile a înregistrat o cre ștere anual ă de 2%.
Prin schim bul natural dintre atmosferă, biosferă și oceane pot fi absorbite circa 11 m iliarde
de tone de CO 2 din atmosferă (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce
reprezintă circa jumătate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o
creștere perm anentă a concentra ției de CO 2 din atmosferă de la 280 de ppm înainte de

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 11

dezvoltarea industrial ă la 360 ppm în prezent.
Estimând c ă la sfârșitul acestui secol popula ția globului va atinge circa 10 miliarde de
locuitori, în condi țiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga popula ție, pentru a nu
depăși concentra ția de CO 2 de 450 ppm în atmosfer ă, ar fi necesar ca emisiile pe cap de
locuitor s ă se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru țările dezvoltate reprezintă o
reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de ser ă.
Prognoza consumului de energie primar ă realizată de Consiliul Mondial al Energiei

pentru anul 2050, în ipoteza unei cre șteri economice de 3 % pe an, f ără o modificare a
tendințelor actuale de descre ștere a intensităț ii energetice și de asimilare a resurselor
energetice regenerabile, eviden țiază un consum de circa 25 Gt de emisii poluante, din care 15
Gt de emisii poluante provin din combustibilii fosili. Pentru a se p ăstra o concentraț ie de CO 2

de 450 ppm, ceea ce reprezint ă circa 6 Gt carbon, cantitatea maxim ă de combustibili fosili
utilizabilă nu trebuie să depășească 7 Gt de emisii poluante, r ezultând un deficit de 18 Gt de
emisii poluante care ar trebui acoperit din surse nucleare și surse regenerabile. Rezult ă că
pentru o dezvoltare energetica durabil ă nu ar trebui să se depășească la nivelul anlui 2050 un
consum de 13-18 Gt de emisii poluante, acoperit din combustibili fosili 7 Gt de emisii
poluante, din nuclear 2-3 Gt de emisii poluante și restul de 4-9 Gt de emisii poluante din
resurse regenerabile.
Pentru atingerea acestui obiectiv ambi țios, propus de țările Uniunii Europene, de a
reduce de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaz ă o puternic ă “decarbonizare”
a sistemului energetic, prin apelare atât la energia nucleară , dar mai ales la sursele
regenerabile de energie.
Ținând seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii și de înlocuire a
instalațiilor existente, este necesar s ă se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii
curate și a celor care presupun consumuri energetice reduse. În acela și timp este necesar ă o
profundă evoluție a stilului de viață și o orientare c ătre o dezvoltare durabil ă.
Este evident c ă pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca
alternativ ă totală la sursele conven ționale, dar este cert c ă, în măsura poten țialului local,
datorită avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente
de importuri), acestea trebuie utilizate în complementaritate cu combustibilii fosili și energia
nucleară .

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 12

3.Clasificarea pompelor de căldură

Sunt cunoscute mai multe puncte de vedere în conformitate cu care sunt
clasificate instala țiile de pompe de c ăldură, o clasificare complet ă și riguroas ă fiind foarte
dificilă din cauza numeroaselor tipuri constructive și condiț iilor de funcț ionare.

În funcție de modul de realiza re al ciclului de funcț ionare, precum și de forma
energiei de antrenare există următoarele tipuri de pompe de c ăldură:
-Pompe de c ăldură cu comprimare mecanic ă de vapori sau gaze, prev ăzute cu compresoare

cu piston, turbocompresoare, compresoare elicoidale antrenate de motoare electrice sau termice.

În cazul acestei pompe de c ăldură este posibil ă atingerea unor temperaturi ridicate
cu ajutorul sistemelor în mai multe trepte, dar acestea sunt complexe și necesită investiții
mari. Problema cheie const ă în găsirea unor fluide capabile s ă condenseze la temperaturi peste
120șC. Utilizarea amestecurilor non-azeo trope poate contribui la solu ționarea problemei și
permite chiar atingerea unei eficien țe ridicate.
-Pompe de c ăldură cu comprimare cinetic ă, prevăzute cu compresoare cu jet
(ejectoare) și care utilizeaz ă energia cinetic ă a unui jet de abur. Datorită randamentului
foarte scă zut al ejectoarelor și al consumului ridicat de abur de antrenare acest tip de
pompe de c ăldură este din ce în ce mai pu țin utilizat
-Pompe de c ăldură cu comprimare termochimic ă sau cu absorb ție care consum ă

energie termic ă, electrică sau solar ă. Ele prezint ă avantajul de a utiliza c ăldura

recuperabilă cu un preț scăzut și nu prezint ă părți mobile în mi șcare

-Pompe de c ăldură cu compresie-resorb ție- se afl ă încă în stare experimental ă dar sunt
foarte promi țătoare deoarece combin ă avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale sistemelor
cu absorb ție. Aceste pompe sunt capabile s ă atingă temperaturi ridicate de pân ă la 180 șC
și valori ridicate ale eficien ței. Agenții termici de lucru pot fi solu ții binare inofensive.
-Pompe de c ăldură termoelectrice bazate pe efectul Peltier și care consum ă
energie electric ă.
După puterea instalat ă pompele de căldur ă pot fi:

-instalații mici: folosite pentru prepararea apei calde sunt realizate în combina ție
cu frigiderele având o putere de până la 1 KW.
-instalații mijlocii: destinate în principal pentru climatizare și încălzire pe întreaga durat ă a
anului în locuin țe relativ mici și birouri. Puterea necesar ă acționării este cuprins ă între 2 pân ă la
20 KW iar puterea termic ă poate ajunge pân ă la 100 KW.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 13

-instala ții mari: pentru condi ționare și alimentare cu c ăldură. Aceste instalaț ii sunt cuplate

de regulă cu instala ții de ventilare, de multe ori având și sarcină frigorific ă servind la r ăcirea
unor spaț ii de depozitare sau servind patinoare artificiale. Puterea de ac ționare este
cuprinsă între câțiva zeci și sute de KW iar puterea termic ă depăș ește în general 1000 KW.
-instalații foarte mari: folosite în industria chimic ă, farmaceutic ă pentru instala ții de
vaporizare, concentrare, distilare. Puterea termic ă depăș ește câteva mii de KW și din
această cauză sunt acționate numai de compresoare.

În funcție de domeniul de utilizare a pompelor de c ăldură se pot clasifica în:

-Pompe de c ăldură utilizate pentru înc ălzirea și condiț ionarea aerului în cl ădiri.
Aceste pompe de că ldură utilizeaz ă aerul atmosferic ca surs ă de că ldură, fiind
recomandabile în regiunile cu climat temperat.
-Pompe de c ăldură folosite ca instala ții frigorifice și pentru alimentarea cu c ăldură.

Aceste pompe de c ăldură sunt utilizate succesiv pentru r ăcire în timpul verii și pentru
încălzire în timpul iernii.

-Pompe de c ăldură folosite ca termocompresoare. Acestea sunt utilizate în
domeniul instalaț iilor de distilare, rectificare, congelare, uscare, etc.
-Pompe de c ăldură utilizate în industria alimentar ă ca termocompresoare precum și în

scopuri de condiț ionare a aerului sau tratare a acestuia în cazul întreprinderilor de produse
zaharoase, respectiv cel al antrepozitelor frigorifice de carne.
-Pompe de c ăldură destinate industriei energetice. În acest caz , ele sunt folosite
pentru înc ălzirea camerelor de comand ă, sursa de c ăldură fiind, spre exemplu, apa de
răcire a condensatoarelor sau c ăldura evacuat ă de la generatoarele și transformatoarele
electrice.
-Pompe de c ăldură utilizate pentru recuperarea c ăldurii din resursele energetice secundare.

Se recomand ă valorificarea prin intermediul pompelor de c ăldură a căldurii evacuate prin
condensatoarele instalaț iilor frigorifice sau a energiei apelor geotermale.
-Pompe de c ăldură folosite în industria de prelucrare a laptelui – acestea sunt
utilizate simultan pentru r ăcirea laptelui și prepararea apei calde.

După felul surselor de căldur ă utilizate pompele de căldură pot fi:

-aer-aer: au ca surs ă de căldură aerul atmosferic și folosesc aerul ca agent purt ător de
căldură în clă dirile în care sunt montate. La acest tip de instala ții inversarea ciclului este deosebit
de ușoară astfel în sezonul rece instala ția este utilizat ă pentru înc ălzire iar în sezonul cald pentru
condiționare.
-ap ă-aer: folosesc ca surs ă de căldură apa de suprafa ță sau de adâncime, apa cald ă
evacuată din industrie, agentul purtă tor de căldură fiind aerul.

-sol-aer: folosesc ca surs ă de căldură solul iar agentul purt ător de căldură este aerul.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 14

-soare-aer: folosesc ca surs ă de căldură energia term ică provenirt ă de la soare prin
radiație iar agentul purt ător de căldură este aerul.
-aer-apă: folosesc ca surs ă de căldură aerul iar ca agent purt ător de căldură apa.

-apă-apă: folosesc ca surs ă de căldură apal iar ca agent purt ător de căldură tot apa.

– sol-apă: folosesc ca surs ă de căldură solul iar ca agent purt ător de căldură apa.

-soare-ap ă: folosesc ca surs ă de căldură radiația solară iar ca agent purt ător de căldură
apa.

4.Stabilirea amplasamentului și a dimensiunilor

Fig.4.1
Amplasarea im obilului cu birouri

Im obilul pentru care se va proiecta instalația de încălzire și preparare a
apei calde m enajere este o clădire destinat ă unor birouri cu pc-uri, în care lucrează 15 de
persoane, situată în județul Cluj . Im obilul este com pus din 6 încăperi, având
împreună o suprafa ță de 468 m2

Pereții exteriori sunt realizați din panouri sandwich cu o grosim e de 15 cm .

Pereții interiori sunt realizați din cărămidă care au o grosim e de 20 cm .
Podeaua este realizat ă dintr-un strat de 30 cm de beton peste care

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 15

se montează term oizolație din polistiren extrudat cu grosim e de 15 cm . Peste izolație se aplic ă un
parchet de lemn de brad cu o grosim e de 4 cm .
Tavanul realizat din beton armat, având o grosim e de 20 cm este izolat cu
polistiren extrudat cu grosim e de 15 cm .
Geam urile și ușile care com unică cu exteriorul sunt realizate din term opan .

Fig.4.2
Dimensiunile im obilului cu birouri

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 16

Fig.4.3Vedere frontal ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 17

Fig.4.4
Vedere din spate

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 18

În figura de m ai jos este prezentat tipul de panou folosit pentru pere ții exteriori

Fig.4.5 Panouri de tip sandwich

Dimensiunile im obilului sunt prezentate in tabelul urm ător:

Tabelul 4.1
Încăperea Lungim ea [m ] Lățimea [m] Înălțimea [m]
Birou director 5 4
Birou secretar ă 5 3
Birouri cu pc-uri 20 10
Sală de ședințe 15 7
Baie1 5 4
Baie2 5 4
hol 24 2,5 2,5

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 19

II. Memoriu justificativ de calcul

1.Determ inarea necesarului de c ăldură pentru înc ălzirea imobilului cu
birouri

1.1.Calcul privind influen ța unui strat de izola ție termic ă

Se face pentru mai multe tipuri de izola ție și diferite grosimi :polistiren expandat și
panouri sandwich

αλδ
α e iziz
beton
irk
1 11
+++= (1.1)

t skQ ∆××=.
(1.2)

În tabelul 1.1 sunt prezentate rezultatele ob ținute pentru diferite grosim i de izolație și pentru
panouri de tip sandwich, a coeficientului global de transfer term ic

Tabelul 1.1

Grosim ile izolațiilor în m ilimetrii Tipuri de
izolație Coeficientul
global de
transfer
termic 0 50 100 150 200 250
Polistiren
expandat 1,33 0,50 0,307 0,22 0,177 0,14
Panouri
sandwich K 0 0,342 0,175 0,118 0,089 0,071

În tabelul 1.2 sunt prez entate rez ultatele ob ținute prin
Tabelul 1.2
Grosim ile izolațiilor în m ilimetrii Tipuri de
izolație Fluxul de
căldură
pierdut
prin
pereți 0 50 100 150 200 250
Polistiren
expandat 68 25,5 15,69 11,33 8,87 7,28
Panouri
sandwich Q[kw/m2]
0 17,41 8,93 6,01 4,52 3,63

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 20

Diagram a pierderilor de c ăldură in funcție de grosim ea și tipul izola ției
10 20 30 40 50 6020406080100120140160180200220240250
0δ
δu
68 3Q Qu,
Fig.1.1 diagram a pierderilor de c ăldură in funcție de grosim ea izolației

În urm a studiului f ăcut asupra izola țiilor și al panourilor sandwich am ales pentru
pereții exteriori panouri sandwich cu grosim ea de 150 m m

2.Determinarea necesarului de c ăldură și apă caldă menajer ă pentru
încălzirea imobilului

2.1Calculul necesarului pentru reîmprosp ătarea aerului din înc ăpere

……………………………………………………….

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 21

2.2Calculul necesarului pentru înc ălzirea imobilului

………………………………………….

2.3Calculul necesarului pentru ap ă caldă menajeră

……………………………………….

Soluții tehnice de inc ălzire utilizând pompe de c ăldură

3.1.Regimurile termice ale condensatorului si vaporizatorului în func ție de tipul
pompei de c ăldură studiate

……………………………………

3.2Utilizarea unei pompe de c ăldură

Funcționarea pompelor de c ăldură are la baz ă principiul al doilea al termodinamicii

care afirm ă că, căldura nu trece, de la sine, de la un mediu cu o temperatur ă mai scăzută la un
mediu cu o temperatur ă mai ridicat ă. Pentru a face posibil ă trecerea c ăldurii de la un mediu cu
temperatur ă mai scăzută la un mediu cu o temperatur ă mai ridicată este nevoie de un
consum de lucru mecanic.
Prin utilizarea unei instala ții termice sub forma unei pompe de c ăldură se face
posibilă preluarea energiei termice solare, înmagazinat ă sub form ă de că ldură, din apă sol
sau aer și folosirea ei pentru înc ălzirea locuin țelor. Toate aceste surse de c ăldură, mai sus
menționate, reprezint ă un acumulator al energiei solare, astfel încât utilizând aceste surse se
utilizează, de fapt, indirect, energia solar ă. Pentru mediul din care se extrage c ăldura, apa,
solul sau aerul, se folose ște denumirea de mediu ră cit, sau sursă caldă. Mediul în care se
valorifică căldura este denumit mediu înc ălzit sau surs ă rece. În componen ța unei pompe
de căldură se regăsesc în mod obligatoriu urm ătoarele aparate: un compresor, un
vaporizator, un condensator și un ventil de laminare, f ără acestea instala ția nu ar putea
funcționa. Pe lâng ă aceste aparate mai pot exista și altele în func ție de specificul
instalației, dar acestea vor fi reg ăsite în orice
instalație termică sub form ă de pompă de că ldură. Alte componente care mai pot fi reg ăsite
într-o pomp ă de căldură sunt schimbă toarele de că ldură intermediare a că ror importan ță le
face să fie folosite frecvent, precum și elementele de automatizare care realizeaz ă o creștere a
randamentului instala ției precum și o ușurință mare în utilizare.
Elementul esen țial în procesul de captare și cedare a energiei este agentul termic
din circuitul interior al pompei de c ăldură. Acesta are proprietatea de a trece din stare

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 22

lichidă în stare de vapori reci la tem peraturi scăzute.
În interiorul unei pom pe de căldură agentul term ic suf eră patru transform ări ale
stării term odinam ice. Cele patru faze ale procesului de transfer termic care are loc în
interiorul pom pei de căldură se desfășoară astfel. Agentul term ic lichid la aflat la o
temperatură mai scăzută decât cea a m ediului răcit intră în vaporizator unde se produce
transferul de c ăldură de la sursa caldă la agentul termic. La ieșirea din vaporizator
agentul termic este în stare de vapori reci. Vaporii reci de agent termic intră în
compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce creșterea de presiune și
temperatură a acestora. La ie șirea din compresor vaporii calzi de agent term ic vor avea o
temperatură mai mare decât cea a m ediului înc ălzit. Vaporii calzi de agent term ic intră în
condensator unde se produce transferul de c ăldură de la vaporii calzi la apa din circuitul
închis al sistem ului de încălzire al casei. La ieșirea din condensator, în urm a cedării
căldurii, agentul term ic este în stare lichid ă cu o tem peratură și o presiune mai mare decât
cea a mediului răcit. Agentul termic, lichid intră în ventilul de lam inare, unde
temperatura și presiunea acestuia scade pân ă la o valoare inf erioară celei din mediul răcit.
Din acest m oment ciclul se reia.
În figura 3.2.1 este prezentata diagram a cu tem peraturile în sol la diferite adâncim i în
funcție de lunile anului.

Fig3.2.1

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 23

Figura 3.2.2 reprezint ă circuitul de func ționare al unei pompe de c ăldură

Fig.3.2.2 Func ționarea pom pei de căldură

1 -vaporizator
2 -compresor
3 -condensator
4 -ventil de lam inare

În figura 3.2.3 este prezentat schem atic principiul de func ționare al pom pelor de c ăldură

Fig.3.2.3 Principiul de func ționare al pom pei de căldură

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 24

3.3Utiliz area pompei de c ăldură în varianta aer-ap ă

Această variantă de pom pă de căldura aer-apă , extrage

energia solar ă, înm agazinată sub form ă de căldură, din aerul exterior pe care o introduce în
circuitul pentru înc ălzirea locuin ței. În prezent aceast ă pom pă de căldură poate f i utilizată pe
durata întregului an, în clădiri construite conform standardelor în vigoare, în
combinație cu o rezisten ță electrică.
Sursa de c ăldură aer, este foarte u șor de obținut și este disponibil ă peste tot, în cantit ăți
nelim itate. Prin aer se în țelege în acest context utilizarea aerul ui din exterior. Nu se accept ă
utilizarea ca sursă de căldură, în clădiri de locuit, a aerului interior pentru încălzirea
locuințelor. Aceasta se poate realiza num ai în cazuri speciale ca de exem plu în cazul utiliz ării
de căldură recuperată, în firme de producție și în industrie. În cazul pompelor de căldură
pentru aer dim ensionarea sursei de c ăldură se stabile ște în f uncție de tipul constructiv și de
dimensiunea aparatului. Cantitatea necesară de aer este dirijată de către un ventilator
încorporat în aparat, prin canale de aer, c ătre vaporizator, care extrage c ăldura din el.
În figura 3.3.4 este prezentat ă o instalație term ică cu pom pă de căldură de tip aer-aer:

Fig3.3.4 Pom pa de căldură tip aer-ap ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 25

3.4 Utiliz area pompei de c ăldură în varianta sol-ap ă cu captatoare plane și
sonde

Pompa de căldură în varianta sol ap ă utilizează energia solar ă , stocată în sol. Solul

captează energia solar ă, fie direct prin radia ție, fie sub form ă de căldură proveniră de la

ploi și din aer. Solul înm agazinează și menține căldura pe o perioad ă mai lungă de

timp ceea ce conduce la un nivel de tem peratură al sursei de c ăldură aproxim ativ constant

de-a lungul unui an ceea ce faciliteaz ă funcționarea pom pelor de c ăldură cu un

randam ent ridicat. C ăldura acum ulată în sol se preia prin schim bătoare de c ăldură montate

orizontal, num ite și colectori pentru sol, sau prin schim bătoare de c ăldură montate

vertical a șa num ite sonde pentru sol. Aceste instala ții funcționează de regul ă în

regim monovalent și se utilizeaz ă aproxim ativ la fel cu cele care extrag

căldură din apa freatic ă deoarece sondele și schim bătoarele de c ăldură se vor

monta cât m ai aproape de suprafa ța pânzei freatice. Montarea sondelor și a

schim bătoarelor de c ăldură la un nivel inferior pânzei freatice nu se aprob ă de obicei,

deoarece nu se poate preveni avarierea orizontului apei freatice. Astfel se va

proteja apa potabil ă aflată la un nivel inferior.

În figura 3.4.1 este prezentat ă o instalație term ică cu pom pă de căldură de tip sol-ap ă cu
captatoare plane:

Fig.3.4.1 pom pă de căldură tip sol-ap ă cu captatori plani

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 26

În figura 3.4.2 este prezentat ă o instalație term ică cu pom pă de căldură de tip sol-ap ă cu sonde
forat e:

Fig3.4.2Pom pă de căldură cu sonde forate

3.5 Utiliz area pompei de c ăldură în varianta ap ă-apă

Utilizarea energiei solare acum ulată în apa din pânza freatică se face într-un

mod foarte asem ănător cu cel descris m ai sus în cazul utiliz ării energiei solului. Apa

freatică este un bun acum ulator pentru căldura solară, care chiar și în zilele reci de

iarnă se menține o tem peratură constantă, de 7 pân ă la 12 °C, conform diagram ei din fig.

I.1, fapt care reprezint ă un avantaj. Datorit ă nivelului de tem peratură constant al sursei de

căldură, indicele de putere al pom pei de căldură se m enține ridicat de-a lungul întregului
an.
În figura 3.5.1 este prezentat ă o instalație term ică cu pom pă de căldură de tip apă-apă

Fig3.5.1Pom pă de căldură varianta ap ă-apă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 27

3.6 Utiliz area pompei de c ăldură cu vaporiz are direct ă în sol

Are același principiu de func ționare ca și pom pa de căldură in varianta sol-ap ă cu
captatori plani num ai că circuitul secundar de antigel este înlocuit de agentul prim ar al pom pei
de căldură.
În figura 3.6.1 este prezentat ă o instalație term ică cu pom pă de căldură de tip apă-apă

Fig.3.6.1Pom pă de căldură cu vaporizare direct ă în sol

4.Alegerea ciclului frigorific și a agentului frigorific

Am analizat doua tipuri de agen ți ,freon și propan și doua tipuri de cicluri cu regenerare
internă de căldură si fără regenerare intern ă.
Fig.4.1reprezint ă diagram a de funcționare fără schim bător intern regenerativ
Fig.4.1 Diagram a de funcționare

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 28

Fig.4.2 Este reprezentat ă schem a simplificată după care func ționează o pom pă de căldură fără
schim bător intern regenerativ

Fig.4.2 Schem a de funcționare

Agentul de lucru trebuie s ă îndeplineasc ă următoarele condi ții:

– presiunea de vaporizare apropiat ă de presiunea atm osferică și ușor superioar ă
acesteia

– presiunea de condensare cat m ai redusă

– căldura preluat ă prin vaporizare s ă fie cât m ai mare

– căldura specific ă în stare lichid ă să fie cât m ai mică

– volum specific al vaporilor cât m ai mic

– sa nu f ie inflamabili, explozivi sau toxici

– să nu fie poluan ți
Utilizarea unor freoni necorespunz ători poate duce la sc ăderea eficien ței instalației sau

La supradim ensionarea elem entelor componente ale instalației ceea ce atrage după sine

creșterea prețului de achiziție. Cea mai bună soluție la alegerea freonului este

efectuarea unui calcul cu ajutorul program ului coolpack.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 29

Fig.4.3

Tabelul 4.1
R407C Propan

. .m [kg/s] 0,0566 0,0329
Cop
(eficienta) 3,16 3,23
ηis
0,7 0,7

În tabelul de4.1 m ai sus sunt rezultatele ob ținute pentru un necesar de c ăldură de 10

kw și tem peraturile de vaporizare respectiv condensare de –10 si 35 de grade celsius

Am ales in urm a studiului asupra celor doua tipuri de agen ți ca agent de lucru pentru

pompa de căldură propanul deoarece avem un debit de agent m ai mic deci o instala ție mai

mică și o ef iciență mai mare fața de agentul R407C ,propanul fiind un agent natural adic ă

nepoluant.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 30

5.Calculul termic al sistemului de inc ălzire utiliz ând pompe de c ăldură

În figura 5.1 este prezentat ă schem a de funcționare a pom pelor de c ăldură care au schim bător
intern regenerativ.

Fig.5.1 Schem a de funcționare a pom pei de căldură cu schim bător regenerativ intern

Figura 5.2 reprezint ă diagram a de funcționare a unei pom pe de căldură cu schim bător intern
regenerativ
Fig.5.2 Diagram a de funcționare a pom pelor cu schim bător intern regenerativ

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 31

5.1aCalculul sistemului de încă lzire utilizând pompa de c ăldură în varianta
sol-apă cu captatori plani.

…………………………………………

5.1bCalculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta
sol-apă cu sonde
……………………………………………..

5.2Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta
apă-apă
…………………………………….

5.3Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta
aer-apă
…………………….

5.4Calculul sistemului de înc ălzire utilizând pompa de c ăldură în varianta cu
vaporizare direct ă în sol

………………………………………………….

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 32

6.Analiz a comparativa tehnico-economi ca si alegerea solutiei optime

Tabelul 6.1 reprezint ă eficiența frigorif ică a pom pelor de c ăldură studiate

Tabelul 6.1
Eficiența în funcție de agentul term ic (cop)
propan R407C Varianta de pom pă de
căldură
Cu subrăcire
avansată Fără
subrăcire
avansată Cu subrăcire
avansată Fără
subrăcire
avansată
Apă-apă 5,76 4,2 5,39 4,03
Aer-apă 3,022 2,9 2,86 2,76
Sol-apă cu colectori liniari 4,93 4,2 4,88 4,1
Sol-apă cu sonde 6,207 5,63 5,79 5,3
Vaporizare direct ă în sol 6,207 5,65 5,79 5,5

Fig.6.1 Eficien ța pom pei în func ție de tipul acesteia

Fig.6.2 Eficien ța pom pei în func ție de tipul acesteia

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 33

Pompa aer-sol datorit ă eficienței term ice scăzute nu este recom andată deoarece duce la
prețuri de exploatare ridicate .Varianta sol-apă cu colectori orizontali necesit ă o suprafa ță mare
a colectorului în jur de 400 m² și are și o ef iciență term ică mai scăzută ,varianta ap ă-apă are o
eficiența mai scăzută față de variantele cu vaporizare direct ă în sol și sol-apă cu sonde deci ias ă
din calcul.

Varianta sol-apă cu sonde și cu vaporizare direct ă în sol sunt cele m ai recom andate
variante deoarece au o eficiență ridicată .
În alegerea variantei de pom pă de căldură care va fi folosit ă în încălzirea locuin ței pe

lângă factorul econom ic mai trebuie ținut cont și de o serie de factori de alt ă natură cum

sunt: dim ensiunile gr ădinii locuin ței, existen ța unei pânze freatice cu un debit

ridicat, cunoa șterea com poziției solului, tipul solului, m odul de dispunere a straturilor de

roci etc.

Am ales pom pa de căldură cu vaporizare direct ă în sol ,prezentat ă în figura 6.2,

pentru că nu necesit ă un circuit secundar de agent ca și varianta de pom pă de căldură cu

sonde care are nevoie de antigel ca s ă preia căldura din sol, deci în acest caz avem nevoie

de o pom pă și o rețea de țevi în plus f ața de pom pa cu vaporizare direct ă în sol.

Fig.6.3 Pom pa de căldură cu vaporizare direct ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 34

În tabelul 6.2 sunt prezentate datele tehnice ale pompei alese

Tabelul 6.2

SuPRO Therma
7 DS
Capacitate termic ă la W10/W35 [kW] 7,98
Capacitate de r ăcire la W10/W35 [kW] 6,47
Puterea instalat ă la W10/W35 [kW] 1,51
Cifra de eficien ță W10/W35 5,30
Intesi curentului în timpul fuc ționării la W10/W35 [A] 3,80
Nr. Regi ștrii vaporizator direct [Stück] 4
Cantitate agent frigotehnic Propan R290 [kg] 2 bis 2,5

Intesitatea maxim ă[A] 8,3

Curentul la pornire (*1) [A] 36
Siguranța la alimentare 20 träge
Tensiunea [V] 3 x 400
Frecven ța [Hz] 50
Turația compresorului [s^-1] 2950
Debit volumic al compresorului la 2900s^-1 [m³/h] 8,10
Cantitate ulei în compresor [ltr] 1,00
Racord aspira ție [mm] 19,20
Racord refulare [mm] 12,80
Înălțimea de construc ție a compresorului [mm] 412
Greutatea compresorului [kg] 28,50
Dimensiuni pompa de c ăldură L/l/Î [mm] 1060/620/ 1040
Greutate pompa de c ăldură [kg]
Dimensiuni panou de comand ă L/l/Î [mm] 560/160/530

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 35

7.Calculul de dim ensionare și alegere a aparatelor com ponente

……………………………………………….

7.1 Alegerea vaporiz atorului și a condensatorului

……………………………………………..

Fig7.1.3 Țeava de cupru cu izola ție anticoroziv ă

În figurile 7.1.4,7.1.5,7.1.6 este prezentat m odul de aranjare al țevilor vaporizatorului.

Fig.7.1.4 Dispunerea țevilor ce alc ătuiesc vaporizatorul

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 36

Fig7.1.5Dispunerea țevilor unui vaporizator

Fig.7.1.6Acoperirea țevilor

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 37

7.2Încalz irea în pardoseala

În alegerea sistem ului de înc ălzire prin pardoseal ă există astăzi păreri diferite.

Datorită num eroaselor problem e generate de colm aterea cauzat ă de difuzia oxigenului. În anii
’80 în Germ ania au fost realizate numeroase sistem e de încălzire, care utilizează surse
clasice de căldură (cazane) și folosesc țeava ce nu perm ite difuzia oxigenului.
Problem ele apăreau însă în acele instala ții de înc ălzire unde era prelucrat o țelul. Aici
producea oxigenului coroziune și conducea la apari ția depunerilor sub form ă de nămol.
Dacă instalația nu con ține elem ente ce pot fi corodate, nu se form ează nici depunerile
sub formă de nămol. În unele țări europene se utilizează de asem enea țevi care perm it
difuzia oxigenului, dar materialele sunt rezistente la coroziune și cazanul este protejat prin
intercalarea unui schim bător de căldură. Această experiență tehnică a condus și în
Germ ania la utilizarea țevilor din polipropilen ă, care chiar dac ă sunt m ai scum pe, prezint ă
o foarte bun ă rezisten ță la difuzia oxigenului și com pensează astf el cheltuielile
suplim entare pentru instala ția de încălzire
cu pom pa de căldură.O schem ă a încălzirii prin pardoseal ă este prezentat ă în figura 7.2.1

Fig.7.2.1 Modul de a șezare al țevilor pentru înc ălzirea în pardoseal ă

Sistem ele de înc ălzire prin pardoseal ă lucrează cu tem peraturi superf iciale scăzute chiar și

la sarcini term ice m ici.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 38

7.3Calculul de alegere al compresorului

În alegerea compresorului, la fel ca și în cazul alegerii vaporizatoarelor și
condensatoarelor un criteriu im portant l-a reprezentat dim ensiunile de gabarit. Din aceast ă cauză
nu s-a optat pentru un com presor cu piston ci la unul cu spirale.

Fig.7.3.1 Com presor cu spiral ă

Modul de func ționare al acestor tipuri de com presoare este ilustrat în figura 7.3.2

Figura 7.3.2 Principiul de func ționare al com presorului cu spiral ă

Fazele func ționării:

-aspirația 1: în timpul deplasării spiralei inferioare se formează două zone prin care sunt

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 39

aspirați vaporii de agent f rigorif ic până în m omentul în care cele dou ă zone se închid
-com primarea 2 și 3 : mișcarea spiralei antreneaz ă vaporii spre zona centrală, iar volum ul
ocupat de vapori se reduce treptat ceea ce produce com primarea acestora.

-refularea 4 : vaporii com primați sunt evacua ți prin orif iciul din zona central ă.

Se observă că în timpul funcționării cele trei faze se desfășoară simultan,

simetric și continuu, ceea ce reprezint ă o caracteristic ă a acestui tip de com presor, care va

fi supus unei varia ții de cuplu m ai redusă decât în cazul com presorului cu

piston. Com presorul nu necesit ă supape, fiind suficientă o simplă clapetă unisens, care

împiedică reîntoarcerea vaporilor refulați. Raportul de com primare este f ix iar

coeficientul de debit este foarte bun pentru c ă nu există spațiu mort.

Alegerea compresorului se face în funcție de debitul de agent frigorif ic aspirat.

…………………………………………

De la firm a germ ană Bitzer, pe baza diagram ei 7.3.3 se alege un com presor ES622 cu
un debit de 20 m ³/h.

7.4Alegerea schimb ătorului intern de c ăldură

……………………………………………………………….

Fig.7.4.1Schim batoare interne de c ăldură

…………………………………………………

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 40

7.5Alegere ventilului de laminare termostatic

Ventilele de lam inare term ostatice sunt ech ipam ente sunt elem ente specif ice
instalațiilor f rigorif ice destinate reglării autom ate a gradului de supraîncălzire a
vaporilor care părăsesc vaporizatorul. Alegerea ventilului de laminare termostatic se face
în funcție de o serie de param etri cum sunt: tipul agentului frigorif ic, presiunea de lucru,
sarcina term ică a vaporizatorului, tem peratura de evaporare și valoarea punctului MOP.
Ventilele de lam inare tip MOP protejeaz ă instalația îm potriva creșterii presiunii de aspira ție.
Din catalogul firmei daneze Danfoss prezentat în tabelul 7.5.1se alege pentru propan

un ventil de laminare termostatic tip TX/TEX2-1.5 care poate fi folosit
pentru o sarcină term ică a vaporizatorului de pân ă la 10 KW .

Pentru o reglare cât mai exactă a gradului de supraîncălzire bulbul ventilului de
laminare termostatic trebuie m ontat pe conducta de ie șire din vaporizator analog intervalul
dintre orele 1 și 4 pe cadranul unui ceas.

Tabelul 7.5.1 Catalog pentru ventile de lam inare term ostatice

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 41

Fig7.5.1 Ventile de lam inare term ostatice TEX2

Fig7.5.2 Desenul de execu ție al ventilelor de lam inare

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 42

7.6Alegerea pompei de recirculare a agentului termic.
…………………………………………………

Fig.7.6.1 Pom pa de recirculare

Fig.7.6.2 Caracteristica pom pei de recirculare

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 43

7.7Alegerea boilerului pentru p repararea apei calde menajere

……………………………………………………………

Fig.7.7.1 Boiler Vitocell L300

Fig.7.7.2 Desenul de execu ție al boilerului

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 44

7.8Alegerea pompelor de reci rculare a apei calde menajere

……………………………………………………..

Fig.7.8.1 Caracteristica pom pei

7.9Alegerea electroventilelor

………………………

Fig.7.9.1 Electroventile

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 45

7.10Alegerea termostatelor

Term ostatele închid sau deschid circuite electrice de comandă, în funcție de
valoarea tem peraturii reglate, care este detectată prin interm ediul unul bulb, sau un elem ent
termosensibil conectat la un burduf elastic. Principiul de func ționare al term ostatelor este
prezentat în figura 7.10.1.

Fig.7.10.1 Principiul de func ționare al unui term ostat

Traductorul de temperatură este reprezentat de bulbul 29, legat prin tubul capilar
28 de burduful elastic 23. În bulb se g ăsește agent f rigorif ic lichid în echilibru cu vapori, iar
presiunea din bulb este proporțională cu temperatura. Astfel, variația temperaturii
controlate de termostat este transf ormată în variația unei presiuni, care acționează
asupra burdufului elastic. Mecanism ul term ostatului cuprinde tija principală 15, care
este acționată de burduful elastic și de resortul principal 12. Tensiunea resortului poate
fi reglată cu ajutorul șurubului de reglaj 44, acționat prin interm ediul butonului 5. Sub
acțiunea diferen ței de forță datorate presiunii din bulb și cea datorat ă resortului principal,
tija term ostatului se poate deplasa, m odificând pozi ția contactelor 16.
Alegerea term ostatelor se realizeaz ă ținând seam a de tipul aplica ției în care vor f i

utilizate,deci de funcțiile pe care trebuie să le îndeplineasc ă. În figura 7,.22 sunt

prezentate domeniile de utilizare a term ostatelor tip KP de la f irma Danf oss

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 46

Fig.7.10.2 Dom eniile de f uncționare ale term ostatelor

Din figura 7.10.2 se alege pentru reglarea te mperaturii interioare un term ostat KP 69 iar

pentru reglarea tem peraturii apei calde m enajere din boiler un term ostat KP 79.

7.11Alegerea presostatelor

Presostatele închid sau deschid circuite electrice de com andă, în funcție de valoarea

presiunii reglate, care este detectată prin interm ediul unui burduf elastic. Principiul de

funcționare a unui presostat este prezentat în figura 7.11.1.

Fig.7.11.1 Principiu de func ționare al unui presostat

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 47

Presiunea care trebuie reglată, acționează prin interm ediul racordului 27 și al
burduf ului elastic 23, asupra tijei pr incipale 15. Valoarea de ref erință a presiunii controlate,
este m aterializată cu ajutorul resortului principal 12, care acționează asupra tijei 15, în sens
opus. Valoarea presiunii de referință, la care presostatul ac ționează este reglat ă cu ajutorul
șurubului de reglaj 44.
Presostatele pot fi utilizate atât pentru reglarea presiunii joase (de vaporizare) cât și
pentru reglarea presiunii de condensare, corespunz ător presostatele f iind num ite presostate de
joasă presiune sau de înalt ă presiune.
Selecția presostatelor din cataloagele firm elor produc ătoare se realizeaz ă în funcție

de nivelul presiunii pe care trebuie să o controleze. În figura 7.11.2 sunt prezentate

domeniile de utilizare a presostatelor KP ale f irmei Danf oss.
Fig.7.11.2 Dom enii de func ționare ale presostatelor

Din t abelul din figura 7.11.2 pentru reglarea pr esiunii de vaporizare s-a ales de la firm a
daneză Danfoss un presostat KP2 iar pentru reglarea presiunii de condensare un presostat KP
5A.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 48

8.Schema de automatiz are

Fig.8.1 Schem a de autom atizare a instala ției

Problem a principal ă a autom atizării instala țiilor de încălzire este menținerea tem peraturii
mediului înc ălzit la valoarea prescris ă, în condi ții acceptabile, din punct de vedere econom ic și
tehnologic, de func ționare a instala ției de încălzire.

Instalațiile de înc ălzire consum ă energie, pentru producerea ef ectului util. Ef iciența
sistem elor de înc ălzire depinde de cantitatea de energie consum ată în vederea realiz ării efectului
util. Aceasta la rândul ei depinde de condițiile în care se desfășoară procesele din această
instalație dar și de cantitatea și calitatea inf ormațiilor despre sistem , precum și de m odul în care
informațiile sunt preluate și folosite.
Una din problem ele fundam entale ale încălzirii este reducerea consum urilor

energetice, iar acest obiectiv se poate atinge numai în condițiile în care

funcționarea instalației și a com ponentelor acesteia este autom atizată.

Menținerea temperaturii constante la valoarea prescrisă a mediului încălzit trebuie
realizată indiferent de varia ția tem peraturii externe Unul din cei m ai importanți factori externi,
care schim bă condițiile interne de f uncționare a instala ției este necesarul de c ăldură.
Instalațiile de înc ălzire se proiecteaz ă să poată asigura necesarul de c ăldură nominal, în cele m ai

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 49

grele condi ții externe de func ționare, previzibile pentru acea instalaț ie.
Regimul sta ționar nominal de func ționare a instalaț iei este caracterizat de egalitatea dintre
puterea termic ă a instalaț iei și necesarul total de c ăldură.
Atâta timp cât instalaț ia funcționează în regimul nominal, nu este necesar nici un

sistem de reglare și automatizare a acesteia.

În timpul func ționării instala ției aceasta va func ționa însă extrem de rar în condi țiile

nominale, prev ăzute la funcț ionare.Astfel pot fi men ționate cel pu țin două tipuri de elementa
care determin ă funcț ionarea în condi ții diferite de cele nominale:
-Necesarul de c ăldură pe care trebuie să îl asigure instala ția este variabil în timp

-Condi țiile externe de lucru sunt caracterizate de fluctua ții mari atât diurne cât mai ales
sezoniere, iar modificarea condiț iilor externe determin ă modificarea condiț iilor interne de
funcționare a instalaț iei.
Se poate spune c ă în general reglarea temperaturii mediului înc ălzit se realizeaz ă prin

reglarea diferitelor componente ale instala ției astfel încât puterea termic ă a instalației să fie

în permanen ță egală cu necesarul de c ăldura.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 50

8.1 Reglarea temperaturii interioare

Menținerea temperaturii interioare la valoarea de 21 șC se realizează prin interm ediul

unui term ostat ,și un electroventil m ontat pe circuitul de înc ălzire în pardoseal ă iar termostatul î n
una din înc ăperi .

Term ostatul sesizează modificarea temperaturii din cameră și acționează asupra unui
electroventil m ontat pe circuitul de înc ălzire prin pardoseal ă închizându-l sau deschizându-l
în funcție de modul de variație al temperaturii interioare. Dacă temperatura interioară
crește term ostatul închide ventilul electrom agmetic iar dacă temperatura scade termostatul
deschide ventilul elecrom agnetic perm ițând astfel vehicularea unui debit mai mare de
agent termic secundar prin instala ția de înc ălzire prin pardoseal ă. Reglarea tem peraturii
interioare este prezentat ă în figura 8.1.1.

Fig.8.1.1 Reglarea tem peraturii interioare

Electroventilele pot să realizeze o reglare continu ă a debitului de agent term ic secundar
pentru că în funcție de temperatura din cameră detectată de traductorul de temperatură,
regulatorul comandă coborârea sau urcarea organului de închidere a robinetului, ceea ce
determ ină scăderea sau cre șterea secțiunii de curgere în func ție de necesit ăți.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 51

8.2.Reglarea temperatur ii apei calde menajere
Reglarea temperaturii apei calde menajere se realizează prin interm ediul unui term ostat
montat pe boiler fig.8.2,1.
Fig.8.2.1.Reglarea tem peraturii apei calde m enajere

Term ostatul este reglat să asigure o temperatură a apei din boiler de 45șC.
Când tem peratura apei calde menajere începe să scadă, termostatul acționează
asupra pompei (figura 8.2.1) m ontată pe circuitul de agent term ic secundar deschizând-o și
pornește alim entarea cu energie electric ă a rezisten ței . Când tem peratura apei din boiler
atinge temperatura de 45șC, termostatul închide electroventilul și oprește alimentarea cu
energie a pompei de recirculare a apei din boiler, acesta urm ând a fi deschis când
temperatura apei calde m enajere începe să scadă.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 52

8.3 Reglarea supraînc ălzirii vaporilor de agent t ermic primar (propan)

Reglarea supraîncălzirii vaporilor se face cu ajutorul ventilului de laminare termostatic
prezentat în figura 8.3.1

Fig.8.3.1 Reglarea supraînc ălzirii vaporilor

Dacă diferența dintre tem peratura de vaporizare, m ăsurată la intrarea în vaporizator și
temperatura vaporilor la ieșirea din vaporizator, scade atunci presiunea din bulbul montat
pe ieșirea din vaporizator scade și reduce sec țiunea de curgere prin ventil.
Dacă diferența dintre cele două temperaturi, care măsoară gradul de supraîncălzire
devine prea mare, corespunz ător unui necesar de frig mai mare decât puterea frigorifică
a vaporizatorului, atunci ventilul term ostatic determ ină creșterea secțiunii de curgere prin
ventilul de lam inare. Corespunz ător va cre ște debitul m asic de lichid care alim entează
vaporizatorul, iar acest debit m ărește puterea f rigorif ică a vaporizatorului, și se supraînc ălzește
mai greu. Când diferen ța dintre tem peratura de vaporizare și tem peratura vaporilor la ieșirea
din vaporizator, este prea m are ventilul electrom agnetic opre ște alim entarea cu agent a
vaporizatorului.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 53

8.4 Reglarea sarcinii termice a compresorului
Reglarea sarcinii termice a compresorului reprezintă soluția la problem a fundam entală a
autom atizării instalației de încălzire, și anum e realizarea unei perm anente corelații
intre necesarul de c ăldură și puterea term ică a instala ției, în condi ții acceptabile din punct de
vedere tehnic, econom ic, tehnologic și energetic.
Sarcina frigorif ică a compresorului depinde direct proporțional de turația arborelui
acestuia. Modificarea tura ției com presorului se poate rea liza prin utilizarea unui m otor
de antrenare a com presorului asincron cu m ai multe trepte de tura ție.
Dacă se dorește o reglare m ai precisă a turației, se pot utiliza un redresor cuplat cu un
motor de curent continuu sau un convertizor de frecvență cuplat cu un motor de
curent alternativ. Când necesarul de căldură scade, temperatura de condensare crește
deoarece agentul term ic secundar nu mai poate să preia căldura degajată în urma
condensării. Crescând temperatura de condensare cre ște și presiunea de condensare , cre ștere
de presiune sesizat ă de presostatul m ontat pe conducta de refulare (figura7.4). Presostatul
comandă un convertizor de frecvență care determ ină scăderea turației arborelui
compresorului. Când presiunea de condensare scade, același presostat ac ționează asupra
convertizorului de frecven ță determ inând creșterea tura ției arborelui.
O altă metodă de reglare a puterii com presorului este prezentat ă în continuare.

Ea constă în realizarea unui circuit de scurtcircuitare (by pass) între conducta de refulare

și de aspira ție a com presorului ca în figura 8.4.1.

Fig.8.4.1 Reglarea sarcinii term ice a com presorului

Între conducta de refulare 2 și cea de aspira ție 8 a com presorului 1 se m ontrează ventilul

de reglare 4 ac ționat de regulatorul de presiune de aspira ție 5. Acest sistem de reglare a
puterii frigorif ice este prev ăzut și cu un regulator al tem peraturii de refulare 3 care
acționează asupra ventilului de injecție 6, ce realizează o legătură între conducta de
lichid 7 și conducta de aspirație. Când necesarul de căldură scade, presostatul 5

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 54

sesizează creșterea presiunii de condensare și deschide treptat ventilul de by-pass 4.
Astfel o parte din vaporii refulați de compresor se vor întoarce în conducta de aspira ție
ceea ce determ ină o scădere a presiunii de condensare. Datorită faptului c ă pe tim p de vară
necesarul de c ăldură este redus deoarece se prepar ă doar apă caldă menajeră utilizarea
acestei metode de reglare a puterii compresorului nu este rentabil ă deoarece duce la
cheltuieli de exploatare ridicate.
O altă metodă de reglare a puterii instala ției este utilizarea a dou ă com presoare legate

în paralel. În anotim pul rece func ționează ambele com presoare iar în anotim pul cald se

sistează funcționarea unui com presor. Nici această soluție nu este rentabil ă din punct de

vedere econom ic deoarece pre țul de achiziție al celui de-al doilea com presor este ridicat.

Fig.8..4.2 reprezint ă autom atizarea pentru oprirea si pornirea com presorului cu un presostat de

joasa presiune ,oprirea si pornirea com presorului corespunzând cu oprirea si pornirea

pompei de căldură.

Fig.8.4.2 Oprirea și pornirea com presorului

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 55

8.5 Pornirea si oprirea pompelor de c ăldură

Când una din temperaturile reglate a sc ăzut (s-a deschis electroventilul de pe circuitul

de agent termic secundar) termostatul comand ă deschiderea electroventilului de pe intrarea în
vaporizatorul pompei de că ldură. Deschizându-se electroventilul, agentul frigorific intr ă în
vaporizator și vaporizeaz ă, în urma vaporiz ării presiunea de pe aspira ția compresorului
crește. Creșterea presiunii de vaporizare este sesizat ă de presostatul de pe conducta de aspiraț ie
care determin ă pornirea compresorului.

Când necesarul de c ăldură pentru instala ție este zero (temperaturile din camere și din
boiler au atins valorile prestabilite) și compresorul func ționează la tura ția
minimă termostatele determin ă închiderea electroventilului de pe intrarea vaporizatorului
pompei de c ăldură. Compresorul aspiră în continuare vapori creând o depresiune în
vaporizator . Sc ăderea presiunii este sesizat ă de presostatul de joas ă presiune care opre ște
instalația. Oprirea directă a compresorului la atingerea valorilor de temperatur ă

prescrise pune mari probleme la pornire, când compresorul aspir ă și lichidul care nu a
apucat să vaporizeze producând aș a numitele lovituri hidraulice.

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 56

9.Tema tehnologic ă
………………………………………………

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 57

10. Tema economic ă
……………………………………………….
Rezultatele ob ținute sunt prezentate în tabelul 10.2
Costuri estim ative de exploatare exprim ate în [ $]
Pompe de căldură Interv
alele
de
calcul Vapor
izare
direct
ă Apă-
apă Aer-
apă Sol-apa
cu
captator
i plani Sol-apă
cu
sonde Central
ă pe
gaz
Pe zi 2,461 2,65 5,057 3,099 2,46 3,362
Pe
lună 73,84 79,488 151,71 92,966 73,84 100,863

Fig.10.1 Diagram a estim ativă a costurilor de exploatare

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 58

11.Prez entarea instala ției

Fig.11.1 Vedere lateral ă

Fig.11.2Vedere frontal ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 59

Fig.11.3 Vedere lateral ă

Fig.11.4 vedere de sus

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 60

Fig.11.5 Pom pa de căldură

Fig11.6 Com presorul pom pei de căldură

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 61

Fig.11.7 Condensatorul pom pei de căldură

Fig.11.8 Schim bătorul intern regenerativ de c ăldură

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 62

Fig.11.9 Ventilul de la minare term ostatic

Fig.11.10Vaporizatorul pom pei de căldură

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 63

Fig.11.11Prezentare instala ție de încălzire și apă caldă men ajeră

Fig.11.12 Instala ția de încălzire a apei calde

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 64

Fig.11.13 Boiler

Fig.11.14 Serpentin ă si rezisten ța electrică din boiler

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 65

Fig.11.15 Pompa de recirculare a apei calde menajere

Fig.11.16 Instala ția de apă caldă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 66

Fig.11.17 Sistem ul de încălzire al im obilului

Fig.11.18 Vas de expansiune

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 67

Fig. 11.19 Pom pa de recirculare a agentului term ic secundar

Fig. 11.20 Distribuitorul de agent term ic

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 68

Fig.11.21 Aerisitorul instala ției de încălzire

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 69

Fig.11.22 Instala ția de încălzire în pardoseal ă

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 70

Fig.11.23 Am plasarea instala ției de reîm prospătare a aerului viciat

Fig.11.24 Instala ția de reîm prospătare a aerului viciat

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 71

12 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucr ări
de instala ții de încălzire

…………………………………………….

UTC-N PROIECT DE DIPLOM Ă Pag: 72

Bibliografie

[1] Bălan M. Instalații frigorifice Edit Todesco Cluj-Napoca, 2000

[2] Bălan M. Reglarea șî automatizarea instalațiilor frigorifice –note de curs

[3] Bălan M, Pleș a A. Instalații frigorifice Construcție, funcționare și calcul. Cluj Napoca
2002.

[4] Bălan M Utilizarea frigului artificial – note de curs

[5] Gavriliuc R. Pompe de căldură de la teorie la practică Edit Matrix Buc. 1999

[6] Macovescu S Camere și instalații frigorifice Casa cărții de știință Cluj 2004

[7] Popa B. Termotehnic ă,mașini și instalații termice Edit Didactic ă și pedagogic ă
București 1971

[8] Radcenco V. Instalații de pompe de căldură Edit Tehnic ă București 1985
[9] www.danfoss.com
[10] www.vissman.de
[11] www.vissman.com
[12] www.oekoterm.com
[13] www.ochsner.ro
[14] www.pompedecaldura2005.ro