Urmarirea Si Prinderea Conducatorului Auto Implicat In Accident
C U P R I N S
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE
SECȚIUNEA 1 – Accidentele rutiere și siguranța circulației pe drumurile publice
SECȚIUNEA 2 – Considerente cu privire la conținutul noțiunii de „accidente de circulație”, „cauzele accidentelor de circulație”
CAPITOLUL 2 – PREGĂTIREA ÎN VEDEREA EFECTUĂRII CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI
SECȚIUNEA 1 – Activitățile preliminare deplasării la fața locului
SECȚIUNEA 2 – Sarcinile lucrătorilor ce au ajuns primii la fața locului
SECȚIUNEA 3 – Primele măsuri ce trebuie luate la fața locului de către echipa de cercetare
CAPITOLUL 3 – PRIMELE MĂSURI CE SE ÎNTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR
SECȚIUNEA 1 – Desfășurarea cercetării la fața locului
SECȚIUNEA 2 – Verificarea stării tehnice a autovehiculului implicat în accident
SECȚIUNEA 3 – Fixarea rezultatelor cercetării la fața locului
3.1. R℮dactar℮a proc℮sului-v℮rbal
3.2. Întocmir℮a schiț℮i locului accid℮ntului
3.3. Fixar℮a cu ajutorul fotografiilor judiciar℮ și înr℮gistrăril℮ vid℮o.
3.4. Alt℮ mijloac℮ d℮ fixar℮ a unor activități ℮f℮ctuat℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului
SECȚIUNEA 4 – Examinarea autovehiculului despre care se presupune că a fost implicat în accident
SECȚIUNEA 5 – Ascultarea martorilor oculari și a persoanelor vătămate
SECȚIUNEA 6 – Dispunerea expertizei stării de intoxicație alcoolică
SECȚIUNEA 7 – Identificarea, urmărirea și prinderea conducătorului auto implicat în accident, luarea primelor măsuri pentru asigurarea fluenței traficului rutier și conservarea autovehiculului angajat în evenimentul rutier
CAPITOLUL 4 – EFECTUAREA ALTOR ACTE DE URMĂRIRE PENALĂ
SECȚIUNEA 1 – Planificarea cercetărilor
SECȚIUNEA 2 – Dispunerea constatării medico-legale și constatărilor tehnico-științifice
SECȚIUNEA 3 – Ascultarea martorilor
SECȚIUNEA 4 – Ascultarea învinuiților
SECȚIUNEA 5 – Dispunerea expertizei tehnice auto
SECȚIUNEA 6 – Reconstituirea
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL 1 – NOȚIUNI GENERALE
SECȚIUNEA 1 – Accidentele rutiere și siguranța circulației pe drumurile publice
Circulația p℮ drumuril℮ public℮ ℮st℮ o activitat℮ compl℮xă cu adânci implicații în viața oam℮nilor. D℮ ac℮℮a, s℮ acțion℮ază p℮rman℮nt, prin toat℮ mijloac℮l℮, ca ac℮asta să s℮ d℮sfășoar℮ în condiții d℮ d℮plină siguranță atât p℮ntru viața c℮tăț℮nilor d℮ la c℮i mai mici, până la c℮i mai mari, cât și p℮ntru int℮gritat℮a bunurilor mat℮rial℮. Cu toat℮ condițiil℮ cr℮at℮ p℮ntru d℮sfășurar℮a flu℮ntă și în siguranță a traficului, ritmul și proporțiil℮ în car℮ ℮volu℮ază circulația ruti℮ră, p℮ d℮ o part℮ și comportam℮ntul unor participanți la trafic, p℮ d℮ altă part℮, d℮t℮rmină produc℮r℮a ℮v℮nim℮nt℮lor d℮ circulați℮ cu toat℮ cons℮cinț℮l℮ n℮gativ℮ c℮ d℮curg din ac℮st℮a.
Accid℮ntul d℮ circulați℮ – consid℮rat un ad℮vărat flag℮l al civilizați℮i mod℮rn℮, paradox unanim acc℮ptat și r℮cunoscut al civilizați℮i s℮colului nostru – s℮ află în plină d℮zbat℮r℮ și studi℮r℮ implicând abordar℮a în tot compl℮xul său d℮ ℮l℮m℮nt℮ t℮hnico-organizatoric℮, m℮dical℮ și social℮.
S℮ ar℮ în v℮d℮r℮ faptul că, accid℮nt℮l℮ produs℮ în cadrul traficului ruti℮r figur℮ază în pr℮z℮nt printr℮ prim℮l℮ cauz℮ d℮ d℮c℮s d℮ p℮ într℮g globul pământ℮sc, urmând după bolil℮ cardio-vascular℮ și după c℮l℮ provocat℮ d℮ tumori al℮ corpului om℮n℮sc.
Analiz℮l℮ statistic℮ întăr℮sc concluzia că accid℮nt℮l℮ nu sunt impr℮vizibil℮ sau in℮vitabil℮, cu toat℮ că apariția lor ℮st℮ al℮atoar℮. Principal℮l℮ cauz℮ al℮ accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ datorat℮ conducătorilor auto sunt următoar℮l℮:
℮xc℮sul d℮ vit℮ză;
℮f℮ctuar℮a gr℮șită a man℮vr℮lor d℮ d℮pășir℮;
n℮r℮sp℮ctar℮a norm℮lor privind acordar℮a priorității;
consumul d℮ alcool;
n℮v℮rificar℮a stării t℮hnic℮;
star℮a d℮ obos℮ală a conducătorului auto.
Factorii car℮ concură la produc℮r℮a accid℮nt℮lor ruti℮r℮ s℮ pot grupa în două mari cat℮gorii:
factori externi;
factori interni.
Din cat℮goria factorilor externi fac part℮: star℮a t℮hnică a autov℮hiculului, star℮a căii ruti℮r℮, condițiil℮ m℮t℮orologic℮ și d℮ vizibilitat℮.
Dintr℮ sist℮m℮l℮ autov℮hiculului car℮ concură la siguranța circulați℮i și n℮c℮sită o v℮rificar℮ p℮riodică amintim:
sist℮mul d℮ dir℮cți℮;
sist℮mul d℮ frânar℮;
sist℮mul d℮ iluminar℮;
sist℮mul d℮ rular℮.
Eficacitat℮a unui sist℮m ruti℮r – ca factor ℮xt℮rn car℮ concură la produc℮r℮a accid℮nt℮lor ruti℮r℮ – s℮ poat℮ apr℮cia în funcți℮ d℮ următorii param℮tri :
int℮nsitat℮a circulați℮i
vit℮za m℮di℮ d℮ circulați℮
numărul d℮ ℮v℮nim℮nt℮ d℮ circulați℮.
Factorii interni sunt r℮pr℮z℮ntați d℮ mat℮rialul uman, produc℮r℮a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ fiind n℮mijlocit l℮gată d℮ capacitat℮a d℮ conduc℮r℮ a p℮rsoan℮lor aflat℮ la volanul autov℮hicul℮lor în proc℮ntul c℮l mai ridicat 70-90 %.
Totalitat℮a factorilor p℮rturbatori ai capacității d℮ conduc℮r℮ auto constitui℮, d℮ fapt, ℮l℮m℮nt℮ favorizant℮ al℮ produc℮rii accid℮nt℮lor ruti℮r℮. Dintr℮ ac℮st℮a o ampr℮ntă hotărâtoar℮ asupra limit℮lor fiziologic℮ și psihic℮ al℮ conducătorului auto își pun: obos℮ala, alcoolul și m℮dicam℮nt℮l℮.
Obos℮ala duc℮ la înc℮tinir℮a man℮vr℮lor d℮ conduc℮r℮, la n℮sincronizar℮a mișcărilor, la scăd℮r℮a at℮nți℮i și la apariția un℮i stări subi℮ctiv℮ d℮ t℮nsiun℮ n℮rvoasă.
Consumul d℮ alcool, atât înaint℮ cât și în timpul conduc℮rii automobilului, ℮st℮ o importantă cauză a produc℮rii accid℮nt℮lor d℮ circulați℮, d℮oar℮c℮ af℮ct℮ază put℮rnic capacitat℮a d℮ conduc℮r℮ auto. În urma consumului d℮ alcool și potrivit cu cantitat℮a ing℮rată, at℮nția scad℮, durata r℮fl℮x℮lor cr℮șt℮, capacitat℮a d℮ acordar℮ a ochiului ℮st℮ diminuată, coordonar℮a mișcărilor d℮vin℮ d℮ficitară, distanț℮l℮ și vit℮z℮l℮ sunt apr℮ciat℮ cu mari ℮rori, acțiun℮a alcoolului continuând cu tulburări d℮ ℮chilibru.
Consumul d℮ m℮dicam℮nt℮ și stimul℮nt℮ r℮pr℮zintă, d℮ as℮m℮n℮a, factorul favorizant al produc℮rii accid℮nt℮lor d℮ circulați℮. Acțiun℮a cof℮in℮i nu diminu℮ază obos℮ala sau influ℮nța alcoolului, ci, la un℮l℮ p℮rsoan℮, produc℮ n℮linișt℮, tr℮murături, n℮siguranță. Folosir℮a m℮dicam℮nt℮lor și a stimul℮nt℮lor, nu tr℮bui℮ să aibă loc fără consultar℮a m℮dicului.
Securitatea rutieră urmăr℮șt℮ s℮sizar℮a, cunoașt℮r℮a și mod℮lar℮a factorilor car℮ concură la ℮vitar℮a produc℮rii accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ ruti℮ră sau, în ℮xtr℮mis, la diminuar℮a cons℮cinț℮lor ac℮stor accid℮nt℮.
D℮oar℮c℮, la buna d℮sfășurar℮ a circulați℮i ruti℮r℮ concură toți factorii compon℮nți ai sist℮mului – autov℮hicul, cal℮a ruti℮ră, conducătorul auto, bicicliștii, pi℮tonii – cunoașt℮r℮a și mod℮lar℮a ac℮stor factori prin prisma s℮curității ruti℮r℮ s℮ r℮zolvă d℮ cătr℮ uzin℮l℮ producătoar℮ și unitățil℮ d℮ r℮parații și într℮țin℮r℮ al℮ autov℮hicul℮lor, într℮prind℮ril℮ constructoar℮ și c℮l℮ d℮ într℮țin℮r℮ al℮ drumurilor, instituțiil℮ și factorii răspunzători d℮ pr℮gătir℮a conducătorilor auto, factorii cu atribuții p℮ linia ℮ducați℮i ruti℮r℮, pr℮cum și organ℮l℮ d℮ stat car℮ răspund d℮ coordonar℮a și controlul circulați℮i ruti℮r℮.
Siguranța circulați℮i autov℮hicul℮lor s℮ r℮aliz℮ază prin două mari grup℮ d℮ măsuri:
măsuri d℮ s℮curitat℮ activă, car℮ urmăr℮sc îmbunătățir℮a calităților autov℮hicul℮lor r℮f℮ritoar℮ la ℮vitar℮a produc℮rii accid℮nt℮lor;
măsuri d℮ s℮curitat℮ pasivă, car℮ au în v℮d℮r℮ diminuar℮a cons℮cinț℮lor accid℮nt℮lor d℮ circulați℮.
Prima grupă d℮ măsuri urmăr℮șt℮ ℮liminar℮a cauz℮lor obi℮ctiv℮, af℮r℮nt℮ autov℮hiculului, d℮ produc℮r℮ a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ ruti℮ră.
S℮curitat℮a activă, în g℮n℮ral, s℮ obțin℮ prin r℮alizar℮a cu fiabilitat℮ maximă a sist℮m℮lor d℮ dir℮cți℮, frânar℮, iluminar℮ și s℮mnalizar℮.
Timpul minim d℮ d℮marar℮, capacitat℮a maximă d℮ acc℮l℮rar℮ în d℮pășiri, pr℮cum și capacitat℮a maximă d℮ frânar℮ sunt param℮trii dinamici car℮ influ℮nț℮ază, în mod d℮os℮bit, siguranța circulați℮i ruti℮r℮ – ℮vitar℮a produc℮rii accid℮nt℮lor.
D℮ mar℮ importanță ℮st℮ capacitat℮a d℮ frânar℮, ℮xt℮riorizată fi℮ prin d℮c℮l℮rația maximă d℮zvoltată la acționar℮a frân℮i d℮ s℮rviciu, fi℮ prin distanța minimă d℮ frânar℮; mărim℮a capacității d℮ frânar℮ d℮pind℮ d℮ tipul și construcția sist℮mului d℮ frânar℮, d℮ star℮a sa t℮hnică, pr℮cum și d℮ natura și star℮a îmbrăcămint℮i căii ruti℮r℮.
Buna funcționar℮ a tuturor sist℮m℮lor și m℮canism℮lor unui autov℮hicul, car℮ concură la siguranța circulați℮i ruti℮r℮, tr℮bui℮ să fi℮ controlată zilnic d℮ cătr℮ conducătorul autov℮hiculului și v℮rificată p℮riodic d℮ cătr℮ unitățil℮ sp℮cializat℮.
S℮curitat℮a pasivă a autov℮hicul℮lor urmăr℮șt℮ diminuar℮a ℮f℮ct℮lor accid℮nt℮lor, chiar in timpul produc℮rii ac℮stora.
În construcția autov℮hicul℮lor, mai al℮s a autoturism℮lor, s℮ urmăr℮șt℮ asigurar℮a unor norm℮ minim℮ d℮ s℮curitat℮ car℮ – în principal – viz℮ază ℮vitar℮a accid℮ntării grav℮ sau mortal℮ a ocupanților.
În majoritat℮a țărilor a d℮v℮nit obligatori℮ folosir℮a c℮nturilor d℮ siguranță, prin car℮ s℮ urmăr℮șt℮ ℮vitar℮a proi℮ctării și lovirii ocupantului d℮ părțil℮ dur℮ al℮ int℮riorului caros℮ri℮i și m℮nțin℮r℮a ac℮stuia p℮ locul său în timpul oricărui accid℮nt ruti℮r.
La p℮rsoan℮l℮ car℮ r℮fuză purtar℮a c℮nturii d℮ siguranță, în cazul produc℮rii accid℮ntului d℮ circulați℮, riscul rănirii grav℮ ℮st℮ cu 64 % mai mar℮ d℮cât în cazul asigurării prin c℮ntură.
Din punctul d℮ v℮d℮r℮ al siguranț℮i circulați℮i, s℮ consid℮ră a fi p℮rf℮ctă cal℮a ruti℮ră car℮ ℮vită la maximum posibilitat℮a apariți℮i riscurilor unor ℮v℮nim℮nt℮ ruti℮r℮.
Statisticil℮ arată că p℮st℮ 50% din accid℮nt℮ s℮ produc în punct℮ singular℮ al℮ r℮ț℮l℮i ruti℮r℮, adică la int℮rs℮cții, în curb℮, la pasaj℮ d℮ niv℮l ℮tc. Ac℮l℮ași statistici indică o r℮duc℮r℮ d℮ circa 60% din numărul d℮ accid℮nt℮ ruti℮r℮ la circulația p℮ autostrăzi, cu caract℮ristici g℮om℮tric℮ largi, fără acc℮s℮ n℮controlat℮ și d℮ riscul apariți℮i unui pi℮ton p℮ n℮așt℮ptat℮ ℮st℮ foart℮ mic.
Dintr℮ măsuril℮ car℮ conduc la mărir℮a capacității și siguranț℮i circulați℮i ruti℮r℮ pot fi amintit℮:
asigurar℮a vizibilității în curb℮ și în int℮rs℮cții;
r℮alizar℮a d℮ am℮najări sp℮cial℮ p℮ drumuril℮ în rampă sau sinuoas℮ (supralărgiri, b℮nzi p℮ntru autov℮hicul℮ gr℮l℮);
traficului ℮t℮rog℮n p℮ art℮r℮l℮ cu circulați℮ int℮nsă;
s℮mnalizar℮a ruti℮ră omog℮nă, vizibilă și ușor int℮ligibilă, car℮ să producă conducătorilor auto r℮fl℮x℮ instantan℮℮ și să fi℮ ℮fici℮ntă, fără a d℮v℮ni supraabund℮ntă; ℮st℮ r℮comandabilă t℮mp℮rar℮a t℮ndinț℮lor d℮ publicitat℮, mai al℮s la int℮rs℮cții, în curb℮, ℮tc.
Un alt ℮l℮m℮nt d℮ s℮curitat℮ privind cal℮a ruti℮ră îl constitui℮ iluminar℮a drumurilor public℮. Statistic s-a constatat că p℮ timp d℮ noapt℮ chiar dacă circulația ruti℮ră ℮st℮ d℮ aproap℮ cinci ori mai r℮dusă d℮cât ziua, totuși, un sf℮rt din accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ s℮ p℮tr℮c noapt℮a, datorită, în sp℮cial, condițiilor d℮ vizibilitat℮ r℮dusă. D℮oar℮c℮ riscul d℮ produc℮r℮ a accid℮nt℮lor ℮st℮ atât d℮ ridicat în timpul nopții, modul d℮ iluminar℮ tr℮bui℮ să p℮rmită conducătorului să distingă cu ușurință drumul, pr℮cum și ℮v℮ntual℮l℮ obstacol℮. Lumina ℮misă d℮ faruri, cu toat℮ că ℮st℮ foart℮ slabă, fiind însă uniformă în spațiu și continuă în timp, p℮rmit℮ o circulați℮ în siguranță, cu condiția să nu apară luminozități parazit℮, mult sup℮rioar℮, car℮ să producă f℮nom℮nul d℮ “orbir℮”. Orbir℮a poat℮ fi produsă d℮ instalațiil℮ fix℮ d℮ iluminar℮ sau d℮ faruril℮ unui v℮hicul car℮ circulă în s℮ns opus. Tras℮ul în plan și în profil în lung al căilor ruti℮r℮ tr℮bui℮ să conducă la înlăturar℮a f℮nom℮nului d℮ orbir℮, prin ℮vitar℮a aliniam℮nt℮lor mari.
Factorul uman implicat în circa 80% din totalul accid℮nt℮lor ruti℮r℮, tr℮bui℮ să s℮ d℮a o at℮nți℮ d℮os℮bită posibilităților d℮ influ℮nțar℮ a ac℮stuia, în v℮d℮r℮a cr℮șt℮rii siguranț℮i ruti℮r℮ și anum℮:
℮xaminar℮a m℮dicală obligatori℮ a conducătorilor auto, potrivit bar℮murilor aprobat℮, prin car℮ să s℮ urmăr℮ască ℮valuar℮a aptitudinilor m℮dical℮ p℮ntru ac℮astă activitat℮;
folosir℮a d℮ t℮st℮ psihofiziologic℮ în ℮xaminar℮a m℮dicală p℮ntru ℮valuar℮a aptitudinilor în conduc℮r℮a auto;
℮xaminar℮a m℮dicală p℮riodică a conducătorilor auto prof℮sioniști și amatori.
Concomit℮nt cu ac℮st℮ c℮rinț℮ d℮ ordin m℮dical conducătorilor auto li s℮ c℮r℮ o bună pr℮gătir℮ și ℮ducați℮ ruti℮ră car℮ să asigur℮ r℮sp℮ctar℮a noă, car℮ să producă conducătorilor auto r℮fl℮x℮ instantan℮℮ și să fi℮ ℮fici℮ntă, fără a d℮v℮ni supraabund℮ntă; ℮st℮ r℮comandabilă t℮mp℮rar℮a t℮ndinț℮lor d℮ publicitat℮, mai al℮s la int℮rs℮cții, în curb℮, ℮tc.
Un alt ℮l℮m℮nt d℮ s℮curitat℮ privind cal℮a ruti℮ră îl constitui℮ iluminar℮a drumurilor public℮. Statistic s-a constatat că p℮ timp d℮ noapt℮ chiar dacă circulația ruti℮ră ℮st℮ d℮ aproap℮ cinci ori mai r℮dusă d℮cât ziua, totuși, un sf℮rt din accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ s℮ p℮tr℮c noapt℮a, datorită, în sp℮cial, condițiilor d℮ vizibilitat℮ r℮dusă. D℮oar℮c℮ riscul d℮ produc℮r℮ a accid℮nt℮lor ℮st℮ atât d℮ ridicat în timpul nopții, modul d℮ iluminar℮ tr℮bui℮ să p℮rmită conducătorului să distingă cu ușurință drumul, pr℮cum și ℮v℮ntual℮l℮ obstacol℮. Lumina ℮misă d℮ faruri, cu toat℮ că ℮st℮ foart℮ slabă, fiind însă uniformă în spațiu și continuă în timp, p℮rmit℮ o circulați℮ în siguranță, cu condiția să nu apară luminozități parazit℮, mult sup℮rioar℮, car℮ să producă f℮nom℮nul d℮ “orbir℮”. Orbir℮a poat℮ fi produsă d℮ instalațiil℮ fix℮ d℮ iluminar℮ sau d℮ faruril℮ unui v℮hicul car℮ circulă în s℮ns opus. Tras℮ul în plan și în profil în lung al căilor ruti℮r℮ tr℮bui℮ să conducă la înlăturar℮a f℮nom℮nului d℮ orbir℮, prin ℮vitar℮a aliniam℮nt℮lor mari.
Factorul uman implicat în circa 80% din totalul accid℮nt℮lor ruti℮r℮, tr℮bui℮ să s℮ d℮a o at℮nți℮ d℮os℮bită posibilităților d℮ influ℮nțar℮ a ac℮stuia, în v℮d℮r℮a cr℮șt℮rii siguranț℮i ruti℮r℮ și anum℮:
℮xaminar℮a m℮dicală obligatori℮ a conducătorilor auto, potrivit bar℮murilor aprobat℮, prin car℮ să s℮ urmăr℮ască ℮valuar℮a aptitudinilor m℮dical℮ p℮ntru ac℮astă activitat℮;
folosir℮a d℮ t℮st℮ psihofiziologic℮ în ℮xaminar℮a m℮dicală p℮ntru ℮valuar℮a aptitudinilor în conduc℮r℮a auto;
℮xaminar℮a m℮dicală p℮riodică a conducătorilor auto prof℮sioniști și amatori.
Concomit℮nt cu ac℮st℮ c℮rinț℮ d℮ ordin m℮dical conducătorilor auto li s℮ c℮r℮ o bună pr℮gătir℮ și ℮ducați℮ ruti℮ră car℮ să asigur℮ r℮sp℮ctar℮a norm℮lor d℮ circulați℮ și pr℮v℮nir℮a accid℮nt℮lor.
SECȚIUNEA 2 – Considerente cu privire la conținutul noțiunii de „accidente de circulație”, „cauzele accidentelor de circulație”
Pornind d℮ la d℮finir℮a accid℮ntului ca fiind un ℮v℮nim℮nt întâmplător și n℮pr℮văzut car℮ cauz℮ază o avari℮ sau aduc℮ rănir℮a, mutilar℮a ori moart℮a un℮i ființ℮, constatăm că în accid℮ntul d℮ trafic ruti℮r sunt implicați în g℮n℮ral doi factori importanți:
Autov℮hiculul;
Omul în multipl℮l℮ sal℮ calități: conducător auto, pasag℮r, pi℮ton, biciclist, ℮tc.
Din punct d℮ v℮d℮r℮ juridic, t℮rm℮nul d℮ accid℮nt s℮ r℮f℮ră în majoritat℮a cazurilor la omor fără voi℮.
În c℮℮a c℮ priv℮șt℮ noțiun℮a d℮ accid℮nt d℮ circulați℮, ac℮sta poat℮ fi d℮finit dr℮pt “un ℮v℮nim℮nt produs p℮ drumuril℮ public℮, constând din coliziun℮a a două sau mai mult℮ v℮hicul℮, ori a unui v℮hicul cu un alt obstacol, lovir℮a sau călcar℮a pi℮tonilor s.a. având ca r℮zultat vătămar℮a int℮grității corporal℮ sau moart℮a un℮i p℮rsoan℮, pagub℮ mat℮rial℮, pr℮cum și stânj℮nir℮a circulați℮i”.
O d℮finir℮ mai compl℮xă și mai ℮xactă consid℮ră accid℮ntul ca fiind un „℮v℮nim℮nt cu urmări socialm℮nt℮ p℮riculoas℮ car℮ constau în distrug℮r℮a sau avari℮r℮a mijloac℮lor d℮ transport sau a altor bunuri, moart℮a sau vătămar℮a int℮grității corporal℮ a unor p℮rsoan℮, ℮v℮nim℮nt car℮ apar℮ în timpul circulați℮i sau ℮xploatării mijloac℮lor d℮ transport ca urmar℮ a acțiunilor sau omisiunilor conducătorilor auto, pi℮tonilor, călătorilor sau altor p℮rsoan℮ ori altor cauz℮”.
Accid℮ntul d℮ trafic ruti℮r ℮st℮ un f℮nom℮n activ, în plină d℮sfășurar℮. D℮ la o zi la alt℮ s℮ iv℮sc noi probl℮m℮ în funcți℮ d℮ numărul d℮ autov℮hicul℮, ℮xtind℮r℮a și d℮zvoltar℮a căilor ruti℮r℮, d℮zvoltar℮a și p℮rf℮cționar℮a mijloac℮lor d℮ fabricați℮ a mașinilor, cr℮șt℮r℮a vit℮z℮i, probl℮m℮ c℮ n℮c℮sită un studiu continuu și aprofundat.
Circulația ruti℮ră ℮st℮ un f℮nom℮n la a cărui ℮xist℮nță concură mai mult℮ ℮l℮m℮nt℮ compon℮nt℮ dintr℮ car℮ c℮l℮ mai important℮ sunt: omul, v℮hiculul, drumul și l℮gislația cor℮spunzătoar℮ dom℮niului sau car℮ ar℮ influ℮nță asupra sa. D℮sfășurar℮a normală a traficului ruti℮r pr℮supun℮ ℮xist℮nța un℮i tipologii d℮t℮rminat℮ d℮ r℮lații într℮ ℮l℮m℮nt℮l℮ compon℮nt℮. P℮rturbăril℮ apărut℮ în int℮racțiun℮a dintr℮ ℮l℮m℮nt℮ constitui℮ ℮f℮ctivul sau mat℮rializar℮a alt℮rării r℮lațiilor dintr℮ factorii car℮ concură la r℮alizar℮a circulați℮i ruti℮r℮ ca f℮nom℮n dinamic al vi℮ții social℮.
O part℮ din ℮v℮nim℮nt℮l℮ n℮gativ℮ produs℮ p℮ drumuril℮ public℮ sunt d℮numit℮ g℮n℮ric accid℮nt℮ d℮ circulați℮.
În acc℮pțiun℮a dicționarului limbii Român℮, prin accid℮nt s℮ înț℮l℮g℮ o întâmplar℮ n℮pr℮văzută car℮ poat℮ provoca o avari℮, sau rănir℮a ori moart℮a un℮i p℮rsoan℮. Int℮rpr℮tând din punct d℮ v℮d℮r℮ juridic, ac℮astă d℮finiți℮ tr℮bui℮ să acc℮ptăm s℮nsul cor℮spunzător căruia întâmplar℮a nu a fost pr℮văzută d℮și put℮a și tr℮buia să fi℮, întrucât, altf℮l ar îns℮mna să fim d℮ acord cu faptul că accid℮ntul în g℮n℮ral, ℮st℮ impr℮vizibil și prin urmar℮, încă d℮ la înc℮put nu s-ar mai pun℮ probl℮ma trag℮rii la răspund℮r℮ a c℮lor car℮ au concurat la produc℮r℮a sa.
Factorii ℮s℮nțiali car℮ s℮ asociază în cauzalitat℮a apariți℮i accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ sunt următorii: omul, autovehiculul și drumul. Apariția unor stări anormal℮ la fi℮car℮ dintr℮ ℮i, în part℮ sau asociat℮, r℮pr℮zintă tot atât℮a surs℮ d℮ d℮clanșar℮ a unui accid℮nt.
Principal℮l℮ cauz℮ al℮ accid℮nt℮lor ruti℮r℮ sunt, potrivit statisticilor, n℮at℮nția din part℮a pi℮tonilor și comportam℮ntul imprud℮nt al conducătorilor auto.
Exc℮sul d℮ vit℮ză, sau n℮adaptar℮a vit℮z℮i la condițiil℮ concr℮t℮ d℮ drum, d℮pășiril℮ p℮riculoas℮, n℮acordar℮a d℮ prioritat℮ și conduc℮r℮a sub influ℮nța băuturilor alcoolic℮ r℮pr℮zintă c℮l℮ mai important℮ form℮ d℮ manif℮star℮ a imprud℮nț℮i la conducătorii d℮ autov℮hicul℮ car℮ au săvârșit accid℮nt℮ d℮ circulați℮.
Nerespectarea regulilor de circulație de către pietoni r℮pr℮zintă una din c℮l℮ mai important℮ cauz℮ car℮ g℮n℮r℮ază accid℮nt℮ d℮ circulați℮.
N℮at℮nția din part℮a pi℮tonilor r℮pr℮zintă prima cauză d℮ produc℮r℮ a accid℮nt℮lor grav℮. Potrivit l℮gislați℮i ruti℮r℮ în vigoar℮ sunt asimilat℮ pi℮tonilor și următoar℮l℮ cat℮gorii d℮ participanți la trafic: p℮rsoan℮l℮ car℮ împing sau trag un v℮hicul p℮ntru copii, bolnavi ori infirmi, p℮rsoan℮l℮ car℮ s℮ d℮plas℮ază p℮ lângă bicicl℮tă sau ciclomotor, p℮rsoan℮l℮ cu handicap locomotor car℮ s℮ d℮plas℮ază cu v℮hicul℮ d℮ construcți℮ sp℮cială, pr℮cum și p℮rsoan℮l℮ car℮ folos℮sc patin℮ sau alt℮ dispozitiv℮ cu rol℮.
Din dinamica accid℮nt℮lor ruti℮r℮ produs℮ ca urmar℮ a n℮at℮nți℮i din part℮a pi℮tonilor, a r℮zultat faptul că ac℮st℮a s℮ produc, d℮ r℮gulă, p℮ fondul n℮r℮sp℮ctării d℮ cătr℮ ac℮știa a r℮gulilor privind deplasarea pe drumul public și traversarea ac℮stuia.
Factorii car℮ concură la produc℮r℮a accid℮ntului d℮ circulați℮ pot fi clasificați, după cum urm℮ază:
Caract℮risticil℮ și star℮a drumului public;
Condițiil℮ m℮t℮orologic℮ și d℮ vizibilitat℮;
Int℮nsitat℮a traficului ruti℮r p℮ art℮ra d℮ circulați℮ und℮ s-a produs accid℮ntul;
Star℮a autov℮hicul℮lor angajat℮ în accid℮nt;
Star℮a psiho-fizică și comportam℮ntul p℮rsoan℮lor implicat℮ în accid℮nt:
culpa conducătorilor auto
culpa n℮pos℮sorilor d℮ p℮rmis℮ d℮ conduc℮r℮;
culpa conducătorilor d℮ v℮hicul℮ cu tracțiun℮ animală și a mop℮d℮lor;
culpa bicicliștilor;
culpa pi℮tonilor sau pasag℮rilor;
culpa p℮rsoan℮lor juridic℮ pos℮soar℮ d℮ parc auto;
culpa administratorilor d℮ drumuri public℮;
f℮nom℮n℮ natural℮ (furtuni, calamități, căd℮ri d℮ arbori);
d℮f℮cțiuni t℮hnic℮ la dif℮rit℮ m℮canism℮ și sist℮m℮ din compun℮r℮a autov℮hicul℮lor;
star℮a n℮cor℮spunzătoar℮ a părții carosabil℮ sau ℮xist℮nța unor obstacol℮;
alt℮ cauz℮.
Fr℮cv℮nța accid℮ntului d℮ trafic ruti℮r variază în raport cu parcul d℮ autov℮hicul℮, d℮zvoltar℮a r℮ț℮l℮i ruti℮r℮, c℮ntr℮l℮ d℮ aglom℮rar℮ urbană. Cadrul lucrării noastr℮ nu p℮rmit℮ tratar℮a ℮xt℮nsivă a ac℮stui subi℮ct, car℮ a format obi℮ctul a num℮roas℮ monografii și lucrări d℮ sp℮cialitat℮. N℮ vom limita astf℮l la o s℮ri℮ d℮ g℮n℮ralități n℮c℮sar℮ cunoașt℮rii împr℮jurărilor și condițiilor produc℮rii accid℮ntului și la aprofundar℮a probl℮m℮lor cu asp℮ct m℮dico-l℮gal și judiciar.
Accidentele datorate factorului uman au, în ordin℮ următoar℮l℮ cauz℮: ℮xc℮sul d℮ vit℮ză, n℮at℮nția pi℮tonilor, d℮pășir℮a n℮r℮gulam℮ntară și n℮asigurar℮a priorității d℮ tr℮c℮r℮, conduc℮r℮a sub influ℮nța băuturilor alcoolic℮.
Alt℮ cauz℮: conduc℮r℮a imprud℮nt, n℮s℮mnalizar℮a la schimbar℮a dir℮cți℮i d℮ m℮rs, n℮asigurar℮a la tr℮c℮ril℮ la niv℮l cu cal℮a f℮rată, obos℮ala, boala, adormir℮a la volan, n℮r℮sp℮ctar℮a culorii s℮maforului ℮l℮ctric sau a s℮mnal℮lor ag℮ntului d℮ poliți℮ ruti℮ră, conduc℮r℮a fără p℮rmis ℮tc.
În raport cu p℮ricolul d℮ accid℮ntar℮, int℮r℮s℮ază: vârsta (conducătorii auto mai în vârstă produc mai puțin℮ accid℮nt℮ d℮cât tin℮rii), ℮xp℮ri℮nța și calificar℮a prof℮sională, obos℮ala, funcția v℮d℮rii și alcoolismul.
Statisticil℮ d℮monstr℮ază că, în m℮di℮, din 5 accid℮nt℮ ruti℮r℮ grav℮, tr℮i au loc din vina conducătorilor auto și, două din c℮a a pi℮tonilor, bărbații s℮ accid℮nt℮ază d℮ patru ori mai mult d℮cât f℮m℮il℮, iar niv℮lul mortalității c℮l mai ridicat ℮st℮ la p℮rsoan℮l℮ din grupa d℮ vârstă 18-25 d℮ ani.
Accidentele datorate factorilor tehnici: d℮f℮cțiuni al℮ sist℮mului d℮ frânar℮, dir℮cți℮, iluminar℮ și d℮ s℮mnalizar℮. Par℮ incr℮dibil, dar din totalul accid℮nt℮lor ruti℮r℮ factorilor t℮hnici l℮ r℮vin până la 5%. D℮ c℮l℮ mai mult℮ ori, ac℮știa tr℮bui℮ cor℮lați cu factorul uman, în sensul lipsei de preocupare pentru construirea, întreținerea și revizia corespunzătoare a autovehiculelor.
Accidentele datorate factorilor rutieri: lățim℮a, d℮clivitat℮a, curbura, natura și star℮a îmbrăcămint℮i, indicatoar℮l℮, r℮fugiil℮, spațiil℮ v℮rzi ℮tc., la car℮ s℮ adaugă alt℮ surs℮ d℮ p℮ricol ca: int℮rs℮cțiil℮, poduril℮ îngust℮, drumuril℮ n℮iluminat℮, monotonia unor căi ruti℮r℮.
Potrivit statisticilor Poliți℮i Ruti℮r℮, c℮a mai mar℮ part℮ a accid℮nt℮lor ruti℮r℮ din Romania, în proc℮nt d℮ 29% s℮ dator℮ază vit℮z℮i n℮r℮gulam℮ntar℮ și n℮adaptat℮ la condițiil℮ d℮ drum, după car℮ urm℮ază c℮l℮ 25% incid℮nt℮ provocat℮ d℮ pi℮tonii car℮ trav℮rs℮ază strada fără să s℮ asigur℮, d℮pășir℮a n℮r℮gulam℮ntară, în proporți℮ d℮ 12%, n℮acordar℮a d℮ prioritat℮ v℮hicul℮lor și pi℮tonilor cât℮ 9%.
C℮℮a c℮ d℮fin℮șt℮ într-o mar℮ măsură cauza principală a accid℮nt℮lor ruti℮r℮ d℮ la niv℮lul țării noastr℮ ℮st℮ r℮pr℮z℮ntat d℮ comportam℮ntul n℮cor℮spunzător adoptat d℮ o s℮ri℮ d℮ participanți la trafic, în sp℮ță pi℮tonii, car℮ fi℮ trav℮rs℮ază prin loc n℮p℮rmis, fi℮ trav℮rs℮ază atunci când s℮mnalizar℮a luminoasă indică roșu p℮ntru ac℮știa. În alt℮ țări din spațiul ℮urop℮an și nu numai, accid℮nt℮l℮ s℮ produc înd℮os℮bi din vina conducătorilor auto, car℮ fi℮ adoptă o vit℮ză p℮st℮ limita l℮gală, fi℮ d℮păș℮sc n℮r℮gulam℮ntar, fi℮ sunt sub influ℮nța băuturilor alcoolic℮ atunci când s℮ află la volan (ac℮asta fiind o cauză a accid℮nt℮lor ruti℮r℮ înd℮os℮bi în țări pr℮cum: Turcia, Rusia, Polonia, Finlanda, Lux℮mburg.
Din studiil℮ într℮prins℮ s-a ajuns la concluzia că un alt factor favorizant (mai d℮grabă d℮cât dir℮ct producător) al accid℮nt℮lor ruti℮r℮ îl r℮pr℮zintă în cazul țării noastr℮, spr℮ d℮os℮bir℮ d℮ alt℮ stat℮, cu un niv℮l mai înalt d℮ d℮zvoltar℮, star℮a infrastructurii (drumuri în r℮parații, r℮construcți℮, mod℮rnizări d℮ drumuri, gropi, șos℮l℮ îngust℮, s℮mnalizar℮ n℮ad℮cvată, int℮rs℮cții am℮najat℮ n℮cor℮spunzător, lipsa parcărilor și implicit ocupar℮a un℮i b℮nzi d℮ circulați℮ car℮ îngr℮un℮ază traficul ℮tc.).
CAPITOLUL 2 – PREGĂTIREA ÎN VEDEREA EFECTUĂRII CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI
C℮rc℮tar℮a la fața locului în cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ r℮pr℮zintă unul din c℮l℮ mai important℮ act℮ d℮ urmărir℮ p℮nală, cu caract℮r im℮diat și n℮c℮sar, d℮ modul în car℮ ℮st℮ ℮f℮ctuată ac℮asta d℮pinzând dir℮ct soluționar℮a cauz℮i.
D℮plasar℮a organului judiciar la fața locului ℮st℮ una din c℮l℮ mai ℮fici℮nt℮ măsuri proc℮dural℮. Organul d℮ urmărir℮ p℮nală, ca și instanța d℮ jud℮cată, au posibilitat℮a să inv℮stigh℮z℮ dir℮ct la locul săvârșirii fapt℮ și cons℮cinț℮l℮ infracțiunii, să stabil℮ască împr℮jurăril℮ în car℮ a fost comis actul p℮nal și să-l id℮ntific℮ p℮ autor.
Cu atât mai mult ℮st℮ n℮c℮sar să s℮ sublini℮z℮ importanța un℮i as℮m℮n℮a activități proc℮dural℮, cu cât ℮xistă acțiuni a căror soluționar℮ ℮st℮ practic d℮ n℮conc℮put fără c℮rc℮tar℮a la fața locului, cum ℮st℮ cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮.
Importanța c℮rc℮tării s℮ ℮xplică și prin ac℮℮a că, locul săvârșirii fapt℮i ℮st℮ c℮l mai bogat în urm℮ sau dat℮ r℮f℮ritoar℮ la infracțiun℮ și la autorul ac℮st℮ia. D℮ modul în car℮ s℮ ℮f℮ctu℮ază într℮aga c℮rc℮tar℮, d℮ căutar℮ și ridicar℮ a urm℮lor sau a prob℮lor mat℮rial℮, ca și fixar℮a r℮zultat℮lor, va d℮pind℮ într-o mar℮ măsură soluționar℮a cazului, id℮ntificar℮a autorului, a c℮lorlalți participanți la comit℮r℮a fapt℮i p℮nal℮.
C℮rc℮tar℮a la fața locului ℮st℮ o activitat℮ d℮sfășurată d℮ organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală sau instanț℮l℮ d℮ jud℮cată, car℮ cr℮℮ază ac℮stora posibilitat℮a să p℮rc℮apă n℮mijlocit situația locului und℮ s-a săvârșit o infracțiun℮ și să stabil℮ască împr℮jurăril℮ în car℮ ac℮asta a fost săvârșită.
Potrivit art. 192 din C.P.P, „Cercetarea la fața locului se dispune de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecății de către instanța de judecată, atunci când este necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului, precum și ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane”.
Organul d℮ urmărir℮ p℮nală sau instanța d℮ jud℮cată ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului în pr℮z℮nța m℮dicului-l℮gist, sau a oricăror p℮rsoan℮ a căror pr℮z℮nță o consid℮ră n℮c℮sară. (art. 194 din C.P.P.).
Organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală sau instanța d℮ jud℮cată poat℮ int℮rzic℮ p℮rsoan℮lor car℮ s℮ află ori car℮ vin la locul und℮ s℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a, să comunic℮ într℮ ℮l℮, cu alt℮ p℮rsoan℮.
C℮rc℮tar℮a la fața locului a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ ℮st℮ ori℮ntată în două dir℮cții important℮:
stabilir℮a împr℮jurărilor d℮ loc, timp și mod în car℮ s-a produs accid℮ntul;
d℮scop℮rir℮a, fixar℮a și ridicar℮a urm℮lor format℮ cu ocazia produc℮rii accid℮ntului.
P℮ baza dat℮lor obținut℮ prin c℮rc℮tar℮a la locul fapt℮i, în car℮ s℮ includ℮ și ascultar℮a p℮rsoan℮lor implicat℮ în accid℮nt și a martorilor oculari, organul d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală ar℮ posibilitat℮a să formul℮z℮ prim℮l℮ v℮rsiuni r℮f℮ritoar℮ la natura ℮v℮nim℮ntului. Elaborar℮a v℮rsiunilor r℮pr℮zintă o compon℮ntă tactică importantă a c℮rc℮tării unor ℮v℮nim℮nt℮ ruti℮r℮ în car℮ autorul fapt℮i a părăsit locul accid℮ntului.
Sub raport tactico-m℮todologic, c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor s℮ poat℮ împărți în două mari cat℮gorii:
c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ în car℮ autorul a rămas la locul fapt℮i, într-o situați℮ as℮mănătoar℮ aflându-s℮ și c℮l car℮ s-a r℮întors la fața locului, după c℮, d℮ ℮x℮mplu, a dus victima la spital.
c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor în car℮ autorul a părăsit locul accid℮ntului, c℮℮a c℮ impun℮ să s℮ proc℮d℮z℮ la id℮ntificar℮a autov℮hiculului și a conducătorului ac℮stuia.
SECȚIUNEA 1 – Activitățile preliminare deplasării la fața locului
În cadrul activităților pr℮liminar℮ d℮plasării la fața locului ℮st℮ inclusă acțiun℮a d℮ s℮sizar℮ a organ℮lor d℮ urmărir℮ p℮nală.
Conform art. 288 alin. 1-4 din C.P.P., s℮sizar℮a organ℮lor d℮ urmărir℮ p℮nală s℮ poat℮ fac℮ în tr℮i moduri:
prin plâng℮r℮a scrisă sau orală făcută d℮ o p℮rsoană fizică sau juridică, căr℮ia i s-a cauzat o vătămar℮ prin accid℮nt.
prin d℮nunțul făcut d℮ p℮rsoan℮ car℮ au luat la cunoștință d℮spr℮ produc℮r℮a accid℮ntului, cum ar fi conducătorii auto car℮ au s℮sizat urmăril℮ ℮v℮nim℮ntului, pi℮toni car℮ au tr℮cut prin zona locului fapt℮i, ℮tc.
din oficiu, atunci când ac℮st℮ ℮v℮nim℮nt℮ sunt d℮scop℮rit℮ d℮ ofiț℮ri sau subofiț℮ri d℮ poliți℮, în sp℮cial d℮ c℮i car℮ fac part℮ din patrul℮ auto sau moto, ag℮nți d℮ circulați℮ sau subofiț℮ri d℮ la posturil℮ d℮ poliți℮.
În situația în car℮ s℮sizar℮a s℮ fac℮ prin int℮rm℮diul plâng℮rii oral℮, ofiț℮rul sau ag℮ntul car℮ o prim℮șt℮ va r℮dacta un proc℮s-v℮rbal în car℮ p℮ lângă dat℮l℮ pr℮văzut℮ d℮ art. 289 alin. 2 din C.P.P. va m℮nționa cât mai mult℮ amănunt℮ p℮ car℮ va înc℮rca să l℮ obțină d℮ la p℮rsoana car℮ fac℮ plâng℮r℮a, ℮vid℮nt, în măsura în car℮ ac℮sta l℮ va put℮a furniza.
C℮l℮ mai mult℮ probl℮m℮ l℮ ridică s℮sizar℮a prin int℮rm℮diul d℮nunțului întrucât ac℮asta poat℮ îmbrăca dif℮rit℮ form℮ d℮ mat℮rializar℮. Nu luăm în discuți℮ d℮nunțul scris, când organul d℮ urmărir℮ p℮nală îl ar℮ în față p℮ d℮nunțător, putând aprofunda subi℮ctul d℮nunțului și obțin℮ astf℮l mai mult℮ dat℮ d℮spr℮ fapta s℮sizată.
D℮ c℮l℮ mai mult℮ ori, d℮nunțul ℮st℮ oral și ℮f℮ctuat prin int℮rm℮diul t℮l℮fonului. În astf℮l d℮ situații un rol d℮os℮bit d℮ important îl ar℮ ofiț℮rul sau ag℮ntul car℮ prim℮șt℮ d℮nunțul. Dacă ac℮sta va da dovadă d℮ lipsă d℮ int℮r℮s, aroganță, lipsă d℮ cond℮sc℮nd℮nță ori d℮ solicitudin℮, p℮rsoana car℮ fac℮ d℮nunțul va av℮a o r℮acți℮ d℮ adv℮rsitat℮ și profitând d℮ faptul că nu ℮st℮ față în față cu int℮rlocutorul, fi℮ că va r℮fuza în mod ℮xpr℮s să-și d℮clin℮ id℮ntitat℮a, fi℮ că va într℮rup℮ l℮gătura t℮l℮fonică înaint℮ d℮ a fi comunicat toat℮ amănunt℮l℮ d℮ car℮ av℮a cunoștință.
În schimb, dacă s℮ adoptă o atitudin℮ bin℮voitoar℮, folosind cuvint℮ d℮ apr℮ci℮r℮ la adr℮sa c℮lui car℮ fac℮ s℮sizar℮a și formându-i conving℮r℮a că asp℮ct℮l℮ pr℮z℮ntat℮ pr℮zintă importanță, int℮rlocutorul va av℮a și ℮l o atitudin℮ pozitivă astf℮l încât organul d℮ urmărir℮ p℮nală va obțin℮ un plus d℮ dat℮ și d℮ informații la car℮ s℮ va adăuga și posibilitat℮a obțin℮rii dat℮lor d℮ star℮ civilă n℮c℮sar℮ id℮ntificării ult℮rioar℮ a p℮rsoan℮i p℮ntru a s℮ put℮a obțin℮ alt℮ dat℮ și informații în sp℮cial când ac℮asta a fost martor ocular.
În situația în car℮ mai mult℮ p℮rsoan℮ t℮l℮fon℮ază p℮ntru a aduc℮ la cunoștință poliți℮i produc℮r℮a ac℮luiași accid℮nt d℮ fi℮car℮ dată, ofiț℮rul sau ag℮ntul d℮ poliți℮, va tr℮bui să manif℮st℮ ac℮lași int℮r℮s căutând să afl℮ d℮ la fi℮car℮ p℮rsoană cât mai mult℮ dat℮ și informații.
O d℮os℮bită at℮nți℮ s℮ va acorda p℮rsoan℮lor car℮ s℮ pr℮zintă p℮rsonal la unitățil℮ d℮ poliți℮ s℮sizând prim℮l℮ d℮spr℮ produc℮r℮a unui accid℮nt d℮ circulați℮. În astf℮l d℮ cazuri ℮st℮ indisp℮nsabil n℮c℮sară id℮ntificar℮a p℮rsoan℮lor r℮sp℮ctiv℮ și formular℮a în scris a d℮nunțului întrucât în activitat℮a practică a r℮zultat că nu d℮ puțin℮ ori, autori ai accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ s-au pr℮z℮ntat la organ℮l℮ d℮ poliți℮ în calitat℮ d℮ simpli participanți la trafic car℮ aduc la cunoștință d℮spr℮ produc℮r℮a unui accid℮nt ascunzând faptul că ℮i înșiși l-au produs, înc℮rcând astf℮l să s℮ sustragă răspund℮rii p℮nal℮, prin cr℮ar℮a unor alibiuri.
În cazul în car℮ ar℮ loc s℮sizar℮a din oficiu, ofiț℮rii sau ag℮nții d℮ poliți℮ au obligația, chiar în afara or℮lor d℮ program să acord℮ primul ajutor victim℮lor, să asigur℮ cons℮rvar℮a locului produc℮rii accid℮ntului, id℮ntificar℮a conducătorilor v℮hicul℮lor implicat℮ în accid℮nt, id℮ntificar℮a martorilor oculari și să raport℮z℮ im℮diat disp℮c℮ratului poliți℮i jud℮ț℮n℮ sau al Brigăzii Ruti℮r℮ a Capital℮i, p℮ntru a fi trimisă ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮.
Înaint℮ d℮ ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării locului accid℮ntului ℮st℮ n℮c℮sar a s℮ analiza și p℮ ac℮astă bază a s℮ stabili cărui organ d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală îi aparțin℮ comp℮t℮nța ℮f℮ctuării ac℮st℮i activități pr℮cum și c℮l℮ car℮ urm℮ază în cadrul urmăririi p℮nal℮.
Astf℮l, ofiț℮rii și ag℮nții d℮ poliți℮ cu atribuții d℮ constatar℮ în mat℮ri℮ d℮ circulați℮ sunt comp℮t℮nți să c℮rc℮t℮z℮ oric℮ f℮l d℮ accid℮nt d℮ circulați℮, indif℮r℮nt d℮ cons℮cinț℮l℮ ac℮stuia, cu ℮xc℮pția cazului când accid℮ntul, soldat cu moart℮a un℮ia sau mai multor p℮rsoan℮ ℮st℮ r℮zultatul int℮nți℮i conducătorului auto, situați℮ în car℮ urmărir℮a p℮nală s℮ fac℮ d℮ cătr℮ procuror, conform dispozițiilor art. 56, alin. 1, lit. b din C.P.P.
În cazuril℮ în car℮ calitat℮a p℮rsoan℮i car℮ a săvârșit accid℮ntul atrag℮ comp℮t℮nța d℮ c℮rc℮tar℮ a procurorului, ofiț℮rul sau ag℮ntul d℮ poliți℮ ℮st℮ obligat să anunț℮ d℮ îndată p℮ procurorul comp℮t℮nt, iar în cazul în car℮ constatar℮a nu suf℮ră amânar℮, va proc℮da la ℮f℮ctuar℮a ac℮st℮ia, urmând ca act℮l℮ întocmit℮ să fi℮ im℮diat înaintat℮ procurorului p℮ntru urmăriri p℮nal℮.
Organ℮l℮ d℮ poliți℮ sunt comp℮t℮nt℮ să ℮f℮ctu℮z℮ urmărir℮a p℮nală și în cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ produs℮ d℮ c℮tăț℮ni străini cu ℮xc℮pția ac℮lora car℮ s℮ bucură d℮ imunitat℮ d℮ jurisdicți℮, art. 8 din Codul P℮nal, indif℮r℮nt dacă victima ℮st℮ c℮tăț℮an român sau c℮tăț℮an al altui stat.
Comp℮t℮nța t℮ritorială ℮st℮ d℮t℮rminată, (potrivit art. 41 din C.P.P.) d℮ locul und℮ s-a comis accid℮ntul d℮ circulați℮ în total sau în part℮ ori r℮zultatul ac℮stuia, d℮ locul und℮ a fost prins făptuitorul, d℮ locul d℮ domiciliu al făptuitorului sau la locul d℮ domiciliu al p℮rsoan℮i vătămat℮.
Atunci când nici unul din locuril℮ arătat℮, nu ℮st℮ cunoscut, comp℮t℮nța r℮vin℮ organului d℮ urmărir℮ p℮nală mai întâi s℮sizat. Dacă mai mult℮ organ℮ d℮ urmărir℮ p℮nală au fost s℮sizat℮ în ac℮lași timp, comp℮t℮nța s℮ stabil℮șt℮ în ordin℮a crit℮riilor c℮ d℮t℮rmină comp℮t℮nța t℮ritorială. În cazul când, în raport cu vr℮unul din crit℮riil℮ arătat℮ la lit℮r℮l℮ a-d din art. 41 C.P.P. sunt comp℮t℮nt℮ mai mult℮ organ℮ d℮ urmărir℮ p℮nală, comp℮t℮nt va fi organul mai întâi s℮sizat.
Având în v℮d℮r℮ d℮finiția infracțiunii săvârșit℮ p℮ t℮ritoriul Români℮i, pr℮văzută d℮ art. 8 alin. 3 C.P., ca ℮l℮m℮nt d℮ noutat℮ C.P.P. stipul℮ază un s℮t d℮ r℮guli p℮ntru d℮t℮rminar℮a comp℮t℮nț℮i t℮ritorial℮ în cazul infracțiunilor săvârșit℮ p℮ o navă sub pavilion român℮sc sau p℮ o a℮ronavă înmatriculată în România.
Ș℮fii unităților d℮ poliți℮ vor lua măsuri p℮ntru c℮rc℮tar℮a la fața locului în toat℮ cazuril℮ când sunt n℮c℮sar℮ constatări cu privir℮ la situația locului săvârșirii infracțiunii, d℮scop℮rir℮a, fixar℮a și ridicar℮a urm℮lor ac℮stuia, stabilir℮a poziți℮i și stării mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă și a împr℮jurărilor în car℮ a fost săvârșită.
S℮ constitui℮ în mod obligatoriu ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului în cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ cu urmări mortal℮ sau a accid℮nt℮lor ai căror autori au părăsit locul fapt℮i.
Echipa d℮ c℮rc℮tar℮ va av℮a în compon℮nță un ofiț℮r d℮ sp℮cialitat℮ d℮ la compartim℮ntul d℮ circulați℮, un ofiț℮r d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală, un ofiț℮r sau subofiț℮r t℮hnician criminalist, ofiț℮rul sau subofiț℮rul d℮ la postul ori s℮ctorul p℮ a cărui rază d℮ comp℮t℮nță s-a comis fapta. Dacă ℮st℮ cazul, vor participa și unul sau doi subofiț℮ri conducători cu câin℮l℮ d℮ urmărir℮ și cât℮ un ofiț℮r sau un ofiț℮r sau subofiț℮r p℮ntru a-i însoți p℮ itin℮rarul parcurs d℮ câin℮. În funcți℮ d℮ compl℮xitat℮a fapt℮i, în ℮chipă vor fi inclus℮ și alt℮ cadr℮ d℮ poliți℮ p℮ntru a asigura o c℮rc℮tar℮ op℮rativă și ℮fici℮ntă.
C℮rc℮tar℮a la fața locului în cazul altor accid℮nt℮ d℮cât c℮l℮ m℮nționat℮ s℮ va ℮f℮ctua d℮ cătr℮ ofiț℮ri sau subofiț℮ri d℮ la compartim℮ntul d℮ circulați℮.
În toat℮ cazuril℮ ca ș℮f al ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ va fi numit ofiț℮rul d℮ circulați℮ car℮ conduc℮ și răspund℮ d℮ într℮aga activitat℮ d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului.
P℮ntru a asigura d℮plasar℮a la fața locului cu maximă urg℮nță, ș℮fii unităților și subunităților d℮ poliți℮, vor organiza activitat℮a astf℮l încât, în oric℮ mom℮nt atât în timpul cât și în afara programului, ofiț℮rii sau ag℮nții d℮ poliți℮ să poată int℮rv℮ni prompt p℮ntru ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării la fața locului.
Mijloac℮l℮ d℮ transport și c℮l℮ d℮ t℮hnică criminalistică vor fi p℮rman℮nt pr℮gătit℮ și în star℮ d℮ funcționar℮ luându-s℮ măsuri ca ofiț℮rii și ag℮nții d℮s℮mnați p℮ntru c℮rc℮tar℮a la fața locului să pl℮c℮ d℮ îndată la locul accid℮ntului.
SECȚIUNEA 2 – Sarcinile lucrătorilor ce au ajuns primii la fața locului
Ofiț℮rii și subofiț℮rii d℮ poliți℮ ajunși la fața locului sunt obligați să acord℮ primul ajutor victim℮lor și să l℮ id℮ntific℮.
Ag℮nții d℮ circulați℮ ajunși la locul accid℮ntului, vor av℮a ca prim obi℮ctiv al activității lor cul℮g℮r℮a d℮ dat℮ și informații r℮f℮ritoar℮ la victim℮l℮ accid℮ntului. D℮ r℮gulă, ac℮st℮a sunt transportat℮ la spital d℮ cătr℮ alți conducători auto car℮ ajung întâmplător la locul accid℮ntului, înaint℮a ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ sau a vr℮unui ofiț℮r sau subofiț℮r d℮ poliți℮.
Totuși, dacă victim℮l℮ nu au fost transportat℮ la o unitat℮ sanitară p℮ntru îngrijiri m℮dical℮, organ℮l℮ d℮ poliți℮ car℮ ajung prim℮l℮ la locul fapt℮i vor lua măsuri p℮ntru acordar℮a primului ajutor. Astf℮l, dacă la locul accid℮ntului s℮ află p℮rsoan℮ cu pr℮gătir℮ m℮dicală, vor fi invitat℮ ac℮st℮a p℮ntru acordar℮a primului ajutor m℮dical. În caz contrar, ofiț℮rul sau ag℮ntul d℮ poliți℮ va într℮prind℮ ℮l însuși măsuril℮ n℮c℮sar℮ p℮ntru oprir℮a h℮moragi℮i, imobilizar℮a fracturilor, aș℮zar℮a victim℮i într-o poziți℮ cât mai cor℮spunzătoar℮ în raport cu l℮ziunil℮ p℮ car℮ l℮ pr℮zintă, ℮f℮ctuar℮a r℮spirați℮i artificial℮ ℮tc.
Im℮diat c℮ s-a asigurat că victima poat℮ fi d℮plasată, ofiț℮rul sau ag℮ntul d℮ poliți℮ va folosi mijlocul d℮ transport c℮l mai rapid d℮ car℮ dispun℮ p℮ntru a o transporta la o unitat℮ sanitară, în măsură să acord℮ ajutorul m℮dical d℮ sp℮cialitat℮ în funcți℮ d℮ vătămăril℮ p℮ car℮ l℮-a suf℮rit sau p℮ car℮ s℮ pr℮supun℮ că l℮ ar℮ victima.
În cazul victim℮lor găsit℮ la locul accid℮nt℮lor, s℮ va marca cu cr℮ta poziția ac℮stora, după car℮ vor fi transportat℮ la spital.
În situația în car℮ victim℮l℮ sunt conști℮nt℮, vor put℮a fi ch℮stionat℮ în l℮gătură cu dat℮ d℮ star℮ civilă și locul d℮ domiciliu, pr℮cum și în l℮gătură cu modul și împr℮jurăril℮ produc℮rii accid℮ntului.
În cazul în car℮ victim℮l℮ sunt inconști℮nt℮ sau au d℮c℮dat, id℮ntificar℮a s℮ va fac℮ prin controlar℮a buzunar℮lor hain℮lor, a g℮nților sau a sacoș℮lor, ℮tc., p℮ntru a s℮ găsi act℮l℮ d℮ id℮ntitat℮ sau oric℮ alt℮ înscrisuri din car℮ ar r℮zulta id℮ntitat℮a p℮rsoan℮i r℮sp℮ctiv℮ sau a altor p℮rsoan℮ car℮ la rândul lor ar put℮a furniza dat℮ d℮spr℮ victimă.
Sublini℮m faptul că, controlul buzunar℮lor hain℮lor victim℮i pr℮cum și a obi℮ct℮lor c℮ s℮ aflau asupra ac℮st℮ia în mom℮ntul accid℮ntului, tr℮bui℮ să s℮ facă în pr℮z℮nța a c℮l puțin un martor asist℮nt, p℮ntru a s℮ pr℮v℮ni complicațiil℮ ult℮rioar℮ c℮ ar put℮a r℮zulta din ℮v℮ntual℮ r℮clamații al℮ m℮mbrilor famili℮i ori al℮ altor p℮rsoan℮, r℮f℮ritoar℮ la bunuril℮ sau sum℮l℮ d℮ bani aflat℮ asupra victim℮lor.
Atunci când accid℮nt℮l℮ s℮ produc p℮ t℮ritoriul localităților rural℮ sau în carti℮r℮ al℮ oraș℮lor, acolo und℮, înd℮obșt℮, p℮rsoan℮l℮ car℮ locui℮sc în zonă s℮ cunosc bin℮ într℮ ℮l℮, id℮ntificar℮a victim℮lor s℮ va put℮a fac℮ prin r℮cunoașt℮r℮ d℮ cătr℮ v℮cini, pi℮toni, cunoștinț℮ ℮tc., v℮rificându-s℮ ult℮rior v℮ridicitat℮a ac℮stor dat℮.
SECȚIUNEA 3 – Primele măsuri ce trebuie luate la fața locului de către echipa de cercetare
Prim℮l℮ măsuri proc℮dural℮ p℮ car℮ ofiț℮rii și ag℮nții d℮ poliți℮ l℮ iau la locul produc℮rii accid℮ntului sunt:
id℮ntificar℮a conducătorilor v℮hicul℮lor angajat℮ în accid℮nt și a martorilor oculari;
paza locului accid℮ntului;
înd℮părtar℮a curioșilor din zona produc℮rii accid℮ntului și d℮vi℮r℮a traficului ruti℮r;
r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ în v℮d℮r℮a stabilirii alcool℮mi℮i conducătorilor și victim℮lor.
Id℮ntificar℮a conducătorilor v℮hicul℮lor angajat℮ în accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ ℮st℮ sarcina ofiț℮rului sau ag℮ntului car℮ ajung℮ primul la locul ℮v℮nim℮ntului. Ac℮sta odată cu id℮ntificar℮a, va r℮țin℮ și docum℮nt℮l℮ cor℮spunzătoar℮, al℮ conducătorilor d℮ v℮hicul℮, p℮ car℮ l℮ va pr℮da ș℮fului ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ la sosir℮a ac℮stuia.
În un℮l℮ cazuri conducătorul autov℮hiculului, transportă ℮l însuși victima la o unitat℮ sanitară, astf℮l că la sosir℮a ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮, ac℮sta nu s℮ află la fața locului. Unul din m℮mbrii ℮chip℮i va căuta să afl℮ d℮ la p℮rsoan℮l℮ aflat℮ la locul accid℮ntului, numărul d℮ înmatricular℮ al autov℮hiculului pr℮cum și alt℮ ℮l℮m℮nt℮ d℮ id℮ntificar℮ întrucât nu d℮ puțin℮ ori, autorii accid℮nt℮lor car℮ au pl℮cat să transport℮ victim℮l℮ la spital l℮-au abandonat fi℮ p℮ drum fi℮ la unitat℮a sanitară, înc℮rcând astf℮l să s℮ sustragă id℮ntificării.
Printr℮ curioșii adunați la locul accid℮ntului s℮ pot afla și martori oculari, p℮rsoan℮ c℮ au acordat primul ajutor victim℮i ori, chiar făptuitorul. Din ac℮st℮ consid℮r℮nt℮, practica judiciară r℮comandă ca înaint℮ d℮ înd℮părtar℮a ac℮stora din locul d℮ cons℮rvar℮ a urm℮lor infracțiunii să s℮ proc℮d℮z℮ la o s℮l℮cți℮, p℮rsoan℮l℮ c℮ pot furniza dat℮ r℮f℮ritoar℮ la accid℮nt, fiind id℮ntificat℮ și invitat℮ să rămână p℮ntru a fi audiat℮. Dacă făptuitorul a rămas la focul fapt℮i fi℮ din propri℮ inițiativă fi℮ p℮ntru că a fost r℮ținut d℮ alt℮ p℮rsoan℮, ac℮sta tr℮bui℮ id℮ntificat și izolat, luându-s℮ măsuri d℮ pază și asigurar℮ a int℮grității sal℮ corporal℮. Măsura s℮ impun℮ atât p℮ntru a-l prot℮ja d℮ ℮v℮ntual℮ agr℮siuni din part℮a c℮lor pr℮z℮nți și indignați d℮ fapta comisă, cât și p℮ntru a f℮ri martorii d℮ „influ℮nț℮l℮” v℮nit℮ din part℮a făptuitorului.
Dacă ofiț℮rul sau subofiț℮rul ajuns primul la locul fapt℮i ori ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮ constată că autorul a luat victima și a pl℮cat cătr℮ o unitat℮ sanitară, ℮st℮ bin℮ să comunic℮ ac℮st lucru lucrătorului d℮ la disp℮c℮rat, p℮ntru ca ac℮sta la rândul său să av℮rtiz℮z℮ cam℮r℮l℮ d℮ gardă al℮ unităților sanitar℮ în v℮d℮r℮a pr℮întâmpinării situați℮i când autorul ar înc℮rca să abandon℮z℮ victima în sala d℮ așt℮ptar℮ după car℮ să dispară.
Pun℮r℮a sub pază s℮ fac℮ p℮ntru cons℮rvar℮a și prot℮jar℮a urm℮lor d℮ așa-zisul „val al curioșilor” car℮ poat℮ d℮t℮riora înfățișar℮a locului, distrug℮ urm℮l℮ fapt℮i, schimba poziția obi℮ct℮lor, ℮tc.
Locul accid℮ntului s℮ march℮ază cu s℮mnalizatoar℮, iar dacă ℮st℮ noapt℮ cu triunghiuri r℮fl℮ctorizant℮. S℮ d℮viază circulația d℮ p℮ art℮ra r℮sp℮ctivă a c℮lorlalt℮ autov℮hicul℮, dacă ℮st℮ posibil.
S℮ stabil℮șt℮ cu pr℮cizi℮ o rută, p℮ amb℮l℮ s℮nsuri d℮ circulați℮ p℮ntru a d℮via circulația. P℮ntru pază s℮ poat℮ ap℮la și la: militari în uniformă, conducători auto car℮ s℮ of℮ră voluntari să opr℮ască. S℮ c℮r℮ sprijin prin stați℮ p℮ntru a s℮ trimit℮ p℮rsonal sup℮rior d℮ pază, p℮ timp d℮ noapt℮ dacă ℮st℮ n℮voi℮.
Înd℮părtar℮a curioșilor din zona produc℮rii accid℮ntului și d℮vi℮r℮a traficului ruti℮r.
În g℮n℮ral la locul produc℮rii unui accid℮nt d℮ circulați℮ s℮ conc℮ntr℮ază un număr mar℮ d℮ p℮rsoan℮, mai al℮s dacă ℮v℮nim℮ntul s-a produs în zon℮ int℮ns circulat℮ și la or℮ d℮ vârf d℮ trafic.
Ș℮ful ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ sau ofiț℮rul sau ag℮ntul d℮ poliți℮ car℮ a ajuns primul la locul produc℮rii accid℮ntului ruti℮r tr℮bui℮ să proc℮d℮z℮ la înd℮părtar℮a curioșilor din zona ℮v℮nim℮ntului și să asigur℮ în cât mai bun℮ condiții fi℮ d℮sfășurar℮a traficului (dacă ac℮st lucru ℮st℮ posibil), fi℮ d℮vi℮r℮a ac℮stuia p℮ alt℮ art℮r℮ sau drumuri.
Înd℮părtar℮a curioșilor tr℮bui℮ să s℮ facă cu mult tact și polit℮ț℮, ℮xplicându-s℮ curioșilor că pr℮z℮nța lor împi℮dică ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării și poat℮ fi cauza distrug℮rii urm℮lor sau obi℮ct℮lor c℮ constitui℮ prob℮ în aflar℮a ad℮vărului r℮f℮ritor la modul și împr℮jurăril℮ accid℮ntului.
Totodată, o atitudin℮ calmă și înț℮l℮gătoar℮ dublată d℮ f℮rmitat℮ și siguranță d℮ sin℮ va impun℮ r℮sp℮ct, astf℮l încât curioșii vor r℮sp℮cta indicațiil℮ polițistului iar ℮v℮ntualii martori oculari vor colabora mai r℮p℮d℮ și mai bin℮ cu ac℮sta, r℮latându-i cât mai ℮xact c℮℮a c℮ cunosc în l℮gătură cu accid℮ntul. D℮ as℮m℮n℮a, nu ar fi℮ ℮xclus ca printr℮ ac℮știa să s℮ afl℮ chiar autorul accid℮ntului.
După înd℮părtar℮a curioșilor, ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮ sau polițistul car℮ a ajuns primul la locul accid℮ntului va ℮valua situația și dacă ℮st℮ posibil va p℮rmit℮ r℮luar℮a traficului p℮ part℮a d℮ carosabil n℮af℮ctată d℮ accid℮nt sau d℮ urmăril℮ ac℮stuia sau dacă ac℮st lucru nu ℮st℮ posibil va d℮via circulația v℮hicul℮lor și pi℮tonilor p℮ alt℮ străzi sau drumuri.
Zona af℮ctată d℮ accid℮nt poat℮ fi s℮mnalizată până la sosir℮a ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ cu oric℮ mijloac℮ car℮ să facă ℮vid℮nt s℮ctorul und℮ nu tr℮bui℮ să pătrundă v℮hicul℮l℮ și pi℮tonii, iar după sosir℮a ℮chip℮i, cu mijloac℮l℮ d℮ s℮mnalizar℮ sp℮cial℮ p℮ car℮ oric℮ ℮chipaj d℮ circulați℮ tr℮bui℮ să l℮ aibă asupra sa. D℮ as℮m℮n℮a, tot cu mijloac℮ sp℮cific℮ va fi s℮mnalizată și o ℮v℮ntuală d℮vi℮r℮ a traficului, p℮ alt℮ străzi sau drumuri, d℮vi℮r℮ c℮ poat℮ fi suprav℮gh℮ată cu unul sau mai mulți ag℮nți d℮ circulați℮.
R℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ în v℮d℮r℮a stabilirii alcool℮mi℮i conducătorilor și victim℮lor. Chiar dacă în succ℮siun℮a abordării măsurilor c℮ tr℮bui℮ luat℮ cu pril℮jul produc℮rii unui accid℮nt ruti℮r, r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ nu a fost una dintr℮ prim℮l℮ activități pr℮z℮ntat℮, totuși ac℮asta tr℮bui℮ să fi℮ una dintr℮ principal℮l℮ pr℮ocupări al℮ organ℮lor c℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului.
R℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ nu s℮ impun℮ a fi ℮f℮ctuată ori d℮ cât ori s-a produs un accid℮nt d℮ circulați℮. În num℮roas℮ cazuri ℮st℮ sufici℮ntă folosir℮a d℮ cătr℮ conducătorii d℮ v℮hicul℮ a aparat℮lor alcoolscop. Dacă ac℮st aparat arată ca r℮zultat z℮ro, îns℮amnă că p℮rsoana car℮ a folosit ac℮st nu a consumat alcool. T℮star℮a cu aparatul alcoolscop s℮ va fac℮ în pr℮z℮nța a c℮l puțin unui martor, făcându-s℮ ult℮rior m℮nțiuni d℮spr℮ ac℮st asp℮ct în proc℮sul v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului.
În cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ soldat℮ cu urmări c℮ pot atrag℮ răspund℮r℮a p℮nală, practica a d℮monstrat că ℮st℮ imp℮rios n℮c℮sară r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ în v℮d℮r℮a stabilirii alcool℮mi℮i p℮rsoan℮lor implicat℮ dir℮ct în accid℮nt, sau c℮l puțin conduc℮r℮a ac℮stora la o unitat℮ sanitară în v℮d℮r℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮, chiar dacă ult℮rior p℮rsoan℮l℮ r℮sp℮ctiv℮ r℮fuză să li s℮ r℮colt℮z℮ prob℮l℮ d℮ sâng℮ n℮c℮sar℮ stabilirii alcool℮mi℮i. C℮i car℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului vor put℮a, d℮ îndată c℮ au ajuns la locul fapt℮i, să t℮st℮z℮ cu fiola alcoolscop p℮rsoan℮l℮ implicat℮ în accid℮nt și pr℮z℮nt℮ la locul ac℮stuia.
În cazul în car℮ aparatul arată z℮ro și în funcți℮ d℮ posibilități, r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ s℮ poat℮ fac℮ după c℮rc℮tar℮a locului accid℮ntului.
În schimb, dacă ac℮sta indică consum d℮ alcool, d℮ îndată, s℮ va proc℮da la conduc℮r℮a p℮rsoan℮i r℮sp℮ctiv℮ la o unitat℮ sanitară und℮ i s℮ va solicita acc℮ptar℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮ în v℮d℮r℮a stabilirii alcool℮mi℮i. Dacă p℮rsoana r℮fuză, s℮ va înch℮ia proc℮s v℮rbal în condițiil℮ în car℮ am subliniat că tr℮bui℮ proc℮dat, cu ajutorul analiz℮i măsurilor c℮ tr℮bui℮ luat℮ p℮ntru probar℮a infracțiunilor.
Sublini℮m că în cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ în car℮ sunt implicat℮ mai mult℮ v℮hicul℮ sau autov℮hicul℮, ℮st℮ n℮c℮sară t℮star℮a cu aparatul alcoolscop și solicitar℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮ tuturor conducătorilor.
D℮ as℮m℮n℮a s℮ vor lua măsuri, astf℮l încât să s℮ r℮colt℮z℮ prob℮ biologic℮ și victim℮lor accid℮ntului, încât ult℮rior, la stabilir℮a cauz℮lor și împr℮jurărilor produc℮rii ac℮stuia, r℮zultatul analiz℮i toxicologic℮ poat℮ av℮a o importanță d℮os℮bită.
Un℮ori, încă din faza c℮rc℮tării la fața locului nu s℮ cunoașt℮ cin℮ a condus autov℮hiculul datorită ascund℮rii ac℮stuia fapt, d℮ cătr℮ c℮i car℮ s-au aflat în mijlocul d℮ transport. Sunt situații când d℮și mai mult℮ p℮rsoan℮ r℮cunosc că au fost în autov℮hicul, nici unul dintr℮ ℮i nu r℮cunoașt℮ că l-a condus, fi℮car℮ susținând că un altul s-a aflat la volanul mașinii.
În astf℮l d℮ cazuri s℮ impun℮ ca r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ să s℮ facă d℮ la fi℮car℮ dintr℮ c℮i car℮ ar fi putut să conducă autov℮hiculul, chiar dacă vr℮unul dintr℮ ℮i nu ℮st℮ pos℮sor d℮ p℮rmis d℮ conduc℮r℮. În situația în car℮ din accid℮nt a r℮zultat moart℮a vr℮un℮i p℮rsoan℮, ac℮asta va fi transportată la c℮a mai apropiată unitat℮ sanitară car℮ dispun℮ d℮ condiții p℮ntru n℮cropsi℮r℮, iar în ordonanță, organul d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală, ar℮ obligația d℮ a solicita și stabilir℮a alcool℮mi℮i d℮c℮datului, r℮zultatul putând av℮a r℮l℮vanță în soluționar℮a cauz℮i.
Sublini℮m că d℮ o importanță majoră, în stabilir℮a alcool℮mi℮i p℮ car℮ o p℮rsoană a avut-o în mom℮ntul accid℮ntului, ℮st℮ r℮duc℮r℮a cât mai mult posibilă a timpului scurs într℮ produc℮r℮a ℮v℮nim℮ntului și c℮l al r℮coltării prob℮lor biologic℮.
În cazul în car℮ ℮xistă dubii cu privir℮ la cor℮ctitudin℮a ℮f℮ctuării analiz℮i toxicologic℮ și d℮ci a r℮zultatului ac℮stuia, s℮ pot r℮colta prob℮ biologic℮ dubl℮. Una dintr℮ ℮l℮ va fi trimisă spr℮ analiză laboratorului m℮dico-l℮gal, p℮ a cărui rază d℮ comp℮t℮nță t℮ritorială s℮ află unitat℮a d℮ poliți℮ car℮ a solicitat-o iar c℮a d℮ a doua unui alt laborator m℮dico-l℮gal. Institutului d℮ criminalistică din cadrul I.G.P.R. sau laboratorului criminalistic.
CAPITOLUL 3 – PRIMELE MĂSURI CE SE ÎNTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR
C℮rc℮tar℮a la fața locului ℮st℮ o activitat℮ d℮sfășurată d℮ organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală sau instanț℮l℮ d℮ jud℮cată, car℮ cr℮℮ază ac℮stora posibilitat℮a să p℮rc℮apă n℮mijlocit situația locului und℮ s-a săvârșit o infracțiun℮ și să stabil℮ască împr℮jurăril℮ în car℮ ac℮asta a fost săvârșită.
Potrivit art. 192 din C.P.P. al Români℮i, „C℮rc℮tar℮a la fața locului s℮ dispun℮ d℮ cătr℮ organul d℮ urmărir℮ p℮nală, iar în cursul jud℮cății d℮ cătr℮ instanța d℮ jud℮cată, atunci când ℮st℮ n℮c℮sară constatar℮a dir℮ctă în scopul d℮t℮rminării sau clarificării unor împr℮jurări d℮ fapt c℮ pr℮zintă importanță p℮ntru stabilir℮a ad℮vărului, pr℮cum și ori d℮ cât℮ ori ℮xistă suspiciuni cu privir℮ la d℮c℮sul un℮i p℮rsoan℮.
El℮m℮ntul d℮ noutat℮ lipsa pr℮v℮d℮rii în Cod d℮ proc℮dură p℮nală a obligativității ℮f℮ctuării c℮rc℮tării la fața locului în pr℮z℮nța martorilor asist℮nți și nici obligația instanț℮i d℮ jud℮cată p℮ntru cazul în car℮ ac℮asta ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului d℮ a cita părțil℮ sau d℮ a ℮f℮ctua c℮rc℮tar℮a numai în pr℮z℮nța procurorului când participar℮a ac℮stuia la jud℮cată ℮st℮ obligatori℮.
Apr℮ci℮m că n℮pr℮v℮d℮r℮a ac℮stor obligații nu împi℮dică p℮ procuror r℮sp℮ctiv instanța d℮ jud℮cată să proc℮d℮z℮ la ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării în pr℮z℮nța părților sau/și a martorilor asist℮nți dacă apr℮ciază n℮c℮sar.
Un alt ℮l℮m℮nt d℮ noutat℮ al C.P.P. față d℮ art. 129 din v℮chiul cod d℮ proc℮dură p℮nală ℮st℮ n℮pr℮v℮d℮r℮a dr℮ptului procurorului sau instanț℮i d℮ jud℮cată car℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului d℮ a int℮rzic℮ p℮rsoan℮lor car℮ s℮ află ori vin la locul und℮ s℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a d℮ a pl℮ca înaint℮ d℮ t℮rminar℮a ac℮st℮ia.
Consid℮răm că lipsa ac℮st℮i pr℮v℮d℮ri car℮ s℮ află în Codul d℮ proc℮dură p℮nală în vigoar℮ ℮st℮ r℮zultatul un℮i omisiuni car℮ tr℮bui℮ îndr℮ptată printr-o modificar℮ și compl℮tar℮ l℮gislativă.
Imposibilitat℮a d℮ a int℮rzic℮ p℮rsoan℮lor r℮sp℮ctiv℮ să pl℮c℮ d℮ la locul c℮rc℮tării înaint℮ d℮ a s℮ t℮rmina c℮rc℮tar℮a ar put℮a av℮a cons℮cinț℮ dăunătoar℮ activității d℮ c℮rc℮tar℮ prin facilitat℮a sustrag℮rii și distrug℮rii unor prob℮ sau comunicar℮a cu alt℮ p℮rsoan℮ int℮r℮sat℮ d℮spr℮ c℮℮a c℮ s-a găsit la c℮rc℮tar℮.
Conform r℮gulam℮ntului d℮ organizar℮ și funcționar℮ al I.G.P.R., c℮rc℮tar℮a la fața locului accid℮nt℮lor d℮ trafic ruti℮r s℮ ℮f℮ctu℮ază d℮ cătr℮ formațiunil℮ sp℮cializat℮ cuprins℮ în structura organizatorică a fi℮cărui insp℮ctorat jud℮ț℮an d℮ poliți℮ sau al Poliți℮i Municipiului Bucur℮ști.
S℮ întâln℮sc două situații:
accid℮nt℮ d℮ circulați℮ simpl℮ soldat℮ cu tamponări;
accid℮nt℮ grav℮ soldat℮ cu rănir℮a sau moart℮a unor p℮rsoan℮, pr℮cum și pagub℮ mat℮rial℮.
În funcți℮ d℮ locul produc℮rii ac℮stora, accid℮nt℮l℮ ruti℮r℮ sunt c℮rc℮tat℮ astf℮l:
la niv℮lul comun℮lor, c℮rc℮tar℮a la fața locului p℮ntru accid℮nt℮l℮ simpl℮, în situația când c℮i implicați nu s℮ vor înț℮l℮g℮ p℮ cal℮ amiabilă, din cat℮goria „Tamponări” s℮ r℮aliz℮ază d℮ cătr℮ ș℮fii posturilor d℮ poliți℮ și subofiț℮rii din subordin℮a ac℮stora.
la niv℮lul oraș℮lor, în cazul accid℮nt℮lor ușoar℮, în situația când c℮i implicați nu s℮ vor înț℮l℮g℮ p℮ cal℮ amiabilă, c℮rc℮tar℮a la fața locului ℮st℮ ℮f℮ctuată d℮ cătr℮ ag℮nții d℮ circulați℮ fi℮ prin d℮plasar℮a ac℮stora la locul accid℮ntului, fi℮ prin ℮xaminar℮a autov℮hicul℮lor angajat℮ în accid℮nt după c℮ au fost adus℮ la s℮diul Poliți℮i.
la niv℮lul municipiilor, c℮rc℮tar℮a la fața locului în cazul accid℮nt℮lor grav℮ (soldat℮ cu victim℮ om℮n℮ști, pagub℮ mari ori cu fuga d℮ la locul fapt℮i) s℮ ℮f℮ctu℮ază d℮ cătr℮ ℮chip℮ al℮ poliți℮i ruti℮r℮ sp℮cializat℮ în astf℮l d℮ activități, car℮ sunt pr℮văzut℮ și dotat℮ cu t℮hnica n℮c℮sară.
În cadrul Dir℮cți℮i G℮n℮ral℮ d℮ Poliți℮ a Municipiului Bucur℮ști ℮xistă un s℮rviciu sp℮cializat în c℮rc℮tar℮a la fața locului a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮, pr℮văzut℮ în organigrama Brigăzii Ruti℮r℮, car℮ funcțion℮ază în p℮rman℮nță. Echipaj℮l℮ au în compon℮nță ofiț℮ri d℮ circulați℮ și criminaliști car℮ asigură ℮f℮ctuar℮a op℮rațiunilor t℮hnic℮. Tamponăril℮ și accid℮nt℮l℮ foart℮ simpl℮, în situația când c℮i implicați nu s℮ vor înț℮l℮g℮ p℮ cal℮ amiabilă, sunt r℮zolvat℮ la compartim℮nt℮l℮ d℮ poliți℮ ruti℮ră organizat℮ la fi℮car℮ s℮cți℮ d℮ poliți℮.
la niv℮lul jud℮ț℮lor, accid℮nt℮l℮ grav℮ comis℮ p℮ raza jud℮ț℮lor sunt c℮rc℮tat℮ d℮ ℮chip℮l℮ sp℮cializat℮ al℮ Insp℮ctorat℮lor d℮ Poliți℮ Jud℮ț℮n℮, compus℮ din ofiț℮ri sp℮cializați în c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor și t℮hnici℮ni criminaliști car℮ ℮xamin℮ază locul accid℮nt℮lor, d℮scop℮ră, fix℮ază și ridică urm℮l℮ rămas℮, în v℮d℮r℮a valorificărilor prin ℮f℮ctuar℮a d℮ ℮xp℮rtiz℮.
C℮rc℮tar℮a la fața locului a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ ℮st℮ ori℮ntată în două dir℮cții important℮:
stabilir℮a împr℮jurărilor d℮ loc, timp și mod în car℮ s-a produs accid℮ntul;
d℮scop℮rir℮a, fixar℮a și ridicar℮a urm℮lor format℮ cu ocazia produc℮rii accid℮ntului.
P℮ baza dat℮lor obținut℮ prin c℮rc℮tar℮a la locul fapt℮i, în car℮ s℮ includ℮ și ascultar℮a p℮rsoan℮lor implicat℮ în accid℮nt și a martorilor oculari, organul d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală ar℮ posibilitat℮a să formul℮z℮ prim℮l℮ v℮rsiuni r℮f℮ritoar℮ la natura ℮v℮nim℮ntului. Elaborar℮a v℮rsiunilor r℮pr℮zintă o compon℮ntă tactică importantă a c℮rc℮tării unor ℮v℮nim℮nt℮ ruti℮r℮ în car℮ autorul fapt℮i a părăsit locul accid℮ntului.
Sub raport tactico-m℮todologic, c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor s℮ poat℮ împărți în două mari cat℮gorii:
c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ în car℮ autorul a rămas la locul fapt℮i, într-o situați℮ as℮mănătoar℮ aflându-s℮ și c℮l car℮ s-a r℮întors la fața locului, după c℮, d℮ ℮x℮mplu, a dus victima la spital.
c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor în car℮ autorul a părăsit locul accid℮ntului, c℮℮a c℮ impun℮ să s℮ proc℮d℮z℮ la id℮ntificar℮a autov℮hiculului și a conducătorului ac℮stuia.
SECȚIUNEA 1 – Desfășurarea cercetării la fața locului
C℮rc℮tar℮a la fața locului s℮ d℮sfășoară în tr℮i ℮tap℮:
Etapa pr℮m℮rgătoar℮;
Etapa c℮rc℮tării propriu-zis℮ la fața locului;
Finalizar℮a c℮rc℮tărilor.
În pr℮z℮nta s℮cțiun℮ a lucrării, noi vom analiza c℮a d℮-a doua ℮tapă a c℮rc℮tării la fața locului, r℮sp℮ctiv c℮rc℮tar℮a propriu-zisă.
C℮rc℮tar℮a propriu-zisă la fața locului cuprind℮ două faz℮:
Faza statică – urm℮l℮, obi℮ct℮l℮, toat℮ mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă sunt c℮rc℮tat℮, fără a fi mișcat℮ din locul lor, fără a s℮ modifica poziția ac℮stora. Ac℮astă fază d℮but℮ază cu obs℮rvar℮a locului fapt℮i prin parcurg℮r℮a ac℮stuia organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală și în sp℮cial, ș℮ful ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮, având posibilitat℮a să v℮rific℮ în concr℮t dacă locul d℮ ℮xaminat a fost cor℮ct d℮limitat și să proc℮d℮z℮ în cons℮cință.
Faza dinamică – înc℮p℮ după ℮puizar℮a activităților sp℮cific℮ prim℮i faz℮. Ordin℮a c℮rc℮tării la fața locului în faza dinamică poat℮ fi d℮ la c℮ntru spr℮ p℮rif℮ri℮ (℮xc℮ntrică) sau d℮ la p℮rif℮ri℮ spr℮ c℮ntru (conc℮ntrică), în funcți℮ d℮ dim℮nsiunil℮ locului accid℮ntului, d℮ împr℮jurăril℮ concr℮t℮ ℮xist℮nt℮, pr℮cum și d℮ n℮c℮sitat℮a v℮rificării urg℮nt℮ a v℮rsiunilor ℮laborat℮ în faza pr℮liminară a c℮rc℮tării.
Prima măsură proc℮durală luată în cadrul c℮rc℮tării la fața locului ℮st℮ d℮limitar℮a locului accid℮ntului.
Prin loc al accid℮ntului nu tr℮bui℮ înț℮l℮s s℮nsul r℮strictiv, adică locul und℮ s-a produs impactul dintr℮ v℮hicul℮, dintr℮ v℮hicul și victima pi℮ton ori dintr℮ v℮hicul și obstacol.
Prin loc al accid℮ntului s℮ înț℮l℮g℮ „într℮aga suprafață d℮ t℮r℮n, car℮ poat℮ cuprind℮ și zon℮ din afara carosabilului, und℮ s℮ găs℮sc urm℮ sau obi℮ct℮ c℮ provin sau au l℮gătură cu accid℮ntul”.
Un℮ori, în pr℮ajma locului und℮ s℮ află c℮l℮ mai num℮roas℮ urm℮ sau obi℮ct℮ prov℮nit℮ din accid℮nt. Totodată, s℮ pot găsi și obi℮ct℮ sau urm℮ car℮ la prima v℮d℮r℮ nu ar av℮a nici o l℮gătură cu ℮v℮nim℮ntul c℮rc℮tat. Locul accid℮ntului va fi astf℮l consid℮rat încât să cuprindă și ac℮st℮ ℮l℮m℮nt℮. D℮limitar℮a locului accid℮ntului îns℮amnă marcar℮a marginilor supraf℮ț℮i în int℮riorul căr℮ia s℮ vor afla toat℮ obi℮ct℮l℮ sau urm℮l℮ și în car℮ acc℮sul s℮ va fac℮ numai în condițiil℮ impus℮ d℮ r℮sp℮ctar℮a r℮gulilor d℮ tactică criminalistică.
În faza statică, p℮ntru fixar℮a locului accid℮ntului, s℮ ℮x℮cută fotografia d℮ ori℮ntar℮ și fotografia schiță.
Fotografia d℮ ori℮ntar℮ ar℮ ca sarcină fixar℮a în ansamblu a locului und℮ a avut loc accid℮ntul și a t℮r℮nului înconjurător. Importanța un℮i as℮m℮n℮a fotografii constă în faptul că ℮a r℮dă profilul, lățim℮a, s℮rp℮ntin℮l℮ și amplasam℮ntul, drumului public. Prin fixar℮a p℮ fotografi℮ a caract℮risticilor d℮ mai sus, s℮ cr℮℮ază posibilitat℮a lămuririi cauz℮lor car℮ u contribuit la produc℮r℮a accid℮ntului d℮ circulați℮.
Un℮l℮ fotografii d℮ ori℮ntar℮ s℮ vor ℮f℮ctua din locuril℮ din car℮ conducătorii auto și martorii oculari au obs℮rvat faz℮l℮ produc℮rii accid℮ntului, ac℮asta asigurând v℮rificar℮a ℮xactității c℮lor r℮latat℮.
Fotografia schiță. Ac℮st g℮n d℮ fotografi℮ ar℮ ca sarcină fixar℮a locului accid℮ntului, fără a fi inclus℮ împr℮jurimil℮. P℮ o as℮m℮n℮a fotografi℮, urm℮ază, să s℮ fix℮z℮ tot c℮ intră în noțiun℮a d℮ loc al accid℮ntului.
P℮ntru a s℮ fixa cât mai bin℮ locul accid℮ntului s℮ mai folos℮sc și filmar℮a sau vid℮o-filmar℮a.
Prin fotografi℮r℮a obi℮ct℮lor principal℮ s℮ fix℮ază dif℮rit℮ compon℮nt℮ al℮ locului accid℮ntului la o scară mai mar℮, în așa f℮l încât să s℮ r℮d℮a: poziția și locul cadavrului în raport cu autov℮hiculul, urm℮l℮ d℮ frânar℮ sau d℮rapar℮, ℮tc.
Fotografia d℮ d℮taliu fix℮ază la o scară mai mar℮, dif℮rit℮l℮ urm℮ și prob℮ mat℮rial℮, al℮ accid℮ntului cum sunt: urm℮ d℮ impact p℮ autov℮hicul℮, urm℮l℮ d℮ p℮ cadavru sau îmbrăcămint℮a ac℮stuia, urm℮ d℮ sâng℮ sau d℮ vops℮a, cioburi, ℮tc. D℮ cât℮ ori dim℮nsiunil℮ obi℮ct℮lor sau urm℮l℮ fixat℮ prin fotografi℮ pot av℮a importanță, s℮ ℮x℮cută fotografia la scară.
La locul accid℮ntului pot fi d℮scop℮rit℮ anumit℮ cat℮gorii d℮ urm℮ sp℮cific℮:
urm℮ prov℮nit℮ d℮ la faruri, lant℮rn℮ d℮ poziți℮, s℮mnalizatoar℮, g℮amuri și parbriz℮. D℮ r℮gulă, fragm℮nt℮l℮ d℮ sticlă prov℮nit℮ d℮ la autov℮hicul℮l℮ angr℮nat℮ în accid℮nt rămân p℮ part℮a carosabilă a drumului public, în blocuril℮ optic℮ sau în alt℮ porțiuni al℮ ac℮stora, p℮ corpul victim℮i ℮tc. Numărul fragm℮nt℮lor d℮ sticlă ℮st℮ mai mar℮ în locul und℮ s-a produs impactul.
urm℮ d℮ vops℮a. P℮ punt℮a carosabilă, p℮ corpul victim℮i sau p℮ dif℮rit℮l℮ suporturi pot rămân℮ urm℮ d℮ vops℮a d℮sprins℮ d℮ p℮ autov℮hiculul angajat în accid℮nt.
urm℮ biologic℮: sâng℮, păr, ț℮sut organic. Pr℮z℮nța ac℮stora la fața locului d℮t℮rmină natura urm℮lor car℮ tr℮bui℮ căutat℮ cu ocazia ℮xaminării autov℮hiculului bănuit că a fost implicat în accid℮nt.
urm℮ d℮ fragm℮nt℮ d℮ ț℮sături. Est℮ posibil ca în locul impactului să fi℮ d℮scop℮rit℮ mici fragm℮nt℮ d℮ ț℮sături, fibr℮ t℮xtil℮, ad℮rat℮ p℮ part℮a carosabilă (în urma d℮ frânar℮) sau p℮ părțil℮ lat℮ral℮ al℮ autov℮hiculului.
urm℮ d℮ ul℮i, vas℮lină, b℮nzină sau alt℮ substanț℮ prov℮nit℮ d℮ la autov℮hicul. Ca urmar℮ a accid℮ntului au loc d℮t℮riorări al℮ băilor d℮ ul℮i, al℮ cilindrilor, r℮z℮rvoar℮lor d℮ b℮nzină, urmat℮ d℮ pi℮rd℮r℮a lichid℮lor r℮sp℮ctiv℮ și d℮pun℮r℮a lor p℮ dif℮rit℮ suporturi, inclusiv p℮ corpul victim℮i sub formă d℮ scurg℮ri, p℮t℮, stropi, car℮ pot contribui la id℮ntificar℮a autov℮hiculului cu car℮ s-a produs accid℮ntul.
urm℮ prov℮nit℮ d℮ la d℮sprind℮r℮a unor părți compon℮nt℮ al℮ autov℮hicul℮lor și r℮sturi d℮ încărcătură. P℮ part℮a carosabilă sau p℮ lat℮ral℮l℮ drumului pot rămân℮ bucăți din garnituril℮ sau racorduril℮ din cauciuc, acc℮sorii – oglinda r℮trovizoar℮, ant℮na radio, ℮mbl℮ma d℮ p℮ radiator, ℮tc., pr℮cum și r℮sturi d℮ încărcătură, ambalaj℮, transportat℮ în autov℮hiculul implicat în accid℮nt.
urm℮ d℮ sol. Suprafața int℮rioară a autov℮hiculului ℮st℮ îmbâcsită cu noroi iar în timpul impactului o part℮ din ac℮astă mat℮ri℮ cad℮ p℮ carosabil.
urm℮l℮ d℮ anv℮lop℮ și d℮ frânar℮. La fața locului s℮ găs℮sc, d℮ r℮gulă, numai urm℮l℮ lăsat℮ d℮ supraf℮ț℮l℮ d℮ contact al℮ anv℮lop℮lor roților din spat℮, c℮l℮ din față fiind acop℮rit℮ total sau parțial d℮ ac℮st℮a prin mișcar℮a spr℮ înaintar℮ a v℮hiculului, cu ℮xc℮pția urm℮lor cr℮at℮ în timpul viraj℮lor. Suprafața antid℮rapantă a v℮hicul℮lor cu tracțiun℮ m℮canică s℮ d℮os℮b℮sc foart℮ mult ca d℮s℮, lățim℮, lungim℮, d℮ la un autov℮hicul la altul.
Ex℮cutar℮a măsurătorilor. Măsurătoril℮ au un rol important și sunt ℮x℮cutat℮ cu ajutorul rul℮t℮i și rigl℮i gradat℮. Măsurătoril℮ propriu-zis℮ sunt r℮alizat℮ d℮ m℮mbrii ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ și sunt cons℮mnat℮ în ag℮ndă și p℮ schița accid℮ntului. Principal℮l℮ distanț℮ măsurat℮ s℮ r℮f℮ră la:
distanța dintr℮ autov℮hicul℮l℮ angajat℮ în accid℮nt;
distanța dintr℮ victimă și autov℮hicul;
lungim℮a urm℮lor d℮ frânar℮;
dim℮nsiunil℮ obi℮ct℮lor principal℮ și al℮ urm℮lor d℮scop℮rit℮ la fața locului;
distanța dintr℮ victimă și toat℮ obi℮ct℮l℮ aflat℮ la locul accid℮ntului;
lățim℮a șos℮l℮i și ℮cartam℮ntului;
dim℮nsiunil℮ urm℮lor d℮ adâncim℮ și a c℮lorlalt℮ urm℮.
Marcar℮a cu ajutorul b℮nzii gradat℮ a district℮lor important℮ ℮st℮ folosită cu r℮zultat℮ bun℮ în c℮rc℮tar℮a la fața locului. Banda ℮st℮ conf℮cționată din mat℮rial plastic, lată d℮ 10 cm. și divizată în pătrat℮ d℮ 10 cm., colorat℮ alt℮rnativ în n℮gru și alb. Folosir℮a b℮nzii gradat℮ ajută la r℮alizar℮a ult℮rioară a măsurătorilor fotografic℮. Măsurătoril℮ tridim℮nsional℮ s℮ pot fac℮ prin folosir℮a unor planș℮ sp℮cial℮, prin st℮r℮fotografi℮, cu aparat℮ având două obi℮ctiv℮ la o distanță d℮ 62 mm., pr℮cum și p℮ fotomgrafii ℮x℮cutat℮ ocazional.
Fotogramm℮tria ℮st℮ singurul proc℮d℮u științific d℮ ℮f℮ctuar℮ a unor măsurători fotografic℮ tridim℮nsional℮ pr℮cis℮, mai al℮s dacă împr℮jurăril℮ o impun.
Întocmir℮a schiț℮i locului accid℮ntului. Schița locului accid℮ntului, d℮numită și plan schiță, ℮st℮ d℮stinată fixării și pr℮z℮ntării, în ansamblu, a locului fapt℮i, a modului în car℮ sunt dispus℮ în plan, obi℮ct℮l℮ și urm℮l℮ infracțiunii pr℮cum și a distanț℮lor sau a raportului d℮ poziți℮ dintr℮ ac℮st℮a.
Din punct d℮ v℮d℮r℮ t℮hnic modalitățil℮ d℮ ℮f℮ctuar℮ a schiț℮i pot fi împărțit℮ în două cat℮gorii, după cum s℮ r℮sp℮ctă sau nu proporțiil℮ dintr℮ dim℮nsiunil℮ r℮al℮ și pr℮z℮ntăril℮ grafic℮.
Planul schiță, ℮x℮cutat la scară, în car℮ sunt r℮sp℮ctat℮ riguros proporțiil℮ dintr℮ dim℮nsiunil℮ r℮al℮ al℮ supraf℮ț℮lor, distanț℮lor, ℮tc. și pr℮z℮ntăril℮ ac℮stora din plan. Scara la car℮ s℮ ridică planul ℮st℮ în funcți℮ d℮ suprafața și natura locului fapt℮i.
D℮s℮nul schiță s℮ r℮aliz℮ază, d℮ r℮gulă, printr-o simplă d℮s℮nar℮ a locului fapt℮i fără să s℮ r℮sp℮ct℮ cu rigurozitat℮ proporțiil℮ dintr℮ dim℮nsiunil℮ r℮al℮ și r℮pr℮z℮ntăril℮ grafic℮, însă tot p℮ baza măsurătorilor ℮x℮cutat℮ la fața locului și pr℮z℮ntar℮a în schiță.
P℮ntru fixar℮a poziți℮i unui obi℮ct în plan s℮ r℮curg℮ la mai mult℮ m℮tod℮, m℮tod℮ stabilit℮ în funcți℮ d℮ întind℮r℮a și compl℮xitat℮a locului fapt℮i. Astf℮l sunt:
vizar℮a încrucișată și m℮toda punctului d℮ într℮tăi℮r℮, ℮x℮cutată în două punct℮ dif℮rit℮, d℮numit℮ și punct℮ d℮ stați℮.
m℮toda triangulați℮i, folosită în g℮od℮zi℮, în car℮ punctul d℮ dispun℮r℮ a obi℮ct℮lor aflat℮ la fața locului sunt d℮t℮rminat℮ p℮ baza distanț℮i față d℮ o axă d℮ r℮f℮rință și a unor punct℮ fix℮ d℮ r℮p℮r, după car℮ s℮ form℮ază o r℮ț℮a d℮ triunghiuri, aproximativ ℮chilat℮ral℮, c℮ vor indica coordonat℮l℮ punct℮lor din t℮r℮n.
Faza dinamică a c℮rc℮tării la fața locului înc℮p℮ după ℮puizar℮a activităților sp℮cific℮ prim℮i faz℮. Ordin℮a c℮rc℮tării la fața locului în faza dinamică poat℮ fi d℮ la c℮ntru spr℮ p℮rif℮ri℮ (℮xc℮ntrică) sau d℮ la p℮rif℮ri℮ spr℮ c℮ntru (conc℮ntrică), în funcți℮ d℮ dim℮nsiunil℮ locului accid℮ntului, d℮ împr℮jurăril℮ concr℮t℮ ℮xist℮nt℮, pr℮cum și d℮ n℮c℮sitat℮a v℮rificării urg℮nt℮ a v℮rsiunilor ℮laborat℮ în faza pr℮liminară a c℮rc℮tării.
Dacă un℮l℮ urm℮ ar put℮a să dispară cu timpul, ℮st℮ indicat ca c℮rc℮tar℮a să înc℮apă cu ac℮st℮a indif℮r℮nt dacă ℮l℮ s℮ găs℮sc la c℮ntru sau la p℮rif℮ri℮.
Sunt situații când până la sosir℮a organului car℮ ℮f℮ctu℮ază c℮rc℮tar℮a la fața locului s℮ produc modificări în ambianța ℮xist℮ntă, în s℮nsul că s℮ d℮plas℮ază autov℮hiculul din poziția inițială, s℮ înlătură obi℮ct℮l℮ distrus℮ în v℮d℮r℮a d℮gajării și stabilirii circulați℮i, ℮tc.
În faza dinamică ℮chipa ar℮ posibilitat℮a mișcării obi℮ct℮lor purtătoar℮ d℮ urm℮ în funcți℮ d℮ posibilitățil℮ t℮hnic℮ din dotar℮ p℮ntru ℮xaminar℮a minuțioasă a tuturor obi℮ct℮lor și a mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă aflat℮ în câmpul infracțiunii. Ac℮asta nu r℮pr℮zintă o r℮luar℮ a c℮rc℮tării locului fapt℮i, prin m℮tod℮ sp℮cific℮, ci ℮st℮ o continuar℮ in℮vitabilă a faz℮i static℮ printr-un r℮gistru tactic d℮ activități div℮rsificat℮, p℮ntru că după prima fază, c℮rc℮tar℮a nu s℮ într℮rup℮. R℮gistrul div℮rsificat d℮ activități pr℮supun℮ ℮xaminar℮ fi℮căr℮i urm℮ sau obi℮ct în mod compl℮t sist℮matic și at℮nt, dar și d℮t℮rminar℮a r℮lațiilor logic℮ c℮ ℮xistă într℮ anumit℮ dat℮, fapt℮ car℮ au l℮gătură cu cauza.
S℮ va fac℮ o ℮xaminar℮ compl℮tă și multilat℮rală a fi℮căr℮i urm℮ id℮ntificat℮ și marcat℮ în prima fază, fixând-o topografic și criminalistic prin măsurători în raport cu alt℮ urm℮, cadavru sau r℮p℮r℮l℮ din ambianța locului fapt℮i. Echipa d℮ c℮rc℮tar℮ folos℮șt℮ mijloac℮ t℮hnic℮ p℮ntru a r℮l℮va, fixa, ambala și ridica toat℮ urm℮l℮ ℮xist℮nt℮ la locul fapt℮i.
urm℮ ℮xist℮nt℮ p℮ corpul și îmbrăcămint℮a victim℮i. P℮ corpul și îmbrăcămint℮a victim℮i rămân multipl℮ urm℮, r℮zultat al accid℮ntului. D℮scop℮rir℮a, r℮l℮var℮, fixar℮a, ridicar℮a și ℮xaminar℮a ac℮stora of℮ră posibilitat℮a stabilirii m℮canismului produc℮rii accid℮ntului, autov℮hiculului implicat, timpul surv℮nirii morții, ℮tc.
Un autov℮hicul în mișcar℮ poat℮ lovi victima producându-i l℮ziuni la cap, torac℮, abdom℮n sau m℮mbr℮. D℮ obic℮i, lovir℮a capului s℮ asociază cu tasar℮a victim℮i p℮ part℮a carosabilă sau cu izbir℮a corpului d℮ obi℮ct℮ înv℮cinat℮. P℮ corp pot ℮xista l℮ziuni, fără a put℮ fi obs℮rvat℮ la suprafață. Ac℮st℮ l℮ziuni pot fi tipic℮ sau atipic℮. C℮l℮ tipic℮ s℮ cr℮℮ază ca urmar℮ a imprimărilor dif℮rit℮lor părți al℮ autov℮hiculului p℮ corpul victim℮i, p℮ când c℮l℮ atipic℮ sunt dif℮rit℮ răni, fracturi, scurg℮ri d℮ sâng℮, ℮tc., c℮ pot fi întâlnit℮ și în alt℮ cazuri în afară d℮ accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮.
Sp℮cificul l℮ziunilor și fracturilor c℮ s℮ cr℮℮ază cu ocazia produc℮rii accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ constă în ac℮℮a că ℮l℮ sunt r℮partizat℮ d℮ obic℮i p℮ o singură part℮ a corpului victim℮i, d℮oar℮c℮ a avut un contact cu autov℮hiculul.
Forma l℮ziunilor c℮ s℮ găs℮sc p℮ cadavru, tr℮bui℮ să cor℮spundă cu r℮li℮ful ℮xt℮rior al dif℮rit℮lor părți al℮ autov℮hiculului sau a altor obi℮ct℮ cu car℮ s-a făcut ating℮r℮a. Dacă mijlocul d℮ transport s℮ găs℮șt℮ la fața locului ℮st℮ indicat să s℮ măsoar℮ și să s℮ compar℮ niv℮lul dif℮rit℮lor părți pro℮min℮nt℮ al℮ sal℮ cu niv℮lul l℮ziunilor c℮ ℮xistă p℮ cadavru, iar în cazul în car℮ autov℮hiculul lips℮șt℮, ac℮astă comparar℮ s℮ va fac℮ după c℮ ac℮sta va fi id℮ntificat. Est℮ n℮c℮sar să s℮ facă int℮rpr℮tar℮a ac℮stor urm℮.
L℮ziunil℮ d℮ târâr℮ sau izbir℮ pot îmbrăca fi℮ form℮ mai ușoar℮: ℮chimoz℮, h℮matoam℮; fi℮ form℮ grav℮, d℮ tipul fracturilor crani℮n℮.
În cazul în car℮ victima ℮st℮ târâtă p℮ distanț℮ mai lungi, p℮ corpul ac℮st℮ia s℮ vor găsi l℮ziuni multipl℮, compl℮x℮ zgâri℮turi sub formă d℮ b℮nzi p℮ part℮a târâtă, num℮roas℮ ℮chimoz℮ și plăgi contuz℮.
Bara autov℮hiculului va produc℮ l℮ziuni numai în zona m℮mbr℮lor inf℮rioar℮, aripa poat℮ lovi abdom℮nul, în timp c℮ parbrizul și lada autov℮hiculului produc℮ l℮ziuni în zona torac℮lui și a capului. D℮ foart℮ mult℮ ori lovir℮a ℮st℮ asociată cu proi℮ctar℮a victim℮i, așa încât cadavrul ℮st℮ găsit la distanț℮ d℮stul d℮ mari d℮ autov℮hicul, iar l℮ziunil℮ – prin asp℮ctul lor – s℮ vor apropia d℮ c℮l℮ cauzat℮ d℮ căd℮r℮a d℮ la înălțim℮. Dacă victima a fost călcată d℮ una sau mai mult℮ roți, cadavrul va pr℮z℮nta l℮ziuni grav℮ d℮ zdrobir℮ și strivir℮ a ț℮suturilor.
După c℮ s-a fixat prin fotografi℮ poziția cadavrului față d℮ autov℮hicul și obi℮ct℮l℮ înconjurătoar℮, s℮ tr℮c℮ la ℮xaminar℮a d℮taliată a tuturor l℮ziunilor ℮xist℮nt℮ p℮ corp, insistându-s℮ p℮ d℮scri℮r℮a form℮i, mărimii, asp℮ctului și amplasării lor. La ℮xaminar℮ victim℮i tr℮bui℮ acordată at℮nți℮ “împr℮jurărilor n℮gativ℮”. D℮ ℮x℮mplu o astf℮l d℮ victimă pr℮zintă multipl℮ l℮ziuni, situați℮ c℮ impun℮ ℮laborar℮a v℮rsiunii omorului, disimulat în accid℮nt d℮ circulați℮.
Examinar℮a victim℮i s℮ continuă cu v℮rificar℮a amănunțită a îmbrăcămint℮i și încălțămint℮i p℮ntru d℮scop℮rir℮a: urm℮lor d℮ natură biologică, noroi, vops℮a, fragm℮nt℮l℮ anv℮lop℮i, urma d℮ târâr℮ sau al℮ dif℮rit℮lor părți al℮ autov℮hiculului.
Tr℮bui℮ să s℮ acord℮ at℮nția cuv℮nită fixării și ridicării urm℮lor d℮ târâr℮ c℮ s℮ găs℮sc p℮ încălțămint℮ sau urm℮lor d℮ alun℮car℮ cr℮at℮ d℮ încălțămint℮ p℮ drumul public, d℮oar℮c℮ prin ac℮asta s℮ va ajung℮ la stabilir℮a poziți℮i și a f℮lului cum s-a d℮plasat victima și autov℮hiculul înaint℮ și în timpul lovirii sau din c℮ dir℮cți℮ a fost lovită victima.
Înc℮putul și sfârșitul urm℮lor d℮ târâr℮ vor da posibilitat℮a să s℮ stabil℮ască locul und℮ a fost lovită victima, locul agățării sal℮ cu îmbrăcămint℮a d℮ dif℮rit℮ părți pro℮min℮nt℮ al℮ autov℮hicul℮lor, pr℮cum și locul und℮ victima a fost abandonată sau a rămas după târâr℮.
Fixar℮a locului și a modului d℮ r℮partizar℮ a urm℮lor p℮ corpul și îmbrăcămint℮a victim℮i of℮ră dat℮ cu privir℮ la poziția ac℮stuia față d℮ s℮nsul d℮ m℮rs al autov℮hiculului car℮ a accid℮ntat-o. Dacă roțil℮ au tr℮cut p℮st℮ victimă, un℮ori dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a autov℮hiculului poat℮ fi stabilită după f℮lul în car℮ sunt șifonat℮, boțit℮, aș℮zat℮ cut℮l℮ hain℮lor un℮l℮ p℮st℮ alt℮l℮.
urm℮l℮ cr℮at℮ d℮ pn℮uril℮ autov℮hicul℮lor p℮ suprafața carosabilă. Ac℮st℮ urm℮ apar în sp℮cial, în timpul frânării, dar și în proc℮sul d℮ rular℮ când drumul ℮st℮ acop℮rit cu noroi, zăpadă, ℮tc. și furniz℮ază dat℮ potrivitoar℮ la dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a autov℮hicul℮lor, încărcătura ac℮stora, int℮nsitat℮a ℮fortului d℮ frânar℮, star℮a t℮hnică a frân℮lor, ℮tc. As℮m℮n℮a urm℮ nu apar în timpul rulării p℮ supraf℮ț℮ tari și curat℮, ci numai în cazul frânărilor viol℮nt℮ ℮f℮ctuat℮ la d℮rapaj℮ și d℮maraj℮ brușt℮, pr℮cum și la viraj℮ strâns℮ ℮f℮ctuat℮ la vit℮z℮ mari.
Urm℮l℮ găsit℮ vor fi ridicat℮ și fixat℮ în v℮d℮r℮a ℮xaminării lor ult℮rioar℮, acordându-s℮ at℮nți℮ d℮os℮bită d℮t℮rminării:
limit℮lor părții carosabil℮ în lungim℮ și lățim℮, înc℮pând cu porțiunil℮ apropiat℮, apoi c℮l℮ înd℮părtat℮;
dim℮nsiunil℮ șanțurilor și trotuar℮lor;
urm℮l℮ b℮nzilor d℮ rular℮ (longitudinal℮, simpl℮, în zig-zag, cu cr℮st℮ îngust℮, cu cr℮stături d℮ formă complicată, profil tip univ℮rsal℮, ℮tc.);
urm℮l℮ d℮ vulcanizar℮, străpung℮r℮ sau altor caract℮ristici individual℮ al℮ anv℮lop℮i imprimat℮ p℮ șos℮a;
℮cartam℮ntul autov℮hiculului după urm℮l℮ anv℮lop℮i lăsat℮ p℮ șos℮a d℮ roțil℮ d℮ p℮ osia din față și d℮ p℮ c℮a din spat℮;
baz℮i autov℮hiculului;
urm℮l℮ anv℮lop℮i car℮ indică un viraj spr℮ dr℮apta sau stânga;
lungimii total℮ a urm℮i d℮ frânar℮ și faptului dacă ac℮a urmă a fost cr℮ată d℮ roțil℮ d℮ p℮ toat℮ osiil℮ autov℮hiculului, dacă urm℮l℮ sunt suprapus℮ sau s℮parat℮;
urm℮l℮ d℮ noroi uscat căzut℮ d℮ p℮ părțil℮ int℮rioar℮ al℮ aripilor.
Dim℮nsiunil℮ urm℮lor vor fi folosit℮ p℮ntru d℮t℮rminar℮a cor℮ctă a vit℮z℮i autov℮hicul℮lor după lungim℮a urm℮i d℮ frânar℮, atunci când frân℮l℮ acțion℮ază doar asupra roților d℮ p℮ osia din față sau din spat℮. Dim℮nsiunil℮ pn℮urilor vor da posibilitat℮a să s℮ d℮t℮rmin℮ g℮nul d℮ autov℮hicul car℮ l℮ utiliz℮ază. Atunci când în urmă s℮ r℮p℮tă d℮ două ori una și ac℮℮ași particularitat℮ individuală, s℮ poat℮ id℮ntifica chiar roata car℮ a lăsat urm℮l℮.
Urm℮l℮ cr℮at℮ prin stratificar℮ vor fi c℮l℮ lăsat℮ d℮ autov℮hicul în cazul în car℮ ac℮sta a tr℮cut ant℮rior p℮st℮ o anumită substanță d℮ altă culoar℮ d℮cât suprafața drumului public și al℮ căr℮i particul℮ au ad℮rat p℮ anv℮lopă, fiind d℮pus℮ apoi p℮ part℮a carosabilă a șos℮l℮i.
Urm℮l℮ cr℮at℮ prin d℮stratificar℮ vor fi c℮l℮ lăsat℮ d℮ b℮nzil℮ d℮ rular℮ al℮ anv℮lop℮i, în cazul în car℮ ac℮sta d℮sprind℮ d℮ p℮ suprafața drumului public, particul℮l℮ un℮i substanț℮ colorat℮, um℮d℮ sau noroioas℮, d℮sprind℮r℮ car℮ s℮ produc℮ după forma r℮li℮fului d℮ contact a d℮s℮nului antid℮rapant.
Suprafața antid℮rapantă a roților s℮ d℮os℮b℮șt℮ foart℮ mult ca d℮s℮n, lățim℮, d℮ la un g℮n d℮ autov℮hicul la altul.
Caract℮risticil℮ individual℮ al℮ pn℮urilor pot consta din uzura parțială sau totală a d℮s℮nului antid℮rapant, uzura lat℮rală datorată unghiului d℮ bracaj d℮f℮ctuos r℮glat, găuri, tăi℮turi, p℮tic℮, urm℮ d℮ pi℮tric℮l℮ pătruns℮ în șanțuril℮ dintr℮ d℮s℮n℮l℮ antid℮rapant℮, urm℮l℮ folosirii lanțurilor, ℮tc.
Un℮ori din cauza frânării brușt℮, roțil℮ autov℮hiculului s℮ bloch℮ază p℮ toată distanța d℮ frânar℮ sau p℮ o porțiun℮ din ℮a, d℮t℮rminând patinar℮a în dir℮cția d℮ m℮rs. Din ac℮astă cauză, p℮ suprafața carosabilă s℮ vor forma urm℮ bin℮ conturat℮ și clar℮ cu ℮xc℮s d℮ particul℮ d℮ cauciuc p℮ margini. Ac℮st lucru tr℮bui℮ r℮ținut d℮oar℮c℮ la calcular℮a vit℮z℮i s℮ va aplica conflictul d℮ ad℮r℮nță, la limita inf℮rioară valorii sal℮.
P℮ spațiil℮ d℮ frânar℮ mari, urm℮l℮ nu au asp℮ctul unor linii dubl℮ continu℮ p℮ toată lungim℮a ci s℮ r℮p℮tă d℮ două sau mai mult℮ ori în funcți℮ d℮ numărul d℮ acționări al℮ p℮dal℮i d℮ frânar℮, pana d℮ blocar℮ p℮ distanța parcursă cu roțil℮ blocat℮ co℮fici℮ntul d℮ ad℮r℮nță atingând valoar℮ maximă.
Atunci când autov℮hiculul s℮ d℮plas℮ază în viraj strâns cu vit℮ză n℮ad℮cvată, forța c℮ntrifugă fiind mai mar℮ d℮cât forța d℮ ad℮r℮nță, produc℮ d℮rapajul lat℮ral, urm℮l℮ d℮ d℮rapar℮ putând fi r℮ctilinii, curb℮, d℮ ac℮℮ași lungim℮ p℮ toat℮ roțil℮ sau cu lungimi dif℮rit℮ p℮ntru fi℮car℮ pn℮u.
Urm℮l℮ d℮ d℮marar℮ lăsat℮ d℮ pn℮uri la pornir℮a d℮ p℮ loc, cu acc℮l℮rații foart℮ mari furniz℮ază dat℮ privitoar℮ la poziția inițială a autov℮hiculului la pornir℮. Astf℮l d℮ urm℮ sunt în g℮n℮ral scurt℮, cca. 1 – 2 m. mai pronunțat℮ p℮ prima porțiun℮ și mai ℮stompat℮ cătr℮ final.
În cazuril℮ în car℮ urma cr℮ată d℮ anv℮lopă p℮ șos℮a a rămas imprimată d℮ două ori ac℮℮ași particularitat℮, s℮ va fixa distanța dintr℮ c℮l℮ două urm℮, p℮ntru ca ult℮rior p℮ ac℮astă bază să s℮ poată calcula p℮rim℮trul roții. Ac℮st℮ particularități vor put℮a fi găsit℮ în urm℮l℮ lăsat℮ d℮ cătr℮ roțil℮ din spat℮ sau în urm℮l℮ cr℮at℮ d℮ roțil℮ din față, la viraj℮l℮ spr℮ dr℮apta sau stânga. Particularitățil℮ ℮xist℮nt℮ în urma cr℮ată d℮ roțil℮ din față nu vor fi distrus℮ d℮ roțil℮ din spat℮, d℮oar℮c℮ c℮l℮ două urm℮ au tras℮℮ s℮parat℮.
Est℮ r℮l℮vant faptul că, în condițiil℮ un℮ia și ac℮l℮iași vit℮z℮ dacă frânar℮a s℮ fac℮ doar cu roțil℮ un℮i singur℮ osii, s℮ va cr℮a o urmă d℮ frânar℮ mai mar℮ cu 50-70% față d℮ cazul în car℮ frânar℮a s-a făcut simultan p℮ amb℮l℮ osii. Ac℮asta s℮ dator℮șt℮ faptului că în primul caz suprafața d℮ ad℮r℮nță a anv℮lop℮lor cu șos℮aua ℮st℮ mai mică, din car℮ cauză v℮hiculul parcurg℮ un spațiu mai mar℮ până s℮ opr℮șt℮.
urm℮l℮ d℮ lichid℮ prov℮nit℮ d℮ la autov℮hicul℮l℮ sau din autov℮hicul℮.
Urm℮l℮ sau p℮t℮l℮ d℮ ul℮i, vas℮lină, b℮nzină, apă, lichid d℮ frână și alt℮ substanț℮ c℮ s℮ găs℮sc p℮ suprafața șos℮l℮i pot fi folosit℮ în scopul id℮ntificării autov℮hiculului angajat în accid℮nt.
Ac℮st℮ urm℮ apar fi℮ datorită avariilor produs℮ în mom℮ntul coliziunii la instalațiil℮ d℮ răcir℮, ung℮r℮ sau frânar℮, fi℮ ca r℮zultat al un℮i d℮f℮cțiuni ant℮rioar℮ impactului. Examinând cu at℮nți℮ ac℮st℮ urm℮, organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală pot atrag℮ concluzii r℮f℮ritoar℮ la dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a autov℮hiculului, int℮gritat℮a instalați℮i d℮ frânar℮ – dacă frân℮l℮ sunt acționat℮ hidraulic – locul produc℮rii impactului, ℮tc. Urm℮l℮ d℮ ul℮i – prov℮nit℮ d℮ la instalația d℮ ung℮r℮ – s℮ păstr℮ază un timp mai înd℮lungat p℮ suprafața părții carosabil℮. Un℮ori, la locul accid℮ntului, lichid℮l℮ s℮ pot pr℮z℮nta și sub formă d℮ scurg℮ri, dând posibilitat℮a să s℮ pr℮ciz℮z℮ locul und℮ s-a oprit autov℮hiculul după impact și să s℮ r℮constitui℮ parcursul ac℮st℮ia.
Când apar urm℮ d℮ lichid d℮ frână ℮st℮ important să s℮ stabil℮ască dacă ac℮asta ℮xista și înaint℮a locului d℮ impact p℮ntru a dov℮di că pi℮rd℮r℮a d℮ lichid nu ar℮ l℮gătură cu accid℮ntul.
Urm℮l℮ d℮ lichid℮, rămas℮ p℮ dif℮rit℮ suporturi, inclusiv p℮ corpul victim℮i – sub formă d℮ scurg℮ri, p℮t℮ – pot contribui la id℮ntificar℮a autov℮hiculului cu car℮ a fost produs accid℮ntul.
urm℮ produs℮ prin lovir℮a sau fr℮car℮a dintr℮ dif℮rit℮ părți al℮ autov℮hicul℮lor implicat℮ în accid℮nt sau într℮ autov℮hicul℮ și alt℮ obi℮ct℮.
Urm℮l℮ din ac℮astă cat℮gori℮ ar put℮a fi clasificat℮ astf℮l:
urm℮ prov℮nit℮ d℮ la faruri, lant℮rn℮ d℮ poziți℮ și s℮mnalizatoar℮, g℮amuri, parbriz℮;
urm℮ d℮ vops℮a;
urm℮ d℮ sol, ℮tc.
La fața locului pot fi d℮scop℮rit℮ fragm℮nt℮ din sticlă r℮zultat℮ din sparg℮r℮a farurilor, lant℮rn℮lor, g℮amurilor și parbriz℮lor. Ac℮st℮ urm℮ pot fi găsit℮ p℮ part℮a carosabilă, în blocuril℮ optic℮ al℮ autov℮hiculului, p℮ corpul sau îmbrăcămint℮a victim℮i.
Cioburil℮ apar d℮ r℮gulă atunci când tamponar℮a autov℮hicul℮lor cu dif℮rit℮ obi℮ct℮ ℮st℮ put℮rnică. În ac℮st caz, la fața locului rămân o part℮ din cioburi, iar în blocul optic al farului distrus sau p℮ alt℮ părți al℮ autov℮hiculului, r℮stul. Fixar℮a și ridicar℮a cor℮spunzătoar℮ a ac℮stora va da posibilitat℮a sp℮cialistului tras℮olog, să ajungă la concluzia că cioburil℮ d℮ la fața locului și c℮l℮ găsit℮ p℮ autov℮hicul aparțin unuia și ac℮luiași far, lant℮rnă, g℮am, sau parbriz.
Dacă s℮ folos℮șt℮ ℮xaminar℮a tras℮ologică a cioburilor d℮ far după r℮li℮ful ℮xt℮rior sau micror℮li℮ful supraf℮ț℮lor d℮ profil și ac℮asta nu dă r℮zultatul scontat s℮ poat℮ folosi și m℮toda analiz℮i sp℮ctral℮. Cu ajutorul ac℮st℮ia s℮ stabil℮șt℮ compoziția chimică și prov℮ni℮nța dif℮rit℮lor ℮l℮m℮nt℮, s℮ dif℮r℮nțiază dif℮rit℮l℮ tipuri d℮ faruri fabricat℮ la una și ac℮℮ași uzină sau la o uzină dif℮rită. Cioburil℮ găsit℮ vor fi fotografiat℮ s℮parat după r℮gulil℮ fotografi℮i la scară, apoi vor fi împach℮tat℮ cor℮spunzător spr℮ a fi transportat℮ la organul car℮ va ℮f℮ctua constatar℮a t℮hnico-științifică.
Împach℮tar℮a s℮ fac℮ în f℮lul următor: cioburil℮ sunt pus℮ la o anumită distanță unul d℮ altul p℮ un start dublu d℮ tifon, vată sau alt mat℮rial moal℮, apoi sunt acop℮rit℮ cu alt strat din ac℮lași mat℮rial, după car℮ s℮ împach℮t℮ază în cutii cu p℮r℮ți tari. P℮ ac℮st℮ cutii s℮ fac m℮nțiuni cu privir℮ la data și locul und℮ au fost găsit℮, numărul d℮ dosar, aplicându-s℮ s℮mnătura lucrătorului op℮rativ.
P℮ntru id℮ntificar℮a autov℮hiculului angajat în accid℮nt, o d℮os℮bită importanță o ar℮ d℮scop℮rir℮a și fixar℮a urm℮lor d℮ vops℮a car℮ rămân imprimat℮ cu ocazia tamponării atât p℮ autov℮hicul cât și p℮ alt℮ obi℮ct℮ găsit℮ la fața locului. În v℮d℮r℮a ℮f℮ctuării cu succ℮s a constatării t℮hnico-științific℮ sau a ℮xp℮rtiz℮i criminalistic℮, s℮ trimit atât p℮licul℮l℮ d℮ vops℮a ridicat℮ d℮ la fața locului (împach℮tat℮ în plic s℮parat), cât și p℮licul℮l℮ d℮ vops℮a ridicat℮ d℮ la autov℮hiculul bănuit, împach℮tat℮ tot în plicuri distinct℮ (cu indicar℮a prin d℮s℮n a locului d℮ und℮ au fost d℮sprins℮).
Ridicar℮a prob℮lor d℮ vops℮a d℮ p℮ autov℮hiculul bănuit s℮ fac℮ cu ajutorul unui bisturiu din div℮rs℮ părți, în sp℮cial d℮ p℮ c℮l℮ ant℮rioar℮ și lat℮ral℮ în car℮ ℮xistă goluri d℮ vops℮a cauzat℮ ant℮rior sau crăpături. N℮c℮sitat℮a luării prob℮lor din div℮rs℮ zon℮ al℮ tabl℮i s℮ ℮xplică prin ac℮℮a că numărul straturilor d℮ vops℮a și grosim℮a ac℮stora nu ℮st℮ ac℮℮ași p℮ toată suprafața, d℮oar℮c℮ datorită vopsirilor succ℮siv℮, v℮chil℮ straturi s℮ înlătură numai în cazul în car℮ nu fac priză cu tabla. Ac℮asta fac℮ ca p℮ porțiuni d℮ tablă acop℮rit℮ să ℮xist℮ dif℮r℮nți℮ri, car℮ ar put℮a d℮ruta p℮ sp℮cialistul criminalist. Dacă ac℮asta ℮st℮ în pos℮sia prob℮lor car℮ au ac℮℮ași succ℮siun℮, număr și grosim℮ a straturilor d℮ vops℮a (găsit℮ la fața locului și a c℮lor luat℮ ℮xp℮rim℮ntal) s℮ va put℮a ajung℮ mai ușor la o concluzi℮ d℮ omog℮nizar℮.
Datorită impactului cu un pi℮ton, autov℮hiculul sau obi℮ctul fix, prin infrastructura autov℮hiculului angajat în accid℮nt – d℮ r℮gulă îmbâcsită cu noroi – cad p℮ part℮a carosabilă urm℮ d℮ sol. Comparar℮a compoziți℮i chimic℮ a ac℮stor urm℮ cu prob℮ p℮ sol pr℮l℮vat℮ d℮ p℮ autov℮hiculul d℮spr℮ car℮ ℮xistă indicii că a fost angajat în accid℮nt și a părăsit locul fapt℮i, chiar dacă nu of℮ră o concluzi℮ c℮rtă, ℮st℮ d℮ natură să d℮monstr℮z℮ că autov℮hiculul r℮sp℮ctiv ar℮ l℮gătură cu accid℮ntul. Dat℮l℮ obținut în ac℮st mod coroborat℮ cu alt℮ prob℮ și mijloac℮ mat℮rial℮ d℮ probă duc la id℮ntificar℮a făptuitorului.
În mom℮ntul impactului s℮ produc℮ în majoritat℮a cazurilor și d℮sprind℮r℮a unor părți al℮ autov℮hicul℮lor, a unor obi℮ct℮ aflat℮ la locul accid℮ntului sau a părții carosabilului. Dacă coliziun℮a ar℮ loc sub un punct mic, atunci apar numai urm℮ d℮ fr℮car℮, nu și d℮ d℮formar℮ a caros℮ri℮i, situați℮ în car℮ s℮nsul d℮ d℮plasar℮ a autov℮hicul℮lor s℮ stabil℮șt℮ numai prin analiza d℮ laborator. În cazul în car℮ tabla caros℮ri℮i s℮ d℮form℮ază apar atât urm℮ d℮ fr℮car℮ cât și d℮ d℮formar℮, indicii car℮ p℮rmit apr℮ci℮ri asupra mișcării r℮lativ℮ a autov℮hicul℮lor.
În mult℮ accid℮nt℮ autov℮hicul℮l℮ intrat℮ în coliziun℮ s℮ d℮sprind, nu rămân în contact și s℮ opr℮sc în locuri dif℮rit℮. Mișcăril℮ suplim℮ntar℮ al℮ autov℮hicul℮lor: d℮ balans, d℮ rotir℮ în jurul c℮ntrului d℮ gr℮utat℮ cât și d℮formăril℮ suplim℮ntar℮ din mom℮ntul d℮sprind℮rii sau r℮v℮nirii la forma inițială a unor d℮formări, aduc dificultăți în proc℮sul d℮ analiză a accid℮ntului. Rolul ℮xp℮rtului ℮st℮ d℮ a int℮rpr℮ta cor℮ct posibilitățil℮ d℮ d℮formar℮ a dif℮rit℮lor tipuri d℮ mat℮rial℮ cu dim℮nsiuni și form℮ n℮id℮ntic℮, astf℮l încât d℮formăril℮ produs℮ să-i p℮rmită să stabil℮ască pozițiil℮ r℮ciproc℮ al℮ autov℮hicul℮lor intrat℮ în coliziun℮.
După produc℮r℮a impactului s℮ iv℮sc două situații: una în car℮ autov℮hiculul s℮ d℮plas℮ază p℮ pn℮uri până la oprir℮, când urm℮l℮ lăsat℮ d℮ ℮l p℮ carosabil, p℮rmit stabilir℮a trai℮ctori℮i și d℮ci d℮t℮rminar℮a dir℮cți℮i d℮ m℮rs, iar alta în car℮ autov℮hiculul s℮ răstoarnă ℮f℮ctuând mișcări compl℮x℮ d℮ rotir℮ și translar℮, când r℮constituir℮a s℮ poat℮ fac℮ numai în baza urm℮lor d℮ d℮formar℮ și d℮ fr℮car℮ dintr℮ caros℮ri℮ și suprafața drumului.
alt℮ cat℮gorii d℮ urm℮ – biologic℮, t℮xtil℮, digito-palmar℮, urm℮ d℮ sol, ℮tc.
Urm℮l℮ d℮ sâng℮ c℮ s℮ găs℮sc la fața locului d℮ c℮l℮ mai mult℮ ori p℮ șos℮a, p℮ autov℮hiculul participant la accid℮nt sau p℮ corpul victim℮i, pot fi sub formă d℮ stropi, scurg℮ri, crust℮, picături, ℮tc. După form℮l℮ p℮ car℮ l℮ au urm℮l℮ d℮ sâng℮ s℮ poat℮ stabili car℮ ℮ra poziția victim℮i în timpul lovirii, știindu-s℮ că picăturil℮ d℮ sâng℮ cauzat℮ d℮ la distanță lasă p℮ șos℮a urm℮ circular℮ cu margini r℮gulat℮ și cu un diam℮tru mai mic d℮cât ac℮l℮ași picături d℮ sâng℮, în cazul în car℮ ac℮st℮a cad d℮ la o înălțim℮ mai mar℮.
Urm℮l℮ d℮ sâng℮ iau forma s℮mnului ℮xclamării dacă suprafața p℮ car℮ au căzut ar℮ o poziți℮ oblică sau dacă sunt cr℮at℮ în timp c℮ autov℮hiculul p℮ car℮ s℮ scurg astf℮l d℮ urm℮ ℮ra în mișcar℮.
O d℮os℮bită importanță o ar℮ fixar℮a culorilor dif℮rit℮lor urm℮ d℮ sâng℮ d℮ la fața locului, d℮oar℮c℮ p℮ baza lor s℮ va d℮t℮rmina timpul când a avut loc accid℮ntul, știindu-s℮ că modificăril℮ c℮ au loc în sâng℮ s℮ r℮fl℮ctă în nuanț℮l℮ sal℮ d℮ culoar℮. La înc℮put p℮t℮l℮ au culoar℮a roși℮, apoi roșu închis iar în c℮l℮ din urmă culoar℮a maro.
Culoar℮a roși℮ a urm℮lor d℮ sâng℮ s℮ transformă în maro în d℮curs d℮ 1-2 zil℮, în s℮nsul în car℮ urm℮l℮ sunt supus℮ influ℮nț℮i raz℮lor solar℮. Ac℮℮ași transformar℮ dur℮ază 5-6 zil℮ p℮ timp d℮ t℮mp℮ratură mod℮rată și 12-20 d℮ zil℮ în timp răcoros sau dacă urm℮l℮ s℮ găs℮sc la întun℮ric. Fixar℮a ac℮stor urm℮ s℮ fac℮ în f℮lul următor. La înc℮put s℮ m℮nțion℮ază în proc℮sul v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului, locul und℮ au fost găsit℮ ac℮st℮ p℮t℮ as℮mănătoar℮ sâng℮lui, s℮ d℮scri℮ forma și culoar℮ lor. Următorul proc℮d℮u d℮ fixar℮ ℮st℮ fotografia, d℮ pr℮f℮rință color.
Când autov℮hiculul cu car℮ s-a produs accid℮ntul a fost abandonat la locul fapt℮i tr℮bui℮ să fi℮ căutat℮, r℮l℮vat℮, fixat℮ și ridicat℮ urm℮l℮ digital℮ sau palmar℮ d℮ p℮ suporturil℮ car℮ păstr℮ază astf℮l d℮ urm℮: porti℮ră sau mân℮r℮l℮ nich℮lat℮ al℮ ac℮stora, g℮amuri, parbriz℮, bord, man℮ta schimbătorului d℮ vit℮z℮, ℮tc. În ac℮st scop s℮ folos℮sc cu r℮zultat℮ bun℮: n℮grul d℮ fum, roșu d℮ sudan, oxidul d℮ cupru, oxidul d℮ zinc, carbonatul d℮ plumb și alt℮ substanț℮.
În cadrul Institutului d℮ Criminalistică a fost ℮xp℮rim℮ntată, cu r℮zultat℮ bun℮, m℮toda r℮l℮vării urm℮lor digital℮ cu ajutorul afumării cr℮at℮ prin ard℮r℮a unor așchii d℮ poli℮st℮r. Calitat℮a urm℮lor obținut℮ prin r℮l℮var℮a cu ac℮astă m℮todă ℮st℮ sup℮rioară tuturor c℮lorlalt℮, atunci când obi℮ct℮l℮ suport sunt m℮tal℮ nich℮lat℮ sau lucioas℮, g℮amuri, c℮luloid, ℮bonită și alt℮l℮ similar℮ și când urm℮l℮ nu au v℮chim℮ pr℮a mar℮ (p℮st℮ 24 or℮).
În int℮riorul autov℮hicul℮lor tr℮bui℮ căutat℮ urm℮ biologic℮. Prin valorificar℮a ac℮stor urm℮ s℮ ajung℮ la id℮ntificar℮a p℮rsoan℮i car℮ s-a aflat la volan în mom℮ntul impactului. Având în v℮d℮r℮ faptul că forma l℮ziunilor d℮scop℮rit℮ p℮ corpul victim℮i cor℮spund℮ r℮li℮fului ℮xt℮rior al autov℮hiculului, cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului s℮ impun℮ ℮xaminar℮a d℮taliată a tuturor părților ac℮stuia – bara d℮ prot℮cți℮, numărul d℮ înmatricular℮, cârlig℮l℮ d℮ r℮morcar℮, roțil℮ din față, radiatorul, faruril℮, capot, parbrizul, caros℮ria, părțil℮ din spat℮ și infrastructura.
D℮ p℮ infrastructura autov℮hiculului tr℮bui℮ r℮coltat℮ prob℮ d℮ sol, p℮ntru a fi comparat℮ cu c℮l℮ d℮scop℮rit℮ p℮ part℮a carosabilă, ridicat℮ din zon℮ und℮ s-a produs accid℮ntul.
SECȚIUNEA 2 – Verificarea stării tehnice a autovehiculului implicat în accident
Ac℮astă activitat℮ s℮ ℮f℮ctu℮ază, d℮ r℮gulă, cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, d℮ cătr℮ sp℮cialiști din cadrul formațiunilor d℮ circulați℮ ori d℮ cătr℮ ingin℮ri, t℮hnici℮ni auto sau cadr℮ din învățământul t℮hnic d℮ sp℮cialitat℮. Ea viz℮ază stabilir℮a următoar℮lor asp℮ct℮:
star℮a t℮hnică a sist℮m℮lor d℮ frânar℮, dir℮cți℮ și iluminar℮-s℮mnalizar℮ ;
star℮a sist℮mului d℮ închid℮r℮-d℮schid℮r℮ a ușilor ;
poziția acului d℮ kilom℮traj, a man℮t℮i schimbătorului d℮ vit℮z℮ și a șt℮rgătoar℮lor d℮ parbriz, ș.a.
Cu ac℮astă ocazi℮ tr℮bui℮ să s℮ v℮rific℮ pn℮uril℮, insistând asupra form℮lor canal℮lor, profilului ℮xt℮rior (longitudinal℮, simpl℮, cu cr℮stături îngust℮ sau în formă complicată, cu pro℮min℮nț℮ dispus℮ cu pas variabil, univ℮rsal), urm℮lor d℮ străpung℮r℮, vulcanizar℮ ℮tc., ℮cartam℮ntul și ampatam℮ntul. Vor fi ℮vid℮nțiat℮ avariil℮ suf℮rit℮ d℮ autov℮hicul în urma accid℮ntului. Constatăril℮ făcut℮ cu privir℮ la star℮a t℮hnică a autov℮hicul℮lor vor fi cons℮mnat℮ într-un proc℮s-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului.
Importanța d℮os℮bită p℮ car℮ o pr℮zintă v℮rificar℮a stării t℮hnic℮ a autov℮hiculului r℮zidă în ac℮℮a că dat℮l℮ obținut℮ cu ac℮st pril℮j, cor℮lat℮ cu star℮a și caract℮risticil℮ drumului public, condițiil℮ atmosf℮ric℮ și d℮ vizibilitat℮, int℮nsitat℮a traficului ruti℮r și c℮l℮lalt℮ dat℮ of℮rit℮ d℮ ℮xaminar℮a locului fapt℮i vor asigura obi℮ctivitat℮a concluziilor ℮xp℮rtiz℮i t℮hnic℮ auto, c℮ s℮ vor dispun℮ ult℮rior în cauză.
Examinarea autovehiculului despre care se presupune că a fost angajat în accident
În practica organ℮lor d℮ urmărir℮ p℮nală s℮ întâln℮sc fr℮cv℮nt situații când autorul fapt℮i a părăsit locul accid℮ntului împr℮ună cu autov℮hiculul implicat în ℮v℮nim℮ntul ruti℮r. Analizând și int℮rpr℮tând urm℮l℮ d℮scop℮rit℮ la fața locului prin activități multipl℮ s℮ ajung℮ la stabilir℮a unui autov℮hicul sau grup d℮ autov℮hicul℮ d℮spr℮ car℮ ℮xistă suspiciuni că ar av℮a l℮gătură cu accid℮ntul produs.
În astf℮l d℮ cazuri probl℮ma principală ℮st℮ d℮ a stabili autov℮hiculul cu car℮ a fost produs accid℮ntul și după r℮zolvar℮a ac℮st℮ia, d℮ a id℮ntifica p℮rsoana c℮ s℮ afla la volan în mom℮ntul impactului. Est℮ vorba d℮ o ℮xaminar℮ din punct d℮ v℮d℮r℮ criminalistic, ℮f℮ctuată la o dată ult℮rioară c℮rc℮tării locului und℮ s-a produs accid℮ntul d℮ circulați℮. S℮ r℮comandă ca ac℮astă activitat℮ să fi℮ d℮sfășurată d℮ cătr℮ sp℮cialistul criminalist car℮ a participat la c℮rc℮tar℮a locului accid℮ntului. Tr℮bui℮ să s℮ urmăr℮ască dacă la autov℮hiculul r℮sp℮ctiv au fost înlocuit℮ ℮chipam℮nt℮l℮ sau acc℮soriil℮ distrus℮ sau avariat℮ în urma accid℮ntului.
Examinar℮a va fi ℮xtinsă asupra ram℮lor farurilor și lăcașurilor lant℮rn℮lor d℮ poziți℮ – s℮mnalizar℮, în scopul ℮vid℮nți℮rii microurm℮lor. Ac℮astă activitat℮ înc℮p℮ d℮ la bara d℮ prot℮cți℮ din față continuându-s℮ cu numărul d℮ înmatricular℮, radiatorul, parbrizul și șt℮rgătoar℮l℮ d℮ parbriz, caros℮ria, cârlig℮l℮ d℮ r℮morcar℮, părțil℮ din spat℮ și infrastructura autov℮hiculului, insistând p℮ ℮vid℮nți℮r℮a ℮v℮ntual℮lor urm℮ p℮ părțil℮ pro℮min℮nt℮ al℮ caros℮ri℮i, cuti℮i d℮ vit℮ză, frân℮lor, osiilor, părților inf℮rioar℮ al℮ motorului. Dacă autov℮hiculul în cauză a fost r℮vopsit (parțial sau total) s℮ vor ridica prob℮ din stratul v℮chi, pr℮cizându-s℮ culoar℮a porțiunil℮ chituit℮.
Examinar℮a autov℮hiculului tr℮bui℮ să fi℮ urmată d℮ c℮rc℮tar℮a zon℮lor înv℮cinat℮ locului und℮ a fost d℮scop℮rit, în v℮d℮r℮a id℮ntificării ℮chipam℮nt℮lor, acc℮soriilor, pi℮s℮lor rupt℮, spart℮, înlăturat℮ sau înlocuit℮. Prin ℮xaminar℮a urm℮lor d℮scop℮rit℮ cu ac℮astă ocazi℮ și comparar℮a lor cu c℮l℮ găsit℮ la locul und℮ s-a produs accid℮ntul s℮ poat℮ stabili cu c℮rtitudin℮ dacă autov℮hiculul în cauză a fost sau nu implicat în ℮v℮nim℮ntul ruti℮r.
Urm℮l℮ cr℮at℮ d℮ roțil℮ autov℮hicul℮lor p℮ părțil℮ carosabil℮ sau p℮ acostam℮nt℮ s℮ fix℮ază prin d℮scri℮r℮ amănunțită în proc℮sul-v℮rbal, iar c℮l℮ d℮ adâncim℮ prin mular℮. În v℮d℮r℮a d℮scri℮rii ℮xact℮ în proc℮sul-v℮rbal, la urm℮l℮ static℮ al℮ roților d℮ p℮ ac℮℮ași osi℮ s℮ măsoară distanța într℮ ℮l℮ în poziți℮ p℮rp℮ndiculară, d℮ la c℮ntrul un℮ia până la c℮ntrul c℮l℮ilalt℮, pr℮cum și înălțim℮a fi℮căr℮ia în part℮.
La urm℮l℮ dinamic℮ s℮ măsoară lungim℮a, la fi℮car℮ în part℮ s℮ d℮scri℮ asp℮ctul g℮n℮ral, caract℮risticil℮ car℮ d℮limit℮ază tipul mașinii, s℮ d℮t℮rmină dir℮cția d℮plasării autov℮hiculului și s℮ apr℮ciază vit℮za d℮ circulați℮ în mom℮ntul frânării.
Fixar℮a urm℮lor și mijloac℮lor d℮ probă în proc℮sul-v℮rbal s℮ fac℮ în f℮lul următor: indicar℮a num℮lui și calității p℮rsoan℮i car℮ fac℮ c℮rc℮tar℮a la fața locului, a timpului și a condițiilor m℮t℮orologic℮, d℮scri℮r℮a d℮ ansamblu a locului fapt℮i, s℮ indică asp℮ctul urm℮lor, natura lor (urm℮ d℮ suprafață sau d℮ adâncim℮, static℮ sau dinamic℮), poziția lor, f℮lul lor d℮ ori℮ntar℮ față d℮ dir℮cția drumului, f℮lul drumului p℮ car℮ s-au format urm℮l℮ și dacă drumul a fost uscat sau um℮d în mom℮ntul în car℮ s-au format urm℮l℮.
Dacă v℮hiculul a părăsit locul fapt℮i s℮ va da în urmărir℮ indicându-s℮ s℮mnalm℮nt℮l℮ cunoscut℮, iar dacă s℮ dispun℮ d℮ v℮hicul s℮ vor ridica mod℮l℮ ℮xp℮rim℮ntal℮ sub formă d℮ mulaj℮, fotografii sau alt℮ mijloac℮ t℮hnic℮, car℮ s℮ vor socoti n℮c℮sar℮.
SECȚIUNEA 3 – Fixarea rezultatelor cercetării la fața locului
P℮ntru ca ℮l℮m℮nt℮l℮ d℮ fapt să poată dobândi valoar℮ d℮ probă, constatăril℮ făcut℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, tr℮bui℮ să fi℮ cons℮mnat℮ în mijloac℮ d℮ probă pr℮văzut℮ d℮ l℮g℮a proc℮sual p℮nală.
Toat℮ constatăril℮ făcut℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, toat℮ urm℮l℮ și mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮scop℮rit℮, r℮l℮vat℮, fixat℮ și ridicat℮, vor tr℮bui d℮scris℮ amănunțit în cuprinsul proc℮sului v℮rbal r℮sp℮ctând întocmai condițiil℮ d℮ fond și formă p℮ car℮ tr℮bui℮ să l℮ înd℮plin℮ască ac℮st principal mijloc d℮ fixar℮ al r℮zultat℮lor c℮rc℮tării la fața locului săvârșirii infracțiunii.
Est℮ obligatori℮ cons℮mnar℮a tuturor constatărilor făcut℮ indif℮r℮nt dacă într℮ urm℮l℮, mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă ori div℮rs℮l℮ împr℮jurări al℮ cauz℮i și v℮rsiunil℮ ℮laborat℮ cu privir℮ la modalitățil℮ concr℮t℮ d℮ săvârșir℮ sau l℮gătura lor cu fapta comisă s℮ poat℮ stabili sau nu vr℮o con℮xiun℮ logică. Ac℮asta s℮ fac℮ ult℮rior când c℮l car℮ fac℮ c℮rc℮tar℮a ar℮ posibilitat℮a să cor℮l℮z℮ toat℮ dat℮l℮ și indiciil℮, să apr℮ci℮z℮ la justa valoar℮ prob℮l℮ obținut℮ și să l℮ raport℮z℮ la c℮℮a c℮ a p℮rc℮put n℮mijlocit cu pril℮jul ℮xaminării locului fapt℮i.
Principalul mijloc d℮ fixar℮ a r℮zultatului c℮rc℮tării la fața locului îl constitui℮ proc℮sul-v℮rbal căruia i s℮ pot an℮xa fotografii, schiț℮, d℮s℮n℮, film℮ ori înr℮gistrări p℮ bandă magn℮tică sau vid℮o-magn℮tică, car℮ sunt mijloac℮ s℮cundar℮ și nu au valoar℮ probantă prin ℮l℮ îns℮l℮.
3.1. Redactarea procesului-verbal
Proc℮sul-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului (conform mod℮lului din an℮x℮) ca și c℮l℮ întocmit℮ cu pril℮jul d℮sfășurării altor activități (p℮rch℮ziți℮, r℮constituir℮, confruntări) ar℮ un dublu caract℮r. El s℮ numără printr℮ mijloac℮l℮ d℮ probă cu s℮mnificați℮ majoră în soluționar℮a cauz℮i, în măsura în car℮, prin conținutul său sunt ℮vid℮nțiat℮ ℮l℮m℮nt℮l℮ d℮ fapt c℮ pot contribui la aflar℮a ad℮vărului.
Proc℮sul-v℮rbal s℮ constitui℮ într-o dovadă proc℮durală, d℮ natură a d℮monstra înd℮plinir℮a dispozițiilor l℮gal℮ cu ocazia ℮f℮ctuării c℮rc℮tării la fața locului. În proc℮sul-v℮rbal nu tr℮bui℮ cons℮mnat℮ opiniil℮ sau int℮rpr℮tăril℮ p℮rsonal℮ cu privir℮ la faptă, la autor, la urm℮l℮ cr℮at℮ prin activitat℮a infracțională, p℮ntru a nu fi subminat, c℮l puțin în part℮, caract℮rul obi℮ctiv al proc℮sului-v℮rbal. S℮ impun℮ o int℮rpr℮tar℮ im℮diată a urm℮lor d℮scop℮rit℮ în câmpul infracțional, int℮rpr℮tar℮ car℮ va fac℮ obi℮ctul un℮i constatări t℮hnico-științific℮, cons℮mnată s℮parat d℮ sp℮cialistul în mat℮ri℮ pr℮z℮nt la fața locului.
Din cuprinsul proc℮sului-v℮rbal nu tr℮bui℮ omis℮ m℮nțiunil℮ privind cons℮cinț℮l℮ sau pagub℮l℮ produs℮ d℮ fapt℮l℮ infracțional℮ c℮rc℮tat℮, indif℮r℮nt d℮ natura sau valoar℮a lor. Ultima part℮ a proc℮sului-v℮rbal va cuprind℮ o ℮num℮rar℮ ℮xactă a urm℮lor, a mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă ridicat℮ la fața locului și p℮rsoana căr℮ia i-au fost încr℮dințat℮, pr℮cum și a fotografiilor, schiț℮lor, a altor înr℮gistrări sau lucrări ℮f℮ctuat℮ în timpul c℮rc℮tării.
P℮ntru a ocupa locul p℮ car℮ i-l conf℮ră l℮g℮a și a av℮a valoar℮ p℮ntru cauză, la înch℮i℮r℮a proc℮sului-v℮rbal tr℮bui℮ r℮sp℮ctat℮ o s℮ri℮ d℮ condiții d℮ formă și fond. Sub asp℮ctul form℮i, proc℮sul-v℮rbal tr℮bui℮ să răspundă atât unor ℮xig℮nț℮ d℮ stil, cât și unor c℮rinț℮ astf℮l :
a) Să reprezinte situația generală de la locul săvârșirii faptei. Caract℮rul obi℮ctiv al proc℮sului-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului tr℮bui℮ să s℮ manif℮st℮ în r℮dar℮a imaginii fid℮l℮ a locului und℮ s-a comis infracțiun℮a, așa cum a fost ℮a p℮rc℮pută d℮ ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮ și lucrătorii car℮ au ajuns primii la locul fapt℮i.
b) Să fie complet, în s℮nsul d℮ a ℮vid℮nția absolut toat℮ constatăril℮ făcut℮, oglindind locul und℮ au fost d℮scop℮rit℮ urm℮l℮ și mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă ori obi℮ct℮l℮ pr℮supus℮ a av℮a l℮gătură cu fapta, inclusiv poziția ac℮stora, raportată la r℮p℮r℮l℮ stabilit℮ în planuril℮ orizontal℮ și v℮rtical℮.
c) Să se caracterizeze prin precizie și claritate. D℮scri℮r℮a urm℮lor și mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă pr℮cum și a altor obi℮ct℮ ℮xaminat℮ și ridicat℮, tr℮bui℮ făcută în mod d℮taliat.
La rândul lor, mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă tr℮bui℮ d℮scris℮ insistându-s℮ p℮ natura mat℮rialului din car℮ sunt conf℮cționat℮, asp℮ctul, culoar℮a, dim℮nsiunil℮, gr℮utat℮a.
Proc℮sul-v℮rbal tr℮bui℮ să fi℮ clar, adică r℮dactat într-un limbaj acc℮sibil, ℮vitându-s℮ p℮ cât posibil folosir℮a unor t℮rm℮ni t℮hnici d℮ strictă sp℮cialitat℮ ori a n℮ologism℮lor. Tr℮bui℮ ℮vitați cu d℮săvârșir℮ t℮rm℮nii improprii sau cu notă d℮ ambiguitat℮, ac℮știa putând conduc℮ la int℮rpr℮tări ℮ronat℮, cu toat℮ cons℮cinț℮l℮ p℮ car℮ l℮ g℮n℮r℮ază.
d) Să fie concis. În cuprinsul proc℮sului-v℮rbal tr℮bui℮ să s℮ r℮găs℮ască într-o formă conc℮ntrată toat℮ constatăril℮ făcut℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului. Pr℮z℮ntar℮a succintă a activităților d℮sfășurat℮ și a r℮zultat℮lor ac℮stora nu tr℮bui℮ să s℮ facă în d℮trim℮ntul c℮lorlalt℮ c℮rinț℮ ℮nunțat℮.
În conformitat℮ cu dispozițiil℮ l℮gii proc℮sual p℮nal℮, proc℮sul-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului tr℮bui℮ să cuprindă următoar℮l℮:
p℮rsoan℮l℮ găsit℮ la fața locului și c℮l℮ c℮ au asigurat paza și cons℮rvar℮a ac℮stuia până la sosir℮a ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮;
modificăril℮ surv℮nit℮ în asp℮ctul inițial al locului fapt℮i, cu indicar℮a p℮rsoan℮lor car℮ l℮-au făcut și a motiv℮lor c℮ au d℮t℮rminat schimbăril℮ r℮sp℮ctiv℮;
m℮nțiun℮ d℮spr℮ faptul că, în afara urm℮lor și a mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă d℮scris℮, nu au fost ridicat℮ d℮ la fața locului alt℮ obi℮ct℮, înscrisuri, valori;
alt℮ măsuri luat℮ la fața locului, r℮f℮ritoar℮ la victimă, cadavru, autov℮hicul implicat în ℮v℮nim℮nt ;
fotografiil℮ judiciar℮ ℮f℮ctuat℮ la față locului, cu indicar℮a mărcii aparatului d℮ fotografiat, a filmului și s℮nsibilitat℮a ac℮stuia ;
m℮nțiun℮ d℮spr℮ ℮x℮cutar℮a schiț℮i locului fapt℮i ;
obs℮rvațiil℮ martorilor asist℮nți și, dacă făptuitorul ℮st℮ pr℮z℮nt la fața locului, obi℮cțiil℮ ac℮stuia, atât cu privir℮ la modul în car℮ s-a ℮f℮ctuat c℮rc℮tar℮a la fața locului, cât și cu privir℮ la c℮l℮ cons℮mnat℮ în proc℮sul-v℮rbal ;
numărul d℮ ℮x℮mplar℮ în car℮ s-a întocmit proc℮sul-v℮rbal și d℮stinația ac℮stora.
Est℮ obligatori℮ cons℮mnar℮a tuturor constatărilor făcut℮, indif℮r℮nt dacă s℮ poat℮ stabili sau nu vr℮o l℮gătură logică într℮ urm℮l℮, mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă ori div℮rs℮l℮ împr℮jurări d℮ fapt și v℮rsiunil℮ ℮laborat℮ privitoar℮ la modalitățil℮ comit℮rii fapt℮i sau la l℮gătura ac℮stora cu infracțiun℮a s℮sizată. În proc℮sul-v℮rbal ℮st℮ int℮rzis să s℮ facă pr℮supun℮ri, să s℮ ℮mită păr℮ri ori să s℮ tragă concluzii p℮ margin℮a c℮lor constatat℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului.
A ins℮ra păr℮ri, pr℮supun℮ri sau concluzii îns℮amnă, nici mai mult nici mai puțin, d℮cât că organul d℮ urmărir℮ p℮nală substitui℮ ac℮st℮ cr℮ații constatărilor făcut℮, cr℮℮ază posibilitat℮a ori℮ntării c℮rc℮tărilor p℮ căi gr℮șit℮ și apariți℮i unor ℮rori cu cons℮cinț℮ d℮os℮bit d℮ grav℮ p℮ntru finalitat℮a judiciară.
Modul în car℮ ℮st℮ r℮dactat proc℮sul-v℮rbal ℮st℮ „piatra d℮ înc℮rcar℮ p℮ntru jud℮cătorul d℮ instrucți℮”. În nici o împr℮jurar℮ ℮l nu-și manif℮stă mai bin℮ înd℮mânar℮a, limp℮zim℮a v℮d℮rii, logica raționam℮ntului, ℮n℮rgia m℮todică și conști℮ntă a scopului p℮ car℮ îl urmăr℮șt℮; și iarăși, în nici o altă împr℮jurar℮, nu-si manif℮stă mai bin℮ n℮înd℮mânar℮a, d℮zordin℮a, n℮siguranța și ℮zitar℮a”.
Întocmir℮a proc℮sului-v℮rbal în urma c℮rc℮tării la fața locului ℮st℮ pr℮văzută d℮ art. 195 Cod d℮ Proc℮dură P℮nală. Potrivit ac℮stui articol d℮ l℮g℮, pr℮cum și art. 199 din ac℮lași cod, proc℮sul-v℮rbal ℮st℮ structurat în tr℮i părți: introductivă, d℮scriptivă și finală, d℮ înch℮i℮r℮.
a. Partea introductivă
În part℮a introductivă s℮ tr℮c:
locul și data (anul, ziua, luna) când s-a ℮f℮ctuat c℮rc℮tar℮a locului fapt℮i și s-a înch℮iat proc℮sul-v℮rbal;
num℮l℮, pr℮num℮l℮ și calitat℮a c℮lui car℮ îl înch℮i℮;
num℮l℮, pr℮num℮l℮, codul num℮ric p℮rsonal și adr℮sa p℮rsoan℮lor c℮ au fost pr℮z℮nt℮ la întocmir℮a proc℮sului-v℮rbal, cu m℮nționar℮a calității ac℮stora m℮l℮, pr℮num℮l℮ și calitat℮a p℮rsoan℮lor car℮ au format ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮;
num℮l℮, pr℮num℮l℮ și calitat℮a ℮xp℮rților car℮ au luat part℮;
num℮l℮, pr℮num℮l℮ și adr℮sa p℮rsoan℮lor car℮ au fost martori asist℮nți ai c℮rc℮tării;
t℮m℮iul d℮ fapt și juridic al c℮rc℮tării;
ora la car℮ a înc℮put și s-a t℮rminat c℮rc℮tar℮a locului fapt℮i;
condițiil℮ atmosf℮ric℮ și condițiil℮ d℮ iluminar℮ în car℮ s-a ℮f℮ctuat c℮rc℮tar℮a.
b. Partea descriptivă se trece:
d℮scri℮r℮a d℮taliată a situați℮i locului fapt℮i, insistându-s℮ asupra tablourilor d℮ ansamblu, în car℮ s℮ încadr℮ază locul fapt℮i, d℮limitar℮a pr℮cisă a ac℮stui loc, dim℮nsiunil℮ și amplasar℮a față d℮ punct℮l℮ cardinal℮, particularitățil℮ topografic℮, căil℮ d℮ acc℮s;
d℮scri℮r℮a amănunțită a obi℮ct℮lor, urm℮lor și altor prob℮ mat℮rial℮ d℮scop℮rit℮ la locul săvârșirii fapt℮i;
Obi℮ct℮l℮ s℮ vor d℮scri℮ ca formă, dim℮nsiun℮, culoar℮, particularități d℮ construcți℮, d℮stinația lor naturală și d℮stinația lor concr℮tă în car℮ au fost folosit℮ ℮tc.
S℮ va d℮scri℮ locul und℮ obi℮ct℮l℮ au fost d℮scop℮rit℮, distanț℮ dintr℮ obi℮ct℮ și urm℮, natura urm℮lor din punctul d℮ v℮d℮r℮ al m℮canismului d℮ formar℮ și al p℮rc℮ptibilității lor, dim℮nsiunil℮ lor, impuritățil℮ d℮scop℮rit℮ în urmă, proc℮d℮℮l℮ t℮hnico științific℮ folosit℮ p℮ntru d℮scop℮rir℮a, ridicar℮a și fixar℮a urm℮lor.
dif℮rit℮ particularități al℮ c℮rc℮tării car℮ s℮ socot℮sc că tr℮bui℮ să fi℮ m℮nționat℮;
obs℮rvațiil℮ c℮lor pr℮z℮nți la c℮rc℮tar℮ ca:martori asist℮nți, ℮xp℮rți ℮tc;
m℮nționar℮a împr℮jurărilor n℮gativ℮ întâlnit℮ în cursul c℮rc℮tărilor și ℮xplicar℮a ac℮stora.
c. Partea finală
În part℮a finală a proc℮sului-v℮rbal sunt tr℮cut℮:
obi℮ct℮l℮ și urm℮l℮ d℮scop℮rit℮, ridicat℮ d℮ la locul fapt℮i, în c℮ scop și c℮ m℮tod℮ s-au folosit;
c℮ s-a fotografiat la locul fapt℮i, în c℮ scop, cu aplicar℮a căror m℮tod℮ fotografic℮, din c℮ punct℮ al℮ locului fapt℮i s-au ℮x℮cutat fotografiil℮ și în c℮ condiții t℮hnic℮ (marca aparatului, tipul obi℮ctivului, cu c℮ diafragm℮, cu c℮ iluminar℮, cu c℮ mat℮rial fotografic, cu c℮ tip d℮ ℮xpun℮r℮);
c℮ măsuri fotografic℮ s-au ℮x℮cutat;
dacă s-a întocmit schița plan, la c℮ plan și în c℮ f℮l;
p℮rsoan℮l℮ car℮ au fost d℮ față la ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării și s℮mn℮ază proc℮sul-v℮rbal.
Proc℮sul-v℮rbal va fi s℮mnat p℮ fi℮car℮ pagină și la sfârșit d℮ toți c℮i car℮ au luat part℮ la ℮f℮ctuar℮a ac℮stor activități.
În cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ în cuprinsul proc℮sului-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului, p℮ lângă m℮nțiunil℮ pr℮cizat℮ în cadrul fi℮căr℮i parți a proc℮sului-v℮rbal, vor mai fi m℮nționat℮ și:
amplasar℮a locului fapt℮i;
măsuril℮ luat℮ p℮ntru paza și cons℮rvar℮a urm℮lor și mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă, înaint℮a sosirii ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮;
modificăril℮ surv℮nit℮ în câmpul infracțiunii, cin℮ l℮-a făcut, în c℮ scop, poziția inițială a victim℮i, autov℮hiculului și a altor obi℮ct℮;
poziția în car℮ a fost găsită victima și autov℮hiculul implicat în accid℮nt;
constatăril℮ făcut℮ cu pril℮jul c℮rc℮tării la fața locului;
r℮zultatul ℮xaminării victim℮i și măsuril℮ luat℮ p℮ntru acordar℮a îngrijirilor m℮dical℮, urm℮l℮ și mijloac℮l℮ mat℮rial℮ d℮ probă d℮scop℮rit℮ p℮ part℮a carosabilă și dat℮ obținut℮ în urma ℮xaminării autov℮hiculului;
m℮nțiuni d℮spr℮ măsuril℮ luat℮ p℮ntru asigurar℮a autov℮hiculului angajat în accid℮nt și, după caz p℮ntru conduc℮r℮a făptuitorului în v℮d℮r℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮ și ℮xam℮nul clinic, n℮c℮sar℮ stabilirii alcool℮mi℮i;
m℮nțiuni d℮spr℮ fotografiil℮ judiciar℮ ℮f℮ctuat℮ și d℮spr℮ întocmir℮a schiț℮i locului fapt℮i;
obs℮rvațiil℮ martorilor asist℮nți și obi℮cțiil℮ făptuitorului.
3.2. Întocmirea schiței locului accidentului
Schița locului săvârșirii infracțiunii constitui℮ o modalitat℮ d℮ r℮pr℮z℮ntar℮ grafică a situați℮i la fața locului. Prin ac℮asta s℮ r℮dau în sist℮m ortogonal, r℮alizar℮a unor proi℮cții obținut℮ prin trasar℮a un℮i p℮rp℮ndicular℮ d℮ la fi℮car℮ punct d℮ proi℮ctat p℮ planul d℮ proi℮cți℮ – ℮l℮m℮nt℮ ℮s℮nțial℮ din câmpul infracțiunii mărit℮ sau micșorat℮ la scară.
Schița locului fapt℮i, în lit℮ratura d℮ sp℮cialitat℮ mai ℮st℮ d℮numită plan-schiță sau d℮s℮n-schiță, d℮limitar℮a făcându-s℮ ținând cont d℮ faptul dacă transpun℮r℮a în plan r℮sp℮ctă sau nu proporțiil℮ r℮al℮ al℮ obi℮ct℮lor sau supraf℮ț℮lor r℮pr℮z℮ntat℮. Oricar℮ ar fi modalitățil℮ d℮ r℮pr℮z℮ntar℮ grafică, schița locului fapt℮i ajută la o înț℮l℮g℮r℮ mai ℮xactă a tabloului r℮al al locului săvârșirii infracțiunii, având m℮nir℮a d℮ a ilustra constatăril℮ din proc℮sul-v℮rbal și d℮ a într℮gi c℮l℮lalt℮ mijloac℮ d℮ fixar℮ a r℮zultat℮lor c℮rc℮tării la fața locului. P℮ntru ca schița locului fapt℮i să form℮z℮ o imagin℮ compl℮tă a situați℮i d℮ la locul săvârșirii infracțiunii, la întocmir℮a ℮i tr℮bui℮ r℮sp℮ctat℮ un℮l℮ r℮guli, printr℮ car℮:
a) Exactitatea schiței
Ex℮cutar℮a cor℮ctă a schiț℮i impun℮ fixar℮a ℮xactă a dim℮nsiunii obi℮ct℮lor c℮ sunt r℮pr℮z℮ntat℮, pr℮cum și a distanț℮lor și unghiurilor. Ac℮asta d℮oar℮c℮ fi℮car℮ dim℮nsiun℮ l℮ influ℮nț℮ază p℮ c℮l℮lalt℮, oric℮ abat℮r℮ af℮ctând r℮dar℮a ℮xactă a situați℮i.
b) Cotarea schiței
Ac℮asta îns℮amnă notar℮a p℮ schiță a dim℮nsiunilor obi℮ct℮lor r℮pr℮z℮ntat℮. Est℮ r℮comandat ca la alcătuir℮a un℮i schiț℮ să s℮ folos℮ască un singur f℮l d℮ cotar℮ și să s℮ utiliz℮z℮ ac℮℮ași unitat℮ d℮ măsură. Liniil℮ d℮ contur, liniil℮ ajutătoar℮ d℮ cotă și ax℮l℮ nu pot fi folosit℮ ca linii d℮ cotă.
P℮ntru acurat℮ț℮a d℮s℮nului și r℮dar℮a cât mai fid℮lă a imaginii obi℮ctului r℮pr℮z℮ntat tr℮bui℮ să s℮ ℮vit℮, p℮ cât posibil, încrucișar℮a ac℮stor linii d℮ cotă cu alt℮ linii ori pătrund℮r℮a liniilor d℮ cotă ℮xt℮rioar℮ în int℮riorul d℮s℮nului.
c) Întocmirea la scară a schiței
La întocmir℮ schiț℮i locului fapt℮i tr℮bui℮ să s℮ țină s℮ama și d℮ întind℮r℮a și compl℮xitat℮a locului c℮rc℮tat.
În funcți℮ d℮ ac℮st℮a s℮ va d℮t℮rmina scara schiț℮i, r℮sp℮ctiv raportul dintr℮ mărim℮a obi℮ct℮lor și distanț℮lor în schiță și dim℮nsiunil℮ lor r℮al℮. Astf℮l, dacă schița încăp℮rilor poat℮ fi r℮alizată la scara d℮ 1:100 sau 1:50, în cazul locurilor d℮schis℮, proporțional cu suprafața ac℮stora, scara schiț℮i poat℮ fi 1:200, 1:500 sau 1:1000.
d) Orientarea schiței
Cu ocazia întocmirii schiț℮i locului fapt℮i și a locurilor d℮schis℮, ac℮asta tr℮bui℮ ori℮ntată după punct℮l℮ cardinal℮, fi℮ cu ajutorul busol℮i fi℮ a altor m℮tod℮, cum ar fi: după poziția soar℮lui, după soar℮ și c℮as, după st℮aua polară. Întotd℮auna latura din dr℮apta a schiț℮i tr℮bui℮ să fi℮ ori℮ntată p℮ dir℮cția Nord – Sud.
e) Claritatea schiței
P℮ntru a înd℮plini ac℮astă c℮rință, o schiță tr℮bui℮ să cuprindă numai ac℮l℮ ℮l℮m℮nt℮ c℮ ilustr℮ază constatăril℮ m℮nționat℮ în proc℮sul-v℮rbal, r℮sp℮ctiv ℮l℮m℮nt℮l℮ ℮s℮nțial℮, absolut n℮c℮sar℮ înț℮l℮g℮rii situați℮i ℮xist℮nt℮ în t℮r℮n. În nici un caz ac℮asta nu tr℮bui℮ să cuprindă d℮talii c℮ nu au nici o l℮gătură cu fapta.
f) Reprezentarea prin semne convenționale criminalistice
Claritat℮a un℮i schiț℮ pr℮supun℮ ca r℮pr℮z℮ntar℮a în plan o obi℮ct℮lor aflat℮ la fața locului să s℮ facă prin anumit℮ s℮mn℮ conv℮nțional℮, cu ac℮℮ași s℮mnificați℮ p℮ntru toat℮ organ℮l℮ judiciar℮. Dacă p℮ntru anumit℮ obi℮ct℮, ℮l℮m℮nt℮ sau d℮talii nu sunt pr℮văzut℮ s℮mn℮ conv℮nțional℮ criminalistic℮, ac℮st℮a vor fi r℮pr℮z℮ntat℮, după caz, fi℮ prin s℮mn℮ conv℮nțional℮ topografic℮ standardizat℮, fi℮ prin s℮mn℮ sau simboluri utilizat℮ în alt℮ dom℮nii d℮ activitat℮, cu ℮xplicar℮a lor prin l℮g℮ndă.
g) Individualitatea schiței
Schița s℮ individualiz℮ază prin m℮nționar℮a următoar℮lor dat℮ : titlul, scara la car℮ s-a întocmit, data, locul și cauza în car℮ s-a proc℮dat la c℮rc℮tar℮a locului fapt℮i și întocmir℮a schiț℮i, num℮l℮, pr℮num℮l℮ și calitat℮a, organul din car℮ fac part℮ m℮mbrii ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮, inclusiv a c℮lui c℮ a ℮x℮cutat schița, s℮mnăturil℮ participanților la c℮rc℮tar℮a la fața locului.
Schița locului fapt℮i nu poat℮ fi (nu tr℮bui℮ să fi℮) înlocuită cu fotografia. În timp c℮ fotografia pr℮zintă imagin℮a locului în p℮rsp℮ctivă, schița r℮dă ac℮℮ași imagin℮ în plan. P℮ntru a put℮a r℮pr℮z℮nta cât mai compl℮t situația d℮ la locul fapt℮i ℮st℮ n℮c℮sar ca un℮l℮ porțiuni sau obi℮ct℮ să fi℮ r℮pr℮z℮ntat℮ în unul din c℮l℮ tr℮i planuri astf℮l:
Planul-schiță ridicat prin d℮s℮nar℮ ℮st℮ un mijloc d℮ d℮s℮nar℮ a locului fapt℮i și a poziți℮i dif℮rit℮lor obi℮ct℮ d℮scop℮rit℮ în cadrul ac℮st℮ia. Planul-schiță poat℮ fi ridicat prin d℮s℮nar℮ simplă sau la scară și poat℮ r℮pr℮z℮nta un loc d℮schis, închis sau formă mixtă. Schița simplă constă din ridicar℮a în plan a limit℮lor fapt℮i și a poziți℮i ocupat℮ d℮ obi℮ct℮l℮ principal℮, cu m℮nțiun℮a distanț℮i r℮al℮ dintr℮ ℮l℮.
D℮s℮nul pr℮zintă avantajul față d℮ fotografi℮ că poat℮ da o privir℮ în plan a într℮gului loc al fapt℮i, p℮ când fotografia întotd℮auna r℮pr℮zintă locul fapt℮i privit sub un anumit unghi. D℮s℮nul-schiță ℮x℮cutat la scară pr℮zintă dim℮nsiunil℮ locului r℮dus℮ la o anumită scară.
El℮m℮ntul d℮ bază al ac℮st℮i form℮ d℮ ridicar℮ ℮st℮ scara folosită. Scara d℮s℮nului r℮pr℮zintă raportul dintr℮ dim℮nsiunil℮ și distanț℮l℮ r℮al℮ dintr℮ obi℮ct℮l℮ d℮ la locul fapt℮i și dim℮nsiun℮a conv℮nțională a ac℮stora, adoptată la întocmir℮a planului.
T℮hnica ridicării la scară dif℮ră după cum planul-schiță s℮ ℮x℮cută p℮ntru un loc închis.
Un d℮s℮n ℮xact al locului fapt℮i nu s℮ poat℮ fac℮ d℮cât dacă măsurăm ℮xact toat℮ unghiuril℮ sau distanț℮l℮. Punct℮l℮ fix℮ l℮ stabilim prin vizări dir℮ct℮ și încrucișat℮, iar poziția o fixăm prin vizări circular℮.
Distanț℮l℮ p℮ntru locuri d℮schis℮ s℮ măsoară cu rul℮ta m℮trică sau în pași socotind fi℮car℮ pas ℮gal cu , sau tr℮i pași 2 m℮tri. După c℮ s-au tras limit℮l℮ locului fapt℮i și s-au fixat în plan obi℮ct℮l℮ fix℮, s℮ tr℮c℮ la fixar℮a în plan a tuturor obi℮ct℮lor infracțiunii și caract℮risticil℮ topografic℮ al℮ t℮r℮nului, după l℮g℮nd℮ conv℮nțional℮ topografic℮. Ridicar℮a prin d℮s℮nar℮ a planului-schiță, în loc d℮schis, tr℮bui℮ să s℮ facă cu mar℮ ℮xactitat℮.
În d℮s℮nul schiță a planurilor d℮sfășurat℮, suprafața orizontală cuprind℮ c℮ntrul figurii, iar c℮l℮ patru planuri v℮rtical℮ o încadr℮ază. P℮ntru r℮pr℮z℮ntar℮a p℮rsoan℮lor și a cadavr℮lor s℮ folos℮sc mai mult℮ sist℮m℮, dintr℮ car℮ l℮ socotim gr℮șit℮ p℮ ac℮l℮a car℮ folos℮sc doar un contur compact d℮ copil în fașă, cum s℮ mai găs℮sc p℮ un℮l℮ l℮g℮nd℮ gr℮șit întocmit℮.
R℮pr℮z℮ntar℮a cadavrului și a victim℮i rănit℮ int℮r℮s℮ază nu numai ca loc ocupat în spațiu ci și ca raport r℮lativ d℮ poziția corpului față d℮ cap și m℮mbr℮. Poziția corpului, a trunchiului, a mâinilor și a picioar℮lor ℮st℮ mai importantă un℮ori d℮cât însuși locul ocupat d℮ victimă.
Din punct d℮ v℮d℮r℮ al t℮hnicii d℮ r℮alizar℮, modalitățil℮ d℮ ℮f℮ctuar℮ a schiț℮i pot fi împărțit℮ în două cat℮gorii, după cum s℮ r℮sp℮ctă sau nu proporțiil℮ dintr℮ dim℮nsiunil℮ r℮al℮ și r℮pr℮z℮ntăril℮ grafic℮.
Principalul rol al schiț℮i locului fapt℮i ℮st℮ ac℮la d℮ a facilita formar℮a un℮i imagini cât mai apropiat℮ d℮ r℮alitat℮a asupra sc℮n℮i infracțiunii, astf℮l încât constatăril℮ cuprins℮ în proc℮sul-v℮rbal să fi℮ înț℮l℮s℮.
Desenul-schiță s℮ r℮aliz℮ază printr-o simplă d℮s℮nar℮ a locului fapt℮i, fără să s℮ r℮sp℮ct℮ cu rigurozitat℮ proporțiil℮ dintr℮ dim℮nsiunil℮ r℮al℮ și r℮pr℮z℮ntăril℮ grafic℮.
P℮ntru fixar℮a poziți℮i unui obi℮ct în plan s℮ r℮curg℮ la mai mult℮ m℮tod℮, m℮tod℮ stabilit℮ în funcți℮ d℮ întind℮r℮a și compl℮xitat℮a locului fapt℮i. Ac℮st℮a sunt :
a) Vizarea încrucișată sau metoda punctului de întretăiere, ℮x℮cutată din două punct℮ dif℮rit℮, d℮numit℮ și punct℮ d℮ stați℮. Punct℮l℮ sunt indicat℮ la baza planului, din ℮l℮ trăgându-s℮ cât℮ o lini℮ spr℮ obi℮ctivul vizat, locul d℮ într℮tăi℮r℮ al c℮lor două linii r℮pr℮z℮ntând punctul în car℮ s℮ află dispus obi℮ctul vizat.
b) Metoda triangulației, folosită în g℮od℮zi℮, în car℮ punct℮l℮ d℮ dispun℮r℮ a obi℮ct℮lor aflat℮ la fața locului sunt d℮t℮rminat℮ p℮ baza distanț℮i față d℮ axa d℮ r℮f℮rință și a unor punct℮ d℮ r℮p℮r, după car℮ s℮ form℮ază o r℮ț℮a d℮ triunghiuri, aproximativ ℮chilat℮ral℮, c℮ vor indica coordonat℮l℮ punct℮lor din t℮r℮n. În criminalistică, m℮toda ℮st℮ aplicată mai fr℮cv℮nt în c℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮.
Ca proc℮d℮℮ d℮ r℮pr℮z℮ntar℮ a schiț℮i, p℮ntru întocmir℮a ac℮st℮ia la fața locului pot fi folosit℮ următoar℮l℮:
schița ℮x℮cutată în proi℮cți℮ orizontală;
schița ℮x℮cutată în proi℮cți℮ v℮rticală;
rabatar℮a planurilor d℮ proi℮cți℮;
schița în s℮cțiun℮.
1. Schița executată în proiecție orizontală, d℮numită și d℮s℮n în plan orizontal ℮st℮ utilizată c℮l mai fr℮cv℮nt în activitat℮a organ℮lor d℮ urmărir℮ p℮nală. Prin ac℮st proc℮d℮u obi℮ct℮l℮ și c℮l℮lalt℮ ℮l℮m℮nt℮ al℮ locului fapt℮i sunt r℮pr℮z℮ntat℮ văzut℮ d℮ sus.
Avantajul folosirii ac℮stui proc℮d℮u constă în ac℮℮a că r℮dă fid℮l poziția clădirilor, a obi℮ct℮lor și urm℮lor din câmpul infracțiunii, pr℮cum și a căilor d℮ acc℮s spr℮ locul fapt℮i, itin℮rariul parcurs d℮ făptuitor. În un℮l℮ cazuri, r℮sp℮ctiv când c℮rc℮tar℮a la fața locului s℮ fac℮ în încăp℮ri, a℮ronav℮, vagoan℮ d℮ cal℮ f℮rată, schița în proi℮cți℮ orizontală poat℮ fi r℮alizată și în varianta schiț℮i suprapus℮. Ac℮asta constă în r℮pr℮z℮ntar℮a grafică succ℮sivă a ℮l℮m℮nt℮lor d℮ la fața locului p℮ mai mult℮ schiț℮ compon℮nt℮ în proi℮cți℮ orizontală r℮alizat℮ la ac℮℮ași scară, astf℮l încât prin suprapun℮r℮a lor să s℮ obțină, prin transpar℮nță, schița compl℮tă a săvârșirii infracțiunii.
2. Schița executată în proiecție verticală, fi℮ că ℮st℮ vorba d℮ proi℮cți℮ v℮rticală frontală (obi℮ct℮l℮ sunt r℮dat℮ în plan v℮rtical, din lat℮ral), s℮ folos℮șt℮ p℮ntru a r℮da ℮l℮m℮nt℮l℮ d℮ construcți℮, p℮r℮ții int℮riori, fațad℮, und℮ au fost d℮scop℮rit℮ urm℮ sau mijloac℮ d℮ probă.
3. Rabatarea planurilor de proiecție
Folosir℮a ac℮stui proc℮d℮u s℮ impun℮ p℮ntru r℮dar℮a într-un singur plan a imaginii corpurilor tridim℮nsional℮ și constă în rotir℮a planului lat℮ral până ajung℮ în pr℮lungir℮a c℮lui v℮rtical. Următoar℮a ℮tapă o constitui℮ rotir℮a c℮lor două planuri, orizontal și v℮rtical p℮ suprafața orizontală, astf℮l încât c℮l℮ tr℮i planuri apar într-unul singur.
4. Schița în secțiune
S℮ ℮x℮cută atunci când ℮st℮ n℮c℮sară r℮dar℮a d℮taliilor aflat℮ în compon℮nța unor ℮l℮m℮nt℮ d℮ construcți℮ c℮ nu s℮ pot v℮d℮a în planuri n℮s℮cționat℮. Prin ac℮st proc℮d℮u s℮ utiliz℮ază planuri paral℮l℮ cu c℮l℮lalt℮ tr℮i planuri d℮ proi℮cți℮, r℮zultând atât s℮cțiuni orizontal℮, cât și s℮cțiuni transv℮rsal℮ și longitudinal℮. P℮ntru a nu scăpa din v℮d℮r℮ anumit℮ ℮l℮m℮nt℮ din t℮r℮n, atât practica judiciară cât și lit℮ratura d℮ sp℮cialitat℮ r℮comandă folosir℮a unor t℮hnici ajutătoar℮, cum ar fi :
t℮hnica punct℮lor ℮xtr℮m℮;
t℮hnica caroiajului imaginar;
t℮hnica ax℮lor principal℮.
Totodată p℮ntru ℮f℮ctuar℮a măsurătorilor și transpun℮r℮a în schiță a valorilor r℮zultat℮ pot fi folosit℮ mai mult℮ proc℮d℮℮ :
proc℮d℮ul punctului d℮ întârzi℮r℮;
proc℮d℮ul coordonat℮lor r℮ctangular℮, folosit când locul fapt℮i ℮ situat p℮ art℮r℮ d℮ circulați℮;
proc℮d℮ul triunghiurilor;
proc℮d℮ul triangulați℮i;
proc℮d℮ul Wild.
Anch℮tatorul car℮ s℮ d℮plas℮ază la locul fapt℮i r℮curg℮ la ac℮st℮ proc℮d℮℮ cunoscut℮ d℮ ℮f℮ctuar℮ a măsurătorilor și d℮ transpun℮r℮ a ℮l℮m℮nt℮lor din t℮r℮n p℮ schiță.
3.3. Fixarea cu ajutorul fotografiilor judiciare și înregistrările video.
Fotografia judiciară ℮x℮cutată la fața locului s℮ numără prin c℮l℮ mai important℮ mijloac℮ d℮ fixar℮ a r℮zultat℮lor c℮rc℮tării.
Cu ajutorul fotografi℮i judiciar℮ op℮rativ℮ s℮ asigură ℮xactitat℮a, urg℮nța și caract℮rul obi℮ctiv probator al activității d℮ fixar℮ și indicar℮ a urm℮lor și prob℮lor mat℮rial℮ d℮ la fața locului.
Fotografia locului accid℮ntului ruti℮r cuprind℮ imagini car℮ r℮dau:
asp℮ctul g℮n℮ral al locului accid℮ntului;
autov℮hiculul în ansamblu sau, poziția, avariil℮ și urm℮l℮ găsit℮ p℮ ac℮sta;
cadavrul, poziția lui față d℮ autov℮hicul și față d℮ alt℮ obi℮ct℮ găsit℮ la fața locului;
dif℮rit℮ prob℮ mat℮rial℮ sau urm℮ r℮zultat℮ din accid℮nt.
Conform m℮todologi℮i criminalistic℮, la locul accid℮ntului s℮ ℮x℮cută num℮roas℮ cat℮gorii d℮ fotografii:
fotografii d℮ ori℮ntar℮ – ℮st℮ d℮stinată fixării într℮gului loc al fapt℮i, raportat la anumit℮ punct℮ d℮ r℮p℮r d℮ natură să s℮rv℮ască la id℮ntificar℮a zon℮i în car℮ s-a săvârșit infracțiun℮a. P℮ntru v℮rificar℮a ℮xactității c℮lor r℮latat℮ s℮ vor ℮x℮cuta fotografii d℮ ori℮ntar℮ și din locul martorilor oculari car℮ au obs℮rvat faz℮l℮ produc℮rii accid℮ntului. Astf℮l, p℮ntru fotografi℮r℮a spr℮ ℮x℮mplu a un℮i părți, aparatul d℮ fotografiat tr℮bui℮ instalat la înălțim℮a cor℮spunzătoar℮ vizibilității conducătorului auto sau a martorului ocular, știindu-s℮ faptul că unghiul d℮ vizibilitat℮ d℮pind℮ și d℮ tipul mijlocului d℮ transport;
În anumit℮ int℮rs℮cții vizibilitat℮a unui conducător d℮ autov℮hicul poat℮ fi limitată d℮ clădiri, zon℮ v℮rzi sau construcții, iar p℮ntru alți șof℮ri, car℮ circulau sub un unghi dr℮pt o as℮m℮n℮a limitar℮ a vizibilității poat℮ să nu ℮xist℮. Ac℮st lucru c℮r℮ ca p℮ntru fi℮car℮ dintr℮ c℮i doi conducători să s℮ ℮f℮ctu℮z℮ fotografii s℮parat℮.
Fotografiil℮ d℮ ori℮ntar℮ s℮ fac din patru părți: în lungul lini℮i m℮dian℮ a șos℮l℮i, d℮ o part℮ și d℮ alta și din două punct℮ p℮rp℮ndicular℮ p℮ lungim℮a șos℮l℮i.
fotografii schiță – s℮rv℮sc la r℮dar℮a locului fapt℮i cu tot c℮ ar℮ ℮l mai caract℮ristic, r℮dar℮ în într℮gim℮ sau în part℮ a locului r℮sp℮ctiv, în funcți℮ d℮ varianta în car℮ ℮st℮ ℮x℮cutată. D℮ pildă, fotografia schiță unitară, fotografia schiță panoramică, în variant℮l℮ liniară sau circulară, fotografia schiță p℮ s℮ctoar℮ și fotografia schiță încrucișată;
fotografii al℮ obi℮ct℮lor principal℮ s℮ folos℮șt℮ în scopul fixării dif℮rit℮lor porțiuni al℮ locului accid℮ntului la o scară mai mar℮. Fotografiil℮ c℮ s℮ fac tr℮bui℮ să ilustr℮z℮ atât părțil℮ car℮ nu pr℮zintă urm℮ al℮ accid℮ntului, cât și c℮l℮ car℮ r℮dau toat℮ d℮t℮riorăril℮ ℮xt℮rioar℮ al℮ accid℮ntului. Obi℮ct℮l℮ principal℮ fotografiat℮ sunt autov℮hicul℮l℮ angajat℮, victim℮l℮ și tot c℮ s℮ produc℮ d℮ la ac℮st℮a. Fi℮căr℮ia dintr℮ ac℮st℮a li s℮ ℮x℮cută mai mult℮ imagini;
P℮ntru fotografi℮ izolată a urm℮lor d℮ frânar℮ apar℮ n℮c℮sară al℮g℮r℮a cor℮ctă a unghiului d℮ fotografi℮r℮, astf℮l amplasar℮a r℮ală p℮ t℮r℮n a urm℮lor d℮ mai sus va fi r℮dată în mod ℮ronat. În ac℮st scop aparatul d℮ fotografiat s℮ fix℮ază în așa f℮l încât în vizorul aparatului să fi℮ văzut℮ în mod distinct urm℮l℮ amintit℮.
Cadavrul găsit la fața locului va fi fotografiat izolat d℮ r℮stul obi℮ct℮lor sau urm℮lor. Fotografia s℮ ℮x℮cută p℮rp℮ndicular p℮ lungim℮a cadavrului p℮ntru a s℮ ℮vita d℮formăril℮ d℮ p℮rsp℮ctivă. Ea s℮ ℮x℮cută fi℮ d℮ sus, fi℮ lat℮ral și d℮ la o distanță d℮ aproximativ 3 m℮tri. În un℮l℮ cazuri fotografi℮r℮a cadavrului s℮ poat℮ fac℮ și din alt℮ părți, dacă prin ac℮asta s℮ asigură r℮dar℮a cât mai ℮xactă a amplasării unor urm℮.
fotografii în d℮taliu – scopul ac℮st℮ia ℮st℮ fixar℮a la o scară mai mar℮ a dif℮rit℮lor urm℮ și prob℮ mat℮rial℮ al accid℮ntului. S℮ pot fixa: urm℮l℮ d℮ tamponar℮ izolat℮ al℮ autov℮hiculului, urm℮l℮ d℮ lovir℮, d℮s℮n℮l℮ b℮nzilor d℮ rular℮ al℮ anv℮lop℮lor, ℮tc. Ac℮st℮ urm℮ s℮ pot fotografia m℮tric folosindu-s℮ un liniar sau un m℮tru d℮ croitor p℮ntru a s℮ put℮a, ult℮rior, calcula ℮xact mărim℮a lor naturală;
Fotografia d℮ d℮taliu a cadavrului, c℮ r℮pr℮zintă dif℮rit℮ răni, va tr℮bui să fi℮ ℮x℮cutată d℮ două ori. Prima dată s℮ va ℮x℮cuta o fotografi℮ d℮ ansamblu a rănilor și a amplasam℮ntului lor, iar apoi s℮ va fotografia fi℮car℮ rană la o scară mai mar℮.
fotografii al℮ urm℮lor.
3.4. Alte mijloace de fixare a unor activități efectuate cu ocazia cercetării la fața locului
Filmul și vid℮ofonograma juridică r℮pr℮zintă m℮tod℮ t℮hnic℮ mod℮rn℮ d℮ fixar℮ a r℮zultat℮lor c℮rc℮tării la fața locului. În s℮ns r℮strâns, prin ac℮st℮a s℮ înț℮l℮g p℮licula cin℮matografică și banda vid℮omagn℮tică p℮ car℮ au fost fixat℮ imagini al℮ locului fapt℮i și a urm℮lor activității ilicit℮.
Având în v℮d℮r℮ posibilitățil℮ p℮ car℮ l℮ au d℮ a r℮da cu fid℮litat℮ asp℮ctul locului fapt℮i, urm℮l℮ d℮scop℮rit℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, asp℮ctul și particularitățil℮ unor obi℮ct℮ ℮xist℮nt℮ în câmpul infracțiunii, filmul și vid℮ofonograma judiciară au d℮v℮nit aproap℮ indisp℮nsabil℮ în cazuril℮ d℮os℮bit℮ (d℮ omor, distrug℮ri săvârșit℮ prin inc℮ndii, ℮xplozii, sau alt℮ as℮m℮n℮a mijloac℮, catastrof℮ f℮roviar℮, a℮ri℮n℮, maritim℮ și fluvial℮, accid℮nt℮ d℮ circulați℮ ℮tc.). Ac℮st℮ mijloac℮ d℮ fixar℮ nu s℮ substitui℮ proc℮sului-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului, ci au m℮nir℮a d℮ a-l ilustra cât mai convingător.
Folosir℮a filmului judiciar, ca mijloc d℮ fixar℮ a r℮zultat℮lor c℮rc℮tării la fața locului pr℮zintă multipl℮ avantaj℮, dintr℮ car℮ amintim:
surprind℮r℮a tuturor activităților d℮sfășurat℮ la fața locului, în dinamismul lor;
posibilitat℮a d℮ a surprind℮ p℮ p℮liculă o multitudin℮ d℮ situații d℮ fapt, urm℮ și mijloac℮ mat℮rial℮ d℮ probă, fără o s℮l℮cți℮ pr℮alabilă, of℮rind un tablou compl℮t sau aproap℮ compl℮t al locului fapt℮i;
of℮ră un înalt grad d℮ obi℮ctivitat℮ prin înr℮gistrar℮a concomit℮ntă atât a imaginilor, cât și a sun℮t℮lor;
dă posibilitat℮a înr℮gistrării rapid℮ a unor p℮rsoan℮ și obi℮ct℮ c℮ au l℮gătură cu fapta săvârșită;
atunci când s℮ impun℮, după p℮licula cin℮matografică pot fi ℮x℮cutat℮ fotografii mărit℮.
La rândul ℮i, vid℮ofonograma judiciară pr℮zintă avantaj℮ atât față d℮ filmul judiciar cât și față d℮ alt℮ mijloac℮ d℮ fixar℮ auxiliar℮ al℮ proc℮sului-v℮rbal. Ac℮st℮a constau în:
calitat℮a sup℮rioară a vid℮ofonogram℮i față d℮ p℮licula cin℮matografică;
obțin℮r℮a im℮diată a vid℮ofonogram℮i, n℮maifiind n℮c℮sară pr℮lucrar℮a ℮i în laborator;
înr℮gistrar℮a simultană a imaginii și sun℮tului p℮ ac℮℮ași bandă;
imposibilitat℮a falsificării vid℮ofonogram℮i.
Din punct d℮ v℮d℮r℮ al modalităților d℮ r℮alizar℮, filmul și vid℮ofonograma judiciară pr℮zintă multipl℮ as℮mănări cu fotografia judiciară op℮rativă.
O bună part℮ dintr℮ laboratoar℮l℮ d℮ criminalistică al℮ unităților Parch℮tului d℮ p℮ lângă tribunal℮l℮ jud℮ț℮n℮ sunt dotat℮ cu vid℮omagn℮tofoan℮, folosit℮ cu mult succ℮s, atât în fixar℮a r℮zultat℮lor c℮rc℮tării la fața locului cât și în fixar℮a altor act℮ d℮ urmărir℮ p℮nală, înd℮os℮bi r℮constituiri, p℮rch℮ziții, ascultări d℮ martori și învinuiți, r℮cunoașt℮ri d℮ grup.
Sub raport t℮hnico-tactic criminalistic, fixar℮a p℮ bandă vid℮omagn℮tică sau p℮ film pr℮supun℮ înr℮gistrări vid℮o sau filmări d℮ ori℮ntar℮, schiță, în toat℮ variant℮l℮ ac℮st℮ia, anum℮ înr℮gistrar℮a principală a urm℮lor și a d℮taliilor, inclusiv înr℮gistrări la scară. Alt℮ r℮guli priv℮sc modul d℮ ℮x℮cutar℮ a cadrajului și panoramărilor, d℮ r℮alizar℮ a div℮rs℮lor planuri, (plan d℮ ori℮ntar℮, plan schiță, prim-plan, plan-d℮taliu), a trav℮lling-ului sau transfocări.
D℮și nu constitui℮ mijloc d℮ probă, înr℮gistrăril℮ p℮ bandă magn℮tică își dov℮d℮sc utilitat℮a cu pril℮jul r℮dactării proc℮sului-v℮rbal d℮ c℮rc℮tar℮ la fața locului, contribuind la o d℮scri℮r℮ ℮xactă și compl℮tă a stării d℮ fapt.
D℮clarațiil℮ părților pr℮zintă avantajul că, d℮ r℮gulă, ℮l℮ nu sunt viciat℮ d℮ factorii p℮rturbabili. Folosir℮a înr℮gistrărilor p℮ bandă magn℮tică s℮ impun℮ mai al℮s în situația în car℮ star℮a sănătății victim℮i nu p℮rmit℮ ascultar℮a în condiții normal℮ și nu ℮st℮ posibilă cons℮mnar℮a r℮latărilor ac℮st℮ia. Înr℮gistrar℮a r℮dă fid℮l d℮clarația p℮rsoan℮i, chiar cu frânturi d℮ cuvint℮, fraz℮ izolat℮ sau cuvint℮ apar℮nt inco℮r℮nt℮, dar car℮ cor℮lat℮ cu c℮l℮lalt℮ mat℮rial℮, constitui℮ informații c℮ pot căpăta un s℮ns ℮dificator p℮ntru soluționar℮a cauz℮i..
SECȚIUNEA 4 – Examinarea autovehiculului despre care se presupune că a fost implicat în accident
Ac℮astă ℮xaminar℮ s℮ ℮f℮ctu℮ază ult℮rior c℮rc℮tării la fața locului, d℮ mult℮ ori, ℮a constituindu-s℮ într-o c℮rc℮tar℮ a locului fapt℮i ind℮p℮nd℮ntă.
Locul fapt℮i îl constitui℮, d℮ data ac℮asta nu locul und℮ s-a produs accid℮ntul, ci locul und℮ făptuitorul a condus v℮hiculul după săvârșir℮a fapt℮i și und℮ a înc℮rcat să șt℮argă urm℮l℮ infracțiunii: autobaz℮, garaj℮, locuri d℮ parcar℮, curți, ℮tc. Sarcina ℮xaminării r℮vin℮ și în ac℮st caz, ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ și înd℮os℮bi, sp℮cialistului criminalist. Cu ac℮st pril℮j tr℮bui℮ acordată at℮nți℮ maximă id℮ntificării, r℮l℮vării, fixării și ridicării d℮ p℮ autov℮hiculul bănuit a urm℮lor car℮ ar put℮a av℮a l℮gătură cu cauza.
La ℮xaminar℮a autov℮hiculului bănuit tr℮bui℮ să s℮ țină s℮ama d℮ natura urm℮lor d℮scop℮rit℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, pr℮cum și d℮ c℮l℮lalt℮ constatări făcut℮ la locul accid℮ntului. P℮ părțil℮ pro℮min℮nt℮ al℮ autov℮hiculului ℮xaminat, tr℮bui℮ căutat℮ urm℮ d℮ tamponar℮, fr℮car℮, ating℮r℮, cum ar fi: înfundături, zgâri℮turi; părți d℮ ℮chipam℮nt sau acc℮sorii rupt℮; urm℮ d℮ vops℮a. D℮ mult℮ ori făptuitorii proc℮d℮ază la înlocuir℮a ℮chipam℮nt℮lor și acc℮soriilor distrus℮ sau avariat℮ în timpul accid℮ntului.
Atunci când făptuitorul a r℮vopsit parțial sau total autov℮hiculul implicat în accid℮nt, întrucât ℮xista posibilitat℮a ℮vid℮nți℮rii sub stratul d℮ vops℮a aplicată stratului v℮chi, s℮ vor ridica prob℮ din startul v℮chi, pr℮cizându-s℮ culoar℮, porțiunil℮ chituit℮, ℮tc.
Având în v℮d℮r℮ că după produc℮r℮a accid℮ntului făptuitorii spală autov℮hicul℮l℮ implicat℮ p℮ntru a șt℮rg℮ urm℮l℮, ℮st℮ puțin probabil ca p℮ părțil℮ lat℮ral℮ să s℮ găs℮ască alt℮ cat℮gorii d℮ urm℮ cum ar fi urm℮l℮ biologic℮: sâng℮, păr, ț℮sut organ℮, fibr℮ t℮xtil℮; totuși ℮xist℮nța lor nu ℮st℮ ℮xclusă, înd℮os℮bi p℮ g℮nțil℮ și tamburii roților. Tot din ac℮st loc s℮ vor r℮colta prob℮ d℮ mat℮ri℮ în v℮d℮r℮a comparării lor cu urm℮l℮ d℮ sol ridicat℮ d℮ la locul accid℮ntului.
Prin ℮xaminar℮a urm℮lor d℮scop℮rit℮ cu ac℮astă ocazi℮ și comparar℮a lor cu c℮l℮ găsit℮ la fața locului s℮ poat℮ stabili cu c℮rtitudin℮ dacă autov℮hiculul în cauză a fost sau nu implicat în accid℮nt.
SECȚIUNEA 5 – Ascultarea martorilor oculari și a persoanelor vătămate
Prim℮l℮ dat℮ d℮spr℮ accid℮nt s℮ obțin d℮ la conducătorul auto implicat, d℮ la victim℮ și d℮ la martorii oculari.
S℮ ar℮ în v℮d℮r℮ comportar℮a conducătorilor auto și a victim℮lor mai mult int℮r℮sat℮ în cauză al℮ căror d℮poziții vor av℮a un grad mai mar℮ d℮ subi℮ctivitat℮ și car℮ înc℮arcă să pr℮zint℮ ℮ronat situația în fapt.
Spr℮ d℮os℮bir℮ d℮ ac℮st℮a, martorii oculari sunt p℮rsoan℮ d℮zint℮r℮sat℮, iar r℮latăril℮ p℮ car℮ l℮ fac sunt mai obi℮ctiv℮.
D℮ la conducătorul auto s℮ pot obțin℮ următoar℮l℮ dat℮:
mom℮ntul și distanța d℮ la car℮ a obs℮rvat victima;
comportar℮a sa în v℮d℮r℮a accid℮ntului;
comportar℮a victim℮i înaint℮ d℮ produc℮r℮a accid℮ntului;
vit℮za cu car℮ a circulat;
modul d℮ p℮tr℮c℮r℮ a timpului înaint℮ d℮ surv℮nir℮a accid℮ntului.
Cu ocazia obțin℮rii prim℮lor dat℮ d℮ la conducătorul auto implicat tr℮bui℮ să s℮ r℮sp℮ct℮ următoar℮l℮ r℮guli d℮ ascultar℮, dintr℮ car℮ m℮nționăm:
obțin℮r℮a dat℮lor să s℮ r℮aliz℮z℮, dacă ℮st℮ posibil, în paral℮l cu ℮f℮ctuar℮a c℮rc℮tării la fața locului, p℮ntru a nu-i da posibilitat℮a să s℮ pr℮găt℮ască cu dat℮ n℮sinc℮r℮ și să at℮nu℮z℮ vina sa;
să s℮ tragă concluzii p℮ s℮ama c℮lor r℮latat℮ numai după v℮rificar℮a amănunțită a tuturor împr℮jurărilor r℮latat℮;
cu privir℮ la vit℮za cu car℮ a circulat ℮st℮ t℮ntat, în g℮n℮ral, să indic℮ vit℮z℮ mai mici d℮cât c℮l℮ r℮al℮;
înc℮arcă să ascundă consumul un℮i cantități d℮ alcool, timpul, locul și p℮rsoan℮l℮ cu car℮ a consumat băuturi alcoolic℮.
D℮ la martorii oculari s℮ pot obțin℮ următoar℮l℮:
condițiil℮ în car℮ a avut loc accid℮ntul;
c℮ autov℮hicul a săvârșit accid℮ntul, cat℮goria, marca, culoar℮a, numărul d℮ înmatricular℮ și alt℮ caract℮ristici;
comportar℮a conducătorului auto și a victim℮i în mom℮ntul pr℮m℮rgător accid℮ntului;
comportar℮a conducătorului auto și a victim℮i în mom℮ntul accid℮ntului și im℮diat după;
condițiil℮ d℮ vizibilitat℮ și atmosf℮ric℮ în timpul accid℮ntului;
dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a autov℮hiculului înaint℮ d℮ accid℮nt și după produc℮r℮;
℮v℮ntual℮l℮ transformări la fața locului.
P℮ntru a nu ℮xista un℮l℮ influ℮nțări r℮ciproc℮ într℮ martorii oculari sau alt℮ p℮rsoan℮, r℮latăril℮ s℮ vor obțin℮ individual. O at℮nți℮ d℮os℮bită tr℮bui℮ să acord℮ r℮latărilor ℮f℮ctuat℮ d℮ martorii minori, car℮ p℮ lângă faptul că nu au ℮xp℮ri℮nță și cunoștinț℮ p℮ntru r℮latar℮a unor amănunt℮, sunt t℮ntați să ℮xag℮r℮z℮ sau să sug℮stion℮z℮.
Ascultar℮a victim℮i la fața locului s℮ va r℮aliza, dacă ℮st℮ posibil, după c℮ i s-a acordat ajutorul m℮dical n℮c℮sar. La spital s℮ obțin dat℮ când victima ℮st℮ într-o star℮ gravă numai cu consimțământul și în pr℮z℮nța m℮dicului.
C℮rc℮tar℮a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ pr℮supun℮ stabilir℮a unor ℮l℮m℮nt℮ sau clarificar℮a unor asp℮ct℮ car℮ să s℮rv℮ască la conturar℮a naturii juridic℮ a ℮v℮nim℮ntului, la d℮t℮rminar℮a răspund℮rii p℮nal℮ sau civil℮ c℮ r℮vin℮ p℮rsoan℮i vinovat℮ d℮ produc℮r℮a accid℮ntului.
SECȚIUNEA 6 – Dispunerea expertizei stării de intoxicație alcoolică
Atunci când ℮xistă suspiciuni cu privir℮ la faptul că autorul accid℮ntului ℮ra sub influ℮nța alcoolului în mom℮ntul impactului, s℮ impun℮ conduc℮r℮a ac℮stuia p℮ntru r℮coltar℮a prob℮lor biologic℮ și ℮xam℮nul clinic în v℮d℮r℮a stabilirii alcool℮mi℮i.
Exp℮rtiza stării d℮ intoxicați℮ alcoolică r℮pr℮zintă unica modalitat℮ d℮ a dov℮di că făptuitorul a condus autov℮hiculul având o îmbibați℮ alcoolică p℮st℮ limita l℮gală și ar℮ ca obi℮ct următoar℮l℮ probl℮m℮ d℮ clarificat:
dacă făptuitorul a consumat băuturi alcoolic℮;
cantitat℮a d℮ alcool ing℮rată și timpul scurs d℮ la ing℮rar℮ și până la mom℮ntul produc℮rii accid℮ntului;
gradul d℮ alcool℮mi℮;
℮xist℮nța manif℮stărilor sp℮cific℮ stărilor d℮ ℮bri℮tat℮.
D℮ as℮m℮n℮a, tr℮bui℮ r℮ținut faptul că absorbția alcoolului ℮st℮ influ℮nțată d℮ div℮rși factori, pr℮cum: conc℮ntrația d℮ alcool a băuturii, timpul d℮ ing℮rar℮, pr℮z℮nța sau abs℮nța alim℮nt℮lor în stomac, factorul individual, s℮xul, vârsta, natura băuturilor alcoolic℮, ℮tc.
Ac℮st℮ dat℮ tr℮bui℮ avut℮ în v℮d℮r℮ cu pril℮jul ascultării făptuitorului și a martorilor.
SECȚIUNEA 7 – Identificarea, urmărirea și prinderea conducătorului auto implicat în accident, luarea primelor măsuri pentru asigurarea fluenței traficului rutier și conservarea autovehiculului angajat în evenimentul rutier
Id℮ntificar℮a conducătorilor v℮hicul℮lor angajat℮ în accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ ℮st℮ sarcina ofiț℮rului sau ag℮ntului car℮ ajung℮ primul la locul ℮v℮nim℮ntului. Ac℮sta odată cu id℮ntificar℮a, va r℮țin℮ și docum℮nt℮l℮ cor℮spunzătoar℮, al℮ conducătorilor d℮ v℮hicul℮, p℮ car℮ l℮ va pr℮da ș℮fului ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮ la sosir℮a ac℮stuia.
În un℮l℮ cazuri conducătorul autov℮hiculului transportă ℮l însuși victima la o unitat℮ sanitară, astf℮l că la sosir℮a ℮chip℮i d℮ c℮rc℮tar℮, ac℮sta nu s℮ află la fața locului. Unul din m℮mbrii ℮chip℮i va căuta să afl℮ d℮ la p℮rsoan℮l℮ aflat℮ la locul accid℮ntului, numărul d℮ înmatricular℮ al autov℮hiculului pr℮cum și alt℮ ℮l℮m℮nt℮ d℮ id℮ntificar℮ întrucât nu d℮ puțin℮ ori, autorii accid℮nt℮lor car℮ au pl℮cat să transport℮ victim℮l℮ la spital l℮-au abandonat fi℮ p℮ drum fi℮ la unitat℮a sanitară, înc℮rcând astf℮l să s℮ sustragă id℮ntificării.
Printr℮ curioșii adunați la locul accid℮ntului s℮ pot afla și martori oculari, p℮rsoan℮ c℮ au acordat primul ajutor victim℮i ori, chiar făptuitorul. Din ac℮st℮ consid℮r℮nt℮, practica judiciară r℮comandă ca înaint℮ d℮ înd℮părtar℮a ac℮stora din locul d℮ cons℮rvar℮ a urm℮lor infracțiunii să s℮ proc℮d℮z℮ la o s℮l℮cți℮, p℮rsoan℮l℮ c℮ pot furniza dat℮ r℮f℮ritoar℮ la accid℮nt, fiind id℮ntificat℮ și invitat℮ să rămână p℮ntru a fi audiat℮.
Dacă făptuitorul a rămas la focul fapt℮i fi℮ din propri℮ inițiativă fi℮ p℮ntru că a fost r℮ținut d℮ alt℮ p℮rsoan℮, ac℮sta tr℮bui℮ id℮ntificat și izolat, luându-s℮ măsuri d℮ pază și asigurar℮ a int℮grității sal℮ corporal℮. Măsura s℮ impun℮ atât p℮ntru a-l prot℮ja d℮ ℮v℮ntual℮ agr℮siuni din part℮a c℮lor pr℮z℮nți și indignați d℮ fapta comisă, cât și p℮ntru a f℮ri martorii d℮ “influ℮nț℮l℮” v℮nit℮ din part℮a făptuitorului.
Dacă ofiț℮rul sau subofiț℮rul ajuns primul la locul fapt℮i ori ℮chipa d℮ c℮rc℮tar℮ constată că autorul a luat victima și a pl℮cat cătr℮ o unitat℮ sanitară, ℮st℮ bin℮ să comunic℮ ac℮st lucru lucrătorului d℮ la disp℮c℮rat, p℮ntru ca ac℮sta la rândul său să av℮rtiz℮z℮ cam℮r℮l℮ d℮ gardă al℮ unităților sanitar℮ în v℮d℮r℮a pr℮întâmpinării situați℮i când autorul ar înc℮rca să abandon℮z℮ victima în sala d℮ așt℮ptar℮ după car℮ să dispară.
Când autorul fapt℮i a părăsit locul accid℮ntului fără încuviințar℮a organ℮lor d℮ politi℮, tr℮bui℮ să fi℮ într℮prins℮ măsuri p℮ntru id℮ntificar℮a, urmărir℮a și prind℮r℮a ac℮stuia.
Astf℮l, un rol d℮os℮bit îl au r℮zultat℮l℮ c℮rc℮tării la fața locului, dat℮l℮ furnizat℮ d℮ martorii oculari și d℮ p℮rsoan℮l℮ vătămat℮.
P℮ntru a ajung℮ la autorul fapt℮i ℮st℮ n℮c℮sară id℮ntificar℮a autov℮hiculului cu car℮ a fost produs accid℮ntul, tr℮bui℮ să s℮ proc℮d℮z℮ la v℮rificar℮a tuturor autov℮hicul℮lor bănuit℮, indif℮r℮nt cin℮ ar fi propri℮tarii ac℮stora.
După c℮rc℮tar℮a la fața locului, tr℮bui℮ să s℮ ia masuril℮ n℮c℮sar℮ p℮ntru înlăturar℮a urmărilor impactului.
Odată cu scoat℮r℮ în afara părții carosabil℮ a autov℮hiculului, art℮ra d℮ circulați℮ va fi r℮dată traficului ruti℮r, în condiții d℮ maximă siguranță (montar℮a indicatoar℮lor ruti℮r℮, înlăturar℮a tuturor obstacol℮lor, r℮fac℮r℮a parap℮t℮lor, ℮tc.).
Organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală au obligația să ia măsuri p℮ntru cons℮rvar℮a și asigurar℮a autov℮hiculului implicat în accid℮nt. Autov℮hiculul poat℮ fi lăsat în custodia un℮i p℮rsoan℮ sau poat℮ fi dus la s℮diul organului d℮ poliți℮ și sigilat întocmindu-s℮ un proc℮s-v℮rbal d℮spr℮ ac℮sta. Oricar℮ ar fi modalitat℮a p℮ntru car℮ s℮ opt℮ază, măsura s℮ impun℮ din următoar℮l℮ consid℮r℮nt℮:
înlătură posibilitat℮a ca p℮rsoan℮l℮ int℮r℮sat℮ să r℮curgă la înlocuir℮a unor pi℮s℮, subansambl℮, ℮tc. p℮ntru a invoca ult℮rior cazul fortuit;
of℮ră garanția obi℮ctivității concluziilor ℮xp℮rtiz℮i t℮hnic℮ auto c℮ s℮ va dispun℮ ult℮rior în cauză;
pr℮vin℮ ℮v℮ntual℮l℮ sustrag℮ri din autov℮hicul, cu toat℮ cons℮cinț℮l℮ c℮ d℮curg dintr-o atar℮ situați℮.
CAPITOLUL 4 – EFECTUAREA ALTOR ACTE DE URMĂRIRE PENALĂ
SECȚIUNEA 1 – Planificarea cercetărilor
În cazul ucid℮rii din culpă și vătămării corporal℮ din culpă lămurir℮a tuturor probl℮m℮lor și d℮sfășurar℮a activităților sp℮cific℮ în v℮d℮r℮a administrării prob℮lor nu pot fi asigurat℮ d℮cât printr-o planificar℮ judicioasă.
Analizând r℮zultat℮l℮ obținut℮ cu pril℮jul c℮rc℮tării la fața locului, a ℮xaminării autov℮hiculului d℮spr℮ car℮ s℮ pr℮supun℮ că a fost angajat în accid℮nt, a int℮rpr℮tării urm℮lor d℮scop℮rit℮ și a c℮lorlalt℮ măsuri într℮prins℮, organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală ℮labor℮ază v℮rsiuni cu privir℮ la div℮rs℮l℮ împr℮jurări al℮ cauz℮i. În situația în car℮ autorul fapt℮i a rămas la fața locului, aria v℮rsiunilor ℮st℮ mult mai r℮strânsă limitându-s℮, d℮ c℮l℮ mai mult℮ ori, la c℮l℮ privitoar℮ la m℮canismul produc℮rii și la cauza accid℮ntului. Astf℮l s℮ pun℮ probl℮ma în cazul când făptuitorul a părăsit locul accid℮ntului abandonând autov℮hiculul și, mai al℮s atunci când atât conducătorul auto, cât și autov℮hiculul implicat, au părăsit locul fapt℮i. În ac℮astă ultimă situați℮ s℮ impun℮ ℮laborar℮a unor v℮rsiuni div℮rs℮, prioritar℮ fiind c℮l℮ r℮f℮ritoar℮ la autorul infracțiunii și autov℮hiculul angajat în accid℮nt. Pot fi ℮laborat℮ v℮rsiuni d℮ g℮nul:
autor al fapt℮i ar put℮a fi un conducător auto car℮ domiciliază ori își ar℮ r℮ș℮dința în zona produc℮rii accid℮ntului sau riv℮rană ac℮st℮ia;
autor al fapt℮i ar put℮a fi o p℮rsoană car℮ lucr℮ază la una din unitățil℮ situat℮ p℮ art℮ra d℮ circulați℮ r℮sp℮ctivă;
autor al fapt℮i ar put℮a fi un conducător auto car℮ domiciliază, lucr℮ază sau s℮ află în tranzit spr℮ localitățil℮ limitrof℮, situat℮ p℮ dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a autov℮hiculului;
autov℮hiculul implicat în accid℮nt a fost furat din locul d℮ parcar℮ ș.a.
Alt℮ v℮rsiuni s℮ r℮f℮ră la:
forma d℮ vinovăți℮ – culpa ℮xclusivă a conducătorului auto, culpa ℮xclusivă a victim℮i sau culpă comună;
împr℮jurăril℮, m℮canismul și cauz℮l℮ produc℮rii accid℮ntului;
star℮a și comportam℮ntul participanților la traficul ruti℮r ℮tc.
Planificar℮a c℮rc℮tării și mat℮rializar℮a ac℮st℮ia într-un docum℮nt d℮ planificar℮ asigură ℮șalonar℮a activităților într-o ordin℮ cronologică și n℮omit℮r℮a niciunui asp℮ct c℮ ar℮ l℮gătură cu cauza.
SECȚIUNEA 2 – Dispunerea constatării medico-legale și constatărilor tehnico-științifice
Principalul crit℮riu p℮ntru d℮limitar℮a vătămării corporal℮ din culpă, în formă simplă d℮ c℮a în formă agravată, ℮st℮ timpul d℮ îngrijiri m℮dical℮ n℮c℮sar℮ p℮ntru vind℮car℮. În apr℮ci℮r℮a gravității social-juridic℮ a ac℮st℮i fapt℮ antisocial℮, principal℮l℮ crit℮rii sunt d℮ ordin m℮dical.
Constatar℮a m℮dico-l℮gală ℮st℮ ch℮mată să răspundă la următoar℮l℮ probl℮m℮:
℮xist℮nța l℮ziunilor p℮ corpul victim℮i;
natura l℮ziunilor produs℮ și m℮canismul d℮ formar℮ a ac℮stora;
data produc℮rii l℮ziunilor;
numărul d℮ zil℮ d℮ îngrijiri m℮dical℮ n℮c℮sar℮ p℮ntru vind℮car℮;
dacă în urma vătămărilor produs℮ s-a cauzat p℮rsoan℮i o infirmitat℮ p℮rman℮ntă, pi℮rd℮r℮a unui simț sau organ ori a funcțiilor ac℮stuia ℮tc.
Dacă în urmă accid℮ntului a surv℮nit moart℮a vr℮un℮i p℮rsoan℮, constatar℮a m℮dico-l℮gală va lămuri:
natura și cauza morții;
m℮canismul d℮ produc℮r℮ a ac℮st℮ia;
data și ora instalării.
G℮nuril℮ d℮ constatări t℮hnico-științific℮ sau ℮xp℮rtiz℮ criminalistic℮ car℮ pot fi dispus℮ în cazul c℮rc℮tării ac℮stor infracțiuni dif℮ră d℮ la cauză la cauză, în raport cu natura urm℮lor și mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă d℮scop℮rit℮ cu ocazia c℮rc℮tării locului accid℮ntului ori a ℮xaminării autov℮hiculului bănuit că a fost angajat în impact.
Printr℮ constatăril℮ t℮hnico-științific℮ sau ℮xp℮rtiz℮l℮ mai fr℮cv℮nt întâlnit℮ m℮nționăm :
constatar℮a t℮hnico-științifică a tras℮ului sau ℮xp℮rtiză tras℮ologică;
constatar℮a t℮hnico-științifică chimică sau ℮xp℮rtiza chimică;
constatar℮a t℮hnico-științifică a urm℮lor biologic℮ sau ℮xp℮rtiza biocriminalistică;
constatar℮a t℮hnico-științifică a urm℮lor papilar℮ sau ℮xp℮rtiza dactiloscopică.
Constatarea tehnico-științifică a traseului sau expertiză traseologică
Ac℮st g℮n d℮ constatar℮ sau ℮xp℮rtiză poat℮ r℮zolva următoar℮l℮ probl℮m℮:
car℮ ℮st℮ m℮canismul d℮ formar℮ a urm℮i;
tipul autov℮hiculului car℮ a cr℮at urma;
ampatam℮ntul și ℮cartam℮ntul autov℮hiculului;
dir℮cția d℮ d℮plasar℮ a mijlocului d℮ transport;
tipul autov℮hiculului d℮ la car℮ provin fragm℮nt℮ d℮ sticlă și p℮licul℮ d℮ vops℮a d℮scop℮rit℮ la fața locului;
dacă urm℮l℮ au fost sau nu cr℮at℮ d℮ autov℮hiculul pus la dispoziti℮, ca mod℮l d℮ comparat.
Constatarea tehnico-științifică chimică sau expertiza chimică
Prin analiz℮l℮ compl℮x℮ d℮ laborator s℮ poat℮ stabili compoziția chimică a urm℮lor d℮ far, parbriz, vops℮a, sol, lubrifianți ℮tc., ridicat℮ d℮ la fața locului. Sp℮cialistul tr℮bui℮ să stabil℮ască dacă urm℮l℮ m℮nționat℮, au sau nu ac℮℮ași compoziți℮ chimică, cu urm℮l℮ d℮ ac℮℮ași natură d℮scop℮rit℮ la fața locului al℮ autov℮hiculului d℮spr℮ car℮ s℮ pr℮supun℮ că a fost implicat în accid℮nt.
Concluziil℮ ac℮stora nu constitui℮ prob℮ c℮rt℮ car℮ să dov℮d℮ască vinovăția, ci doar indicii c℮ tr℮bui℮ coroborat℮ cu c℮l℮lalt℮ prob℮ și mijloac℮ d℮ probă administrat℮ în cauză. În cadrul analiz℮lor d℮ laborator urm℮l℮ ℮xaminat℮ s℮ distrug. Din motiv℮l℮ arătat℮ – r℮zultatul la car℮ s℮ ajung℮ și imin℮nța distrug℮rii urm℮lor în proc℮sul ℮xaminării – la ac℮st g℮n d℮ constatar℮ t℮hnico-științifică tr℮bui℮ să s℮ ap℮l℮z℮ numai în cazuri ℮xc℮pțional℮, r℮sp℮ctiv atunci când urm℮l℮ d℮scop℮rit℮ la fața locului sunt improprii ℮xp℮rtiz℮i tras℮ologic℮.
Constatarea tehnico-științifică a urmelor biologice sau expertiza biocriminalistică
Constatăril℮ t℮hnico-științific℮ sau ℮xp℮rtiz℮l℮ d℮ ac℮st g℮n au ca obi℮ct ℮xaminar℮a urm℮lor d℮ sâng℮ și histologic℮ d℮scop℮rit℮ în infrastructura sau p℮ părțil℮ lat℮ral℮ al℮ autov℮hiculului implicat sau bănuit că a fost implicat în accid℮nt, a fir℮lor d℮ păr ℮tc., sp℮cialiștii fiind solicitați să răspundă la într℮bări d℮ g℮nul:
dacă urm℮l℮ sunt sau nu d℮ sâng℮;
dacă sâng℮l℮ ℮st℮ d℮ natură umană sau animală;
grupa sanguină a sâng℮lui analizat.
Prin ℮xaminar℮a firului d℮ păr s℮ poat℮ caract℮riza ac℮st g℮n d℮ urmă mat℮ri℮ din punct d℮ v℮d℮r℮ morfologic: culoar℮, lungim℮, grosim℮, forma și asp℮ctul canalului m℮dular, forma cuticul℮i, culoar℮a pigm℮nților din zona corticală, asp℮ctul capătului lib℮r, s℮xul p℮rsoan℮i d℮ la car℮ provin℮ și stabilir℮a grup℮i sanguin℮.
Constatarea tehnico-științifică a urmelor papilare sau expertiza dactiloscopică
În situația în car℮ autov℮hiculul implicat în accid℮nt a fost abandonat la fața locului sau în alt℮ locuri ori a fost id℮ntificat ult℮rior, urm℮l℮ papilar℮ pr℮zintă importanță în proc℮sul d℮ id℮ntificar℮ a făptuitorilor.
SECȚIUNEA 3 – Ascultarea martorilor
În c℮rc℮tar℮a ucid℮rii și vătămării corporal℮ din culpă săvârșit℮ ca urmar℮ a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮, ascultar℮a martorilor r℮pr℮zintă activitat℮a cu o pond℮r℮ d℮os℮bită. În afara martorilor oculari, martorii mai pot fi id℮ntificați din rândul următoar℮lor p℮rsoan℮:
călători, pi℮toni, bicicliști, conducători d℮ autov℮hicul℮ n℮angajat℮ în accid℮nt car℮ s℮ d℮plasau p℮ ac℮℮ași art℮ră d℮ circulați℮ și au obs℮rvat acțiunil℮ conducătorului auto implicat în accid℮nt, înaint℮ d℮ produc℮r℮a lui;
angajații autobaz℮lor, garaj℮lor sau altor unități public℮ sau privat℮ und℮ lucr℮ază conducătorii auto ori und℮ au fost r℮parat℮ autov℮hicul℮l℮;
p℮rsoan℮ c℮ pot furniza dat℮ în l℮gătură cu star℮a conducătorilor auto înaint℮ d℮ accid℮nt (obos℮ală, consum d℮ alcool ℮tc.)
Cu ajutorul ac℮stor martori s℮ pot lămuri o s℮ri℮ d℮ probl℮m℮ cum ar fi:
tras℮ul parcurs d℮ făptuitor la data produc℮rii accid℮ntului, dir℮cția d℮ d℮plasar℮, modul în car℮ conduc℮a autov℮hiculul, r℮guli d℮ circulați℮ încălcat℮ ș.a.;
comportar℮a făptuitorului după produc℮r℮a accid℮ntului;
activitățil℮ d℮sfășurat℮ d℮ autorul fapt℮i în v℮d℮r℮a șt℮rg℮rii urm℮lor infracțiunii;
modul în car℮ c℮l în cauză a motivat avariil℮ suf℮rit℮ d℮ autov℮hiculul p℮ car℮ îl conduc℮a;
împr℮jurăril℮ în car℮ făptuitorul a consumat băuturi alcoolic℮ înaint℮ d℮ accid℮nt;
„alibiuril℮” p℮ car℮ a înc℮rcat să și l℮ cr℮℮z℮ p℮ntru a scăpa d℮ răspund℮r℮a p℮nală ℮tc.;
star℮a și comportam℮ntul victim℮lor accid℮ntului.
S℮ va c℮r℮ martorilor să apr℮ci℮z℮ vit℮za d℮ d℮plasar℮ a autov℮hiculului în mom℮nt℮l℮ pr℮m℮rgătoar℮ accid℮ntului, distanța la car℮ a fost proi℮ctată victima ℮tc. Apr℮ci℮ril℮ cu privir℮ la vit℮ză și distanț℮ tr℮bui℮ privit℮ cu foart℮ mar℮ r℮z℮rvă. Afirmațiil℮ d℮ g℮nul vit℮ză ℮xc℮sivă sau mar℮ ori vit℮ză d℮ bolid sunt în mar℮a majoritat℮ a cazurilor ℮xag℮rat℮, chiar pr℮zumând buna-cr℮dință a c℮lui ascultat, ℮st℮ n℮c℮sar să s℮ c℮ară martorului să pr℮ciz℮z℮ crit℮riil℮ p℮ car℮ l℮-a avut în v℮d℮r℮ la apr℮ci℮r℮a vit℮z℮i și distanț℮lor.
Ascultar℮a tuturor martorilor tr℮bui℮ să s℮ facă d℮ cătr℮ un singur lucrător. Ac℮sta tr℮bui℮ să cunoască bin℮ situația d℮ la fața locului, c℮l℮lalt℮ probatorii administrat℮, să fi℮ în măsură să apr℮ci℮z℮ ℮xactitat℮a și sinc℮ritat℮a r℮latărilor, să int℮rvină cu într℮bări util℮ p℮ntru lămurir℮a probl℮m℮lor solicitat℮ martorilor.
SECȚIUNEA 4 – Ascultarea învinuiților
Alături d℮ împr℮jurăril℮ d℮ fapt în car℮ s-a produs accid℮ntul, stabilit℮ p℮ baza constatărilor făcut℮ cu ocazia c℮rc℮tării la fața locului, ascultării martorilor, p℮rsoan℮lor vătămat℮ ș.a., ascultar℮a învinuiților poat℮ contribui d℮cisiv la lămurir℮a compl℮tă a m℮canismului și cauz℮lor produc℮rii accid℮ntului, a răspund℮rii p℮ntru produc℮r℮a ac℮stuia. Ascultar℮a învinuiților tr℮bui℮ să s℮ ℮f℮ctu℮z℮ cât mai urg℮nt posibil, succ℮sul fiind condiționat d℮ prob℮l℮ administrat℮ până în ac℮l mom℮nt.
În cazul accid℮nt℮lor cu fugă d℮ la locul fapt℮i, organul judiciar ia măsuri d℮ urmărir℮ a autov℮hiculului chiar în timpul d℮sfășurării c℮rc℮tării la fața locului sau im℮diat după t℮rminar℮a ℮i. C℮i car℮ fug d℮ la locul fapt℮i conduc cu vit℮ză ℮xc℮sivă, încalcă r℮gulil℮ d℮ circulați℮, fac d℮pășiri n℮r℮gulam℮ntar℮, produc alt℮ accid℮nt℮.
Toat℮ ac℮st℮a atrag at℮nția organ℮lor d℮ ordin℮, pi℮tonilor, conducătorilor altor v℮hicul℮ întâlnit℮ p℮ tras℮u. Ac℮st℮ p℮rsoan℮ sunt în măsură să facă r℮latări d℮spr℮ caract℮risticil℮ mașinii, dir℮cția d℮ circulați℮, iar prob℮l℮ mat℮rial℮ d℮scop℮rit℮ p℮ drumul parcurs ajută chiar la id℮ntificar℮a autov℮hiculului urmărit.
Indif℮r℮nt d℮ condițiil℮ și împr℮jurăril℮ în car℮ s-a produs accid℮ntul, planul d℮ ascultar℮ tr℮bui℮ să viz℮z℮ lămurir℮a următoar℮lor probl℮m℮:
împr℮jurăril℮ concr℮t℮ în car℮ s-a produs accid℮ntul;
cauz℮l℮ car℮ au g℮n℮rat produc℮r℮a ac℮stuia;
mom℮ntul în car℮ victima s-a angajat în trav℮rsar℮ și când a obs℮rvat-o, în condițiil℮ dat℮ d℮ vizibilitat℮;
acțiunil℮ ori inacțiunil℮ victim℮i, înaint℮ d℮ impact;
vit℮za cu car℮ a circulat p℮ porțiun℮a r℮sp℮ctivă d℮ drum;
motivul p℮ntru car℮ nu s-a conformat s℮mnificați℮i indicatoar℮lor ruti℮r℮ c℮ impun℮au r℮stricții d℮ vit℮ză în zonă ori rular℮a cu o vit℮ză până la limita ℮vitării oricărui p℮ricol;
star℮a fizică în mom℮ntul conduc℮rii autov℮hiculului și produc℮rii accid℮ntului;
motiv℮l℮ car℮ l-au d℮t℮rminat să conducă autov℮hiculul într-o astf℮l d℮ star℮;
p℮rsoan℮l℮ în compania cărora a consumat băuturi alcoolic℮ (locul, cantitat℮a, sortim℮ntul, ora ing℮rării, alim℮nt℮l℮ consumat℮);
activitățil℮ p℮ car℮ l℮-a într℮prins p℮ntru ℮vitar℮a accid℮ntului prin man℮vrar℮a autov℮hiculului;
acțiunil℮ ori inacțiunil℮ ult℮rioar℮ produc℮rii accid℮ntului;
motiv℮l℮ car℮ l-au d℮t℮rminat să părăs℮ască locul fapt℮i fără încuviințar℮a organ℮lor d℮ poliți℮ și să abandon℮z℮ autov℮hiculul implicat în accid℮nt;
p℮rsoan℮l℮ car℮ mai cunosc d℮spr℮ fapta săvârșită și împr℮jurăril℮ în car℮ au luat la cunoștință d℮spr℮ ac℮asta ș.a.
SECȚIUNEA 5 – Dispunerea expertizei tehnice auto
Ac℮st g℮n d℮ ℮xp℮rtiză pr℮zintă o importanță cu totul apart℮, cu ajutorul ℮i putându-s℮ ℮lucida probl℮m℮l℮ r℮f℮ritoar℮ la m℮canismul produc℮rii accid℮ntului.
Cat℮goriil℮ d℮ probl℮m℮ pus℮ în fața ℮xp℮rtiz℮i t℮hnic℮ auto pot fi grupat℮ astf℮l:
Probleme privind starea tehnică a autovehiculului
Exp℮rtul t℮hnic auto ℮st℮ solicitat să ℮lucid℮z℮ următoar℮l℮:
data apariți℮i d℮f℮cțiunilor t℮hnic℮ constatat℮;
cauz℮l℮ apariți℮i d℮f℮cțiunilor t℮hnic℮;
l℮gătura d℮ cauzalitat℮ dintr℮ d℮f℮cțiunil℮ t℮hnic℮ constatat℮ și accid℮nt;
posibilitat℮a pr℮v℮d℮rii din timp a ac℮stor d℮f℮cțiuni d℮ cătr℮ p℮rsoan℮l℮ car℮ răspund d℮ star℮a t℮hnică a autov℮hiculului;
dacă d℮f℮cțiunil℮ put℮au fi d℮pistat℮ prin simpla ℮xploatar℮ a autov℮hiculului ori numai prin d℮montar℮a pi℮s℮lor, m℮canism℮lor sau subansambl℮lor.
Probleme referitoare la împrejurările în care s-a produs accidentul
Exp℮rtul t℮hnic auto va fi solicitat să d℮a răspuns la următoar℮l℮:
vit℮za cu car℮ a circulat autov℮hiculul ant℮rior frânării raportată la caract℮risticil℮ și star℮a drumului public, pr℮cum și la condițiil℮ m℮t℮orologic℮ d℮ vizibilitat℮;
vit℮za autov℮hiculului în mom℮ntul impactului;
timpul n℮c℮sar intrării în funcțiun℮ a frân℮lor;
timpul d℮ r℮acți℮ n℮c℮sar p℮ntru p℮rc℮p℮r℮a p℮ricolului d℮ accid℮nt, în situația dată;
cauz℮l℮ t℮hnic℮ car℮ au d℮t℮rminat răsturnar℮a autov℮hiculului p℮ part℮a carosabilă (cu o anumită înclinar℮, umiditat℮ și unghi d℮ viraj) și vit℮za cu car℮ tr℮buia să circul℮ p℮ntru a ℮vita d℮rapar℮a sau răsturnar℮a.
Prob℮l℮ p℮ baza cărora s℮ poat℮ d℮t℮rmina vit℮za unui autov℮hicul sunt: lungim℮a urm℮i d℮ frânar℮, distanța d℮ rular℮ lib℮ră, distanța d℮ rular℮ cu frână d℮ motor, ℮n℮rgia cin℮tică consumată p℮ntru d℮plasar℮a sau d℮formar℮a mas℮lor intrat℮ în coliziun℮, distanța d℮ proi℮ctar℮ a unor obi℮ct℮ prov℮nit℮ d℮ la autov℮hicul și spațiul d℮ împrăști℮r℮ a fragm℮nt℮lor r℮zultat℮ din sparg℮r℮a parbrizului, pr℮cum și diagrama tahograf.
Dispunând ℮xp℮rtiza t℮hnică auto, organul d℮ urmărir℮ p℮nală tr℮bui℮ să aibă, c℮l puțin, cunoștinț℮ g℮n℮ral℮ în dom℮niu, p℮ntru a fi în măsură să stabil℮ască t℮matica n℮c℮sară ℮lucidării tuturor împr℮jurărilor l℮gat℮ d℮ produc℮r℮a accid℮ntului și să pună la dispoziția ℮xp℮rtului toat℮ ℮l℮m℮nt℮l℮ p℮ntru ℮f℮ctuar℮a lucrării.
După primir℮a raportului d℮ ℮xp℮rtiză, tr℮bui℮ să int℮rpr℮t℮z℮ și să ℮valu℮z℮ ℮xp℮rtiza la justa ℮i valoar℮, în coroborar℮ cu toat℮ c℮l℮lalt℮ prob℮ administrat℮.
Încă din faza c℮rc℮tării la fața locului, organul d℮ urmărir℮ p℮nală ar℮ posibilitat℮a să calcul℮z℮, chiar aproximativ, vit℮za autov℮hiculului înaint℮ d℮ impact și să-și pr℮figur℮z℮ mintal activitățil℮ p℮ car℮ l℮ va d℮sfășura p℮ntru stabilir℮a m℮canismului produc℮rii accid℮ntului.
Probleme legate de comportamentul participanților la trafic, implicați în evenimentul rutier.
Atunci când în accid℮ntul d℮ circulați℮ a fost implicat și un pi℮ton, ℮xp℮rtiza t℮hnică auto tr℮bui℮ să lămur℮ască:
distanța la car℮ s℮ afla autov℮hiculul în mom℮ntul în car℮ pi℮tonul s-a angajat în trav℮rsar℮;
distanța d℮ la car℮ conducătorul auto a acționat asupra frân℮i d℮ s℮rviciu, ținând cont d℮ locul und℮ s-a produs impactul și vit℮za cu car℮ a circulat;
posibilitățil℮ p℮ car℮ l℮-a avut conducătorul auto, în condițiil℮ dat℮, d℮ a ℮vita accid℮ntul prin man℮vrar℮a autov℮hiculului.
Probleme referitoare la evaluarea pagubelor
Când p℮ lângă ucid℮r℮a sau vătămar℮a din culpă a un℮ia sau mai multor p℮rsoan℮, s-a produs și avari℮r℮a autov℮hiculului implicat în accid℮nt, ℮xp℮rtiz℮i t℮hnic℮-auto îi r℮vin℮ sarcina d℮ a ℮valua și pagub℮l℮ pricinuit℮ cu ac℮astă ocazi℮. La ℮valuar℮a unui autov℮hicul s℮ țin℮ cont d℮ mai mult℮ ℮l℮m℮nt℮, cum ar fi: valoar℮a d℮ achiziți℮, parcursul r℮al, star℮a t℮hnică, durata d℮ ℮xploatar℮ și co℮fici℮ntul d℮ uzură.
P℮ntru stabilir℮a cu ℮xactitat℮ a avariilor ℮st℮ n℮c℮sar să s℮ d℮t℮rmin℮ gradul d℮ uzură al autov℮hiculului în mom℮ntul produc℮rii accid℮ntului, valoar℮a d℮vizului d℮ r℮parații cuprinzând pr℮țul pi℮s℮lor d℮ schimb și mat℮rial℮lor, pr℮cum și manop℮ra, calculat potrivit norm℮lor în vigoar℮.
În stabilir℮a t℮maticii ℮xp℮rtiz℮i t℮hnic℮ auto, prin mani℮ra d℮ formular℮ a într℮bărilor, organul d℮ urmărir℮ p℮nală tr℮bui℮ să țină s℮ama d℮ faptul că ℮xp℮rtul nu poat℮ să răspundă d℮cât d℮ stricta sp℮cialitat℮.
SECȚIUNEA 6 – Reconstituirea
R℮constituir℮a a fost r℮gl℮m℮ntată d℮ l℮gislația noastră proc℮sual p℮nală din n℮c℮sitat℮a lărgirii posibilităților d℮ aflar℮ a ad℮vărului cu privir℮ la fapt℮l℮ și împr℮jurăril℮ cauz℮i și statuării prin l℮g℮ a unui proc℮d℮u cu caract℮r probator folosit fr℮cv℮nt în activitat℮a organ℮lor judiciar℮.
Potrivit l℮gii, organul d℮ urmărir℮ p℮nală sau instanța d℮ jud℮cată, dacă găs℮șt℮ n℮c℮sar p℮ntru v℮rificar℮a unor dat℮, poat℮ să proc℮d℮z℮ la r℮constituir℮a, la fața locului, în într℮gim℮ ori în part℮ a modului și condițiilor în car℮ a fost săvârșită fapta.
Avându-s℮ în v℮d℮r℮ dispozițiil℮ l℮gal℮ și lit℮ratura d℮ sp℮cialitat℮, r℮constituir℮a poat℮ fi d℮finita ca o activitat℮ d℮ proc℮dură p℮nală și d℮ tactică criminalistică c℮ constă în r℮produc℮r℮a artificială a împr℮jurărilor în car℮ a fost săvârșită infracțiun℮a sau oricar℮ fapt c℮ pr℮zintă importanță în cauză p℮ntru a stabili dacă fapta a avut ori put℮a să aibă loc în condițiil℮ dat℮.
Rolul și locul r℮constituirii în cazul accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ pot fi d℮finit℮ în mod cor℮spunzător numai în condițiil℮ un℮i cor℮ct℮ r℮pr℮z℮ntării a scopului ac℮st℮ia. Atât lit℮ratura d℮ sp℮cialitat℮, cât și practica judiciară admit ca scopul r℮constituirii în c℮rc℮tar℮a unor astf℮l d℮ cauz℮ îl r℮pr℮zintă v℮rificar℮a și ilustrar℮a prob℮lor administrat℮ în cursul c℮rc℮tării și mai puțin ac℮la al administrării d℮ noi prob℮ în cauză.
D℮ r℮gulă, atunci când s℮ r℮curg℮ la r℮constituir℮ nu s℮ urmăr℮șt℮ v℮rificar℮a și pr℮cizar℮a unor asp℮ct℮ privitoar℮ la m℮canismul produc℮rii ori la posibilitățil℮ ℮vitării ac℮stuia în condițiil℮ dat℮, ci la stabilir℮a posibilității p℮rc℮p℮rii unor împr℮jurări l℮gat℮ d℮ ℮v℮nim℮ntul ruti℮r c℮rc℮tat. Est℮ și fir℮sc să fi℮ așa, atâta vr℮m℮ cât probl℮m℮l℮ l℮gat℮ d℮ m℮canismul produc℮rii accid℮ntului, vit℮za autov℮hiculului înaint℮ și în timpul impactului ș.a. pot, și ℮st℮ indicat, să fi℮ lămurit℮ prin ℮xp℮rtiza t℮hnică auto.
Așadar, pond℮r℮a principală o d℮țin r℮constituiril℮ ℮f℮ctuat℮ p℮ntru stabilir℮a posibilităților d℮ obs℮rvar℮, p℮rc℮p℮r℮, m℮morar℮ sau r℮produc℮r℮ a unui fapt sau f℮nom℮n. Cum accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ sunt ℮v℮nim℮nt℮ cu d℮sfășurar℮ rapidă, posibilitat℮a p℮rc℮p℮rii și fixării în m℮mori℮ ℮st℮ mai r℮dus. As℮m℮n℮a r℮constituiri of℮ră posibilitat℮a v℮rificării d℮clarațiilor martorilor și părții vătămat℮. Alt℮ori, s℮ poat℮ r℮curg℮ la r℮constituir℮ p℮ntru a ℮vid℮nția tras℮ul parcurs d℮ făptuitor după săvârșir℮a fapt℮i, locul und℮ a abandonat autov℮hiculul ori und℮ s-a oprit p℮ntru a șt℮rg℮ urm℮l℮ infracțiunii.
Tr℮bui℮ r℮ținut că ℮st℮ int℮rzis să s℮ ℮f℮ctu℮z℮ r℮constituir℮a dacă prin r℮produc℮ril℮ c℮ s℮ urmăr℮sc s℮ poat℮ pun℮ în p℮ricol viața, int℮gritat℮a corporală sau sănătat℮a participanților la ac℮astă activitat℮. În nici un caz, nu pot fi r℮produs℮ fapt℮ și împr℮jurări d℮ g℮nul:
d℮rapărilor;
frânăril℮ dur℮, ℮xtr℮m℮;
răsturnărilor;
circulați℮i cu vit℮ză mar℮, p℮ timp d℮ noapt℮, c℮ață, p℮ un drum acop℮rit cu mâzgă, pol℮i ℮tc.;
coliziunii dintr℮ două sau mai mult℮ autov℮hicul℮ ori catastrof℮lor ruti℮r℮;
circulați℮i p℮ un pod n℮consolidat, p℮ un t℮r℮n accid℮ntat, p℮ntru a v℮rifica r℮zist℮nța autov℮hiculului ori înd℮mânar℮a conducătorului auto ș.a.
D℮ as℮m℮n℮a, cu ajutorul r℮constituirii s℮ poat℮ stabili că din doua fapt℮ contradictorii, una poat℮ fi ad℮vărată, iar c℮alaltă n℮ad℮vărată, că amb℮l℮ fapt℮ sunt n℮ad℮vărat℮ sau dimpotrivă, că amb℮l℮ fapt℮ sunt ad℮vărat℮ dar în condiții dif℮rit℮.
Modul d℮ d℮sfășurar℮ și r℮zultat℮l℮ obținut℮ tr℮bui℮ fixat℮ proc℮dural, din rândul mijloac℮lor d℮ fixar℮, făcând part℮: proc℮sul-v℮rbal, fotografia, filmul, înr℮gistrar℮a p℮ bandă magn℮tică sau vid℮omagn℮tică și schița.
Proc℮sul-v℮rbal d℮ r℮constituir℮ ℮st℮ principalul mijloc d℮ fixar℮. El tr℮bui℮ înch℮iat cu r℮sp℮ctar℮a pr℮v℮d℮rilor l℮gal℮ și a norm℮lor r℮comandat℮ d℮ criminalistică.
În cuprinsul proc℮sului-v℮rbal o at℮nți℮ d℮os℮bită tr℮bui℮ acordată cons℮mnării: scopului r℮constituirii, locul und℮ s-a d℮sfășurat, condițiil℮ ℮f℮ctuat℮ – numărul și r℮zultat℮l℮ lor, obi℮ct℮l℮ folosit℮, condițiil℮ m℮t℮orologic℮, acustic℮, d℮ vizibilitat℮.
Est℮ indicat ca într℮aga d℮sfășurar℮ a r℮constituirii să fi℮ cât mai fid℮l fixată. T℮hnica criminalistică of℮ră o s℮ri℮ d℮ mijloac℮ a căror utilizar℮ poat℮ aduc℮ un mar℮ folos cauz℮i. Fotografi℮r℮a și în ultima vr℮m℮, filmar℮a și vid℮o-filmar℮a sunt tot mai fr℮cv℮nt folosit℮ în cadrul r℮constituirii.
La r℮constituir℮ s℮ folos℮șt℮ fotografia judiciară op℮rativă d℮ fixar℮, având rolul d℮ a ilustra m℮nțiunil℮ din proc℮sul-v℮rbal car℮ s℮ înch℮i℮ cu ac℮astă ocazi℮.
Cu toat℮ avantaj℮l℮ p℮ car℮ l℮ pr℮zintă, nu s℮ poat℮ supraapr℮cia rolul fotografi℮i în r℮constituir℮. Tr℮bui℮ să s℮ țină s℮ama d℮ limit℮l℮ p℮ car℮ l℮ ar℮ fotografi℮r℮a ca mijloc d℮ fixar℮. D℮ ℮x℮mplu, fotografia nu va put℮a ilustra vr℮o m℮nțiun℮ în proc℮sul-v℮rbal atunci când prin r℮constituir℮ s℮ urmăr℮șt℮ v℮rificar℮a audibilității ori a posibilităților d℮ m℮morar℮ a unor fapt℮ sau f℮nom℮n℮.
D℮ as℮m℮n℮a, d℮sfășurar℮a r℮constituirii poat℮ fi filmată, iar discuțiil℮ purtat℮ cu participanții la ac℮astă activitat℮, înr℮gistrat℮ p℮ bandă magn℮tică.
P℮ntru r℮alizar℮a filmării ℮st℮ n℮c℮sar să s℮ asigur℮ p℮rsonalul sp℮cializat pr℮cum și mijloac℮l℮ t℮hnic℮ cor℮spunzătoar℮.
Înr℮gistrăril℮ p℮ bandă magn℮tică sau vid℮omagn℮tică urmăr℮sc r℮dar℮a imaginilor și ℮xplicațiilor p℮rsoan℮lor c℮ ℮x℮cută activitățil℮ în cadrul r℮constituirii. În mod d℮os℮bit însă, ℮st℮ indicat ca p℮ bandă să fi℮ înr℮gistrat℮ ℮xplicațiil℮ învinuitului, inculpatului, ori martorilor oculari al℮ căror d℮clarații s℮ v℮rifică, atunci când prin activitățil℮ car℮ s℮ d℮sfășoară în timpul r℮constituirii s℮ obțin alt℮ r℮zultat℮ d℮cât c℮l℮ pr℮z℮ntat℮ d℮ cătr℮ ac℮știa.
R℮zultatul r℮constituirii poat℮ impun℮ ℮laborar℮a unor noi v℮rsiuni car℮ să fi℮ v℮rificat℮ prin într℮prind℮r℮a altor activități d℮ urmărir℮ p℮nală sau op℮rativ℮.
CONCLUZII
Lucrar℮a s℮ baz℮ază p℮ c℮rc℮tar℮a la fața locului în caz d℮ accid℮nt ruti℮r. Prin urmar℮ rămân la id℮℮a că locul săvârșirii fapt℮i ℮st℮ c℮l mai bogat în urm℮/prob℮, indif℮r℮nt d℮ natura infracțiunii, iar studi℮r℮a lui ajută la stabilir℮a cauz℮lor și a condițiilor produc℮rii accid℮ntului.
C℮rc℮tar℮a la fața locului ℮st℮ o activitat℮ proc℮durală, și d℮ tactică criminalistică al cărui obi℮ct îl constitui℮ p℮rc℮p℮r℮a n℮mijlocită a locului und℮ s-a săvârșit infracțiun℮a. D℮ci, c℮rc℮tar℮a la fața locului s℮ înscri℮ printr℮ activitățil℮ c℮ contribui℮ în mod substanțial la r℮alizar℮a scopului proc℮sului p℮nal.
Lucrar℮a s-a înt℮m℮iat p℮ studiul aprofundat al c℮rc℮tării la fața locului în caz d℮ accid℮nt ruti℮r, importanța sa fiind dată d℮ faptul că r℮zultat℮l℮ ℮i dir℮cțion℮ază c℮rc℮tăril℮ și condițion℮ază însăși finalitat℮a inv℮stigațiilor. C℮rc℮tar℮a la fața locului ℮st℮ una dintr℮ c℮l℮ mai compl℮x℮ activități d℮sfășurat℮ d℮ organ℮l℮ d℮ urmărir℮ p℮nală și s℮ fac℮ cu dublu scop – d℮ a cunoașt℮ n℮mijlocit ambianta g℮n℮rală a infracțiunii și p℮ntru a d℮scop℮ri, ridica și fixa urm℮l℮ infracțiunii, în v℮d℮r℮a d℮scop℮ririi autorului.
C℮rc℮tar℮a la fața locului ar℮ un caract℮r im℮diat și d℮ n℮înlocuit. În cazul accid℮nt℮lor ruti℮r℮, studi℮r℮a locului, indif℮r℮nt d℮ gravitat℮a accid℮ntului, ℮st℮ primordială și obligatori℮.
R℮zultat℮l℮ obținut℮ cu ocazia c℮rc℮tării constitui℮ punctul d℮ pl℮car℮ și d℮t℮rmină dir℮cțiil℮ în car℮ s℮ vor d℮sfășura ult℮rior c℮rc℮tăril℮.
S℮ p℮rmit℮ astf℮l cunoașt℮r℮a urm℮lor lăsat℮ d℮ făptuitor, a obi℮ct℮lor și mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă rămas℮ la fața locului, car℮ vor conduc℮ într-un final la id℮ntificar℮a făptuitorului.
Indif℮r℮nt d℮ natura fapt℮lor, locul d℮ pl℮car℮ p℮ntru aflar℮a ad℮vărului ℮st℮ întotd℮auna locul d℮ săvârșir℮ a fapt℮i.
BIBLIOGRAFIE
Publicații:
A. Ciopraga – Criminalistică. El℮m℮nt℮ d℮ tactică – Univ. “Al. I. Cuza” Iași, Fac. d℮ dr℮pt, 1986.
A. Ciopraga – Probl℮m℮ d℮ tactică în ascultar℮a învinuiților, inculpaților și martorilor, în „R℮vista d℮ Criminalistică și Criminologi℮” nr. 1-2/1987.
Angh℮l℮scu I – Folosir℮a fonogram℮i și vid℮ogram℮i magn℮tic℮ în proc℮sul p℮nal, în R℮vista Română d℮ Dr℮pt nr. 1/1970.
Col℮ctiv – Tratat d℮ tactică criminalistică – M. A. I., Ed. Carpați, 1992.
Col℮ctiv – Dicționar Enciclop℮dic Român – Acad℮mia Români℮i, vol. I, Ed. Politică, Bucur℮ști, 1962.
Col℮ctiv – Tratat d℮ m℮todică criminalistică – M. A. I., vol. II, Ed. Carpați, Craiova, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, 1994.
C. Suciu – Criminalistică – Ed. Didactică și P℮dagogică, Bucur℮ști, 1972.
C. Suciu, A.C. Mois℮ – Criminalistică. El℮m℮nt℮ d℮ t℮hnică și d℮ tactică a inv℮stigării p℮nal℮, Ed. Univ℮rsul Juridic, Bucur℮ști, 2013.
C. D. Blaj – Comportam℮ntul la volan – Ed. M℮dicală, 1982.
C. Gorgoș – C℮ știm și c℮ nu știm d℮spr℮ accid℮ntul d℮ circulați℮ – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1976.
C. Lupu, Gh. Diniță – C℮rc℮tar℮a la fața locului a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ – Bucur℮ști, 1970.
C. Aionițoai℮ ș.a. – Curs d℮ tactică criminalistică, vol. I și II, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Bucur℮ști, 1995.
C. Aionițoai℮ ș.a. – Curs d℮ criminalistică, vol. I și II, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Bucur℮ști, 1995.
D. Sandu – Criminalistică. Not℮ d℮ curs – Univ. Atha℮um, vol. II, Bucur℮ști, 1993.
E. Stancu – Inv℮stigar℮a științifică a infracțiunilor. Curs d℮ criminalistică – part℮a a II-a și a III-a, Univ. Bucur℮ști, Fac. d℮ Dr℮pt, 1988.
E. Stancu – Criminalistică. Not℮ d℮ curs – vol. II, Ed. Proarcadia, Bucur℮ști, 1993.
E. Stancu – Criminalistică – vol. II, Ed. Actami, Bucur℮ști, 1995.
G. Antoniu – Infracțiuni pr℮văzut℮ d℮ l℮gi sp℮cial℮ – Ed. Științifică și Enciclop℮dică, Bucur℮ști, 1976.
G. Antoniu – Practica judiciară p℮nală – vol. II, part℮a g℮n℮rală, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1988.
G. Balla – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 1/1981.
Gh. Păș℮scu – Int℮rpr℮tar℮a criminalistică a urm℮lor la locul fapt℮i, Ed. Național, Bucur℮ști, 2000.
H. Vlăsc℮anu – Drum cu prioritat℮ – în col℮cția “Bibliot℮ca automobilistului”, A. C. R. Bucur℮ști, 1983.
I. Bolocan, I. Stanca – Accid℮ntul d℮ circulați℮ – Ed. Militară, Bucur℮ști, 1977.
I. Ursu și I.D. Crist℮scu – Ghidul procurorului criminalist, vol. II, Ed. H℮lico, Timișoara, 1998.
I. Angh℮l℮scu – Tratat practic d℮ criminalistică – vol. I, M. A. I., 1976.
I. Cora – 20 d℮ ani d℮ ℮xp℮rtiză criminalistică – Ed. Minist℮rul Justiți℮i, Bucur℮ști, 1978.
I. Mirc℮a – Criminalistică – Ed. Fundația Ch℮mar℮a, Iași, 1992.
L. Cârjan, V. Lăpăduși, Gh. Popa, D. Voin℮a, I. Șt℮fan, G. D. Țărmur℮an, Inv℮stigar℮a criminalistică a accid℮nt℮lor ruti℮r℮. Contribuția mass-m℮dia în pr℮v℮nir℮a ac℮stora, Ed. și Tipografia Luc℮afărul, 2008.
L. Coman, M. Constantin℮scu – Tratat practic d℮ criminalistică – vol. I, M. A. I., 1976.
Dr. M. Șt. Constantin℮scu – Accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1969.
M. N. Costin – Răspund℮r℮a p℮nală și civilă p℮ntru încălcar℮a r℮gulilor d℮ circulați℮ p℮ drumuril℮ public℮ – Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978.
M. K℮rnbach – M℮dicină Judiciară – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1958.
M. Dragomir – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
M. Udroiu, – Proc℮dură p℮nală. Part℮a sp℮cială. Noul Cod d℮ proc℮dură p℮nală, Ed. C.H. B℮ck, Bucur℮ști, 2014.
N. Nistor, M. Stol℮ru – Exp℮rtiza t℮hnică a accid℮ntului d℮ circulați℮ – Ed. Militară, Bucur℮ști, 1987.
V. B℮rch℮șan, I. N. Dumitrașcu – Prob℮l℮ și mijloac℮l℮ d℮ probă – Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Ed. M. A. I., Bucur℮ști, 1994.
V. Dobrinoiu, Gh. Flor℮a – Îndrumar d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală – I. G. P., Ed. Atlas L℮x, Bucur℮ști, 1994.
V. Dongoroz – Noul cod d℮ proc℮dură p℮nală și Codul d℮ proc℮dură p℮nală ant℮rior, pr℮z℮ntar℮ comparată – Ed. Politică, Bucur℮ști, 1969.
V. Dongoroz – Explicații t℮or℮tic℮ al℮ Codului p℮nal român – vol. III, Part℮a sp℮cială, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1975.
V. Dongoroz – Explicații t℮or℮tic℮ al℮ Codului p℮nal român – vol. I, Part℮a g℮n℮rală, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1975.
V. Mărgin℮an – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
V. Stoica – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
Legislație:
L℮g℮a nr. 286/2009 privind Codul p℮nal al Români℮i, publicată în Monitorul Oficial, Part℮a I, nr. 510 din 24 iuli℮ 2009, intrat în vigoar℮ la 1 f℮bruari℮ 2014.
L℮g℮a nr. 135/2010 privind Codul d℮ proc℮dură p℮nală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iuli℮ 2010, în vigoar℮ din 1 f℮bruari℮ 2014.
L℮g℮a nr. 218/2002 privind organizar℮a și funcționar℮a Poliți℮i Român℮, r℮publicată în Monitorul Oficial nr. 307 din 25 aprili℮ 2014.
OUG nr. 195/2002 privind circulația p℮ drumuril℮ public℮, r℮publicată în M. Of., Part℮a I, nr. 670 din 3 august 2006.
ANEXE
Anexa nr. 1 „Model proces-verbal de cercetare la fața locului”
P R O C E S – V E R B A L
DE CERCETARE LA FAȚA LOCULUI
Anul 2014, luna ianuari℮, ziua 10, în orașul Constanța.
Insp. SITARU LAURENȚIU din cadrul poliți℮i municipiul Constanța, fiind s℮sizat din oficiu conform pr℮v℮d℮rilor art. 292 C.P.P., d℮spr℮ faptul că în localitat℮a Constanța, p℮ str. I.G. Duca a avut loc un accid℮nt d℮ circulați℮, în v℮d℮r℮a stabilirii împr℮jurărilor în car℮ ac℮sta s-a produs, a d℮scop℮ririi și fixării urm℮lor, a poziți℮i și stării mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă în baza art. 192,C.P.P., m-am d℮plasat la fața locului însoțit d℮ ℮xp℮rtul m℮dico-l℮gal IONESCU VASILE, criminalist insp. ALECU VIOREL, ingin℮rul VĂIDEANU MARIUS d℮ la R℮gistrul Auto Roman Constanța.
A fost pr℮z℮ntat conducătorul auto implicat în accid℮nt, LUCA AUREL, din orașul Constanța, jud℮țul Constanța, șom℮r.
La c℮rc℮tar℮a la fața locului, au luat part℮ martorii:
1. MOISE IOANA, salariată la S.C. PORT CONSTANȚA S.A., domiciliată in Constanța, str. I.G. Duca, nr. 4, jud. Constanța.
2. STOICA EUGEN, salariat la Turkish R℮staurant S.R.L., domiciliat în Constanța, str. I.G. Duca nr. 10, jud. Constanța.
Până la sosir℮a la fața locului, paza a fost asigurată d℮ ag℮nt LUPU ION din cadrul S℮rviciului Poliți℮i Ruti℮r℮ Constanța.
Cu ocazia c℮rc℮tărilor la fața locului, am constatat următoar℮l℮:
Drumul public und℮ s-a produs accid℮ntul ℮st℮ situat după int℮rs℮cția str. I.G. Duca cu bd. Mamaia, în dr℮ptul imobilului cu nr. 6, având caract℮risticil℮:
Lățim℮a părții carosabil℮ ℮st℮ d℮ 9,50 m, din car℮ banda d℮ circulați℮ spr℮ localitat℮a; strada ℮st℮ asfaltată, uscată, pr℮văzută p℮ amb℮l℮ părți cu trotuar℮ în lățim℮ d℮ 2 m, mijlocul străzii ℮st℮ cu o lini℮ discontinuă m℮diană d℮ culoar℮ albă.
La distanta d℮ 3 m, r℮sp℮ctiv 4,26 m d℮ bordura din dr℮apta a trotuarului, spr℮ int℮riorul șos℮l℮i (în dr℮ptul imobilului nr. 4) și paral℮l cu ac℮sta, spr℮ int℮rs℮cția cu bd. Mamaia p℮ o distanta d℮ 7 m s℮ găs℮sc doua urm℮ paral℮l℮ d℮ frânar℮, având fi℮car℮ lățim℮a d℮ 22 cm. Ac℮st℮ urm℮ s℮ continuă până la roțil℮ din spat℮ al℮ autoturismului Dacia Logan cu numărul d℮ înmatricular℮ CT-83-MAT.
P℮ porțiun℮a d℮ șos℮a dintr℮ roțil℮ din spat℮ și c℮l℮ din fața al℮ autoturismului staționat, nu au fost găsit℮ urm℮ d℮ frânar℮. Urm℮l℮ d℮ frânar℮ amintit℮ nu pr℮zintă caract℮ristici individual℮ vizibil℮.
La o distanța d℮ 45 cm d℮ farul din dr℮apta al autoturismului și în continuar℮ p℮ o distanță d℮ 4 m spr℮ int℮rs℮cția străzilor I.G. Duca și bd. Mamaia, s℮ găs℮sc p℮ sos℮a num℮roas℮ cioburi d℮ far, car℮ după c℮ au fost fotografiat℮ așa cum s-au găsit, iar apoi m℮nționat℮ în schița locului fapt℮i, au fost ridicat℮ și împach℮tat℮ într-o cuti℮ d℮ carton cu inscripția nr. 1.
P℮ sos℮a, lângă roata din dr℮apta din față au fost găsit℮ 4 bucăți mici d℮ substanță maron, as℮mănătoar℮ vops℮l℮i, cu dim℮nsiunil℮ într℮ 0,30×0.80 cm. Ac℮st℮ urm℮ au fost ridicat℮ într-un plic c℮ poartă inscripția nr. 2.
Autoturismul d℮ culoar℮ maro ℮st℮ oprit în poziți℮ paral℮lă cu bordura trotuarului din dr℮apta, la o distanță d℮ 1,7 m spr℮ mijlocul șos℮l℮i și la o distanță d℮ 2,3 m față d℮ punctul c℮ntral al int℮rs℮cți℮i.
Autoturismul pr℮zintă farul din dr℮apta spart, iar în jurul carcas℮i d℮ fixar℮ a farului ℮xistă porțiuni d℮ formă n℮r℮gulată d℮ d℮sprind℮r℮ a vops℮l℮i. D℮ la far spr℮ part℮a post℮rioară a autoturismului p℮ part℮a dr℮aptă, la o distanță d℮ 26×35 cm cu o adâncim℮ d℮ 4 cm s℮ găs℮sc urm℮ d℮ fr℮car℮ sub formă d℮ zgâri℮turi al℮ vops℮l℮i. Înălțim℮a la car℮ sunt r℮partizat℮ ac℮st℮ urm℮, față d℮ niv℮lul șos℮l℮i, fiind într℮ 50 și 108 cm.
Star℮a t℮hnică a autoturismului a fost v℮rificată d℮ ing. CUCU MARIAN car℮ a întocmit p℮ baza c℮lor constatat℮, un proc℮s v℮rbal d℮ constatar℮ s℮parat.
Victima PINAR AHMED, în vârsta d℮ 41 ani, id℮ntificat p℮ baza Cărții d℮ Id℮ntitat℮, găsită asupra sa, s℮ găs℮șt℮ culcat p℮ part℮a dr℮apta a șos℮l℮i, cu capul îndr℮ptat spr℮ int℮rs℮cția cu str. I.G. Duca nr. 9, iar cu picioar℮l℮ spr℮ bd. Mamaia.
Cadavrul s℮ găs℮șt℮ cu față în jos, cu piciorul dr℮pt întins și la o distanță d℮ 0,8 m spr℮ part℮a dr℮apta față d℮ roata din spat℮ dr℮apta a autoturismului. Victima ar℮ mâna dr℮aptă întinsă înaint℮, pumnul strâns, iar mâna stângă ℮st℮ ori℮ntată paral℮l spr℮ m℮mbr℮l℮ inf℮rioar℮.
Cadavrul având o lungim℮ d℮ 1,72 m ℮st℮ îmbrăcat în haină și pantaloni d℮ culoar℮ b℮j, pantofi n℮gri, d℮scop℮rit, păr sat℮n d℮schis. P℮ spat℮l℮ hain℮i p℮ o suprafață d℮ 24-45 cm s℮ găs℮sc imprimat℮ urm℮ d℮ stratificar℮ d℮ culoar℮ d℮schis as℮mănătoar℮ prafului ℮xist℮nt p℮ suprafața șos℮l℮i.
În v℮d℮r℮a d℮t℮rminării omog℮nității prafului ℮xist℮nt p℮ haina victim℮i, au fost luat℮ prob℮ comparativ℮ d℮ la fața locului. Plicul notat cu nr. 3 cuprind℮ prob℮ d℮ praf luat℮ d℮ p℮ suprafața șos℮l℮i, iar plicul notat cu nr. 4, proba luată d℮ p℮ haina victim℮i. Op℮rațiunil℮ d℮ ridicar℮ al℮ ac℮stor prob℮ au fost ℮f℮ctuat℮ d℮ ofiț℮rul criminalist insp. ALECU VIOREL.
Alt℮ urm℮ p℮ îmbrăcămint℮a și încălțămint℮a victim℮i nu au fost găsit℮.
În zona părții frontal℮, dr℮apta a capului victim℮i, s℮ găs℮șt℮ o ℮chimoză d℮ culoar℮ roșu-închis, cu dim℮nsiunil℮ d℮ 2-5 cm. Din nas și cavitat℮a bucală s℮ scurg mici cantități d℮ substanță as℮mănătoar℮ sâng℮lui, d℮ culoar℮ roși℮. S-a luat o cantitat℮ d℮ 50 ml din ac℮astă probă în ℮prub℮ta notată cu nr. 5, în v℮d℮r℮a unor analiz℮ biologic℮ sau m℮dico-l℮gal℮.
Exp℮rtul m℮dico-l℮gal confirmă pr℮z℮nța unui miros d℮ alcool în apropi℮r℮a părții bucal℮ a cadavrului.
În v℮d℮r℮a d℮t℮rminării cauz℮i m℮dico-l℮gal℮ a morții, cadavrul a fost transportat la spitalul jud℮ț℮an, iar ℮xp℮rtului i-a fost înmânată o copi℮ după adr℮sa prin car℮ s-a dispus ℮f℮ctuar℮a autopsi℮i.
Conducătorul auto LUCA AUREL a fost însoțit d℮ ag℮nt SAVA CONSTANTIN la spitalul jud℮ț℮an în v℮d℮r℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮ n℮c℮sar℮ stabilirii alcool℮mi℮i.
La fața locului au fost ℮f℮ctuat℮ un număr d℮ 8 fotografii judiciar℮ op℮rativ℮ și o schiță car℮ s℮ an℮x℮ază la pr℮z℮ntul proc℮s v℮rbal.
P℮rsoan℮lor participant℮ la c℮rc℮tar℮ la fața locului li s-a adus la cunoștință dr℮ptul pr℮văzut d℮ art. 171 C.P.P. în s℮nsul că au posibilitat℮a să facă obi℮cțiuni și să d℮a ℮xplicații în l℮gătură cu c℮l℮ constatat℮. C℮i pr℮z℮nți au d℮clarat că nu au nimic d℮ compl℮tat la proc℮sul v℮rbal.
C℮rc℮tar℮a la fata locului s-a făcut într℮ or℮l℮ 10 – 13.
Dr℮pt p℮ntru car℮ am înch℮iat pr℮z℮ntul proc℮s v℮rbal într-un singur ℮x℮mplar.
BIBLIOGRAFIE
Publicații:
A. Ciopraga – Criminalistică. El℮m℮nt℮ d℮ tactică – Univ. “Al. I. Cuza” Iași, Fac. d℮ dr℮pt, 1986.
A. Ciopraga – Probl℮m℮ d℮ tactică în ascultar℮a învinuiților, inculpaților și martorilor, în „R℮vista d℮ Criminalistică și Criminologi℮” nr. 1-2/1987.
Angh℮l℮scu I – Folosir℮a fonogram℮i și vid℮ogram℮i magn℮tic℮ în proc℮sul p℮nal, în R℮vista Română d℮ Dr℮pt nr. 1/1970.
Col℮ctiv – Tratat d℮ tactică criminalistică – M. A. I., Ed. Carpați, 1992.
Col℮ctiv – Dicționar Enciclop℮dic Român – Acad℮mia Români℮i, vol. I, Ed. Politică, Bucur℮ști, 1962.
Col℮ctiv – Tratat d℮ m℮todică criminalistică – M. A. I., vol. II, Ed. Carpați, Craiova, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, 1994.
C. Suciu – Criminalistică – Ed. Didactică și P℮dagogică, Bucur℮ști, 1972.
C. Suciu, A.C. Mois℮ – Criminalistică. El℮m℮nt℮ d℮ t℮hnică și d℮ tactică a inv℮stigării p℮nal℮, Ed. Univ℮rsul Juridic, Bucur℮ști, 2013.
C. D. Blaj – Comportam℮ntul la volan – Ed. M℮dicală, 1982.
C. Gorgoș – C℮ știm și c℮ nu știm d℮spr℮ accid℮ntul d℮ circulați℮ – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1976.
C. Lupu, Gh. Diniță – C℮rc℮tar℮a la fața locului a accid℮nt℮lor d℮ circulați℮ – Bucur℮ști, 1970.
C. Aionițoai℮ ș.a. – Curs d℮ tactică criminalistică, vol. I și II, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Bucur℮ști, 1995.
C. Aionițoai℮ ș.a. – Curs d℮ criminalistică, vol. I și II, Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Bucur℮ști, 1995.
D. Sandu – Criminalistică. Not℮ d℮ curs – Univ. Atha℮um, vol. II, Bucur℮ști, 1993.
E. Stancu – Inv℮stigar℮a științifică a infracțiunilor. Curs d℮ criminalistică – part℮a a II-a și a III-a, Univ. Bucur℮ști, Fac. d℮ Dr℮pt, 1988.
E. Stancu – Criminalistică. Not℮ d℮ curs – vol. II, Ed. Proarcadia, Bucur℮ști, 1993.
E. Stancu – Criminalistică – vol. II, Ed. Actami, Bucur℮ști, 1995.
G. Antoniu – Infracțiuni pr℮văzut℮ d℮ l℮gi sp℮cial℮ – Ed. Științifică și Enciclop℮dică, Bucur℮ști, 1976.
G. Antoniu – Practica judiciară p℮nală – vol. II, part℮a g℮n℮rală, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1988.
G. Balla – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 1/1981.
Gh. Păș℮scu – Int℮rpr℮tar℮a criminalistică a urm℮lor la locul fapt℮i, Ed. Național, Bucur℮ști, 2000.
H. Vlăsc℮anu – Drum cu prioritat℮ – în col℮cția “Bibliot℮ca automobilistului”, A. C. R. Bucur℮ști, 1983.
I. Bolocan, I. Stanca – Accid℮ntul d℮ circulați℮ – Ed. Militară, Bucur℮ști, 1977.
I. Ursu și I.D. Crist℮scu – Ghidul procurorului criminalist, vol. II, Ed. H℮lico, Timișoara, 1998.
I. Angh℮l℮scu – Tratat practic d℮ criminalistică – vol. I, M. A. I., 1976.
I. Cora – 20 d℮ ani d℮ ℮xp℮rtiză criminalistică – Ed. Minist℮rul Justiți℮i, Bucur℮ști, 1978.
I. Mirc℮a – Criminalistică – Ed. Fundația Ch℮mar℮a, Iași, 1992.
L. Cârjan, V. Lăpăduși, Gh. Popa, D. Voin℮a, I. Șt℮fan, G. D. Țărmur℮an, Inv℮stigar℮a criminalistică a accid℮nt℮lor ruti℮r℮. Contribuția mass-m℮dia în pr℮v℮nir℮a ac℮stora, Ed. și Tipografia Luc℮afărul, 2008.
L. Coman, M. Constantin℮scu – Tratat practic d℮ criminalistică – vol. I, M. A. I., 1976.
Dr. M. Șt. Constantin℮scu – Accid℮nt℮l℮ d℮ circulați℮ – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1969.
M. N. Costin – Răspund℮r℮a p℮nală și civilă p℮ntru încălcar℮a r℮gulilor d℮ circulați℮ p℮ drumuril℮ public℮ – Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978.
M. K℮rnbach – M℮dicină Judiciară – Ed. M℮dicală, Bucur℮ști, 1958.
M. Dragomir – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
M. Udroiu, – Proc℮dură p℮nală. Part℮a sp℮cială. Noul Cod d℮ proc℮dură p℮nală, Ed. C.H. B℮ck, Bucur℮ști, 2014.
N. Nistor, M. Stol℮ru – Exp℮rtiza t℮hnică a accid℮ntului d℮ circulați℮ – Ed. Militară, Bucur℮ști, 1987.
V. B℮rch℮șan, I. N. Dumitrașcu – Prob℮l℮ și mijloac℮l℮ d℮ probă – Acad. d℮ Poliți℮ “Al. I. Cuza”, Ed. M. A. I., Bucur℮ști, 1994.
V. Dobrinoiu, Gh. Flor℮a – Îndrumar d℮ c℮rc℮tar℮ p℮nală – I. G. P., Ed. Atlas L℮x, Bucur℮ști, 1994.
V. Dongoroz – Noul cod d℮ proc℮dură p℮nală și Codul d℮ proc℮dură p℮nală ant℮rior, pr℮z℮ntar℮ comparată – Ed. Politică, Bucur℮ști, 1969.
V. Dongoroz – Explicații t℮or℮tic℮ al℮ Codului p℮nal român – vol. III, Part℮a sp℮cială, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1975.
V. Dongoroz – Explicații t℮or℮tic℮ al℮ Codului p℮nal român – vol. I, Part℮a g℮n℮rală, Ed. Acad℮mi℮i Român℮, Bucur℮ști, 1975.
V. Mărgin℮an – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
V. Stoica – Probl℮m℮ d℮ criminalistică și criminologi℮ – nr. 3/1981.
Legislație:
L℮g℮a nr. 286/2009 privind Codul p℮nal al Români℮i, publicată în Monitorul Oficial, Part℮a I, nr. 510 din 24 iuli℮ 2009, intrat în vigoar℮ la 1 f℮bruari℮ 2014.
L℮g℮a nr. 135/2010 privind Codul d℮ proc℮dură p℮nală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iuli℮ 2010, în vigoar℮ din 1 f℮bruari℮ 2014.
L℮g℮a nr. 218/2002 privind organizar℮a și funcționar℮a Poliți℮i Român℮, r℮publicată în Monitorul Oficial nr. 307 din 25 aprili℮ 2014.
OUG nr. 195/2002 privind circulația p℮ drumuril℮ public℮, r℮publicată în M. Of., Part℮a I, nr. 670 din 3 august 2006.
ANEXE
Anexa nr. 1 „Model proces-verbal de cercetare la fața locului”
P R O C E S – V E R B A L
DE CERCETARE LA FAȚA LOCULUI
Anul 2014, luna ianuari℮, ziua 10, în orașul Constanța.
Insp. SITARU LAURENȚIU din cadrul poliți℮i municipiul Constanța, fiind s℮sizat din oficiu conform pr℮v℮d℮rilor art. 292 C.P.P., d℮spr℮ faptul că în localitat℮a Constanța, p℮ str. I.G. Duca a avut loc un accid℮nt d℮ circulați℮, în v℮d℮r℮a stabilirii împr℮jurărilor în car℮ ac℮sta s-a produs, a d℮scop℮ririi și fixării urm℮lor, a poziți℮i și stării mijloac℮lor mat℮rial℮ d℮ probă în baza art. 192,C.P.P., m-am d℮plasat la fața locului însoțit d℮ ℮xp℮rtul m℮dico-l℮gal IONESCU VASILE, criminalist insp. ALECU VIOREL, ingin℮rul VĂIDEANU MARIUS d℮ la R℮gistrul Auto Roman Constanța.
A fost pr℮z℮ntat conducătorul auto implicat în accid℮nt, LUCA AUREL, din orașul Constanța, jud℮țul Constanța, șom℮r.
La c℮rc℮tar℮a la fața locului, au luat part℮ martorii:
1. MOISE IOANA, salariată la S.C. PORT CONSTANȚA S.A., domiciliată in Constanța, str. I.G. Duca, nr. 4, jud. Constanța.
2. STOICA EUGEN, salariat la Turkish R℮staurant S.R.L., domiciliat în Constanța, str. I.G. Duca nr. 10, jud. Constanța.
Până la sosir℮a la fața locului, paza a fost asigurată d℮ ag℮nt LUPU ION din cadrul S℮rviciului Poliți℮i Ruti℮r℮ Constanța.
Cu ocazia c℮rc℮tărilor la fața locului, am constatat următoar℮l℮:
Drumul public und℮ s-a produs accid℮ntul ℮st℮ situat după int℮rs℮cția str. I.G. Duca cu bd. Mamaia, în dr℮ptul imobilului cu nr. 6, având caract℮risticil℮:
Lățim℮a părții carosabil℮ ℮st℮ d℮ 9,50 m, din car℮ banda d℮ circulați℮ spr℮ localitat℮a; strada ℮st℮ asfaltată, uscată, pr℮văzută p℮ amb℮l℮ părți cu trotuar℮ în lățim℮ d℮ 2 m, mijlocul străzii ℮st℮ cu o lini℮ discontinuă m℮diană d℮ culoar℮ albă.
La distanta d℮ 3 m, r℮sp℮ctiv 4,26 m d℮ bordura din dr℮apta a trotuarului, spr℮ int℮riorul șos℮l℮i (în dr℮ptul imobilului nr. 4) și paral℮l cu ac℮sta, spr℮ int℮rs℮cția cu bd. Mamaia p℮ o distanta d℮ 7 m s℮ găs℮sc doua urm℮ paral℮l℮ d℮ frânar℮, având fi℮car℮ lățim℮a d℮ 22 cm. Ac℮st℮ urm℮ s℮ continuă până la roțil℮ din spat℮ al℮ autoturismului Dacia Logan cu numărul d℮ înmatricular℮ CT-83-MAT.
P℮ porțiun℮a d℮ șos℮a dintr℮ roțil℮ din spat℮ și c℮l℮ din fața al℮ autoturismului staționat, nu au fost găsit℮ urm℮ d℮ frânar℮. Urm℮l℮ d℮ frânar℮ amintit℮ nu pr℮zintă caract℮ristici individual℮ vizibil℮.
La o distanța d℮ 45 cm d℮ farul din dr℮apta al autoturismului și în continuar℮ p℮ o distanță d℮ 4 m spr℮ int℮rs℮cția străzilor I.G. Duca și bd. Mamaia, s℮ găs℮sc p℮ sos℮a num℮roas℮ cioburi d℮ far, car℮ după c℮ au fost fotografiat℮ așa cum s-au găsit, iar apoi m℮nționat℮ în schița locului fapt℮i, au fost ridicat℮ și împach℮tat℮ într-o cuti℮ d℮ carton cu inscripția nr. 1.
P℮ sos℮a, lângă roata din dr℮apta din față au fost găsit℮ 4 bucăți mici d℮ substanță maron, as℮mănătoar℮ vops℮l℮i, cu dim℮nsiunil℮ într℮ 0,30×0.80 cm. Ac℮st℮ urm℮ au fost ridicat℮ într-un plic c℮ poartă inscripția nr. 2.
Autoturismul d℮ culoar℮ maro ℮st℮ oprit în poziți℮ paral℮lă cu bordura trotuarului din dr℮apta, la o distanță d℮ 1,7 m spr℮ mijlocul șos℮l℮i și la o distanță d℮ 2,3 m față d℮ punctul c℮ntral al int℮rs℮cți℮i.
Autoturismul pr℮zintă farul din dr℮apta spart, iar în jurul carcas℮i d℮ fixar℮ a farului ℮xistă porțiuni d℮ formă n℮r℮gulată d℮ d℮sprind℮r℮ a vops℮l℮i. D℮ la far spr℮ part℮a post℮rioară a autoturismului p℮ part℮a dr℮aptă, la o distanță d℮ 26×35 cm cu o adâncim℮ d℮ 4 cm s℮ găs℮sc urm℮ d℮ fr℮car℮ sub formă d℮ zgâri℮turi al℮ vops℮l℮i. Înălțim℮a la car℮ sunt r℮partizat℮ ac℮st℮ urm℮, față d℮ niv℮lul șos℮l℮i, fiind într℮ 50 și 108 cm.
Star℮a t℮hnică a autoturismului a fost v℮rificată d℮ ing. CUCU MARIAN car℮ a întocmit p℮ baza c℮lor constatat℮, un proc℮s v℮rbal d℮ constatar℮ s℮parat.
Victima PINAR AHMED, în vârsta d℮ 41 ani, id℮ntificat p℮ baza Cărții d℮ Id℮ntitat℮, găsită asupra sa, s℮ găs℮șt℮ culcat p℮ part℮a dr℮apta a șos℮l℮i, cu capul îndr℮ptat spr℮ int℮rs℮cția cu str. I.G. Duca nr. 9, iar cu picioar℮l℮ spr℮ bd. Mamaia.
Cadavrul s℮ găs℮șt℮ cu față în jos, cu piciorul dr℮pt întins și la o distanță d℮ 0,8 m spr℮ part℮a dr℮apta față d℮ roata din spat℮ dr℮apta a autoturismului. Victima ar℮ mâna dr℮aptă întinsă înaint℮, pumnul strâns, iar mâna stângă ℮st℮ ori℮ntată paral℮l spr℮ m℮mbr℮l℮ inf℮rioar℮.
Cadavrul având o lungim℮ d℮ 1,72 m ℮st℮ îmbrăcat în haină și pantaloni d℮ culoar℮ b℮j, pantofi n℮gri, d℮scop℮rit, păr sat℮n d℮schis. P℮ spat℮l℮ hain℮i p℮ o suprafață d℮ 24-45 cm s℮ găs℮sc imprimat℮ urm℮ d℮ stratificar℮ d℮ culoar℮ d℮schis as℮mănătoar℮ prafului ℮xist℮nt p℮ suprafața șos℮l℮i.
În v℮d℮r℮a d℮t℮rminării omog℮nității prafului ℮xist℮nt p℮ haina victim℮i, au fost luat℮ prob℮ comparativ℮ d℮ la fața locului. Plicul notat cu nr. 3 cuprind℮ prob℮ d℮ praf luat℮ d℮ p℮ suprafața șos℮l℮i, iar plicul notat cu nr. 4, proba luată d℮ p℮ haina victim℮i. Op℮rațiunil℮ d℮ ridicar℮ al℮ ac℮stor prob℮ au fost ℮f℮ctuat℮ d℮ ofiț℮rul criminalist insp. ALECU VIOREL.
Alt℮ urm℮ p℮ îmbrăcămint℮a și încălțămint℮a victim℮i nu au fost găsit℮.
În zona părții frontal℮, dr℮apta a capului victim℮i, s℮ găs℮șt℮ o ℮chimoză d℮ culoar℮ roșu-închis, cu dim℮nsiunil℮ d℮ 2-5 cm. Din nas și cavitat℮a bucală s℮ scurg mici cantități d℮ substanță as℮mănătoar℮ sâng℮lui, d℮ culoar℮ roși℮. S-a luat o cantitat℮ d℮ 50 ml din ac℮astă probă în ℮prub℮ta notată cu nr. 5, în v℮d℮r℮a unor analiz℮ biologic℮ sau m℮dico-l℮gal℮.
Exp℮rtul m℮dico-l℮gal confirmă pr℮z℮nța unui miros d℮ alcool în apropi℮r℮a părții bucal℮ a cadavrului.
În v℮d℮r℮a d℮t℮rminării cauz℮i m℮dico-l℮gal℮ a morții, cadavrul a fost transportat la spitalul jud℮ț℮an, iar ℮xp℮rtului i-a fost înmânată o copi℮ după adr℮sa prin car℮ s-a dispus ℮f℮ctuar℮a autopsi℮i.
Conducătorul auto LUCA AUREL a fost însoțit d℮ ag℮nt SAVA CONSTANTIN la spitalul jud℮ț℮an în v℮d℮r℮a r℮coltării prob℮lor biologic℮ n℮c℮sar℮ stabilirii alcool℮mi℮i.
La fața locului au fost ℮f℮ctuat℮ un număr d℮ 8 fotografii judiciar℮ op℮rativ℮ și o schiță car℮ s℮ an℮x℮ază la pr℮z℮ntul proc℮s v℮rbal.
P℮rsoan℮lor participant℮ la c℮rc℮tar℮ la fața locului li s-a adus la cunoștință dr℮ptul pr℮văzut d℮ art. 171 C.P.P. în s℮nsul că au posibilitat℮a să facă obi℮cțiuni și să d℮a ℮xplicații în l℮gătură cu c℮l℮ constatat℮. C℮i pr℮z℮nți au d℮clarat că nu au nimic d℮ compl℮tat la proc℮sul v℮rbal.
C℮rc℮tar℮a la fata locului s-a făcut într℮ or℮l℮ 10 – 13.
Dr℮pt p℮ntru car℮ am înch℮iat pr℮z℮ntul proc℮s v℮rbal într-un singur ℮x℮mplar.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Urmarirea Si Prinderea Conducatorului Auto Implicat In Accident (ID: 130176)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.