URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 1 Proiect nr. 30/2003 M E M O R I U G E N E R A L 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI •… [604233]

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 1

Proiect nr. 30/2003

M E M O R I U G E N E R A L

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI

• Denumirea lucrării : PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA SNAGOV (județul ILFOV) –
REACTUALIZARE

• Beneficiar : MINISTERUL TRANS PORTURILOR,
CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

• Baza legală a proiectării : Legea nr. 350 /2001
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13N/1999
Legea nr. 50/1991/republicată 1996
și completată prin Legea nr. 453/2001
Ordin nr. 91/1991 al M.L.P.A.T.
H.G.R. nr . 525/1996

• Proiectant general : I.N.C.D. – URBANPROIECT – București

• Data elaborării : martie 2004

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII

Elementul major intervenit în infrastructura de transport a României (în cazul
de față: coridorul IV – autostrada Bucur ești-Brașov), respectiv integrarea în rețeaua
de transport paneuropeană, determină necesitatea completării documentațiilor de
urbanism și amenajarea teritoriului existente cu date noi legate de situația nou
apărută.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 2
Prin introducerea în cadrul documentații lor de urbanism existente
(reactualizarea lor) a implicațiilor generate de traseul viitoarei autostrăzi București –
Brașov, se vor crea condițiile de autorizare a acestei noi căi de comunicații.
Lucrarea își propune stabilirea direcțiilor de dezvoltare a com unei Snagov, în
corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului național și județean – autostrada
București -Brașov – în condițiile respectării dreptului de proprietate și a interesului
public.
Propunerile ce se avansează vor trebui să coreleze, de asem enea,
potențialul economic și uman cu aspirațiile de ordin social și cultural ale populației.
Odată cu stabilirea direcțiilor de dezvoltare în perspectivă ale comunei
Snagov, lucrarea va trebui să dea răspuns și problemelor imediate cu care se
confruntă Co nsiliul Local, în special în determinarea categoriilor de intervenție,
permisiuni și restricții, necesităților de primă etapă.

Elaborat, avizat și aprobat, Planul Urbanistic General devine principalul
instrument în dezvoltarea comunei, el putând fi utiliz at la:
– Promovarea unor investiții din fondurile publice, cu precădere în dezvoltarea
infrastructurii și instituțiilor publice.
– Emiterea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire în toate
domeniile.
– Respingerea unor solicitări de cons truire, neconforme cu prevederile PUG.
– Rezolvarea unor litigii ce pot apare între Consiliul Local și persoane fizice
sau juridice, sau litigii între persoane fizice.
x x
x
Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL (prescurtat în lucrare P.U.G.) s- a
elaborat în c onformitate cu:
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
• Legea nr. 50/1991, republicată 1996, privind autorizarea construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor.
• Legea 453/2001 care modifică și completează Legea nr. 50/1991.
• Ordinul nr. 91/1991 al M.L.P.A.T. privind procedura de autorizare și conținutul documentațiilor de urbanism.
• H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism.
• Alte acte legislative și normative apărute, cu implicații directe asupra
domeniului urbanismului.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 3

1.3. SURSE DOCUMENTARE
În scopul întocmirii prezentei lucrări au fost cercetate o serie de surse
documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Snagov și
propuneri de perspectivă:
• Planul de Amenajar e a Teritoriului Național (P.A.T.N.), elaborat de
URBANPROIECT între anii 1994 -2001:
• Secțiunea I – Căi de comunicație (aprobat ă prin Legea nr. 71/1996);
• Secțiunea II – Apa (aprobată prin Legea nr. 171/1997);
• Secțiunea III – Zone naturale și construite prot ejate (aprobată prin
Legea nr. 5/2000);
• Secțiunea IV – Rețeaua de localități (aprobată prin Legea nr. 351/2001);
• Secțiunea V – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001).
• Studiu privind probleme ale dezvoltării urbane în teritoriu – Cazul zonelor
periurbane ale orașelor mari: cazul București – elaborat de URBANPROIECT în
anul 1996- 1998.
• Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (P.A.T.J.) Ilfov, elaborat de URBANPROIECT între anii 1997 -2003.
• Studii de circulație în zonă, cu legături în cadrul zonei periurbane București și
județele limitrofe (1997).
• Date statistice de la Centrul National de Statistică și Comisia județeană de statistică, precum și din Anuarele statistice.
• Suportul topografic al lucrării, scara 1:5000, a fost reambulat în 1996 de
S.C. “ZENIT 66” – București și în 2004 de URBANPROIECT – București.
• Date privind limita intravilanului, obținute din proiectele elaborate anterior de URBANPROIECT – București, respectiv din proiectul nr. 122/2000 – PUG
comuna Snagov aprobat de către Consiliul Local prin hotărârea
nr. 49/30.12.1999.
• Date de analiză și opțiuni de la Consiliul Local al comunei Snagov.
• Documentații de Urbanism (Planuri Urbanistice de Zonă și de Detaliu) – aprobate
în perioada 1992- 2004.
• Proiect faza PT + DE privind “Înființarea alimentării cu gaze naturale în comuna
Snagov, județul Ilfov”, elaborat de INDUSTRIAL GAZ București în anul 2000.
• Studiul de fezabilitate pentru autostrada București -Brașov, sectorul București –
Dumbrava, elaborat de S EARCH CORPORATION (contract nr. 126/2001,
indicativ proiect 243- SF-D-2001).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 4
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. ÎNCADRARE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI ȘI
TERITORIUL JUDEȚEAN
Din schemele anexate la prezentul Memoriu general – extrase din Planul de
Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.), din Planul de Amenajare a Teritoriului
Județean Ilfov și din Studiul privind problemele dezvotării urbane în teritoriu – cazul
zonei periurbane București – se pot desprinde, comparativ cu c elelalte unități
administrativ -teritoriale ale județului Ilfov, următoarele aspecte:
a) Sub aspectul căilor majore rutiere, județul Ilfov va beneficia, în perspectivă,
de autostrăzile București – Brașov, București – Albița, București – Constanța,
București – Giurgiu, București – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj -Timișoara –
Moravița, de autostrada de centură (I.P.T.A.N.A. – pentru sectorul nordic și SEARCH
CORPORATION – pentru sectorul sudic) și de drumurile expres București –
Alexandria – Turnu Măgurele și București – Giurgiu. Cea mai apropiată trecere peste
Dunăre, în Bulgaria, este la Giurgiu.
b) În privința rețelei feroviare naționale, comuna Snagov străbătută de la sud
la nord- est de calea ferată București -Snagov, care se desprinde din calea fera tă
București -Urziceni în dreptul localității Căciulați, comuna Moara Vlăsiei.
Localitatea reședință de comună este deservită, pe calea ferată, prin stația –
halta Snagov (la circa 38 km față de stația București Nord).
Pentru viitor se propune modernizarea liniei de cale ferată București -Snagov.
c) La nivelul județului Ilfov, comuna Snagov legături rutiere, majoritatea
modernizate, astfel prin intermediul drumului național DN 1 se asigură legătura cu
comunele vecine Ciolpani și Balotești (apoi mai departe cu municipiul București),
prin intermediul drumului județean DJ 101B se asigură legătura cu comunele vecine
Periș și Gruiu , prin intermediul drumului județean DJ 101M se asigură legătura
dotărilor situate pe malul nord- vestic al lacului Snagov cu comuna Ciol pani și
DN 1 , prin intermediul drumului județean DJ 111 se asigură legătura dotărilor
situate pe malul nord- vestic al lacului Snagov cu localitatea Izvorani (comuna
Ciolpani) , iar prin intermediul drumului comunal DC 184 se asigură legătura
localității Ghermănești cu comuna Moara Vlăsiei .
d) Zonarea agroeconomică în raport cu pretabilitatea folosințelor fondului
funciar include comuna Snagov în zone cu funcțiuni dominant agricole, cu zone specializate în cultura mare.
e) Comuna Snagov are activități product ive din sfera industriei și a
depozitelor, regăsindu- se în categoria localităților în care ponderea populației
ocupate în industrie este de 7,5 – 19,9% din totalul populației ocupate.
f) Sub aspectul calității, fondul de locuințe poate fi caracterizat ca f iind variat,
cu un indice de locuibilitate (suprafața locuibilă raportată la numărul de locuitori) cu valori superioare mediei pe țară – 14,20 mp/locuitor (mai precis 28,30 mp/locuitor ).
g) Gruparea unităților administrativ -teritoriale după numărul de locuitori
plasează comuna Snagov în categoria unităților de talie mijlocie.
În afară de localitatea reședință de comună, Snagov Vlăsiei mai are patru
localități componente – Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești și Vlădiceasca.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 5
h) În ultimii ani populația comunei a înregistrat o creștere moderată în
comparație cu alte unități administrativ -teritoriale din județul Ilfov și se încadrează în
categoria localităților cu creșteri de populație cuprinse între 5,0-10,0% în perioada
1992- 2002.
i) În ceea ce privește densit atea populației (nr. locuitori raportați la suprafața
teritoriului administrativ al comunei), comuna Snagov se încadrează în categoria
comunelor cu densitatea sub 99,70 locuitori/km2 (mai precis 68,60 locuitori/km2),
față de media de 180,40 locuitori/km2 pe total rural în județul Ilfov și 44,50 pe țară.
j) Comuna Snagov un spor migratoriu anual pozitiv mai mic ca media pe
județ (5,500/00), respectiv de 4,0 -7,0 persoane/1000 locuitori , poziție
dezavantajoasă în comparație cu alte unități administrativ -terito riale din județ.
k) Sub aspectul populației active ocupate, comuna Snagov prezintă o medie
relativ bună, încadrându- se în categoria 36,0- 39,9% din totalul populației. Din datele
privind ponderea populației ocupate în sectoarele socio- economice se constată
dominanța sectorului terțiar (ponderea salariaților în sectorul terțiar este de până la 50%).
l) În privința echipării hidroedilitare, comuna Snagov beneficiază parțial de
alimentare cu apă în sistem centralizat, numai în localitățile Ghermănești și Snagov
(zona centrală – blocurile cu P+2 ÷ P+3 etaje). Celelate trei localități componente,
Ciofliceni, Tâncăbești și Vlădiceasca au ca sursă de alimentare cu apă fântâni individuale. În etapa următoare se dorește realizarea alimentării cu apă și canalizării
apelor uzate în sistem centralizat pentru cele cinci localități ale comunei și pentru zona turistică și de agrement Snagov.
m) Sub aspectul elementelor potențiale de dezvoltare, comuna Snagov se va
putea sprijini pe valorificarea terenurilor agricole, prin înființarea și diversificarea unor capacități de producție, precum și pe dezvoltarea activităților terțiare (comerț, ocrotirea sănătății, învățământ, servicii diverse, turism), fără a neglija activitățile din sfera micii industrii.
n) Zonificarea funcțional -spațială, sub aspectul politicilor publice de
amenajare- dezvoltare, încadrează comuna Snagov în partea de nord a județului, în
zona periurbană a municipiului București (la nord de acesta), cu potențial dominant de dezvoltare a funcțiunilor mixte turism -recreere – servicii – comerț.
o) Ca încadrare în rețeaua de localități a județului, comuna Snagov se
situează în categoria localităților ce necesită intervenții prioritare în diversificarea și descentralizarea activităților secundare, terțiare și îmbunătățire a fondului locativ și a
echipării edilitare, constituind un centru cu activități importante pentru susținerea centrelor cu caracter zonal.
p) Din punct de vedere al calității mediului înconjurător, comuna Snagov nu
are surse de poluare care pot crea proble me majore și nici zone cu suprafețe
afectate de procese naturale distructive.
r) Din punct de vedere al zonelor naturale protejate, pe teritoriul comunei
Snagov sunt delimitate două zone naturale protejate de interes național –
Rezervația "Lacul Snagov" și Rezervația "Pădurea Snagov" (conform Legii
nr. 5/2000 – Zone protejate, Anexa nr. I – Zone naturale protejate, punctul 2.0 –
Rezervații și monumente ale naturii – pozițiile 2.560 și 2561).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 6

SCURT ISTORIC
Localitățile comunei sunt răsfirate în teri toriu, fiind dezvoltate de -a lungul
drumului județean DJ 101B și a malului lacului Snagov.
Tipologia morfologică a satelor este de tip alveolar determinată de forma de
relief -câmpie, dezvoltate linear de- a lungul drumului și a malului lacului.
Conform “Mar elui Dicționar Geografic al României” din 1902 elaborat de
Societatea Geografică Română, fondată în 15 iunie 1875, Snagovul era moșie a
statului pe care în 1864 s -au împroprietărit parte din locuitorii comunei Trestioara,
plasa Vărbilău, județul Prahova.
Numele comunei Snagov conform aceluiași "Dicționar Geografic al României
este luat de la balta Znagovului situat la nordul teritoriului".
Prima atestare documentară a localității Snagov, a cărei denumire anterioară
era Dobrușești (Dobroșești), a fost în anul 1441, iunie 30. În același an este atestată și localitatea Ghermănești, iar localitatea Tâncăbești a fost atestată în anul 1482, martie 28. Localitatea Vlădiceasca, a cărei denumire anterioară era Mitropolia, era un cătun al Tâncăbeștilor.
Zona în care s e înscrie comuna Snagov poartă mărturii materiale ale
prezenței omului din timpuri străvechi. Investigațiile arheologice au făcut posibilă constatarea că pe acest teritoriu viața oamenilor s -a continuat neîntrerupt existența
fără pauze sau hiatusuri.
În ac est context pot fi incluse descoperirile atribuite epocilor pietrei șlefuite,
bronzului, geto- dacică, de formarea a poporului român și a feudalismului timpuriu.
Conform studiului istoric realizat de S.C. URBANA S.A. pentru PATJ Ilfov,
aceste situri arheologice sunt următoarele:
– în marginea sudică a pădurii Scroviștea, așezare din epoca bronzului (42 A 116);
– din marginea estică a satului până la pădurea Scroviștea, fâșie pe
malul nordic al lacului Snagov, și vestic al văii “Lacul Ciurii”, așezări din epocile bronzului, fierului și de formare a poporului român
(42 A 117);
– pe malul sudic al lacului Snagov, între satul Cocioc și benzinărie,
așezări din sec. II -III, așezare sec. IV -V, așezare sec. V -VI, așezări
sec. VI (situri arheologice neclasate);
– pe ambele maluri ale pârâului Vlăsia (de la circa 600 m est de calea
ferată București – Ploiești spre vest, până în zona colțului nord- vestic al
pădurii Vlăsia, spre est) – așezări din epocile bronzului, geto- dacică, de
formare a poporului român și feudalism (42 A 006_3);
– din marginea estică a satului Cocioc până la drumul național DN 1
București – Ploiești, pe malul sudic al lacului Snagov – așezări din
epocile neolitică, bronzului, geto- dacică, de formare a poporului român
și feudalism ( 42 A 099_2);
– pe malul nordic al Vlăsiei, între drumul național DN 1 București –
Ploiești și pădurea Vlădiceasca – așezări din perioada de formare a
poporului român ( 42 A 118);

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 7
– pe malul sudic al lacului Snagov, între două văi afluente, martori
eroziune, pantă abruptă către nor d (dispărute) – patru complexe
orizontul Ipotești – Cândești – Ciurel, locuire sec. II -I a Hr., sec. X., din
perioada feudală și modernă (situri arheologice neclasate).
În afara acestor situri arheologice în comuna Snagov se mai află monumente
de arhitectură cu valoare istorică, astfel:
– mânăstirea Snagov ( 42 B 067) situată pe o insulă a lacului Snagov, biserica
“Sf. Nicolae Ciofliceni” – sec. al XIX -lea ( 42 B 069) și han – sec. al XIX -lea
(42 B 071) situate în localitatea Tâncăbești și biseri ca “Sf. Nicolae”, 1790 ( 42 B 042)
situată în localitatea Ghermănești.
Referitor la mânăstirea Snagov, unii istorici susțin că s -a edificat în zilele lui
Vlad Țepeș, 1457, alții în zilele lui Vladislav -Voevod, 1453, iar alții combat ambele
aserțiuni pe moti vul că se găsește un panaghiar de metal, zestre a mânăstirii
Snagov, cu leatul 1431, dată anterioară domniilor lui Țepeș și Vladislav -Voevod.
La Snagov, Matei Basarab a așezat pe la 1643 prima tipografie pentru
imprimarea cărților în limba țării, la care a contribuit mult soția sa, Doamna Elena,
mitropolitul Ștefan și Udriște Năsturel (Gr. G. Tocilescu).
Aici, Antim, ales mitropolit al țării, sub numele de Antin II la 1709, pe când era
egumen al mânăstirii Snagov, a tipărit mai multe cărți bisericești în el inește și
românește.
Până la 1862 era aici o tipografie și un penitenciar, care în cele din urmă
servea ca patrioților români, aici au fost exilați o parte din “bonjuriștii” care au
condus mișcarea revoluționară din 1848.
Călugării greci închinaseră aceast ă mănăstire mănăstirilor din Muntele Athos.
Matei Basarab a deservit -o și “le -au dat pe seama Țărei cum au fost de veac”. El a
înzestrat -o cu sate, odoare și venituri de tot felul.
La Snagov a fost sugrumat postelnicul Constantin Canatacuzino din porunca
lui Grigore Ghica Vodă.
Din această mânăstire, nu a mai rămas decât biserica, redusă la biserica de
mir. Ea a fost restaurată după cutremurul din anul 1940.
Biserica “Sf. Nicolae Ciofliceni” din localitatea Tâncăbești este o biserică în
plan trilobat cu pic tură neobizantină în frescă. Catapeteasma din lemn de tei are o
sculptură foarte frumoasă. Cuprinde icoane împărătești și 3 registre de icoane.
La km 32 al drumului național DN 1 se află hanul din sec. al XIX -lea; acesta
are 12 camere bine întreținute, unde în prezent funcționează un atelier pentru tâmplărie metalică. Lângă han se află și monumentul eroilor războiului de întregire a neamului 1916- 1919 ( 42 B 028), autor D. Mățăoanu. În localitatea Tâncăbești a mai
existat un han din sec. al XIX -lea (42 B 070), dar care între timp a fost demolat.
Biserica “Sf. Nicolae” din satul Ghermănești (strada Călugăreni), realizată în
anul 1790, a fost refăcută ulterior între anii 1928- 1940. Este o biserică monumentală
în plan trilobat cu catapeteasma din lemn. Are două turle pe pronaos și una pe
naos. Pridvorul este deschis cu frumoase coloane de susținere.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 8

2.2. RELIEFUL ȘI GEOMORFOLOGIA ZONEI

Relieful – elemente ale cadrului natural
Teritoriul comunei este situat în Câmpia Snagovului, parte integrantă din
Câmp ia Vlăsiei, continuată în nord cu zona de luncă și terase inferioare ale râului
Ialomița.
Relieful dominant este de câmpie netedă, prezentând o ușoară înclinare spre
est și alta mai puțin sesizabilă spre sud, altitudinea fiind cuprinsă între + 104 m în
dreptul localității Tâncăbești și + 85 în partea de sud- est a localității Snagov.
Valea Snagovului traversează teritoriul comunei, toate localitățile având
acces pe câte o latură la lac.
Această poziție prezintă o mare importanță pentru comună, fiind posibilă
dezvoltarea unor activități complexe (piscicultură, irigații, agrement, sport, etc.).
O altă caracteristică a Câmpiei Snagovului este existența pădurilor de
foioase, păduri care pe teritoriul comunei ocupă 3639 ha și constituie un potențial economic și tu ristic de exploatat.
Comuna Snagov și localitățile componente Snagov, Ghermănești, Ciofliceni,
Vlădiceasca și Tâncăbești se găsesc în partea de nord a municipiului București la aproximativ 30 km distanță pe partea dreaptă a drumului național DN 1 București –
Ploiești, singura localitate care se întinde și la vest de drumul național DN 1 fiind Tâncăbești.
Din punct de vedere geomorfologic, zona se încadrează în unitatea Câmpia
Vlăsiei și este cunoscută sub denumirea “Câmpia Snagov”.
În ansamblu, terenul este t raversat de 13 văi cu lungimi de maxim 5 km, care
debușează în lacul Snagov. Pe versanții acestor văi nu se produc alunecări de teren.
În dreptul localității Tâncăbești, malul stâng al lacului Snagov prezintă pantă
de până la 20%, după care, spre est, pant a se reduce la valori de 10% – 15%.
Malul drept are pante mai line de 15% până în dreptul localității Ghermănești,
după care pante cresc până la 20%.
Ambele maluri sunt stabile cu excepția unor porțiuni la contactul cu apa din
lac, unde se produc cedări (r upturi la piciorul taluzului) datorită acțiunii de eroziune a
valurilor.

Geologia zonei
Din punct de vedere geologic, fundamentul regional este de vârsta Pliocen ,
alcătuit din nisipuri și pietrișuri cu intercalații marnoase cunoscute sub denumirea "Strat e de Cândești" .
Acestea sunt acoperite de depozite de vârstă cuaternară ( Pleistocen ).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 9
Detalii se găsesc în Studiul geotehnic întocmit de firma GEOCONSTRUCT
DESIGN – S.R.L. București realizat în cadrul contractului de subproiectare
nr. 15/1997, studiu predat.

Hidrografia
Rețeaua hidrografică este tributară Ialomiței. Ea este formată din pârâul
Vlăsia, care parțial reprezintă limita de sud, și lacul Snagov format pe valea
Snagovului.
Apele pârâului Vlăsia se descarcă în lacul Căldărușani, în amon te de
localitatea Grădiștea, iar apele lacului Snagov se varsă în râul Ialomița prin intermediul unui canal de evacuare.
Lacul Snagov are o suprafață de 575 ha și un volum de 17,25 mil. mc..

Condiții hidrologice
Conform Studiului geotehnic întocmit de fi rma GEOCONSTRUCT DESIGN –
S.R.L București, în zonă se găsesc două straturi acvifere:
• unul de mică adâncime 6,20 m în Snagov și 11,70 m în Tâncăbești, cu apă nepotabilă și slab agresivă față de mediu;
• unul de adâncime medie interceptat în foraje (21) la adâ ncime 35 – 100 m,
cantonat în orizontul de nisip cu pietriș, a cărui apă se încadrează în limite normale de potabilitate, fiind slab agresivă față de metale.

Condiții de fundare. Seismicitate
Pe baza observațiilor efectuate și a concluziilor geotehnice , în zona studiată
rezultă că suprafața terenului nu este afectată de alunecări, procese erozionale sau alte fenomene fizico- geologice defavorabile, de asemenea nu sunt posibile inundații.
La limită cu lacul Snagov se observă degradări locale ale piciorului malului
datorită acțiunii valurilor, dar în ansamblu, malul este stabil.
Din forajele analizate rezultă că în localitățile cercetate, terenul de fundare
este alcătuit din pământuri predominant argiloase (argilă, argile prăfoase cu consistență în domeniul plastic consistent – vârtos).
Deși pe alocuri prezintă caracter slab macroporic, pământurile argiloase sunt
practic insensibile la umezire, tasările specifice prin umezire fiind de ordinul a 2 –
3%.
Din punct de vedere geologic și geotehnic pământurile ar giloase constituie
teren bun de fundare pentru clădiri de locuit, sociale și industriale cu P+1 ÷ P+4 etaje; se pot executa subsoluri sau nu.
În cazul construcțiilor fără subsol, adâncimea de fundare minimă este de
1,00 m de la nivelul terenului sistematizat, adâncimea ce depășește adâncimea
locală de îngheț ( 0,90 m ).
Dacă sistematizarea terenului se va realiza în umplutură, adâncimea de
fundare se va considera de la nivelul terenului natural.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 10
Pentru construcții cu subsol, adâncimea de fundare se va lua de
0,30 – 0,60 m, pardoseala subsolului în funcție de înălțimea construcției.
Condiții generale de executare a fundațiilor sunt enumerate în studiul
geotehnic, urmând a se face investigații geotehnice specifice pentru fiecare obiect
ce se va construi, studiul geotehnic întocmit fiind valabil pentru faza PUG.

Din punct de vedere seismic comuna Snagov face parte din zona seismică
de gradul 81 (1 – perioada de revenire 1 = 50 ani) pe scara M.S.K ., conform STAS
nr. 111/1- 1993, iar conform normat ivului P 100/1992 se încadrează în zona " C",
având coeficientul seismic ks = 0,20 și perioada de colț Ts = 1,5 sec
Menționăm că pentru comuna Snagov a fost realizat un studiu geologic,
hidrogeologic și seismic de către firma GEOCONSTRUCT DESIGN – S.R.L.
București în anul 1997.

Solurile
În cadrul zonei predomină solurile brun- roșcate de pădure, formate sub
vegetația de păduri. Acestea sunt asociate cu cernoziomurile în diferite studii de degradare. Se găsesc în diferite stadii de dezvoltare și soluri aluvionare.
Din punct de vedere al modului de folosință solurile brun- roșcate de pădure
dau rezultate în culturi de cereale și de plante industriale precum și în cultura pomilor fructiferi și a viței de vie. Cernoziomurile dau bune rezultate în cultura cerealelor. Solurile aluvionare sunt indicate pentru legumicultură.

Vegetația naturală
Vegetația naturală este prezentată prin arealul pădurilor de foioase (stejar,
ulm, frasin, tei, carpen, plop, arțar etc.). În zonele cu exces de umiditate se întâlnește vegetație hidrofilă (papură, trestie).

Fauna
Faună este reprezentată de specii a căror viață este legată de mediul
forestier (lupul, vulpea, veverița, iepurele).
Dintre păsările de interes vânătoresc sunt sitarul și fazanul (aclimatizat).
Fauna acvatică este reprezentată prin specii de pești de apă dulce: biban,
crap, știucă, somn etc.

2.3. CLIMA
Teritoriul aparține climei temperat -continentale cu nuanțe excesive, atenuată
în parte datorită unor suprafețe împădurite (pădurea Snagov în nord, pădurile Fundu
Sacu lui, Popești și Gruiu în nord- est, pădurile Barboși, Vlăsia și Surlari în est și sud-

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 11
est, pădurile Nuca, Ciofliceni, Tâncăbești și Vlădiceasca în sud și pădurile Ciolpani
și Cocioc în nord- vest) și a suprafețelor de apă prezente în zonă.
În cadrul acestui tip de climă principalele caracteristici se prezintă astfel:
– temperatura medie anuală: 10,5°C;
– temperatura medie a lunii ianuarie: – 3,3°C;
– perioada medie a înghețului: 95 – 100 zile;
– temperatura medie a lunii iulie: 21,4°C;
– temperatura medie absolută: – 35°C la Snagov (25 ian. 1942);
– temperatura maximă absolută: 40,0°C la Snagov (20 aug. 1945);
– precipitații medii anuale: 500 – 550 mm;
– prima ninsoare: 20 – 30 noiembrie;
– ultima ninsoare: 20 – 30 martie;
– număr mediu zile cu strat de zăpadă: circa 50;
– grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 – 60 cm.
În regimul vânturilor, pe teritoriul comunei ca de altfel pe întreg teritoriul
județului Ilfov , dominante sunt cele din direcțiile nord- est (22 – 23%), urmate de cele
din sud- vest (8 – 14%). Direcției nord -est îi revine și cele mai mari viteze medii
anuale (3,2 – 3,5 m/sec), urmată de direcția est (3,2 – 3,3 m/sec).
Ceața este un fenomen meteo- climatic frecvent în acest spațiu cu numeroase
lacuri și albii de râuri; anual se înregist rează 40 – 50 de zile cu ceață, cu deosebire
în anotimpurile de tranziție și iarna.

2.4. POTENȚIALUL ECONOMIC
Profilul economic al comunei Snagov este agro- industrial și de turism –
agrement. Acest profil se dezvolta datorită potențialului existent și înc ă nevalorificat.

INDUSTRIA
Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul comunei
desfășurându- și activitatea câteva unități de mică industrie și depozite en gros
(populația ocupată în sectorul secundar este de peste 25% din total).
Se disting următoarele zone și grupări industriale, cu caracter de producție și
depozitare:
• în localitatea Snagov :
– o unitate de componente electronice (în clădirea fostului cămin cultural);
– spații producție și depozitare firma S.C. FABRIS SERV S.R.L. (între
drumul de exploatare De 205 și calea ferată București -Snagov – conform
PUZ aprobat) ;
• în localitatea Ghermănești :
– o stație de betoane (în vecinătatea fostelor depozite de furaje ale
Asociației agricole Ghermănești);
– o moară (pe partea stângă a drumului județean DJ 101B Ghermănești –
Snagov, la ieșire din Ghermănești );

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 12
– spații depozitare și producție (pe partea stângă a drumului județean
DJ 101B Ghermănești -Snagov, la ieșire din Ghermănești);
– un depozit de materiale "Baduc" (pe partea dreaptă a drumului județean DJ 101B Ghermănești -Snagov, în zona centrală a localității);
– un depozit de materiale de construcții (pe partea dreaptă a drumului județean DJ 101B Ghermănești -Snagov, la intersecția acestuia cu strada
Războieni);
• în localitatea Tâncăbești :
– o societate de confecții metalice – I.M.S.A. S.A (două incinte – una mică și
una mai mare – situate pe partea stângă, respectiv pe partea dreaptă a
drumului național DN 1; în incinta mare societatea își desfășoară activitatea într -o clădire monument cu valoare istorică – un han din sec. al
XIX-lea – poziția 42 B 071 în lista D.M.I. – Ilfov);
– un mini -laminor profile mici și depozit de materiale (pe partea dreaptă a
drumului județean DJ 101B Tâncăbești -Vlădiceasca, imediat după
intersecția drumului național DN 1 acesta);
– o fostă moară (într -o incintă de pe partea dreaptă a drumului național
DN 1, imediat după podul peste lacul Snagov de la Tâncăbești);
– fosta societate COMMETAL București (în aceeași incintă cu fosta moară)
Potențialul economic industrial al comunei Snagov este redus, dar există
rezerve de creștere atât calitativă, cât și cantitativă a activităților diverse din unitățile existente, inclusiv de adaptare și transformare a lor pentru a răspunde mai bine cerințelor economiei de piață.
Noi unități vor fi constru ite, preponderent cu funcțiune de mică industrie
(industrie prelucrătoare) și depozitare, atât în localitatea Tâncăbești (de- o parte și
de alta a drumului național DN 1, între valea Vlăsia și stația de benzină AGIP), cât și în satul Snagov în vecinătatea s pațiilor de producție și depozitare ale firmei S.C.
FABRIS SERV S.R.L.; aceste unități vor absorbi forța de muncă locală disponibilă.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 13

AGRICULTURA

Baza activității agricole o constituie teritoriul comunei, cum este el utilizat și
calitatea solurilor sub aspectul fertilității.

Tabelul de mai jos arată modul de utilizare a teritoriului comunei, pe categorii
de folosință:
Bilanțul utilizării teritoriului – la data de 20.03.2004

Specificare Suprafața (ha) %
TEREN AGRICOL , din care : 3845,00 43,50
– arabil 3609,00 40,85
– livezi și pepiniere pomicole 117,00 1,30
– vii și pepiniere viticole 46,00 0,50
– pășuni 73,00 0,85
TEREN NEAGRICOL , din care: 4990,00 56,50
– păduri 3639,00 41,20
– ape, bălți 762,00 8,60
– curți construcț ii 392,00 4,45
– drumuri 182,00 2,10
– neproductiv 12,00 0,15
TOTAL TERITORIU 8835,00 100,0
Sursă: DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ – ILFOV – S.S.T. – 2004
În cadrul folosinței agricole, ponderea de peste 93,85% o are cea arabilă,
ceea ce arată condiți ile favorabile oferite de sol pentru o paletă largă de specii
agricole. De asemenea, patrimoniul pomicol ocupă 3,05% din agricol, restul
folosințelor fiind nesemnificative (pășunile naturale 1,90% și patrimoniul viticol
1,20% din agricol). Din total teritoriu, terenul agricol este în pondere de peste 40%,
față de cel neagricol 56,50%.
În cadrul categoriei neagricol este de remarcat prezența pădurilor în
suprafață de 3639,0 ha și prezența apelor în suprafață de 762,0 ha , reprezentând
72,90% , respectiv 15,30% din neagricol.

Solurile teritoriului comunal
Solurile dominante sunt de tip cernoziom, soluri cu o fertilitate ridicată,
favorabile culturilor agricole (în special grâu și porumb), care în regim de fertilizare chimică sau în regim irigat asigură producții bune.
Gruparea terenurilor după pretabilitatea la folosința arabilă s -a realizat
avându- se în vedere caracteristicile și deficiențele principale de sol, drenaj și relief,
funcție de intensitatea de manifestare și natura proceselor de degradare.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 14
În ur ma analizelor agrochimice și pedagogice efectuate de specialiștii
Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București în anul 1995, a
rezultat că teritoriul comunei posedă 2 clase de calitate ale solurilor exprimate prin indicatorul ’’pretabilitate la arabil’’, așa cum se observă în cartograma de mai jos (conform PATJ ILFOV – proiect nr. 7/2003).
Suprafața agricolă a comunei include terenuri de clasa I și II de pretabilitate.
Acestea reprezintă terenuri cu o valoare agricolă superioară a căror capacitate de producție este bună și foarte bună pentru toate culturile și care necesită producție în privința utilizării pentru alte folosințe decât arabil (Legea nr. 18/1991).
Solurile clasa I -a sunt sunt identificabile în cartogramă prin culoarea galbenă.
Sunt terenuri cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de câmp fără nici o restricție.
Solurile clasa a II -a sunt identificabile în cartogramă prin culoarea verde. Sunt
soluri de mare valoare agricolă, fiind un suport pentru o gamă largă de culturi agricole. Se deosebesc față de cele de clasa I -a prin faptul că au o perioadă optimă
de a fi lucrate (în special mecanic) ceva mai redusă.

Producția vegetală și animală constituie ramurile cu dezvoltare importantă
în cadrul economiei teritoriului comun al.
În cadrul producției vegetale sunt reprezentative suprafețele cultivate cu
cereale, legume și plante tehnice. Considerate în evoluție, suprafețele ocupate cu culturile de bază nu se mențin constante ca ordin de mărime și se prezintă după cum urmează:

Suprafața cultivată (ha) 2002 2003
• porumb boabe
• grâu și secară 1126 736
• orz și orzoaică 57 –
• ovăz 42 78
• cartofi 10 10
• legume 34 34

În anii menționați, producțiile realizate la principalele culturi vegetale au
evoluat după cum urmează:

Producția realizată (tone): 2002 2003
• porumb boabe 4461 3662
• grâu și secară 640 492
• orz și orzoaică 172 –
• ovăz 16 68
• cartofi 90 163
• legume 748 782

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 15

Producțiile prezintă diferențieri ca ordin de măsură, acestea fiind dependente
în cea mai mare parte de condiți ile climatice, deosebit de nefavorabile în unele
perioade ale anilor considerați.
Zootehnia, după un declin al efectivelor de animale în anii 1991- 1992 față de
1989, cunoaște în ultima perioadă o redresare, îndeosebi de ordin calitativ.

Efectivele de anim ale după 2000 sunt după cum urmează:

Efective animale 2002 2003
• bovine (capete) 108 119
• porcine (capete) 1094 1220
• ovine (capete) 112 20
• caprine (capete) 28 62
• cabaline (capete) 96 88
• păsări 12400 19100
• albine (familii) 180 180

Producția animală realizată se situează la nivele relativ ridicate, problema
principală constituind- o disfunctionalitățile legate de valorificarea principalelor
produse cum ar fi laptele și lâna.

Produse animaliere: 2002 2003
• carne, tone greutate vie 10 16,30
• lapte, hl fizic 3519 4729
• lână, kg fizic 500 140
• ouă, mii bucăți 1420 3100
• miere, tone 3 6

Pentru creșterea potențialului productiv al terenurilor agricole au fost realizate
lucrări de irigații pe o suprafață de 1540 ha (circa 40,05% din suprafața agricolă) în
sistem local, cu sursă de apă din lacul Snagov. Gradul de folosire este diferit de la
an la an, în funcție de regimul precipitațiilor care determină nivelul apei din acest lac.
Lipsa resurselor financiare pentru întreținerea lucrărilor realizate a determinat
instalarea unor procese de degradare a acestora.
O bună parte a populației este ocupată în exploatațiile agricole particulare,
caracterizate printr -o putere economică redusă și a căror suprafețe medii de teren
agricol pe o gospodărie sunt de circa 1,30 ha.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 16

SILVICULTURĂ – AGREMENT
Alt tip de activitate cu potențial de dezvoltare este cel al silviculturii –
agrement datorită situării comunei Snagov în cadrul ariei Bălteni – Ciolpani –
Snagov , aceasta este o zonă importantă alături de celelalte patru ar ii de
atractivitate turistică prioritară, cu potențial amenajabil pentru turism – recreere
pentru capitală și zona periurbană a acesteia (Căldărușani – Grădiștea, Mogoșoaia –
Buftea, Argeș, Cernica – Brănești).
Pe teritoriul administrativ al comunei Snagov (conform datelor din fișa S.T.S.
la 31 decembrie 2003) suprafața fondului forestier totalizează 3639,0 ha,
reprezentând 41,20% din teritoriul comunei.
Până în anul 2004 au fost restituite circa 35,40 ha de pădure (0,97%)
proprietarilor, restul de 3603,60 ha sunt administrate de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale prin Regia Autonomă ROMSILVA (99,03% din totalul fondului
forestier).
Masivele păduroase de pe teritoriul comunei, respectiv pădurile Vlădiceasca ,
Tâncăbești , Ciofliceni, Pașcani , Nuca , Vlăsia, Barboși , Fundu Sacului și
Snagov din cadrul Ocolului silvic Snagov, sunt alcătuite din quercinee pure (stejar
pedunculat), quercinee în amestec (stejar pedunculat, cer și gârniță) și șleauri (quercinee în amestec cu tei și carpen).
Silvicultura în comună are un rol important prin faptul că pădurile ocupă o
pondere apreciabilă 41,20% din suprafața totală a comunei Snagov. Prin funcțiile speciale de protecție pe care le exercită (protecția apelor, protecția terenurilor și solurilor, ameliorarea factor ilor climatici, funcții de recreere etc.) toate aceste păduri
sunt încadrate în grupa I -a, a pădurilor de protecție deosebită și sunt gospodărite
pentru îndeplinirea acestor funcțiuni.

În concluzie, atât potențialul economic cât și structurile economice pentru
valorificarea acestuia sunt de tip agro- industrial , fiind completate de funcția de
turism -agrement prezentă la nivelul comunei

2.5. POPULAȚIA – EVOLUȚIE ȘI POTENȚIAL DEMOGRAFIC

2.5.1. Numărul, densitatea și structura pe sexe și vârste a populației
Descrierea evoluției populației comunei Snagov s -a realizat printr -o analiză
comparativă cu evoluția populației județului Ilfov folosind datele furnizate de
recensămintele populației și locuințelor din 1966 până în 2002.
Tabel 1. Volumul popu lației comunei Snagov și a județului Ilfov (locuitori)

Recensământ 1966 1977 1992 2002
Snagov 5716 6143 5698 6054
Ilfov 233112 287725 286965 300109

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 17
Grafic 1. Evoluția populației comunei Snagov la recensăminte
comparativ cu cea a județului Ilfov(1966 = 100%)

Analiza acestor date dezvăluie o tendință evolutivă similară a celor două
subpopulații între anii 1966- 1977, în sensul că s -a înregistrat o creștere a volumului
celor două subpopulații, dar ritmul de creștere în cazul populației comunei Snagov a
fost mult mai lent creșterea fiind de 7,5% față de o creștere de aproximativ 25% în
cazul județului Ilfov. În perioada 1977- 1992 populația județului Ilfov nu a înregistrat
pierderi demografice semnificative, în timp ce volumul populației comunei Snagov s –
a diminuat cu opt puncte procentuale, pentru ca mai apoi între 1992- 2002 să se
înregistreze o ușoară creștere (aproximativ 5%) a volumului populației comunei și o
diminuare de aproximativ 19% a populației județului.

Grafic 2. Evoluția popu lației comunei Snagov între 1992 – 2002
(Sursa datelor: INS, Fișa localității comunei Snagov)

Distribuția populației și gospodăriilor comunei Snagov la nivelul anului 2002
pe sate componente era următoarea:

Tabel 2. Distribuția populației comunei Snagov pe sate componente (2002)

Sate componente Număr de
locuitori Număr de
gospodării
Snagov 1569 540
Ghermănești 2036 904
Ciofliceni 968 314 100100124.9
105.9
99.7107.5
104.6125.2
90100110120130140
1966 1977 1992 2002
Snagov Ilfov
5500560057005800590060006100
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 18
Vlădiceasca 142 52
Tâncăbești 1339 450
Total comună 6054 2260

Densitatea populației
Comparativ cu densitatea populației județului Ilfov, cea a populației comunei
Snagov este mult mai mică. Dacă în județul Ilfov se înregistrează o densitate a
populației de 189,60 loc./km2 și respectiv de 180,40 loc./km2 în mediul rural al
județului, valoarea densității la nivelul comunei Snagov este de numai
68,60 loc./km2, calculată la o suprafață de 88,35 km2.

Structura pe sexe
Distribuția pe sexe a populației comunei Snagov reflectă un relativ echilibru
între ponderea populației feminine ( 52,50%) și a celei ma sculine ( 47,50% ), situația
fiind similară cu cea observată la nivelul județului Ilfov – populație feminină ( 50,70% )
și populație masculină ( 49,30% ), neputându- se vorbi de diferențe semnificative.

Grafic 3. Distribuția populației pe sexe – comuna Snagov (2002)

Raportul de masculinitate (număr de bărbați la 100 femei) are la nivelul
comunei studiate valoarea de 96,5 , ceea ce înseamnă că acesta este inferior celui
calculat la nivelul județului Ilfov care indică 97,2 bărbați la 100 de femei .

Structura pe vârste
Datele din Fișa localității evidenția pentru anul 2001 pe ansamblul comunei
Snagov următoarea structură pe vârste a populației: populația cu vârste cuprinse între 0- 14 ani reprezenta 18,70 % din total, proporția celor în vârstă de muncă era de
57,80% , iar cei cu vârste de peste 60 de ani reprezentau 23,60% .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 19
Tabel 3. Distribuția populației comunei Snagov în principalele grupe de vârstă
(2001)
Principalele
grupe de vârstă Număr locuitori Procente (%)
Masc. Fem. Total Masc. Fem. Total
0-14 ani 588 540 1128 52,10 47,90 18,70
15-59 ani 1702 1788 3490 48,80 51,20 57,80
>60 ani 579 844 1423 40,70 59,30 23,60
Total 2869 3172 6041 47,50 52,50 100,00

Ponderea populației tinere, cu vârste cuprinse între 0- 14 ani ( 18,7% ),
dezvăluie o rezervă de populație tânără, fapt care îndreptățește caracterizarea
populației comunei Snagov ca posedând un anumit potențial de creștere naturală.
Raportul de dependență după vârstă calculat ca raport între populația cu
vârste sub 14 ani și peste 60 ani și populația act ivă cu vârste cuprinse între 15- 59
ani, tot pe baza datelor din 2001, stabilea la nivelul comunei un număr de 731 de
dependenți minori sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă aptă de
muncă, față de 751 la nivelul județului Ilfov – rural , ceea ce face ca sarcina socială
a populației active a comunei să fie relativ mai scăzută decât cea a populației active din mediul rural a județului Ilfov.

Structura pe etnii
După etnie, populația comunei Snagov este relativ omogenă; datele furnizate
de Rece nsământul din 2002 arată că 99,20% din locuitorii comunei s -au declarat ca
fiind români și numai 0,80% de altă etnie (rromi, turci, ucrainieni și altele). Distribuția
populației comunei după etnie nu este semnificativ diferită de cea a populației județului Ilfov, unde 95,60% s-au declarat români și numai 4,40% ca fiind de altă
etnie.

2.5.2. Mișcarea naturală și migratorie
Dintre componentele care determină evoluția populației se remarcă ca
importanță cele două tipuri de mișcări ale populației: mișcarea naturală cu cele două
fenomene pe care le surprinde – natalitatea și mortalitatea – și mișcarea migratorie .

Tabel 4. Mișcarea naturală și migratorie a populației comunei Snagov (2000)

Unitate administrativ -teritorială Rata
natalității Rata
mortalității Spor natural
comuna Snagov (2000) 9,30/00 17,60/00 -8,30/00
județul Ilfov (2000) 9,80/00 11,90/00 -2,10/00

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalității care
reprezintă numărul de copii născuți vii la 1000 de locuitori într -o perioadă
determinată (un an calendaristic). În anul 2000, conform datelor obținute la

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 20
recensământ, în comuna Snagov rata natalității avea valoarea de 9,30‰, valoare
aflată sub cea înregistrată la nivelul județului Ilfov ( 9,80‰ ).
Mortalitatea se măsoară to t cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul
celor decedați la 1000 de locuitori într -o perioadă determinată (un an calendaristic),
iar importanța acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este și un indicator
al calității vieții, fiind direct influențat de factori socio- economici precum accesul la
serviciile de sănătate și nivelul de educație, dar și de factori ecologici. Rata mortalității înregistrată la nivelul comunei studiate este mult superioară celei calculate la nivelul județului ceea ce se poate datora într -o anumită măsură și
ponderii mai mari de vârstnici ( 23,60% ) la nivelul comunei decât celei înregistrate la
nivelul județului ( 18,90% ), dar și unei mai slabe dotări pentru ocrotirea sănătății la
nivelul comunei aceasta fiind deservită doar de un laborator medical, un cabinet
stomatologic, o farmacie și un punct farmaceutic.
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele
două fenomene: natalitate și mortalitate. El evidențiază creștere naturală a unei popul ații și se calculează ca diferență între numărul de nașteri și cel de decese care
au avut loc într -un an raportată la volumul populației. La nivelul comunei Snagov s -a
înregistrat pentru anul 2000 un spor natural negativ cu valoarea de – 8,30
0/00, valoare
mult peste cea înregistrată la nivelul județului Ilfov ( -2,10‰ ) și care exprimă o
reducere a volumului populației pe cale naturală. Această discrepanță între situația înregistrată la nivelul comunei Snagov și cea din județul Ilfov, în ansamblu, se datorează exclusiv valorii foarte ridicate a ratei mortalității calculată pentru comuna
Snagov în 2000.
Evoluția volumului populației este influențată nu doar de mișcarea naturală
a acesteia, ci și de mișcarea migratorie. Migrația reprezintă totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unități administrativ -teritoriale. Dacă
înainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oraș, situația s -a inversat după 1996 – numărul celor care se stabilesc în sat fi ind mai
mare decât al celor care se stabilesc la oraș. Fiind un județ preponderent rural și județul Ilfov, în ansamblul său, se încadrează în acest trend având un spor migratoriu pozitiv în perioada 1996- 2000.

Tabel 5. Mișcarea migratorie a populației com unei Snagov

Anul Persoane Sold
migratoriu La 1000 de locuitori
venite plecate venite plecate sold
2000 114 76 38 19,70/00 13,10/00 6,60/00

În comuna Snagov se înregistrează în anul 2000 un sold migratoriu pozitiv cu
valoarea de 6,60‰ , comuna neînsc riindu -se printre acelea care manifestă o
mobilitate teritorială cu un singur sens și anume înspre municipiul București.
La Recensământul populației din 2002 din comuna Snagov erau absente în
total 73 de persoane, 49 dintre ele fiind absente temporar și 24 lipsind pentru o
perioadă mai mare de un an; 42 dintre acestea fiind plecate într -o altă localitate, iar
31 de persoane fiind plecate în străinătate.
Cei plecați în străinătate provin din satele Snagov, Ghermănești și Ciofliceni.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 21
Tabel 6. Situația persoanelor absente din comuna Snagov la Recensământ
(2002)

Număr persoane Plecate în altă
localitate Plecate în
străinătate
• Absente temporar (pentru cel mult 12 luni) 26 23
• Plecate pentru o perioadă îndelungată
(mai mult de 12 luni) 16 8

Sporul anual al comunei Snagov la nivelul anului 2000 este negativ având
valoarea de – 1,70‰ , fapt care se datorează valorii mari în modul a sporului natural
negativ.

2.5.3. Resursele de muncă – forța de muncă
Datele disponibile privind populația în vârstă de m uncă din anul 2001 arătau
că în comuna Snagov aproximativ 3490 persoane aveau vârsta cuprinsă între
17-59 ani bărbații și 17- 54 ani femeile, ceea ce reprezenta 57,80% din totalul
populației comunei.

Educație
În anul 2000, în comuna Snagov existau 5 unități de învățământ: 4 școli
primare și gimnaziale și 1 liceu. Acestea deserveau 142 de copii preșcolari și 1308 de elevi înscriși din care 320 în ciclul primar, 383 în ciclul gimnazial și 605 în ciclul liceal. Activitatea educațională se desfășura în 59 d e săli de clasă și cabinete
școlare, în 3 laboratoare școlare și în 3 ateliere școlare. Personalul didactic al acestor unități școlare era constituit din 7 educatori, 25 de învățători și 49 de profesori din care 17 profesori în ciclul liceal, în total 81 d e cadre didactice. Unui
cadru didactic îi revin aproximativ 18 elevi, iar o sală de clasă deservește în medie
25 de elevi ceea ce împiedică desfășurarea procesului educațional pe parcursul
unei singure serii și reduce semnificativ calitatea acestuia. De as emenea sunt
insuficiente atelierele și laboratoarele școlare care deservesc aceste unități de învățământ, ținând cont și de numărul de elevi cărora ar trebui să li se asigure accesul la acestea.

Sănătate
Datele furnizate de Fișa localității Snagov – 2000 – privind ocrotirea sănătății
populației coroborate cu valoarea extrem de ridicată a ratei mortalității calculată pentru comuna Snagov la nivelul aceluiași an – 17,90‰ – și cu ponderea
persoanelor cu vârste de peste 60 de ani – 23,60% – conduc la concluzia
insuficientei deserviri a populației comunei cu servicii pentru ocrotirea sănătății. Pe teritoriul comunei există doar un laborator medical, un cabinet stomatologic, un punct farmaceutic și o farmacie în care activează 6 medici, un stomatolog, 4 cadre medii sanitare și un farmacist aceștia deservind aproximativ 6000 de persoane.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 22
2.5.4. Fondul de locuințe
Conform datelor oferite de Recensământul Național din 2002, în comuna
Snagov:
– numărul total de locuințe este de 3372 (din care 65 camere utilizate în
scopuri comerciale, profesionale etc.), iar repartiția lor pe localități este
următoarea: Snagov – 1061 ; Ciofliceni – 484; Vlădiceasca – 66;
Tâncăbești – 604;
– suprafața locuibilă totală este de 171416 mp , iar repartiția ei pe localități
este următoarea: Snagov – 67502 mp ; Ghermănești – 54233 mp ;
Ciofliceni – 23274 mp ; Vlădiceasca – 3207 mp ;Tâncăbești – 23200 mp ;
– numărul de gospodării este de 2287, iar repartiția lor pe localități este
următoarea: Snagov – 540; Ghermănești – 904; Ciofliceni – 314;
Vlădiceasca – 52; Tâncăbești – 450;
– numărul unităților locuite din necesitate este de 3 (1 – Snagov , 2 –
Ghermănești );
– 99,4% din totalul locuințelor sunt proprietate privată;
– numărul camerelor de locuit este de 9970, iar repartiția lor pe localități
este următoarea: Snagov – 3354 (din care 22 camere utilizate în scopuri
comerciale, profesionale etc.); Ghermănești – 3231 (din care 20 camere
utilizate în scopuri comerciale, profesionale etc.); Ciofliceni – 1501 (din
care 2 camere utilizate în scopuri comerciale, profes ionale etc.);
Vlădiceasca – 209; Tâncăbești – 1675.
Fondul de locuințe este compus din:
– locuințe individuale pe loturi, cu regim parter sau P+1 (cu excepția unor case noi cu P+2 etaje)
– locuințe colective (blocuri cu P+2 ÷ P+3 etaje în zonele centrale ale
localităților Snagov și Ghermănești).
Numărul total al apartamentelor din blocurile situate în zonele centrale ale
localităților Snagov și Ghermănești este de 1050 de apartamente, din care 250 în
Snagov și 800 în Ghermănești.
Locuințele existente sunt în majoritate în stare bună, procentul acestora fiind
de peste 70%, restul sunt în stare mediocră sau rea.
Procentul de locuințe construite din materiale durabile reprezintă peste 75%
din totalul fondului construit al comunei.
Mărimea medie a lotului de casă la nivelul comunei este de circa 1500 mp.
Pentru grupa de indicatori privind spațialitatea locuințelor, în comuna
Snagov, se înregistrează valori superioare sau comparabile cu cele ale mediei pe județ sau pe țară.

Comuna Snagov România
• 28,30 mp loc./ pers. 14,20 mp loc./pers.
• 0,61 persoane/cameră 1,05 persoane/cameră

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 23
Alte grupe de indicatori analizați au fost numărul de persoane/gospodărie
și numărul de camere/gospodărie . În comuna Snagov se înregistrează:
• 2,65 persoane/gospodărie și
• 4,36camere/gospodărie,
valori superioare sau apropiate mediilor pe țară, care sunt de
2,89 persoane/gospodărie și 2,80 camere/gospodărie.
Se poate afirma că în comuna Snagov nu există probleme la nivelul fondului
de locuințe în ceea ce privește numărul, componența și suprafața locuințelor. Există
problemele legate de lipsa dotărilor și a echipării corespunzătoare a locuințelor.

2.5.5. Concluzii
• Comuna Snagov dispune de un potențial uman mare (circa 6054 persoane). Funcțiunea dominantă în structura econimico- socială și principalele surse de
venituri și ocupare a resurselor de muncă sunt industria și agricultura.
• Declinul volumului de activitate în ramurile de bază (după 1992) are consecințe negative asupra folosirii resurselor de muncă, asupra calității vieții populației și a
asigurării resurselor financiare necesare realizării unor programe de modernizare a localității.
• Trebuie menționat faptul că într -o localitate în care nu sunt satisfăcute
posibilitățile de ocupare a potențialului de forță de muncă, deplasările pentru
exercitarea activităților în afara localităților respective sunt numeroase. Acest fapt determină fenomenul de navetism , iar cei mai mulți navetiști se îndreaptă
spre municipiul București.

2.6. CIRCULAȚIA

Legături în teritoriu
Legăturile în teritoriu ale comunei Snagov sunt asigurate de drumul național
DN 1 (E 60 ) (București – Snagov – Ploiești – Brașov – Sibiu – Cluj – Oradea –
Ungaria), drumurile județene DJ 101B (limita județului Dâmbovița – Periș –
Tâncăbești – Vlădiceasca – Ciofliceni – Ghermănești – Snagov – Gruiu – limita
județului Ialomița), DJ 101C (DN 1 – Ciolpani – Snagov – Siliștea Snagovului – Gruiu –
DJ 101) și drumul comunal DC 184 (Ghermănești – Dascălu și actual acces la stația
de cale ferată Moara Vlăs iei), comuna aflându -se la circa 30 km de București, pe
partea dreaptă a drumului național DN 1.
Accesul la satele componente ale comunei se face din drumul național DN 1
(principala legătură), prin drumurile județene DJ 101C și DJ 101B , acesta din urmă
constituind principala legătură între patru dintre sate. Tot pe traseele drumurilor
județene și pe cel al drumului național se desfășoară atât transportul în comun în
zonă, cât și tranzitarea traficului greu.
Racordul feroviar secundar simplu neelectrificat București – Snagov ce
ajunge la stația Snagov -Plajă (situată pe teritoriul comunei Gruiu) se desprinde din

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 24
calea ferată dublă principală București – Urziceni – Făurei – Galați; pe această linie
secundară, care trece tangențial pe lângă localitatea Snagov, traficul feroviar este
limitat, în prezent circulația pe această rută fiind sezonieră.
Localitatea Snagov este deservită pe calea ferată București – Snagov de
stația Snagov -Sat (haltă), iar liniile de cale ferată curentă, aferente comunei, sunt în
lungime totală de circa 9,10 km .

Prognoza evoluției traficului
Circulația locală este constituită atât din circulația de acces la locuințe și la
dotările economice și socio- administrative, cât și circulație de tranzit generată de
transportul în comun spre alte localități, transportul cu scop turistic și traficul greu.
Intensitatea traficului de perspectivă pentru etapa următoare (2010) pe
rețeaua drumurilor publice din comună va înregistra o creștere importantă, prognoza
Ministerului Transporturilor indicând o dublare a intensității actuale, fapt ce impune dezvoltarea rețelei de drumuri și adoptarea unor măsuri de reglementare a circulației rutiere, dintre care menționăm:
– extinderea drumurilor județene DJ 101B și DJ 101C la 4 benzi de circulație (categoria a II -a);
– amenajarea corespunzătoare a intersecțiilor;
– modernizarea, în totalitate, a rețelei de drumuri și străzi, pentru fluidizarea traficului.

DISFUNCȚIONALITĂȚI
Analiza critică privind structura existentă și problemele rețelei de transport în
cadrul comunei Snagov evidențiază câteva disfuncții mai importante:
– profiluri transversale necorespunzătoare;
– intersecții neamenajate;
– procentul redus de modernizare a străzilor;
– lipsa parcajelor;
– zone ce necesită amenajări complexe de circulație;
– lipsa unor trasee spec ial amenajate pentru agrement.

Încadrarea în P.A.T.N.
Planul de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.) prevede în zona
comunei Snagov o serie de investiții majore, cea mai importantă fiind:
– autostrada București – Brașov (culoarul IV) care va tra versa pârâul Vlăsia,
apoi va traversa drumul comunal DC 184, în continuare mergând spre nord- est
(spre comuna Gruiu);
– calea ferată București – Urziceni – Făurei (din vecinătatea comunei Snagov),
propusă pentru electrificare și care va face parte din tras eele amenajate pentru
circulația cu viteză mare; aceasta va impune reamenajarea stațiilor de cale ferată existente de- a lungul ei și protecția corespunzătoare a zonei de siguranță a căii
ferate.
Pe lângă electrificarea și modernizarea căii ferate București – Urziceni –
Făurei, se va realiza și modernizarea căii ferate București – Snagov.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 25

2.7. INTRAVILAN EXISTENT
Comuna Snagov, în afara localității de reședință, mai include patru sate
componente – Ciofliceni, Ghermănești, Tâncăbești și Vlădiceasca.
Supraf ața totală a intravilanului existent (curți+construcții) se ridică la
1264,30 ha pentru localitățile Snagov, Ghermănești, Ciofliceni, Vlădiceasca și
Țâncăbești, respectiv 85,79 ha pentru trupurile din teritoriul administrativ: În cadrul
“PUG – comuna S nagov” (proiect nr. 122/2000 elaborat de S.C. ARHITOP –
CONSTRUCT S.R.L. București) și aprobat cu H.C.L.. nr. 49/30.12.1999 suprafața
intravilanului propus pentru localități este de 1145,99 ha, iar pentru trupuri este de
146,14 ha.
Pe zone funcționale, bil anțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul
existent se prezintă astfel:
• pentru localitatea Snagov :

Zone funcționale Suprafața (ha) Procent din total (%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 83,70
8,90
74,80 22,20
2,35
19,85
Zonă unități industriale, depozite și agrozootehnice,
din care:
– unități industriale și depozite
– unități agrozootehnice 0,25

0,22
0,03 0,05

0,05
–
Zonă căi de comunicații, din care:
– căi rutiere
– căi feroviare 26,20
25,90
0,30 6,95
6,85
0,10
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 15,30 4,05
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 0,25 0,05
Zonă gospodărie comunală, cimitire 0,60 0,20
Zonă spații verzi, din care:
– spații verzi, sport, agrement
– zonă pădure 3,20
–
3,20 0,85
–
0,85
Zonă terenuri destinație specială 4,00 1,05
Alte zone (ape, terenuri agricole, terenuri în curs de
construire) 243,50 64,60
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 377,00 100,0

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 26

• pentru localitățile Ghermănești + Ciofliceni:

Zone funcționale Suprafața (ha) Procent din total (%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 117,70
10,85
106,85 27,60
2,55
25,05
Zonă unități industriale, depozite și agrozootehnice,
din care:
– unități industriale și depozite
– unități agrozootehnice 6,75

1,75
5,00 1,60

0,40
1,20
Zonă căi de comunicații, din care:
– căi rutiere
– căi feroviare 30,65
30,65
– 7,20
7,20
–
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 6,25 1,45
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 0,50 0,10
Zonă gospodărie comunală, cimitire 1,65 0,40
Zonă spații verzi, din care:
– spații verzi, sport, agrement
– zonă pădure 5,30
4,00
1,30 1,25
0,95
0,30
Zonă terenuri destinație specială 0,50 0,10
Alte zone (ape, terenuri agricole, terenuri în curs de
construire) 257,20 60,30
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 426,50 100,0

• pentru localitățile Tâncăbești + Vlădiceasca :

Zone funcționale Suprafața (ha) Procent din total (%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 64,20
–
64,20 13,90
–
13,90
Zonă unități industriale, depozite și agrozootehnice,
din care:
– unități industriale și depozite
– unități agrozootehnice 43,25

2,70
40,55 9,40

0,60
8,80
Zonă căi de comunicații, din care:
– căi rutiere
– căi feroviare 30,30
30,30
– 6,60
6,60
–
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 9,40 2,05
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 2,10 0,50
Zonă gospodărie comunală, cimitire 0,55 0,10
Zonă spații verzi, din care:
– spații verzi, sport, agrement
– zonă pădure 2,00
0,90
1,10 0,40
020
0,20
Zonă terenuri destinație specială 24,90 5,40
Alte zone (ape, terenuri agricole, terenuri în curs de
construire) 284,10 61,65
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 460,80 100,0

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 27

• în teritoriul administrativ (total trupuri comuna Snagov):

Zone funcț ionale Suprafața (ha) Procent din total (%)
Zonă de locuinț, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 3,24
–
3,24 3,80
–
3,80
Zonă unități industriale, depozite și agrozootehnice
din care:
– unități industriale și depozite
– unități agrozoot ehnice 1,05

–
1,05 1,20

–
1,20
Zonă căi de comunicații, din care:
– căi rutiere
– căi feroviare 3,17
3,17
– 3,70
3,70
–
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 20,55 24,00
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare – –
Zonă gospodărie comuna lă / cimitire 3,04 3,50
Zonă spații verzi, din care:
– spații verzi, sport, agrement
– zonă pădure 22,56
9,67
12,89 26,30
11,30
15,00
Zonă terenuri destinație specială 23,43 27,30
Alte zone (ape, terenuri agricole, terenuri în curs de
construire) 8,75 10,20
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 85,79 100,0

Se remarcă ocuparea majoritară a suprafeței intravilanului localităților
comunei Snagov de către terenurile în curs de construire (Snagov – 64,60% ,
Ghermănești și Ciofliceni – 60,30% , Tâncăbești și Vlădiceasc a – 61,65% ). Zona de
locuințe ocupă 22,20% din suprafața actualului intravilan al localității Snagov,
27,60% din suprafața actualului intravilan al localităților Ghermănești și Ciofliceni,
respectiv 13,90% din suprafața actualului intravilan al localitățil or Tâncăbești și
Vlădiceasca.
În toate localitățile comunei suprafața medie a parcelelor nu permite în
general realizarea de noi construcții pe același lot.
În cazul trupurilor din teritoriul administrativ situate pe malul nord- vestic al
lacului Snagov se remarcă ocuparea majoritară a suprafeței intravilanului lor de
către zona instituțiilor și serviciilor ( 19,70% ) și de cea a spațiilor verzi pentru sport și
agrement ( 19,85% ).
De remarcat că zona ocupată de unități cu profil agrozootehnic (în cazul
localită ții Tâncăbești) și zona terenurilor cu destinație specială (atât în cazul
localităților Snagov, Tâncăbești cât și al trupurilor din teritoriul administrativ al localității Snagov) ocupă procente însemnate din suprafața intravilanului existent.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 28

2.8. ZONE FUNCȚIONALE

• Zona de locuințe
Aceasta este a doua consumatoare a suprafeței intravilanului existent
(83,70 ha , reprezentând 22,20% din totalul suprafeței – pentru Snagov; 117,70 ha ,
reprezentând 27,60% din totalul suprafeței – pentru Ghermănești ș i Ciofliceni;
64,20 ha, reprezentând 13,90% din totalul suprafeței – pentru Tâncăbești și
Vlădiceasca), care se dezvoltă de o parte și de alta a drumului județean DJ 101B și
și pe malul lacului Snagov.
Cea mai mare parte a locuințelor sunt parter sau P+1, specifice zonelor
rurale, de factură bună, prin utilizarea unor materiale durabile în timp. Locuințele colective sunt situate în zonele centrale ale localităților Snagov și Ghermănești (blocuri cu P+2 ÷ P+3 etaje).
Ca formă de proprietate asupra locuințelor predomină proprietatea privată.
În cadrul comunei Snagov se află numeroase situri arheologice, trei
monumente cu valoare istorică și un monument cu valoare memorială, precizate în planșa nr. 2 – Încadrare în teritoriul administrativ comunei, scara 1:25 000, și în
planșele nr. 3a, 3b, 3c și 3d – Situația existentă și disfuncționalități pentru satul
Snagov, pentru satele Ghermănești și Ciofliceni, pentru satele Tâncăbești și Vlădiceasca și pentru zona rezervată Parcului turistic și de agrement Snagov, comuna Snagov, scara 1:5000.
Aceste situri arheologice și monumente sunt:
– așezare din epoca bronzului în marginea sudică a pădurii Scroviștea – în
extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 116);
– așezări din epocile bronzului, fierului și de formare a poporului român – din
marginea estică a satului Tâncăbești până la pădurea Scroviștea, fâșie pe malul nordic al lacului Snagov și vestic al văii “Lacul Ciurii” – în intravilanul și extravilanul
localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 117);
– așezări din sec. II -III, așezare sec. IV -V, așezare sec. V -VI și așezări
sec. VI – pe malul sudic al lacului Snagov, între satul Cocioc și benzinăria AGIP – în
intravilanul și extravilanul localității Tâncăbești (situri arheologice necl asate);
– așezări din epocile bronzului, geto- dacică, de formare a poporului român
și feudalism – pe ambele maluri ale pârâului Vlăsia (de la circa 600 m est de calea
ferată București – Ploiești spre vest, până în zona colțului nord- vestic al pădurii
Vlăsia, spre est) – în intravilanul și extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. –
poziția 42 A 006_3);
– așezări din epocile neolitică, a bronzului, geto- dacică, de formare a
poporului român și feudalism – din marginea estică a satului Cocioc până la dr umul
național DN 1 București – Ploiești, pe malul sudic al lacului Snagov – în intravilanul și
extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 099_2);
– așezări din perioada de formare a poporului român – pe malul nordic al
Vlăsiei, între drumul național DN 1 București – Ploiești și pădurea Vlădiceasca – în
intravilanul și extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 118);
– patru complexe orizontul Ipotești – Cândești – Ciurel, locuire sec. II -I a Hr.,
sec. X., din perioada feudală și modernă – pe malul sudic al lacului Snagov, între

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 29
două văi afluente, martori eroziune, pantă abruptă către nord – dispărute (situri
arheologice neclasate);
– mânăstirea Snagov situată pe o insulă a lacului Snagov (în lista D.M.I. –
poziția 42 B 067);
– biserica “Sf. Nicolae”, 1790, situată în localitatea Ghermănești, pe strada
Călugăreni (în lista D.M.I. – poziția 42 B 042);
– biserica “Sf. Nicolae Ciofliceni”, sec. al XIX -lea situată în zona centrală a
localității Tâncăbești, pe Aleea Biserici i (în lista D.M.I. – poziția 42 B 069);
– han, sec. al XIX -lea situat în zona centrală a localității Tâncăbești, pe
partea dreaptă a drumului național DN 1, la km 32(în lista D.M.I. – poziția 42 B 071);
– monumentul eroilor căzuți în primul război mondial, aut or D. Mățăoanu –
situat în zona centrală a localității Tâncăbești, pe partea dreaptă a drumului național
DN 1, lângă hanul din sec. al XIX -lea (în listă poziția – 42 D 028).
Gradul de conservare al acestor situri și al acestor monumente este diferit.
Menți onăm că la data întocmirii prezentei documentații nu existau studii de
specialitate pentru delimitarea zonei de protecție a celor peste cincizeci de situri și a
celor trei monumente cu valoare istorică.
Fondul de locuințe este în stare bună de funcțiune, l ipsind însă echiparea
hidro- edilitară interioară necesară realizării unor condiții civilizate de viață în
localitățile Ciofliceni, Tâncăbești și Vlădiceasca; în cazul localităților Snagov și Ghermănești echiparea hidro- edilitară este parțial realizată (în centrul localităților – la
nivelul zonei de blocuri).
La cererea autorităților publice locale, prin “P.U.G. – comuna Snagov” se
propune alimentarea cu apă și canalizare a comunei în sistem centralizat (extinderea lor în cazul localităților Snagov și Ghermănești și realizarea alimentării cu apă și canalizare în cazul localităților Ciofliceni, Tâncăbești și Vlădiceasca. În
baza recomandărilor planului urbanistic general realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă se va face etapizat, conform unui s tudiu de specialitate, care va
lua în calcul și posibilitățile de colaborare pe termen scurt și lung cu agenții economici care dispun de sisteme proprii de alimentare cu apă.
• Zona unităților industriale și de depozitare ocupă 0,22 ha (0,05% din
suprafața t otală a intravilanului localității Snagov), 1,75 ha (0,40% din suprafața
totală a intravilanului localităților Ghermănești și Ciofliceni), 2,70 ha (0,60% din
suprafața totală a intravilanului localităților Tâncăbești și Vlădiceasca).
• Zona unităților agrozootehnice ocupă 0,03 ha (0% din suprafața totală a
intravilanului localității Snagov), 5,00 ha (1,20% din suprafața totală a intravilanului
localităților Ghermănești și Ciofliceni), 40,55 ha (8,80% din suprafața totală a
intravilanului localităților Tâncăbești și Vlădiceasca) și 1,05 ha (1,20% din suprafața
totală a trupurilor din teritoriul administrativ).
Suprafețele de teren în cazul unităților agrozootehnice sunt ocupate cu
construcții ce adăposteau înainte de 1990 funcțiuni de mecanizare, depozitarea produselor agricole sau creșterea animalelor, iar în prezent se află în conservare. În
cazul unităților industriale acestea sunt ocupate cu construcții ce adăpostesc activități productive și de depozitare a produselor industriale rezultate.
Declinul acestor activități, după 1990, a condus la degradarea unor
construcții și diminuarea importanței lor în circuitul economic.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 30
Prin valoarea terenurilor lor și parțial a construcțiilor, activitățile economice
pot fi relansate, atât în domeniul productiv, cât și al serviciilor.
• Zona căilor de comunicație ocupă suprafețe de 26,20 ha (6,95% – Snagov), de
30,65 ha (7,20% – Ghermănești și Ciofliceni), de 30,30 ha (6,60% – Tâncăbești și
Vlădiceasca) și de 3,17 ha (3,70% – trupuri în teritoriul administrativ). În cadrul
localității Snagov căile de comunicație rutieră ocupă 25,90 ha (6,85% din intravilan),
iar cele feroviare 0,30 ha (0,10% din intravilan). Dintre căile rutiere se detașează
drumul național DN 1, drumul județean DJ 101B și drumul comunal DC 184.
• Zona cu funcțiuni complexe de interes public include clădirile pentru
învățământ, sănătate, cultură, culte, administrație, sport -agrement etc.; aceasta este
mai puternic reprezentată în cazul localității Snagov și a trupurilor din "teritoriul ei
admnistrativ".
• Zona terenurilor cu destinație specială ocupă suprafețe de 4,00 ha (1,05% –
Snagov), de 0,50 ha (0,10% – Ghermănești și Ciofliceni), de 24,90 ha (5,40% –
Tâncăbești și Vlădiceasca) și de 23,43 ha (27,30% – trupuri în teritoriul
administrativ). Această zonă este compusă din: Palatul Snagov, Vila 1, locuințele
Federației Ruse, unitatea de pompieri – Ghermănești, antena de la Tâncăbești a
Radiodifuziunii Române și o unitate a M.I.

2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.1. Gospodărirea complexă a apelor
Comuna Snagov este compus ă din cinci localități: Tâncăbești, Vlădiceasca,
Ciofliceni, Ghermănești și Snagov; aceste sate sunt amplasate pe ambele maluri ale
lacului Snagov.
Lacul Snagov , format pe valea Snagovului, este limitat în partea de est de
râul Colentina și la vest de râul Ialomița din al cărui bazin hidrografic face parte.
Lacul Snagov are o suprafață de 575 ha și un volum de 17,25 mil. mc .
Apele lacului Snagov se varsă în râul Ialomița prin intermediul unui canal de
evacuare având o lungime de 2,40 km, de la nodul hidrotehnic Șanțu- Florești,
canalul are o pantă longitudinală i = 0,1%, o secțiune trapezoidală din pământ, încadrat de diguri din pământ, iar în punctul de descărcare canalul are 5 bazine de dirijare, realizate în serie.
Atât pe suprafața lacului cât și pe c analul de evacuare s -a dezvoltat
vegetația, lacul fiind puternic instufizat mai ales în zona din amonte, iar canalul prezintă zone colmatate.
Sub aspect fizico- chimic apele din valea Snagovului se încadrează din punct
de vedere al turbidității în limitele categoriei I -a de calitate (conform STAS
nr. 4706- 88).
Din punct de vedere al fosforului, al substanțelor organice (CBO5 și CCoMn),
fenoli, indicatorii depășesc limitele stabilite pentru categoria I -a de calitate.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 31
Pe valea Snagovului apa prez intă un grad de mineralizare destul de ridicat cu
valori ale rezidurilor cuprinse între 550 – 880 mg/l, cu variații nesemnificative.
Din punct de vedere al indicatorilor batecteriologici, în apa lacului Snagov se
remarcă prezența unui număr mai redus de gr upe al acestora, pentru fitoplancton și
zooplancton, iar din punct de vedere al indicatorilor igienico- sanitari a fost
semnalată o poluare bacteriană (bacterii coliforme).
Având în vedere rezultatele fizico- chimice, biologice și bacteriologice se
poate apr ecia calitatea globală a văii Snagov în categoria a II -a de calitate, cu
tendințe spre categoria a III -a.
Lacul Snagov se situează la limitele dintre categoria I -a și a II -a de calitate,
cu accentuate tendințe de ameliorare către coada lacului (datorită fe nomenelor de
decantare și autoepurare).
Resursele de apă de pe teritoriul comunei Snagov nu sunt prea bogate.
Stratele acvifere au o grosime cuprinsă între 1,00 m și 12,00 m, iar
adâncimea nivelului apei variază între 2,00 m și 14,00 m, crescând dinspre zonele
de sud- est spre zonele de câmpie fluvio- lacustră cu depozite groase de loess.
Regimul apelor freatice este sub influența factorilor naturali.
Debitul specific este de 7,50 l/sec,km în zona de vest cu tendințe de scădere
spre est unde ajunge la 1,10 l/ sec,km datorită drenajului puternic al râului Ialomița și
al lacurilor.
În general calitatea apelor subterane nu prezintă probleme, datorită absenței
surselor majore de poluare din zonă.
Local, apele uzate menajere deversate la suprafața terenului, după infiltrare
în sol pot influența calitatea apelor subterane.
De asemenea, puțurile absorbate existente în zona vilelor reprezintă surse de
poluare a pânzei de apă subterană și a apelor lacului.
Apele uzate care ajung în stația de epurare (a cărei capacitate este depășită)
nu sunt epurate corespunzător, fiind deversate în canalul Șanțu- Florești; aceste ape
practic neepurate reprezintă un factor puternic de poluare.

2.9.2. Alimentarea cu apă potabilă
Comuna Snagov alcătuită din satele Tâncăbești, Vlădiceasc a, Ciofliceni,
Ghermănești și Snagov nu are în prezent o soluție unitară de alimentare cu apă.
În satele Tâncăbești și Ciofliceni nu există un sistem centralizat de
alimentare cu apă. Aceste sate dispun de fântâni cu apă individuale și numai câteva
locuinț e dispun de puțuri forate echipate cu pompe submersibile.
Satul Vlădiceasca care înainte de 1989 a fost demolat în totalitate, după
revoluție practic a renăscut, iar gospodăriile refăcute au rezolvat alimentarea cu apă cu ajutorul fântânilor sau puțurilor cu pompe. Vilele de pe malul lacului au puțuri
proprii de apă și stații de hidrofor.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 32
În satul Ghermănești, care înainte de 1989 fusese propus ca reședință de
comună, s -a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apă, având ca sursă de
apă un front de 4 puțuri cu adâncimea de H = 80 ÷ 100 m, debitul de 2,50 l/sec,
puț; aceste puțuri sunt amplasate în lungul drumului județean DJ 101B. Din frontul
de puțuri existent funcționează numai două, al treilea puț fiind înnisipat, iar al
patrulea puț nu are montată pompa.
Printr- o conductă de aducțiune cu Dn 150 mm apa din puțuri este condusă la
gospodăria de apă amplasată în zona blocurilor cu P+2 etaje din localitate.
Gospodăria de apă cuprinde un rezervor de 300 m3, o stație de pompare și
stația de clorinare care în prezent nu funcționează.
În spatele fostei centrale termice din Ghermănești există un rezervor de apă
cu capacitatea de 300 m3 folosit pentru înmagazinarea apei în caz de incendii,
prevăzut cu stație de pompare. Construcțiile nu sunt terminate, utilajele nu sunt montate, instalațiile nefiind folosite în prezent.
O rețea de distribuție asigură alimentarea cu apă în zona centrală a satului,
pentru blocuri și clădirile socio- administrative.
Gospodăriile individuale din sat se alimentează din puțuri forat e de tip rural.
Vilele amplasate pe malul lacului au instalații interioare de apă rece și caldă,
având ca sursă de apă puțuri proprii forate la adâncimea de H = 15 ÷ 30 m, prevăzute cu stații de hidrofor.
Localitatea Snagov dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă
alcătuit din 4 puțuri forate având adâncimea de H = 100 m, debitul de q = 2,50 l/sec ,
puț; aceste puțuri sunt amplasate la sud de drumul județean DJ 101B.
Forajele au fost amplasate în baza studiului hidrogeologic nr. 4016/H1
elaborat I.S.L.G.C. București.
Gospodăria de apă este amplasată în zona centrală a localității și cuprinde
un rezervor cu capacitatea de 300 m
3, stația de pompare și stația de clorinare.
Rețeaua de distribuție a apei realizată din țevi de oțel cu Dn 100 mm ÷ 150 m m
asigură alimentarea cu apă a blocurilor. În prezent stația de clorinare nu funcționează.
Lucrările de alimentare cu apă s -au executat în baza proiectului nr. 30/10745
elaborat de I.P.J. Prahova.
Vilele amplasate pe malul lacului dotate cu instalații interioare de apă rece și
caldă au ca surse proprii de alimentare cu apă puțuri forate la 15 – 30 m adâncime,
prevăzute cu stații de hidrofor.
Restul gospodăriilor se alimentează cu apă potabilă din puțuri forate care
captează apa din pânza freatică situată la 7 ÷ 15 m adâncime.

2.9.3. Canalizarea și epurarea apelor uzate
Localitățile Tâncăbești , Ciofliceni și Vlădiceasca nu dispun de rețele de
canalizare, apele uzate menajere sunt evacuate direct la suprafața terenului.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 33
Localitățile sunt prevăzute cu has nale de tip rural pentru fiecare gospodărie,
apele infiltrându- se în sol, poluând pânza freatică din zonă.
În localitatea Ghermănești s-au realizat rețele de canalizare a apelor uzate
menajere, în zona centrală, care preiau apele uzate din instalațiile int erioare
existente la instituțiile social -administrative și la blocurile de locuințe.
Prin intermediul unei stații de pompare SP1 apele sunt preluate de o
conductă de refulare având Dn 150 mm până în zona localității Snagov unde
colectorul funcționează grav itațional.
Apele uzate din zona centrală a satului Snagov sunt preluate prin canale
secundare și descărcate în canalul principal care conduce apele uzate până la o a doua stație de pompare SP2 amplasată în spatele din zona grădiniței de copii, de
unde printr -o conductă de refulare având Dn 200 mm care străbate pădurea
Snagov, apoi în lungul căii ferate București -Snagov și în final prin localitatea Șanțu-
Florești, apele ajung în stația de epurare amplasată în aval de localitatea Șanțu-Florești în zona unde î ncepe canalul de descărcare a lacului Snagov.
Stația de epurare comună pentru localitățile Ghermănești și Snagov este
prevăzută cu tratare mecanică și biologică.
În prezent s -a realizat etapa I a stației pentru un debit Q = 6 l/sec .
Apele uzate menajere, după epurare sunt deversate în canalul de legătură
dintre lacul Snagov și râul Ialomița.
Gospodăriile individuale din Ghermănești și Snagov nu sunt racordate la
rețeaua de canalizare existentă, apele uzate rezultate de la aceste gospodării se scurg la supra fața terenului și fiecare gospodărie folosește o hasna de tip rural.
Vilele din Snagov existente în lungul lacului sunt prevăzute cu instalații
interioare racordate la un canal prin care apele sunt dirijate la fose septice și puțuri absorbante.
În zona vil elor “23” și “Muntenia” s -au realizat două decantoare care preiau
apele uzate de la aceste vile și de la vilele din vecinătatea lor și apoi le descarcă în colectorul menajer principal din Snagov.
Apele de ploaie de pe suprafețele din localitățile comunei s e scurg
gravitațional prin rigole și șanțuri spre zonele joase și în final în văile și lacul Snagov.

DISFUNCȚIONALITĂȚI
Gospodărirea complexă a apelor
– Aglomerație puternică de vegetație pe suprafața lacului Snagov constituită
din stuf și papură, semn alizându- se pe alocuri și formațiuni de plaur.
– Zona centrală folosită pentru agrement, turism și sport prezintă pe lățimi
mici de 5 – 10 m vegetație specifică bălților.
– Numeroasele văii afluente sunt caracterizate printr -o puternică instufizare
care în perioadele de lipsă a precipitațiilor capată un aspect insalubru.
– Acest aspect al apelor lacului Snagov și afluenților lui este determinat și de
lipsa debitului de primenire.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 34
– Vegetația crescută și depunerile de natură organică și vegetală rezultate în
urma deversărilor necontrolate ale apelor neepurate și a ciclului natural iarnă- vară
(privind vegetația) au condus la ridicarea nivelului fundului lacului, micșorând astfel
volumul de apă util.
Având în vedere această situație au apărut unele zone insalubre, care fac ca
apele lacului Snagov să nu poată fi folosit ca loc de agrement și de practicarea sporturilor nautice.
– Canalul de evacuare are zone colmatate.
– Poluarea apelor de suprafață și a celor subterane prin infiltrarea în sol a
apelor uzate rezul tate de la fose septice, hasnale de tip rural și evacuarea la
suprafața terenului a tuturor apelor după utilizare din fiecare gospodărie.
Local apele uzate pot influența atât calitatea apei freatice cât și pe cea a
puțurilor termale de mare adâncime existente (dar care în prezent nu funcționeză).

Alimentarea cu apă potabilă
– Lipsa instalațiilor centralizate de alimentare cu apă în localitățile Tâncăbești,
Vlădiceasca și Ciofliceni.
– În stațiile în sistem centralizat existente în satele Ghermănești și Snagov
sunt incomplete și anume:
– o parte din puțurile existente sunt fie înnisipate, fie nu au echipamentul de pompare necesar;
– în gospodăriile de apă existente stația de clorinare nu funcționează;
– instalațiile de incendiu existente (rezervor de apă și asi gurarea presiunii
necesare) nu sunt în stare de funcționare.
– Rețelele de apă sunt insuficiente, iar cele existente în zona centrală a
localităților Ghermănești și Snagov sunt nesistematizate, uzate, fiind realizate din materiale necorespunzătoare.
– Lipsesc apometrele pentru măsurarea corectă a consumului de apă.

Canalizarea și epurarea apelor uzate
– În localitățile Tâncăbești, Vlădiceasca și Ciofliceni lipsesc rețelele de
canalizare pentru preluarea apelor uzate menajere din localități.
– Rețelele de canalizare existente în satele Ghermănești și Snagov sunt
insuficiente și nesistematizate, ele funcționând doar în zona centrală a localităților.
Stația de epurare este sub capacitatea necesară și este dotată cu utilaje
depășite, ceea ce determină poluarea atât a apelor de suprafață, a pânzei de apă freatice cât și a întregului mediu înconjurător, creând condiții de stres și boli hidrice pentru locuitorii acestor sate și pentru turiști.
Stația de epurare existentă nu este amplasată la distanța minimă de 300 m
de construcțiile din zonă, distanță de protecție prevăzută în legislația în vigoare.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 35

2.9.4. Alimentare cu energie termică
În prezent, alimentarea cu energie termică a locuințelor, dotărilor social –
culturale și a consumatorilor industriali din comuna Snagov se realizează în
următoarele moduri:
• încălzire locală cu combustibil solid (lemne și cărbuni);
• centrale termice individuale alimentate cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau
combustibil lichid (CLU);
• centralizat, folosind centrale termice zonale pe combustibil lichid ce deservesc mai multe construcții.
Principalul sistem de încălzire al gospodăriilor individuale îl constituie încă
alimentarea locală cu sobe cu combustibilul solid, dar există și gospodării dotate cu centrale termice individuale, ce funcționează cu combustibil lichid sau cu gaz
petrolier lichefiat (GPL).
În localitățile Tâncăbești, Vlădiceasca și Ciofliceni majoritatea locuințelor și
clădirilor de utilitate publică sunt încălzite cu sobe cu combustibil solid, dar există dotări care s unt dotate pentru încălzire cu centrale termice proprii ce funcționează
cu combustibil lichid: școala ajutătoare și dispensarul din Tâncăbești.
În localitățile Ghermănești și Snagov, pe lângă clădirile ce folosesc pentru
încălzire sobe, există clădiri dotate cu centrale termice proprii ce funcționează cu combustibil lichid sau cu GPL: dispensarul uman, sediul PTTR, Complexul “Muntenia”, Palatul Snagov, fostul cămin cultural, vilele 10 și 11 – din Snagov,
precum și clădirea primăriei din Ghermănești.
Pentru prepararea hranei se utilizează mașini tip aragaz cu butelii cu gaze
combustibile lichefiate sau cu GPL din rezervoarele în sistem mic -vrac, sau plite cu
combustibil solid (lemne).
În satul Snagov există două puțuri forate în intenția extracției apei
geotermale. Forajele s -au realizat în anii 1991- 1992 la adâncimea de 3000 m, unde
s-a descoperit o pânză de apă geotermală cu temperatura de 70șC. Se
preconizează folosirea apei geotermale pentru încălzire și tratamente balneare, dar din lipsa fondurilor, nu s -au mai achiziționat echipamentele nacesare, astfel încât
puțurile sunt în prezent în conservare.
Teritoriul administrativ al comunei Snagov (în zona localității Tâncăbești) este
traversat de conducta de transport gaz petrolier lichefiat (Dn 100 mm) Ploieșt i –
București care are un traseu aproximativ paralel cu drumul național DN 1, adâncimea de amplasare a conductei fiind de 0,60 ÷ 1,70 m. În prezent această conductă nu mai este utilizată, dar este plină cu fluid, ceea ce face să fie tratată de către BUTANGAS ca o conductă în funcțiune.

2.9.5. Alimentare cu gaze naturale
În prezent localitățile componente ale comunei Snagov nu beneficiază încă
de alimentare cu gaze naturale.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 36
Conform H.G.R. nr. 628/1995 a fost aprobată înființarea distribuției de gaze
naturale în comuna Snagov, pentru un debit de 4399 Nmc/h .
Astfel, în baza comenzii Consiliului Local al Comunei Snagov (conform
H.G.R. nr. 628/1995), S.C. INDUSTRIAL GAZ Proiect S.R.L. a realizat proiectul de
alimentare cu gaze naturale. Acest proiect prevede alimentarea cu gaze naturale a unui număr de cinci comune din județul Ilfov (Balotești, Periș, Snagov, Gruiu și Moara Vlăsiei), prin realizarea unui racord de înaltă presiune la conducta magistrală Dn 800 mm Afumați – Butimanu.
În baza H.G.R. nr. 939/1996, a avizelor ROMGAZ R.A. Mediaș nr.
201/14.08.1995 și a Fișei Tehnice nr. 364 a Sucursalei Transport Gaze București s-a precizat că racordul va trebui să deservească comunele Balotești, Periș,
Snagov, Gruiu și Moara Vlăsiei. Pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei Snagov a fost evaluat un debit de 15.900 Nmc/h , reprezentând 29,44% din debitul
total (de 54.000 Nmc/h) de gaze naturale ce va circula pe conducta de racord în faza definitivă. Alimentarea cu gaze naturale a celor cinci comune (Balotești, Periș,
Snagov, Gruiu și Moara Vlăsiei) se va face de la o stație de reglare- măsurare-
predare comună (SRMG -P), amplasată la limita localității Balotești.

DISFUNCȚIONALITĂȚI
În prezent nu sunt probleme în aprovizionarea cu butelii și combustibil solid
(lemne și cărbuni), dar utilizarea combustibililor solizi are un impact negativ asupra
mediului prin tăierea pădurilor, poluarea mediului etc.
O disfuncționalitate majoră o constituie faptul că blocurile de locuințe din
localitatea Snagov sunt încălzite cu sobe cu combustibil solid și lichid, iar faptul că nu există spații speciale pentru depozitatea acestor combustibili duce la un pericol sporit de incendii în zonă.
O disfuncționalitate aparte este dată de izolarea termică necorespunzătoare
a clădirilor care c onduce la inconfort termic, consum mare de energie, apariția
condensului.
Conducta de gaz petrolier lichefiat (GPL) este uzată material și moral, fiind
executată în anii 1950. În ultimii 10 ani ea nu a mai fost utilizată din cauza deselor avarii apărute, i nclusiv avarii cu grave urmări asupra viețuitoarelor acvatice din lacul
Snagov.
Pentru evitarea situațiilor în care construcțiile noi ar putea fi amplasate în
zona de protecție a conductei de transport GPL, s -a indicat în PUG cât mai corect
traseul acestei conducte, urmând ca pentru toate noile construcții din zona
conductei să se obțină avizul Societății BUTANGAS ROMANIA S.A. – str. Coralilor
nr. 18, sector 1, București.
În conformitate cu prevederile Normativului departamental pentru proiectarea
și execut area construcțiilor și instalațiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor
în industria chimică NPCICh 1977 – încă în vigoare, având în vedere faptul că
rețeaua de transport GPL nu mai este utilizată – distanța de siguranță între
conductele de GPL și centrele populate și locuințele izolate este de 7 m, distanță
care poate scădea în condiții speciale (prin montare de protectori la conductă) la 5 m. În cazul clădirilor publice cu aglomerări de persoane, distanța de siguranță este
de 15 m .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 37

2.9.6. Alimentare cu energie electrică
Comuna Snagov, compusă din localitățile Snagov, Ghermănești, Ciofliceni,
Tâncăbești și Vlădiceasca nu are surse de producere a energiei electrice.
Comuna este alimentată din stația de transformare Tâncăbești (110/20 kV),
stație racordată la Sistemul Energetic Național.
Stația Tâncăbești, amplasată în localitatea Tâncăbești în apropierea drumului
național DN 1, face parte din axul de repartiție a energiei electrice LEA 110 kV, pe
direcția Fundeni (București) – Afumați – Căciulați – Tâncăbești – CET Brazi.
Din stația de transformare Tâncăbești pornesc mai multe axe de distribuție a
energiei electrice la tensiunea de 20 kV (LEA 20 kV).
Una din axe alimentează rețeaua de distribuție de medie tensiune din
localitățile Vlădiceasc a, Ciofliceni, Ghermănești și Snagov, o altă axă alimentează
partea estică a localității Tâncăbești, iar axa direcționată către Ploiești alimentează partea nordică a acestei localități.
Liniile de medie tensiune ce deservesc localitățile Tâncăbești, Vlădic easca și
Ciofliceni sunt de tip aerian, iar în localitățile Snagov și Ghermănești, unde sunt blocuri (locuințe colective), există atât linii aeriene cât și subterane.
Din axul de tensiune de 20 kV sunt racordate radial posturile de transformare
(distribuți e directă) ale comunei Snagov.
Pentru pozarea liniilor aeriene de medie tensiune se utilizează stâlpi de beton
tip CONEL – medie tensiune.
Rețeaua locală de distribuție de joasă tensiune (0,4 kV) este tip aerian în
localitățile Tâncăbești, Vlădiceasca, Cio fliceni și parțial aeriene în Ghermănești și
Snagov, unde în zonele de locuințe colective, rețeaua este de tip subteran.
Alimentarea rețelei de joasă tensiune se face din posturi de transformare
racordate la rețeuaua de distribuție pe medie tensiune.
Postu rile de transformare sunt de tip aerian (250 kVA) în localitățile
Tâncăbești (2 PTA), Vlădiceasca (6 PTA), Ciofliceni (3 PTA), Ghermănești (7 PTA) și Snagov (4 PTA).
Posturi de tranformare în construcție de zidărie sunt în Snagov (6 PCZ),
Ghermănești (3 PC Z), Vlădiceasca (1 PCZ) și Ciofliceni (2 PCZ).
În localitatea Snagov sunt și 5 posturi în cabină metalică (400 kVA).
Rețeaua de joasă tensiune aeriană este prevăzută pe stâlpi de beton tip
CONEL – joasă tensiune.
Alimentarea rețelelor electrice de joasă tensiune se face radial din posturile
de transformare (conductoare de aluminiu cu secțiunea 35 – 70 mmp).
Iluminatul public este prezent în toate localitățile comunei Snagov. Rețeaua
de iluminat public, ce utilizează lămpi cu vapori de mercur sau sodiu, este pozată pe
stâlpi de beton destinați rețelei de joasă tensiune.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 38
DISFUNCȚIONALITĂȚI
În ultimii ani, datorită apariției a unor noi consumatori de energie electrică
(locuințe individuale noi) gradul de încărcare al rețelelor electrice din comună este
foarte m are.
Întrucât rețelele electrice au fost dimensionate la un necesar de putere mai
scăzut, în prezent pierderile electrice în conductoare sunt destul de mari. Această situație se întâlnește în special în localitățile Ciofliceni, Tâncăbești și Ghermănești.
De asemenea, posturile de transformare sunt supraîncărcate. În momentele
de vârf de sarcină se produc uneori căderi de tensiune.
În unele zone ale localităților Ciofliceni și Tâncăbești se mai întâlnesc stâlpi
de lemn pentru pozarea rețelelor de joasă tensi une.
Iluminatul public reprezintă unele disfuncționalități în comună, în special pe
arterele secundare unde nivelul de iluminare este scăzut.
În localitatea Ghermănești, în zona Mavrodin (în apropierea liniei ferate),
zonă unde s -au ridicat unele locuințe noi este necesar a se extinde rețeaua de
alimentare cu energie electrică.
În localitatea Ciofliceni, în zona complexului monahal este necesar un nou
post de transformare.

2.9.7. Telecomunicații
În comuna Snagov funcționează trei centrale telefonice digit ale:
– Ghermănești – 2000 linii (Ericsson);
– Snagov – 1500 linii (Ericsson);
– Tâncăbești – 500 linii (Goldstar).
Acestea funcționează în sistemul de acces radio DECT (care funcționează în
banda de frecvență 900 MHz). De- a lungul drumului județean DJ 101B exist ă două
cabluri telefonice, urbane și interurbane (aerian și subteran).
Gradul de telefonizare actual al comunei este de circa 20,0%.
Pe drumul național DN 1 este amplasat în subteran cablul de fibră optică ce
face parte din magistrala București – Ploiești – Brașov.
Comuna are acoperire pentru rețelele de telefonie mobilă CONNEX și
ORANGE; în localitățile Tâncăbești și Snagov sunt instalate câte două antene. În
localitatea Tâncăbești acestea sunt situate de- o parte și de alta a drumului național
DN 1, iar în localitatea Snagov o antenă se află în apropierea Liceului Mihail
Kogălniceanu, iar cea de- a doua se află pe partea dreaptă a drumului ce duce la
Vila 1.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 39

2.9.8. Salubritatea
Pentru comuna Snagov, prin PUG -ul elaborat anterior, a fost prevăzut un
amplasament pentru depozitul de deșeuri menajere amenajat ecologic în suprafață
de 3,00 ha și două puțuri seci (fiecare cu suprafața de 0,02 ha ).
Conform Planului județean pentru gestionarea deșeurilor și a Raportului
privind starea mediului în anul 2002, pe teritoriul comunei Snagov se află gropi
comunale în mare parte neamenajate, nesupravegheate, nedelimitate, unde
locuitorii comunei depozitează deșeurile din gospodăriile proprii.
În comuna Snagov firma S.C. ROSAL SERVIS SRL desfășoară activități de
colectare și transport al deșeurilor menajere de la populație, iar depozitarea
deșeurilor se face la rampa de gunoi de la Glina.

2.10. PROBLEME DE MEDIU
Comuna Snagov, în comparație cu alte unități teritoriale de același rang, are
o activitate economică preponderent agricolă, care este completată de activități din
cadrul industriei. Toate aceste activități nu sunt de natură să polueze și să degradeze mediul ambiant.

• Calitatea aerului
Sursele de poluare ale aerului în comuna Snagov, sunt surse mobile cum ar fi
circulația auto/feroviară, în special de- a lungul marilor artere (de exemplu: drumul
național DN 1, drumurile județene DJ 101B, DJ 101C și calea ferată București –
Snagov).
În acest moment arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere) în
surse staționare, respectiv în locuințele și dotările edilitare, este răspunzătoare de
încărcarea atmosferei cu un complex de poluanți gazoși și solizi (SO 2, NO, CO,
CO 2, cenușă și zgură).
Concluzia este că poluarea atmosferei este nesemnificativă în teritoriul
comunei Snagov.
Nivelul zgomotului – Pe baza măsurătorilor efectuate, se apreciază că pe
arterele principale de circulație și mai ales cu trafic greu, poluarea sonoră depășește frecvent cu 20 – 30 dB nivelul de 70 dB considerat admisibil.
Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o dețin circulația rutieră și cea
feroviară (în cazul comunei Snagov – traficul feroviar este sezonier, fiind mai mic de
10 trenuri/zi).

• Calitatea apei
Rețeaua hidrografică a comunei Snagov face parte din bazinul hidrografic
Ialomița și este alcătuită din pârâul Vlăsia, care parțial reprezintă limita de sud a comunei și valea Snagov și lacul Snagov.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 40
În amonte de drumul național DN 1, valea Snagovului se prezintă ca o baltă
cu vegetație specifică, bine dezvoltată și având lățim e mică. În această zonă
cuprinsă între pădurea Cocioc și drumul național DN 1 au fost amenajate două
acumulări piscicole – Acumularea Tâncăbești 1 și Acumularea Tâncăbești 2.
Calitatea apelor de suprafață, în special a celor de pe valea Vlăsia și valea
Snagovului, este depreciată datorită unor cauze naturale (temperaturi foarte ridicate,
grad mare de evaporare în sezonul cald), la care s -au adăugat o serie de activități
umane neautorizate și necontrolate cu impact asupra florei, faunei și sănătății omului ( cazul lacului Snagov).
Atât pe suprafața lacului cât și pe canalul de evacuare s -a dezvoltat
vegetația, lacul fiind puternic instufizat mai ales în zona din amonte, iar canalul prezintă zone colmatate.
Având în vedere rezultatele fizico- chimice, biologice și bacteriologice se
poate aprecia calitatea globală a văii Snagov în categoria a II -a de calitate, cu
tendințe spre categoria a III -a.
Lacul Snagov se situează la limitele dintre categoria I -a și a II -a de calitate,
cu accentuate tendințe de ameliorare către coada lacului (datorită fenomenelor de decantare și autoepurare).
Calitatea apei freatice este afectată de poluare, datorită prezenței în zonă a
’’depozitelor sălbatice’’ și a nerespectării distanțelor sanitare între puțurile de apă, haznale de tip rur al și fosele septice din gospodării. Totuși, pentru alimentarea cu
apă în scop potabil populația a realizat foraje în ape subterane de mică adâncime (7-15 m).

• Calitatea solului

– Solul ca suport de depozitare
Comuna Snagov posedă o suprafață autorizată de depozitare a gunoaielor
menajere, dar care nu a fost amenajată până în acest moment. În continuare suprafața unor ”depozite sălbatice”, cu toate că nu este prea mare, prin apariția lor de-a lungul căii ferate și pe terenurile agricole din apropierea dru murilor și
acumularea cantitativă în timp, au un efect negativ, datorită poluării apelor de suprafață și a stratului freatic.
Conform P.A.T.J. Ilfov principalii agenți economici a căror activitate polua sau
degrada solul erau fermele agrozootehnice (bovine și păsări) situate pe teritoriul
localității Tâncăbești. În acest moment aceste unități economice și -au încetat
activitatea sau și -au schimbat profilul (mică industrie sau spații de depozitare).
– Degradarea terenurilor agricole
Din suprafața totală de teren agricol de 3609,00 ha, aproximativ 175 ha sunt
supuse unor ușoare fenomene de degradare (eroziuni superficiale, pe pante variabile, spre valea Snagovului). Această suprafață a fost supusă în proporție de 80% unor măsuri de prevenire și combatere a fenomenelor de degradare, materializate prin lucrări agrotehnice speciale. După anul 1989 aceste lucrări au fost sistate din lipsă de fonduri.

Totodată trebuie spus că nu s -au identificat suprafețe afectate de fenomene
de sărăturare, acidificare sau exces de umiditate.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 41
Pe teritoriul comunei Snagov sunt delimitate două zone naturale protejate de
interes național – Rezervația "Lacul Snagov" și Rezervația "Pădurea Snagov"
(conform Legii nr. 5/2000 – Zone protejate, Anexa nr. I – Zone naturale protejate,
punctul 2.0 – Rezervații și monumente ale naturii – pozițiile 2.560 și 2561).
Rezervația "Lacul Snagov" are circa 100 ha și se întinde între Vila "23" (la
sud) și mânăstirea Snagov (la nord), incluzând ambele maluri ale lacului (la est și
vest); rezervația naturală "Pădurea Snagov" are circa 10 ha și este situată pe
malul nordic al lacului Snagov (în vecinătatea Palatului Snagov).

2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI
Din analiza critică a situației existente se desprind o serie de disfuncționalități
principale, care reclamă s oluții de eliminare sau remediere:
* Lipsa unor locuri de muncă în domeniul activităților productive și serviciilor.
Comuna dispune de suprafețe suficiente de teren pentru mici întreprinzători în
domeniul prelucrării produselor locale.
Noile locuri de munc ă, realizabile fie prin reluarea unor activități, fie prin
înființarea unor unități noi, ar stopa și plecările din comună a forței de muncă.
* Construibilitatea redusă a unor terenuri (suprafața relativ mică a parcelelor
500 – 800 m2) din actualul intravil an, pe de o parte și cererile adresate Primăriei
pentru realizarea de noi locuințe, impune creșterea suprafeței intravilanului.
* Existența unor zone cu potențial turistic și de agrement neamenajate
implică realizarea de dotări specifice și parcări.
* Star ea precară a rețelei de drumuri (cu excepția traseului drumului național
și a drumului județean ce străbate cele cinci localități) impune modernizarea celei existente și deschiderea de noi străzi în zonele cu dezvoltare de locuințe (cel puțin pietruirea într -o primă etapă).
* Lipsa posibilităților de acces (drumuri modernizate) către zonele de
agrement cu mare frecvență.
* În cadrul localităților comunei Snagov există puncte periculoase pentru
circulația rutieră și intersecții neamenajate, ceea ce face necesară amenajarea și semnalizarea lor corespunzătoare.
* În cazul în care calea ferată BucureștiSnagov va fi modernizată, apare
problema rezolvării corespunzătoare și semnalizărilor trecerilor la nivel cu calea ferată a drumurilor comunei.
* Zona lacului Snagov implică regularizarea și amenajarea malurilor contra
eroziunii și redarea lor agrementului.
* Lipsa unei zone de protecție pe malul lacului Snagov.
* Alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate în sistem centralizat trebuie
realizate în toate cele c inci localități componente ale comunei Snagov.
* Deși prin PUG -ul elaborat anterior a fost prevăzut un amplasament pentru o
un depozit de deșeuri menajere amenajat ecologic și două puțuri seci, totuși mai există mici “depozite sălbatice” neamenajate situat e de -a lungul căilor de
comunicații, pe terenurile agricole sau la liziera pădurii.
* Pe teritoriului comunei sunt prezente zone împădurite importante, dar
spațiile verzi amenajate din intravilan sunt insuficiente, de aceea în cadrul Planului Urbanistic Ge neral pentru comuna Snagov a fost propusă realizarea de zone

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 42
destinate agrementului pe malul sudic al lacului Snagov (în cadrul ansamblului de
locuințe și dotări – Tâncăbești) și dezvoltarea unor zone de locuințe de vacanță de- a
lungul malurilor lacului Snagov și spre zona de pădure învecinată, zone cu densitate redusă prevăzute cu subzone funcționale destinate agrementului.
* Siturile arheologice și monumentele cu valoare istoric ă prezente pe teritoriul
comunei Snagov nu au delimitate zona de protecție (co nform Legii nr. 422/2001).
* Rezervațiile naturale prezente pe teritoriul comunei Snagov nu au delimitate
zona de protecție (conform Legii nr. 426/2001).

2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Pentru dezvoltarea urbanistică și creșterea calității vieții populației din
localitatea Snagov, se desprind următoarele cerințe principale:
• Amplificarea și diversificarea locurilor de muncă.
• Asigurarea unor suprafețe de teren pentru construirea de locuințe.
• Realizarea unor spații destinate sportului -agrement ului.
• Regularizarea și amenajarea malurilor lacului Snagov și combaterea eroziunii
solului pe versanți, prin lucrări de stabilizare.
• Îmbunătățirea echipării tehnico- edilitare a teritoriului (alimentarea cu apă potabilă
și canalizarea apelor uzate în sistem centralizat, alimentarea cu energie
electrică, telefonie, alimentarea cu energie termică și gaze).
• Modernizarea străzilor și intersecțiilor.
• Realizarea trecerilor la nivel cu calea ferată București -Snagov a drumurilor
comunei (semnalizare și amenajare cor espunzătoare).
• Refacerea unor poduri (diguri -stăvilar) peste valea Snagovului și realizarea unor
poduri noi în localitatea Tâncăbești (în zona ansamblului de locuințe și dotări).
• Îmbunătățirea și dezvoltarea gradului de dotare a comunei.

Sectorul de autos tradă care se va construi pe teritoriul județului Ilfov,
respectiv pe teritoriul comunei Snagov, face parte din autostrada București – Brașov,
care se încadrează în Programul Național de modernizare a drumurilor și de
construcție a unor rețele de autostrăz i și drumuri expres aprobate de Guvern.
Autostrada București – Brașov se încadrează în rețeaua generală de
autostrăzi prevăzută a se realiza în țara noastră și reprezintă zona de mijloc a
ramurei coridorului IV Paneuropean de Transport Rutier care va străb ate
teritoriul României de la vest la est, având ca scop următoarele:
– integrarea în rețelele de transport trans -europene;
– descongestionarea și asigurarea traficului;
– reabilitarea și dezvoltarea zonală.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 43

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI
Relansarea puterii economice a comunei Snagov se poate realiza prin:
* Reactivarea unităților economice existente din industrie și din agricultură
(unități de prestări servicii pentru agricultură – AGROMEC, colectarea ș i depozitarea
produselor agricole, creșterea animalelor).
* Realizarea unor noi locuri de muncă, prin mici întreprinzători.
* Dezvoltarea serviciilor în sectoarele public și privat.
* Valorificarea pe piața liberă a produselor excedentare ale gospodăriilor
comunei.
* Valorificarea resurselor turistice prin dezvoltarea stațiunii turistice Snagov.

Prioritățile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesitățile
imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face
numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna – fonduri proprii sau
alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor priorități se va stabili de către Consiliul Local, pe baza consultării populației.

3.2. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORI U
Relațiile comunei Snagov în teritoriul înconjurător vor continua să se sprijine
pe:
– drumul național DN 1 București -Ploiești (drum modernizat); acest traseu
asigură accesul direct în municipiul București și asigură legatura cu comunele
vecine Balotești și Ciolpani ;
– drumul județean DJ 101B asigură legătura cu comunele vecine Periș și
Gruiu ;
– drumul județean DJ 101M asigură legătura dotărilor situate pe malul nord-
vestic al lacului Snagov cu comuna Ciolpani și DN 1 ;
– drumul județean DJ 111 asigură leg ătura dotărilor situate pe malul nord-
vestic al lacului Snagov cu localitatea Izvorani (comuna Ciolpani);
– drumul comunal DC 184 (în curs de modernizare) asigură relația localității
Ghermănești cu comuna vecină Moara Vlăsiei .
Teritoriul comunei va fi străbătut pe direcția sud- vest – nord- est de autostrada
București – Brașov.
La intersecția autostrăzii cu drumul comunal DC 184 se va amenaja un nod
rutier – denumit "nodul Snagov" – pentru a asigura accesul în/dinspre autostradă a
traficului din zona Snagov și Moara Vlăsiei .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 44
Comuna Snagov are acces imediat la rețeaua feroviară (prin halta Snagov –
Sat pentru localitatea omonimă).
Pentru viitor se propune modernizarea liniei de cale ferată pe relația
București – Snagov.

3.3. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOM ICE
Proiectarea evoluției activităților economice în perspectivă se fundamentează
pe unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului
județean Ilfov și pe resursele naturale și economice potențiale ale teritoriului comunal.

Industria și serviciile
În ceea ce privește activitățile industriale, se propune ca anumite zone din
jurul Bucureștiului, unde există deja concentrări de asemenea agenți economici, să îndeplinească rolul de nuclee de dezvoltare industrială atât pentru B ucurești cât și
pentru județul Ilfov.
În aceste zone se propun retehnologizări ale activităților neperformante din
punct de vedere al eficienței dar și al protecției mediului. În același timp, extinderea unor unități sau crearea altora noi, se propun a se face pe cât posibil în limita
acestor zone, în ideea asigurării capitalei cu platforme industriale optime desfășurării unor activități existente și/sau necesare, fără a atenta la centura verde-galbenă a Bucureștiului (zone de recreere, agrement și prezervare a potențialului natural).
În comuna Snagov au fost realizate după 1995 noi unități de mică industrie și
spații de depozitare, dintre care enumerăm: mini -laminor profile mici și depozit
materiale – în Tâncăbești, stație betoane, moară, spații de depozitare și producție –
în Ghermănești, unitate componente electronice și spații de producție- depozitare
firma S.C. “FABRIS SERV” S.R.L. – în Snagov.
În vederea diminuării fenomenului de șomaj existent în rândurile populației
județului, și a comunei Snagov, se propune stimularea agenților economici care crează locurile de muncă, iar dintre aceștia sprijinirea, în mod deosebit, a acelora ce au ca obiect principal de activitate serviciile, orientând excedentul de forță de muncă spre sectorul terțiar.
Pentru realizarea saltului calitativ în ceea ce privește valorificarea producției
agricole în afara consumului propriu al gospodăriei se propune creșterea numerică și dispersia spațială a centrelor de colectare a acestora. Identificarea tuturor acestor centre trebuie făcută printr -un studiu amănunțit al pieței (cerere și ofertă).
Localizarea acestora este indicat a fi făcută în funcție de condițiile de transport existente, avându- se în vedere că majoritatea producției vegetale și animale este
perisabilă.
Dezvoltarea serv iciilor comerciale, atât către agenții economici cât și către
populație ar trebui să fie o prioritate în demersurile de stimulare a organismelor competente centrale (prin legislație) și locale (prin facilități specifice), atât datorită

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 45
lipsei acestora în v olumul și calitatea necesară, cât și datorită resurselor deosebite
pe care le oferă în atragerea forței de muncă diferit calificate sau diverse ca vârstă.
Sectorul quaternar, al producerii și circulației informațiilor poate găsi “teren”
bun de implementare în județ, atât datorită apropierii de București (acesta fiind un
mare utilizator), cât și datorită accesului la pregătirea profesională necesară dată de
rețeaua de învățământ a capitalei, mai ales pentru tinerii absolvenți ai școlilor de diferite grade.

Agricultura

• Fondul funciar agricol – cerințe ameliorative
După cum rezultă și din cartograma privind gruparea terenurilor după
pretabilitatea la arabil, cea mai mare parte a terenurilor agricole din comuna Snagov, ca de altfel și cele din județul Ilfov, necesită o serie de măsuri sau lucrări ameliorative care să îmbunătățească situația existentă.
Aproximativ 80% din terenurile comunei Snagov sunt afectate de limitări
reduse (clasa a II -a) cu precizarea că trebuie acordată atenție la executarea corectă
a lucrărilor solului pentru a evita degradarea structurii și tasarea acestuia sub
orizontul arat; totodată este necesară fertilizarea curentă a solului, lucru valabil pentru toate terenurile agricole din comună.
Restul de 20% din suprafața agricolă nu este afectat de limitări (terenuri clasa
a I-a).
Terenurile agricole ale comunei Snagov reclamă următoarele cerințe
ameliorative: la est de localitatea Tâncăbești, între malul nordic al lacului Snagov și pădurea Ciolpani, sunt necesare lucrări de agrotehnică antie rozională și la
umiditatea optimă a solului, iar în zona centrală a comunei sunt necesare lucrări de modelare- nivelare.
• Producția agricolă
Transformările apărute în agricultură ca urmare a aplicării legii fondului
funciar au condus la apariția unor forme d e exploatare a terenurilor agricole. În
comuna Snagov, ca de altfel și în județul Ilfov, sunt întâlnite toate formele de exploatare a pământului. Una din consecințele cele mai dramatice ale aplicării Legii fondului funciar o constituie microparcelarea exag erată a terenurilor agricole și cu
predilecție a terenurilor arabile.
Dezvoltarea unei agriculturi durabile presupune punerea în valoare a
suprafețelor agricole cu favorabilitate ridicată. În scopul creșterii producției în condițiile reducerii cheltuielilo r materiale s -au stabilit zonele cele mai favorabile
pentru culturile agricole și speciile de animale la nivelul județului Ilfov.
Stabilirea nivelului de fertilitate și în general a potențialului economic are la
bază studii complexe privind condițiile naturale și tehnico- economice existente.
Cercetările de profil au stabilit 6 zone de producție agricolă pentru județul
Ilfov (Buftea, Tunari, Afumați, Glina, Bragadiru și Chiajna). Zona Tunari include, pe
lângă comuna cu același nume, comunele: Pantelimon, Dob roești, Balotești,
Snagov , Ciolpani și orașul Voluntari.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 46
Această zonare poate servi mai departe ca bază pentru profilarea și
specializarea unor societăți sau chiar a exploatațiilor individuale.
Potențialul productiv al solurilor zonei Tunari stabilit pe baza notelor de
bonitare pentru condițiile naturale și cele potențate prezintă diferențieri pe categorii
de folosință, după cum urmează:
• arabil: natural – 70 puncte, potențat – 82 puncte;
• vii: natural – 55 puncte, potențat – 55 puncte;
• livezi: natural – 56 puncte, potențat – 84 puncte;
• pășuni: natural – 51, potențat – 79 puncte;
• fânețe: natural – 0 potențat – 64.
Produsele agricole care caracterizează zona Tunari (din care face parte și
comuna Snagov), conform notelor de bonitare naturale și potențate, sunt următoarele: cereale (grâu, orz, porumb), plante tehnice, legume, pomi fructiferi,
carne și lapte.
Profilul dominant al agriculturii județului este dat de aceeași combinație de
produse ca și în cazul comunei Snagov.
Pe baza favorabilității naturale și potențate a fondului agricol pentru anumite
folosințe și culturi a fost apreciată evoluția principalelor sectoare ale producției agricole:
– producția vegetală va constitui și în perspectivă o subramură cu potențial
ridicat de dezvoltare;
– zootehnia – subramură de bază a producției agricole se apreciază că în
următorii 10 ani se va reface cantitativ și calitativ, oferta naturală a
suprafeței agricole asigurând condiții de dezvoltare a efectivelor de animale.
Pentru realizarea programelor de dezvoltare a producției vegetale și animale,
un rol important revine următorilor factori:
– fertilizarea terenurilor agricole cu îngrășăminte chimice;
– îmbunătățirea gradului de dotare a agriculturii cu mijloace mecanice –
înnoirea și extinderea parcului de mașini și tractoare.
Dezv oltarea activităților de mecanizare a lucrărilor agricole constituie un
factor de stabilitate a producției agricole. Importante sunt, pentru o primă etapă o serie de intervenții pentru realizarea cu mijloace mecanice a lucrărilor agricole (în condițiile în care predomină exploatațiile particulare mici și cu resurse financiare
reduse) și anume:
– privatizarea AGROMEC -ului și sprijinul financiar acordat de stat pentru
refacerea și înnoirea parcului de mașini și utilaje, cel existent fiind vechi și neperformant;
– asocierea producătorilor particulari în vederea producerii și utilizării în
comun a mijloacelor mecanice, pe măsură ce puterea economică și financiară a exploatațiilor individuale se consolidează și crește.
În comuna Snagov pentru refacerea și sporirea, î ntr-un timp mai scurt, a
producției agricole sunt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare (irigații și desecări).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 47
Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producției agricole
constituie o opțiune importantă în strategia de dezvoltare a agriculturii. În acest sens
s-au avut în vedere următoarele:
– atragerea și stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în
sisteme de cooperare și asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;
– diversele forme asociative trebuie să cuprindă treptat și cea mai mare
parte a producătorilor agricoli;
– constituirea la nivel județean a unor uniuni și federații ale asociațiilor și
societăților agricole care să apere interesele producătorilor agricoli;
– organizarea de centre (servicii) agricole puter nice care să aibă în sarcină
rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole;
– intensificarea activităților de industrializare casnică a produselor primare,
precum și dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spațiilor de de pozitare locală.
Un rol important în procesul de orientare al producției vegetale și animale și
de valorificare a produselor agricole va reveni în continuare capacităților din industria alimentară. Populația din principalele aglomerații urbane din apropier e
(ex. municipiul București) poate fi aprovizionată cu produse agro- alimentare în stare
proaspătă obținute în exploatațiile agricole din comună. Totodată, unitățile cu profil turistic și de agrement din zonă pot fi aprovizionate cu aceste produse.
La niv elul comunei pot fi realizate capacități care pot prelucra și valorifica
produsele agricole din sectorul vegetal și din cel animal.

Turismul
Condițiile naturale specifice comunei Snagov, la care se adaugă resursele
antropice (situri arheologice și monumente cu valoare istorică de interes local), constituie atracții deosebite cu rol esențial în dezvoltarea turismului.
În concordanță cu tipurile de resurse, valoarea și varietatea acestora, în
județul Ilfov au fost conturate 5 arii de atractivitate turistică prioritară, cu potențial
amenajabil pentru turism -recreere: Bălteni – Ciolpani – Snagov, Căldărușani –
Grădiștea, Mogoșoaia – Buftea, Argeș și Cernica – Brănești.
La nivelul comunei Snagov (situată în cadrul arealului turistic Bălteni –
Ciolpani – Snagov ) pot fi practicate următoarele forme de turism în funcție de
principala motivație:
– turismul de odihnă și recreere practicat în cea mai mare măsură, mai
ales la sfărșit de săptămână (deplasări ale locuitorilor orașului la casele de vacanță din zonă);
– turismu l religios cuprinde vizitarea ansamblului monahal Snagov și a
viitorului complex monahal carmelitan din Ciofliceni;
– turismul cultural practicat de grupuri care pot vizita centrele de ceramică
de la Snagov sau siturile arheologice, în cazul în care acestea vor fi puse în valoare;
– turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit, vânătoare, înot,
canotaj, tenis de câmp etc.) desfășurat în mod deosebit în zona Snagov.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 48
În concordanță cu tipurile de resurse, valoarea și varietatea acestora, în
județul Ilfov au fost conturate următoarele 5 arii de atractivitate turistică prioritară, cu
potențial amenajabil pentru turism -recreere, dintre care cea mai importantă este aria
Bălteni – Ciolpani – Snagov , alături de celelalte patru arii Căldărușani – Grădiștea,
Mogo șoaia – Buftea, Argeș și Cernica – Brănești.
În cadrul arealului Bălteni – Ciolpani – Snagov pot fi amenajate complexe și
puncte turistice, iar funcțiunile turistice propuse pentru aceste complexe și puncte de
turism – agrement pot fi următoarele:
– odihnă ș i recreere;
– balnear;
– sporturi nautice;
– pescuit sportiv.
În raport cu funcțiunile turistice determinate pe baza resurselor existente și a
condițiilor de punere în valoare ale acestora (accesibilitate, poziție în zonă, situarea față de Capitală , gradul de solicitare previzibil) au fost avute în vedere:
– structuri diversificate pentru primire- cazare, alimentație, agrement,
tratament, preponderent cu regim de funcționare permanentă:
– structuri de primire, alimentație și agrement cu funcționare preponderent
sezoni eră, dar cu posibilitatea utilizării unora în tot timpul anului.
Pentru toate dotările și amenajările propuse sunt necesare parcaje
corespunzătoare, iar pe drumurile de circulație turistică se propun panouri de presemnalizare ale obiectivelor de atractivit ate turistică și ale structurilor de servire
turistică.
Pentru toate complexele și punctele turistice riverane unor cursuri de apă sau
unor lacuri (în cazul de față – lacul Snagov) și bălți se propun lucrări de consolidări și
amenajări ale porțiunilor de m aluri incluse în aria prevăzută a fi pusă în valoare.
În ceea ce privește rețeaua de localități – prin realizarea amenajărilor propuse
– unele dintre ele își pot amplifica mult funcțiunea turistică (cazul comunei Snagov),
iar altele, pot căpăta o astfel de funcțiune.
Snagovul este o stațiune turistică având funcțiuni complexe (odihnă,
recreere, tratament, sporturi nautice etc.).
De asemenea, un obiectiv principal în relansarea turismului îl constituie și
înființarea “Parcului turistic și de agrement SNAGOV” , obiectiv cuprins în programul
M.T.C.T. privind cei 3 ani de guvernare. Acest parc va fi gestionat de “Fondul de Dezvoltare Turistică SIGHIȘOARA”.
În cadrul “Parcului turistic și de agrement SNAGOV” vor fi realizate
următoarele spații și dotări pentru sport -agrement: case tărănești specifice
diverselor regiuni ale țării pentru cazarea turiștilor, parc tematic, aqua- parc, circuit
auto, hipodrom, teren de golf și fermă agricolă.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 49

3.4. EVOLUȚIA POPULAȚIEI

Elemente demografice și sociale
În contextul s ocietății contemporane, când dezvoltarea cunoaște un ritm
accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicațiilor
evoluției populației și implicit ale fenomenelor demografice în evoluția vieții socio-economice a societății. Progn oza demografică este acea variantă a proiectărilor
demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându- se volumul unei populații plecând de la structura pe
vârste și sexe la un moment dat și emițând ipoteze asupra evoluției probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul și structura populației: mortalitate, fertilitate și migrație. Distingem două mari tipuri de abordare a evoluției
probabile:
• abordarea tendențială – pornește de la ipoteza că factorii care au
determinat evoluțiile trecute și actuale vor acționa și în viitor în același
sens;
• abordarea normativă – pleacă de la ipoteza că evoluțiile componentelor
în țări mai puțin dezvoltate din punct de vedere socio- economic și cultural
vor urma, cu un decalaj în timp și cu unele particularități, evoluțiile pe care
le-au avut la același stadiu de dezvoltare populațiile din țările avansate.
Evoluția populației este influențată de o serie de factori care pot fi grupați în
trei categorii princi pale: elemente demografice – posibilitățile de creștere naturală a
populație funcție de evoluția contingentului fertil și de evoluția probabilă a indicilor de natalitate, de numărul populației vârstnice și evoluția probabilă a mortalității, de comportament ul specific al femeilor față de natalitate, de numărul de copii dorit etc.;
posibilitățile de ocupare a resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente și posibil de creat, veniturile potențiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractiv itate al comunei ca o consecință directă a numărului și calității dotărilor
publice, condițiilor de locuit, gradul de echipare edilitară a satelor componente.
Raportat la elementele descrise mai sus prognoza demografică pe perioada
2002- 2014 pentru comuna Snagov a fost realizată dintr -o perspectivă tendențială
care presupune constanța mortalității, fertilității și migrației, în sensul menținerii acelorași tendințe specifice perioadei 1992- 2002, adică rate ale natalității variind în
jurul valorii de 9,0‰ , spor migratoriu negativ, insuficiența locurilor de muncă raportat
la resursele umane ale comunei. Prognoza demografică realizată în această variantă pentru zona studiată este redată în tabelul de mai jos:

Populație 2002 2006 2010 2014
Comuna Snagov 6054 6207 6363 6524
După cum se observă populația totală a zonei urmează un trend crescător cu
un volum de 470 persoane până în 2014, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 7,80% , fenomen datorat în primul rând fluxului migratoriu orientat spre
zona rural ă, cât și unei rate a natalității menținute în jurul valorii de 9,00‰ .
Conștientizarea faptului că această creștere a volumului populației se
datorează fluxului migratoriu orientat de la oraș spre sat și nu unei creșteri naturale

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 50
susține necesitatea luării unor măsuri care să impulsioneze creșterea natalității și
reducerea mortalității precum:
• facilități privind locuirea și de ordin economico- financiar acordate tinerelor
familii,
• stimularea încadrării în muncă a tinerilor,
• crearea de oportunități pentru tinerele mame care să le permită să- și
armonizeze viața de familie cu cea profesională,
• creșterea cantitativă și calitativă a serviciilor oferite privind consilierea și
planificarea familială,
• sporirea accesibilității populației vârstnice la servicii de sănăt ate,
măsuri care să permită dezvoltarea unei vieți de familie armonioase.
Un alt set de măsuri trebuie să fie orientat spre absorbția ocupațională a
persoanelor care migrează de la oraș spre sat și să contribuie la dezvoltarea localităților rurale prin:
• diversificarea activităților socio- economice,
• inițierea de relații de cooperare cu poli urbani de dezvoltare ceea ce s -ar
concretiza prin crearea unor noi locuri de muncă,
• sporirea ofertei de servicii și îmbunătățirea dotărilor teritoriale privind învățământ ul și sănătatea care să contribuie la satisfacerea nevoilor
populației zonelor rurale,
• consiliere privind inițierea în afaceri și dezvoltarea unor activități
economice pe principiile dezvoltării durabile.

3.5. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI

Reglementări pri vind căile de comunicație și transport
Propunerile de reglementări privind organizarea traficului în etapa de
perspectivă pe rețeaua principală de circulație a comunei au urmărit eliminarea
disfuncționalităților existente semnalate, în raport cu premi sele urbanistice de
dezvoltare socio- economică și de agrement.
S-au propus măsuri de îmbunătățire a parametrilor tehnici pentru străzile
principale, conform prescripțiilor în vigoare, valabile în cadrul localităților rurale, urmărindu- se adaptarea soluțiil or la condițiile existente și utilizarea infrastructurilor
existente.
Întrucât pe teritoriul comunei Snagov se va construi un autostrada București –
Brașov, iar drumul național DN 1 care străbate teritoriul acesteia este traseu
european, asigurând legătura cu frontiera ungară, având în vedere că drumurile
județene DJ 101B și DJ 101C , ca și drumul comunal DC 184 , sunt modernizate,
principalele propuneri și reglementări privind căile de comunicație se axează pe dezvoltarea și modernizarea rețelei stradale, ceea ce implică:
– lărgirea drumurilor județene DJ 101B și DJ 101C la 4 benzi de circulație
(categoria a II -a);

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 51
– reabilitarea rețelei existente prin lucrări de îmbunătățire și amenajare a
infrastructurii: corectarea elementelor geometrice ale traseelor, introducerea unor sisteme rutiere superioare (îmbrăcăminți ușoare, împietruiri etc:), echiparea intersecțiilor;
– amenajarea profilurilor transversale caracteristice categoriei străzii, conform premiselor de dezvoltare urbanistică;
– realizarea unor noi legături ruti ere în zona lotizărilor, necesare extinderilor
de rețea pentru zonele noi de dezvoltare a localității;
– amenajarea intersecțiilor dintre străzile principale ale comunei;
– realizarea unui drum nou, paralel cu calea ferată București – Snagov și
drumul comunal DC 184 , care va asigura legătura între drumurile
județene DJ 101B și DJ 101, din Ghermănești, în perspectiva
transformării căii ferate București – Galați în linie de mare viteză;
– dublarea traseului drumului național DN 1 inclus în raza de deservire a zonei (pe raza satelor Tâncăbești și Ciofliceni) cu drumuri de două benzi
de o parte și de alta a acestuia, pentru accesele locale și pentru riverani, cu amenajarea complexă a nodurilor;
– amenajarea spațiilor pentru staționări și parcaje pentru dotările social –
culturale, administrative și de agrement.

Excluzând drumul național și drumurile județene (de categoria a II -a, cu patru
benzi de circulație), restul rețelei stradale va fi de categoria a III -a (două benzi), i ar
clasificarea străzilor (principale și secundare) este în conformitate cu noile presripții tehnice în vigoare pentru localitățile rurale.
În ceea ce privește traficul feroviar, având în vedere perspectiva dezvoltării
localității Snagov ca stațiune turist ică, se preconizează asigurarea unei circulații
feroviare cu caracter permanent pe traseul București – Snagov.
Autostrada București – Brașov care traversează teritoriul administrativ al
comunei Snagov, împărțind în două trupul propus pentru amenajarea “Par cului
turistic și de agrement SNAGOV”, face parte din Strategia de Dezvoltare a Programului Național de Autostrăzi, promovat în anul 2001 de către Ministerul Transporturilor, încadrându- se în Programul Național de modernizare a drumurilor și
de construcție a unei rețele de autostrăzi și drumuri expres, aprobat în Planul de
Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea Căi de comunicație (aprobată prin
Legea nr. 71/1995). Această autostradă reprezintă zona de mijloc a culoarului IV de transport paneuropean c are va străbate teritoriul României de la vest la est, între
Arad (punctul de frontieră Nădlac) și Constanța.
Necesitatea construcției autostrăzii a rezultat din analiza condițiilor de
circulație și prognoza evoluției traficului pe anumite sectoare dintre București și
Brașov, pentru sporirea capacității de circulație, în condiții de siguranță și confort. De aceea, la solicitarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, SEARCH CORPORATION a întocmit proiectul necesar.
Viteza de proiectare în zona teritoriului administrativ al comunei Snagov este
de 120 km/h, iar traseul are o orientare generală nord- vest.
Ținând cont de faptul că pe tot acest traseu autostrada străbate un teritoriu
de câmpie, profilul longitudinal a fost proiectat după criteriul ca autostrada să fie într-un rambleu cu înălțimea de 1,20 – 2,00 m , pentru a se asigura un drenaj
corespunzător structurii rutiere.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 52
Profilul transversal în zonă a fost proiectat având în vedere necesitatea
satisfacerii unor debite de trafic și viteze foarte ridicate în condiții de siguranță și
confort, la alegerea lui principalii factori luați în considerare fiind componența și
intensitatea traficului și condițiile de relief existente.
Lățimea platformei este de 33,50 m , cu zona mediană impermeabilizată, de
3,00 m , permițând construirea ulterioară a câte unei benzi suplimentare de circulație
pe fiecare sens, prin extindere către axul autostrăzii, deoarece pe acest sector este prognozat ca volumul de trafic să înregistreze o rată accelerată de creștere.
Pentru siguranța suplimentară a participanților la trafic s -au prevăzut la
marginile platformei parapeți metalici de tip semigreu, pe câte două fâșii de câte 0,75 m de fiecare parte a platformei, iar pentru protecția împotriva zgomotului s -au
prevăzut panouri fonoabsorbante.
Pentru protecția mediului se vor face înierbări de- a lungul autostrăzii, în
studiul de impact elaborat de proiectant (SEARCH CORPORATION) fiind prevăzute măsurile necesare pentru monitorizarea factorilor de mediu, atât în tim pul execuției
lucrărilor, cât și în perioada de exploatare.
Structura rutieră propusă este cea semirigidă ranforsată în timp.
În vederea construcției autostrăzii se va respecta zona de protecție , de
aproximativ 50 m din ax și ajungând până la 100 m în zona aferentă pasajelor și
nodurilor rutiere, ca zonă de servitute și protecție a lucrărilor de infrastructură, dimensionată în conformitate cu profilul transversal tip aplicat pe acest sector și reglementată prin interdicție definitivă de construcție pentru oricare alt tip de lucrări.
Zona de protecție pentru drumul național DN 1 este de 50 m din ax , stânga –
dreapta, iar zona de siguranță de 1,50 m de la marginea exterioară a șanțului,
amplasarea construcțiilor fiind interzisă la o distanță mai mică de 30 m de la
marginea îmbrăcăminții asfaltice.
La intersecția cu drumul comunal DC 184 se va amenaja un nod rutier –
denumit "nodul Snagov" – pentru a asigura accesul în/dinspre autostradă a
traficului din zona Snagov și Moara Vlăsiei.

Prin infrastructura feroviară se înțelege ansamblul elementelor necesare
circulației și manevrei materialului rulant, clădirile stațiilor de cale ferată, cu
facilitățile aferente, precum și celelalte clădiri și facilități destinate desfășurării transportului feroviar.
În scopul desf ășurării în bune condiții a circulației feroviare și al prevenirii
evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranță și zona de protecție a căii ferate.
Zona de siguranță a infrastructurii feroviare cuprinde fâșiile de teren în limita
de 20 m fiecare, situate de o parte și de alta a axei căii ferate, necesare pentru
amplasarea instalațiilor de conducere operativă a circulației trenurilor, precum și a instalațiilor și lucrărilor de protecție a mediului.
Zona de protecție a infrastructurii feroviar e cuprinde terenurile limitrofe,
situate de o parte și de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum și terenurile destinate sau care
servesc, sub orice formă la asigurarea funcționării acesteia.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 53
Autorizarea construcțiilor amplasate în zona de protecție se face numai cu
avizul Ministerului Transporturilor.

Totodată, conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea
Căi de Comunicație, calea ferată București – Galați din vecinăt atea zonei studiate va
deveni linie de mare viteză.
Întrucât studiul de circulație are ca principal obiectiv fundamentarea planului
urbanistic general al comunei Snagov, metodologia aplicată este adaptată acestui
scop, respectiv analizele și datele de teren sunt limitate la strictul necesar.
Rezolvările de detaliu se vor stabili ulterior prin elaborarea de studii la scări
corespunzătoare: 1:2000 ÷1:500.

Observații finale
Pentru rezolvarea acceselor auto la nivelul "Parcului turistic și de agrement
SNAGOV" se va realiza un studiu de circulație complex (la nivelul unui teritoriu mai
mare decât cel al parcului turistic) elaborat de specialiști la comanda beneficiarului.

Reglementările în domeniul circulației au avut la bază în principal prevederile
din:
– Ordo nanța de urgență a Guvernului României nr. 12/07.07.1998 privind
transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a
Căilor Ferate Române;
– Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
– Ordonanța nr. 79/30.08.2001 pentr u modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
– Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/27.01.1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor;
– Ordinul Ministe rului Transporturilor nr. 50/27.01.1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor din localitățile rurale;
– Elemente de caracterizare a traseului autostrăzii București – Brașov și
impactul acesteia asupra mediului (elabor ator – SEARCH
CORPORATION);
– Autostrada București – Brașov, studiu de fezabilitate elaborat de SEARCH
CORPORATION;
– Restabiliri legături rutiere în județul Ilfov (elaborator – SEARCH
CORPORATION).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 54

3.6. STABILIREA INTRAVILANULUI

Necesitatea extinderi i suprafeței cuprinse în intravilan se justifică, în principal,
prin solicitările de construire de locuințe de către localnici, dar și de către cei din
mediul urban care vor să realizeze o a doua casă în mediul rural (casă de vacanță).
În zona situată în partea de sud- est a comunei va fi realizat “Parcul turistic și
de agrement SNAGOV” la inițiativa “Fondului de Dezvoltare Turistică SIGHIȘOARA”.
Amplasamentele principale pentru dezvoltarea construirii de locuințe
(marcate pe planșa de reglementări cu galben, culoare standard pentru locuințe
individuale cu densitate redusă, sau galben și verde, culori standard pentru locuințe
de vacanță) sunt grupate astfel:
• Snagov:
– în sudul, centrul și nordul acestei localități (între drumul județean DJ 101B
Ghermănești -Snag ov și malul lacului Snagov, în prelungirea zonei de
locuințe existente; de- a lungul lacului Snagov se vor realiza, cu
precădere, locuințe de vacanță);
– în nord- estul acestei localități (în prelungirea zonei de locuințe existente,
prin realizarea unor locuințe de vacanță în zona de pădure – necesită
PUZ);
• Ghermănești:
– în nordul și nord- estul localității (pe malul sudic al lacului Snagov, pe
partea stângă a drumului județean DJ 101B Ghermănești -Snagov, în
prelungirea zonei de locuințe existente; de- a lungul la cului Snagov se vor
realiza, cu precădere, locuințe de vacanță);
– în sudul localității (pe partea dreaptă a drumului județean DJ 101B
Ghermănești -Snagov, în prelungirea zonei de locuințe existente; înspre
pădurile Ciofliceni și Nuca se vor realiza, cu precădere, locuințe de vacanță);
– în sud- estul localității (pe partea dreaptă a drumului județean DJ 101B
Ghermănești -Snagov, în prelungirea zonei de locuințe existente);
• Ciofliceni:
– în sud- vestul, centrul și estul localității (de- o parte și de alta a drumului
județean DJ 101B, în prelungirea zonei de locuințe existente; de- a lungul
lacului Snagov și înspre pădurile Tâncăbești și Ciofliceni, se vor realiza, cu precădere, locuințe de vacanță);
• Tâncăbești:
– în nordul localității (pe partea dreaptă a drumului național DN 1 și la sud de pădurea Ciolpani, în prelungirea zonei de locuințe existente);
– în vestul localității (pe malul nordic al lacului Snagov, de- o parte și de alta
a drumului județean DJ 101B Periș -Tâncăbești, în prelungirea zonei de
locuințe existente, de- a lungul lacului Snagov se vor realiza, cu precădere,
locuințe de vacanță);

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 55
– în vestul localității (pe malul sudic al lacului Snagov, în stânga drumului
național DN 1 București -Ploiești, de -o parte și de alta a drumului
Cociocului, în prelungirea zonei de l ocuințe existente; de- a lungul lacului
Snagov, se vor realiza, cu precădere, locuințe de vacanță; realizarea
“ansamblului de locuințe și dotări – Tâncăbești” – necesită PUZ );
– în sud localității (pe malul stâng al văii Vlăsia, de- o parte și de alta a
drumu lui național DN 1 București -Ploiești, se vor realiza cu precădere
locuințe de vacanță);
– în estul localității (între pădurea Vlădiceasca și partea dreaptă a drumului național DN 1 București -Ploiești, la sud de drumul județean DJ 101B
Tâncăbești -Ciofliceni, în prelungirea zonei de locuințe existente);
– în estul localității (pe malul nordic al lacului Snagov și partea dreaptă a drumului național DN 1 București -Ploiești, în prelungirea zonei de locuințe
existente; de- a lungul lacului Snagov se vor realiza, cu pr ecădere,
locuințe de vacanță);
• Vlădiceasca:
– în nordul localității (pe malul sudic al lacului Snagov, pe partea stângă a drumului județean DJ 101B Tâncăbești -Ciofliceni, în prelungirea zonei de
locuințe existente; de- a lungul lacului Snagov se vor realiza, cu
precădere, locuințe de vacanță);
– în sudul localității (pe partea dreaptă a drumului județean DJ 101B
Tâncăbești -Ciofliceni și înspre pădurea Vlădiceasca, în prelungirea zonei
de locuințe existente);
• în cazul trupurilor din teritoriul administrativ zona de locuințe se
dezvoltă pe malul nordic al lacului Snagov, în apropierea Palatului
Snagov, a bazei sportive "Nicolae Navasart" și în apropierea "Parcului
turistic și de agrement SNAGOV".

În cazul localităților comunei Snagov, gospodăriile de apă și fronturile
puțurilor forate vor fi amplasate după cum urmează :
– Snagov : gospodăria de apă și cele 7 puțuri forate sunt situate la liziera
pădurii Vlăsia (în cadrul intravilanului trupului D1 care aparține Parcului
turistic și de agrement Snagov);
– Ciofliceni: gos podăria de apă și unul dintre puțurile forate sunt situate la
liziera pădurii Tâncăbești și la vest de Baza sportivă – Centrul hipic
Ciofliceni (în cadrul intravilanului localității), restul celor 3 puțuri forate sunt situate la liziera pădurii Ciofliceni, în extravilan;
– Ghermănești : gospodăria de apă și două dintre puțurile forate sunt
situate la liziera pădurii Pașcani (în cadrul intravilanului localității), restul celor 5 puțuri forate sunt situate la liziera pădurii Pașcani, în extravilan;
– Tâncăbești : gospodăria de apă și frontul de puțuri forate sunt situate în
partea de nord a localității (de- o parte și de alta a drumului național DN 1),
în extravilan.
Stația de epurare va fi amplasată pe malul sudic al lacului Snagov, pe
teritoriul comunei Gruiu.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 56
În cazul trupurilor din teritoriul administrativ propuse pentru realizarea de
locuințe de vacanță (peste lacul Snagov, pe malul nordic al acestuia), alimentarea
cu apă se va face prin racordarea la sistemele de alimentare cu apă ale comunelor învecinate (această soluție necesitând acceptul comunelor respective) sau prin
legarea la sistemul de alimentare cu apă propus pentru comună (variantă neeconomică, având în vedere traversarea lacului).

Intravilanul propus, pe zone funcționale, în comparație cu intravilanul
existent, se prezintă astfel:

• pentru localitatea Snagov:

Zone funcționale EXISTENT PROPUS
Suprafață
(ha) Procent
(%) Suprafața
(ha) Procent
(%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 83,70
8,90
74,80 22,20
2,35
19,85 250,65
8,25
242,40 60,35
2,00
58,35
Zonă unități industriale, depozite și
agrozootehnice, din care:
– unități industriale, depozite
– unități agrozootehnice 0,25

0,22
0,03 0,05

0,05
– 0,50

0,47
0,03 0,10

0,10
–
Zonă căi de comunicație, din care:
– rutiere
– feroviare 26,20
25,90
0,30 6,95
6,85
0,10 38,90
38,60
0,30 9,40
9,30
0,10
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 15,30 4,05 21,40 5,15
Zonă gospodărie comunală / cimitire 0,60 0,20 0,60 0,15
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 0,25 0,05 0,35 0,10
Zonă spații verzi, sport -agrement, păduri și
perdele protecție, din care:
– spații verzi, sport -agrement
– pădure
– perdele de protecție 3,20

–
3,20
– 0,85

–
0,85
– 97,95

60,00
30,70
7,25 23,60

14,45
7,40
1,75
Zonă terenuri cu de stinație specială 4,00 1,05 4,75 1,10
Ape, terenuri agricole, terenuri neproductive
și inundabile 243,50 64,60 0,20
(ape) 0,05
TOTAL INTRAVILAN 377,00 100,0 415,30 100,0
CREȘTERE INTRAVILAN 38,30 10,16

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 57
• pentru localitățile Ghermănești + Ciofliceni:

Zone funcționale EXISTENT PROPUS
Suprafață
(ha) Procent
(%) Suprafața
(ha) Procent
(%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 117,70
10,85
106,85 27,60
2,55
25,05 430,35
9,05
421,30 71,00
1,50
69,50
Zonă u nități industriale, depozite și
agrozootehnice, din care:
– unități industriale, depozite
– unități agrozootehnice 6,75

1,75
5,00 1,60

0,40
1,20 4,35

3,60
0,75 0,70

0,60
0,10
Zonă căi de comunicație, din care:
– rutiere
– feroviare 30,65
30,65
– 7,20
7,20
– 61,45
61,45
– 10,10
10,10
–
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 6,25 1,45 15,45 2,55
Zonă gospodărie comunală / cimitire 1,65 0,40 1,60 0,30
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 0,50 0,10 1,75 0,30
Zonă spații verzi, sport -agrement, păduri și
perdele protecție, din care:
– spații verzi, sport -agrement
– pădure
– perdele de protecție 5,30

4,00
1,30
– 1,25

0,95
0,30
– 90,90

81,00
1,30
8,60 15,00

13,40
0,20
1,40
Zonă terenuri cu destinație specială 0,50 0,10 0,40 0,05
Ape, te renuri agricole, terenuri neproductive
și inundabile 257,20 60,30 – –
TOTAL INTRAVILAN 426,50 100,0 606,25 100,0
CREȘTERE INTRAVILAN 179,75 42,15

• pentru localitățile Tâncăbești + Vlădiceasca:

Zone funcționale EXISTENT PROPUS
Suprafață
(ha) Proce nt
(%) Suprafața
(ha) Procent
(%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 64,20
–
64,20 13,90
–
13,90 469,45
–
469,45 53,10
–
53,10
Zonă unități industriale, depozite și
agrozootehnice, din care:
– unități industriale, depozite
– unități agrozootehnice 43,25

2,70
40,55 9,40

0,60
8,80 81,90

49,40
32,50 9,30

5,60
3,70
Zonă căi de comunicație, din care:
– rutiere
– feroviare 30,30
30,30
– 6,60
6,60
– 61,35
61,35
– 6,90
6,90
–
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 9,40 2,05 70,60 8,00
Zonă gospodărie comunală / cimitire 0,55 0,10 0,55 0,10
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare 2,10 0,50 2,00 0,20
Zonă spații verzi, sport -agrement, păduri și
perdele protecție, din care:
– spații verzi, sport -agrement
– pădure
– perdele de protecție 2,00

0,90
1,10
– 0,40

0,20
0,20
– 168,70

140,50
1,10
27,10 19,10

15,90
0,10
3,10
Zonă terenuri cu destinație specială 24,90 5,40 23,05 2,60
Ape, terenuri agricole, terenuri neproductive
și inundabile 284,10 61,65 6,40
(ape) 0,70
TOTAL INTRAVILAN 460,80 100,0 884,00 100,0
CREȘTERE INTRAVILAN 423,20 91,84

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 58
• în teritoriul administrativ (trupuri comuna Snagov, inclusiv “Parcul
turistic și de agrement Snagov”):

Zone funcționale EXISTENT PROPUS
Suprafață
(ha) Procent
(%) Suprafața
(ha) Procent
(%)
Zonă de locuințe, din care:
– locuințe colective
– locuințe individuale 3,24
–
3,24 3,80
–
3,80 13,05
–
13,05 2,10
–
2,10
Zonă unități industriale, depozite și
agrozootehnice, din care:
– unități industriale, depozite
– unități agrozootehnice 1,05

–
1,05 1,20

–
1,20 8,80

–
8,80 1,45

–
1,45
Zonă căi de comunicație, din care:
– rutiere
– feroviare 3,17
3,17
– 3,70
3,70
– 55,61
55,26
0,35 9,10
9,05
0,05
Zonă cu funcțiuni complexe de interes public 20,55 24,00 203,35 33,40
Zonă gospodărie comunală / cimitire 3,04 3,50 2,90 0,50
Zonă construcții aferente rețelelor edilitare – – 9,48 1,55
Zonă spații verzi, sport -agrement, păduri și
perdele protecție, din care:
– spații verzi, sport -agrement
– pădure
– perdele de protecție 22,56

9,67
12,89
– 26,30

11,30
15,00
– 292,13

244,05
21,91
26,17 47,90

40,00
3,60
4,30
Zonă terenuri cu destinație specială 23,43 27,30 24,28 4,00
Ape, terenuri agricole, terenuri neproductive
și inundabile 8,75 10,20 – –
TOTAL INTRAVILAN 85,79 100,0 609,60 100,0
CREȘTERE INTRAVILAN 523,81 610,60

Pe total comună, creșterea suprafeței intravilanului este de 1165,06 ha,
reprezentând cca. 86,30% față de suprafața existentă a intravilanului ( 1350,09 ha).
Principala zonă funcțională beneficiară a creșt erii suprafeței intravilanului
este zona de locuințe (crește de la 268,84 ha la 1163,50 ha).

3.7. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ
Actualele zone funcționale se mențin în gruparea și relațiile existente, cu
amplificările teritoriale ale unora (în special zona de locuințe, cea a industriei –
serviciilor și a spațiilor verzi pentru sport și agrement).
Zona de locuințe va ocupa predominant suprafața din cadrul intravilanului
propus, dezvoltându- se firesc, pe amplasamente în continuarea zonei de locuit
existente. Locu ințele individuale pe parter și P+1 (chiar și P+2) vor predomina și în
perspectivă. Nu s -au avansat propuneri pentru realizarea unor locuințe colective
(blocuri).
Zona unităților industriale, de depozitare cunoaște o creștere relativ
semnificativă la nivel ul comunei Snagov, respectiv prin reconversia unităților
agroozotehnice din localitățile Tâncăbești și Ghermănești, sau realizarea altora noi
în localitatea Tâncăbești, de- a lungul drumului național DN 1.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 59
Zona cu funcțiuni complexe de interes public va cunoaște o creștere, unele
instituții necesitând reamenajări dar și dezvoltări (dezvoltarea unor zone centrale
pentru localități).
Se va realiza un complex monahal în cadrul localității Ciofliceni.
În cele cinci localități ale comunei Snagov suprafața cimitir elor este suficientă
până în prezent.
Se propun lucrări de regularizare și amenajare a malurilor lacului Snagov
(implicit realizarea unei zone de protecție de- a lungul lui).
Suprafața spațiilor verzi, pentru sport -agrement și a perdelelor de protecție va
cunoaște o creștere însemnată.
Astfel, se vor amenaja zone de agrement individuale și colective:
– de-a lungul lacului Snagov (complex de agrement – Tâncăbești, extinderea
dotărilor pentru sport și agrement la nivelul trupurilor A11 – ștrandul Snagov și A12 –
restaurantele “El Capitan” și “Vânătorul”);
– în cadrul localităților Tâncăbești (club de echitație și școală de pilotaj
avionete pentru zbor de agrement, cherhana și alte dotări pentru sport și agrement
în cadrul ansamblului de locuințe – Tâncăbești), Gherm ănești (club hipism, teren de
fotbal) și Snagov (realizarea spațiilor pentru sport și agrement aferente hotelului
“Magnum Holiday”);
– în cadrul zonei rezervate “Parcului turistic și de agrement SNAGOV” (se
vor realiza case țărănești din zone etnografice reprezentative ale României pentru
cazarea turiștilor, parc tematic, aqua -parc, circuit auto, hipodrom și teren de golf).
Se vor realiza perdele de protecție în jurul unităților industriale.
În conformitate cu Legea nr. 5/2000 privind zonele protejate și Ordonanța
guvernamentală nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea
unor situri arheologice ca zone de interes național, în documentația întocmită cu
ocazia elaborării P.U.G. – comuna Snagov se propun reglementări și prescripții în
legătură cu siturile arheologice și monumentele situate în cadrul comunei.
Obiectivele pentru care s -au impus măsuri de protecție fac parte din lista
deținută de D.M.I. Acestea sunt situri arheologice și monumente cu valoare
istorică și memorială :
– așezare di n epoca bronzului în marginea sudică a pădurii Scroviștea – în
extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 116);
– așezări din epocile bronzului, fierului și de formare a poporului român – din
marginea estică a satului Tâncăbești până la pădurea Scroviștea, fâșie pe malul
nordic al lacului Snagov și vestic al văii “Lacul Ciurii” – în intravilanul și extravilanul
localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 117);
– așezări din sec. II -III, așezare sec. IV -V, așezare sec. V -VI și așezări
sec. VI – pe malul sudic al lacului Snagov, între satul Cocioc și benzinăria AGIP – în
intravilanul și extravilanul localității Tâncăbești (situri arheologice neclasate);
– așezări din epocile bronzului, geto- dacică, de formare a poporului român
și feudalism – pe ambele maluri ale pârâului Vlăsia (de la circa 600 m est de calea
ferată București – Ploiești spre vest, până în zona colțului nord- vestic al pădurii
Vlăsia, spre est) – în intravilanul și extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M .I. –
poziția 42 A 006_3);

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 60
– așezări din epocile neolitică, a bronzului, geto- dacică, de formare a
poporului român și feudalism – din marginea estică a satului Cocioc până la drumul
național DN 1 București – Ploiești, pe malul sudic al lacului Snagov – în intravilanul și
extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 099_2);
– așezări din perioada de formare a poporului român – pe malul nordic al
Vlăsiei, între drumul național DN 1 București – Ploiești și pădurea Vlădiceasca – în
intravilan ul și extravilanul localității Tâncăbești (în lista D.M.I. – poziția 42 A 118);
– patru complexe orizontul Ipotești – Cândești – Ciurel, locuire sec. II -I a Hr.,
sec. X., din perioada feudală și modernă – pe malul sudic al lacului Snagov, între
două văi afluente, martori eroziune, pantă abruptă către nord – dispărute (situri
arheologice neclasate);
– mânăstirea Snagov situată pe o insulă a lacului Snagov (în lista D.M.I. –
poziția 42 B 067);
– biserica “Sf. Nicolae”, 1790, situată în localitatea Ghermănești, pe s trada
Călugăreni (în lista D.M.I. – poziția 42 B 042);
– biserica “Sf. Nicolae Ciofliceni”, sec. al XIX -lea situată în zona centrală a
localității Tâncăbești, pe Aleea Bisericii (în lista D.M.I. – poziția 42 B 069);
– han, sec. al XIX -lea situat în zona centr ală a localității Tâncăbești, pe
partea dreaptă a drumului național DN 1, la km 32(în lista D.M.I. – poziția 42 B 071);
– monumentul eroilor căzuți în primul război mondial, autor D. Mățăoanu –
situat în zona centrală a localității Tâncăbești, pe partea dreaptă a drumului național
DN 1, lângă hanul din sec. al XIX -lea (în listă poziția – 42 D 028).
Conform art. 8 din Legea nr. 422/2001 pentru fiecare monument istoric se
instituie zona sa de protecție, prin care se asigură conservarea integrată a
monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural.
Potrivit art. 59 din aceeași lege, până la instituirea zonei de protecție a
fiecărui monument istoric se consideră zonă de protecție suprafața de jur –
împrejurul monumentului istoric delimitată cu o rază de 100 m în localitățile urbane,
200 m în localități rurale și 500 m în afara localităților, măsurată de la limita
exterioară a acestuia.
În zona de protecție a monumentelor istorice, instituită conform Legii
nr. 422/2001, pentru avizarea intervenți ilor (amplasarea, configurarea volumetriei,
aspectul arhitectural al noi clădiri și amenajări, pentru demolări de construcții
parazitare) este necesară elaborarea unor documentații de urbanism de tip PUZ.
Autorizarea executării construcțiilor în zona de pr otecție se face conform art. 9 din
Regulamentul General de Urbanism.
Menționăm că la data întocmirii prezentei documentații nu existau studii de
specialitate pentru delimitarea zonei de protecție a monumentelor istorice și a
numeroaselor situri enumerate m ai sus.

3.8. ZONE CU RISC NATURAL
Analiza efectuată la nivel național și județean, pe baza datelor obținute de la
Comisia județeană de apărare împotriva inundațiilor, de la Consiliul Județean Ilfov

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 61
privind alunecările de teren și a Normativului P100 – 92 și STAS 11100 – 93 privind
cutremurele de pământ rezultă:
– comuna Snagov nu are zone afectate de inundații;
– comuna nu are zone expuse alunecărilor de teren cu caracter potențial;
– comuna se înscrie în zona seismică de gradul 81 (1 – perioada de revenire
1 = 50 ani) pe scara M.S.K ., conform STAS nr. 111/1 -1993, iar conform
normativului P 100/1992 se încadrează în zona " C", având coeficientul
seismic ks = 0,20 și perioada de colț Ts = 1,5 sec .
Se menționează în continuare existența unor zone importante din suprafața
lacului care sunt acoperite de vegetație specifică ce se extinde în dauna
suprafețelor de apă. În același timp depunerile de natură organică și vegetală
(rezultate în urma deversărilor necontrolate ale apei neepurate și a ciclului natural
iarnă – vară privind vegetația) au dua la o ridicare a nivelului fundului lacului
micșorând astfel volumul util al acestuia.
Rezultă necesitatea realizării unei adâncimi minine lângă mal de 1,50 m care
să rezolve în cea mai mare parte și necesitățile nautice, dar să și împiedice
dezvoltarea atât a plantelor de baltă cât și a larvelor de tăutani.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.9.1. Gospodărirea complexă a apelor
Se vor efectua lucrări de amenajare a lacului Snagov în conformitate cu
prevederile di n studiul de amenajare a lacului Snagov, proiect nr. 672/august 1977
elaborat de PROED S.A. București.
Lucrările prevăzute în studiu sunt:
– dragarea lacului Snagov în vederea obținerii unui luciu de apă de 674 ha,
cu un volum de drenaj cuprins între 1.500.0 00 mc pentru adâncimea
lacului și un volum de cca. 2.200.000 mc pentru destufizare și
deplaurizare;
– apărări de mal în zona lacului dragat; lucrările propuse se vor realiza în
baza unui studiu de prognoză a calității apei în lacul Snagov pentru a
obține dat e asupra unui eventual spor de debit de primenire, necesar ca
urmare a îndepărtării vegetației, precum și punerea în funcțiune la
parametrii necesari a stației de epurare pentru a asigura curățarea apelor
deversate.
Se vor amenaja puțurile cu apă termală existente în zonă care pot influența
calitatea apei freatice.
Se va prevedea un sistem complex de canalizare a apelor uzate menajere în
toate localitățile componente și stația de epurare se va retehnologiza și extinde
pentru a avea capacități de epurare pentru tot debitul de ape uzate din zonă, astfel
ca lacul Snagov să nu mai primească ape uzate epurate sau neepurate, iar apele
râului Ialomința să nu- și schimbe calitatea după deversarea apelor epurate.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 62
În conformitate cu Legea apelor nr. 107 din 1996, pentr u a asigura protecția
lacului Snagov împotriva oricărei forme de poluare și pentru a nu se modifica
caracteristicile apei sau a malurilor și bazinul lacului, se va asigura o zonă de
protecție de 10 m în jurul lacului, conform anexei nr. 2, punctul b) la Legea apelor.
Delimitarea zonelor de protecție se realizează de către Societatea Națională
“Apele Române”, împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii
terenurilor riverane.
Pentru a asigura o apă potabilă de bună calitate se va reabilita, extinde și
generaliza sistemul centralizat de alimentare cu apă, bazat pe exploatarea apei
subterane de adâncime.
Pe măsura generalizării sistemului de alimentare cu apă proiectat se va
renunța treptat la exploatarea pânzei freatice în scop potabil.
Se va asigura zona de protecție sanitară a surselor de apă în conformitate cu
Hotărârea de Guvern nr. 101 din aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție.
De asemenea, se va asigura protecția sanitară a obiec tivelor din cadrul
sistemului de alimentare cu apă și anume:
– 10 m de la zidurile exterioare a stațiilor de pompare ;
– 20 m de la zidurile exterioare ale instalațiilor de tratare și rezervoare ;
– 30 m pentru conducte de aducțiune față de orice sursă potențială de
contaminare, care se poate reduce la 10 m în cazul în care traseele
aducțiunilor se situează în amonte de zona impurificată.
Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 536 din iulie 1997 se recomandă
amplasarea stației de epurare a apelor uzate, la o distanță de minim 300 m de
protecție sanitară a gospodăriilor.

3.9.2. Alimentarea cu apă potabilă
Pentru asigurarea calității vieții la standardele actuale se impune
îmbunătățirea sistemului actual de alimentare cu apă în satele Ghermănești și
Snagov, prec um și realizarea acestuia în satele Tâncăbești, Ciofliceni și
Vlădiceasca.
Dimensionarea sistemului de alimentare cu apă s -a făcut în perspectiva
creșterii populației cu 100% și a asigurării necesarului de apă pentru locuințe cu instalații interioare de apă și canalizare, cu prepararea locală a apei calde.
Sistemul este astfel conceput încât poate fi realizat în două etape, în funcție
de fondurile disponibile și de demararea lucrărilor la stația de epurare a apelor uzate.
Etapa I – Alimentare cu apă la nivelul de cișmele pe străzi, fără canalizare
pentru toți locuitorii comunei.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 63
Etapa a II -a – Instalații interioare de apă și canalizare, cu prepararea locală a
apei calde. Această etapă atrage în mod obligatoriu modernizarea și extinderea
stației de epurare ex istente.
Etapa I constituie o fază preliminară a etapei finale, prin dimensionarea
tuturor obiectivelor sistemului la faza finală, mai puțin frontul de captare, care se va executa la numărul de puțuri aferent etapei.
Debitele specifice pentru gradul de asi gurare cu apă propus în etapa finală
sunt (conform SR 1343 – 95, tabelul 1):
• pentru gospodării cu prepararea locală a apei calde:
qsp = 210 + 85 = 295 l/om.zi.
Coeficienții de corecție luați în calculul necesarului de apă sunt:
• pentru variația zilnică Kzi1 = 1,15;
• pentru variația orară Ko = 1,5 – 2,8, funcție de numărul locuitorilor din
fiecare sat;
• pentru pierderile din sistem K p = 1,2 ;
• pentru nevoi tehnologice ale sistemului K s = 1,05 .

Debitele de apă necesare la sursă sunt:

Debite Satele
Snagov Ciofliceni Ghermănești Tâncăbești Vlădiceasca
Qzi, max. (m3/zi) 1335,60 908,50 1657,00 2501,00 355,30
Qor, max. (m3/h) 94,50 57,80 110,80 146,20 41,60
Sursele de apă subterană vor fi separate pentru fiecare sat.
Pentru satele Ghermănești și Snagov frontul de puțuri forate propuse va
include și puțurile existente. Acestea vor fi desnisipate și echipate cu pompe noi.
Pentru aceste sate, se propun foraje de adâncime, pentru care se preconizează un debit de 4 l/sec și foraj.
Pentru satele Tâncăbești , Ciofliceni și Vlădiceasca frontul de captare este
nou, forajele propuse vor avea un debit de cca. 4 l/sec și puț .
Forajele necesare sunt:

Satul Nr. foraje (buc.)
Existent Propus Total
Snagov 4 7 11
Ciofliceni – 4 4
Ghermănești 4 7 11
Tâncăbești – 10 10
Vlădi ceasca – 4 4
Total comună 8 32 40

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 64
Amplasamentul și dimensionarea puțurilor forate se va definitiva sau modifica
în funcție de datele furnizate de studiile hidrogeologice care urmează să se
efectueze.
Fiecare foraj va avea o zonă de protecție sanitară de 40 x 70 m , zonă care
va fi ocupată definitiv de obiectivul respectiv. Utilizarea terenului din aceste zone va respecta H.G.R. nr. 101/1997 – Hotărâre pentru aprobarea "Normelor specifice
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară".
Apa ca ptată de aceste foraje va fi transportată prin conducte de aducțiune în
gospodăria de apă a fiecărui sat. Acestea cuprind rezervoare, stație de clorinare și stație de pompare. Rezervoarele asigură rezerva intangibilă pentru incendiu, rezerva pentru compens are a consumurilor de apă în 24 de ore și rezerva de apă
pentru consum.
Rezerva de apă intangibilă pentru incendiu va asigura consumul pentru:
– debit de 5 l/sec pentru un incendiu exterior pe o perioadă de 3 ore ;
– debit de 2,5 l/sec pentru un incendiu interi or pe o perioadă de 10 minute ;
– volum de apă pentru consumul populației pe perioada incendiului (3 ore).
Volumele de apă rezultate precum și rezervoarele propuse sunt:

Satul Vi ext. Vconsum Vcompensare Vrezervor
(VRI + V comp) Rezervoare
propuse
(m³) (m³) (m³) (m³) (m³)
Snagov 55,50 225,0 530,0 810,0 1 x 1000
Ghermănești 55,50 264,0 657,50 1000,0 1 x 400
Tâncăbești 109,50 348,0 992,50 1450,0 1 x 1500
Ciofliceni 55,50 137,70 360,0 553,0 1 x 600
Vlădiceasca 55,50 99,0 141,0 295,50 1 x 300

Pentru satul Snagov rezervorul existent de 300 m3 se va reabilita și va
funcționa ca rezervor de capăt, cu ajutorul stației de pompare cu hidrofor existent.
În gospodăria de apă propusă va fi amplasat rezervorul nou de 1000 m3.
Pentru satul Ghermăneșt i există un rezervor de 300 m3; pe lângă acesta se
vor realiza un rezervor de 400 m3 și unul de 300 m3, care vor asigura
înmagazinarea rezervei de apă.
Satele Ciofliceni și Vlădiceasca vor avea fiecare câte o gospodărie de apă.
Rezervoarele aferente vor avea capacitat ea de 600 m3, respectiv de 300 m3 pentru
înmagazinarea rezervei de apă necesară diverselor consumuri.
Gospodăriile de apă vor fi împrejmuite pentru a asigura zona de protecție
sanitară a obiectivelor componente.
Din gospodăria de apă, prin rețele de distri buție apa este trimisă
consumatorilor. Rețelele vor fi amplasate pe toate străzile existente, precum și pe
cele nou prevăzute în zonele de extindere a localităților. De- a lungul drumului
național DN 1 București – Ploiești și a drumului județean DJ 101B, rețeaua va fi
dublată, iar subtraversarea drumului național DN 1 se va face prin foraj orizontal.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 65
Pentru trupurile nou propuse peste lacul Snagov se propune asigurarea
alimentării cu apă în două variante:
– legarea la sistemul de alimentare cu apă propus pentr u comună (variantă
neeconomică, având în vedere traversarea lacului);
– racordarea la sistemele de alimentare cu apă ale comunelor învecinate;
această soluție necesitând acceptul comunelor respective.
Soluția propusă pentru alimentarea cu apă potabilă va fi susținută sau
modificată în baza unor studii de fezabilitate realizate de persoane sau instituții autorizate.

3.9.3. Canalizarea și epurarea apelor uzate
Comuna Snagov nu are în prezent rezolvată corespunzător canalizarea și
epurarea apelor uzate.
Soluția de canalizare și epurare a apelor uzate este stabilită prin
documentația "Canalizarea menajeră a comunei Snagov, inclusiv stația de epurare”,
elaborată de PROED S.A. București (proiect nr. 732/2003).
Conform acestei documentații investiția propusă v a fi etapizată în funcție de
fondurile alocate și de demararea lucrărilor pentru stația de epurare, astfel:
– etapa I – modernizarea rețelei de canalizare și a stației de pompare din satul
Ghermănești;
– etapa a II -a – rețea de canalizare în satul Snagov, stații de pompare și stația
de epurare etapa 1 (pentru satele Ghermănești și Snagov);
– etapa a III -a – rețea de canalizare pentru statele Tâncăbești, Ciofliceni și
Vlădiceasca și stația de epurare etapa 2 (aferentă acestor sate).
Colectarea apelor uzate l a nivelul comunei se va face printr -un sistem
microzonal gen “cascadă”, având relee de pompare alternând cu colectoare cu curgere gravitațională, asigurându- se astfel evacuarea apelor uzate la noua stație
de epurare, amplasată în zona stației de epurare ex istentă, în aval de localitatea
Șanțu- Florești.
În acest context sistemul de canalizare al fiecărui sat va cuprinde:
• rețea de canalizare zonală – aceasta va avea câte un cămin de
intersecție (excepție făcând satul Tâncăbești), care va prelua debitul pompat din amonte și va facilita continuarea curgerii gravitaționale a
apelor uzate până la stația de pompare aferentă fiecărui sat; rețeaua are panta care asigură viteza de autocurățire (i = 5‰), iar acolo unde nu a fost posibil acest lucru, s -au prevăzut cămine de spălare;
• stații se pompare ape uzate, care vor asigura transportul apelor uzate
spre noua stație de epurare;
• conducta de refulare , respectiv conducta de pompare aferentă fiecărui
sat are diametre corespunzătoare tranzitului debitului de apă uzată

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 66
rezultat de la fiecare sat; pentru o bună exploatare conductele sunt
echipate cu cămine de aerisire și golire;
• stația de epurare propusă se va realiza în două etape; prima etapă va
asigura epurarea apelor provenite de la satele Snagov și Ghermănești, iar
etapa a II-a va asigura epurarea apelor uzate provenite din celelalte sate.
Pentru satul Tâncăbești s-au prevăzut colectoare pe toată rețeaua de străzi
(existentă și propusă). De- a lungul drumului național DN 1 rețeaua este dublată, iar
subtraversarea acestuia se face prin foraj orizontal.
Stația de pompare a apelor uzate va fi amplasată în punctul cel mai de jos, în
zona podului peste lacul Snagov (în partea stângă a podului, mergând spre Ploiești).
Conducta de refulare care pleacă din această stație, va suprat raversa lacul
prin montarea ei sub podul existent.
Pentru satul Vlădiceasca s-au prevăzut canale colectoare pe toate străzile
existente și pe cele nou propuse în actualul PUG. De- a lungul drumului județean
DJ 101B s -a prevăzut un colector principal, care va transporta debitul de apă uzată
de la Tâncăbești, precum și debitul de apă uzată din Vlădiceasca spre stația de pompare.
Pentru satul Ciofliceni s-au prevăzut colectoare de canalizare la nivelul
întregului sat (existent și extindere propusă în P UG). De -a lungul drumului județean
DJ 101B s -a prevăzut un colector principal astfel dimensionat încât să preia atât
debitul de apă uzată provenit de la satele din amonte, cât și debitul din satul Ciofliceni. Acesta transportă debitul de ape uzate spre sta ția de pompare.
Pentru satul Snagov se propune atât înlocuirea rețelei de canalizare
existentă în zona centrală, cât și extinderea acesteia la nivelul întregii localități.
Noua rețea va avea asigurată panta necesară asigurării vitezei de autocurățire spre
stația de pompare.
Soluția prevede un colector principal, poziționat de- a lungul drumului
județean DJ 101B, cu Dn 350 – 400 mm, colector care va prelua debitul de ape
uzate din satele situate în amonte (Tâncăbești, Vlădiceasca, Ciofliceni și Ghermănești).
Stația de pompare a apei uzate existentă va fi abandonată, motivele fiind
depășirea capacității de funcționare, gradul avansat de uzură și amplasarea în zona centrală a localității (zonă de blocuri).
Stațiile de pompare nou propuse vor fi amplasate în zone mai puțin populate,
în nordul și sudul satului, valorificându- se totodată și diferențele de nivel.
Aceste stații vor fi racordate la conducta de refulare existentă, care poate
prelua debitul de ape uzate pompat.
Documentația prevede reabilitarea și extinderea stației de epurare la nivelul
debitelor totale de ape uzate de la satele Snagov și Ghermănești. În etapa următoare, stația de epurare se va dezvolta (prin multiplicare) la nivelul întregii comune (și satele Tâncăbești, Vlădiceasca, Ciofliceni).
În eta pa I s -a prevăzut o stație modernă de tip monobloc, care va epura
apele uzate din Snagov și Ghermănești la parametrii impuși de legislația în vigoare.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 67
Pentru satul Ghermănești se propune de asemenea înlocuirea rețelei
existente în zona centrală (zonă de bl ocuri) și extinderea ei la nivelul întregului sat
(incluzând și extinderile propuse în PUG). S -a propus un colector principal de- a
lungul drumului județean DJ 101B, care va prelua debitul de apă uzată din satele
situate în amonte și îl va transporta în stația de pompare ape uzate, situată în sudul satului, într -o zonă puțin populată.
De aici apa va fi pompată în colectorul principal al satului Snagov și mai
departe în stația de epurare.
Stația de epurare (etapa finală) va epura apa uzată provenită din toate cele 5
sate ale comunei. Este de tip monobloc, cu două elemente corespunzătoare celor două etape de realizare. Amplasamentul ei este propus în aval de stația existentă, astfel încât să fie asigurată distanța de protecție de 300 m .
Protecția sanitară a stațiilor de pompare și a stației de epurare va fi asigurată
prin zone plantate împrejmuite cu gard.
În cazul în care realizarea stației de epurare nu va fi corelată cu realizarea
lucrărilor prevăzute în studiul de fezabilitate elaborat de PROED S.A. Bucureșt i,
sistemul de alimentare va fi realizat fără branșarea instalațiilor interioare de apă, asigurându- se numai alimentarea cu apă prin cișmele amplasate pe străzi.
Amplasarea noii stații de epurare va fi amplasată la 300 m distanță de
construcțiile existente sau viitoare propuneri (Ordinul ministrului sănătății
nr. 536/97).
Canalizarea apelor uzate din zonele de extindere din satele Tâncăbești și
Vlădiceasca se va realiza prin extinderea rețelelor de canalizare propuse în studiul de fezabilitate. Apa astfel colectată se va evacua în conducta principală, care traversează cele cinci sate și ajunge în stația de epurare Șanțu- Florești. Extinderea
propusă pentru această stație va lua în considerare și debitele de apă uzate rezultate din aceste noi ext inderi, respectiv 10,20 l/sec pentru cea din satul
Vlădiceasca.
Canalizarea apelor uzate pentru trupurile nou propuse peste lacul Snagov se
propune în trei variante:
– legarea la sistemul de canalizare propus pentru comună (variantă neeconomică, având în vedere traversarea lacului);
– racordarea la sistemele de canalizare ale comunelor învecinate; această soluție necesitând acceptul comunelor respective;
– sau rezolvarea canalizării în sistem local (fose septice vidanjabile și stații de epurare monobloc).

Soluți a de alimentare cu apă și canalizare respectă normativele și
standardele în vigoare:
– STAS 1343/1 – 1995: ’’Alimentarea cu apă. Determinarea cantităților de
apă necesare pentru localități’’;
– STAS 1478/1990: ’’Alimentarea cu apă pentru construcții civile și industriale’’;
– STAS 8591/1 -1995: ’’Amplasarea în localități a rețelelor edilitare
subterane executate în săpătură’’;

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 68
– Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997: ’’Norme de igienă și
recomandări privind mediul de viață al populației’’;
– Legea nr. 101/1997: “ Norme speciale privind caracterul și mărimea
zonelor de protecție sanitară”;
– Legea nr. 107/1996: ’’Legea apelor’’;
– Legea nr. 137/1995: ’’Legea protecției mediului’’.

ANEXĂ
BREVIAR DE CALCUL
Consumatori conform “PUG – comuna Snagov” (s -au luat în calc ul alimentării
cu apă):

• Snagov: 3125 locuitori
• Ciofliceni: 2125 locuitori
• Ghermănești: 3875 locuitori
• Tâncăbești: 5850 locuitori
• Vlădiceasca: 831 locuitori
TOTAL 15806 locuitori

• sat SNAGOV (reședința de comună)
– număr locuitori = 3125 locuit ori;
– sistem de alimentare cu apă prin instalații interioare, cu prepararea locală
a apei calde.
Debitul de apă necesar – calculat conform SR 1343- 1/1995
• debit specific: q s = q ug + q up = 210 + 85 = 295 l/om.zi
• coeficienți de corecție:
– variația zilnică Kzi = 1,15 ;
– nevoi în sistem K s = 1,05 ;
– variația orară Ko = 1,70;
– pierderi în sistem K p = 1,20;
• debite de apă potabilă necesare:
Qzi, max. = 1/1000 x N x q s x K zi
Qo, max. = 1/24 x Q zi,max x K o
Qzi, max . = 1/1000 x 3125 x 295 x 1,15 = 1060,0 m3/zi = 12,20 l/sec
Qo, max. = 1/24 x 1060,0 x 1,70 = 75,0 m3/h = 21,00 l/sec
• sat CIOFLICENI (sat aparținător)
– număr locuitori = 2125 locuitori ;

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 69
– sistem de alimentare cu apă prin instalații interioare, cu prepararea locală
a apei calde.
Debitul de apă necesar – calcula t conform SR 1343 -1/1995
• debit specific: q s = q ug + q up = 210 + 85 = 295 l/om.zi
• coeficienți de corecție:
– variația zilnică Kzi = 1,15 ;
– nevoi în sistem K s = 1,05 ;
– variația orară Ko = 1,53;
– pierderi în sistem K p = 1,20;
• debite de apă potabilă necesar e:
Qzi, max. = 1/1000 x N x q s x K zi
Qo, max. = 1/24 x Q zi,max x K o
Qzi, max . = 1/1000 x 2125 x 295 x 1,15 = 721,0 m3/zi = 8,40 l/sec
Qo, max. = 1/24 x 721,0 x 1,53 = 45,90 m3/h = 12,80 l/sec

• sat GHERMĂNEȘTI (sat aparținător)
– număr locuitori = 3875 locuit ori;
– sistem de alimentare cu apă prin instalații interioare, cu prepararea locală
a apei calde.
Debitul de apă necesar – calculat conform SR 1343- 1/1995
• debit specific: q s = q ug + q up = 210 + 85 = 295 l/om.zi
• coeficienți de corecție:
– variația zilnică Kzi = 1,15 ;
– nevoi în sistem K s = 1,05 ;
– variația orară Ko = 1,60;
– pierderi în sistem K p = 1,20;
• debite de apă potabilă necesare:
Qzi, max. = 1/1000 x N x q s x K zi
Qo, max. = 1/24 x Q zi,max x K o
Qzi, max . = 1/1000 x 3875 x 295 x 1,15 = 1315,0 m3/zi = 15,30 l/sec
Qo, max. = 1/24 x 1315,0 x 1,60 = 88,0 m3/h = 24,00 l/sec

• sat TÂNCĂBEȘTI (sat aparținător)
– număr locuitori = 5850 locuitori ;
– sistem de alimentare cu apă prin instalații interioare, cu prepararea locală
a apei calde.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 70

Debitul de apă necesar – calculat conform SR 1343 -1/1995
• debit specific: q s = q ug + q up = 210 + 85 = 295 l/om.zi
• coeficienți de corecție:
– variația zilnică Kzi = 1,15 ;
– nevoi în sistem K s = 1,05 ;
– variația orară Ko = 1,40;
– pierderi în sistem K p = 1,20;
• debite de apă potabilă nece sare:
Qzi, max. = 1/1000 x N x q s x K zi
Qo, max. = 1/24 x Q zi,max x K o
Qzi, max . = 1/1000 x 5850 x 295 x 1,15 = 1985,0 m3/zi = 23,00 l/sec
Qo, max. = 1/24 x 1985,0 x 1,40 = 116,0 m3/h = 32,00 l/sec

• sat VLĂDICEASCA (sat aparținător)
– număr locuitori = 831 l ocuitori ;
– sistem de alimentare cu apă prin instalații interioare, cu prepararea locală
a apei calde.
Debitul de apă necesar – calculat conform SR 1343- 1/1995
• debit specific: q s = q ug + q up = 210 + 85 = 295 l/om.zi
• coeficienți de corecție:
– variația zilnic ă Kzi = 1,15 ;
– nevoi în sistem K s = 1,05 ;
– variația orară Ko = 2,30;
– pierderi în sistem K p = 1,20;
• debite de apă potabilă necesare:
Qzi, max. = 1/1000 x N x q s x K zi
Qo, max. = 1/24 x Q zi,max x K o
Qzi, max . = 1/1000 x 831 x 295 x 1,15 = 282,0 m3/zi = 3 ,30 l/sec
Qo, max. = 1/24 x 282,0 x 2,80 = 33,0 m3/h = 10,00 l/sec

Qzi, max .comună = 5363,00 m3/zi = 62,20 l/sec
Qo, max. comună = 363,00 m3/h = 100,50 l/sec

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 71

Cerința de apă:
Qs zi max. = K p x K s x Q zi max.
Qs o max. = K p x K s x Q o max.

• sat SNAGOV (reș edința de comună)
Qs zi max. = 1,05 x 1,2 x 12,20 = 15,40 l/sec (1335,60 m3/zi)
Qs o max. = 1,05 x 1,2 x 21,0 = 26,50 l/sec (94,50 m3/h)
qp = 4 l/sec și puț
Se vor realiza 7 puțuri forate pentru localitatea SNAGOV (în cadrul trupului
D1 – Parcul turis tic și de agrement SNAGOV).

• sat CIOFLICENI (sat aparținător)
Qs zi max. = 1,05 x 1,2 x 8,40 = 10,60 l/sec (908,50 m3/zi)
Qs o max. = 1,05 x 1,2 x 12,80 = 16,10 l/sec (57,80 m3/h)
qp = 4 l/sec și puț
Se vor realiza 4 puțuri forate pentru localitatea CIOFLICENI (în cadrul
intravilanului localității – un puț și în extravilan – 3 puțuri).

• sat GHERMĂNEȘTI (sat aparținător)
Qs zi max. = 1,05 x 1,2 x 15,30 = 19,20 l/sec (1657,0 m3/zi)
Qs o max. = 1,05 x 1,2 x 24,0 = 30,20 l/sec (110,80 m3/h)
qp = 4 l/sec și puț
Se vor realiza 7 puțuri forate pentru localitatea GHERMĂNEȘTI (în cadrul
intravilanului localității – 2 puțuri și în extravilan – 5 puțuri).

• sat TÂNCĂBEȘTI (sat aparținător)
Qs zi max. = 1,05 x 1,2 x 23,0 = 29,00 l/sec (2501,0 m3/zi)
Qs o max. = 1,05 x 1,2 x 32,0 = 40,30 l/sec (146,20 m3/h)
qp = 4 l/sec și puț
Se vor realiza 10 puțuri forate pentru localitatea TÂNCĂBEȘTI (în
extravilanul localității – 2 puțuri în partea stângă a drumului național DN 1 și 8 puțuri
în partea dreaptă a drumului național DN 1).

• sat VLĂDICEASCA (sat aparținător)
Qs zi max. = 1,05 x 1,2 x 33,0 = 4,20 l/sec (355,30 m3/zi)

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 72
Qs o max. = 1,05 x 1,2 x 10,0 = 12,60 l/sec (41,60 m3/h)
qp = 4 l/sec și puț
Se vor realiza 4 puțuri forate pentru localitatea VLĂDICEASCA (în
intravilanul localității).

Capacitatea rezervoarelor:
• sat SNAGOV (reședința de comună)

Debite de apă pentru stins incendiu:
Vinc = 1/1000 x (M ii x Q ii x T ii x 60 + M ie x Q ie x T ie x 3.600)
unde:
Nie = 1 incendiu Nii = 1 incendiu
Qie = 5 l/sec Qii = 2,5 l/sec
Tie = 3 ore Tii = 10 min
Vconsum = a x Q o max. x T ie
Vinc = 1/1000 (1 x 2,5 x 10 x 60 + 1 x 5 x 3 x 3600) = 55,50 m3
Vconsum = 1 x 75,0 x 3 = 225,0 m3
Vcompensare = 0,50 x 1060,0 = 530,0 m3

VRI = V I + V consum = 55,50 + 225,0 = 280,50 m3
Vrez = V RI + V compensare = 280,50 + 530,0 = 810,00 m3
Se va alege un rezervor cu capacitatea V rez = 1000 m3.

• sat CIOFLICENI (sat aparținător)

Debite de apă pentru stins incendiu:
Vinc = 1/1000 x (M ii x Q ii x T ii x 60 + M ie x Q ie x T ie x 3.600)
unde:
Nie = 1 incendiu Nii = 1 incendiu
Qie = 5 l/sec Qii = 2,5 l/sec
Tie = 3 ore Tii = 10 min
Vconsum = a x Q o max. x T ie
Vinc = 1/1000 (1 x 2,5 x 10 x 60 + 1 x 5 x 3 x 3600) = 55,50 m3
Vconsum = 1 x 45,90 x 3 = 137,70 m3
Vcompensare = 0,50 x 721,0 = 360,0 m3

VRI = V I + V consum = 55,50 + 137,70 = 193,20 m3

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 73
Vrez = V RI + V compensare = 193,20 + 360,0 = 553,20 m3
Se va alege un rezervor cu capacitatea V rez = 600 m3.
• sat GHERMĂNEȘTI (sat aparținător)

Debite de apă pentru stins incendiu:
Vinc = 1/1000 x (M ii x Q ii x T ii x 60 + M ie x Q ie x T ie x 3.600)
unde:
Nie = 1 incendiu Nii = 1 incendiu
Qie = 5 l/sec Qii = 2,5 l/sec
Tie = 3 ore Tii = 10 min
Vconsum = a x Q o max. x T ie
Vinc = 1/1000 (1 x 2,5 x 10 x 60 + 1 x 5 x 3 x 3600) = 55,50 m3
Vconsum = 1 x 88,0 x 3 = 264,00 m3
Vcompensare = 0,50 x 1315,0 = 657,50 m3

VRI = V I + V consum = 55,50 + 264,0 = 319,50 m3
Vrez = V RI + V compensare = 319,50 + 657,50 = 977,00 m3
Se va alege un rezervor cu capacitatea V rez = 1000 m3.

• sat TÂNCĂBEȘTI (sat aparținător)

Debite de apă pent ru stins incendiu:
Vinc = 1/1000 x (M ii x Q ii x T ii x 60 + M ie x Q ie x T ie x 3.600)
unde:
Nie = 1 incendiu Nii = 1 incendiu
Qie = 10 l/sec Qii = 2,5 l/sec
Tie = 3 ore Tii = 10 min
Vconsum = a x Q o max. x T ie

Vinc = 1/1000 (1 x 2,5 x 10 x 60 + 1 x 10 x 3 x 3600) = 109,50 m3
Vconsum = 1 x 116,0 x 3 = 348,00 m3
Vcompensare = 0,50 x 1985,0 = 992,50 m3

VRI = V I + V consum = 109,50 + 348,00 = 457,50 m3
Vrez = V RI + V compensare = 457,50 + 992,50 = 1450,00 m3
Se va alege un rezervor cu capacitatea V rez = 1500 m3.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 74

• sat VLĂDICEASCA (sat aparținător)

Debite de apă pentru stins incendiu:
Vinc = 1/1000 x (M ii x Q ii x T ii x 60 + M ie x Q ie x T ie x 3.600)
unde:
Nie = 1 incendiu Nii = 1 incendiu
Qie = 5 l/sec Qii = 2,5 l/sec
Tie = 3 ore Tii = 10 min
Vconsum = a x Q o max. x T ie

Vinc = 1/1000 (1 x 2,5 x 10 x 60 + 1 x 5 x 3 x 3600) = 55,50 m3
Vconsum = 1 x 33,0 x 3 = 99,00 m3
Vcompensare = 0,50 x 282,0 = 141,00 m3

VRI = V I + V consum = 55,50 + 99,00 = 154,50 m3
Vrez = V RI + V compensare = 154,50 + 141,00 = 295,50 m3
Se va alege un rezervor cu capacitatea V rez = 300 m3.

Calculul debitului de ape uzate:
Quzat = 0,8 x Q zi max.
Quzat = 0,8 x 5363,00 m3/zi = 4290 m3/zi = 50,00 l/sec.

Observații finale
Soluțiile pentru extinderea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare
propuse în prezentul PUG vor fi stabilite prin studii de specialitate elaborate de instituții sau persoane autorizate.
Alimentarea cu apă în sistem centralizat și canalizarea și epurarea apelor
uzate la nivelul "Parcului turistic și de agrement SNAG OV" vor fi rezolvate prin studii
de fezabilitate elaborate de specialiști la comanda beneficiarului.

3.9.4. Alimentarea cu energie termică
Pentru ridicarea gradului de confort al locuințelor și dotărilor din comuna
Snagov se propune pentru etapa următoare:

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 75
– continuarea realizării rețelei de distribuție a gazelor naturale în toate
localitățile comunei;
– utilizarea resurselor naturale existente în teritoriu (energia goetermală,
energia solară, energia eoliană).
Acestea vor putea fi utilizate eficient în m od complementar cu cele folosite în
prezent.
Odată cu racordarea la sistemul național de gaze naturale și realizarea rețelei
de distribuție a gazelor în localitățile comunei Snagov vor fi înlocuiți într -o mare
măsură combustibilii utilizați în prezent, ceea ce va duce la sporirea confortului,
reducerea cheltuielilor privind asigurarea combustibilului necesar, protecția fondului forestier prin diminuarea tăierilor pentru lemne de foc și diminuarea poluării aerului.
Montarea unor echipamente noi cu randamente de peste 90% va asigura o
utilizare eficientă a combustibililor și, în același timp, o poluare redusă a aerului.
De asemenea, încălzirea centrală cu echipamente moderne, automatizate, cu
randament ridicat va asigura pe lângă confort și o exploatare mai uș oară,
micșorarea numărului de focuri, prepararea apei calde în sistem centralizat, consumul combustibilului reglat în funcție de temperatura exterioară, dar și de cea interioară și micșorarea pericolului de incendii.
Se recomandă ca obiectivele de interes public, cu aglomerări de persoane
(primărie, dispensar, grădinițe, școli etc.), să fie echipate cu centrale termice proprii. Aceste centrale vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90%, dotate cu arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coșul de fum al centralelor termice trebuie să fie dimensionat conform sarcinii termice a arzătoarelor și realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.
Se propune reabilitarea termică a clădirilor de interes public și a bl ocurilor de
locuințe din comuna Snagov – în conformitate cu Ordonanța Guvernului României
nr. 29 din 30 ianuarie 2000, privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice, care prevede:
“Art. 1. – Prezenta ordonanță instituie cadrul legal pentru reabilitarea și
modernizarea termică a clădirilor și instalațiilor aferente, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de igienă și confort termic interior și de a reduce pierderile de căldură, consumurile energetice și de combustibil, costurile de întreținere pentru încălzire și
alimentare cu apă caldă de consum, precum și de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie.
Art. 3. – Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tutur or clădirilor existente,
în cadrul cărora se desfășoară activități care necesită asigurarea unui anumit grad de confort și regim termic, potrivit reglementărilor tehnice în domeniu.
Art. 4. – Activitatea de reabilitare și modernizare termică a clădirilor urmărește
îmbunătățirea performanțelor de izolare termică a elementelor de construcție care delimitează de exterior spațiile interioare încălzite, precum și creșterea eficienței energetice a instalațiilor interioare de încălzire și de alimentare cu apă caldă de consum, a centralelor termice, punctelor termice și a rețelelor de distribuție a agentului termic și a apei calde de consum, care se găsesc în interiorul clădirilor sau adiacente acestora.”

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 76

3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale
Datorită avantajelor pe care le prezintă folosirea gazelor naturale față de
folosirea combustibilului solid sau lichid (creșterea gradului de confort al dotărilor și
locuințelor, comoditatea utilizării, reducerea numărului de puncte de foc, posibilitatea preparării apei calde menajere, prepararea hranei) a fost propusă și s -a
început realizarea alimentării cu gaze naturale a localităților comunei Snagov.
Soluția de alimentare cu gaze naturale a satelor ce compun comuna Snagov
prevede, conform proiectului realizat de S.C. INDU STRIAL GAZ PROIECT S.R.L.
București, realizarea următoarelor:
– racord înaltă presiune Ø 20" în lungime de 1,50 km , cuplat la conducta
de transport Ø 32" Moara Domnească (Afumați – Butimanu);
– stație reglare- măsurare -predare SRMG -P cu capacitatea de
Q= 54.000 Nmc/h , amplasată la limita localității Balotești;
– din SRMG -P Balotești se va pleca cu o conductă de medie presiune
Ø 20" în lungime de 1,35 km , din care se vor alimenta cu gaze localitățile
Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov, Periș și Gruiu;
Aceste trei obiective vor reprezenta o investiție comună pentru comunele mai
sus amintite.
– conductă de medie presiune Ø 20" în lungime de 1,65 km , până în
dreptul SRMS Balotești , drept pentru care obiectul în cauză va
reprezenta investiția comună pentru Balotești, Snagov, Periș și Gruiu;
– conductă de medie presiune Ø 20" în lungime de 7 km , până la
bifurcarea drumului județean DJ 101B, în sudul satului Ciofliceni, pentru alimentarea cu gaze a comunelor Snagov, Periș și Gruiu; în prezent această conduct ă a fost deviată de la traseul inițial, fiind montată subteran
de-a lungul drumului de exploatare De 359 ce traversează pădurea Nuca;
– conductă de medie presiune Ø 14" ce alimentează cu gaze comunele
Snagov (satul Snagov) și Gruiu, drept pentru care obiectul în cauză reprezintă investiție comună pentru comunele Snagov și Gruiu;
– conductă de medie presiune Ø 14" ce alimentează cu gaze comunele
Snagov (satele Ghermănești, Vlădiceasca, Ciofliceni și Tâncăbești) și Periș, drept pentru care acest obiectiv reprezintă investiție comună pentru comunele Snagov și Periș;
– stație de reglare- măsurare de sector Q = 7.000 Nmc/h (în prezent
executată) amplasată în satul Ghermănești;
– stație de reglare- măsurare de sector Q = 5.000 Nmc/h (în prezent fiind
în curs de execuție) am plasată în satul Snagov;
– stație de reglare- măsurare de sector Q = 2.200 Nmc/h amplasată la
ieșirea din satul Vlădiceasca și care va alimenta satele Vlădiceasca și Ciofliceni;

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 77
– stație de reglare- măsurare de sector Q = 2.200 Nmc/h amplasată în
satul Tâncăbeșt i;
– sistem de distribuție gaze naturale, realizat din conducte de polietilenă de
înaltă densitate cu funcționare în regim de presiune redusă (0,2 – 2 bar)
ce va fi pozat pe toate arterele de circulație pe care se află locuințe în satele comunei Snagov: satul Snagov – pe tronsonul din dreapta, satele
Ghermănești, Ciofliceni, Vlădiceasca și Tâncăbești – pe tronsonul din
stânga.
La dimensionarea rețelei de repartiție și a rețelei de distribuție s -a avut în
vedere și asigurarea posibilității de alimentare cu gaz e naturale a receptorilor ce pot
apărea în viitor, dar conform cerințelor Consililui Local Snagov extinderile intravilanului (deci și numărul viitorilor consumatori) sunt mult mai mari decât cele preconizate de S.C. INDUSTRIAL GAZ PROIECT S.R.L. București.
Extinderea localității Tâncăbești se va realiza în două etape de dezvoltare. În
etapa I se vor realiza 850 locuințe individuale și dotările aferente necesare în
zona de vest a localității (detalierea zonei se va face printr -un PUZ). Ținând cont de
faptul că o locuință poate avea (conform PUZ) o suprafață desfășurată de maxim
300 m
2, se poate estima o sarcină termică necesară pentru încălzire de: Q = 300 m2
x 2,8 m x 40 W/m3 = 33.600 W, la care se adaugă un necesar minim de 20% pentru
prepararea apei calde de consum menajer. Rezultă o sarcină totală necesară pentru
încălzire și preparare apă caldă menajeră de: Q=40.320 W = 46.771 Kcal/h.
Pentru asigurarea acestei sarcini termice se estimează un consum maxim
orar de gaze naturale de: G = 46.771 Kcal/h / (0,9 x 8150 Kcal/Nm3) = 6,37 Nm3/h.
Rezultă că pentru încălzirea și prepararea apei calde menajere necesară
celor 850 locuințe (propuse prin PUZ) se estimează un consum maxim orar de 5.414,5 Nm
3/h, la care se adaugă cca. 10% necesar pentru încălzirea dotărilor din
zona PUZ -ului. Astfel, pentru alimentarea cu gaze a zonei de locuințe individuale și
dotările aferente (propuse prin PUZ) se estimează un consum maxim orar total de 5.956 Nm
3/h.
În etapa a II -a de dezvoltarea a localității Tâncăbești sunt prevăzute a s e
realiza 650 gospodării individuale . Pentru încălzirea unei gospodării se are în
vedere un debit de 1,80 Nm3/h (ceea ce reprezintă 3 sobe de teracotă, fiecare cu un
debit de 0,60 Nm3/h), debit minim care poate fi majorat astfel încât să fie asigurată
sarcina termică necesară pentru încălzirea fiecărei locuințe. Astfel, pentru încălzirea
celor 650 gospodării individuale debitul total orar de gaze naturale se estimează la 1.170 Nm
3/h.
Pentru prepararea hranei celor:
850 gospodării/etapa I + 650 gospodării/et apa II = 1500 gospodării/total este
necesar un debit instalat de 1.005 Nm3/h.
În total, pentru asigurarea încălzirii, a apei calde menajere și pentru
prepararea hranei celor 1500 gospodării propuse pentru extinderea localității Tâncăbești (prin prezentul P UG) se estimează un debit orar maxim instalat de
8.131 Nm
3/h.
Pentru asigurarea debitului de gaze naturale pentru toți consumatorii
localității Tâncăbești, prin prezentul PUG se propun 3 variante:

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 78
Varianta I : Deoarece debitul propus pentru SRM -S 1 Tâncăb ești, prin
proiectul întocmit de S.C. INDUSTRIAL GAZ PROIECT S.R.L. București este de
Q = 2.200 Nm3/h, se propune redimensionarea acestei stații de reglare măsurare
astfel încât să poată satisface în viitor cerințele tuturor consumatorilor, atât cei existenți, cât și cei propuși prin PUG.
Varianta II : Se propune realizarea unei noi stații de reglare măsurare de
sector SRM -S 2 Tâncăbești (conform planșei nr. 8c, scara 1:5000); această stație
va fi alimentată din conducta de gaze naturale de medie presiun e ( Ø 1 4 " ) ș i v a
asigura debitul maxim orar instalat de gaze naturale pentru toți consumatorii propuși în zona de vest a localității.
Prin proiectul întocmit de S.C. INDUSTRIAL GAZ PROIECT S.R.L. București
localitățile Vlădiceasca și Ciofliceni sunt aliment ate cu gaze naturale de la aceeași
SRM -S 2 amplasată în localitatea Vlădiceasca, în apropierea drumului județean
DJ 101B.
Localitatea Vlădiceasca se va extinde (conform PUG) cu un număr de 225
gospodării noi , față de cele 52 existente în 2002.
Dimensio narea conductelor rețelei de repartiție gaze se realizează ținând cont
de prevederile H.G.R. nr. 538/1999. Se are în vedere un debit instalat de 2,47 Nmc/h
pentru toate gospodăriile individuale, debit ce reprezintă: 0,67 Nmc/h pentru
prepararea hranei și t rei sobe de teracotă cu un debit de 0,60 Nmc/h sau o centrală
termică cu 1,80 Nmc/h . Astfel, se poate estima un debit orar maxim instalat de
555,75 Nm
3/h pentru cele 225 gospodării propuse , iar pe total localitate ( 277
gospodării individuale ) se poate esti ma un debit de 685 Nm3/h.
Localitatea Ciofliceni se extinde prin PUG cu un număr de 360 gospodării
individuale , față de 314 gospodării existente în 2002. Pentru gospodăriile
propuse se estimează un debit maxim orar instalat de 890 Nm3/h, iar pentru cele
existente 776 Nm3/h. Debitul orar maxim instalat necesar pentru toate gospodăriile
individuale (existente și propuse) din localitatea Ciofliceni se estimează la 1.665 Nm
3/h.
Pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale a tuturor consumatorilor casnici
din localitățile Vlădiceasca și Ciofliceni se estimează un debit maxim orar instalat de 2.350 Nm
3/h, debit ce poate fi majorat în funcție de cantitatea de gaze naturale
necesară pentru asigurarea sarcinii termice optime pentru încălzirea locuințelor. La
acest debit se va adăuga și necesarul pentru încălzirea dotărilor din cele două localități.
Deoarece debitul propus pentru SRM -S 2 Vlădiceasca este Q = 2.200 Nm
3/h
< 2.350 Nm3/h se propune redimensionarea acestuia pentru a putea prelua toți noii
consuma tori.
La extinderea localității Ghermănești sunt propuse prin PUG un număr de 385
noi gospodării pentru care se estimează un debit maxim orar instalat de gaze
naturale de 951 Nm3/h. Ținând cont de situația existentă în 2002: 1157 locuințe (din
care 800 apartamente) și dotările aferente acestora – pentru care se estimează un
debit necesar de 3.293 Nm3/h gaze naturale, rezultă un necesar maxim orar instalat
de gaze naturale pentru localitatea Ghermănești de 4.244 Nm3/h. Deoarece acest
debit este mai mic decât debitul propus pentru SRM -S 3 Ghermănești
(Q = 7.000 Nm3/h) rezultă că debitul propus pentru localitatea Ghermănești prin

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 79
proiectul întocmit de S.C. INDUSTRIAL GAZ PROIECT S.R.L. București satisface
necesarul cerut de consumatorii acest ei localități.
În localitatea Snagov sunt prevăzute un număr de 360 noi gospodării ce vor
apare ca urmare a extinderii intravilanului localității, la care se adaugă 90 gospodării
într-un trup separat lângă comuna Gruiu. Pentru alimentarea cu gaze naturale a
acestora se estimează un necesar maxim orar de gaze naturale de 890 Nm3/h –
pentru cele 360 gospodării , respectiv 223 Nm3/h – pentru cele 90 gospodării .
Se propune alimentarea cu gaze naturale a celor 90 de gospodării prin
extinderea rețelei de gaze naturale din Siliștea Snagovului, comuna Gruiu.
Odată cu realizarea pasarelei spre mânăstirea Snagov se crează posibilitatea
alimentării cu gaze naturale a acestei mânăstiri. Astfel, se propune alimentarea cu gaze naturale a mânăstirii Snagov, prin extinderea rețelei de distribuție din
localitatea Siliștea Snagovului.
Ținând cont de situația existentă în 2002: 1061 locuințe (din care 250
apartamente) și dotările aferente, pentru care se estimează un consum maxim orar de gaze naturale de 3.470 Nm
3/h, la care se adaugă 890 Nm3/h, necesar pentru
cele 360 gospodării propuse prin PUG – rezultă un necesar maxim orar de gaze
naturale estimat la 4.360 Nm3/h, necesar asigurat de SRM -S 4 Snagov , cu
Q = 5.000 Nm3/h – propus prin proiectul realizat de S.C. INDUS TRIAL GAZ
PROIECT S.R.L. București.
Conform calculelor de mai sus, realizate pentru estimarea debitelor de gaze
naturale necesare tuturor consumatorilor, conform situației existente și extinderilor localităților comunei Snagov (prevăzute prin prezentul PU G) rezultă un necesar de
gaze naturale de 22.481 Nm
3/h.
Ca rezultat al acestei situații, se propune redimensionarea rețelei de repartiție
și a celor de distribuție, cu luarea în calcul a tuturor noilor consumatori (gospodării individuale, dotări propuse et c.).
Conducta de repartiție se va monta subteran la adâncimea de aproximativ
0,90 m de generatoarea superioară, de- a lungul drumului județean DJ 101B. Se va
urmări amplasarea acesteia sub spații verzi sau trotuare. La traversarea străzilor comunale conduct a se va monta în tuburi de protecție. Intersecțiile conductei de
medie presiune cu alte canalizații subterane se vor face perpendicular, conform Normativului I 6 -98. Conductele de gaze îngropate vor fi protejate contra coroziunii
prin izolare exterioară de bază cu bitum.
Conductele rețelei de distribuție vor fi din țeavă de polietilenă de înaltă
densitate (PE 80 SDR 11, SR -ISO-4437), cu diametre cuprinse între Ø 63 mm și
Ø 280 mm. Acestea se vor poza la o adâncime de 0,90 m măsurată de la generatoarea su perioară a conductei la suprafața solului și vor fi amplasate în lungul
străzilor numai pe teritoriul domeniului public în următoarea ordine de preferință: în zone verzi, sub trotuare, sub alei pietonale, sub zona carosabilă.
În conformitate cu Normele teh nice privind proiectarea, executarea și
exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt :
• conducte de distribuție, minim Ø 2” pentru conducte de oțel, respectiv Dn
40 mm pentru cond ucte de polietilenă,

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 80
• branșamente și instalații de utilizare, minim Ø 1” pentru conducte de oțel,
respectiv Dn 32 mm pentru conducte de polietilenă.
Pe porțiunile de drum care traversează canale de desecare, viroage,
conductele de gaze naturale se vor monta suprateran și vor fi realizate din oțel.
La amplasarea conductelor de gaze se vor respecta Normele tehnice
58/4.02.2004, cu privire la distanțele minime între conductele de gaze și alte instalații, construcții, obstacole.
În general, în localitățile comun ei Snagov, rețeaua de distribuție gaze
naturale se va amplasa pe partea opusă stâlpilor, liniilor și cablurilor electrice.
Pe străzile cu carosabil modernizat, mai ales pe drumul județean DJ 101B
vor fi prevăzute două conducte, câte una pe fiecare parte a străzii, această soluție
prezentând avantajele:
– se va reduce spargerea carosabilului atât pentru execuția conductelor de distribuție, cât mai ales pentru execuția branșamentelor;
– elasticitate mai mare în exploatare, deoarece în caz de necesitate se poate separa (scoate din funcțiune) numai jumătate din strada respectivă;
– realizarea de branșamente scurte și fără a stânjeni circulația rutieră din zona de lucru, ceea ce conduce la o exploatare mai sigură și costuri minime pentru abonat.
În vederea asigurării unei bune exploatări a sistemului de distribuție se
prevede ca acesta să aibă o configurație inelară ramificată, care va acoperi cu conducte toate străzile localităților. Eventualele traversări de drumuri se vor realiza prin foraje orizontale, conductele s e vor monta în tuburi de protecție, iar eventualele
traversări de ape se vor executa în soluție supraterană.
Conductele de distribuție a gazelor vor fi coordonate cu celelalte rețele
tehnico- edilitare existente sau propuse, pe aceleași trasee, direct în sol sau în
galerii tehnice.
Detalierea rețelelor de gaze în zonele existente, dimensionarea și
amplasarea exactă a conductelor vor face obiectul proiectelor de specialitate elaborate de specialiștii agreați de ROMGAZ S.A.
Proiectarea și executarea rețelei de alimentare cu gaze naturale în teritoriul
localităților componente ale comunei Snagov se vor realiza conform normativelor în vigoare (dintre care menționăm: I6 – 1998, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 137/1995,
P 100/1992, P 118/1983, N D 3915/1994, Normele t ehnice privind proiectarea,
executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 ș.a.m.d.) de către proiectanți și executanți de specialitate. Atât în faza de proiectare cât și la realizarea și exploatarea rețelelor de gaze naturale se vor respecta distanțele minime de protecție dintre acestea și alte instalații sau construcții, zone în care se interzic orice fel de lucrări.
Principalele distanțe de protecție impuse de normativele în vigoare sunt
prezentate în tabelele care urmează:

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 81

DATE ORIENTATIVE ÎN VEDEREA STABILIRII DISTANȚELOR
DE SIGURANȚĂ DE LA STAȚII DE REGLARE -MĂSURARE

Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale 58/4.02.2004 apărute în MO 173 bis din 27.02.2004
Nr.
crt. Destinația
construcțiilor
învecinate Distanțele de siguranță [m], pentru stații de capacitate:
până la 6.000 [m3/h] 6.000 – 30.000 [m3/h] peste 30.000 [m3/h]
Presiunea la intrare [bar]
< 2 2…6 > 6 < 2 2…6 > 6 < 6 > 6
1. Clădiri industriale și
depozite de materiale
combustibile
– grad I -II rezistență la
foc, categoria A, B pericol de incendiu

7

10

12

11

13

18

22

27
– grad III -V rezistență la
foc 7 10 15 12 15 20 25 30
– categoria C, D, E
pericol de incendiu 7* 10 12 10 12 15 20 25
2. Instalații industriale în
aer liber
– categoria A, B, C, D, E,
pericol de incendiu

7
10
13
11
13
18
18
27
3. Clădiri civile (inclusiv
cele administrative de
pe teritoriul unităților
industriale )
– grad I -II rezistență la foc 7* 10 12 10 12 15 20 25
– grad III -V rezistență la
foc 7 12 15 12 15 20 25 30
4. Linii de cale ferată
– curentă 20 20 20 20 20 20 25 30
– de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25
5. Marginea drumurilor
carosabile 4 5 8 4 6 10 6 10
6. Linii electrice de înaltă
tensiune 20 20 20 20 20 20 20 40
*) Stații de capacitate până la 1.000 m3 (și presiune de intrare < 2 bar) se pot alipi de un perete al
clădirii învecinate cu condiția ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre,
uși pe o lungime care depășește cu 5 m limitele stației în ambele direcții și pe o înălțime de 3 m deasupra stației).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 82

DISTANȚE MINIME ÎNTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE GAZE NATURALE
ȘI DIFERITE INSTALAȚII, CONSTRUC ȚII SAU OBSTACOLE

Conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale 58/4.02.2004 apărute în MO 173 bis din 27.02.2004
Nr.
crt. Instalația, construcția sau
obstacolul Distanța minimă în [m] de la
conducta de gaze din PE de: Distanța minimă în [m] de la
conducta de gaze din OL de:
P.J. P.R. P.M. P.J. P.R. P.M.
1. Clădiri cu subsoluri sau
aliniamente de terenuri susceptibile a fi construite 1 1 2 2 2 3
2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2
3. Canale pentru rețele termice, canale pentru
instalații telefonice 0,5 0,5 1,0 1,5 1,5 2
4. Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5
5. Conducte de apă, cabluri
de forță, cabluri telefonice
montate direct în sol, sau
căminele acestor instalații 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6
6. Cămine pentru rețele
termice, telefonice și
canalizare, stații sau
cămine subterane în
construcții independente 0,5 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0
7. Linii de tramvai până la șina cea mai apropiată 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2
8. Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5
9. Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
10. Linii de cale ferată, exclusiv
cele din stații, triaje și
incinte industriale
– în rambleu 1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*
– în debleu, la nivelul
terenului 3** 3** 3** 5,5** 5,5** 5,5**

Notă: Distanț ele exprimate în metri se măsoară în proiecție orizontală între limitele
exterioare ale conductelor sau construcțiilor.
*) – De la piciorul taluzului
**) – Din axul liniei de cale ferată
– Se va solicita și acordul SNCFR

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 83

DISTA NȚELE MINIME DE SIGURANȚĂ ÎNTRE CONDUCTELE DE TRANSPORT GAZE
NATURALE CU PRESIUNE PESTE 6 BAR, ȚIȚEI, PRODUSE PETROLIERE, GAZ
PETROLIER LICHEFIAT ȘI DIVERSE OBIECTIVE

Nr.
crt. OBIECTIVUL DISTANȚA MINIMĂ DE SIGURANȚĂ (m)
GAZE ȚIȚEI PROD. PETROL G.P.L.
1. Obiective din industria de petrol și gaze 40 10 10 N
2. Depozite de carburanți și stații PECO 60 10 – 10
3. Distanța în jurul sondelor de foraj
explorare -exploatare (raza zonei)
50
–
10
40
4. Linii electrice, stații și posturi de
transformare

– cu tensiunea > 110 kV 55 1,5 H
(min 20) 1,5 H
(min 20) 1,5 H
(min 20)
– cu tensiunea < 110 kV 50 1,5 H
(min 20) 1,5 H
(min 20) 1,5 H
(min 20)
5. Centre populate (de la limita intravilan)
și clădiri individuale (de la punctul cel
mai apropiat al c onstrucției)
50 (65)
15
15
15
6. Paralelism cu C.F. (de al piciorul,
respectiv de la muchia taluzului)
80
30

30
30
7. Paralelism cu drumuri (din axul
drumului)
– autostrăzi 60 LZS LZS LZS
– naționale 52 LZS LZS LZS
– județene 50 LZS LZS LZS
– comunale 48 N N 5
8. Balastiere în râuri 530 500 500 500
9. Terenuri cu destinație specială 280 250 250 250
10. Depozite de gunoaie 80 200 200 200
11. Poduri
– în amonte 30 150 150 150
– în aval 30 30 30 30
Normativ departamental N D 3915/1994 – “Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport
gaze naturale”
• H = Înălțimea suportului liniei electrice
• N = Nenormat
• LZS = Limita zonei de siguranță a drumului
• La punctul 5 – Distanța din paranteză se referă la conducte de gaze cu
P > 40 Bar
• La stabilirea distanțelor minime pentru conducte de gaze naturale s -a ținut
seama de prevederile celor două clase de locație

Sursa datelor:
• Normativ departamental ND 3915/1994 – “Proiectarea și construirea
conductelor colect oare și de transport gaze naturale”;
• Normativ departamental pentru stabilirea distanțelor din punct de vedere
al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalațiilor

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 84
tehnologice din industria extractivă de petrol și de gaze -1986 (în curs de
revizuire);
• Normativ departamental pentru proiectarea și executarea construcțiilor și
instalațiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria chimică – NPCICh 1977;
• CONPET S.A. – PLOIEȘTI;
• S.N.P. – Sucursala PETROTRANS – PLOIEȘTI;
• BUTAN GAS ROMANIA S.A.

Este recomandabil ca majoritatea clădirilor de interes public și mai ales cele
cu aglomerări de persoane (grădinițe, școli, dispensar, cămin cultural, primărie etc.) să fie echipate cu încălzire centrală și cu centrale termice pr oprii, realizându- se
astfel o creștere a confortului și siguranței în exploatare, o micșorare a numărului de puncte de foc și, deci, a pericolului de incendiu și accidente. De asemenea, există astfel posibilitatea de a se prepara și apă caldă de consum menajer. Centralele termice vor fi realizate cu respectarea normelor PSI, ISCIR și cele de siguranță în domeniul utilizării gazelor naturale. Aceste centrale vor fi corelate cu o alimentare corectă cu apă pentru umplerea instalației și pentru prepararea apei calde
menajere, precum și cu o canalizare capabilă să preia debitele sporite de apă uzată.
Centralele termice vor fi alimentate de preferință cu gaze naturale, pentru
consumatorii importanți fiind recomandată și realizarea de gospodării de combustibil lichid (păstrarea acestor gospodării acolo unde există) pentru perioadele de vârf de
consum a gazelor, când presiunea scade în rețele.
Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90%
dotate cu arzătoare automate, cu grad redus de poluare .
Există, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice, precum
și mașinile de gătit cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat în recipiente mic -vrac tip
BUTAN GAS ROMANIA sau SHELL GAS.
Instalațiile de utilizare a gazelor naturale se vor racor da la rețelele de
distribuție printr -un branșament la capătul căruia se montează postul de reglare
echipat cu regulator de debit, îmbinare electroizolantă și armăturile respective, toate protejate într -o firidă (metalică sau din zidărie) amplasată la limit a proprietății.
În scopul micșorării numărului de racorduri la conducte și de traversări ale
străzilor se recomandă să se execute un branșament pentru doi consumatori alăturați, numărul de posturi de reglare urmând a se stabili de la caz la caz.
Conform pr evederilor Normativului I 6 – 98, încăperea centralei termice va
avea un volum minim de 18 m³ și o suprafață vitrată de minim 0,90 m² (5% din volumul încăperii).
În instalațiile de utilizare, din localitățile comunei Snagov vor fi admise numai
aparate de utilizare și arzătoare standardizate, omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

REGLEMENTĂRI
• Aparatele de utilizare a gazelor naturale vor fi standardizate, omologate sau
cu agrement tehnic, în conformitate c u prevederile legislației în vigoare.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 85
• Pereții noilor clădiri trebuie să fie executați din zidărie de BCA de 35 cm
grosime, sau similar, cu strat exterior de termoizolație pentru a se realiza un
coeficient global de transmisie a căldurii corespunzător, obți nându- se un
consum scăzut de combustibil, precum și reducerea poluării datorită arderii combustibililor.
• Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală (pentru o clădire
sau un grup de clădiri) trebuie să fie peste 90%, urmând a se acorda o atenție deosebită realizării unui ansamblu corect calculat și executat arzător –
cazan- coș. Coșul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de
vedere al prevenirii incendiilor.
• Pentru evitarea poluării solului și apelor de suprafață și subterane, în cazul
alimentării cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se vor amplasa în cuve de beton armat sau vor fi realizate cu pereți dubli.
• În cazul folosirii gazului petrolier lichefiat (GPL) înmagazinat în recipiente
pentru alimentarea instalațiilor de încălzire centrală și pentru prepararea hranei, atât la instalațiile deja existente, cât și la cele care pot apărea în viitor, se vor respecta prescripțiile tehnice ale ISCIR nr. C8- 1997 pentru
proiectarea, execuția, instalarea, exploatarea, și verificarea recipientelor
stabile de stocare și alimentare în instalații de gaze petroliere lichefiate, cu capacitatea până la 5000 litri.

În conformitate cu aceste prescripții tehnice, distanțele minime obligatorii în
metri pentru instalarea recipientelor sunt:

DISTANȚE MINIME DE SIGURANȚĂ DINTRE DEPOZITELE DE G.P.L. CU RECIPIENTE
FIXE SUPRATERANE ȘI OBIECTIVELE ÎNVECINATE

Nr.
crt. Obiective ≤3000 3001-5000 5001-15000 15001-
30000
1. Autocisternă 3 3 5 7,5
2. Clădiri de locuit și anexe, spații de
producție, ateliere, depozite (altele
decât cele cu regim special) 5 7,5 10 15
3. Clădiri publice: săli de spectacole, hoteluri, școli, spitale, biserici,
birouri, clădiri administrative,
inclusiv prizele de aer ale acestora,
canalizări, alte obiective cu
destinație similară 15 15 20 30
4. Linii electrice de joasă și medie tensiune (măsurarea se face de la
proiecția în plan a acestora), cale
ferată. 15 20 30 35
5. Linii electrice de înaltă tensiune (măsurarea se face de la proiecția
în plan a acestora) 20 20 25 30
6. Limita de proprietate 3 5 10 15
Conform Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I 31 – 1999 , tabelul 3, pag. 81. Distanțe în metri, capacități în litri

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 86
Distanțele menționate la punctele 2, 3 și 6 pot fi micșorate cu 50% în cazul
construirii unui zid antifoc, rezistent la explozie, la limita împrejmuirii depozitului, pe
direcția obiectivului considerat.

La întocmirea PUZ și PUD se va ține seama de aceste distanțe pentru a se
asigura instalarea corectă a recipientelor.
Intersecțiile dintre conducte și drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform
STAS 9312 -87 și aviza de către forurile competente
Indicarea în PUG a traseelor conductelor trebuie completată în mod
obligatoriu cu stabil irea exactă a traseelor, realizată cu detectorul de metal, pentru a
se evita situațiile de amplasare necorespunzătoare a construcțiilor și mai ales la vânzarea și revânzarea terenurilor.
Traseele conductelor trebuie cunoscute și pe terenurile agricole, evi tându- se
plantațiile perene (vii, pomi fructiferi) în zona conductelor de fluid combustibil.
Rețelele de transport a fluidelor combustibile se încadrează în prevederile
art. 82 din Legea nr. 18/1991 a Fondului Funciar ce stipulează:
Art. 82 – Ocuparea ter enurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de
avarii și executarea unor lucrări de întreținere la obiectivele prevăzute de art. 81 (conductele de transport pentru produsele petroliere și gaze naturale), care au caracter urgent și care se execută î ntr-o perioadă până la 30 de zile, se vor face pe
baza acordului prealabil al deținătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii județului sau a municipiului București.
În toate cazurile, deținătorii de terenuri au dreptul la despăgubiri pentru
daunele produse.
Legea Petrolului nr. 134/1995, care se referă și la gazele naturale, stipulează
următoarele:
Art. 8 – Sistemul național de transport al petrolului/gazelor face parte din
domeniul public de interes național și este de importanță strategică.
Pentru a asigura întreținerea sistemului național de transport al
petrolului/gazelor și pentru a elimina apariția posibilelor pericole în exploatarea acestuia se stabilesc zonele de protecție și siguranță în conformitate cu normativele și prescripțiile tehnice specifice aprobate de Autoritatea Competentă (Agenția Națională pentru Resurse Minerale și ROMGAZ S.A.).
Unitățile care se ocupă cu transportul prin conducte au dreptul să realizeze
lucrări de intervenție la conducte numai cu anunțarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervențiile executate în caz de avarii se stabilesc ulterior, prin negocieri cu proprietarul terenului.
Executarea cadrului juridic, precum și cunoașterea traseelor conductelor, ca
și a servituților pe care acestea le ridică crează posibilitatea ca proprietarii terenurilor pe care trec astfel de conducte să coopereze la refacerea conductelor și la înlocuirea lor.

Observații finale

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 87
Alimentarea cu gaze naturale la nivelul "Parcului turistic și de agrement
SNAGOV " va fi rezolvată printr -un studiu de fezabilitate elaborat de specialiști la
comanda beneficiarului.

• Se vor respecta în principal următoarele reglementări:
 Legea fondului funciar nr. 18/1991 cu completările ulterioare;
 Legea petrolului nr. 134/1995, ale cărei prevederi se aplică și gazelor
naturale;
 Legea privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia nr. 213/ 1998;
 Normativul departamental nr. ND 3915- 94 pentru proiectarea și
construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale;
 Normativ departamental PSI în industria extractivă de petrol și gaze 1986
(în curs de revizuire);
 STAS 8591 -97: Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane
executate în săpătură;
 STAS 9312 -87: Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte –
Prescripții de proiectare;
 Ordinul nr. 462- 93 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului –
anexa 2 – Norme de limitare a emisiilor de poluanți pentru instalațiile de
ardere;
 Normativul I 6 – 98 pentru proiectarea și executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale;
 Normativul experimental I 6 PE/2000 pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilenă;
 Normativul I 31 – 99 pentru proiectarea și executarea sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL);
 H.G.R. nr. 538 / 1999 privind condițiile de emitere a acordului de utilizare și consum al gazelor naturale;
 Normativul P 118 – 99 de siguranță la foc a construcțiilor
 H.G.R. nr. 678 / 1998 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor.
 Normele tehnice privind proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale 58/4.02.2004 apărute în M.O. nr. 173 bis din 27.02.2004
• În cazul utilizării pentru încălzire și prepararea hranei a gazelor petroliere
lichefiate (GPL) în sistem mic -vrac se vor respecta prevederile
Normativului I 31 -99 pentru proiectarea și executarea sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate. În tabelul de mai sus sunt indicate
distanțele minime de siguranță dintre depozitele de GPL cu recipiente fixe și obiectivele învecinate.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 88
Pentru eliberarea autorizațiilor de construire în zona conductelor de transport
gaze naturale sau alte fluide combustibile se va solicita în mod obligatoriu avizul
tehnic din partea deținătorului.
În avizul emis, societățile respective vor specifica condițiile de amplasare a
construcțiilor și condițiile de lucru în zona conductelor.

3.9.6. Alimentarea cu energie electrică
O prio ritate în alimentarea cu energie electrică a comunei Snagov constă în
racordarea la rețeaua electrică de joasă tensiune a acelor gospodării încă
neelectrificate (atât cele mai demult construite cât și cele apărute de curând pe malul lacului Snagov – în loc alitatea Vlădiceasca, în zona complexului monahal
carmelitan, precum și în zona Mavrodin).
Iluminatul public va trebui îmbunătățit în zonele periferice. Se vor utiliza lămpi
cu vapori de sodiu.
În viitorul apropiat în comuna Snagov se vor dezvolta mai mult e zone în
limitele noului intravilan.
Numărul total al noilor gospodării înființate va fi de circa 2900 (Snagov 450,
Ghermănești 385, Vlădiceasca 225, Ciofliceni 360 și Tâncăbești 1500 ).
Necesarul energetic pentru alimentarea noilor consumatori va fi preluat din
rețeaua de distribuție de joasă tensiune (LEA 0,4 kV), rețea ce se va extinde în acest scop.
Pentru a asigura surplusul de putere necesar se vor instala noi posturi de
transformare, posturi ce vor fi integrate în rețeaua de distribuție pe medie tens iune.
Pentru mediul rural vom considera o putere absolută de 1,0 kw/gospodărie
la nivelul postului de transformare.
• Localitatea Snagov (reședința de comună):
– puterea maximă simultan absorbită de cele 450 gospodării va fi:

P m s a = 450 gospodării x 1,0 kw/gospodărie = 450 kw
– puterea aparentă necesară Sn la nivelul posturilor de transformare va fi:

Sn = 1,1 x P m s a
= 1,1 x 450
= 550 (kVA) cos ϕ 0,9

unde: 1,1 – coeficient ce ține seama de căderile de tensiune pe linie;
cos ϕ – factorul de putere admisibil (cos ϕ = 0,9).
Pentru acoperirea necesarului energetic se vor mai înființa 2 posturi (1 PCZ
400 kVA + 1 PTA 250 kVA) .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 89
• Localitatea Ciofliceni (sat aparținător):
– puterea maximă simultan absorbită de cele 360 gospodării va fi:

P m s a = 360 gospodării x 1,0 kw/gospodărie = 360 kw
– puterea aparentă necesară Sn la nivelul posturilor de transformare va fi:

Sn = 1,1 x P m s a
= 1,1 x 360
= 440 (kVA) . cos ϕ 0,9
Acest necesar va fi asigurat de 1 post PCZ de 630 kVA .

• Localitatea Ghermănești (sat aparținător):
– puterea maximă simultan absorbită de cele 385 gospodării va fi:
P m s a = 385 gospodării x 1,0 kw/gospodărie = 385 kw
– puterea aparentă necesară Sn la nivelul posturilor de transf ormare va fi:

Sn = 1,1 x P m s a
= 1,1 x 385
= 470,56 (kVA) . cos ϕ 0,9
Acest necesar va fi asigurat de 1 post PCZ de 630 kVA .

• Localitatea Tâncăbești (sat aparținător):
– puterea maximă simultan absorbită de cele 1500 gospodării va fi:
P m s a = 1500 gospodării x 1,0 kw/gospodărie = 1500 kw
– puterea aparentă necesară Sn la nivelul posturilor de transformare va fi:

Sn = 1,1 x P m s a
= 1,1 x 1500
= 1833,34 (kVA) . cos ϕ 0,9
Acest necesar va fi asigurat de 3 posturi PTA de 250 kVA .

• Localitatea Vlădiceasca (sat aparținător):
– puterea maximă simultan absorbită de cele 225 gospodării va fi:
P m s a = 225 gospodării x 1,0 kw/gospodărie = 225 kw
– puterea aparentă necesară Sn la nivelul posturilor de transformare va fi:

Sn = 1,1 x P m s a
= 1,1 x 225
= 275 (kVA) . cos ϕ 0,9
Pentru asigurarea acestui necesar se vor instala 2 posturi PTA de 250 kVA .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 90
Capacitățile noilor posturi de transformare vor trebuie să asigure și
necesitățile sezoniere când comuna este vizitată de un număr semnificativ de turiști.
Amplasarea lor se va face în centrul de greutate al zonelor pe care le deservesc.
În comuna Snagov, de o parte și de alta a drumului național DN 1 se va
dezvolta și o zonă cu profil industrial -servicii. Necesarul energetic pe ntru
alimentarea consumatorilor industriali se preconizează a fi de cca. 2000 kVA .
Acesta va fi asigurat de 5 posturi de transformare PCZ 400 kVA .

Trupurile propuse prin noul PUG ce vor aparține comunei Snagov poziționate
în apropierea satului Siliștea Snagovului (comuna Gruiu) vor fi alimentate din
rețeaua electrică a acestuia.

3.9.7. Telecomunicații
Dezvoltarea urbanistică a comunei va necesita asigurarea a cca. 1500 noi
linii telefonice. Pentru aceasta va fi nevoie de amplificări ale capacităților ac tuale ale
centralelor telefonice existente.
Se va avea în vedere și racordarea la rețeaua de telefonie a noilor obiective
economice din localitatea Tâncăbești, precum și a gospodăriilor ce se vor înființa
prin extinderea intravilanului. În paralel cu procesul de extindere a rețelelor telefonice comunale se va realiza și modernizarea celor vechi prin înlocuirea conductorilor ce prezintă un grad de uzură ridicat.

Observații finale
Alimentarea cu energie electrică și telecomunicații la nivelul "Parcului turi stic
și de agrement SNAGOV" vor fi rezolvate prin studii de fezabilitate elaborate de specialiști la comanda beneficiarului.

3.10. PROTECȚIA MEDIULUI

Concluzii, recomandări, căi de limitare și/sau eliminare a poluării și degradării
mediului

Primul p as care trebuie făcut în domeniul reabilitării mediului, este activitatea
de mediatizare, informare și educare a populației cu privire la drepturile și obligațiile
care îi revin față de protejarea mediului.
Obiectivele pentru aer sunt:
• inventarierea tuturor surselor de poluare existente și viitoare, acestea
incluzând: localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele masice ale

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 91
poluanților, modul de utilizare a instalațiilor (inclusiv a celor de captare și
epurare a gazelor dacă este cazul);
• elaborare a și aplicarea unui sistem legislativ și reglementări pentru
protecția aerului la nivel local;
• propuneri referitoare la încălzirea locuințelor prin înlocuirea combustibililor
tradiționali (lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.

Obiectivele pentru apă se referă la realizarea unui sistem centralizat de
colectare a apei menajere și a unei stații de epurare pentru comuna Snagov,
amplasată pe malul drept al lacului Snagov, pe teritoriul comunei Gruiu (eventual în
cooperare cu această comună).

Obiectivele pentru sol sunt:
• gospodărirea adecvată a actualelor platforme de gunoi neamenajate,
recomandându- se pentru acestea acoperirea periodică cu un strat de
pământ de 10 cm a deșeurilor proaspăt depozitate, împrejmuirea cu gard
și perdea de protecți e, precum și interzicerea accesului anumitor deșeuri
(toxice, periculoase);
• identificarea unui amplasament în vederea realizării unei rampe de
transfer zonală pentru deșeuri care să deservească asocierea următoarelor comune – Snagov , Gruiu, Nuci, Grădiștea și Moara Vlăsiei;
până atunci se propune realizarea unei mini rampe de transfer pentru comuna Snagov pe un amplasament situat în partea de sud a comunei, pe partea stângă a căii ferate București -Snagov;
• stabilirea unor mecanisme economico- financiare care să stimuleze
combaterea eroziunii solurilor de către actualii proprietari de terenuri;
• colaborarea cu primăria comunală pentru monitorizarea modului de utilizare a fertilizatorilor și a substanțelor fitosanitare;
• împădurirea terenurilor în pantă și degradate;
• menținerea actualelor suprafețe împădurite și completarea golurilor create prin tăiere.

Impactul autostrăzii București – Brașov asupra mediului
Conform “P.A.T.J. – județul Ilfov – reactualizare” (elaborat de INCD –
URBANPROIECT în anul 2004), pol uarea specifică drumurilor și traficului rutier, în
funcție de intensitatea și durata ei, este de următoarele tipuri:
– poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcție a autostrăzii, cu
caracter temporar;
– poluarea manifestată în perioada operațional ă a autostrăzii, datorită
traficului zilnic desfășurat;
– poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulație în care sunt
implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;
– poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menținerea
circulației în condiții de siguranță pe perioadele de iarnă.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 92

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuție a autostrăzii
Poluarea aerului
Execuția lucrărilor de construcție a autostrăzii cons tituie pe de o parte, o
sursă de emisii de praf, datorită circulației vehiculelor grele, iar pe de altă parte, o
sursă de emisie a poluanților specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor, cât și în c ele ale mijloacelor de transport
folosite. Suplimentar, pe durata lucrărilor de execuție trebuie luat în considerare și impactul generat de funcționarea stațiilor de mixturi asfaltice și betoane.
Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de medi u în faza de
execuție a autostrăzii, s -a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele
potențial poluatoare. Evaluarea impactului poluanților emiși, s -a făcut prin
modelarea matematică a dispersiei lor, luându- se în calcul următorii poluanți: pulberi
în suspensie, NOx, SO
2, CO, CO V tot.
Din analiza rezultatelor și a hărții de dispersie se constată că nivelurile de
poluare pentru poluanții CO, NOx și CO V tot se încadrează în normele impuse de
STAS nr. 12574/87 și Ordinului nr. 756/97.
În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari,
depășindu- se normele standardizate.
Măsuri de protecție a calității aerului
Ca măsuri generale, se recomandă adoptarea unor tehnologii mai puțin
poluante, folosirea unor stații de mixturi asfalti ce și de betoane dotate cu instalații de
epurare a gazelor evacuate în atmosferă și de reținere a prafului, astfel încât nivelul emisiilor să nu depășească limitele standardizate:
– în cazul stațiilor de mixturi asfaltice și stațiilor de betoane este necesar ă
echiparea cu filtre textile;
– în centralele termice și stațiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie
folosit combustibil corespunzător (gaze naturale sau combustibil lichid ușor CLU);
– limitarea emisiilor de substanțe poluante provenite de la utilaj e constă în
folosirea de utilaje și camioane de generație recentă, prevăzute cu sisteme performante de reducere și reținere a poluanților.

Poluarea apei
Surse posibile de poluare a apelor, în perioada de execuție a autostrăzii pot
fi:
– lucrările de punere în operă a materialelor de construcție (beton, bitum,
agregate etc.), în cazul în care acestea se desfășoară în apropierea cursurilor de apă (în cazul comunei Snagov – pârâul Vlăsia );
– traficul greu, prin diferite emisii de substanțe poluante în atmosferă, care
în timpul ploilor aceste emisii sunt transferate în ceilalți factori de mediu (apa de suprafață și subterană, sol etc.);
– stațiile de asfalt și betoane amplasate în apropierea unui curs de apă (în cazul comunei Snagov – pârâul Vlăsia ), pot constitui s urse de poluare

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 93
prin spălarea poluanților specifici din atmosferă sau de pe sol de către
apele meteorice;
– apele uzate de la organizările de șantier care necesită o preepurare locală.
Măsuri de protecție a calității apelor
Se recomandă evitarea amplasării organizărilor de șantier în apropierea
cursurilor de apă (în cazul comunei Snagov – pârâul Vlăsia ).
Pentru organizările de șantier și bazele de producție se recomandă
proiectarea unui sistem de canalizare, epurare și evacuare atât a apelor menajere, proveni te de la cantină, spații igienico- sanitare, cât și pentru apele meteorice care
spală platforma organizărilor de șantier.

Poluarea solului
Pe perioada lucrărilor de execuție a autostrăzii, organizările de șantier pot
genera o serie de surse de poluare a s olului, cum ar fi:
– stațiile de asfalt din următoarele operații: încălzire agregate, topire
agregate, topire bitum, încărcare buncăr cu mixtură;
– depozitele de carburanți datorită posibilelor pierderi;
– deșeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producți e (deșeuri
menajere, deșeuri tehnologice de tipul șlamurilor, alte deșeuri solide sau lichide).
Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens,
cu cât precipitațiile pot spăla și antrena diferite particule de pe depozitele de deșeuri
în sol și în pânza freatică.
Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a
pământului, sau mișcări de terasament, fiind necesare gropi de împrumut, activități care pot duce la apariția fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.
Măsuri de protecție a calității solului
• Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de șantier,
vor fi redate circuitului normal de folosință după închiderea lucrărilor de
construcție, iar în cazul în care se const ată degradări ale acestora, vor fi
aplicate măsuri de reconstrucție ecologică.
• Amplasarea organizărilor de șantier va evita zonele cu soluri valoroase.
• Decaparea solului vegetal se va face în limita stratului necesar, iar
depozitarea provizorie a pământului excavat este recomandabil să se facă pe suprafețe cât mai reduse.
• Amplasamentul gropilor de împumut va fi ales de antreprenor astfel încât
impactul asupra mediului să fie minim, iar după încheierea lucrărilor acestea trebuie reamenajate pentru a fi readuse la folosința inițială.
• Stocarea materiilor prime care intră în procesul de fabricare a mixturii
asfaltice, a carburanților, a diferitelor tipuri de deșeuri se va face în recipiente speciale.
• O parte din deșeurile rezultate din lucrările de construcție v or putea fi
reciclate și refolosite.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 94
• Deșeurile rezultate, precum și ambalajele substanțelor toxice și
periculoase, vor fi depozitate în siguranță și predate unităților specializate
pentru depozitare definitivă, reciclare sau incinerare.

Flora și fauna
Șantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfășoară în cadrul lui
(trafic de mașini grele, buldozere, stații de asfalt, stații de betoane etc.) generează emisii de poluanți și zgomot, având impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetați ei.
Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potențială a solului, haldele de
deșeuri etc., toate acestea au efecte negative asupra vegetației în sensul reducerii suprafețelor vegetale și uneori a pierderii calității inițiale.
Pentru construcția unui 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în
medie de circa 4 ha de teren .
În aceste condiții, în unele zone lucrările de construcție vor implica defrișări și
tăieri de arbori. Există zone unde pentru construcția autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziția kilometrică este
aproximativă):
– între km 22 și km 23 – în pădurea Surlari (pe teritoriul comunei Moara
Vlăsiei);
– între km 24 și km 26 – în pădurea Vlăsia (pe teritoriul comunei Snagov ).
Dacă din punct de vedere chi mic poluarea aerului nu apare periculoasă
pentru vegetație, poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).
Asupra faunei acționează negativ mai ales zgomotul produs de diferite utilaje
din șantier, dar și împiedicarea accesului în unele zone.
Măsuri de protecție a florei și faunei
Se recomandă amplasarea unor bariere fizice, pentru a nu se afecta și alte
suprafețe decât cele necesare construcției, având caracter temporar.
După închiderea l ucrărilor de construcție a autostrăzii, antreprenorul are
obligația să ia măsuri de ecologizare în scopul aducerii mediului, respectiv vegetația, la starea inițială.

Zgomotul și vibrațiile
Lucrările de construcție a autostrăzii implică 4 surse de zgomot și vibrații:
procese tehnologice de execuție a drumului, circulația mijloacelor de transport, funcționarea instalațiilor și utilajelor și funcționarea utilajelor din cadrul secției de sortare -concasare.
Impactul zgomotului și vibrațiilor au un caracter te mporar, fiind produse pe
durata perioadelor de construcție.
În timpul construcției, pe anumite perioade de timp, nivelul de zgomot atinge
valori importante, fără a depăși 90 dB, valori care se încadrează în limitele

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 95
acceptate de normele de protecția muncii , cu condiția să existe măsuri speciale de
protecție antifonică.
Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor
de stres nu numai pentru factorul uman, dar și pentru animalele sălbatice cărora li
se disturbă habitatul natural . Acest lucru se face resimțit în special în zonele unde
traseul autostrăzii va traversa zone împădurite (în cazul comunei Snagov –
pădurile Barboși și Vlăsia ).
Măsuri de protecție
Traseele mijloacelor de transport (traficul greu) vor trebui să evite intravilanul
localităților.
Atât în organizarea de șantier cât și în zona fronturilor de lucru este necesar
a se lua toate măsurile de protecție antifonică pentru personalul aferent.

Monitorizarea factorilor de mediu
Pe perioada execuției lucrărilor pentru autostradă este necesar a se
desfășura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienței măsurilor aplicate cât și pentru a stabili măsuri corective în cazul depășirii valorilor admisibile. În acest sens se propun următoarel e măsuri necesare a fi
aplicate cu sprijinul Inspectoratului de Protecția Mediului Ilfov:
– identificarea și monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii
specifice de poluanți;
– stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea nivelului de
zgomot pe durata execuției lucrărilor;
– urmărirea modului de funcționare a instalațiilor de depoluare și măsuri
privind curățirea lor periodică;
– verificarea periodică a etanșeității rezervoarelor de stocare a carburanților
sau substanțelor toxice dacă este c azul;
– gestionarea controlată a deșeurilor rezultate din organizările de șantier.

Poluarea manifestată în perioada de exploatare
Poluarea aerului
Sursa principală de poluare a aerului în perioada operațională a autostrăzii
este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare a acestui proces, în atmosferă sunt evacuate o serie de substanțe nocive. Principalii poluanți din gazele de ardere sunt oxizii de carbon (CO și CO
2), oxizii de azot (NOx), azoții
de sulf (SOx – în cazul autovehi culelor care circulă cu motorină), hidrocarburi
nearse, plumb și compuși ai plumbului, precum și aerosoli.
Pentru evaluarea emisiilor specifice circulației rutiere s -a folosit o
metodologie (COPERT III) care stabilește factorii de emisii pentru autovehicul e,
estimările făcându- se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025.
Din analiza rezultatelor și a hărții de dispersie corespunzătoare, se constată
că nivelurile de poluare la diferite distanțe de axul principal al autostrăzii pentru toți poluanți i analizați se încadrează în normele impuse de STAS nr. 12574 – 87 și

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 96
Ordinul nr. 756/97. Totuși în cazul NOx există depășiri ale pragului de alertă la
distanțe foarte apropiate de axul autostrăzii.
Măsuri de protecție a aerului
Autostrada va atrage o part e a traficului desfășurat în prezent pe drumurile
naționale DN 1 și DN 1A.
Acest fapt se va materializa în fluentizarea traficului pe cele două drumuri și
implicit va conduce la o reducere a emisiilor de substanțe poluante degajate în atmosferă cu aproxima tiv 25%.
Atragerea pe autostradă a unei părți a traficului local va reduce nivelul
poluării manifestat în prezent datorită circulației în localități (ale comunei Snagov în
cazul de față).
Se preconizează ca în viitorul apropiat se va introduce obligativitatea utilizării
benzinei fără plumb, așa cum s -a întâmplat în țările Uniunii Europene.

Poluarea apei
Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma
autostrăzii și apele uzate descărcate de la constrcțiile aferente de exploatare a autostrăzii (în cazul comunei Snagov – baza de întreținere și centrul de
coordonare autostradă situate lângă nodul rutier care asigură accesul în/dinspre
autostradă a traficului din zona Snagov și Moara Vlăsiei).

Ca urmare a traficului intens care se desfăș oară pe autostradă, apele
meteorice care spală poluanții depuși pe platformă, constituie ape poluante care
necesită epurarea înainte de deversarea lor într -un emisar sau pe terenurile
înconjurătoare.
Cea de- a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere și pluviale
provenite de la construcțiile aferente activității de exploatare a autostrăzii: parcări și centre de întreținere.
Măsuri de protecție a apelor
Pentru apele meteorice care spală platforma autostrăzii se recomandă
amplasarea următoarelor tipuri de construcții pentru epurarea apelor meteorice:
bazine decantoare, separatoare de grăsimi și bazine de dispersie, acestea din urmă fiind prevăzute când apa se evacuează pe terenul înconjurător.
Pentru construcțiile aferente activității de exploatare a aut ostrăzii, se
recomandă ca apele uzate să fie colectate și introduse în construcții de epurare modelate. Apa epurată va fi evacuată apoi la cel mai apropiat emisar (în cazul comunei Snagov – pentru baza de întreținere și centrul de coordonare
autostradă – pârâul Vlăsia).

Poluarea solului
Sursele de poluare ale solului în perioada operațională a autostrăzii sunt:
emisiile de poluanți rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanții depuși pe platforma autostrăzii și deșeurile sol ide și/sau apele uzate
provenite de spațiile de servicii.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 97
Măsuri de protecție a solului
Tendința este ca în viitor să fie introduse reglementări privind reducerea
adaosului de plumb din benzină și ca autovehiculele să fie utilate cu dispozitive
antipoluant e. Acestea vor contribui la diminuarea emisiilor de poluanți în atmosferă
și în consecință la diminuarea depunerii lor pe sol.
În ceea ce privește deșeurile provenite de la spațiile de servicii, acestea vor fi
colectate și transportate la gropile de gunoi amenajate, ale localităților apropiate (în
cazul comunei Moara Vlăsiei – pentru baza de întreținere și centrul de
coordonare autostradă – mini rampa de transfer zonal pentru deșeuri propusă
a fi realizată în sudul comunei Snagov ).

Prejudicii aduse flore i și faunei
Flora poate fi afectată de emisiile de substanțe poluante care se pot depune
pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol și infiltrarea odată cu apele pluviale.
Principalul impact asupra vegetației generat de const rucția autostrăzii îl
reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafețe de păduri (în cazul comunei Snagov – afectarea pădurii Vlăsia , între km 24 și km 26 al
autostrăzii; în cazul comunei vecine Moara Vlăsiei – afectarea a circa 4 ha din fondul
forestier al pădurii Surlari).
Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându- i
habitatul și întrerupându- i traseele de migrare.
Măsuri de protecție
Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei autost răzii
se vor amplasa împrejmuiri.
Prin amplasarea gardurilor, mortalitatea animalelor este redusă considerabil,
însă prevederea împrejmuirii agravează efectul de fragmentare manifestat asupra habitatului faunei.
Acolo unde trebuie să se mențină continuitat ea spațiului natural pentru a se
conserva viața sălbatică este imperios necesar să se completeze amenajările rutiere cu pasaje care să permită traversarea denivelată a drumului.

Zgomotul și vibrațiile
Un aspect important al impactului lucrării asupra me diului uman îl constituie
evoluția nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.
Pentru evaluările de zgomot s -au considerat valorile de trafic din anul 2025,
calculele efectuându- se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de
autostradă.
Conform STAS nr. 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de
75-85 dB , încadrându- se în general în limitele admisibile.
O atenție deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite,
sanatorii, stațiuni) unde nivelul de zg omot echivalent este la 45 dB .

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 98
În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la
marginea platformei autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puțin 5 dB
(în cazul comunei Snagov – de-a lungul autostrăzii București – Brașov în dreptul
parcului de turistic și de agrement Snagov, pentru reducerea nivelului de zgomot la
nivelul zonelor situate de- o parte și de alta a ei).

Monitorizarea factorilor de mediu
După intrarea în exploatare a autostrăzii este necesară aplicarea unui
program de monitorizare a factorilor de mediu.
• Pentru protecția calității aerului se recomandă a se face măsurători în
special în zonele unde autostrada trece aproape de localități.
• Pentru protecția calității cursurilor de apă, în cazul în care apele met eorice
ce spală platforma autostrăzii sunt epurate, se recomandă monitorizarea eficienței de funcționare a stațiilor de epurare.
• Măsurile adoptate pentru protecția faunei, prin realizarea împrejmuirilor cât
și a podețelor de traversare trebuie urmărite periodic, cu sprijinul reprezentanților ocoalelor silvice.

Poluarea accidentală
Poluarea accidentală este rezultatul deversării de poluanți ca urmare a
producerii unui accident în care sunt implicate autovehicule ce transportă substanțe toxice sau pericul oase (hidrocarburi, produse chimice, explozibili etc.).
Riscul poluării accidentale crește odată cu creșterea traficului. Impactul
asupra mediului (ape de suprafață, ape subterane, sol) depinde de vulnerabilitatea zonei, precum și de cantitatea și natura produsului deversat.

Poluarea apelor
În cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule, care
transportă hidrocarburi lichide, sau alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe platforma autostrăzii sau pe terenurile î nvecinate.
Dacă are loc o deversare bruscă într -un curs de apă și este incompatibilă cu
capacitatea de diluație a acestuia, se poate produce o distrugere totală sau parțială a florei și faunei pe un tronson de o lungime de zeci de km, funcție de confluențele din aval.
Dacă deversarea are loc într -o apă stătătoare, atunci toate formele de
poluare sunt nocive și refacerea calității apei este lentă.
Dacă accidentul s -a produs într -o zonă unde apa subterană este cantonată în
terenuri aluvionare, timpul de înaintare a apei este suficient de mare pentru a se evita riscul de distribuție a apei poluate. Depoluarea este dificilă, dar zonele poluate pot fi fixate.
Măsuri de protecție
Pentru limitarea impactului negativ se pot lua următoarele măsuri:
• blocarea scurgerii șanțurilor;

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 99
• devierea circulației;
• curățarea șanțurilor și a terenului.
Se propune realizarea unor construcții pentru epurarea apelor meteorice care
spală platforma autostrăzii, înainte de deversarea lor într -un emisar sau pe
terenurile înconjurătoare.

Poluarea solului
Sursele de poluare pentru sol sunt aceleași ca și pentru apele de suprafață și
cele subterane și anume deversarea de substanțe toxice sau periculoase ca urmare
a producerii unui accident de circulație.
Impactul asupra solului, depinde de se nsibilitatea solului și de tipul și
cantitatea produsului deversat.
Măsuri de protecție
Măsurile propuse pentru protecția apelor de suprafață și a celor subterane
sunt măsuri obligatorii și pentru protecția solului. Aceste măsuri sunt: blocarea scurgerilor șanțurilor, devierea circulației, curățarea șanțurilor și a terenului.

Poluarea sezonieră
Poluarea sezonieră apare ca rezultat al lucrărilor executate pentru
menținerea siguranței circulației pe perioada de iarnă, când autostrada poate fi acoperită cu polei sau gheață. Cea mai utilizată substanță este clorura de sodiu.

Poluarea apelor
După topirea gheții, soluția de săruri rezultată se scurge sau este proiectată
lateral de circulația vehiculelor, dispersându- se pe terenul învecinat și/sau în apele
naturale.
Impactul asupra apelor constă în transferul NaCl în apele de suprafață și/sau
în pânza freatică, prezența sărurilor sub forma ionilor fiind constatată până la distanțe de 100 m de drum.
Măsuri de protecție
• Clorura de sodiu, precum și celelalte materiale care se folosesc în timpul
iernii trebuie să fie stocate în depozite acoperite și pe suprafețe impermeabile, pentru a nu se produce poluări prin antrenarea lor de către apele meteorice.
• Optimizarea cantității de sare utilizată: folosirea soluției de saramură în
tratamentul preventiv pare a fi o soluție bună în acest sens.
• Se vor proteja zonele sensibile pentru evitarea utilizării de substanțe cu
concentrări ridicate.

Poluarea solului
Poluarea solului poate să apară ca rezultat al infiltrării apelor pluviale care
spală platforma autostrăzii antrenând substanțele folosite pentru dezgheț.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 100
După topirea gheții soluția de săruri rezultată se strânge sau este proiectată
lateral prin circulația vehiculelor, dispersându- se pe terenul învecinat.
O parte di n cantitatea de sare utilizată se va acumula în sol, în orizontul de
10 – 40 cm.
Măsuri de protecție
Se recomandă ca substanțele folosite pentru dezgheț să fie ținute în depozite
acoperite și pe platforme impermeabile. Dacă locul de depozitare nu este acop erit,
în jurul depozitului se vor construi șanțuri de gardă, unde să fie colectate apele
pluviale care șiroiesc pe depozit.
Se recomandă de asemenea a se acorda o atenție deosebită terenurilor
sensibile, cu capacitate mare de acumulare, prin utilizarea unor doze optime de săruri pentru dezgheț.

Poluarea vizuală
Probabil va exista o presiune puternică în sensul amplasării în imediata
apropiere a autostrăzii și a căilor de acces la aceasta a unor elemente de mobilier urban purtătoare, în principal, de mesaj e publicitare, care se adaugă la elementele
de construcție aparținând autostrăzii pot avea un impact specific asupra peisajelor naturale.
Măsuri de protecție
Impactul vizual exercitat de autostradă și elementele aferente va fi ținut sub
control prin măsuri de proiectare și prin reglementări urbanistice și de disciplină în
construcții.

Zone naturale protejate
Pe teritoriul comunei Snagov sunt delimitate două zone naturale protejate de
interes național – Rezervația "Lacul Snagov" și Rezervația "Pădurea Snago v"
(conform Legii nr. 5/2000 – Zone protejate, Anexa nr. I – Zone naturale protejate,
punctul 2.0 – Rezervații și monumente ale naturii – pozițiile 2.560 și 2561).
Rezervația "Lacul Snagov" are circa 100 ha și se întinde între Vila "23" (la
sud) și mânăsti rea Snagov (la nord), incluzând ambele maluri ale lacului (la est și
vest); rezervația naturală "Pădurea Snagov" are circa 10 ha și este situată pe
malul nordic al lacului Snagov (în vecinătatea Palatului Snagov).
Conservarea habitatelor și speciilor din aceste zone naturale protejate se va
realiza în conformitate cu Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (c apitolul II, secțiunea 2
– art. 14, alin. 1 și 2 și capitolul III).

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 101
3.10. REGLEMENTĂRI – PERMISIUNI ȘI RESTRICȚII
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza
reglementărilor – partea grafică (planșele 4a, 4b, 4c, 4d, 5a, 5b, 5c, 5d, 6a, 6b, 6c,
6d, 7a, 7b, 7c, 7d, 8a, 8b, 8c, 8d, 9a, 9b, 9c și 9d), precum și a Regulamentului local
de urbanism (volumul 2).
Prevederile din piesele desenate cât și cele ale Regulamentului se aplică atât
la teritoriul intravilan al comunei, cât și l a cel extravilan, în limitele teritoriului
administrativ.
Pentru zonele funcționale, prevederile Regulamentului se grupează în 3
secțiuni, cuprinzând reglementări specifice:
Generalități – Caracterul zonei
• Tipurile de zone și subzone funcționale
• Funcțiunea dominantă a zonei
• Funcțiunile complementare admise ale zonei
Secțiunea I – Utilizarea funcțională
• Articolul 1 – Utilizări admise
• Articolul 2 – Utilizări admise cu condiționări
• Articolul 3 – Utilizări interzise
Secțiunea II – Condiții de amplasare și conformare a construcțiilor
• Articolul 4 – Caracteristici ale parcelelor
• Articolul 5 – Amplasarea clădirilor față de aliniament
• Articolul 6 – Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale
parcelelor
• Articolul 7 – Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeași parcelă
• Articolul 8 – Circulații și accese
• Articolul 9 – Staționarea autovehiculelor
• Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a clădirilor
• Articolul 11 – Aspectul exterior al clădirilor
• Articolul 12 – Condiții de echipare edilit ară
• Articolul 13 – Spații libere și spații plantate
• Articolul 14 – Împrejmuiri
Secțiunea III – Posibilități maxime de ocupare și utilizare a terenului
• Articolul 15 – Procent maxim de ocupare a terenului (POT)
• Articolul 16 – Coeficient maxim de utilizare a ternului (CUT)

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 102
Utilizări permise cu condiții s -au stabilit pentru zonele în care este necesară
obținerea unor acorduri sau avize pentru zonele de protecție ale căii ferate, sau de
protecție ale captărilor de apă, cursurilor de apă.
Interdicțiile temporare de utilizare s -au stabilit atunci când în zona respectivă
este necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ -lotizări) sau pentru
amenajarea unor intersecții.
Interdicțiile definitive de utilizare se referă la interzicerea realizării
construcți ilor în zonele inundabile, terenuri alunecătoare, amplasamente situate în
apropierea unor unități protejate sever (puțuri de captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcțional (stații de epurare, platforme de gunoi etc.).
În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al
localității a fost împărțit convențional în Unități Teritoriale de Referință (denumite în continuare UTR).
Împărțirea teritoriului comunei în UTR s -a făcut pe baza planșelor nr. 4a, 4b,
4c, 4d – Reglementări (zonificare); UTR se definește ca o reprezentare
convențională a unui teritoriu având o funcțiune predominantă sau/și omogenitate funcțională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR -ul
este delimitat prin limite fizice, exist ente în teren (străzi, limite de proprietate, ape
etc.).
Având în vedere dimensiunile mici ale localităților și faptul că funcțiunea de
locuire este predominantă, numărul de UTR -uri este redus (vezi volumul 2 –
Regulament Local de Urbanism, în cadrul cărui a fiecare UTR este prezentat în
limitele sale convenționale).

3.11. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite
și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege.
Dobândirea unui teren se poate face prin moștenire, donații, cumpărare,
concesionare, prin acte autentificate.
Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localități este realizarea
obiectivelor care să servească tuturor locuitorilor comunității respective. Pentru
asigurarea condițiilor de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt
necesare următoarele elemente de bază:
– rezervarea terenurilor pentru obiective;
– identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;
– stabilirea circulației t erenurilor, în funcție de necesitățile de realizare a
obiectivelor.
În Regulament sunt menționate obiectivele propuse de utilitate publică și
categoria de interes a acestora.
Autostrada București -Brașov este un obiectiv de utilitate publică de
interes nați onal.

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 103

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Pe baza analizelor efectuate și a propunerilor de amenajare teritorială și
dezvoltare a comunei Snagov se pot desprinde următoarele concluzii:
• Resursele materiale locale și forța umană, utilizate într -un siste m
diversificat, pot asigura relansarea economico -socială a comunei.
• Suprafața ocupată de unitățile industriale, de depozitare și agrozootehnice
este suficientă și ca atare se poate asigura menținerea și dezvoltarea funcțiunilor economice. Totuși a fost int odusă în intravilan o suprafață de
teren care ar permite realizarea unor noi unități de industrie mică, depozite și servicii în partea de sud a satului Tâncăbești, de- o parte și de
alta a drumului național DN 1, între valea Văsia și podul peste lacul Snagov – stația de benzină AGIP). Sunt necesare noi locuri de muncă, cu
precădere în sfera industriei -serviciilor.
• Satisfacerea solicitărilor pentru realizarea de locuințe implică extinderea actualului intravilan.
• Serviciile către populație trebuie dezvoltate ș i diversificate.
• Echiparea edilitară implică realizarea la capitolul rețelelor a unui sistem de distribuție a apei potabile, dublat de unul pentru evacuarea apelor uzate.
• Sistemul de încălzire pentru locuințe și dotări sociale va fi cel pe bază de
gaz metan, prin racordarea consumatorilor la stația de reglare- măsurare
–
predare gaze (SRMG -P) BALOTEȘTI prin intermediul unei conducte de
medie presiune.
• Autostrada București – Brașov se încadrează în Programul Național de
modernizare a drumurilor și de construcți e a unor rețele de autostrăzi și
drumuri expres aprobate de Guvern.

Prezentul PUG urmează să fie supus dezbaterilor publice în cadrul
comunității.
După obținerea avizelor legale din partea factorilor interesați, PUG -ul, inclusiv
Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobării Consiliului local al comunei
Snagov.

Odată cu aprobarea, PUG, inclusiv RLU capătă valoare juridică,
constituindu- se în instrumentul de lucru al administrației publice locale în:
* fundamentarea solicitării unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publică (modernizări căi de comunicație, dezvoltare alimentare cu apă, instituții publice etc.);
* emiterea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, în
conformitate cu prevederile PUG -ului;

P.U.G. – COMUNA SNAGOV
URBANPROIECT – BUCUREȘTI – M.A. 104
* rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (înstrăinări,
parcelări etc.);
* clarificarea unor litigii ce pot apare între persoane fizice, între persoane
fizice și juridice, alte situații.
* respingerea unor solicitări de c onstruire, neconforme cu prevederile
PUG -ului.

Se impune luarea unor măsuri, în continuare, în domeniul proiectării, pentru
susținerea dezvoltării comunei:
– planuri urbanistice zonale pentru lotizarea amplasamentelor propuse în
vederea realizării grupate a noilor locuințe;
– proiecte pentru dezvoltarea alimentării cu apă potabilă, cu gaz metan și
telecomunicații.

Întocmit,
arh. Mariana Andronic