Urbanism, Design Urban [607247]

2016

Di
ț
a Andreea

Urbanism, Design Urban

[
​
R
​
IVERFRONT
​
T
​
ÂRGU
​
-J
​
IU
​
]

Apa
ș
i
spa
ț
iile
ce
privesc
spre
apă
sunt
resurse
foarte
importante
într-un
ora
ș
,
fiind,
în

mod
normal,
apreciate.
Dar
tot
mai
multe
ora
ș
e
pierd
legătura
cu
apa
ș
i
ajung
să
o
ignore.

Lucrarea
urmăre
ș
te
trasarea
unei
strategii
generale
care
să
ajute
reconectarea
dintre
un
ora
ș

ș
i apa prin crearea de spa
ț
ii publice sustenabile care să o pună în valoare.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

2

Cuprins

R
​
EZUMAT

1
I
​
NTRODUCERE

2
M
​
ETODOLOGIE

3
O
​
RA
Ș ​

​
ETALON

4
A
​
NALIZĂ

4.1
C
​
ERCETARE
​

​
TEORETICĂ

4.1.1
Waterfront || Riverfront

4.1.2
Spa
ț
iu public

4.1.3
Design urban

4.1.4
Concluzii

4.2
S
​
TUDII
​

​
DE
​

​
CAZ

4.2.1
Paseo del Rio

4.2.2
Arnhem

4.2.3
Lyon

4.2.4
Solu
ț
ii punctuale

4.2.5
Concluzii

4.3
C
​
ONCLUZII

5
S
​
TRATEGIE

6
T
​
ÂRGU
​
-J
​
IU

​
C
​
ONCLUZII

A
​
NEXĂ
​

​
FOTOGRAFII

L
​
ISTĂ
​

​
IMAGINI

B
​
IBLIOGRAFIE

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

3

Rezumat

De-a
lungul
timpului
ș
i
în
special
în
ultima
perioadă
se
pot
observa
un
număr
tot
mai

mare
de
riverfront-uri,
waterfront-uri
sau
alte
spa
ț
ii
din
preajma
apelor
reabilitate,
revitalizate

sau
construite
de
la
zero.
Se
mai
poate
observa
că
atâtea
exemple
câte
există,
tot
atâtea

solu
ț
ii
ș
i
măsuri
au
fost
implementate,
ajungând
la
concluzia
că
fiecare
proiect
de
tipul
acesta

trebuie
adaptat
la
o
serie
de
cerin
ț
e
ș
i
caracteristici
specifice.
Din
acest
motiv,
încă
de
la

începutul
proiectului
se
dore
ș
te
strabilirea
unor
filtre
care
să
ajute
ob
ț
inerea
unor
exemple
ș
i

principii cât mai potrivite.

Având
un
ora
ș
de
dimensiuni
mici,
străbătut
de
un
râu
fa
ț
ă
de
care
are
o
atitudine
de

ignorare,
ș
i
o
stare
economică
ș
i
de
dezvoltare
stopată,
apare
dorin
ț
a
de
fructificare
a
acesei

resurse
prin
demararea
unui
proiect
de
dezvoltare.
Scopul
principal
al
proiectului
este

reconectarea
unui
ora
ș
cu
riverfront-ul
său
ș
i,
mai
precis,
reconectarea
ora
ș
ului
cu
râul
ce
îl

străbate prin crearea de spa
ț
ii publice sustenabile care să valorifice apa.

Dar
pentru
a
putea
contura
un
proiect
de
a
ș
a
amploare,
este
necesară
o
fundamentare

teoretică,
realizată
în
două
etape
–
prima,
sub
forma
unei
cercetări
teoretice
ș
i
a
doua

alcătuită
din
analize
ale
exemplelor.
Fiecare
etapă
de
analiză
este
filtrată
prin
caracteristicile

unui
ora
ș
ipotetic,
cu
trăsături
asemănătoare
unuia
real,
din
dorin
ț
a
de
a
ob
ț
ine
rezultate
cât

mai concise

Din
capitolul
de
cercetare
se
extrage
o
sinteză
de
principii
teoretice
rela
ț
ionate
cu

exemple
propriu-zise
din
diferite
ora
ș
e
deoarece,
în
final,
este
esen
ț
ială
în
ț
elegerea
no
ț
iunilor

teoretice
de
bază,
lucru
ce
nu
este
posibil
fără
observarea
punerii
în
practică
a
acestor

no
ț
iuni.

Strategia
generală
ce
rezultă
în
final
are
la
bază
principiul
etapizării
ș
i
este
o
sinteză
a

tuturor
principiilor
teoretice
ș
i
o
aplicare
a
acestora
într-o
realitate
teoretică
deoarece
în

această
etapă
a
proiectului
se
dore
ș
te
găsirea
unei
re
ț
ete
care
să
poată
fi
aplicată
oricărui

ora
ș
asemănător celui ipotetic ce a stat la baza întregii lucrări.

Prin
cercetare,
analiză
comparată
ș
i
implementarea
imaginară
a
unei
strategii
de

dezvoltare
se
poate
preciza
că
reconectarea
uni
ora
ș
cu
riverfront-ul
său
se
poate
realiza
prin

intermediul
spa
ț
iilor
publice
care,
la
rândul
lor,
atrag
oameni
ș
i
activitate
cu
condi
ț
ia
să
se

respecte
ni
ș
te
reguli
de
bază,
precum
punerea
în
eviden
ț
ă
a
apei
deoarece
este
o
resursă

valoroasă
pentru
ora
ș
ș
i
proiectarea
sustenabilă,
rezultând
spa
ț
ii
adaptabile
ce
cresc
odată

cu
ora
ș
ul
ș
i
oamenii
ș
i
care
se
dezvoltă
cu
timpul,
în
func
ț
ie
de
nevoile
ș
i
dorin
ț
ele

comunită
ț
ilor.

riverfront, reconectare, spa
ț
iu public, design urban, conexiuni

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

4

1
Introducere

Istoria omenirii a fost mereu strâns legată de apă. Majoritatea ora
ș
elor au luat na
ș
tere

în preajma unei surse de apă pentru a facilita transportul
ș
i comer
ț
ul, pentru a avea o linie de

apărare naturală, pentru a satisface nevoia de apă în alimenta
ț
ie
ș
i agricultură
ș
i, in final,

pentru relaxare. Indiferent de tipul de apă lângă care s-a format- râu, ocean, lac, pârâu sau

golf, mare sau canal, identitatea ora
ș
ului mereu a fost strâns legată de waterfrontul său.

Odată cu descoperiri tehnologice, cu dezvoltarea ora
ș
elor, cu schimbarea interesului

oamenilor referitor la spa
ț
iile publice
ș
i activită
ț
ile în aer liber, waterfronturile au pierdut din

importan
ț
ă, din frumuse
ț
e
ș
i din legătura cu ora
ș
ul.

Însă, după decenii de neglijen
ț
ă, ignorare
ș
i uitare a început să se producă lent,

treptat, dar sigur o schimbare în percep
ț
ia generală a popula
ț
iei
ș
i în special a autorită
ț
ilor

asupra apelor din ora
ș
ele lor, indiferent dacă se aflau marginal sau în centrul ora
ș
ului,

indiferent dacă erau doar mici pârâuri sau oceane. Se poate observa cum apar, la început

timid,
ș
i apoi cu tot mai mult curaj
ș
i dorin
ț
ă de inova
ț
ie, obiecte arhitecturale, parcuri
ș
i

promenade, spa
ț
ii publice
ș
i o gamă diversificată de func
ț
iuni în acele locuri ce erau înainte

zone industriale, terenuri aride sau centuri verzi neîngrijite. Treptat dar sigur, apa, sub orice

formă a ei, devine un avantaj al ora
ș
ului
ș
i o destina
ț
ie în sine
ș
i nu un inconvenient a
ș
a cum

era percepută în trecut. Atlfel spus, din ipostaza de barieră fizică ce tăia în
ț
esutul urban, râul

tinde să devină tot mai mult un conector al spa
ț
iilor
ș
i, in final, un conector al activită
ț
ilor

oamenilor.

Cea mai importantă problemă care a apărut încă de la început în proiectele de

regenerare
ș
i restructurare ale waterfronturilor este legătura cu ora
ș
ul, deoarece în

majoritatea cazurilor aceasta a fost deteriorată sau a dispărut. De cele mai multe ori malurile

apelor erau străbătute de căi de circula
ț
ie sau ocupate de construc
ț
ii compacte sau foste

terenuri industriale. Altfel spus, nu existau locuri, func
ț
iuni sau destina
ț
ii plăcute pentru

oameni, cât mai degrabă imagini neatrăgătoare
ș
i spa
ț
ii lipsite de siguran
ț
ă. Dar nevoia

reconectării nu se referă neapărat asupra legăturii fizice, între
ț
esut urban
ș
i maluri, cât
ș
i

asupra legăturii morale, a conexiunii între om
ș
i apă.

Revitalizarea unui waterfront se poate petrece în multe feluri, prin diferite metode, dar

concentrarea în cadrul lucrării va fi asupra revitalizării cu ajutorul oamenilor. Oamenii sunt în

acela
ș
i timp beneficiarii
ș
i generatorii în crearea sau îmbunătă
ț
irea unui spa
ț
iu public, precum

afirmă
ș
i Amanda Burden, [1] oamenii, prin activită
ț
ile
ș
i mi
ș
carea lor, sunt motorul unui ora
ș

ș
i, implicit generator al spa
ț
iilor publice. Devine clar, a
ș
adar, că pentru a putea readuce la

via
ț
ă un waterfront trebuie găsite metode de atragere a locuitorilor, de a le oferi destina
ț
ii
ș
i

motive de vizită
ș
i, prin urmare, de a-i reconecta cu apa.

Se pot observa de-a lungul timpului nenumărate exemple de succes ale ora
ș
elor de

diferite dimensiuni cu deschideri mai mici sau mai mari la diferite surse de apă. Fiecare din

aceste ora
ș
e au avut aproape acela
ș
i demers general de proiectare pentru oameni, dar în

acela
ș
i timp
ș
i-au dezvoltat o re
ț
etă proprie, specifică trăsăturilor
ș
i contextului lor.

Prin urmare,
​
scopul principal
​
al prezentei lucrări este găsirea unei astfel de re
ț
ete de

revitalizare sustenabilă a unui riverfront cu anumite caracteristici
ș
i trăsături de bază.

Asemenea oricărui proiect, demersul de revitalizare a unui riverfront, indiferent de tipul
ș
i

caracteristicile sale, necesită o structură generală
ș
i stabilirea unor premize. De la bun

început trebuie identificate trei elemente importante ale proiectului –
​
problema
​
care a

declan
ș
at nevoia acestuia,
​
scopul
​
urmărit
ș
i
​
metoda
​
prin care se dore
ș
te realizarea scopului.

Acestora se adaugă trei no
ț
iuni ce au fost men
ț
ionate anterior
ș
i care vor reapărea constant

de-a lungul lucrării : conexiunie întreruptă între ora
ș

ș
i apă – o disfunc
ț
ionalitate întâlnită la

majoritatea ora
ș
elor din preajma apei-, revitalizarea unui riverfront ceea ce este un proces

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

5

tot mai des înâlnit în zilele actuale
ș
i spa
ț
iile publice cu ajutorul cărora se poate realiza

revitalizarea. Prin suprapunerea celor două seturi de no
ț
iuni se va defini problema care

declan
ș
ează nevoia unei schimbări – lipsa conexiunii între ora
ș

ș
i apă, scopul ce va fi urmărit

ș
i anume revitalizarea rivefront-ului
ș
i metoda aleasă – crearea de spa
ț
ii publice. Altfel spus,

lipsa conexiunii între ora
ș

ș
i apă care reprezintă problema declan
ș
atoare duce la scopul

principal
ș
i anume revitalizarea waterfront-ului care este realizabil prin crearea spa
ț
iilor

publice.

fig.1 structura generală a lucrării

Acestui scop i se adaugă o serie de
​
întrebări
​
care, prin răspunsul lor, vor ajuta

formarea unei viziuni mai bune în procesul de îndeplinire al scopului. Prima întrebare

reprezintă
ș
i tema principală a lucrării –
​
Cum se poate reconecta un ora
ș
cu waterfrontul

său?

Următoarele patru întrebări sunt considerate întrebări secundare
ș
i ilustrează o imagine

mai bună a direc
ț
iei ce trebuie urmărită în continuare, punând în eviden
ț
ă lucrurile care sunt

importante
ș
i necesare de a se afla.

Cum se poate reactualiza interesul locuitorilor pentru waterfrontul din ora
ș
ul lor?

Ce face un spa
ț
iu public func
ț
ional?

Ce factori pot facilita dezvoltarea unui waterfront într-un ora
ș
?

Care sunt pa
ș
ii cronologici necesari dezvoltării sustenabile a unui waterfront?

2
Metodologie

Întregul
proiect,
precum
a
fost
precizat
anterior,
urmăre
ș
te
un
scop
principal
–

reconectarea
unui
ora
ș
de
dimensiuni
mici
cu
riverfrontul
său
pe
mai
multe
nivele
–
fizic,

social,
cultural
etc
–
prin
crearea
de
spa
ț
ii
publice
pentru
oameni.
Înainte
de
a
se
ajunge
la

etapa
de
concept
ș
i
design
propriu-zis,
sunt
necesare
o
serie
de
principii
ș
i
defini
ț
ii
ale

premizelor
teoretice
ce
vor
fi
utilizate
în
cadrul
proiectului
:
riverfront
/
waterfront
–
scopul,

spa
ț
ii
publice
–
metoda
ș
i
design
urban
-disciplina,
dar
acestea
la
rândul
lor,
organizate
în

func
ț
ie
de
anumi
ț
i
parametri.
Cele
trei
no
ț
iuni
teoretice
sunt
foarte
vaste,
atât
ca
teorii
ș
i

principii
definite
de
speciali
ș
ti,
cât
ș
i
ca
proiecte
propuse
sau
realizate.
Există,
deasemenea
o

mare
diversitate
de
waterfronturi
ș
i
de
ora
ș
e
străbătute
de
râuri,
motiv
pentru
care
o
analiză

teoretică
nu
ar
putea
fi
realizată
corect
ș
i
concis
decât
după
crearea
unor
filtre
pentru

separarea
ș
i selectarea informa
ț
iei.

Filtrele
vor
fi
create
cu
ajutorul
unui
ora
ș
etalon
ș
i
vor
fi
reprezentate
de

caracteristicile
principale
ș
i
disfunctionalită
ț
ile
acestuia.
Ora
ș
ul
etalon
reprezintă
o

unealtă
creată
în
cadrul
prezentei
lucrări
pentru

organizarea
ș
i
structurarea
mai
bună
a
informa
ț
iilor.

Acesta,
desigur,
nu
este
un
ora
ș
real,
ci
unul
ipotetic,

conturat
printr-o
sinteză
a
informa
ț
iilor
extrase
în
urma

analizei
succinte
a
unui
ora
ș
de
dimensiuni

medii din România – Târgu Jiu.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

6

Având
orasul
etalon
precizat
anterior
pe
post
de
stâlp
de
​
fig.2
conturarea
ora
ș
ului
etalon

ghidaj
se
realizează
două
etape
importante
de
cercetare
care
vor
ajuta
la
generarea
unor

reguli
ș
i
principii
care,
impreună,
pot
schi
ț
a
strategia
finală
–
o
cercetare
teoretică
ș
i
o

cercetare
bazată
pe
studii
de
caz.
Cercetarea
teoretică
este
structurată,
la
rândul
ei
pe
cele

trei
categorii
–
waterfront,
spa
ț
iu
public
ș
i
design
urban.
De
ș
i
sunt
tratate
separat,
acestea

sunt
interconectate,
multe
din
principii
fiind
asemănătoare
sau
completându-se
reciproc.
Din

posibilitatile
de
revitalizare
ale
unui
waterfront,
care
vor
reprezenta
prima
etapă
a
analizei,

aten
ț
ia
se
va
îndrepta
asupra
spa
ț
iului
public
ș
i
a
îmbunătă
ț
irii
calită
ț
ii
acestuia
cu
ajutorul

uneltelor
de
design
urban.
Fiecare
dintre
cele
trei
etape
de
cercetare
teoretică
vor
cuprinde

defini
ț
ii
ale
termenilor
de
bază,
clasificări
ș
i
principii,
puncte
de
vedere
ale
speciali
ș
tilor
din

domeniu
ș
i o serie de concluzii.

Etapa
a
doua
a
cercetării
cuprinde
analize
ale
unor
ora
ș
e
ș
i

proiecte
asemănătoare
ora
ș
ului
etalon
dar
ș
i
rezolvări
ale
unor

probleme
punctuale.
Fiecare
studiu
de
caz
va
rela
ț
iona
cu
minim

una
din
caracteristicile
ora
ș
ului
etalon
ș
i
va
rezulta
minim
un
principiu

de
rezolvare
a
disfunc
ț
ionalită
ț
ilor
acestora.
Studiile
de
caz
vor
fi

împăr
ț
ite
la
rândul
lor
în
două
categorii
–
studii
de
caz
complete,
ce

vor
analiza
mai
multe
aspecte
ale
riverfront-urilor
ș
i
exemple

prezentate

pe
scurt
care
vor
oferi
rezolvări
punctuale
la
anumite
necesită
ț
i
ale
ora
ș
ului
etalon.
La
finalul

analizei
studiilor
de
caz
se
va
realiza
un
​
fig.3
ora
ș
etalon
​
tabel
recapitulativ
în

care
măsurile
date
de
fiecare
ora
ș
vor
fi
grupate
în
func
ț
ie
de
necesită
ț
ile
ora
ș
ului
etalon
pe

care
le
rezolvă.
În
fig.3
este
prezentată
rela
ț
ia
dintre
studiile
de
caz
ș
i
ora
ș
ul
etalon,
felul
în

care
caracteristicile
ș
i
disfunc
ț
ionalită
ț
ile
acestuia
ajută
la
identificarea
exemplelor

asemănătoare
ș
i ob
ț
inerea a diferite moduri de rezolvare a necesită
ț
ilor.

Strategia
ce
va
fi
conturată
în
finalul
lucrării
va
reprezenta
o
sinteză
a
trei
serii
de

principii
–
principiile
rezultate
în
urma
cercetării
teoretice,
solu
ț
ii
descoperite
în
exemplele

studiate
ș
i
posibilită
ț
i
de
rezolvare
a
necesită
ț
ilor
ora
ș
ului
etalon.

fig.4 structură generală a lucrării

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

7

3
Ora
ș
etalon

Ora
ș
ul
etalon
ce
va
permite
o
cercetare
organizată
ș
i
concentrată
pe

aspecte
importante
ș
i
utile
atingerii
scopului
proiectului
este
construit

pe
baza
unui
ora
ș
de
dimensiuni
medii
din
Romania
–
Târgu-Jiu.

Acesta
este
străbătut
pe
direc
ț
ie
N-S
de
ora
ș
ul
Jiu
ș
i
asemenea

majorită
ț
ii
ora
ș
elor,
de-a
lungul
timpului
a
pierdut
conexiunea
cu
apa,

ajungând
în
prezent
să
o
ignore
aproape
în
totalitate.
Atitudinea
de

ignorare
se
poate
observa
printr-o
scurtă
compara
ț
ie
între

comportamentul
locuitorilor
de-a
lungul
timpului
ș
i
a
activită
ț
ilor

acestora
pe
malurile
râului
ș
i
mentalitatea
actuală.
Fotografii
din

arhivele
secolelor
XX
si
chiar
XXI
ilustrează
grupuri
de
oameni
ce
se

bucură
de
prezen
ț
a
râului.
apreciindu-l
ș
i
profitând
de
beneficiile
ce

acesta
le
oferă.
Atitudinea
de
admira
ț
ie
a
locuitorilor
Târgu-Jiului
de
la

inceputul
secolului
XX
se
poate
observa
ș
i
în
următorul
fragment,

extras
dintr-un
articol
scris
cu
ocazia
inaugurării
culei
de
pe
malul
estic

al
râului
din
anul
1930
​
”
​
[…]
​
la
sfâr
ș
it,
din
pridvorul
culei,
frumoasa

vedere
a
Jiului,
dealurile
cu
alesături
de
vii
ș
i
pometuri
dinspre
apus
ș
i

în
fund,
spre
nord,
linia
dantelată
a
mun
ț
ilor
profilându-
ș
i
spre
orizont

vârfurile
cu
peruci
de
nouri
pudra
ț
i”.
Odată
cu
dezvoltarea
din
ultimii

ani
a
ora
ș
ului,
aten
ț
ia
ș
i
activită
ț
ile
umane
au
migrat
în
zonele
centrale,

în
nuclee
comerciale,
malurile
Jiului
devenind
tot
mai
goale
ș
i,
în

acela
ș
i
timp,
tot
mai
pline
de
construc
ț
ii
comerciale
ce
neaga
scara

umană.
Aceste
construc
ț
ii
sunt
un
al
doilea
semn
al
degradării
rela
ț
iei

cu
apa.
Aceasta
întorc
spatele
râului,
atât
prin
organizarea
acceselor

si
a
teraselor
în
direc
ț
ie
opusă,
cât
ș
i
prin
​
fig.5
hartă
Târgu
-Jiu
ș
i
func
ț
iuni
​
transformarea

spa
ț
iilor adiacente apei în parcări
ș
i alei .

Ora
ș
ul
este
străbătut
de
Jiu
pe
aproape
întreaga
sa
lungime
ș
i
este
împăr
ț
it
în
două

sec
ț
iuni
inegale,
partea
vestică
fiind
cea
mai
pu
ț
in
dezvoltată
ș
i
ocupată
în
cea
mai
mare

parte
de
locuin
ț
e
individuale.
Diferen
ț
a
între
vest
si
est
se
observă
ș
i
la
nivelul
malurilor.
Cel

vestic,
din
nou,
are
cel
mai
mic
nivel
de
atractibilitate
pentru
locuitori
ș
i
permite
un
număr

foarte
limitat
de
activită
ț
i.
Este
mărginit
de
o
arteră
de
circula
ț
ie
ce
se
apropie
pe
multe

por
ț
iuni
destul
de
mult
de
apă
ș
i
care
întrerupe
aleile
pietonale
ș
i
spa
ț
iile
verzi.
Malul
estic

prezintă
mult
mai
multe
oportunită
ț
i
spre
dezvoltare
ș
i
îmbunătă
ț
ire
a
calită
ț
ii
vie
ț
ii
urbane.
În

timp
ce
malul
vestic
nu
prezintă
niciun
punct
de
interes
sau
spa
ț
iu
destinat
locuitorilor,
cel

estic
adăposte
ș
te
peste
cincisprezece
func
ț
iuni
ș
i
destina
ț
ii
pentru
oameni.
Acesta
sunt
de
tip

comercial
–
cu
desfă
ș
urarea
activită
ț
ii
în
interior
precum
supermarketurile
ș
i
centrele

comerciale,
sau
cu
activită
ț
i
în
exterior
precum
Pia
ț
a
Centrală,
chio
ș
curi
ș
i
tarabe
de-a
lungul

apei
ș
i
pie
ț
e
de
legume
improvizate,
de
tip
educa
ț
ional
ș
i
sportiv
–
stadion,
terenuri
de
sport

etc,
spa
ț
ii
verzi
ș
i
parcuri
ș
i
mici
spa
ț
ii
cu
rol
cultural.
Unul
din
dezavantajele
majore
ale

malului
vestic
este
faptul
că
aceste
func
ț
iuni
nu
interac
ț
ionează
între
ele
sau
cu
mediul

înconjurător,
de
ș
i
au
poten
ț
ialul
dezvoltării
unui
fel
de
circuit
de-a
lungul
apei
care
să
atragă

un număr cât mai mare de oameni
ș
i, automat, de clien
ț
i.

De
la
nord
spre
sud
malurile
pot
fi
împăr
ț
ite
în
tronsoane,
fiecare
cu
un
caracter
diferit

ș
i
fiecare
coresponzând
unei
diferite
por
ț
iuni
din
ora
ș
.
A
ș
adar,
primul
tronson
din
nord
se

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

8

întinde
din
dreptul
hidrocentralei
Vădeni
până
în
dreptul
Insulei
Jiului
ș
i
con
ț
ine
locuin
ț
e

individuale
ș
i
terenuri
goale.
Al
doilea
tronson
continua
spre
sud
până
la
primul
pod
si

corespunde
zonei
centrale
a
ora
ș
ului,
malul
estic
fiind
ocupat
de
Parcul
Central,
stadion
ș
i
un

restaurant.
Tronsonul
al
treilea,
ce
se
desfă
ș
oară
de
la
primul
pod
până
la
hidrocentrala
9

Mai
este
caracterizat
de
comer
ț
în
aer
liber
ș
i
Pia
ț
a
Centrala,
iar
tronsonul
al
patrulea
ce

începe
dupa
hidrocentrala
9
Mai
ș
i
continuă
spre
sud
până
aproape
de
ie
ș
irea
din
ora
ș

con
ț
ine centre
ș
i construc
ț
ii comerciale, restuarante
ș
i cafenele.

Ț
esutul
urban
s-a
dezvoltat
separat
de
maluri,
observându-se
acest
lucru
ș
i
în

separarea
ce
există
între
riverfront
ș
i
restul
ora
ș
ului.
Separarea
este
produsă
de
construc
ț
ii

de
tip
comercial
sau
locuin
ț
e,
infrastructură
ș
i,
în
zona
centrului,
de
vegeta
ț
ie,
mai
exact,
de

Parcul
Central
al
ora
ș
ului.
Contactul
cu
apa
se
face
diferit
în
cazul
pietonilor
ș
i
autoturismelor.

Cele
din
urmă
au
prioritate
pe
majoritatea
lungimii
ambelor
maluri,
atât
sub
forma
unor

drumuri
de
aprovizionare,
a
unor
artere
importante
de
circula
ț
ie
cât
ș
i
a
unor
parcări
publice

sau
private.
Accesibilitatea
pentru
pietoni
este
cea
mai
mare
în
preajma
Parcului
Central,

unde
există
o
promenada
de-a
lungul
Jiului
ș
i
pe
insula
de
lângă
parc.
Următoarele
zone
în

care
pietonii
au
prioritate
în
fa
ț
a
ma
ș
inilor
sunt
Pia
ț
a
Centrală
ș
i
un
teren
arid,
neconstruit
în

care se organizează târguri zilnice de legume
ș
i alte produse locale.

Dar
ș
i
în
acele
spa
ț
ii
urbane
în
care
pietonul
are
prioritate
precum
parcul
sau
pie
ț
ele,

calitatea
spa
ț
iului
public
este
nesatisfăcătoare.
De
la
spa
ț
ii
ce
nu
se
raportează
la
scara

umana
la
finisaje
ș
i
detalii
învechite
ș
i
deteriorate,
zonele
nu
reu
ș
esc
să
devină
destina
ț
ii
în

sine,
fiind
mai
mult
zone
de
tranzi
ț
ie
ș
i
importan
ț
a
lor
ca
spa
ț
iu
public
fiind
subordonată

func
ț
iunii.
De
exemplu,
singurul
lucru
ce
atrage
locuitorii
pe
terenul
arid
de
lângă
Jiu
la
sud

de Pia
ț
a Centrala este activitatea economică, râul ce se află chiar lângă fiind complet ignorat.

Tronsonul
de
riverfront
ce
corespunde
zonei
centrale
ș
i
Parcului
Central
este
cel
mai

utilizat
de
locuitori
momentan,
de
ș
i
nivelul
de
interes
a
scăzut
în
ultimii
ani
foarte
mult.
Acest

tronson
are
un
avantaj
prin
apropierea
fa
ț
ă
de
centrul
ora
ș
ului
ș
i
prin
prezen
ț
a
unei
axe

culturale
importante
pentru
ora
ș
–
Calea
Eroilor.
Acesta
axă
este
cea
mai
directă
legătură

între
riverfront
ș
i
centru
prin
numărul
mic
de
ma
ș
ini
ș
i
folosin
ț
ă
intensă
de
pietoni.
Din
strada

Victoriei
care
corespunde
zonei
centrale
pornesc
spre
riverfront
mai
multe
alei
spre
riverfront

dar sunt stopate
ș
i intrerupte de o arteră de circula
ț
ie foarte aglomerată.

Din
totalitatea
caracteristicilor
ora
ș
ului
Târgu-Jiu
au
fost
extrase
un
număr
de
nouă

cele
mai
definitorii.
Aceste
caracteristici
vizează
aspecte
generale
precum
numărul
de

locuitori
ș
i
felul
în
care
râul
traversează
ora
ș
ul,
aspecte
legate
de
ț
esutul
construit
ș
i
fun
ț
iuni
ș
i

trăsături legate de atractivitatea spa
ț
iilor publice.

fig. 6 caracteristici
ș
i disfunc
ț
ionalită
ț
i ale ora
ș
ului Târgu – Jiu

Analizând
ș
i
sintetizând
caracteristicile
principale
ș
i
definitorii
ale
ora
ș
ului
Târgu-Jiu

ilustrate
ș
i
în
tabelul
de
mai
sus,
se
poate
contura
o
siluetă
a
ora
ș
ului
etalon.
Trăsăturile
ce

definesc
ora
ș
ul
etalon
au
fost
grupate
în
două
categorii
–
caracteristici
ș
i
disfunc
ț
ionalită
ț
i.
Din

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

9

acestea
rezultă
o
serie
de
nevoi
sau
necesită
ț
i
ce
trebuie
satisfăcute
pentru
a
putea
indeplini

scopul propus,
ș
i anume, reconectarea unui ora
ș
cu riverfront-ul său.

Ora
ș
ul
conturat
este
de
dimensiuni
medii
spre
mici,
despăr
ț
it
în
două
păr
ț
i
inegale
de

un
râu
ș
i
unit
prin
poduri.
Acest
ora
ș
nu
este
un
ora
ș
portuar
ș
i
râul
nu
prezintă
o
istorie

relevantă
de
navigabilitate,
iar
zonele
adiacente,
spre
deosebire
de
majoritatea
ora
ș
elor
cu

deschidere la apa, nu sunt
ș
i nu au fost industriale.

Malurile
râului
ce
străbate
ora
ș
ul
au
un
caracter
anume,
o
trăsătură
sau
o
semnifica
ț
ie

simbolică
întipărită
în
con
ș
tiin
ț
a
oamenilor.
Indiferent
dacă
amintesc
de
un
eveniment
istoric

important,
dacă
au
o
anumită
formă
deosebită
sau
sunt
mereu
destina
ț
ia
unui
anumit
tip
de

activitate,
se
poate
discuta
despre
memoria
locului
ș
i
apare
nevoia
de
a
recunoa
ș
te,
respecta

ș
i
pune
în
valoare
acel
element
definitoriu.
Datorită
prezen
ț
ei
podurilor
de-a
lungul
râului
este

facilitată
ș
i
împăr
ț
irea
malurilor
în
tronsoane,
fiecare
având
o
trăsătură
definitorie
un
caracter

aparte.
Ceea
ce
se
regăse
ș
te
de-a
lungul
tuturor
tronsoanelor
sunt
func
ț
iuni
destinate

publicului
precum
restaurante,
zone
comerciale,
spa
ț
ii
pentru
activită
ț
i
sportive,
relaxare
sau

plimbare,
însă
aceste
func
ț
iuni
sunt
despăr
ț
ite
între
ele
prin
traficul
auto
ș
i
parcajele

numeroase.

Ora
ș
ul
etalon
prezintă
o
disfunc
ț
ionalitate
foarte
importantă
ș
i
anume
deconectarea.

Această
deconectare
se
întâlne
ș
te
pe
mai
multe
nivele
–
fizic,
fun
ț
ional
sau
la
nivel
de

con
ș
tiin
ț
ă.
Se
înâlne
ș
te,
a
ș
adar,
separare
între
ț
esutul
urban
existent
ș
i
spa
ț
iile
din
preajma

râului,
o
separare
între
centrul
ora
ș
ului
ș
i
maluri,
o
lipsă
de
conexiune
între
func
ț
iunile

existente
ș
i
ruptura
între
locuitori
ș
i
riverfront.
Deconectarea
este
la
rândul
ei
o
rezultantă
a

calită
ț
ii
scăzute
a
spa
ț
iului
public
din
preajma
apei,
a
accesibilită
ț
ii
scăzute
pentru
pietoni
ș
i
a

circula
ț
iei îngreunate de artere de circula
ț
ie
ș
i poduri.

Pe
lângă
caracteristici
ș
i
disfunc
ț
ionalită
ț
i,
ora
ș
ul
etalon
are
ș
i
o
serie
de
nevoi
sau

necesită
ț
i.
Altfel
spus,
are
o
serie
de
probleme
ce
necesită
rezolvare
sau
o
serie
de
întrebări

fără
răspuns.
Această
listă
de
necesită
ț
i
vor
fi
ghidaj
pentru
cercetarea
teoretică,
teoriile
ș
i

principiile
urmărite
având
ca
scop
rezolvarea
acestora.
Cea
mai
importantă
necesitate
este

reconectarea
cu
apa
ș
i
valorificarea
ei,
lucru
posibil
doar
prin
rezolvarea
disfunc
ț
ionalită
ț
ilor,

prin
crearea
de
noi
atrac
ț
ii
pentru
oameni
ș
i
prin
îmbunătă
ț
irea
celor
existente.
Accesibilitatea

pentru
pietoni
este
o
prioritate
deoarece,
precum
a
fost
men
ț
ionat
în
introducerea
acestei

lucrări,
oameni
sunt
un
factor
foarte
important
în
buna
func
ț
ionare
a
unor
spa
ț
ii.
Datorită

existen
ț
ei
unei
identită
ț
i
a
locului
nu
trebuie
pierdută
din
vedere
opera
ț
iunea
de
conservare
ș
i

punere în eviden
ț
ă a caracterului
ș
i istoriei locale.

CARACTERISTICI

DISFUNC
Ț
IONALITĂ
Ț
I

NECESITĂ
Ț
I

C1

ora
ș
străbătut de un râu

D1

separare între ora
ș

ș
i apă

N1

reconectare între ora
ș

ș
i apă

C2

centrul aproape de riverfront

D2

func
ț
iuni existente deconectate

N2

valorificare a apei

C3

dimensiune redusă a ora
ș
ului

D3

spa
ț
ii ce ignoră prezen
ț
a apei

N3

remodelarea func
ț
iunilor

C4

tronsoane diferite ale malurilor

D4

calitate redusă a spa
ț
iului public

N4

conectarea spa
ț
iilor

C5

caracter specific existent

D5

accesibilitate limitată pietoni

N5

crearea de noi destina
ț
ii

C6

func
ț
iuni destinate publicului

D6

râul nu este pus în valoare

N6

cre
ș
terea accesibilită
ț
ii

C7

circula
ț
ie auto predominantă

D7

circula
ț
ie întreruptă de poduri

N7

conservarea identită
ț
ii locale

fig.7 tabel caracteristici, disfunc
ț
ionalită
ț
i
ș
i necesită
ț
i ale ora
ș
ului etalon

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

10

4
Analiză

Până
în
acest
moment
a
fost
enun
ț
at
scopul
principal
ș
i
au
fost
determinate

obiectivele
ora
ș
ului
etalon
ș
i
ale
lucrării
în
general,
printre
care
se
numără
nevoia
de

reconectare,
de
cre
ș
tere
a
accesibilită
ț
ii,
de
conservare
ș
i
valorificare
a
existentului,
de
creare

de
noi
atrac
ț
ii
ș
i
spa
ț
ii
pentru
oameni.
Dar
formularea
scopului
principal
numai
satisface

nevoia
de
organizare
a
lucrării
ș
i
nu
este
destul
de
clară
pentru
a
putea
ajuta
procesul
de

cercetare
ce
urmează,
motiv
pentru
care
se
poate
realiza
o
detaliere
ș
i
reformulare
a

acestuia. Astfel,
​
scopul principal
​
al proiectului devine :

reconectarea unui ora
ș
cu râul prin crearea de spa
ț
ii publice sustenabile care

valorifică apa.

Este necesară în continuare o fundamentare teoretică a tuturor no
ț
iunilor ce intră în

alcătuirea proiectului. Cercetarea se va împăr
ț
i în două etape – una teoretică ce încearcă să

definească riverfront-ul, spa
ț
iul public
ș
i designul urban
ș
i principiile specifice fiecăruia
ș
i o

analiză pe exemple în care se va observa aplicarea practică a principiilor teoretice.

4.1
Cercetare teoretică

Structura
cercetării
din
acest
subcapitol
va
fi
asemănătoare
pentru
fiecare
no
ț
iune
în

parte,
începând
cu
definirea
termenilor
de
riverfront
ș
i

waterfront,
spa
ț
iu
public
ș
i
design
urban
din
punctul
de

vedere
a
diferi
ț
i
speciali
ș
ti
sau
din
diferite
surse.

Definirea
este
urmată
apoi
de
o
extragere
a
principiilor,

urmărind
acela
ș
i
proces
de
compara
ț
ie
între
mai
multe

păreri
sau
articole.
În
acest
caz,
pentru
fiecare
din
cele

trei
no
ț
iuni
în
parte
se
va
realiza
un
tabel
comparativ
de
​
fig.8
structurare
a
principiilor

tipul
celui
din
fig.8.
Diferen
ț
ele
dintre
principiile
autorilor
pot
fi
mici,
legate
doar
de
formulare

sau
pot
fi
majore,
având
cu
totul
altă
perspectivă
asupra
subiectului,
motiv
pentru
care
se

formează
o
sumă
dintre
toate
principiile
ale
tuturor
autorilor
enumera
ț
i.
Astfel
principiul
de
tip

1
din
tabel
va
reprezenta
o
sumă
a
tuturor
principiilor
de
tip
1.
​
1
​
,
2.
​
1
​
,
3.
​
1
etc.
principiul
de
tip

2
​
va reprezenta o sumă a tuturor principiilor de tip 1.
​
2
​
, 2.
​
2
​
, 3.
​
2
​
ș
.a.m.d.

După
ce
au
fost
ob
ț
inute
cele
trei
liste
de
principii
din
cele
trei
teme
analizate
se
va

realiza
un
tabel
final,
o
concluzie
care
va
cuprinde
toate
principiile
descoperite.
Dar
din
cauza

faptului
că
cele
trei
teme
sunt
de
origine
diferită
–
riverfront-urile
ș
i
spa
ț
iile
publice
sunt
locuri

reale,
în
timp
ce
designul
urban
este
o
disciplină
–
este
necesară
găsirea
unei
formule
prin

care
toate
principiile
să
poată
fi
alăturate
ș
i
să
func
ț
ioneze
împreună.
Această
formulă
este

dată
chiar
de
noua
formulare
a
scopului
principal
care
este
împăr
ț
ită
la
rândul
său
în
patru

categorii, după cum se observă în fig.9.

fig.9 ob
ț
inerea unor noi categorii pentru structurarea prin cipiilor

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

11

4.1.1. Waterfront || Riverfront

Termenele
“waterfront”
si
“riverfront”
sunt
de
cele
mai
multe
ori
considerate
ș
i

percepute
ca
a
fi
sinonime.
Acestea
definesc
spatiile,
terenurile,
sau
ț
esuturile
urbane
ce

delimitează
apa
în
diferite
forme
ale
sale.
Însă
cele
două
cuvinte
nu
sunt
sinonime
perfecte,

între
ele
existând
o
diferen
ț
ă
mică,
dar
considerabilă
în
cadrul
prezentei
lucrări.
A
ș
adar,

pentru
a
putea
delimita
diferen
ț
a
dintre
cele
doua,
se
vor
studia
defini
ț
iile
acestora
si
exemple

caracteristice.

Începând
cu
no
ț
iunea
cel
mai
des
întâlnită,
ș
i
anume,
„waterfront”,
putem
observa
că

acesta
este
definită
in
dic
ț
ionarul
Merriam-Webster
[2]
ca
fiind
un
teren,
sau
o
portiune

dintr-un
ora
ș
ce
este
indreptată
spre
apă
sau
se
invecinează
cu
aceasta.
Aceeasi
defini
ț
ie

este
sus
ț
inuta
ș
i
de
Marta
Moretti
în
2008
[3]
–
„Cuvantul
waterfront
identifica
zona
urbana
in

contact
direct
cu
apa.”
ș
i
de
R.
Sairinen
si
S.
Kumpulainen
[4]
care,
prin
waterfront,
identifică

marginea
unei
ape
in
ora
ș
e
ș
i
localită
ț
i
de
orice
dimensiune.
Tot
acesti
autori
prezintă
o

scurtă
clasificare
a
acestor
waterfronturi
în
func
ț
ie
de
apa
care
le
delimitează.
Prin
urmare,

un watefront poate fi definit de un râu, un lac, un ocean, un golf, pârâu sau canal.[4]

În
schimb,
în
acela
ș
i
dic
ț
ionar,
termenul
“riverfront”
este
prezentat
ca
fiind
un
teren
sau

o
zona
de-a
lungul
unui
râu
[2]
(
dovadă
ș
i
numele
–
river
=
râu).
Altfel
spus,
riverfront
putem

denumi o parcela, o proprietate sau o parte dintr-un ora
ș
de-a lungul unui râu [5].

Se
poate,
deja
contura
o
diferen
ț
ă
între
cei
doi
termeni.
În
timp
ce
waterfront
se
referă

la
orice
fâ
ș
ie
de
teren
din
preajma
oricărui
tip
de
sursă
de
apa,
riverfront
are
un
în
ț
eles
mai

restrâns
ș
i
mai
concentrat
pe
sursele
de
apă
curgătoare.
Waterfront
presupune
o
mai
mare

amploare,
în
timp
ce
despre
riverfront
se
discută
la
o
scară
mai
mică.
Este
nevoie
de
o
de

diferen
ț
iere
între
ace
ș
ti
doi
termeni
pentru
a
se
eviden
ț
ia
direc
ț
ia
studiului
teoretic
ș
i
al

întregului
proiect,
venind
în
ajutor
algoritmului
ora
ș
ului
etalon
conturat
mai
sus
in
vederea

unei cercetări
ș
i analize organizate si corect orientate.

De-a
lungul
timpului,
un
număr
tot
mai
mare
de
waterfront-uri
ș
i
riverfront-uri
au
trecut

prin
procese
de
modernizare
ș
i
revitalizare,
fiecare
urmărind
o
re
ț
etă
proprie,
fiecare
proiect

fiind
într-o
anumită
măsură
experimental.
Nu
se
poate
găsi
o
solu
ț
ie
general
valabilă
pentru

fiecare
loca
ț
ie
în
parte
deoarece
fiecare
râu
ș
i
ora
ș
sunt
diferite
ș
i
dezvoltă
rela
ț
ii
diferite.
Dar

în
ultima
perioadă,
ca
urmare
a
unui
interes
tot
mai
crescut
fa
ț
ă
de
acest
fenomen
de

revitalizare
a
malurilor
din
ora
ș
e,
au
apărut
articole,
cercetări,
conferin
ț
e
ș
i
speciali
ș
ti,
to
ț
i

încercând
să
creeze
o
listă
de
principii
ș
i
no
ț
iuni
de
la
care
să
pornească
orice
dezvoltare
din

preajma apei.

Tabelul
din
fig.10
face
o
compara
ț
ie
între
trei
liste
diferite
de
principii.
Se
poate
observa

că
unele
din
aceste
principii
sunt
asemănătoare,
în
timp
ce
altele
sunt
complet
diferite,

fiecare
listă
având
un
specific
diferit.
Astfel,
Bruttomesso
[6]
sus
ț
inut
ș
i
de
Moretti
[3]

enumeră
10
principii
de
bază
care
ar
trebui
să
se
regăsească
în
orice
proiect
de
revitalizare.

Acestea
sunt
concentrate
pe
crearea
conexiunilor
atât
la
nivel
fizic
între
maluri
ș
i
ț
esutul

construit,
cât
ș
i
la
nivel
social,
între
localnici
ș
i
autorită
ț
i,
fiind
promovat
un
parteneriat

constant.
A
doua
listă
[7]
prezintă
multe
asemănări
cu
prima,
precum
imporan
ț
a

accesibilită
ț
ii,
a
conectării
ș
i
a
mixului
de
func
ț
iuni.
Lista
a
treia
realizată
de
Bertsch
[8]
vine
în

completarea
primelor
două
sco
ț
ând
de
asemenea
în
eviden
ț
ă
importan
ț
a
comunicării
dintre

actori.
Trei
principii
corespund
celor
trei
liste
ș
i
sunt
foarte
importante
pentru
realizarea

scopului
lucrării
–
integrarea
în
context,
punerea
în
eviden
ț
ă
a
apei
ș
i
proiectarea
unor
solu
ț
ii

adaptabile în timp.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

12

Bruttomesso

pps.org

Bertsch

CONECTIVITATE

conectarea

waterfronturilor cu
ț
esutul

construit existent

includerea waterfrontului

în re
ț
ele mai mari de

dezvoltare, la scări mai

mare decât ale ora
ș
ului

sau regiunii

asigurarea accesului

pentru

to
ț
i utilizatorii

minimizarea traficului auto
ș
i

prioritizarea pietonilor

conectarea func
ț
iunilor existente

de-a lungul waterfront-ului

maximizarea oportunită
ț
ilor pentru

accesul public

accesibilitate

CONTEXT LOCAL

respectarea istoriei
ș
i

caracterului locului

îmbunătă
ț
irea spa
ț
iului public cu

ajutorul clădirilor existente

eviden
ț
ierea identită
ț
ii locale

proiectarea în func
ț
ie de avantajele

ș
i contextul local

integrarea

existentului

VALORIFICAREA

APEI

cre
ș
terea calită
ț
ii apei
ș
i a

mediului înconjurător

organizarea spa
ț
iilor
ș
i a

activită
ț
ilor pentru a scoate în

eviden
ț
ă apa

DIVERSITATE A

FUNC
Ț
IUNILOR

transformarea mixului de

func
ț
iuni într-o prioritate

încurajarea activită
ț
ilor de-a lungul

întregii zile
ș
i a anului

diversificarea func
ț
iunilor prin

intermediul principiului celor 10

PARTENERIAT

utilizarea acordurilor între

public-privat pentru

accelerarea procesului

de implementare

invitarea
ș
i consultarea

comunită
ț
ilor în procesul

de planificare

un bun management
ș
i parteneriat

între organiza
ț
ii, locuitori
ș
i

administra
ț
ia locală asigură o bună

dezvoltare în timp

crearea unei viziuni comune între

to
ț
i actorii implica
ț
i

implicarea

tuturor actorilor

echilibrarea

raportului

public- privat

ADAPTABILITATE

proiectarea pentru

perioade lungi de timp

revitalizarea continuă
ș
i

readaptarea la condi
ț
iile

mereu în schimbare

prin crearea unui design flexibil se

asigură adaptabilitatea în timp

implementarea proiectului etapizat

echilibrarea cerin
ț
elor de mediu
ș
i a

nevoilor sociale

începerea unui proiect cu pa
ș
i mici

ș
i măsuri reduse care să permită

dezvoltarea pe viitor

etapizarea

proiectului

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

13

fig.10 tabel comparativ principii riverfront

4.1.2. Spa
ț
iu public

În cadrul unei conferin
ț
e TED, Amanda Burden vorbe
ș
te despre cum, din punctul ei de

vedere, ora
ș
ul este în primul rând definit de oameni
ș
i nu de elemente fizice construite

precum construc
ț
ii, drumuri etc. “Unde merg ei, unde se întâlnesc, reprezintă esen
ț
a ora
ș
ului.

Deci mai importante decât clădirile sunt spa
ț
iile publice dintre clădiri. Este ilustrată în acest

discurs rela
ț
ia ora
ș
– spa
ț
iu public – om ca structura de bază a unei a
ș
ezări urbane de orice

fel
ș
i este sus
ț
inută importan
ț
a clădirilor publice ca generatoare de activitate
ș
i dezvoltare în

cadrul unui ora
ș
[1]. Importan
ț
a spa
ț
iilor publice într-un ora
ș
a fost sugerată
ș
i de John Ruskin

relatând faptul că măre
ț
ia oricărei civiliza
ț
ii se măsoară în ora
ș
ele sale
ș
i măre
ț
ia acestor

ora
ș
e se măsoară în calitatea spa
ț
iilor sale publice, în parcurile
ș
i pie
ț
ele sale.

No
ț
iunea de spa
ț
iu public a primit multe defini
ț
ii de-a lungul timpului. Stephen Carr

define
ș
te spa
ț
iul public drept „scena pe care se desfă
ș
oară drama din via
ț
a comunită
ț
ii”[9], în

timp ce Giancarlo Consonni,sus
ț
ine că spa
ț
iul public reprezintă suma tuturor spa
ț
iilor de

tranzit
ș
i de întâlnire ce sunt accesibile tuturor oamenilor (străzi, pie
ț
e, poduri, parcuri)[10].

Spa
ț
iul public poate fi definit
ș
i ca o loca
ț
ie fizică sau virtuală destinată uzului colectiv în care

toată lumea are dreptul să desfă
ș
oare activită
ț
i, să se plimbe, să discute [11]. Altfel spus,

este, sau ar trebui să fie, un loc accesibil tuturor, atât din punct de vedere fizic ( pietoni,

bicicli
ș
ti, persoane cu dizabilită
ț
i ), cât
ș
i din punct de vedere legislativ sau moral
ș
i cultural.

Acesta este un loc al tuturor
ș
i al nimănui, în acela
ș
i timp. Este martorul activită
ț
ilor zilnice de

toate felurile ale oamenilor
ș
i are rol dual, fiind în acela
ș
i timp loc de tranzit
ș
i o destina
ț
ie în

sine.

Se poate deduce din defini
ț
iile enumerate că un spa
ț
iu urban
ș
i buna func
ț
ionare a

acestuia este strâns legat de activită
ț
ile oamenilor, de prezen
ț
a lor în aceste spa
ț
ii. Un spa
ț
iu

urban i
ș
i pierde din esen
ț
ă în lipsa oamenilor, fiind doar un teren oarecare din interiorul

ora
ș
ului.
Ș
i în acest caz se poate discuta de situa
ț
ia spa
ț
iilor urbane publice din ora
ș
ele

române
ș
ti. După cum observă arh. Ioana Tudor,
​

​
„peisajul urban a fost redus de gândirea

modernistă și de practici urbane în
​
spa
ț
ii verz
​
i”
​
[12]. Pe astfel de spa
ț
ii verzi, accesul este

interzis, rezultând spa
ț
ii publice în care nu sunt permise activită
ț
ile umane, negând trăsătura

de bază a unui spa
ț
iu public
ș
i anume, prezen
ț
a omului
ș
i ridicând serioase întrebări

referitoare la rostul
ș
i func
ț
ionalitatea acestor terenuri.

Este clar, până în acest punct, cât de importantă este prezen
ț
a oamenilor
ș
i activită
ț
ile

acestora pentru conturarea unui spa
ț
iu urban. Oamenii ajută la definirea unui spa
ț
iu public,

însă acesta trebuie să respecte ni
ș
te reguli
ș
i principii de bază pentru a cre
ș
te nivelul de

atractivitate
ș
i pentru a încuraja activită
ț
ile umane. Aceste reguli acoperă mai multe aspecte,

legate de construc
ț
ii propriu-zise, de climat, accesibilitate sau func
ț
iuni.

Dar înainte de a enumera principiile
ș
i regulile necesare pentru un spa
ț
iu public plăcut

este necesară o analiză a tipurilor de oameni, a activită
ț
ilor acestora
ș
i de rela
ț
ii ce pot

apărea între ei în afara spa
ț
iului privat. Jan Gehl
​
grupează tipurile de activită
ț
i umane în

activită
ț
i necesare, op
ț
ionale
ș
i sociale
​
[13].
​
Activită
ț
ile necesare sunt o parte integrantă a

fiecărei zi a unui om, referindu-se la toate drumurile
ș
i activită
ț
ile indispensabile, precum

mersul la serviciu, la
ș
coală, la magazin etc. Toate aceste activită
ț
i au loc indiferent de

calitatea spa
ț
iilor publice
ș
i de condi
ț
ii. Activită
ț
ile op
ț
ionale, spre deosebire de cele necesare,

intră în categoria relaxării
ș
i recreerii. Pot include plimbări în aer liber, vizitări, activită
ț
i

sportive etc.
ș
i sunt direct dependente de calitatea spa
ț
iilor urbane. Activită
ț
ile sociale includ

toate tipurile de interac
ț
iuni sociale
ș
i au loc oriunde în ora
ș
dar predomină ca preferin
ț
ă

spa
ț
iile publice atrăgătoare. Ultima categorie de activită
ț
i este denumită
ș
i „rezultantă” pentru

că de cele mai multe ori este o consecin
ț
ă a primelor două tipuri de activită
ț
i. În timp ce

activită
ț
ile necesare
ș
i cele op
ț
ionale sunt plănuite, ultima categorie se întâmplă spontan ca o

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

14

consecin
ț
ă a mi
ș
cării oamenilor în cadrul unui ora
ș
. În func
ț
ie de activită
ț
i se pot observa
ș
i

diferite tipuri de utilizatori – utilizatori zilnici ( localnici, angaja
ț
i, elevi sau studen
ț
i) care

desfă
ș
oară activită
ț
i necesare,
ș
i utilizatori ocazionali ( vizitatori, turi
ș
ti, clien
ț
i, grup de oameni

la un concert etc.) care intră în categoria activită
ț
ilor op
ț
ionale.

Pentru ca un spa
ț
iu public să atragă vizitatori
ș
i activită
ț
i op
ț
ionale
ș
i sociale, acesta

trebuie să respecte ni
ș
te reguli de bază
ș
i să aibă o serie de caracteristici
ș
i calită
ț
i ce

construiesc o atmosferă plăcută
ș
i cresc atractivitatea. Astfel, un spa
ț
iu public trebuie să

promoveze activită
ț
ile sociale
ș
i interac
ț
iunea umană, să fie sigur, primitor
ș
i potrivit pentru

to
ț
i utilizatorii, să aibă trăsături arhitecturale
ș
i elemente de design interesante
ș
i plăcute

vizual, să încurajeze implicarea comunită
ț
ii, să reflecte cultura
ș
i istoria locală
ș
i caracterul

locului, să nu fie un inconvenient pentru riverani, să fie bine între
ț
inut
ș
i să aibă un caracter

propriu bine definit
ș
i eviden
ț
iat.
​
[14]

​
Lars Gemzøe
​
grupează calită
ț
ile necesare unui spa
ț
iu public sănătos în trei categorii

mari – protec
ț
ie, confort
ș
i delectare.
​
[15]

Nevoia de protec
ț
ie se concentrează pe reducerea cât mai mare a factorilor neplăcu
ț
i

precum accidente, jafuri sau crime
ș
i condi
ț
ii climatice neplăcute – vânt puternic, însorire

excesivă, inunda
ț
ii etc. Oamenii trebuie să se simtă în siguran
ț
ă, lucru ce poate fi realizat prin

asigurarea unei bune iluminări stradale
ș
i spa
ț
ii deschise
ș
i să se poată adăposti de soare

puternic sau frig prin orientarea bună în func
ț
ie de punctele cardinale. Traficul joacă

deasemena un rol important în asigurarea siguran
ț
ei oamenilor prin evitarea situa
ț
iilor care

să favorizeze un accident între automobile, bicicli
ș
ti
ș
i pietoni. Confortul presupune

asigurarea calită
ț
ii a spa
ț
iilor publice pentru oameni în timpul exercitării unor ac
ț
iuni simple,

de bază, precum plimbatul, statul jos etc. Ace
ș
tia trebuie să aibă destul spa
ț
iu disponibil

pentru a circula sau a se plimba, fără obstacole sau un layout stradal dificil de perceput
ș
i

străzi prea lungi sau prea înguste, să găsească u
ș
or spa
ț
ii de stat jos, să nu fie deranja
ț
i de

zgomote puternice sau imagini neplăcute
ș
i să aibă priveli
ș
ti sau panorame plăcute vizual.

Delectarea presupune spa
ț
ii raportate la scara umană, calitate crescută a materialelor,

aten
ț
ie la detalii, elemente interesante de design
ș
i mobilier urban deosebit.

Se poate observa faptul că principiile celor trei liste au fost grupate în jurul a
ș
apte

categorii – protec
ț
ie, confort, accesibilitate, comunicare, func
ț
iuni, atractivitate
ș
i context.

Categoria numită protec
ț
ie însumează principii din ambele liste ce vizează siguran
ț
a

oamenilor
ș
i protejarea lor de posibile accidente din alăturarea cu artere de circula
ț
ie, de

infrac
ț
iuni rezultate din iluminare necorespunzătoare sau spa
ț
ii prea mari cu prea pu
ț
ină

activitate, sau de condi
ț
ii extreme de temperatură. Astfel, un spa
ț
iu trebuie să asigure umbră

ș
i însorire în func
ț
ie de clima locală, de perioada anului, să evite zone prea însorite sau locuri

umbrite
ș
i reci.
​
UN-HABITAT
ș
i PPS [16]
​
accentuează
ș
i importan
ț
a sănătă
ț
ii resurselor

naturale, precum un aer curat, apă limpede
ș
i sol sănătos.

Confortul
ș
i accesibilitatea sunt categorii separate dar sunt strâns legate deoarece

ambele au un rol important în atragerea oamenilor în spa
ț
iile proiectate. Pavajul trebuie să fie

u
ș
or de străbătut atât pentru pietoni cât
ș
i pentru biciclete
ș
i cărucioare. În plus, prezen
ț
a
ș
i

calitatea locurilor de stat este importantă pentru a oferi locuitorilor prilej
ș
i posibilitate de

popas. Atragerea unui număr cât mai mare de oameni se realizează
ș
i prin oferirea unui

număr cât mai mare de func
ț
iuni, sau, conform Lars Gemzøe
ș
i planning.org, principiul celor

10. Prin o mare diversitate de func
ț
iuni
ș
i posibilită
ț
i activitatea în spa
ț
ii cre
ș
te
ș
i odată cu ea
ș
i

atractivitatea sa. Atractivitatea este îmbunătă
ț
ită
ș
i prin priveli
ș
ti plăcute, prin proiectare la

scara umană, prin conservarea identită
ț
ii locului
ș
i prin valorificarea contextului. Comunicarea

este o categorie ce se regăse
ș
te în toate listele de principii din toate subtemele teoretice. Ea

se referă la comunicare între actori, între locuitori
ș
i administra
ț
ia locală, între comunită
ț
i etc.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

15

Lars Gemzøe [15]

planning.org [14]

UN-HABITAT & PPS [16]

PROTEC
Ț
IE

previne posibile accidente

datorate traficului
ș
i

interac
ț
iunii dintre pietoni
ș
i

diferite tipuri de transport

oferă sentiment de protec
ț
ie
ș
i

descurajează infrac
ț
iunile

protejează de condi
ț
ii

climatice extreme sau

neplăcute

este sigur, primitor

ș
i potrivit pentru

toate tipurile de

oameni

sănătatea oamenilor
ș
i a

resurselor de bază, precum

apa sau aerul este prioritară

CONFORT

încurajează statul în picioare

ș
i pauzele de-a lungul spa
ț
iilor

asigură locuri de stat

este bine îngrijit

de-a lungul timpului

construc
ț
iile sunt astfel

proiectate încât să scoată în

eviden
ț
ă
ș
i să

îmbunătă
ț
ească spa
ț
iile

publice

ACCESIBIL

este plăcut
ș
i adaptat pentru

mers
ș
i plimbare, pietonii

prioritari

are străzile îmbunătă
ț
ite
ș
i

transformate în spa
ț
ii pentru

oameni

COMUNICARE

încurajează discu
ț
ii
ș
i

conversa
ț
ii prin aranjamentul

mobilerului urban
ș
i prin

reducerea poluării fonice

promovează

implicarea

comunită
ț
ii

promovează

contactul uman
ș
i

activită
ț
ile sociale

este necesară colaborarea

între mai mul
ț
i actori –

locuitori, administra
ț
ie

FUNC
Ț
IUNI

oferă diferite tipuri de activită
ț
i

de-a lungul întregii zile
ș
i a

întregului an

func
ț
iunile sunt bine

definite

pie
ț
ele
ș
i parcurile au

multiple destina
ț
ii diferite, pe

lângă cele de bază

este aplicat principiul celor

10 (10 locuri diferite, fiecare

cu 10 func
ț
iuni diferite)

ATRACTIVITATE

este dimensionat la scara

umană

deschide direc
ț
ii de

perspectivă
ș
i oferă imagini

plăcute

are design
ș
i

arhitectură

interesante
ș
i

plăcute vizual

are un caracter

special
ș
i unic

dimensiunea mică
ș
i

proiectele

experimentale sunt

încurajate

CONTEXT

pune în valoare clima locală

cu locuri umbrite sau însorite

reflectă cultura
ș
i

istoria locală

prin mici puncte comerciale

create este încurajată

economia locală

fig.11 tabel comparativ principii spa
ț
ii publice

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

16

4.1.3. Desgin urban

Designul
urban
presupune,
în
esen
ț
ă,
crearea
de
locuri
pentru
oameni.
Dar
nu
se

concentrează
pe
anumite
spa
ț
ii
fizice,
ci,
mai
degrabă,
pe
totalitatea
activită
ț
ilor
ș
i

evenimentelor care le-au făcut posibile.[17]

Acesta
se
concentrează
pe
felul
în
care
func
ț
ionează
locurile
ș
i
pe
aspecte
legate
de

siguran
ț
a
ș
i
atractivitatea
ora
ș
elor
sau
a
unor
păr
ț
i
din
acestea.
În
plus,
urmăre
ș
te
conexiunile

dintre
oameni
ș
i
locuri,
mobilitatea
ș
i
formele
ce
iau
na
ș
tere
în
ț
esutul
construit
sau
în
natura

din
spa
ț
iul
urban.
Principalul
scop
al
designului
urban
este
proiectarea
sustenabilă
în

vederea
dezvoltării
economice,
utilizării
prudente
ale
resurselor
naturale
ș
i
progresului
social.

[18]

Designul
urban
une
ș
te
totalitatea
principiilor
legate
de
spa
ț
iu
urban,
de
responsabilitate

fa
ț
ă
de
mediu,
echitate
socială
ș
i
viabilitate
economică
cu
scopul
creării
unor
locuri
frumoase

ș
i
cu
identitate
proprie.
Este,
a
ș
adar,
o
sinteză
între
arhitectură,
peisagistică,
inginerie,

economie
ș
i
managementul
transporturilor.
Pe
scurt,
acesta
se
ocupă
cu
formarea
unei

viziuni
unitare
pentru
un
anumit
spa
ț
iu
ș
i
reprezintă
totalitatea
abilită
ț
ilor
ș
i
resurselor

necesare pentru a realiza acea viziune.
​
[19]

Deoarece
obiectul
designului
urban
nu
este
unul
clar
si
concis
definit,
acesta
variind
de

la
o
scara
macro
a
întregii
structuri
urbane,
la
nivelul
unei
străzi
sau
a
unei
zone,
până
la
o

scară
micro,
aproape
de
detaliu,
privind
mobilierul
urban
sau
elementele
de
iluminat
stradal,

defini
ț
iile
ș
i
principiile
de
bază
sunt
numeroase
ș
i
diversificate.
Mai
mult,
în
func
ț
ie
de

specializarea
autorului,
de
scara
la
care
se
referă
sau
de
scopul
urmărit,
fiecare
set
de

principii
poate
căpăta
un
caracter
diferit.
Însă,
pe
lângă
regulile
ș
i
sfaturile
specifice
fiecărei

listă
există
ș
i
ni
ș
te
idei
comune
ce
sus
ț
in
crearea
de
spa
ț
ii
publice
calitative
ș
i
de
construire

sau planificare orientată spre om
ș
i natură.

Astfel,
în
lista
de
principii
de
pe
resilientcity.org
predomină
principii
legate
de

schimbările
climatice
ș
i
cu
rol
în
îmbunătă
ț
irea
mediului
înconjurător,
precum
integrarea

sistemelor
naturale,
eficientizarea
proceselor
tehnologice,
utilizarea
resurselor
locale
ș
i

încurajarea
utilizării
bicicletei
sau
a
mersului
pe
jos.
[20]
Conform
unui
apărut
în
Londra,
[18]

principiile
ce
stau
la
baza
designului
urban
sunt
definirea
unui
caracter
ș
i
a
unei
identită
ț
i

proprii
a
unui
loc,
cre
ș
terea
calită
ț
ii
spa
ț
iului
public,
claritate
a
ț
esutului
construit
ș
i
a
re
ț
elei
de

străzi,
adaptabilitate,
diversitate
ș
i
accesibilitate.
Articolul
​
„Urban
Design
Principles”
​
[21]

grupează
principiile
în
trei
categorii
–
mobilitate,
sănătate
ș
i
rezisten
ț
ă.
Acestea
con
ț
in
o
serie

de
zece
principii
modelatoare
care
încurajează
dezvoltarea
unor
zone
de
tranzit
accesibile
ș
i

atractive,
crearea
unei
buni
conexiuni
între
spa
ț
ii,
producerea
străzilor
verzi,
generarea
de

spa
ț
ii
publice
deschise,
cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii
pentru
pietoni
ș
i
bicicli
ș
ti
de-a
lungul
ora
ș
ului,

respectarea
memoriei
locului,
crearea
comunită
ț
ilor,
stimularea
inova
ț
iei,
sustenabilită
ț
ii
ș
i

echită
ț
ii
ș
i
optarea
pentru
solu
ț
ii
pe
termen
lung
în
detrimentul
celor
pe
perioadă
scurtă
cu

efecte vizibile mai rapid.

Ultimele
două
exemple
de
principii
au
fost
create
de
grupuri
de
speciali
ș
ti
din
două

loca
ț
ii
diferite
–
Londra
ș
i
Los
Angeles
–
ș
i
nu
este
exclusă
varianta
ca
întocmirea
acestora
să

fie
influen
ț
ată
de
cele
două
ora
ș
e.
Se
poate
observa
în
cele
două
exemple
că
există
principii

asemănătoare,
precum
accesibilitatea,
conservarea
memoriei
locului
ș
i
conectivitatea,
dar
ș
i

principii ce diferă.

Din
această
diferen
ț
ă
rezultă
o
concluzie
foarte
importantă
care
îngreunează

ob
ț
inerea
unei
re
ț
ete
perfecte
pentru
un
design
urban
bun
ș
i,
în
acela
ș
i
timp,
un
principiu

general
valabil
pentru
procesul
de
proiectare
ș
i
anume
necesitatea
adaptării
la
situa
ț
ia

existentă,
atât
la
scara
ora
ș
ului
cât
ș
i
la
scara
zonei
în
studiu.
Altfel
spus,
este
necesară

studierea
ș
i
analizarea
caracterului
nu
doar
a
spa
ț
iului
urban,
ci
ș
i
a
locuitorilor,
pentru
a

în
ț
elege felul în care ace
ș
tia ac
ț
ionează, gândesc
ș
i î
ș
i planifică via
ț
a.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

17

Sunt,
totu
ș
i,
necesare
ni
ș
te
principii
de
bază,
generale,
ș
i
ob
ț
inerea
lor
se
face
prin

intermediul
tabelului
din
fig.12.
Au
fost
alese
patru
articole
ș
i
publica
ț
ii
de
bază
ș
i
au
fost

extrase
principiile
enun
ț
ate,
fiind
apoi
comparate
ș
i
aranjate
pe
categorii.
Spre
deosebire
de

subcapitolele
anterioare,
în
acest
caz,
categoriile
principale
au
ș
i
rol
de
principii
ș
i
reu
ș
esc

prin formularea
ș
i sintetizarea lor să ajute organizarea informa
ț
iei.

Se
poate
observa
că
toate
patru
sursele
enumeră
aproximativ
acelea
ș
i
principii,

diferen
ț
ele
fiind
date
de
formulare
sau
nivelul
de
detaliere.
Toate
patru
sus
ț
in
importan
ț
a

spa
ț
iilor
publice
de
calitate,
a
valorificării
contextului
local
ș
i
a
mediului
natural.
În
plus,
se

regăse
ș
te
din
nou
ideea
de
conectivitate,
accesibilitate
ș
i
mix
de
func
ț
iuni,
toate
având
ca

scop
final
cre
ș
terea
activită
ț
ii
din
spa
ț
iile
publice.
Ceea
ce
este
nou
în
cadrul
acestei
teme

este
sustenabilitatea
ș
i
importan
ț
a
proiectării
pentru
viitor,
cu
design
flexibil
ș
i
adaptabil
în

timp
ș
i cu o etapizare a tuturor interven
ț
iilor.

Urban Design

Compedium 1 [19]

By Design. Principles of

Urban Design [18]

PPS1 Principles of

good design [22]

urbandesign.org.au

[23]

SPA
Ț
II PUBLICE

calitatea spa
ț
iului public

continuitate
ș
i îngrădire

crearea unui mediu în

care toată lumea să

aibă acces
ș
i să se

poată bucura de o

gamă largă de activită
ț
i

pe toată durata anului

spa
ț
ii vibrante
ș
i

active

spa
ț
ii confortabile

spa
ț
ii ce oferă

protec
ț
ie
ș
i siguran
ț
ă

VALORIFICARE

CONTEXT

caracter

integrarea în
ț
esutul

urban
ș
i natural

existent

integrare în contextul

existent

CREARE

CONEXIUNI

u
ș
urin
ț
ă în mi
ș
care

ț
esut lizibil
ș
i u
ș
or de

în
ț
eles

crearea conexiunilor

între func
ț
iuni pentru a

putea asigura

locuitorilor accesul la

diferite destina
ț
ii zilnice

sau ocazionale

prioritate pentru

pietoni
ș
i bicicli
ș
ti

conectivitate fizică,

socială
ș
i vizuală

UTILIZAREA

MEDIULUI

NATURAL

con
ș
tientizarea

efectelor directe
ș
i

indirecte asupra

mediului înconjurător

integrare în contextul

natural existent

MIX DE

FUNC
Ț
IUNI

diversitate

crearea conexiunilor

între func
ț
iuni pentru a

putea asigura

locuitorilor accesul la

diferite destina
ț
ii zilnice

sau ocazionale

diversitate a

func
ț
iunilor
ș
i

activită
ț
ilor

PROIECTARE

SUSTENABILĂ

adaptabilitate

crearea unui mediu în

care toată lumea să

aibă acces
ș
i să se

poată bucura de o

gamă largă de activită
ț
i

pe toată durata anului

adaptabilitate
ș
i

rezisten
ț
ă în timp

a spa
ț
iilor

dezvoltarea culturii

economiei, mediului

si comunită
ț
ii

fig. 12 tabel comparare principii design urban

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

18

4.1.4. Concluzii

În
urma
analizelor
teoretice
a
termenilor
waterfront,
spa
ț
iu
public
ș
i
design
urban
au

fost
extrase
mai
multe
principii
care
uneori
coincid
tuturor
celor
trei
teorii,
precum

accesibilitatea
ș
i
atractivitatea
ș
i
alteori
sunt
diferite,
specializate
fiecărei
no
ț
iuni
în
parte.

Datorită
numărului
mare
de
principii
rezultate,
fiecare
dintre
acestea
sunt
sintetizate
ș
i

grupate
în
patru
subteme
numerotate,
pentru
o
mai
u
ș
oară
recunoa
ș
tere
de-a
lungul

proiectului
cu
P1,P2,
P3
ș
i
P4
–
reconectarea
ora
ș
ului
cu
râul,
spa
ț
ii
publice
atractive,

punerea în valoare a apei
ș
i dezvoltarea sustenabilă, conform tabelelor din fig.13.
ș
i fig.14.

riverfront

spa
ț
iu public

design urban

P1 RECONECTARE

ÎNTRE ORA
Ș

Ș
I APĂ

conectivitate

accesibilitate

pietonizare

integrare în context

conectarea

waterfronturilor
cu

ț
esutul construit existent

minimizarea
traficului

auto
ș
i
prioritizarea

pietonilor

conectarea
func
ț
iunilor

existente
de-a
lungul

waterfront-ului

asigurarea
accesului

pentru to
ț
i utilizatorii

respectarea
contextului

ș
i
eviden
ț
ierea
identită
ț
ii

locului

integrarea
în
ț
esutul

existent

accesibilitate
crescută

pentru
locuitori,

prioritate
având

pietonii

ș
i
fiind
evitate

autoturismele

valorificarea

existentului

crearea
conexiunilor

fizice, sociale
ș
i vizuale

accesibilitate
crescută

pentru oricine

prioritate
pentru
pietoni

ș
i bicicli
ș
ti

valorificarea
contextului

local
ș
i
integrare
în

ț
esutul urban existent

P2 SPA
Ț
II PUBLICE

ATRACTIVE

mix de func
ț
iuni

activitate constantă

protec
ț
ie

confort

încurajarea
activită
ț
ilor

de-a
lungul
întregii
zile

ș
i a anului

diversificarea

func
ț
iunilor
prin

intermediul
principiului

celor 10

asigurarea
sănătă
ț
ii
ș
i

protec
ț
iei oamenilor

oferirea
unui
comfort

sporit
în
spa
ț
iile

publice

organizarea
a
diferite

tipuri
de
activită
ț
i
de-a

lungul
întregii
zile
ș
i
a

întregului an

aplicarea
principiului

celor
10
(10
locuri

diferite,
fiecare
cu
10

func
ț
iuni diferite)

oferirea
de
imagini
ș
i

perspective plăcute

crearea
de
spa
ț
ii
pentru

oameni
–
confortabile
ș
i

vibrante

oferirea
protec
ț
iei
ș
i

siguran
ț
ei oamenilor

oferirea
unei
game
largi

de func
ț
iuni
ș
i activită
ț
i

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

19

P3

SUSTENABILITATE

etapizare

adaptabilitate

parteneriat

design flexibil

crearea
unui
parteneriat

între to
ț
i actorii implica
ț
i

echilibrarea
raportului

public- privat

etapizarea proiectului

prin
crearea
unui
design

flexibil
se
asigură

adaptabilitatea în timp

promovarea
implicării

comunită
ț
ii

promovarea

comunicării
între

locuitori,
administra
ț
ie,

asocia
ț
ii etc.

proiectare sustenabilă

adaptabilitate în timp

spa
ț
ii
ce
func
ț
ionează

de-a
lugul
întregii
zile
ș
i

a anului

dezvoltarea
culturii

economiei,
mediului
si

comunită
ț
ii

P4 VALORIFICARE A

APEI

orientare spre apă

cre
ș
terea
calită
ț
ii
apei
ș
i

a mediului înconjurător

organizarea
spa
ț
iilor
ș
i
a

activită
ț
ilor
pentru
a

scoate în eviden
ț
ă apa

valorificarea
mediului

natural
–
apă,
relief,

elemnte naturale

fig.13 sintetizare a principiilor teoretice

riverfront

spa
ț
iu public

design urban

accesibil

P1 reconectare

context local

context

valorificare conext

conectivitate

creare conexiuni

spa
ț
ii publice

P2 spa
ț
ii publice

atractive

atractivitate

confort

protec
ț
ie

mix func
ț
iuni

func
ț
iuni

mix de func
ț
iuni

parteneriat

comunicare

P3 sustenabilitate

adaptabilitate

proiectare sustenabilă

valorificarea apei

valorificare context

utilizarea naturii

P4 valorificare a apei

fig.14. alcătuirea celor patru categorii

P1 Reconectarea ora
ș
ului cu râul

Prima
categorie
cuprinde
principii
ce
privesc
​
conectivitatea,
accesibilitatea,

pietonizarea
​
ș
i
​
integrarea
în
context
ș
i
se
concentrează
pe
încercarea
de
a
răspunde
scopului

principal
al
proiectului
–
restabilirea
legăturii
între
ora
ș
ș
i
apă
care
se
realizează,
în
primul

rând, prin restabilirea legăturii între om
ș
i apă cu ajutorul spa
ț
iilor publice.

Conectivitatea
este
un
principiu
ce
trebuie
aplicat
pe
mai
multe
nivele.
Astfel,
la

nivelul
ora
ș
ului,
sunt
importante
conexiunile
între
ț
esutul
urban
ș
i
ț
esutul
adiacent
apei
care

pot
fi
realizate
prin
continuarea
străzilor
pentru
o
conectivitate
fizică
sau
prin
asigurarea
unor

direc
ț
ii
de
perspectivă
pentru
conectivitate
vizuală.
La
nivelul
waterfrontului
se
dore
ș
te
o

bună
conectivitate
între
spa
ț
iile
de-a
lungul
apei
pentru
ca
acestea
să
func
ț
ioneze
ca
un

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

20

circuit
ș
i
nu
ca
loca
ț
ii
independente.
La
nivel
un
nivel
mai
mic,
al
unui
spa
ț
iu
public
aferent

waterfrontului,
se
dore
ș
te
o
bună
conectivitate
cu
restul
ora
ș
ului
ș
i
a
spa
ț
iilor
din
jur.
Prin

integrarea
​
proiectului
în
contextul
​
existent
se
respectă
caracterul,
istoria
ș
i
identitatea
locului

ș
i se realizează un alt tip de reconectare, la nivel simbolic.

Accesibilitatea
​
este
un
aspect
ce
încurajează
conectivitatea
ș
i
lucrează
împreună
cu

pietonizarea
​
.
Spa
ț
iile
publice
trebuie
să
fie
accesibile
tuturor.
De
la
pietoni,
ș
oferi
ș
i
bicicli
ș
iti,

la
persoane
cu
dizabilită
ț
i
motorii,
cu
dificultă
ț
i
de
vedere
sau
auz,
la
mame
ce
împing

cărucioare,
copii
sau
bătrâni.
Accesibilitatea
se
referă
pe
de-o
parte
la
u
ș
urin
ț
a
cu
care
po
ț
i

ajunge
la
acel
spa
ț
iu,
având
în
vedere
trotuarele
ș
i
străzile,
mijloacele
de
transport
în
comun

ș
i
parcările,
iar,
pe
de
altă
parte,
la
posibilitatea
de
a
străbate
acel
spa
ț
iu
ș
i
la
felul
în
care

este
tratat
planul
de
călcare.
Accesibilitatea
se
poate
referi
ș
i
la
tipurile
de
activită
ț
i
oferite
în

acel
spa
ț
iu,
activită
ț
i
care
nu
ar
trebui
să
fie
deranjante,
interzise
sau
jignitoare
pentru

anumite grupuri de persoane.

P2 Spa
ț
ii public e atractive

Categoria
această
cuprinde
principii
care
să
ajute
dezvoltarea
spa
ț
iilor
publice
ș
i

transformarea
lor
în
destina
ț
ii
atractive.
Pentru
ca
un
spa
ț
iu
public
să
fie
atrăgător
pentru

locuitori
trebuie
să
aibă
o
serie
de
caracteristici
de
bază.
Acesta
trebuie
să
fie
​
confortabil

pentru
toată
lumea,
să
asigure
​
siguran
ț
ă
ș
i
protec
ț
ie
​
,
să
ofere
o
​
gamă
largă
de
func
ț
iuni
ș
i
o

constantă activitate
​
.

Confortul
​
spa
ț
iilor
publice
acoperă
aspecte
diferite,
de
la
mobilierul
urban
la
imaginile

create.
Acestea
trebuie
să
asigure
locuri
de
stat
confortabile,
pavaj
ș
i
finisaje
plăcute,
imagini

ș
i
perspective
plăcute
vizual.
​
Siguran
ț
a
este
deasemenea
importantă
în
alcătuirea
unui
spa
ț
iu

public.
Oamenii
trebuie
să
fie
în
siguran
ț
ă
în
spa
ț
iile
create,
să
nu
fie
în
pericol
de
accident,

jafuri
sau
crime,
să
se
simtă
proteja
ț
i
ș
i
apăra
ț
i.
În
acest
caz
se
poate
observa
importan
ț
a

iluminatului stradal
ș
i scara unui spa
ț
iu.

Prin
asigurarea
unei
game
largi
de
func
ț
iuni
​
se
încurajează
ș
i
​
activitatea
constantă
în

spa
ț
iul
public.
Func
ț
iunile
pot
varia
de
la
birouri
ș
i
servicii
care
ar
însemna
o
activitate
limitată

la
opt
ore
pe
zi,
la
restaurante
ș
i
cafenele
cu
durată
de
func
ț
ionare
mai
lungă.
Func
ț
iunile
pot

fi
permanente,
precum
locuin
ț
ele
sau
temporare
–
târguri,
concerte
în
aer
liber,
expozi
ț
ii
de

artă,
jocuri
etc.
Pentru
ca
un
spa
ț
iu
public
să
func
ț
ioneze
într-un
ritm
sănătos
se
încurajează

intersec
ț
ia
fluxurilor
de
oameni
–
angaja
ț
i
ș
i
turi
ș
ti,
localnici
ș
i
vizitatori,
tineri
ș
i
bătrâni-
pe

toată durata unei zile
ș
i întregul an.

P3 Dezvoltare sustenabilă

Orice
tip
de
interven
ț
ie
aplicată
waterfrontului
trebuie
să
ducă
spre
o
dezvoltare

sustenabilă,
sănătoasă
ș
i
cu
beneficii
de
lungă
durată.
Aceasta
trebuie
să
respecte
ș
i
să

eviden
ț
ieze
istoria
zonei,
memoria
locului
ș
i
caracterul
definitoriu.
Mai
mult,
adaptarea

măsurilor
la
contextul
existent
este
foarte
importantă,
pentru
a
rezulta
proiecte
u
ș
or
de

încadrat
în
ț
esutul
urban
ș
i
în
via
ț
a
locuitorilor.
Nu
trebuie
pierdut
din
vedere
faptul
că,
de

foarte
multe
ori,
o
zonă
propusă
spre
dezvoltare
cuprinde
deja
locuitori
sau
func
ț
iuni
ș
i,
prin

urmare, modificările făcute trebuie să respecte obiceiurile
ș
i drepturile lor.

Capacitatea
spa
ț
iilor
de
a
se
adapta
este
o
trăsătură
foarte
importantă
pentru
o

dezvoltare
sustenabilă.
Este
deja
evident
faptul
că
lumea
este
într-o
schimbare
continuă
ș
i

într-un
ritm
accelerat,
preferin
ț
ele
ș
i
activită
ț
ile
oamenilor
se
schimbă
cu
fiecare
genera
ț
ie
ș
i,

prin
urmare,
pentru
ca
spa
ț
iile
să
supravie
ț
uiască
timpului,
trebuie
să
se
schimbe
odată
cu

acestea.
Din
acest
motiv
se
recomandă
evitarea
măsurilor
drastice
ș
i
definitive,
dorindu-se

aplicarea
opera
ț
iilor
reversibile.
Adaptabilitatea
spa
ț
iilor
trebuie
să
se
producă
ș
i
în
cazul

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

21

perioadelor
de
timp
mai
scurte,
precum
durata
unei
zile.
Pentru
ca
acestea
să
poată

func
ț
iona
sănătos
este
necesară
organizarea
a
diferite
activită
ț
i
portivite
pentru
diferite

perioade – diminea
ț
a, seara, noaptea –
ș
i pentru diferite tipuri
ș
i vârste de persoane.

P4 Punerea în valoare a apei

În
cazul
waterfronturilor,
după
cum
spune
ș
i
denumirea,
cel
mai
important
factor
îl

reprezintă
apa.
Aceasta
trebuie
să
fie
pusă
în
valoare
prin
spa
ț
ii
organizate
aproape
de

suprafa
ț
a
sa,
prin
direc
ț
ii
de
perspectivă
din
interiorul
ora
ș
ului
ș
i
prin
organizarea
de
locuri
de

stat
ce
privesc
spre
râu.
În
unele
exemple
se
optează
pentru
mici
canale
de
apă
care
să

unească
ț
esutul
construit
de
maluri,
dar
fiecare
proiect,
în
func
ț
ie
de
caracteristicile
sale
ș
i
de

inventivitatea designer-ului poate avea diferite moduri de implementare a acestui principiu.

4.2
​
Studii de caz

Principiile
sintetizate
anterior
ș
i
lista
de
disfunc
ț
ionalită
ț
i
ale
ora
ș
ului
etalon
sunt
doar

la
nivel
teoretic
ș
i
pentru
a
putea
ob
ț
ine
o
strategie
func
ț
ională
pentru
îndeplinirea
scopului

proiectului
–
acela
de
reconecta
un
ora
ș
cu
râul
ce
îl
străbate
–
este
necesară
ș
i
analizarea

unor
exemple
practice,
reale
sau
în
curs
de
realizare.
Se
vor
alege,
astfel,
o
serie
de
ora
ș
e
în

care
au
fost
implementate
sau
propuse
proiecte
de
reabilitare
a
riverfront-urilor
sale
ș
i
vor
fi

analizate
din
prisma
celor
trei
teorii
ș
i
a
principiilor
rezultate.
Suplimentar,
exemplele

analizate
vor
încerca
să
ofere
solu
ț
ii
practice
pentru
rezolvarea
disfunc
ț
ionalită
ț
ilor
ș
i

necesită
ț
ilor
ora
ș
ului
etalon.
Pentru
a
limita
numărul
de
exemple
ș
i
pentru
a
selecta
doar

acele
ora
ș
e
care
pot
ajuta
îndeplinirea
scopului
proiectului
se
vor
aplica
o
serie
de
filtre

alcătuite
din
caracteristicile
ș
i
problemele
ora
ș
ului
etalon.
Astfel,
fiecare
studiu
de
caz
va
fi

asemănător
într-un
fel
sau
altul
ș
i
va
prezenta
posibile
rezolvări
ale
disfunc
ț
ionalită
ț
ilor
ș
i

necesită
ț
ilor.

Această
etapă
a
lucrării
va
cuprinde
două
subcapitole
–
primul
este
alcătuit
din
analiza

pe
larg
a
trei
ora
ș
e
–
San
Antonio,
Arnhem
ș
i
Lyon
ș
i
al
doilea
din
analiza
pe
scurt,
punctuală

a cinci ora
ș
e – Kuching, St. Cloud, Duesseldorf, Rouen
ș
i Zutphen.

Primele
trei
ora
ș
e
au
fost
alese
în
func
ț
ie
de
tipul
de
conexiune
existentă
între
ele
ș
i

râurile
ce
le
străbat.
Astfel,
Arnhem
a
cunoscut
o
conexiune
fizică,
prin
intermediul
străzilor

ce
au
fost
pietonizate
ș
i
Lyon
a
dezvoltat
mai
mult
o
conexiune
morală,
între
locuitori
ș
i
râu.

San
Antonio
reprezintă
un
exemplu
atipic,
atât
din
cauza
pozi
ț
iei
râului
fa
ț
ă
de
ora
ș
,
cât
ș
i

datorită
legăturii
ce
s-a
format
ulterior.
Nu
au
fost
pietonizate
străzile
din
jur,
dar
au
fost

adăugate
poduri
pietonale
ș
i
scări
de
acces
suplimentare,
neexistând
o
ierarhie
între

conexiunea
fizică
ș
i
cea
morală.
Analiza
primelor
trei
studii
de
caz
va
urmări
aceea
ș
i
structură

–
o
analiză
generală
pentru
introducerea
ora
ș
ului
ș
i
pentru
determinarea
asemănării
cu
ora
ș
ul

etalon,
o
analiză
din
punctul
de
vedere
al
principiilor
teoretice
ș
i
eviden
ț
ierea
măsurilor
luate

pentru rezolvarea unor disfunc
ț
ionalită
ț
i întâlnite
ș
i în cazul ora
ș
ului etalon.

Următoarele
cinci
ora
ș
e
au
fost
analizate
pe
scurt,
aten
ț
ia
fiind
îndreptată
asupra

modului
de
rezolvare
a
unei
discun
ț
ionalită
ț
i
anume.
Astfel,
Kuching
a
fost
ales
datorită

respectului
acordat
identită
ț
ii
ș
i
istoriei
locale,
St.
Cloud,
datorită
caracterului
ecologic
din

cadrul
proiectului,
Duesseldorf
datorită
felului
în
care
atrage
un
număr
foarte
mare
de

vizitatori,
Rouen
datorită
mixului
de
func
ț
iuni
ș
i
Zutphen
prin
felul
în
care
oferă
acces
până
la

nivelul apei.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

22

Fiecare
exemplu
va
rezulta
într-o
serie
de
concluzii
în
finalul
capitolului
ș
i
o
serie
de

lec
ț
ii ce pot deveni valoroase în demersuri următoare din cadrul proiectului.

4.2.1
​
.
​
Paseo del Rio

Paseo del Rio

San Antonio, Texas

fig. 15 hartă alcătuire San Antonio

fig. 16. Paseo del Rio,

C1
​

​
ora
ș
străbătut de un râu

C4
​
tronsoane diferite ale malurilor

C6
​
func
ț
iuni destinate publicului

D3
​
spa
ț
ii ce ignoră prezen
ț
a apei

D4
​
calitate redusă a spa
ț
iului public

D5
​
accesibilitate limitată pietoni

D6
​
râul nu este pus în valoare

N2
​

​
valorificare a apei

N3
​

​
remodelarea func
ț
iunilor

N4
​

​
conectarea spa
ț
iilor

N5
​

​
crearea de noi destina
ț
ii

N6
​

​
cre
ș
terea accesibilită
ț
ii

fig. 17 hartă accesibilitate

fig. 18 sec
ț
iune Paseo del Rio

San
Antonio
este
un
exemplu
diferit
de
ora
ș
ul
etalon,

fiind
de
dimensiuni
mult
mai
mari,
străbătut
de
râul
cu

acela
ș
i
nume
chiar
prin
centrul
ora
ș
ului,
spre
deosebire
de

ora
ș
ul
etalon,
unde
râul
ș
i
centrul
ora
ș
ului
sunt
apropiate
dar

separate.
Motivul
alegerii
acestui
exemplu
este
felul
în
care

râul
San
Antonio
a
ajuns
de
la
a
fi
ignorat
ș
i
uitat
în
spatele

clădirilor,
la
cel
mai
important
simbol
al
ora
ș
ului
ș
i

locuitorilor.

Procesul
de
reabilitare
a
malurilor
râului
a
fost
unul

de
durată
ș
i
este
în
continuă
dezvoltare,
trecând
prin
mai

multe
etape
de-a
lungul
timpului.
Ini
ț
ial
s-a
început
cu
partea

cea
mai
centrală,
acolo
unde
râul
face
o
buclă
printre
clădiri

istorice,
urmând
în
prezent
extinderea
reabilitării
ș
i
pe
alte

tronsoae, în nord
ș
i în sud.

Prioritar
în
toate
etapele,
de
la
început
ș
i
până
la

cele
în
desfă
ș
urare
în
prezent
a
fost
crearea
oportunită
ț
ilor

pentru
oameni
ș
i
revitalizarea
zonelor
cu
ajutorul
lor.
A
ș
adar,

a
fost
realizată
o
„întoarcere”
a
fa
ț
adelor
majorită
ț
ii
clădirilor

spre
apă,
ceea
ce
înainte
era
doar
un
spate
al
construc
ț
iei

devenind
ulterior
o
nouă
fa
ț
adă
ce
mărgine
ș
te
râul,
iar

spatele
altor
clădiri
ce
nu
au
fost
„întoarse”
au
fost
cură
ț
ate

pentru
a
nu
afecta
vizual
viitoarea
promenadă.
A
urmat
o

promenadă
pietonală
de-a
lungul
râului,
mărginită
pe
o

latură
de
restaurante,
magazine
ș
i
cafenele,
formându-se

spa
ț
ii
publice
de
calitate
ș
i
un
nou
nod
de
activitate
pentru

locuitori
ș
i turi
ș
ti.

Cel
mai
major
impediment
în
atragerea
locuitorilor

pe
promenada
de-a
lungul
apei
a
fost
diferen
ț
a
de
nivel

dintre
râu
ș
i
ț
esutul
construit,
ora
ș
ul
desfă
ș
urându-se
la
un

nivel
superior
fa
ț
ă
de
maluri.
A
devenit,
a
ș
adar,
important
să

se
investească
în
aspectul
accesibilită
ț
ii,
fiind
adăugate

scări
suplimentare,
poduri
pietonale,
rampe
ș
i
lifturi
pentru

persoanele cu dizabilită
ț
i. ( fig 17)

Promenada
de-a
lungul
râului
a
reu
ș
it
nu
doar
să
se

reintegreze
în
ț
esutul
ora
ș
ului
ș
i
în
activită
ț
ile
umane,
ci
ș
i
să

devină
un
generator
pentru
dezvoltări
ulterioare
care
aduc

un plus economiei, culturii
ș
ivie
ț
ii sociale.

Pentru
a
în
ț
elege
felul
în
care
acest
proiect
s-a
dezvoltat
ș
i

motivul
pentru
care
s-a
dezvoltat
atât
de
bine,
se
va
analiza

din
prisma
principiilor
ce
au
rezultat
în
urma
cercetării

teoretice
ș
i
se
va
observa
cum
anume
a
fost
pus
în
practică

fiecare principiu în parte.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

23

În
dezvoltarea
promenadei
de-a
lungul
râului
San
Antonio
se
pot
observa
o

serie
de
măsuri
ș
i
implementări
care
răspund
ș
i
unor
necesită
ț
i
ale
ora
ș
ului
etalon.
Astfel,

valorificarea
apei
(N2)
se
realizează
prin
organizarea
de
activită
ț
i
pe
râu
–
plimbări
cu
barca,

pietonală
coborâtă
până
la
nivelul
apei
ș
i
func
ț
iuni
orientate
spre
ea,
remodelarea
func
ț
iunilor

(N3)
s-a
realizat
prin
tranformarea
fa
ț
adelor
clădirilor
ș
i
prin
crearea
de
partere
comerciale

sau
cu
acces
public,
conectarea
spa
ț
iilor
a
devenit
posibilă
odată
cu
promenada
de
pe

ambele
maluri
ș
i
cu
podurile
pietonale.
Pentru
a
cre
ș
te
atractivitatea
spa
ț
iilor
ș
i
pentru
a
ajuta

la
o
bună
dezvoltare
ș
i
func
ț
ionare
întregul
an
au
fost
adăugate

sau
a
fost
facilitată
apari
ț
ia
de
noi
destina
ț
ii
ș
i
utilizări,
printre
care

se
pot
număra
micile
croaziere
men
ț
ionate
anterior,
târguri
sau

alte
func
ț
iuni
temporare,
concerte,
cazare
pentru
turi
ș
ti
etc.

Cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii
(N7)
a
fost
cea
mai
importantă
măsură

luată
în
procesul
de
reabilitare
a
riverfront-ului
din
San
Antonio
ș
i

este,
de
asemenea
o
necesitate
importantă
în
cazul
ora
ș
ului

etalon.
În
cazul
proiectului
de
fa
ț
ă,
accesibilitatea
a
fost

îmbunătă
ț
ită
prin
adăugarea
de
scări,
pante,
lifturi
ș
i
poduri,

ob
ț
inând,
astfel,
mai
multe
puncte
de
acces
din
mai
multe
păr
ț
i
de
ora
ș
.

fig. 19 hartă func
ț
iuni

P1 Reconectarea ora
ș
ului cu râul

fig.20 diferen
ț
a de nivel între

ora
ș

ș
i râu

fig. 21 pietonală la nivelul apei

fig. 22 locuri de stat

fig. 23 mix de func
ț
iuni

conectivitate

poduri
ș
i scări ce unesc nivelul ora
ș
ului cu nivelul apei

accesibilitate

rampe de acces pentru persoane cu dizabilită
ț
i, piste de

bicicli
ș
ti,

pietonizare

pietonala de-a lungul ambelor maluri
ș
i restric
ț
ionarea

accesului auto

integrare în context

adaptarea noilor func
ț
iuni la construc
ț
iile existente, fără

modificări majore la nivelul
ț
esutului construit

P2 Spa
ț
ii publice atractive

mix de func
ț
iuni

destinate atât localnicilor, căt
ș
i turi
ș
tilor – locuin
ț
e,

hoteluri, restaurante, cafenele, croaziere pe râu, puncte

informative, birouri
ș
i servicii

activitate constantă

este asigurată prin organizarea activită
ț
ilor uniform de-a

lungul promenadei îmbinându-se llocuri de muncă,

spital, cluburi, restaurante etc.

protec
ț
ie

asigurată cu ajutorul vegeta
ț
iei
ș
i a spa
ț
iilor de

dimensiuni mici ce oferă calibrare a condi
ț
iilor climatice,

a zgomotului
ș
i aglomera
ț
iei

confort

oferit prin locuri de stat
ș
i priveli
ș
te plăcută, evitarea

zgomotelor deranjante, vegeta
ț
ie bogată, zone de popas

de-a lungul promenadei
ș
i finisaje plăcute

P3 Sustenabilitate

etapizare

s-a realizat cu mai multe stadii de-a lungul timpului, mai

întâi asupra unui singur tronson
ș
i apoi extinzându-se

spre alte maluri din ora
ș
spre nord
ș
i sud

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

24

adaptabilitate

posibilă datorită caracterului efemer al construc
ț
iilor noi,

fără interven
ț
ii brutale

fig.24 priveli
ș
te spre apă

fig. 25 rampă de acces

parteneriat

între administra
ț
ia locală
ș
i localnici urmărind un scop

comun, de dezvoltare constantă a malurilor
ș
i a ora
ș
ului

design flexibil

al func
ț
iunilor existente
ș
i noi, opera
ț
iile majore fiind

făcute doar la nivel de finisaje
ș
i detalii

P4 Valorificare a apei

orientare spre apă

prin organizarea de plimbări pe râu
ș
i orientarea

func
ț
iunilor spre acesta
ș
i prin coborârea promenadei,

acolo unde este posibilă până la nivelul apei

​
4.2.2. Arnhem

Arnhem, Olanda

fig. 26 hartă centrul ora
ș
ului Arnhem

C1
​

​
ora
ș
străbătut de un râu

C2
​

​
centrul aproape de riverfront

C6
​
func
ț
iuni destinate publicului

C7
​
circula
ț
ie auto predominantă

D1
​
separare între ora
ș

ș
i apă

D2
​
func
ț
iuni existente deconectate

D3
​
spa
ț
ii ce ignoră prezen
ț
a apei

D4
​
calitate redusă a spa
ț
iului public

D5
​
accesibilitate limitată pietoni

D6
​
râul nu este pus în valoare

N1
​
reconectare între ora
ș

ș
i apă

N2
​
valorificare a apei

N4
​
conectarea spa
ț
iilor

N5
​
crearea de noi destina
ț
ii

N6
​
cre
ș
terea accesibilită
ț
ii

Arnhem
este
un
ora
ș
de
dimensiuni
medii
din

Olanda
străbătut
de
râul
Rin
pe
direc
ț
ie
est
vest.

Caracteristica
principală
ce
include
acest
ora
ș
în
studiile

de
caz
este
rela
ț
ia
dintre
centrul
istoric
ș
i
apa,
cele
două

fiind
apropiate,
dar
separate,
totu
ș
i,
de
o
barieră
alcătuită

din construc
ț
ii
ș
i două artere de circula
ț
ie.

De
mai
mult
de
zece
ani
există
o
continuă

încercare
de
a
dezvolta
zona
centrală,
de
a
dizolva
pe

cât
posibil
această
barieră
spre
apă
ș
i
de
a
crea
noi
spa
ț
ii

destinate
locuitorilor
pe
malul
râului.
Ini
ț
ial,
Manuel
de

Sola
Morales
a
creat
Masterplanul
Rijnboog
care,
printre

o
serie
de
alte
măsuri
de
îmbunătă
ț
ire
a
spa
ț
iului
public,

presupunea
construirea
unui
port
în
ora
ș
ul
Arnhem.
Dar

acest
nou
port
aducea
mai
multe
dezavantaje
decât

avantaje,
precum
desfin
ț
area
unui
important
pod
sau

costuri
foarte
mari.
După
o
perioadă
de
intense
dezbateri

între
edili,
oameni
politici,
asocia
ț
ii
ș
i
locuitori,
proiectul

pentru
un
nou
port
a
fost
refuzat,
dar
inten
ț
ia
de
a
crea
o

conexiune
între
ora
ș
ș
i
apă
a
rămas.
Următoarea
etapă

majoră
a
proiectului
a
presupus
alcătuirea
unor
“art

clusters”
concentrate
în
jurul
a
două
noi
construc
ț
ii

culturale.[24]
Ambele
etape
ale
proiectului,
de
ș
i
au
fost

sau
nu
îndeplinite
în
totalitate,
au
avut
la
bază
aceea
ș
i

inten
ț
ie, de a reconecta ora
ș
ul cu râul Rin.

În
situa
ț
ia
de
dinaintea
proiectului
existau

func
ț
iuni
de-a
lungul
malurilor
adresate
locuitorilor,

precum
câteva
restaurante
ș
i
cafenele,
dar
prioritare
erau

autoturismele
ș
i
parcajele,
func
ț
iunile
existente
lucrând

separat
de
apă.
Măsurile
propuse
au
restric
ț
ionat
accesul

ma
ș
inilor,
au
regândit
traficul
auto
la
scară
largă
ș
i
a

asigurat
o
mai
bună
accesibilitate
pentru
pietoni,
iar

pentru
a
întări
conexiunea
dintre
centru
ș
i
râu
au
creat
o

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

25

fig. 27 hartă străzi cu prioritate pentru

pietoni zona centrală
ș
i riverfront

legătură
vizuală
din
interiorul
ora
ș
ului
spre
riverfront.
În

prezent,
realizarea
proiectului
nu
a
cunoscut
niciuna
din

cele
două
măsuri
majore
propuse
de-a
lungul
timpului,

dar
a
fost
ob
ț
inută
o
re
ț
ea
de
alei
pietonale
ș
i
străzi
cu

acces
auto
limitat
care
încurajează
ș
i
facilitează
accesul

din ora
ș
spre apă.

O
serie
de
măsuri
ce
au
fost
propuse
în
cadrul
proiectului
Rijnboog
sau
au
fost

realizate
în
prezent
oferă
solu
ț
ii
disfunc
ț
ionalită
ț
ilor
ora
ș
ului
etalon
ș
i
pot
fi
sursă
de
inspira
ț
ie

în
crearea
strategiei
finale
din
cadrul
lucrării.
Cea
mai
importantă
măsură
este
legată
de

accesibilitate
ș
i
conectivitate,
scopul
principal
al
proiectului
din
Arnhem
fiind
chiar

reconectarea
ora
ș
ului
cu
apa
(N1).
Acest
scop
a
fost
ob
ț
inut
prin
pietonizarea
sau

propunerea
spre
pietonizare
a
tuturor
străzilor
ce
duc
spre
apă
sau
se
desfă
ș
oară
paralel
cu

aceasta.
În
plus,
prin
utilizarea
finisajelor
potrivite
ș
i
prin
reducerea
diferen
ț
elor
de
nivel
ale

planului
de
călcare
au
favorizat
accesul
bicicletelor,
mamelor
cu
cărucioare,
persoanelor
cu

dizabilită
ț
i.
În
preajma
riverfront-ului,
acolo
unde
diferen
ț
a
de
nivel
este
foarte
mare,
s-au

realizat
pante
de
acces
ș
i
coborâre
spre
apă
(N7).
Această
pietonizare
a
ajutat
ș
i
la

reconectarea
func
ț
iunilor
(N4)
ș
i
a
spa
ț
iilor
existente
sau
noi,
formând
o
promenadă
continuă

de-a
lungul
apei.
Noua
promenadă
a
încurajat
apari
ț
ia
unor
noi
destina
ț
ii
(N5)
ș
i
func
ț
iuni,

majoritatea
destinate
publicului
ș
i
comer
ț
ului
–
cafenele,
terase,
magazine,
mici
birouri
–
toate

îndreptate
cu
fa
ț
a
spre
apă.
Apa
(N2)
a
fost
mereu
o
prioritate
de-a
lungul
proiectelor

implementate,
ea
fiind
valorificată
prin
mici
canale
propuse
în
interiorul
ora
ș
ului
ș
i
prin
spa
ț
ii

publice plăcute pe malul râului.

P1 Reconectarea ora
ș
ului cu râul

fig. 28 hartă propunere a

doua etapă a proiectului

Rijnboog

fig. 29 amenajarea spa
ț
iilor

publice, propunere din a

doua etapă

fig. 30 func
ț
iuni

predomninate de-a lungul

promenadei

conectivitate

canale de apă conduc pietonii spre râu,iar finisajele

crează continuitate

accesibilitate

pietonizarea centrului, a străzilor ce coboară spre apă

ș
i a celor adiacente râului

pietonizare

realizată prin recircularea traficului auto în afara

centrului, prin desfiin
ț
area parcajelor de lângă apă
ș
i

prin crearea altelor noi în puncte cheie din jurul

centrului

integrare în context

în cele două etape propuse din proiect nu se realiza o

integrare în context, ci o interven
ț
ie brutală
ș
i

contrastantă, dar etapa realizată a proiectului respectă

caracterul local
ș
i lucrează cu interven
ț
ii minime

P2 Spa
ț
ii publice atractive

mix de func
ț
iuni

accentul nu este pus pe func
ț
iuni ci pe acces
ș
i

mobilitate; predomină locuirea
ș
i spa
ț
ii destinate

publicului – restaurante, magazine, cafenele

activitate constantă

nu este asigurată deoarece majoritatea func
ț
iunilor au

acela
ș
i program de func
ț
ionare ce se încheie înaintea

venirii serii

protec
ț
ie

asigurată prin spa
ț
ii de dimensiuni mici, zone umbrite

ș
i însorite
ș
i o diferen
ț
ă de nivel fa
ț
ă de apă ceea ce

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

26

asigură protec
ț
ie la inunda
ț
ii

fig. 31 continuarea

promenadei la intersec
ț
ia

cu poduri

fig. 32 riverfront Arnhem

confort

sunt propuse locuri de stat de-a lungul întregului

riverfront
ș
i centru, finisaje plăcute
ș
i perspective spre

apă

P3 Sustenabilitate

etapizare

implementarea proiectului – pietonizarea – a început

din interiorul centrului, extinzându-se în timp spre apă

adaptabilitate

adaptabilitatea în timp se poate discuta doar la nivel

punctual, al străzilor, spa
ț
iilor publice
ș
i finisajelor,

deoarece întregul proiect nu are un caracter temporar

sau cu posibilitate de dezvoltare ulterioară

parteneriat

locuitorii nu au fost o parte importantă sau constantă

din echipa ce a implementat proiectul

design flexibil

datorită construc
ț
iilor noi permanente nu se poate

vorbi de-a lungul întregului proiect despre un design

flexibil

P4 Valorificare a apei

orientare spre apă

canale de apă propuse conduc oamenii din centrul

ora
ș
ului spre apă
ș
i deschid conexiuni vizuale dintre

ț
esutul construit
ș
i riverfront;

4.2.3. Lyon, Fran
ț
a

fig. 33 hartă Lyon

C1
​

​
ora
ș
străbătut de un râu

C2
​

​
centrul aproape de riverfront

C4
​
tronsoane diferite ale malurilor

Lyon
este
un
exemplu
ce
la
prima
vedere
pare

destul
de
diferit
de
ora
ș
ul
etalon,
având
o
suprafa
ț
ă
mult

mai
mare,
o
formă
diferită
a
râului
ce
îl
străbate
ș
i
o

pozi
ț
ie
diferită
a
centrului,
care
se
află
între
două
cursuri

de
apă.
Cea
mai
mare
diferen
ț
ă
este
inten
ț
ia
proiectului

care
nu
î
ș
i
propune
să
unească
centrul
de
riverfront,
ci
de

ora
ș
în
general.
Motivul
alegerii
acestui
exemplu
este

felul
în
care
proiectul
este
gândit
ș
i
implementat
–
pe

etape
ș
i
tronsoane
–
ș
i
pornirea
acestui
proiect
dintr-un

capăt
al
ora
ș
ului
ș
i
nu
din
dreptul
centrului,
a
ș
a
cum
s-a

întâmplat
în
cazul
ora
ș
ului
Arnhem
ș
i
San
Antonio.

Asemenea
ora
ș
ului
etalon,
scopul
urmărit
este

revitalizarea
malurilor
pe
toată
lungimea
lor
ș
i

reconectarea
lor
cu
ora
ș
ul,
fără
limitarea
la
o
singură

zonă
sau
tronson.
Al
doilea
motiv
ce
a
dus
la
alegerea

acestui
ora
ș
a
fost
inten
ț
ia
proiectului
de
a
uni,
pe
lângă

ora
ș
ul
cu
apa,
ș
i
cele
două
parcuri
importante
din
nord
ș
i

din
sud,
altfel
spus,
unirea
a
două
puncte
importante

de-a
lungul
malului,
aspect
ce
se
regăse
ș
te
ș
i
în

necesită
ț
ile ora
ș
ului etalon.

Proiectul
se
nume
ș
te
Berges
du
Rhone
ș
i
începe
în

partea
de
nord
a
râului
ș
i
ora
ș
ului,
în
preajma
unuia
din

parcurile
importante
din
Lyon,
cuprinzând
malul
estic
ș
i

se
extinde
până
aproape
de
al
doilea
parc
din
sud,

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

27

C6
​
func
ț
iuni destinate publicului

C7
​
circula
ț
ie auto predominantă

D1
​
separare între ora
ș

ș
i apă

D2
​
func
ț
iuni existente deconectate

D3
​
spa
ț
ii ce ignoră prezen
ț
a apei

D4
​
calitate redusă a spa
ț
iului public

D5
​
accesibilitate limitată pietoni

D6
​
râul nu este pus în valoare

D7
​
circula
ț
ie întreruptă de poduri

N1
​
reconectare între ora
ș

ș
i apă

N2
​
valorificare a apei

N4
​
conectarea spa
ț
iilor

N5
​
crearea de noi destina
ț
ii

ajungând
până
la
5
km
lungime
ș
i
10
ha
suprafa
ț
ă,
dorind

să
schimbare
percep
ț
ia
malurilor
de
la
un
obstacol
fizic,

la un conector verde.

În
acest
caz
nu
s-a
pus
accentul
pe
accesibilitatea

dinspre
ora
ș
ș
i
apă,
ci
pe
crearea
de
spa
ț
ii
publice
care

să
atragă
oamenii,
riverfront-ul
nefiind
neapărat
vizibil

sau
indicat
dinspre
interiorul
ț
esutul
construit.
Astfel,

conexiunea
nu
s-a
realizat
atât
de
mult
la
nivel
fizic,
cât

la
nivel
social
ș
i
moral.
Se
poate
vorbi
despre

conectivitate
fizică
doar
de-a
lungul
malului
unde

promenada
se
desfă
ș
oară
neîntreruptă
dintr-un
capăt
în

altul,
unind
două
desina
ț
ii
importante
ale
ora
ș
ului
–
cele

două parcuri..

Un
alt
aspect
ce
crează
o
conexiune
între
exemplul
din
Lyon
ș
i
ora
ș
ul
etalon
este

împăr
ț
irea
riverfront-ului
în
tronsoane
ce
au
caracter
diferit.
În
cazul
proiectului
prezent,

există
tronsoane
cu
lă
ț
ime
ce
variază
de
la
5
la
75
m,
fiecare
cu
un
caracter
diferit
–
de
parc,

de
tranzit,
cu
spa
ț
ii
publice
ample
sau
amfiteatre
în
aer
liber.
în
care
se
poate
coborî
până
la

nivelul
apei
sau
care
cuprind
mărginire
de
vegeta
ț
ie.
Fiecare
din
tronsoane
se
îmbină
subtil,

fără limite vizibile sau puternic sesizabile, curgând dintr-unul în altul.

Malurile
au
lă
ț
imi
variabile,
ajungând
de
la
7
la
70
m
ș
i
o
lungime
de
5
km.
Ini
ț
ial
existau

doar
asfalt
ș
i
locuri
de
parcare,
ulterior
spa
ț
iile
fiind
destinate
doar
pietonilor
ș
i
bicicli
ș
tilor.

Datorită
lungimii
ș
i
variabilită
ț
ii
malurilor
s-a
realizat
o
împăr
ț
ire
pe
mai
multe
tronsoane,

fiecare
cu
un
caracter
diferit
ș
i
fiecare
fiind
corespondentul
unei
alte
zone
urbane.
Coeren
ț
a
ș
i

continuitatea
de-a
lungul
tronsoanelor
s-a
realizat
prin
acelea
ș
i
materiale
ale
planurilor
de

călcare, acelea
ș
i tipuri de mobilier urban
ș
i elemente decorative.

Proiectul
analizat
poate
oferi
solu
ț
ii
pentru
patru
necesită
ț
i
ale
ora
ș
ului
etalon,
cea
mai

importantă
fiind
conectarea
unor
spa
ț
ii
(N4)
la
distan
ț
e
mari
cu
ajutorul
unei
promenade
ș
i

modalită
ț
ile
prin
care
se
poate
lucra
cu
lungimea
acesteia
pentru
a
evita
monotonia
de-a

lungul
ei.
În
Lyon
se
poate
observa
cum
promenada
întâlne
ș
te
diferite
spa
ț
ii
de-a
lungul
ei,

precum
locuri
de
joacă
pentru
copii,
locuri
de
stat,
spa
ț
ii
publice
de
dimensiuni
diferite
etc.
ș
i

cum
reu
ș
e
ș
te,
în
ciuda
varia
ț
iei
spa
ț
iilor
ce
le
străbabte,
să
păstreze
aceea
ș
i
atmosferă
ș
i

acela
ș
i
caracter.
Pentru
a
func
ț
iona
această
promenadă
a
fost
neceară
adăugarea
unor
spa
ț
ii

publice
suplimentare
(N5),
în
acest
caz
fiind
toate
în
aer
liber
ș
i
înconjurate
de
vegeta
ț
ie.

Reconectarea
între
ora
ș
ș
i
apă
(N1)
s-a
realizat
la
nivelul
con
ș
tiin
ț
ei
oamenilor,
prin
crearea

de
spa
ț
ii
atrăgătoare
lor
ș
i
prin
prezen
ț
a
lor
în
număr
tot
mai
mare
pe
malul
estic
al
râului

Rhône, ceea ce a dus la o mai multă apreciere a apei (N2).

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

28

P1 Reconectarea ora
ș
ului cu râul

fig. 34 conexiune fizică

fig. 35 amfiteatru exterior

fig. 36 conexiune morală

fig. 37 locuri de stat
ș
i spa
ț
ii

confortabile

fig. 38
​
activită
ț
i în aer liber

fig. 39
​
activită
ț
i în aer liber

fig. 40 spa
ț
ii în trepte

conectivitate

la nivelul ora
ș
ului se realizează cu ajutorul

promenadei de-a lungul apei. Conectivitatea între

oameni
ș
i râu se realizează prin creare de spa
ț
ii

publice deschise
ș
i atrăgătoare, trasee plăcute de-a

lungul apei
ș
i activită
ț
i destinate comunită
ț
ilor, precum

instala
ț
ii temporare de apă, jocuri sau concerte în aer

liber

accesibilitate

posibilă prin scări
ș
i rampe de acces potrivite pentru

oricine
ș
i prin trasee lizibile
ș
i line de-a lungul râului

pietonizare

întrega promenadă restric
ț
ionează accesul ma
ș
inilor

ș
i parcarea lor favorizând pietonii
ș
i bicicletele

integrare în context

fiecare tronson se adaptează terenului pe care se află

ș
i por
ț
iunii de ora
ș
de care apar
ț
ine, unele por
ț
iuni

având 5 m lă
ț
ime, altele până la 75m

P2 Spa
ț
ii publice atractive

mix de func
ț
iuni

nu se poate vorbi de un mix de func
ț
iuni deoarece

singurele destina
ț
ii sunt temporare, de tip concerte în

aer liber, jocuri sau întâlniri ale comunită
ț
ilor,

principalul scop fiind cel de plimbare, tranzit
ș
i

relaxare

activitate constantă

nu este asigurată din lipsa func
ț
iunilor

protec
ț
ie

protec
ț
ie fa
ț
ă de condi
ț
ii climatice cu ajutorul

vegeta
ț
iei
ș
i fa
ț
ă de trafic prin restric
ț
ionarea
ș
i

redirec
ț
ionarea lui

confort

asigurat prin locuri de stat
ș
i puncte de observare,

detalii
ș
i finisaje plăcute

P3 Sustenabilitate

etapizare

un rol important, începând din punctul nordic al

malurilor
ș
i avansând treptate spre sud, rezultând

tronsoane diferite cu specific diferit

adaptabilitate

datorită lipsei de construc
ț
ii permanente
ș
i a spa
ț
iilor

publice deschise, ce pot adăposti orice eveniment

parteneriat

principal între administra
ț
ia ora
ș
ului
ș
i proiectan
ț
i, iar

comunitatea a fost mereu consultată pentru sfaturi,

idei
ș
i cerin
ț
e

design flexibil

vegeta
ț
ia, finisajele
ș
i mobilierul urban pot fi

schimbate cu timpul fără a afecta caracterul general

al riverfrontului

P4 Valorificare a apei

orientare spre apă

prin trepte
ș
i diferen
ț
e de nivel ce oferă diferite

priveli
ș
ti spre apă
ș
i prin evitarea construc
ț
iilor care să

obtureze

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

29

4.2.4. Solu
ț
ii punctual e

fig. 41 hartă Kuching

N5
​

​
crearea de noi destina
ț
ii

N7
​

​
conservarea identită
ț
ii locale

fig. 42. finisaje
ș
i pattern

fig. 43 atmosferă pitorească

​
Kuching, Malaysia

Waterfront-ul
din
Kuching
este
analizat
datorită
a

două
caracteristici
majore
–
mixul
de
func
ț
iuni
ș
i
felul
în

care
este
conservat
caracterul
local
–
ambele
rezolvând

două din necesită
ț
ile ora
ș
ului etalon.

Scopul
ini
ț
ial
al
proiectului
a
fost
oferirea
unui
mix
de

func
ț
iuni
atât
pentru
oamenii
din
ora
ș
,
turi
ș
tii
locali
ș
i

interna
ț
ionali.
În
plus,
ca
o
consecin
ț
ă,
s-a
ob
ț
inut

cre
ș
terea
calită
ț
ii
spa
ț
iului
public
ș
i
a
vie
ț
ii
din
zona

regenerată
ș
i zonele vecine.

Dorin
ț
ele
localnicilor
de
a
păstra
obiectivele,
elementele

istorice
ș
i
identitatea
locului
au
avut
un
puternic
impact
în

dezvoltarea
proiectului.
Au
apărut,
a
ș
adar,
noi
func
ț
iuni

care
respectau
caracterul
local,
printre
care
puncte

comerciale
ș
i
de
alimenta
ț
ie
ale
unor
localnici,
func
ț
iuni

care
să
eviden
ț
ieze
cultura
ș
i
religia
ș
i
activită
ț
i
care
să

valorifice
mediul
natural,
precum
plimbări
de-a
lungul
apei

sau
cu
barca.
Conservarea
caracerului
local
este
realizată

ș
i prin alegerea finisajelor
ș
i prin pattern-urile pavajelor.

Proiectul
a
rezultat
o
promenadă
de
1
km
pe
malul
râului,

mărginită
de
copaci
înal
ț
i
de
12
m
pentru
a
da
sentimentul

unui
coridor
verde
ș
i
zone
de
repaus
pe
parcurs
ce
con
ț
in

diferite func
ț
iuni.

Prin
urmare,
se
poate
extrage
din
acest

exemplu
o
importantă
concluzie
care
poate
ajuta

dezvoltarea
strategiei
pentru
ora
ș
ul
etalon,
ș
i
anume,

oferirea
posibilită
ț
ilor
pentru
mici
antreprenori
locali
poate

ajuta
nu
doar
economia
ora
ș
ului,
ci
va
ș
i
valorifica

indentitatea locului.

fig. 44 hartă St. Cloud

N1
​
reconectarea între ora
ș

ș
i apă

N7
​
conservarea identită
ț
ii locale

​
St. Cloud, Minnesota

Proiectul
​
din
St.
Cloud
este
un
proiect
teoretic

realizat
în
cadrul
unei
lucrări
realizată
de
Aaron

Hanson.[26]
De
ș
i
situl
proiectului
este
aproape
de
centrul

ora
ș
ului,
reconectarea
propusă
nu
se
axează
pe

conectivitate
fizică
la
nivelul
străzilor,
bazându-se
pe

crearea
de
spa
ț
ii
atractive
pentru
oameni.
Dar
de

observat
este
felul
în
care
sunt
create
aceste
spa
ț
ii,

accentul
fiind
pus
asupra
caracterului
ecologic
ș
i
natural,

încercând
sa
ofere
oamenilor
o
oază
de
natură
în
ora
ș
.

Alegerea
pentru
o
astfel
de
măsură
de
a
reconecta
ora
ș
ul

ș
i
râul
a
pornit
de
la
dorin
ț
a
de
a
conserva
ș
i
valorifica

identitatea
locului,
vegeta
ț
ia
în
degradare
ș
i
speciile
de

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

30

fig. 45 plajă ecologică

fig. 46 hartă func
ț
iuni propuse

animale
ș
i păsări ce încă se pot întâlni în acele locuri.

De
ș
i
acest
proiect
este
doar
unul
teoretic,
se

poate
face
o
presupune
referitor
la
succesul
său
dacă
ar

ajunge
să
fie
pus
în
practică.
Spa
ț
iile
verzi
ș
i
mediul

natural
devin
tot
mai
mult
o
raritate
în
zonele
urbane
ș
i

propunerea
readucerii
naturii
acolo
unde
a
fost

îndepărtată
poate
fi
o
variantă
de
dezvoltate
sănătoasă

care
să
atragă
tot
mai
mult
interes
din
partea
locuitorilor.

Astfel,
reconectarea
se
va
realiza
prin
conservarea

mediului
natural
ș
i
mediul
natural
se
va
men
ț
ine
sănătos

datorită
reconectării,
observându-se
o
rela
ț
ie
de

interdependen
ț
ă
ce
poate
avea
loc
ș
i
în
cazul
ora
ș
ului

etalon.

fig. 47 hartă Duesseldorf

N5
​

​
crearea de noi destina
ț
ii
fig. 48 hartă localizare perspective

fig. 49 imagine 1 fig. 50 imagine 2
​
.

fig. 51 imagine 3
​

​
fig. 52. imagine 4

Duesseldorf, Germania

​
Riverfront-ul
din
​
Duesseldorf
este
considerat
cel

mai
de
succes
din
Germania
ș
i
la
o
primă
vedere
nu

mereu
poate
fi
clar
de
ce
datorită
design-ului
propus
care

este
unul
simplu,
minimalist
ș
i
fără
artificii
vizuale
care
să

încânte.
Dar
aspectul
cel
mai
important
al
acestui
proiect

este
numărul
mare
de
oameni
pe
care
îl
atrage,
motiv

pentru care a ajuns pe lista exemplelor studiate.

Este
interesant
de
aflat
motivul
pentru
care

spa
ț
iile
publice
reu
ș
esc
să
atragă
un
număr
atât
de
mare

de
persoane
pe
malul
râului
deoarece
este
un
scop
ce

trebuie
atins
ș
i
în
cazul
ora
ș
ului
etalon.
Un
prim
aspect

este
accesibilitatea
ridicată
pentru
pietoni
ș
i
restric
ț
iile

pentru
traficul
ș
i
parcajul
auto,
urmat
de
un
confort
sporit

al spa
ț
iilor
ș
i locurilor de stat.

Aportul
cel
mai
major
îl
reprezintă,
însă,

func
ț
iunile
de
pe
riverfront
ș
i
–
promenade
ș
i
spa
ț
ii
verzi

pentru
picnicuri
ș
i
jocuri
în
aer
liber,
trepte
ș
i
amfiteatru
în

aer liber
ș
i târguri temporare de alimenta
ț
ie.

Prin
analiza
acestui
exemplu
ș
i
a
fotografiilor
de

pe
riverfront
din
prezent
este
ilustrată
importan
ț
a

func
ț
iunilor
ș
i
activită
ț
ilor
pentru
buna
dezvotare
a
spa
ț
iilor

publice.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

31

fig. 53 hartă Rouen

N5
​

​
crearea de noi destina
ț
ii

N7
​

​
conservarea identită
ț
ii locale

fig. 54 – 55 – 56 perspective proiect

Rouen, Fran
ț
a

În
Rouen
se
poate
discuta,
din
nou,
de
un
proiect

aflat
în
momentul
de
fa
ț
ă
la
un
nivel
teoretic,
de
ș
i
inten
ț
ie

de
punere
în
practică
există.
Este
un
proiect
realizat
de

echipa de urbanism
ș
i peisagistică IN SITU din Fran
ț
a.

Spre
deosebire
de
alte
proiecte
analizate,
în
acest

caz
nu
este
vorba
de
un
riverfront
situat
central
ș
i
nici

măcar
pe
cursul
principal
al
râului,
dar
a
fost
selectat

datorită
felului
în
care
a
îmbinat
mai
multe
tipuri
de

func
ț
iuni
pe
un
fost
teren
industrial
ș
i
prin
felul
în
care
a

pus
în
valoare
istoria
locului
ș
i
caracterul
industrial
–
prin

intermediul
unor
structuri
metalice
cu
rol
decorativ
care
să

amintească de macarelele ce lucrau înainte în acel loc.

Func
ț
iunile
se
împart
în
două
categorii
–
cele

interioare,
care
adăpostesc
func
ț
iuni
permanente
ș
i
cele

exterioare
care
sunt
temporare.
Printre
acestea
se

numără
terenuri
de
sport
care
o
dată
pe
an
se
transformă

într-un
târg
ș
i
parc
de
distrac
ț
ii
de
dimensiuni
foarte
mari,

parcuri
ș
i alei pietonale.

fig. 57 hartă Zutphen

N1
​

​
reconectarea între ora
ș

ș
i apă

N2
​

​
valorificarea apei

fig. 58 trepte accesibile sau inundate

fig. 59 diferen
ț
a de atitudine în func
ț
ie

de rela
ț
ia cu apa

fig. 60- 61 spa
ț
ii publice rezultate

Zutphen, Olanda

​
Proiectul
din
Zutphen
este
tot
un
proiect
teoretic

cu
titlul
realizat
de
către
Leon
Hietbrink
[25]
care
are
ca

scop
principal
crearea
unei
legături
între
ora
ș
ș
i
râu.

Motivul
analizei
acestui
riverfront
este
asemănarea
cu

ora
ș
ul
etalon
din
punct
de
vedere
al
ț
esutului
urban
ș
i
al

rela
ț
iei întrerupte dintre centrul ora
ș
ului
ș
i apă.

Reconectarea
este
realizată
asemănător
proiectului
din

Arnhem
prin
pietonizarea
străzilor
din
centru
spre
apă
ș
i

prin
crearea
unei
promenade
de-a
lungul
riverfront-ului,

fiecare
traseu
nou
având
acela
ș
i
tip
de
material
al
planului

de călcare, rezultând
ș
i continuitate vizuală.

Punerea
în
valoare
e
apei
este
realizată
prin

desfiin
ț
area
sistemului
constructiv
existent
de-a
lungul

râului
ș
i
înlocuirea
sa
cu
un
sistem
de
trepte
care,
atunci

cand
nivelul
apei
este
scăzut,
sunt
accesibile
oamenilor
ș
i

atunci
cand
nivelul
cre
ș
te,
sunt
inundate.
Acest
lucru

crează
ș
i
o
mai
bună
legătură
între
om
ș
i
apă,
atât
vizual

cât
ș
i fizic, oricine putând ajunge până la nivelul râului.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

32

4.2.5. Concluzii

Pentru
a
avea
o
imagine
mai
clară
asupra
felului
în
care
fiecare
studiu
de
caz
răspunde

fiecărei
necesită
ț
i
ale
ora
ș
ului
etalon
a
fost
creat
tabelul
din
fig.
62
care
prezintă
moduri
în

care
nevoile
au
primit
rezolvări
practice
în
cadrul
altor
ora
ș
e.
Se
poate
observa
faptul
că

anumite
ora
ș
e,
precum
Kuching
sau
Rouen,
răspund
unor
necesită
ț
i
în
plus,
care
nu
au
fost

indicate
în
timpul
analizei
lor.
Acest
lucru
este
posibil
datorită
faptului
că
unele
aspecte
au

fost
rezultate
în
urma
implementării
ș
i
nu
au
reprezentat
o
prioritate
în
schi
ț
area
strategiei

ini
ț
iale.
De
exemplu,
ora
ș
ul
Duesseldorf
a
fost
ales
pentru
analiză
datorită
felului
în
care

răspunde
necesită
ț
ii
N5,
crearea
de
noi
destina
ț
ii,
dar
realizarea
proiectului
a
dus
la
ni
ș
te

îmbunătă
ț
iri
care
oferă
solu
ț
ii
ș
i
pentru
reconectarea
cu
ora
ș
ul
ș
i
apa,
pentru
valorificarea

râului,
remodelarea
existentului
ș
i
cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii.
Tot
în
cadrul
tabelului
se
poate

observa faptul că primele trei ora
ș
e oferă cele mai multe solu
ț
ii pentru ora
ș
ul etalon.

N1

reconectare

ora
ș
– apă

N2

valorificarea

apei

N3

remodelare

existent

N4

conectarea

spa
ț
iilor

N5

destina
ț
ii noi

N6

accesibil

pentru

to
ț
i

N7

context

Paseo

del Rio

oferirea

destina
ț
iilor

noi pentru

locuitori

amplasarea

teraselor

foarte

aproape de

suprafa
ț
a

apei

mici

croaziere

organizate pe

râu

orientarea

fa
ț
adelor

spre apă

promenadă

pe ambele

maluri

func
ț
iuni noi

de tip

comercial
ș
i

turistic

mici croaziere

organizate pe

râu

rampe
ș
i

scări

adăugate

finisaj

confortabi
l

Arnhem

pietonizarea

străzilor ce

unesc centrul

cu malurile

direc
ț
ii de

perspectivă

din interiorul

ora
ș
ului

parcajul
ș
i

traficul auto

au fost

îndepărtate

străzi

pietonale ce

unesc diferite

puncte din

centru
ș
i zona

râului

func
ț
iuni

destinate

publicului –

cafenea,

restaurant,

magazine

prioritate

pentru

pietoni

lipsă

diferen
ț
e

majore

de nivel

la planul

de

călcare

construirea unor golfuri
ș
i

canale de apă ce pleacă din

centrul ora
ș
ului
ș
i ajung până

la nivelul apei

Lyon

atragerea

unui număr

cât mai mare

de vizitatori

organizarea

spa
ț
iilor în

trepte pentru

a oferi diferite

priveli
ș
ti

asupra apei

formarea

unei

promenadei

între cele

două parcuri

de pe malul

râului

spa
ț
ii publice

deschise

minerale
ș
i

naturale

trasee

linde u
ș
or

de în
ț
eles

puncte de

acces

dinspre

ora
ș

adaptare la

forma

terenului

prin lă
ț
imi

variabile ale

spa
ț
iilor

Kuching

conectare la

nivel social

func
ț
iuni ce

privesc spre

apă

plimbări cu

barca

promenadă

de-a lungul

apei

destina
ț
ii

pentru

locuitori
ș
i

turi
ș
ti cu

spefici local

materiale

locale

interzicerea

investito-

rilor străini

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

33

St.

Cloud

crearea de

spa
ț
ii verzi

atrăgătoare

pentru

oameni

plajă

ecologică
ș
i

sporturi pe

râu

func
ț
iuni noi

sunt o plajă,

activită
ț
i pe

apă, un centru

civic
ș
i un

centru

educa
ț
ional

prin

îmbunătă
ț
ire
a

ecosistemul
ui natural al

râului

Duessel
dorf

prin

atragerea

unui număr

foarte mare

de oameni

promenadă

de-a lungul

râului

parcajul
ș
i

traficul auto

au fost

îndepărtate

târg
ș
i

alimenta
ț
ie în

aer liber

scări
ș
i

pante de

acces

finisaj

neted

Rouen

promenadă

de-a lungul

râului

târg

sezonal,te-

renuri de

sport
ș
i

atletism,

parcuri
ș
i

promendă

prin structuri

metalice

înalte ce

amintesc de

structurile

vechi ale

portului

Zutphen

continuarea

străzilor
ș
i

pietonizarea

lor până la

nivelul apei

promenadă

de-a lungul

râului

trepte care

coboară

până la apă

prin trasee

pietonale

pietonizar
e
ș
i

utilizarea

unor

rampe

acolo

unde

există

diferen
ț
e

de nivel

fig. 62 tabel recapitulativ al studiilor de caz

4.2
Concluzii

În
finalul
analizei
este
necesară
o
recapitulare
a
principiilor
învă
ț
ate
ș
i
a
posibilită
ț
ilor

de
punere
în
practică
observate
în
exemple.
Dar,
în
acela
ș
i
timp,
este
important
de
ilustrat

felul
în
care
principiile
teoretice
ș
i
măsurile
analizate
în
studiile
de
caz
rela
ț
ionează
cu
lista
de

necesită
ț
i
a
ora
ș
ului
etalon
pentru
că,
în
final,
conturarea
strategiei
finale
va
depinde
mult
de

rezolvarea
acestor
probleme.
A
ș
adar,
în
tabelul
din
fig.
63
se
poate
observa
legătura
dintre

cele
trei
păr
ț
i
importante
ale
lucrării
de
până
în
acest
punct.
Pentru
fiecare
necesitate
în
parte

este
atribuită
o
categorie
sau
un
principiu
care
să
sus
ț
ină
motivul
pentru
care
acea
necesitate

trebuie
rezolvată
sau
care
să
ofere
suport
teoretic
în
demersul
spre
solu
ț
ionare.
Mai
departe,

fiecărei necesită
ț
i îi este indicată lista de exemple care oferă solu
ț
ii practice.

principii teoretice

exemple practice

N1 reconectare între ora
ș

ș
i

apă

P1: principiile de conectivitate,

accesibilitate, pietonizare
ș
i

conservarea caracteului local

Paseo del Rio,

Arnhem, Lyon, Kuching,

St. Cloud, Duesseldorf,

Zutphen

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

34

N2 valorificarea apei

P4: sus
ț
ine importan
ț
a rezolvării

acestei necesită
ț
i

Paseo del Rio,

Arnhem, Lyon, Kuching,

St. Cloud, Duesseldorf,

Zutphen, Rouen

N3 remodelarea func
ț
iunilor

P2: principiul mixului de

func
ț
iuni
ș
i P4: valorificarea apei

sugerează nevoia reorientării

func
ț
iunilor spre apă

Paseo del Rio, Arnhem,

Duesseldorf

N4 conectarea spa
ț
iilor

P1 principiul de conectivitate
ș
i

accesibilitate

Paseo del Rio,

Arnhem, Lyon, Kuching,

Zutphen

N5 crearea de noi destina
ț
ii

P2: principiul mixului de

func
ț
iuni
ș
i principiul activită
ț
ii

continue indică nevoia de noi

destina
ț
ii

Paseo del Rio,

Arnhem, Lyon, Kuching,

St. Cloud, Duesseldorf,

Rouen

N6 cre
ș
terea accesibilită
ț
ii

P1: principiul de accesibilitate
ș
i

de pietonizare

Paseo del Rio,

Arnhem, Lyon,

Duesseldorf, Rouen

N7 conservarea identită
ț
ii

locale

P1: principiul de conservare ce

indică avantajul integrării
ș
i

utilizării caracterului local

Lyon, Kuching,St. Cloud,

Rouen

fig. 63 recapitulare a rela
ț
iilor dintre necesită
ț
i, principii teoretice
ș
i exemple practice

N1 – reconectarea între ora
ș

ș
i apă

Această
nevoie
a
ora
ș
ului
etalon
coincide
cu
scopul
princial
al
proiectului
ș
i
este

sus
ț
inută
de
prima
categorie
de
principii
teoretice
-P1.
Este
important,
prim
urmare,
în

încercarea
de
a
realiza
această
reconectare
să
fie
luate
în
calcul
toate
cele
patru
principii
–

conectivitate,
accesibilitate,
pietonizare
ș
i
integrare
în
context.
S-a
observat
în
cadrul

conturării
ora
ș
ului
etalon
o
predominan
ț
ă
a
traficului
auto
ș
i
a
parcajelor
în
preajma

riverfront-ului,
deci,
conform
principiilor
teoretice,
se
recomandă
mutarea
acestora
ș
i

pietonizarea
străzilor.
Prin
eliminarea
unei
astfel
de
bariere
se
va
facilita
comunicarea
fizică
ș
i

vizuală
de-a
lungul
străzilor
ș
i
a
waterfront-ului.
O
altă
măsură
recomandată
de
analiza

teoretică
este
integrarea
noului
proiect
în
contextul
local
ș
i
modelarea
noului
proiect
cu

respect
ș
i în favoarea existentului.

Exemplele
Arnhem
ș
i
Zutphen
sunt
dovada
practică
a
unor
astfel
de
măsuri,
prin

pietonizarea
străzilor
din
interiorul
centrului
până
la
nivelul
apei.
În
schimb,
Duesseldorf
ș
i

Lyon
au
avut
o
altă
abordare
în
procesul
de
reconectare
cu
apa,
lucrând
mai
mult
cu
oamenii

ș
i func
ț
iunile
ș
i mai pu
ț
in cu
ț
esutul urban înconjurător.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

35

N2 – valorificarea apei

Corespunde
cu
principiul
P4
care
încurajează
cre
ș
terea
calită
ț
ii
apei
ș
i
a
malurilor

aceseia
pentru
a
asigura
sănătatea
mediului
înconjurător,
precum
sugerează
ș
i
​
UN-HABITAT

&
PPS
[16].
​
Tot
în
cadrul
principiului
P4
este
sugerată
ș
i
orientarea
spa
ț
iilor
existente
ș
i
noi

spre
apă
pentru
a
oferi
priveli
ș
ti
plăcute
ș
i
automat
atractivitate
ș
i
confort.
(
P3
–
spa
ț
ii
publice

atractive).
Aceasă
orientare
spre
apă
a
fost
realizată
în
Paseo
del
Rio
prin
întoarcerea

fa
ț
adelor acolo unde a fost cazul
ș
i prin adăugarea activită
ț
ilor comerciale la parter.

Tot
în
Paseo
del
Rio,
precum
ș
i
în
Kuching
ș
i
St.
Cloud
au
fost
organizate
activită
ț
i
pe

apă
precum
plimbări
cu
barca,
croaziere
turistice
sau
jocuri
de
apă.
Un
alt
mod
de
a
pune
în

valoare
apa
se
observă
din
nou
în
Paseo
del
Rio,
dar
ș
i
în
Lyon,
St.Cloud
ș
i
Zutphen
unde

s-a făcut posibilă coborârea
ș
i plimbarea pe promenade la nivelul apei.

N3 – remodelarea func
ț
iunilor

Este
o
necesitate
în
care
se
îmbină
două
principii
diferite
–
mixul
de
func
ț
iuni
(P2

spa
ț
ii
publice
atractive)
ș
i
P4,
valorificarea
apei.
Aceste
două
principii
combinate
oferă

argument
ș
i
un
sfat
pentru
rezolvarea
acestei
nevoi.
Spa
ț
iile
existente
care
nu
func
ț
ionează

sau
care
ignoră
prezen
ț
a
apei
trebuie
înlocuite,
remodelate,
sau
redirec
ț
ionate,
precum
s-a

întâmplat
în
Paseo
del
Rio.
Func
ț
iunile
care
nu
atrag
vizitatori
sau
oameni,
precum
fosta

zonă
industrială
din
Rouen
se
recomandă
a
fi
înlocuite.
În
cazul
ora
ș
ului
etalon
s-a
observat

faptul
că
activită
ț
ile
existente
ignoră
apa,
având
fa
ț
adele
îndreptate
spre
ora
ș
ș
i
func
ț
ionând

independent
una
de
alta.
Există,
prin
urmare,
posibilitatea
de
a
aplica
aceea
ș
i
măsură

precum în cazul din San Antonio, Paseo del Rio.

N4 – conectarea spa
ț
iilor

Cel
mai
bun
exemplu
de
conectare
al
spa
ț
iilor
îl
oferă
Lyon
cu
pietonala
de
cinci

kilometri
ce
une
ș
te
două
parcuri
importante
din
ora
ș
.
Una
din
disfunc
ț
ionalită
ț
ile
ora
ș
ului

etalon
este
prezen
ț
a
unor
func
ț
iuni
de-a
lungul
malurilor
care
func
ț
ionează
independent
ș
i

care
nu
au
nicio
cale
de
comunicare
între
ele.
Prima
categorie
de
principii
teoretice
enumeră

trei
tipuri
de
conectivitate
–
vizuală,
fizică
sau
socială
–
ș
i
în
demersul
de
rezolvare
a
acestei

disfunc
ț
ionalită
ț
i
se
poate
încerca
aplicarea
tuturor
trei.
Dar
cea
mai
importantă
în
cazul
de

fa
ț
ă
este
conectivitatea
fizică
ș
i
aceasta
poate
fi
îmbunătă
ț
ită
precum
exemplului
din
Arnhem,

prin pietonizare
ș
i prin crearea unei pietonale precum cazului din Lyon sau Kuching.

N5 – crearea de noi destina
ț
ii

Este
o
necesitate
a
ora
ș
ului
etalon,
dar,
în
acela
ș
i
timp
este
un
principiu
legat
de

îmbunătă
ț
irea
spa
ț
iului
public.
(
P2
–
spa
ț
ii
publice
atractive
–
mix
de
func
ț
iuni)
Acest
principiu

încurajează
o
diversitate
cât
mai
mare
de
activită
ț
i
ș
i
utilizări
într-un
spa
ț
iu
pentru
a
asigura

activitate
constantă
a
oamenilor
ș
i
un
caracter
vibrant
al
locului.
Avantajele
unor
noi
destina
ț
ii

se
pot
observa
în
Duesseldorf
care,
prin
adăugarea
unor
locuri
de
stat
ș
i
a
unui
târg
pe
malul

apei,
a
reu
ș
it
să
atragă
o
cantitate
mare
de
vizitatori
pe
durata
întregii
zile.
Alt
exemplu
cu

acela
ș
i
poten
ț
ial,
dar
aflat
momentan
într-un
stadiu
teoretic,
este
proiectul
din
Rouen
în
care

este
propusă
o
mare
diversitate
de
func
ț
iuni,
de
la
sport
ș
i
plimbare
la
restaurante
ș
i
parcuri

de distrac
ț
ii.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

36

N6 – cre
ș
terea accesibilită
ț
ii

Această
necesitate
va
fi
rezolvată
împreună
cu
prima
ș
i
cea
de-a
patra
care
urmăresc

diferite
tipuri
de
reconectare.
Principiul
teoretic
ce
vizează
accesibilitatea
încurajează

restric
ț
ionarea
accesului
autoturismelor
sau
a
altor
vehicule
care
circulă
cu
viteză
mare,

îndepărtarea
obstacolelor
din
calea
traseelor,
precum
artere
aglomerate,
chio
ș
curi
sau

diferen
ț
e
mari
de
nivel,
tratarea
planului
de
călcare
astfel
încât
sa
fie
confortabil
atât
pentru

pietoni cât
ș
i pentru biciclete
ș
i cărucioare.

Exemple
de
bună
practică
din
punct
de
vedere
al
accesibilită
ț
ii
se
pot
găsi
în
Arnhem,

unde
accesul
auto
nu
este
complet
restric
ț
ionat,
dar
prin
tratarea
planului
de
călcare
este

limitată
viteza
cu
care
se
poate
circula,
în
San
Antonio
unde
adăugarea
de
scări
ș
i
pante,

lifturi
ș
i
poduri
pietonale
facilitează
formarea
de
conexiuni
ș
i
accesul
în
diferite
puncte
ale

riverfront-ului
ș
i în Lyon, unde traseul este lin, u
ș
or de în
ț
eles
ș
i străbătut.

N7 – conservarea identită
ț
ii locale

Conservarea
identită
ț
ii
locale
ș
i
proiectarea
într-o
manieră
sensibilă
la
contextul

existent
este
tot
o
metodă
de
reconectare
între
ora
ș
ș
i
apă
dar
la
un
nivel
abstract,
mai
dificil

de
perceput
dintr-o
primă
privire.
Spre
exemplu,
în
Kuching,
prin
alegerea
doar
unor

comercian
ț
i
locali
ș
i
produse
tradi
ț
ionale
a
fost
creată
o
legătură
suplimentară,
la
un
nivel

moral între locuitori
ș
i riverfront.

5
Strategie

Prin
enumerarea
caracteristicilor
ș
i
necesită
ț
ilor
ora
ș
ului
etalon,
prin
sintetizarea

principiilor
teoretice
ș
i
a
exemplelor
practice
s-a
creat,
până
în
acest
moment,
o
imagine

destul
de
clară
asupra
direc
ț
iei
în
care
strategia
generală
ar
trebui
să
se
îndrepte.
Acesta
va

fi
alcătuită
dintr-o
serie
de
măsuri
propuse
spre
implementare
ș
i
o
listă
de
sfaturi
pe
care

viitorul
proiect
este
recomandat
să
le
ia
în
considerare.
Deoarece
ora
ș
ul
etalon
este
unul

imaginar,
măsurile
propuse
vor
fi
doar
teoretice,
fără
a
detalia
anumite
func
ț
iuni
sau
etape.

Se
dore
ș
te
ob
ț
inerea
unui
algoritm
de
implementare
care
să
poată
fi
aplicat
apoi
pe
un
ora
ș

real, adaptat la caracteristicile acelui ora
ș

ș
i cu măsuri propriu-zise potrivite acestuia.

Prima
măsură
recomandată
este
​
etapizarea
proiectului,
altfel
spus,
împăr
ț
irea
lui
în

proiecte
de
dimensiune
redusă
amplasate
de-a
lungul
râului.
Prin
concentrarea
aten
ț
iei
pe

zone
mai
mici
se
pot
conserva
energia
ș
i
finan
ț
ele
ș
i
se
încurajează
o
dezvoltare
susenabilă

în
timp,
oferind
posibilitatea
spa
ț
iilor
să
crească
organic
în
func
ț
ie
de
nevoi
ș
i
activită
ț
i.
În

acela
ș
i
timp,
prin
propunerea
unor
proiecte
mai
mici
se
poate
analiza
felul
în
care
acestea

func
ț
ionează
ș
i
modul
în
care
răspunde
comunitatea
la
schimbările
aduse.
Etapizarea
este

un
proces
posibil
în
cazul
ora
ș
ului
etalon
datorită
configura
ț
iei
malurilor
ș
i
împăr
ț
irea

acestora pe tronsoane de către poduri.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

37

Se
propun
patru
procese
mari
care
vor
cuprinde
fiecare
o
serie
de
etape
mai
mic
ș
i

care
vor
fi
realizate
cronologic.
Primul
proces
vizează
func
ț
iunile
existente,
fiecare
etapă

reprezentând
câte
un
proiect
de
îmbunătă
ț
ire
a
câte
unei
func
ț
iuni.
Al
doilea
proces

presupune
apari
ț
ia
tuturor
spa
ț
iilor
publice
noi,
din
nou,
fiecare
etapă
reprezentând
câte
un

nou
spa
ț
iu
public.
Până
în
acest
moment
există
func
ț
iuni
vechi
ș
i
noi,
dar
care
nu
sunt

conectate
între
ele,
procesul
al
treilea
vizând
crearea
conexiunilor
dintre
spa
ț
ii
de-a
lungul

râului.
Al
patrulea
proces
ce
cuprinde
etapa
finală
se
axează
pe
detalii.
Având
în
vedere

distan
ț
a
mare
în
timp
care
cel
mai
probabil
se
formează
între
prima
ș
i
ultima
etapă,
este
de

a
ș
teptat
ca
unele
detalii
să
necesite
îmbunătă
ț
iri,
repara
ț
ii,
cosmetizări
etc.
Altfel
spus,
etapa

finală
cuprinde
rezolvarea
ultimelor
detalii
înainte
de
ob
ț
inerea
scopului
final.
Fiecare
dintre

procese
ș
i
etape
vor
trece
printr-o
serie
de
modificări
selectate
în
func
ț
ie
de
principiile

teoretice
analizate
în
tabelul
din
fig.
13,
măsurile
aplicate
fiind
alese
în
func
ț
ie
de
fiecare

etapă
în
parte.
La
sfâr
ș
itul
fiecărui
proces
se
recomandă
întocmirea
unui
raport
prin
care
să

se
analizeze
progresul
făcut
ș
i
impactul
asupra
societă
ț
ii
ș
i
a
mediului.
În
cazul
în
care

raportul
unuia
dintre
procese
a
fost
nefavorabil,
datorită
acestei
etapizări,
se
poate
reveni
ș
i

îmbunătă
ț
i asupra elementelor deficitare fără a avea de suferit tot proiectul.

Etapă

Măsuri

Raport la finalul etapei

primul proces

​
etapa 1

remodelarea func
ț
iunii

existente nr.1

etapa 2

remodelarea func
ț
iunii

existente nr.2

etapa 3

remodelarea func
ț
iunii

existente nr.3

.

.

.

P1 reconectare

cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii
prin
pietonizarea

străzilor
adiacente
ș
i
a
zonelor
din
jur
ș
i

prin
mutarea
parcărilor
de
pe
malul
apei

din imediata apropiere;

P2 spa
ț
ii atractive

cre
ș
terea
confortului
unde
este
posibil
prin

adăugarea
de
locuri
de
stat,
prin

dezvoltarea
func
ț
iunii
dacă
este
necesar,

prin cosmetizarea zonelor din jur;

P3 sustenabilitate

păstrarea
unui
dialog
continuu
între

comunitate, proprietari
ș
i administra
ț
ie;

alegerea
unor
măsuri
reversibile
ș
i
a
unui

design flexibil;

P4 valorificare a apei

reorientarea
deschiderilor
ș
i
a
fa
ț
adelor

construc
ț
iilor
spre
apă
ș
i
încurajarea

accesului
până
la
nivelul
ei
acolo
unde

este posibil.

După
terminarea
primului

proces
cu
etapele
sale

specifice
se
realizează
o

analiză
a
situa
ț
iei
existente
ș
i
o

comparare
cu
situa
ț
ia
ini
ț
ială.

Se
presupune
ca
la
finalul

acestei
etape,
func
ț
iunile

existente
au
fost
reorientate

spre
apă
ș
i
au
început
să

atragă tot mai mul
ț
i vizitatori.

În
acest
moment,
rela
ț
ia
dintre

apă
ș
i
locuitori
este

îmbunătă
ț
ită
dar
conexiunea

cu
întreg
ora
ș
ul
încă
nu
a
fost

realizată.

Se
presupune,
deasemenea,

că
până
la
sfăr
ș
itul
primului

proces
func
ț
iunile
asupra

cărora
s-a
intervenit
au
primit

îmbunătă
ț
iri
ș
i
au
început
să
se

exindă, la rândul lor.

al doilea proces

​
etapa 1

adăugararea spa
ț
iului

public nou nr.1

etapa 2

adăugararea spa
ț
iului

P1 reconectare

cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii
prin
pietonizarea

străzilor
adiacente
ș
i
a
zonelor
din
jur
ș
i

prin
mutarea
parcărilor
de
pe
malul
apei

din imediata apropiere;

valorificarea
caracterului
local
prin

func
ț
iuni
care
să
nu
deranjeze
specificul;

de
exemplu,
în
zone
în
care
predomină

activitatea
comercială
de
genera
ț
ii,

Situa
ț
ia
de
după
finalizarea

celui
de-al
doilea
proces

prezintă
o
serie
de
func
ț
iuni
ș
i

spa
ț
ii
publice
care

func
ț
ionează,
dar
încă
nu
sunt

conectate.

Până
în
acest
moment,

func
ț
iunile
îmbunătă
ț
ite
din

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

38

public nou nr.2

etapa 3

remodelarea func
ț
iunii

existente nr.3

.

.

.

func
ț
iunile
ș
i
spa
ț
iile
noi
vor
avea
tot

caracter comercial;

P2 spa
ț
ii atractive

asigurarea
unei
mari
diversită
ț
i
de

func
ț
iuni
care
să
încurajeze
o
activitate

continuă
în
timpul
zilei
ș
i
de-a
lungul

anului;

spa
ț
iile
trebuie
să
fie
confortabile,
cu

destule
locuri
de
stat
ș
i
destul
spa
ț
iu

disponibil
pentru
plimbare;
se
dore
ș
te

evitarea
supraaglomerărilor,
dar
ș
i
a

spa
ț
iilor prea goale;

este
importantă
asigurarea
protec
ț
iei

oamenilor
ș
i
oferirea
unui
sentiment
de

siguran
ț
ă,
lucru
posibil
prin
evitarea

alăturării
cu
artere
de
circula
ț
ie
ș
i

protejarea de condi
ț
ii climatice extreme;

P3 sustenabilitate

păstrarea
unui
dialog
continuu
între

comunitate, proprietari
ș
i administra
ț
ie

alegerea
unor
măsuri
reversibile
ș
i
a
unui

design flexibil;

P4 valorificare a apei

prin
orientarea
spa
ț
iilor
spre
râu,
prin

organizarea
de
activită
ț
i
pe
apă
ș
i
prin

asigurarea
accesului
cât
mai
aproape
de

nivelul acesteia.

procesul
anterior
au
început
să

se
extindă
ș
i
mai
mult,

formând,
împreună
cu
spa
ț
iile

noi,
un
fel
de
promenadă

întreruptă.

Spa
ț
iile
publice
noi
au
adus
o

serie
de
pietonizări
ale
străzilor

din
jurul
lor
dar
încă
nu
se

poate
vorbi
despre
o

conexiune
fizică
între
apă
ș
i

ora
ș
completă.

Au
fost
create
noi
destina
ț
ii

care
atrag
numere
variabile
de

oameni
ș
i
activită
ț
i
care
să

pună
în
valoare
apa,
precum

plimbări
cu
barca
sau
terase
în

aer
liber
cu
perspective

deschide spre râu.

al treilea proces

etapa 1

conectarea spa
ț
iului

public nr.1 cu spa
ț
iul

public nr.2

etapa 2

conectarea spa
ț
iului

public nr.3 cu spa
ț
iul

public nr.4

etapa 3

conectarea spa
ț
iului

public nr. 5 cu spa
ț
iul

public nr.6

.

.

.

P1 reconectare

cre
ș
terea
accesibilită
ț
ii
prin
pietonizarea

străzilor
adiacente
ș
i
a
zonelor
din
jur
ș
i

prin
mutarea
parcărilor
de
pe
malul
apei

din imediata apropiere;

P2 spa
ț
ii atractive

cre
ș
terea
confortului
unde
este
posibil
prin

adăugarea
de
locuri
de
stat,
zone
de

popas, mobiler urban;

asigurarea
protec
ț
iei
împotriva
condi
ț
iilor

extreme
pe
parcursul
pietonalei
prin

plantarea
de
vegeta
ț
ie
sau
prin
construc
ț
ii

temporare;

P3 sustenabilitate

păstrarea
unui
dialog
continuu
între

comunitate, proprietari
ș
i administra
ț
ie;

alegerea
unor
măsuri
reversibile
ș
i
a
unui

design flexibil;

P4 valorificare a apei

oferirea
posibilită
ț
ii
de
acces
de
pe

promenadă
cât
mai
aproape
de
nivelul

apei.

Finalizarea
procesului
cu

numărul
trei
prezintă
un

scenariu
mult
diferit
fa
ț
ă
de

situa
ț
ia
ini
ț
ială.
Până
în
acest

moment,
func
ț
iunile
din
primul

proces
ș
i
spa
ț
iile
din
al
doilea

proces
s-au
dezvoltat
pu
ț
in

câte
pu
ț
in
paralel
cu
râul,
fiind

completate
acum
ș
i
de
o

promenadă
pe
lungimea

întregului mal.

Pietonizarea
străzilor
din
jurul

spa
ț
iilor
publice
a
creat
treptat

o
re
ț
ea
de
alei
în
care
accesul

autoturismelor
este

restric
ț
ionat sau limitat.

Conectarea
fizică
între
apă
ș
i

ora
ș
este
tot
mai
puternică,

accesibilitatea
crescând
tot

mai mult spre centrul ora
ș
ului.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

39

al patrulea proces

etapa finală

P1 reconectare

se
realizează
conectarea
cu
centrul

ora
ș
ului
prin
continuarea
străzilor

pietonizate în etapele anterioare;

P2 spa
ț
ii atractive

sunt
îmbunătă
ț
ite,
cosmetizate
ș
i
reparate

anumite
detalii
de
finisaje
sau
mobilier

urban;

sunt
înurajate
noi
activită
ț
i
temporare
în

aer
liber,
precum
concerte,
târguri
sau

expozi
ț
ii;

P3 sustenabilitate

se
adoptă
în
continuare
măsuri

reversibile,
construc
ț
ii
temporare
ș
i
se

păstrează
încurajarea
comunită
ț
ii
să
se

implice;

P4 valorificarea apei

prin
organizarea
de
activită
ț
i
pe
apă
ș
i
prin

asigurarea
accesului
cât
mai
aproape
de

nivelul acesteia.

Etapa
finală
corespunde
ș
i
cu

finalul
proiectului,
în
care
toate

func
ț
iunile
vechi
ș
i
noi
deja

sunt
adaptate
principiilor
de

bună
func
ț
ionare
ș
i
sunt

conectate
printr-o
promenadă

de-a lungul râului.

Aleile
pietonale
au
fost

continuate
până
în
centrul

ora
ș
ului
ș
i
au
crescut
nivelul
de

accesibilitate din întregul ora
ș
.

Riverfront-ul
prime
ș
te
un

număr
destul
de
mare
de

vizitatori
ș
i
oferă
o
gamă

variată de func
ț
iuni.

Conectarea
între
ora
ș
ș
i
apă
a

fost realizată.

fig. 64 schi
ț
area strategiei generale

Prin împăr
ț
irea proiectului în etape mai mici
ș
i prin monitorizarea constantă se poate

ob
ț
ine o strategie care să func
ț
ioneze, dar care să
ș
i permită gre
ș
eli fără urmări majore, se

poate permite spa
ț
iilor publice să se dezvolte organic cu ajutorul oamenilor
ș
i, de
ș
i durata de

finalizare a proiectului cre
ș
te, pe anumite por
ț
iuni, via
ț
a riverfrontului este liberă să se

dezvolte.

6. Târgu-Jiu

6.1. Analiza existentului

6.1.1. Caracteristici

Târgu-Jiu
este
un
ora
ș
de
dimensiuni
medii,
cu
82.500
locuitori,
re
ș
edin
ț
ă
a
jude
ț
ului

Gorj
ș
i
amplasat
în
sudul
României.
Acesta
este
străbătut
de
râul
Jiu
pe
direc
ț
ie
nord-sud
ș
i

pe
o
distan
ț
ă
de
aproximativ
3
km.
Rela
ț
ia
dintre
ora
ș
ș
i
râu
a
fost
de-a
lungul
timpului
una

strânsă,
malurile
sale
fiind
preferate
pentru
diferite
activită
ț
i,
precum
plimbare
ș
i
relaxare,

înâlniri
ș
i
adunări,
activită
ț
i
comerciale
ș
i,
în
unele
cazuri,
aceste
maluri
au
cunoscut
revolte

sau
lupte
de
război.
Se
poate
spune
că
râul
Jiu
a
fost
mereu
o
parte
importantă
din
via
ț
a

locuitorilor
ș
i
că
importan
ț
a
lui
a
fost
recunoscută
mereu.
Dar,
în
ultima
perioadă,
pe
măsură

ce
ora
ș
ul
s-a
dezvoltat,
interesul
fa
ț
ă
de
apă
s-a
diminuat,
fiind
înlocuit
de
alte
puncte
de

interes
din
interiorul
ora
ș
ului,
precum
zona
centrală
plină
de
cafenele
sau
centrul
comercial

din
sud.
Scopul
este
de
a
restabili
legătura
care
a
fost
mereu
strânsă
între
ora
ș
ș
i
apă
ș
i
de
a

readuce interesul oamenilor pe malurile sale.

Pe
teritoriul
ora
ș
ului,
râul
Jiu
are
o
formă
variată,
ce
este
împăr
ț
ită
în
trei
sec
ț
iuni

definite
de
două
baraje
ș
i
o
insulă.
Dintre
acestea,
sunt
studiate
ultimele
două
sec
ț
iuni
ce

delimitează
spa
ț
ii
ale
ora
ș
ului.
Datorită
lungimii
mari
a
zonei
de
lucru
ș
i
pentru
o
mai
bună

analiză
ș
i
întelegere
a
malurilor,
acestea
se
pot
împăr
ț
i
în
patru
tronsoane,
fiecare
având
un

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

40

anumit
caracter
sau
o
anumită
zonă
din
ora
ș
drept
corespondent.
Astfel,
începând
din
nord

spre
sud,
primul
tronson
corespunde
zonei
centrale
ale
ora
ș
ului
ș
i
cuprinde
trei
tipuri
de
zone

func
ț
ionale
–
pentru
activită
ț
i
sportive,
comerciale
ș
i
de
relaxare
ș
i
Parcul
Central.
Următorul

tronson,
cel
de-al
doilea,
corespunde
unei
zone
adiacente
celei
centrale
ș
i
este
caracterizat

prin
activită
ț
i
comerciale
de
tip
pia
ț
ă,
iar
cel
de-al
treilea
este
caracterizat
printr-o
zonă
de

mari
dimensiuni
ce
adăposte
ș
te
un
târg
improvizat
în
aer
liber
ș
i
de
o
zonă
cu
supermarketuri

ș
i
magazine,
iar
pe
malul
opus,
al
treilea
tronson
cuprinde
un
teren
liber
de
dimensiuni
mari.

Ultimul
tronson
cuprinde
doar
func
ț
iuni
comerciale
desfă
ș
urate
în
interior
de
tip
centru

comercial
ș
i maluri neamanajte, mărginite de drumuri de aprovizionare.

6.1.2. Func
ț
iuni

Func
ț
iunile
ce
se
găsesc
de-a
lungul
malurilor
se
pot
împăr
ț
i
în
ș
apte
zone
majore,

grupate
ș
i
denumite
în
func
ț
ie
de
caracterul
lor
ș
i
de
activitatea
dominantă.
Fiecare
dintre

aceste
zone
au
fost
analizate
din
perspectiva
celor
patru
no
ț
iuni
teoretice
rezultate
în
urma

studiului
de
fundamentare
–
reconectare
între
ora
ș
ș
i
apă,
valorificarea
apei,
spa
ț
ii
publice

atractive
ș
i
sustenabilitate
–
ș
i
fiecare
a
primit
un
scor
de
1,
2
sau
3
puncte
pentru
fiecare

no
ț
iune în parte în func
ț
ie de caracteristicile sale.

Zona 1
​
– Insula

Corespunde
insulei
de
pe
râul
Jiu
din
cadrul
primului
tronson
ș
i
este
conectată
de
restul

ț
esutului
printr-un
pod
pietonal
în
partea
de
sud
ș
i
un
pod
auto
în
partea
de
nord.
Această

zonă
este
alcătuită
dintr-un
parc
pe
jumătatea
sudică
ș
i
un
complex
de
restaurante
ș
i
piscine

în
zona
centrală.
Partea
nordică
a
insulei
este
ocupată
de
o
parcare
pe
care
se
organizează

ocazional
târguri
ș
i
evenimente
în
aer
liber.
Din
punct
de
vedere
al
valorificării
apei,
prima

zonă
prime
ș
te
două
puncte
din
trei
deoarece
este
permis
accesul
la
apă,
se
pot
forma
rela
ț
ii

vizuale
cu
apa
dar
ș
i
deoarece
există
un
număr
mare
de
fânâni
arteziene
care
valorifică
apa.

Atractivitatea
este
deasemenea
crescută,
tot
la
un
nivel
de
două
puncte
datorită
mobilierului

urban,
a
activită
ț
ilor
diverse
ce
sunt
organizate
în
zonă
ș
i
datorită
calită
ț
ii
crescute
a
spa
ț
iilor

exterioare.
Atractivitatea
are
de
suferit,
asemenea
ș
i
nivelului
de
valorificare
a
apei,
deoarece

este
automobilul
prime
ș
te
prioritate
pe
jumătate
din
zonă
datorită
parcării
de
dimensiuni
mari

ș
i a drumurilor asfaltate.

Zona 2 – Stadionul

Este
o
zonă
ce
se
caracterizează
majoritar
prin
spa
ț
ii
ce
adăpostesc
diferite
activită
ț
i

sportive
–
terenuri,
săli
etc.
Rela
ț
ia
sa
cu
apa
este
întreruptă
de
limita
de
proprietate
dinspre

vest
materializată
printr-un
zid
de
beton.
Malul
rămas
dincolo
de
zid,
spre
apă,
este

neamenajat
ș
i
înierbat,
cu
acces
limitat
pentru
ma
ș
ini
ș
i
o
potecă
din
pămant.
Este
posibilă

trasarea
unui
acces
la
râu
pe
această
zonă
prin
pietonizarea
unei
străzi
ș
i
continuarea
ei
spre

vest până la apă.

Zona 3 – Parcul Central

Parcul
Central
este
zona
cu
punctaj
cel
mai
mare
din
punct
de
vedere
al
accesibilită
ț
ii,

atractivită
ț
ii
ș
i
valorificării
apei
datorită
numărului
mare
de
locuri
de
stat,
a
promenadei
de-a

lungul
râului
ș
i
a
elementului
natural
foarte
bogat.
Zona
adăposte
ș
te
pe
lângă
func
ț
iunea

principală
de
parc
ș
i
alte
activită
ț
i
culturale
–
Muzeu
de
Arta,
sculpturile
lui
Constantin

Brâncu
ș
i
–
sau
de
tip
comercial
–
baruri,
mici
tarabe
de
jucării.
Dintre
toate
zonele
de-a
lungul

apei,
aceasta
prime
ș
te
cei
mai
mul
ț
i
vizitatori
pe
malurile
sale
ș
i
este
cel
mai
important
punct

de
acces
la
riverfront,
făcând
legătura
cu
zona
centrală
a
ora
ș
ului
prin
intermediul
Căii

Eroilor.

Zona 4 – Pia
ț
a Centrală

Este
o
zonă
cu
func
ț
iuni
preponderent
comerciale
–
tarabe
cu
alimente,
magazine
ș
i

supermarket-uri,
restaurante
ș
i
cafenele
–
care
se
îmbină
cu
locuin
ț
e
individuale
sau

colective.
Nu
se
poate
discuta
în
acest
caz
de
o
valorificare
a
apei
deoarece
majoritatea

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

41

fluxurilor
de
oameni
se
desfă
ș
oară
departe
de
malurile
acestei
zone,
fiind
separate
de
râu

prin
diferen
ț
a
de
nivel
a
digului,
prin
două
sau
trei
drumuri
auto
ș
i
două
sau
trei
rânduri
de

parcare.
Însă,
datorită
func
ț
iunilor
ș
i
activită
ț
ilor
diverse,
această
zonă
are
o
atractivitate

crescută ce atrage foarte mul
ț
i oameni zilnic.

Zona 5 – Târgul improvizat

Zona
cu
numărul
cinci
este
de
mari
dimensiuni
ș
i
fără
construc
ț
ii
permanente.
Se

caracterizează
printr-un
târg
zilnic
în
care
se
comercializează
produse
foarte
diverse,
de
la

brazi
de
crăciun,
la
animale,
legume,
mobilier
etc.,
fiecare
fiind
liber
să
vândă
orice
ș
i
oriunde

pe
acest
teren.
Atractivitatea
este
foarte
scăzută
datorită
lipsei
oricărui
fel
de
amenajare,

inclusiv
planul
de
călcare
fiind
din
pămant
sau
pietri
ș
.
Avantajul
acestei
zone
este
importan
ț
a

pe
care
a
căpătat-o
de-a
lungul
timpul
în
con
ș
tiin
ț
a
colectivă
deoarece
de
ș
i
nu
este
un
târg

legal
sau
amenajat,
este
un
loc
în
care
oricine
are
impresia
că
va
găsi
orice.
Un
alt
avantaj

este
dimensiunea
foarte
mare
a
terenului,
ce
permite
adăpostirea
unei
game
variate
de

activită
ț
i
ș
i caracterul său plat, ce permite realizarea mai u
ș
or a unor rela
ț
ii vizuale cu apa.

Zona 6 – Ansamblu comercial

Este
alcătuit
dintr-un
supermarket,
un
magazin
de
obiecte
sanitare,
un
magazin
de

articole
sportive,
un
hotel
ș
i
o
pia
ț
ă
agroalimentară.
Cu
excep
ț
ia
hotelului,
care
are
acces

dinspre
apă,
toate
func
ț
iunile
sunt
orientate
spre
ora
ș
ș
i
sunt
separate
de
râu
printr-un
drum

auto.
Malurile
sunt
accesibile
dinspre
ora
ș
ș
i
sunt
u
ș
or
de
conectat
de-a
lungul
apei,
dar
nu

sunt
amenajate
ș
i
nu
este
acordată
aten
ț
ie
spa
ț
iilor
ș
i
activită
ț
ilor
exterioare,
toate
fluxurile
ș
i

destina
ț
iile fiind organizate în interior.

Zona 7 – Centru comercial

Această
zonă
cuprinde
un
supermarket,
câteva
magazine
de
mici
dimensiuni
ș
i
un

centru
comercial.
Asemenea
zonei
cu
numărul
ș
ase,
activită
ț
ile
sunt
organizate
în
interior
ș
i

nu
se
poate
discuta
de
valorificarea
apei
deoarece
spre
aceasta
sunt
întoarse
toate
fa
ț
adele

pline
ș
i
sunt
organizate
toate
drumurile
de
aprovizionare
sau
parcările
tehnice.
Oportunitatea

specifică
acestei
zone
este
conexiunea
ce
se
poate
forma
de-a
lungul
malurilor
cu
zona
ș
ase

ș
i
restul
riverfront-ului
deoarece
înăl
ț
imea
mare
a
podului
ce
le
separă
permite
circula
ț
ia
pe

sub
el.
În
plus,
datorită
lă
ț
imii
mari
a
malului
din
dreptul
zonei
ș
apte,
sunt
posibile
mai
multe

tipuri de amenajări sau activită
ț
i.

6.1.3. Accesibilitate

În
afară
de
zona
parcului
ș
i
a
insulei,
unde
există
o
promenadă,
accesibilitatea
de-a

lungul
malurilor
este
redusă
pentru
oricine
cu
excep
ț
ia
automobilelor,
predominând
străzi

secundare
sau
de
aprovizionare
mărginite
de
parcări.
Fiind
limitată
accesibilitatea
pietonilor,

este
deasemenea
limitată
ș
i
cea
a
bicicli
ș
tilor,
a
persoanelor
cu
dizabilită
ț
i,
a
mamelor
cu

cărucioare
etc.
Momentan
se
poate
spune
că
la
nivelul
riverfront-ului,
accesul
este
descurajat

ș
i
plimbările
pe
mal
sunt
dificil
de
realizat,
uneori
chiar
periculoase.
La
nivelul
ora
ș
ului
există

un
singur
punct
de
acces
spre
riverfront
care
să
fie
u
ș
or
de
găsit
ș
i
potrivit
pentru
toată
lumea

–
din
dreptul
parcului,
de-a
lungul
Căii
Eroilor.
Alte
puncte
de
acces
sunt
reprezentate
de

trotuare
ce
mărginesc
căi
de
circula
ț
ie
ș
i
poduri,
dar
rareori
sunt
considerate
puncte
de
acces

ș
i
nu
zone
de
tranzit.
De
ș
i
majoritatea
acestor
puncte
nu
sunt
amenajate
corespunzător,
ele

sunt
relativ
egal
distribuite
de-a
lungul
râului,
existând,
însă,
două
zone
în
care
accesul
la

riverfront
nu
este
posibil
–
zona
cu
numărul
trei
ce
corespunde
stadionului
ș
i
zona
cu
numărul

cinci,
aceasta
fiind
mărginită
spre
est
de
un
rând
de
locuin
ț
e
individuale
ș
i
nicio
stradă
sau

alee între ele.

6.1.4. Disfunc
ț
ionalită
ț
i

Prioritate a automobilului pe majoritatea malurilor

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

42

Cu
excep
ț
ia
malului
estic
din
dreptul
Parcului
Central,
unde
există
o
promenadă
de-a

lungul
râului,
toate
spa
ț
iile
riverfront-ului
sunt
separate
de
apă
datorită
existen
ț
ei
unor

drumuri
secundare
sau
de
aprovizionare
destinate
traficului
auto.
Este
posibil
ș
i
pentru

pietoni
să
meargă
de-a
lungul
acestor
drumuri
deoarece
traficul
nu
este
foarte
intens,
dar

periculozitatea
ș
i
disconfortul
acestora
este
mare.
Drumul
auto
din
zonele
ș
ase
ș
i
ș
apte
este

utilizat
pentru
aprovizionare
doar
pe
o
lungime
foarte
mică,
în
dreptul
pie
ț
ei
agroalimentare,

în
rest
fiind
utilizat
pentru
ocolire
ș
i
parcare.
Drumul
de
lângă
apă
din
zona
cinci
este
cel
care

afectează
cel
mai
mult
riverfront-ul
datorită
aglomerării,
a
numărului
foarte
mare
de
ma
ș
ini

parcate
ș
i
a
distan
ț
ei
mici
ce
o
are,
făcând
foarte
periculoasă
orice
vizită
a
pietonilor
pe
acea

alee.
Din
punct
de
vedere
legal
ș
i
urbanistic,
acest
drum
este
considerat
defapt
o
alee

pietonală,
pe
care
este
interzisă
parcarea
ș
i
sta
ț
ionarea,
dar
de
foarte
mult
timp,
acest
lucru

nu mai este respectat
ș
i tot ce a rămas din aleea pietonală este doar un indicator.

Discontinuitate de-a lungul malurilor

Riverfront-ul
este
întrerupt
între
zonele
trei
ș
i
patru,
mai
exact,
între
Pia
ț
a
Centrală
ș
i

parc,
de
o
arteră
de
circula
ț
ie
importantă
ș
i
de
podul
pe
care
aceasta
îl
traversează.

Discontinuitatea
este
rezultată
datorită
mai
multor
factori
negativi
–
a
diferen
ț
ei
de
nivel
dintre

drum
ș
i
planul
de
călcare
al
promenadei
din
parc,
a
prezen
ț
ei
pe
pod
a
unei
conducte
de
mari

dimensiuni
ce
se
ridică
la
1m
fa
ț
ă
de
suprafa
ț
a
carosabilului
ș
i
care
obliga
trecere
de
pietoni

să
se
realizeze
decalat
fa
ț
ă
de
direc
ț
ia
promenadei,
a
traficului
intens
de
pe
acea
stradă
ș
i
în

final,
a
diferen
ț
ei
de
nivel
foarte
mică
între
pod
ș
i
nivelul
apei,
ceea
ce
face
imposibilă

traversarea pe sub aceasta.

Deconectare cauzată de bariere fizice

Barierele
fizice
sunt
în
cele
mai
multe
cazuri
formate
din
ț
esut
construit
–
clădiri,

drumuri,
cur
ț
i
–
care
împiedică
ș
i
rela
ț
iile
vizuale
cu
apa,
dar
ș
i
accesibilitatea
spre
maluri.
La

nivelul
riverfront-ului,
singura
barieră
fizica
este
acea
conductă
din
cadrul
podului
dintre

zonele
trei
ș
i
patru.
Dintre
zonele
de
ț
esut
construit
ce
ac
ț
ionează
ca
o
barieră
spre
apă
se

poate
interveni
la
nivelul
a
două
dintre
ele.
În
zona
doi,
cu
activită
ț
i
sportive
există
o
stradă
ce

este
întreruptă
ș
i
nu
ajunge
până
la
apă,
dar
care
ar
putea
fi
continuată
printr-o
simplă

reamenajare
a
spa
ț
iilor
exterioare
deoarece
nu
există
nicio
construc
ț
ie
care
să
o
limiteze.
A

doua
zonă
în
care
se
poate
interveni
este
cea
de
locuin
ț
e
din
dreptul
zonei
comerciale
cinci.

În
acest
caz,
există
un
teren
liber
ce
se
poate
utiliza
pentru
realizarea
unui
acces
ș
i
a
unei

rela
ț
ii vizuale cu apa.

Calitate scăzută a spa
ț
iilor publice

Această
disfunc
ț
ionalitate
se
găse
ș
te
de-a
lungul
tuturor
spa
ț
iilor
existente
de-a
lungul

malurilor,
dar
pe
anumite
por
ț
iuni,
situa
ț
ia
este
mai
neplăcută
decât
în
altele.
Aceste
por
ț
iuni

corespund
zonei
patru
ș
i
cinci
ș
i
se
caracterizează
prin
lipsa
unui
plan
de
călcare
adecvat,

lipsa
mobilierului
urban,
calitate
scăzută
a
scărilor
de
acces
pe
dig,
lipsa
unui
sentiment
de

siguran
ț
ă datorită numărului foarte mare de ma
ș
ini
ș
i a cantită
ț
ilor mari de gunoaie.

Atitudine neutră sau de ignorare a apei

Este
întâlnită
la
majoritatea
func
ț
iunilor,
cu
excep
ț
ia
parcului
ș
i
a
sălilor
de
evenimente

din
prima
zona,
de
pe
insulă.
Această
atitudine
se
traduce
în
fa
ț
ade
pline
spre
apă,

descurajarea
accesului
la
apă
datorită
traficului
auto,
ș
i
fluxuri
orientate
în
direc
ț
ie
opusă

apei.

Func
ț
iuni orientate opus apei

Se
pot
men
ț
iona
în
acest
caz
mai
ales
centrul
comercial,
supermarket-urile
ș
i
restul

magazinelor
din
zonele
ș
ase
ș
i
ș
apte
care
prezintă
fa
ț
ade
pline
spre
apă
ș
i
care
organizează

accesele
ș
i
fluxurile
de
oameni
pe
latura
dinspre
ora
ș
.
Datorită
configurării
acestora,
la

majoritatea
nu
se
poate
interveni
pentru
a
rezolva
aceasta
disfunc
ț
ionalitate,
dar
se
pot

reorganiza pia
ț
a agroalimentară din zona
ș
ase
ș
i tarabele din zona cinci.

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

43

Lipsa unui design flexibil

Această
disfunc
ț
ionalitate
afectează
buna
func
ț
ionare
a
spa
ț
iilor
ș
i
împiedică

dezvoltarea
sănătoasă
în
timp.
Se
pot
observa
pe
toate
malurile
construc
ț
ii
masive,
din
beton

sau metal, care limitează felul în care sunt utilizate spa
ț
iile interioare
ș
i cele exterioare.

Elementul natural inexistent sau în stare de degradare

Prima
ș
i
a
treia
zona,
a
insulei
ș
i
parcului,
sunt,
din
nou,
excep
ț
ii
ale
acestei

disfunc
ț
ionalită
ț
i
deoarece
elementul
natural
se
găse
ș
te
în
raport
mai
mare
fa
ț
ă
de
restul

zonelor.
În
general,
elementul
natural
de-a
lungul
râului
este
limitat
la
unele
por
ț
iuni
în
care

malul este neamenajat
ș
i înierbat.

6.2. Propunere

Scopul
proiectului
este
de
a
reconecta
ora
ș
ul
Târgu-Jiu
cu
râul
ce
îl
străbate
prin

crearea
unor
func
ț
iuni
noi
ș
i
prin
îmbunătă
ț
irea
celor
existente
pentru
a
se
ob
ț
ine
spa
ț
ii

publice
atractive.
Spa
ț
iile
publice
de
bună
calitate
ce
respectă
principii
precum
confortul,

siguran
ț
a
sau
accesibilitatea
atrag
un
număr
mare
de
oameni
ș
i,
astfel,
riverfront-ul
este

revitalizat
ș
i
pus
în
valoare.
Dar
pentru
interven
ț
ii
sănătoase
ș
i
durabile,
care
să
aducă
un

plus
valoare
ora
ș
ului,
este
necesar
ca
implementarea
propunerilor
să
fie
realizată
urmând
o

anumită
structură
ș
i
ordine
în
timp.
Se
doresc
interven
ț
ii
mici
dar
eficiente
care
să
încurajeze

dezvoltarea
naturală
a
spa
ț
iilor
în
timp
ș
i
etapizarea
tuturor
opera
ț
iilor.
A
ș
adar
se
recomandă

o
strategie
împăr
ț
ită
în
patru
etape
care,
de
ș
i
sunt
desfă
ș
urate
cronologic
de-a
lungul
unei

mai
mari
perioade
de
timp,
ele
urmăresc
un
scop
final
comun.
Fiecare
din
aceste
etape
se

adresează
unui
anumit
tip
de
interven
ț
ie,
astfel
–
în
prima
etapă
se
lucrează
doar
cu

func
ț
iunile
ș
i
ț
esutul
existent,
în
a
doua
etapă
se
amenajează
promenada
ș
i
malurile
pentru
a

permite
crearea
de
conexiuni
între
func
ț
iuni,
a
treia
etapă
se
ocupă
cu
interven
ț
ii
noi,

func
ț
iuni
noi
sau
modificări
majore
ale
func
ț
iunilor
existente,
iar
ultima
etapă,
a
patra,

reprezintă produsul final, închegarea tuturor interven
ț
iilor
ș
i detalierea întregului ansamblu.

Se
urmăre
ș
te
ob
ț
inerea
unui
circuit
de-a
lungul
ambelor
maluri
care
să
fie
creat
ș
i

articulat
de
func
ț
iuni,
activită
ț
i
sau
puncte
de
interes,
circuitul
devenind
în
sine
o
atrac
ț
ie
sau

o
desina
ț
ie,
oferind
trasee
de
plimbare,
relaxare
ș
i
vizitare
în
jurul
râului
atât
pentru
locuitori,

cât
ș
i
pentru
turi
ș
ti.
Acest
scop
se
poate
ob
ț
ine
prin
oferirea
unui
nivel
crescut
de
calitate
al

spa
ț
iilor
publice
ș
i
prin
organizarea
unei
game
variate
de
activită
ț
i
preponderent
în
aer
liber,

precum pescuit, jogging sau plimbări cu barca.

6.2.1. Etapa I – interven
ț
ii asupra existentului

Primele
interven
ț
ii
ce
se
recomandă
în
cadrul
etapei
concentrate
pe
ț
esutul
existent

sunt
cele
legate
de
traficul
auto
ș
i
străzile
ce
mărginesc
râul.
Astfel,
drumul
ș
i
parcarea
din
a

cincea
zonă,
ce
mărginesc
râul
ș
i
se
extind
ș
i
pe
baraj
se
vor
desfiin
ț
a,
numărul
de
parcări

necesare
fiind
asigurat
de
o
parcare
supraterană
ce
urmează
să
fie
construită
în
zona
Pie
ț
ei

Centrale.
Astfel,
aleea
ce,
la
nivel
teoretic
este
pietonală,
va
deveni
accesibilă
pentru
oameni

ș
i
nu
va
mai
reprezenta
un
pericol
de
accidente
precum
se
întâmplă
în
prezent.
Următoarea

interven
ț
e
la
nivelul
re
ț
elei
stradale
se
realizează
în
zonele
ș
ase
ș
i
ș
apte,
drumul
de

aprovizionare
existent
devenind
pietonal,
dar
cu
acces
posibil
pentru
ma
ș
ini
în
cazul
unor

urgen
ț
e
sau
cazuri
speciale.
Însă,
acest
drum
de
aprovizionare
va
rămâne
în
func
ț
ionare
pe

un
anumite
segment
din
zona
ș
ase,
în
dreptul
pie
ț
ei
agroalimentare.
Scopul
său
va
fi
de

aprovizionare
a
acestei
pie
ț
e
ș
i
a
celorlalte
magazine
dar,
la
întoarcere,
ș
oferii
nu
vor
mai

străbate
toată
distan
ț
a
de-a
lungul
malului
precum
se
întâmplă
în
prezent,
ci
vor
întoarce
ș
i

vor
reveni
la
drumul
principal
pe
aceea
ș
i
cale
pe
care
au
venit.
Astfel,
prin
intermediul
acestei

solu
ț
ii,
se
men
ț
ine
buna
func
ț
ionare
a
spa
ț
iilor
comerciale
dar
nu
se
afectează
riverfront-ul

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

44

prin
drumuri
asfaltate
ce
nu
sunt
necesare.
Se
recomandă
interven
ț
ii
ș
i
asupra
drumurilor
din

prima
zonă,
de
pe
insulă.
În
prezent,
acestea
sunt
asflatate
ș
i
nu
prezintă
trotuare
sau
alei

pentru
pietoni,
motiv
pentru
care
se
dore
ș
te
transformarea
acestora
în
drumuri
pavate,

dedicate
pietonilor
ș
i
cu
acces
limitat
pentru
ma
ș
ini
atunci
când
se
dore
ș
te
accesul
la

complexul
de
restaurante
ș
i
parcare.
Acest
drum
de
tip
“shared
space”
va
oferi
prioritate

pietonilor dar nu va dezavantaja nici func
ț
iunile existente.

Pe
lângă
pietonizări
ș
i
interven
ț
ii
asupra
re
ț
elei
de
drumuri,
prima
etapă
vizează
ș
i

modificarea,
acolo
unde
este
posibil,
a
unor
func
ț
iuni
existente,
din
punct
de
vedere
al

orientării
ș
i
alcătuirii
lor.
Sunt
posibile
două
interven
ț
ii
–
la
nivelul
pie
ț
ei
agroalimentare
din

cadrul
zonei
ș
ase,
unde
se
vor
reorienta
spre
apă
accesul
ș
i
fa
ț
adele
principale
ș
i
la
nivelul

rândului
de
tarabe
de
la
limita
zonelor
patru
ș
i
cinci.
Ultima
func
ț
iune
este
de
tip
comercial
ș
i

alcătuită
din
structuri
metalice
acoperite
cu
materiale
u
ș
oare
care
adăpostesc
două
rânduri

de
mese
ale
unor
mici
comercian
ț
i
de
textile.
Se
recomandă
modificarea
acestor
structuri

pentru
a
ob
ț
ine
un
singur
rând
de
mese
orientate
spre
apă,
cu
o
fa
ț
adă
transparentă
ce

permite legături vizuale sau comunicare cu exteriorul.

6.2.2. Etapa II – promenadă

După
ce
a
fost
redistribuit
traficul
auto
pe
malurile
apei,
etapa
a
doua
urmăre
ș
te

amenajarea
unei
promenade
ș
i
generarea
unor
conexiuni
între
func
ț
iuni,
lucru
ce
implică
ș
i
o

remodelare
a
malurilor.
Prima
opera
ț
iune
este
cea
de
remodelare.
Se
vor
utiliza
patru

tipologii
de
maluri
–
maluri
naturale,
pline
de
vegeta
ț
ie,
cu
alei
organice
ș
i
cu
utilizarea

lemnului
pentru
mobilier
sau
planul
de
călcare,
maluri
în
pantă,
turnate
din
beton,
cu
un

caracter
mineral
ș
i
un
aer
mai
rece,
care
coboară
sub
un
unghi
lent
până
la
apă,
maluri
în

trepte
ce
alternează
între
suprafe
ț
e
din
lemn,
beton,
piatră
sau
iarbă
ș
i
cu
înâl
ț
imi
variate,
ce

pot
alcătui
trepte
u
ș
or
de
coborât
sau
suprafe
ț
e
de
stat
ș
i
maluri
extinse,
pentru
acele
zone
în

care
nu
există
destul
loc
liber
pentru
interven
ț
ii
sau
acele
zone
în
care
se
doresc
adi
ț
ii
la

maluri.
Ultima
categorie
de
maluri
extinse
poate
cunoa
ș
te
mai
multe
forme
–
se
pot
construi

alei
în
consolă,
ancorate
de
structura
de
beton
a
digului,
se
pot
amenaja
suprafe
ț
e
plutitoare

care
să
asigure
ș
i
acces
la
nivelul
apei
sau
se
pot
extinde
prin
completare
cu
pământ
a

malului pe latura opusă apei.

În
cadrul
acestei
etape,
promenada
va
uni
toate
aceste
tipologii
de
maluri.
Se
vor

amenaja
planurile
de
călcare,
se
vor
trasa
rute
pentru
bicicli
ș
ti
cu
finisajele
potrivite
pentru
ei,

ș
i se vor planta copacii
ș
i vegeta
ț
ia pentru a avea timp să crească până la etapa finală.

6.2.3. Etapa III – func
ț
iuni noi

Pentru
crearea
unui
circuit
pietonal
sunt
necesare
func
ț
iuni
sau
detina
ț
ii
care
să
atragă

oamenii
de-a
lungul
promenadei.
Astfel,
etapa
a
treia
va
cuprinde
două
tipuri
de
opera
ț
ii
–

încurajarea
apari
ț
iei
unor
activită
ț
i
noi
ș
i
amenajarea
unor
spa
ț
ii
publice.
Noi
spa
ț
ii
publice
vor

apărea
în
patru
zone.
Primul
va
fi
reprezentat
de
un
parc
de
dimensiuni
mari
pe
malul
vestic

din
al
treilea
tronson.
Acesta
va
permite
activită
ț
i
de
relaxare
ș
i
plimbare,
jocuri
pentru
copii
în

aer
liber,
accesibilitate
pentru
toată
lumea,
zone
amenajate
pentru
pescuit,
maluri
naturale
ș
i

maluri
extinse
ș
i
plimbări
cu
barca.
Deoarece
parcurile
din
Târgu-Jiu
au
un
caracter

preponderent
geometric
ș
i
regulat,
se
recomandă
pentru
acest
nou
parc
o
amenajare
de
tip

organic,
alei
pietonale
sinuoase
ș
i
diferen
ț
e
mici
de
nivel
pentru
a-i
oferi
un
caracter
cât
mai

natural.

A
doua
zonă
asupra
căreia
se
va
interveni
este
segmentul
estic
din
tronsonul
al
treilea,

corespondent
zonei
cu
numărul
cinci.
De
ș
i
în
prezent
această
zonă
are
o
activitate

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

45

dominantă,
lipsa
oricărei
tip
de
organizare
duce
la
nevoia
unei
amenajări
noi.
Aceasta
va

cuprinde
o
zonă
destinată
în
continuare
comer
ț
ului
în
aer
liber
caracteristic
acestui
segment,

dar
aceasta
va
primi
o
mai
bună
organizare,
mobilier
urban
sub
forma
unor
locuri
de
stat
ș
i

mese
pentru
expunerea
mărfii,
surse
de
iluminat
ș
i
pavaj
din
piatră
cubică.
Accesul
auto
până

la
zona
de
comer
ț
este
posibil
ș
i
permis
pentru
a
se
putea
transporta
mai
u
ș
or
orice
s-ar
oferi

la
vânzare.
În
plus
pe
lângă
această
zonă
pentru
comer
ț
se
va
amenaja
o
re
ț
ea
de
alei

pietonale
pavate
ș
i
spa
ț
ii
verzi
cu
vegeta
ț
ie
înaltă
sau
joasă,
în
func
ț
ie
de
perspectivele
ce
se

doresc. Adiacent acestui segment se va amenaja o mică por
ț
iune de acces dinspre ora
ș
.

Al
treilea
spa
ț
iu
nou
se
găse
ș
te
în
nordul
ora
ș
ului,
la
limita
dintre
prima
ș
i
a
doua
zonă

de
func
ț
iuni
ș
i
reprezintă
un
spa
ț
iu
deschis
spre
apă
pe
o
latură
ș
i
mărginit
de
locuin
ț
e

individuale
ș
i
un
drum
pe
celelalte.
Se
dore
ș
te
o
amenajare
de
tip
natural,
cu
un
spa
ț
iu

deschis
spre
apă
ș
i
alei
pietonale
sau
shared-space
care
să
permită
accesul
în
spa
ț
iu
dinspre

locuin
ț
e.

6.2.4. Etapa IV – rezultat final

A
patra
etapă
presupune
interven
ț
ii
mici,
la
nivel
de
detaliu,
de
finisaje
sau
mobilier

urban
ș
i
urmăre
ș
te
completarea
locurilor
de
stat
acolo
unde
este
necesar,
adăugarea
unor

obiecte
sculpturale
decorative,
crearea
unor
finisaje
speciale
pentru
persoanele
cu

dizabilită
ț
i,
precum
imprimarea
unor
inscrip
ț
ii
sau
informa
ț
ii
în
lima
Braille
pe
balustrade,

mâini curente sau alte suprafe
ț
e plate.

Produsul
final
al
tuturor
etapelor
prezintă
imaginea
unei
promenade
de-a
lungul

ambelor
maluri
care
se
articulează
sub
forma
unui
circuit
între
primul
ș
i
cel
de-al
treilea

tronson,
cu
două
poduri
pietonale
noi
ș
i
cu
două
poduri
extinse,
cu
maluri
în
trepte,
înverzite

sau
mixte
ș
i
cu
parcuri
ș
i
spa
ț
ii
verzi.
Prin
excluderea
traficului
auto
se
permite
pietonizarea

malurilor
ș
i
încurajarea
accesului
pentru
oameni
ș
i
prin
tratarea
planului
de
călcare
se
ob
ț
in

spa
ț
ii
accesibile
ș
i
confortabile
tuturor.
Datorită
etapizării
proiectului
poate
rezulta
o

dezvoltare
organică
ș
i
sănătoasă
ce
poate
func
ț
iona
ca
un
generator
de
dezvoltare
a

întregului ora
ș
.

Prin
crearea
unor
spa
ț
ii
publice
plăcute,
confortabile
ș
i
atractive,
se
atrage
un
număr

mai
mare
de
vizitatori
ș
i
prin
atragarea
unui
număr
mai
mare
de
vizitatori
pe
maluri
acestea

redevin
puncte
de
interes
ș
i
noduri
de
activitate
ș
i,
treptat,
conexiunea
morală
între
oameni
ș
i

râu
începe
să
se
restabilească,
rezultând
într-o
redistribuire
a
fluxurilor
ș
i
activită
ț
ilor
umane

în cadrul ora
ș
ului
ș
i în final, în reconectarea dintre ora
ș

ș
i râul Jiu.

Concluzii

Apa
în
ora
ș
e,
sub
orice
formă
ar
fi
ea,
este
o
resursă
foarte
valoroasă,
atât
prin

beneficiile
sale
directe,
precum
alimenta
ț
ie,
transport,
reglarea
temperaturii,
cât
ș
i
prin

valoarea
ce
o
aduce
malurilor
sale
ș
i
a
spa
ț
iilor
invecinate.
Mereu
un
spa
ț
iu
ce
prive
ș
te
spre

apă
a
fost
apreciat
ș
i
de
preferat
în
favoarea
altora
din
interiorul
ora
ș
ului
datorită
priveli
ș
tilor

plăcute,
a
atmosferei
terapeutice
ș
i
uneori
relaxante
ce
o
are
apa
ș
i,
în
final,
datorită
rarită
ț
ii

sale.
În
ciuda
acestui
lucru,
foarte
multe
ora
ș
e
au
pierdut
legătura
cu
sursa
de
apă
ce
le

străbate
sau
le
mărgine
ș
te,
ajungând
să
o
considere
un
dezavantaj,
o
barieră
sau
teren

pierdut.
La
început
izolate
ș
i
apoi
tot
mai
numeroase,
ini
ț
iative
de
a
aduce
o
schimbare
în

această
percep
ț
ie
au
apărut
de-a
lungul
ultimilor
ani,
încercând
să
ofere
o
re
ț
etă
sau
o

solu
ț
ie
pentru
readucerea
apelor
în
centrul
aten
ț
iei
unui
ora
ș
.
Dar
fiecare
râu,
ora
ș
ș
i
rela
ț
ie

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

46

dintre
ele
sunt
diferite,
motiv
pentru
care
singurul
lucru
ce
s-a
putut
realiza
a
fost
întocmirea

unor principii generatoare.

În
cadrul
lucrării
de
fa
ț
ă
se
discută
despre
un
ora
ș
ipotetic,
dar
care
are
asemenea

altor
ora
ș
e
reale,
aceea
ș
i
problemă
de
discontinuitate
ș
i
ignorare
fa
ț
ă
de
apă,
lucru
ce
a

rezultat
ș
i
formularea
scopului
principal
–
reconectarea
unui
ora
ș
cu
apa
prin
crearea
de
spa
ț
ii

sustenabile
care
o
valorifică.
S-a
urmărit
de-a
lungul
lucrării
trasarea
unei
strategii
generale

care să poată fi aplicată oricărui ora
ș
real care să fie asemănător celui ipotetic utilizat aici.

S-a
observat
în
urma
analizei
teoretice
faptul
că
oamenii
sunt
generatori
de

dezvoltare
pentru
un
spa
ț
iu.
Prin
activită
ț
ile
lor
zilnice,
prin
drumuri
la
serviciu,
prin
înâlnirile

cu
prietenii,
prin
plimbarea
de
seară
sau
mersul
la
restaurant,
prin
toate
acestea
ia
na
ș
tere

un
spa
ț
iu.
Se
poate
spune
că
este
chiar
o
rela
ț
ie
de
interdependen
ț
ă,
în
care
doar
un
spa
ț
iu

populat
poate
fi
considerat
un
spa
ț
iu
de
calitate
ș
i
doar
un
spa
ț
iu
de
calitate
poate
fi
populat.

Această
premisă
ce
pune
omul
în
centrul
procesului
de
proiectare
a
unui
spa
ț
iu
se
dore
ș
te

aplicată
în
cadrul
unui
proiect
de
revitalizare
a
unu
riverfront.
Dar
această
premisă,
de
​
omul

face
locul
nu
este
suficientă
pentru
conturarea
unui
proiect
pe
malul
unei
ape
chiar
ș
i
după
o

analiză
preliminară
a
caracteristicilor
ș
i
condi
ț
iilor
unui
spa
ț
iu
public
deoarece
riverfront-urile

sunt
o
resursă
inedită
ș
i
foarte
importantă
pentru
ora
ș
,
usor
epuizabilă
ș
icu
mare
impact

asupra
întregii
a
ș
ezări.
Prin
urmare,
îmbinarea
dintre
no
ț
iunile
teoretice
de
riverfront,
spa
ț
iu

public
ș
i
design
urban,
alături
de
analiză
a
exemplelor,
ar
trebui
să
ofere
o
re
ț
etă
cel
pu
ț
in

generală.

Prin
urmare,
la
conceptul
ini
ț
ial
ce
indică
importan
ț
a
omului
într-un
spa
ț
iu
atractiv,
se

adaugă
încă
trei
:
revitalizarea
unui
riverfront
se
poate
realiza
doar
prin
reconectarea

acestuia
la
ora
ș
ș
i
ț
esut
urban,
un
riverfront
poate
fi
sănătos
ș
i
func
ț
ionabil
doar
printr-o

proiectare
sustenabilă
ș
i
cea
mai
importantă
măsură
într-un
proces
de
revitalizare
a
unui

riverfront
este
punerea
în
valoare
a
apei.
Acestor
patru
premize
li
se
subordonează
câte
o

listă
de
principii
ș
i
posibile
solu
ț
ii
în
func
ț
ie
de
caracteristicile
fiecărei
loca
ț
ii.
Discutând
la
un

nivel
general,
se
pot
enumera
ca
fiind
cele
mai
importante
ș
i
definitorii
accesibilitatea
ș
i

conectivitatea,
integrarea
în
contextul
existent,
crearea
de
spa
ț
ii
sigure
ș
i
confortabile,

asigurarea
unei
mari
diversită
ț
i
de
func
ț
iuni,
adaptabilitatea,
designul
flexibil
ș
i
comunicarea

între actori.

În
final,
principiul
ce
a
avut
cel
mai
important
rol
în
conturarea
strategiei
a
fost

sustenabilitatea
în
mod
general
ș
i
etapizarea
în
mod
particular.
Prin
împăr
ț
irea
proiectului
în

mai
multe
etape
mai
mici,
fiecare
respectând
principiile
ș
i
premizele
enun
ț
ate
anterior
se

poate
ob
ț
ine
o
re
ț
ea
de
spa
ț
ii
publice
care
au
libertatea
o
perioadă
să
crească
singure,
să
se

dezvolte
cu
ajutorul
oamenilor
ș
i
să
se
extindă
de-a
lungul
malurilor.
În
concluzie,
se
poate

preciza
faptul
că
indiferent
de
tipul
de
waterfront,
de
ora
ș
sau
de
proiect,
o
asemenea
loca
ț
ie

trebuie
tratată
cu
respect
ș
i
nu
este
recomandată
o
revitalizare
for
ț
ată,
ci
mici
imbolduri
care

să genereze dezvoltarea.

Anexă fotografii – studii de caz

San Antonio

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

47

fig. 16. Paseo del Rio,

fig. 18 sec
ț
iune Paseo del Rio

fig.20 diferen
ț
a de nivel între ora
ș

ș
i râu fig. 21 pietonală la nivelul apei fig. 22 locuri de stat

fig. 23 mix de func
ț
iuni

fig.24 priveli
ș
te spre apă

fig. 25 rampă de acces

Arnhem

fig. 28 hartă propunere a doua fig. 29 amenajarea spa
ț
iilor publice, fig. 30 func
ț
iuni predomninate de-a lungul

etapă a proiectului Rijnboog propunere din a doua etapă promenadei

fig. 31 continuarea promenadei la poduri fig. 32 riverfront Arnhem

​
Lyon

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

48

fig. 35 amfiteatru exterior
​
fig. 36 conexiune morală

​
fig. 37 locuri de stat
ș
i spa
ț
ii confortabile

fig. 38
​
activită
ț
i în aer liber
​
fig. 39
​
activită
ț
i în aer liber fig. 40 spa
ț
ii în trepte

​
Kuching

fig. 42. finisaje
ș
i pattern fig. 43 atmosferă pitorească

Duesseldorf

fig. 48 hartă localizare perspective

fig. 49 imagine 1

fig. 50 imagine 2
​
.

fig. 51 imagine 3

fig. 52. imagine 4

Rouen

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

49

fig. 54 -55- 56, perspective ale proiectului propus în Rouen

Zutphen

fig. 58 trepte accesibile sau inundate

fig. 60- 61 spa
ț
ii publice rezultate

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

50

Listă imagini

fig. 16
​
http://
​
comfortsuitessa.com

fig. 18
​
http://
​
sedl.org

fig. 19 adaptare după Rio Magazine 2015

fig. 20
​
http://
​
dpreview.com

fig. 21
​
http://
​
yelp.com

fig. 22
​
http://
​
visualphotos.com

fig. 23
​
http://
​
articles.latimes.com

fig. 24
​
http://
​
etawau.com

fig. 25
​
http://
​
sanantonio.gov

fig. 28
​
http://poelmansreesink.nl

fig. 29
​
http://poelmansreesink.nl

fig. 30
​
http://
​
panoramio.com –
​
Henk Monster

fig. 31
​
http://
​
panoramio.com -socus

fig. 35
​
http://landarchs.com

fig. 36
​
http://www.landezine.com

fig. 37
​

Page d’accueil

fig. 38
​
http://landarchs.com

fig. 39
​
http://landarchs.com

fig. 40
​
http://landskapsarkitekt.tumblr.com

fig. 42
​
http://
​
kotravelog.com

fig. 43
​
http://
​
expatgomalaysia.com

fig. 45 Aaron Hanson

fig. 49
​

​

​
http://
​
tripadvisor.de

fig. 50
​

​

​
http://
​
holidaycheck.de

fig. 51
​

​

​
http://
​
tripadvisor.de

fig. 52
​
http://
​
fotocityguide.de

fig. 54
​
http://
​
in-situ.fr

fig. 55
​
http://
​
in-situ.fr

fig. 56
​
http://
​
in-situ.fr

fig. 58 Leon Hietbrink

fig. 60 Leon Hietbrink

fig. 61 Leon Hietbrink

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

51

Bibliografie

1.
A. Burden, “Spa
ț
iile publice dau via
ț
ă ora
ș
ului“, conferin
ț
ă TED, 2004

2.
http://merriam-webster.com/dictionary/

3.
M. Moretti, “Cities on Water and Waterfront Regeneration: A Strategic Challenge for

the Future“, conferinta
​
Rivers of Change
​
, Polonia, 2008

4.
R. Sairinen, S. Kumpulainen, “Assessing social impacts in urban waterfront

regeneration“, Finlanda, 2005

5.
http://dictionary.reference.com

6.
R. Bruttomesso, “Waterfront development: A strategic choice for cities on water”,

2006

7.
http://pps.org/reference/10_qualities_of_a_great_waterfront

8.
H. Bertsch, “The key elements to successful waterfront design”, 2008

9.
S. Carr, “Public Space” ,1992

10.
G. Consonni, “La difficile arte”, 2008

11.
http://pps.org

12.
I. Tudor, “Spa
ț
iul public în ora
ș
ele din România”, revista Igloo, 2006

13.
J. Gehl, “
​
Life Between Buildings: Using Public Space”, 1987/2011

14.
http://planning.org
​
.
​

​
“
​
Characteristics and Guidelines of Great Public Spaces”

15.
L. Gemzøe, “
​
Quality for people”, 2006

16.
PPS, UN-HABITAT,
​
“
​
Placemaking & the Future of Cities
​
“

17.
P. Buchanan, “What city? A plea for place in the public realm
​
”
​
, Architectural Review,

1988

18.
DETR & CABE
​
, “Urban design in the planning system: towards better practice
​
”,

Londra, 2000

19.
L. Davies,
​
“
​
Urban Design Compedium 1”, 2000

20.
http://resilientcity.org

21.
Studioul de Design Urban din cadrul Departamentului de Planificare Urbană,
​
“
​
Urban

Design Principles”, Los Angeles,

22.
DENI, Planning Policy Statement 1, Irlanda de Nord, 1998

23.
http://urbandesign.org.au

24.
nl.wikipedia.org/wiki/Rijnboog

25.
L. Hietbrink, “Urban Riverfront Zutphen. Link Between the river and the public urban

spaces
​
”, 2011, Olanda

26.
Hanson, “ Reconnecting to a Forgotten River. An Ecological Solution
​
”, 2012, N.

Dakota

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

52

Rubric rating submitted on: 1/23/2016, 4:44:27 PM by anabranea@gmail.com

1

2

3

Titlu + cuvinte cheie

Your score: 2

Nu ilustreaza

subiectul; necesita

reformulare

Ilustreaza subiectul

analizat, cu mici

scapari; necesita

revizuire

Ilustreaza bine

subiectul analizat

Structura

Your score: 3

Ordine deficitara a

ideilor prezentate;

lacune in acoperirea

subiectului

Structura necesita

(re)ordonarea ideilor

prezentate si/sau

introducerea de idei

noi

Structura bine definita

si relevanta pentru

subiectul analizat, cu o

logica interna

consistenta in

analizarea subiectului

Limbaj

Your score: 3

Limbaj deficitar,

incoerent

Limbaj coerent dar nu

academic

Limbaj academic, ton

neutru, impersonal

Referinte

Your score: 2

Referinte insuficiente,

incoerent utilizate in

text, irelevante pentru

subiect

Referinte relevante

pentru subiect, dar

insuficiente ca numar;

necesita cercetare

suplimentara

Suficiente referinte,

corect utilizate in text,

relevante pentru

subiect

Analiza bibliografica.

Identificarea teoriilor

Your score: 3

Analiza bibliografica

unilateral dezvoltata

Prezentarea mai

multor surse

bibliografice insuficient

analizate/ o singura

sursa bililiografica

prezentata , bine

analizata

Prezentarea mai

multor surse

bibliografice, relevante

pentru subiect, cu

analizarea teoriilor

sustinute de acestea

Sintetizarea teoriilor

identificate

Your score: 3

Teoriile nu sunt

sintetizate corect

Sinteza sumara a

teoriilor/ analiza

coerenta a unei

singure teorii

Sinteza foarte buna a

teoriilor, concluzii

pertinente

Argumentatia

concluziilor prezentate

Your score: 2

Lipsa unor concluzii

ale analizei

subiectului/ concluzii

irelevante/ concluzii

fara argumentatii

Concluzii adecvate

insuficient

argumentate

Concluzii adecvate

bine argumentate

Relevanta studiilor de

caz

Your score: 3

Studii de caz

insuficiente/irelevante

Studii de caz suficiente

dar partial

relevante/studii de caz

insuficiente ca numar

dar relevante

Studii de caz relevante

si suficiente

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

53

subiectului

Analiza studiilor de caz

Your score: 3

Studii de caz

prezentate dar nu

analizate

Studii de caz

insuficient analizate

(fara materializara

observatiilor

personale/fara suport

grafic)

Analiza coerenta, bine

structurata, cu

concluzii personale

pertinente a studiilor

de caz

Metodologia

dezvoltata

Your score: 3

Metodologie

inexistenta/inadecvat

structurata

Metodologie cu o

structura adecvata, dar

cu lacune in ce

priveste continutul

Metodologie cu o

structura adecvata si

cu un continut complex

Comments:

Evaluare decembrie

Rubric rating submitted on: 1/23/2016, 4:46:24 PM by anabranea@gmail.com

1

2

3

Titlu + cuvinte cheie

Your score: 2.5

Nu ilustreaza

subiectul; necesita

reformulare

Ilustreaza subiectul

analizat, cu mici

scapari; necesita

revizuire

Ilustreaza bine

subiectul analizat

Structura

Your score: 3

Ordine deficitara a

ideilor prezentate;

lacune in acoperirea

subiectului

Structura necesita

(re)ordonarea ideilor

prezentate si/sau

introducerea de idei

noi

Structura bine definita

si relevanta pentru

subiectul analizat, cu o

logica interna

consistenta in

analizarea subiectului

Limbaj

Your score: 3

Limbaj deficitar,

incoerent

Limbaj coerent dar nu

academic

Limbaj academic, ton

neutru, impersonal

Referinte

Your score: 3

Referinte insuficiente,

incoerent utilizate in

text, irelevante pentru

subiect

Referinte relevante

pentru subiect, dar

insuficiente ca numar;

necesita cercetare

suplimentara

Suficiente referinte,

corect utilizate in text,

relevante pentru

subiect

Analiza bibliografica.

Identificarea teoriilor

Your score: 3

Analiza bibliografica

unilateral dezvoltata

Prezentarea mai

multor surse

bibliografice insuficient

analizate/ o singura

sursa bililiografica

prezentata , bine

analizata

Prezentarea mai

multor surse

bibliografice, relevante

pentru subiect, cu

analizarea teoriilor

sustinute de acestea

Sintetizarea teoriilor

Teoriile nu sunt

Sinteza sumara a

Sinteza foarte buna a

Di
ț
a Andreea

Riverfront Târgu-Jiu

54

identificate

Your score: 3

sintetizate corect

teoriilor/ analiza

coerenta a unei

singure teorii

teoriilor, concluzii

pertinente

Argumentatia

concluziilor prezentate

Your score: 3

Lipsa unor concluzii

ale analizei

subiectului/ concluzii

irelevante/ concluzii

fara argumentatii

Concluzii adecvate

insuficient

argumentate

Concluzii adecvate

bine argumentate

Relevanta studiilor de

caz

Your score: 3

Studii de caz

insuficiente/irelevante

Studii de caz suficiente

dar partial

relevante/studii de caz

insuficiente ca numar

dar relevante

subiectului

Studii de caz relevante

si suficiente

Analiza studiilor de caz

Your score: 3

Studii de caz

prezentate dar nu

analizate

Studii de caz

insuficient analizate

(fara materializara

observatiilor

personale/fara suport

grafic)

Analiza coerenta, bine

structurata, cu

concluzii personale

pertinente a studiilor

de caz

Metodologia

dezvoltata

Your score: 3

Metodologie

inexistenta/inadecvat

structurata

Metodologie cu o

structura adecvata, dar

cu lacune in ce

priveste continutul

Metodologie cu o

structura adecvata si

cu un continut complex

Comments:

Evaluare ianuarie