Urbanism, Calitatea vie [627043]

2019

Popescu Răzvan

Urbanism, Calitatea vie
ț
ii

[
​
Î
MBUNĂTĂ
Ț
IREA
INFRASTRUCTU RII
DE
SPA
Ț
II

PUBLICE
ÎN
VEDEREA
REVITALIZĂRII
CELOR
DOI

POLI

AI

STA
Ț
IUNII

BALNEARE
B
ĂILE
H
ERCULANE

​
]

În
ciuda
poten
ț
ialului
său
enorm,
sta
ț
iunea
Băile
Herculane
se
află
într-o
stare
de
degradare

continuă,
cu
o
situa
ț
ie
juridică
a
clădirilor
complicată,
lucru
ce
împiedică
o
dezvoltare

sustenabilă
a
acesteia.
Prezenta
lucrare
propune
crearea
unei
strategii
la
nivelul
celor
doi

poli
principali
ai
sta
ț
iunii
prin
operarea
exclusivă
cu
spa
ț
iul
public
în
scopul
conectării

acestora,
cre
ș
terea
poten
ț
ialului
turistic
al
sta
ț
iunii
ș
i
accelerarea
procesului
de
regenerare
a

centrului istoric.

Cuprins

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

2

R
EZUMAT

1.
I
NTRODUCERE

2.
A
NALIZ
Ă

SIT

2.1.
D
EFINIREA

CONTEXTULUI

ISTORIC
,
CULTURAL

Ș
I

URBAN

2.2.
D
EFINIREA

CONTEXTULUI

POLITIC
,
ECONOMIC

Ș
I

SOCIAL

2.3.
D
EFINIREA

CARACTERISTICILOR

FIZICE

ALE

SITULUI

2.4.
C
ONCLUZI

3.
D
EFINIREA

CONCEPTULUI

DE

SPA
Ț
IU

PUBLIC

Ș
I

ANALIZAREA

SCENARIILOR

DE

UTILIZARE

A

ACESTUIA

3.1.
S
PA
Ț
IUL
P
UBLIC

3.1.1.
D
EFINIRE

3.1.2.
T
IPOLOGIE

3.1.3.
F
UNC
Ț
IUNILE

SPA
Ț
IULUI

PUBLIC

3.1.4.
R
OLUL

SPA
Ț
IULUI

PUBLIC

3.1.5.
R
IVERFRONT

3.1.6.
E
LEMENTE

LEGISLATIVE

3.1.7.
C
ONCLUZII

3.2.
S
USTENABILITATE

3.2.1.
M
OBILITATE

3.2.2.
M
EMORIA

LOCULUI

3.2.3.
R
EBRANDING

3.2.4.
C
ONCLUZII

3.3.
C
ONCLUZII

4.
D
EFINIREA

MODALIT
Ă Ț
ILOR

DE

INTERVEN
Ț
II

ÎN

SPA
Ț
IUL

PUBLIC

Ș
I

STUDII

DE

CAZ

4.1.
S
TUD II

DE

CAZ

4.1.1.
S
TUDIUL

DE

CAZ
1

4.1.2.
S
TUDIUL

DE

CAZ
2

4.1.3.
S
TUDIUL

DE

CAZ
3

4.1.4.
S
TUDIUL

DE

CAZ
4

4.1.5.
S
TUDIUL

DE

CAZ
5

4.2.
C
ONCLUZII

5.
M
ETODOLOGIA

DE

INTERVEN
Ț
IE

C
ONCLUZII

B
IBLIOGRAFIE

A
NEXE

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

3

Rezumat

Se va completa la finalizarea lucrării
ș
i va cuprinde o sinteză a acesteia.

Spa
ț
iu public, Riverfront, Memoria locului, Rebranding, Design

Urban, Sustenabilitate

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

4

1.
Introducere

Într-un
secol
al
vitezei,
al
mobilită
ț
ii
facile
ș
i
accesibile,
în
contextul
unor
aglomerări
urbane

ce
devin
adevăra
ț
i
poli
de
atrac
ț
ie,
a
ș
ezările
urbane
de
dimensiuni
mici
se
confruntă
cu

provocarea
de
a
rămâne
atractive,
competitive,
profitabile
ș
i
cu
o
calitate
a
vie
ț
ii
ș
i
a
spa
ț
iului

urban
superioară.
Prezenta
lucrare
pune
accentul
pe
a
ș
ezările
urbane
de
mici
dimensiuni,

care
în
ciuda
patrimoniului
lor
natural
ș
i
arhitectural,
a
contextului
istoric
bogat
ș
i
a

poten
ț
ialului
lor
turistic,
se
află
pe
un
trend
descendent,
cu
o
serie
de
disfunc
ț
ionalită
ț
i
ce
duc

la
scăderea
popula
ț
iei,
îmbătrânirea
acesteia,
o
calitate
a
spa
ț
iilor
publice
slabă
ș
i
implicit,
o

calitate
a
vie
ț
ii
ce
lasă
de
dorit.
Scopul
final
este
acela
de
a
genera
o
metodologie
de

interven
ț
ie
etapizată
pentru
îmbunătă
ț
irea
infrastructurii
de
spa
ț
ii
publice
în
vederea
atât
a

cre
ș
terii
calită
ț
ii
vie
ț
ii
ș
i
a
spa
ț
iilor
publice,
cât
ș
i
a
îmbunătă
ț
irii
poten
ț
ialului
turistic
ș
i
a

revitalizării urbane.

După
o
scurtă
analiză
a
contextului,
identificarea
unor
parametri
care
au
rolul
de
a

filtra
informa
ț
ia
relevantă
pentru
scopul
lucrării
ș
i
formularea
unei
concluzii
ce
argumentează

nevoia
unei
metodologii
de
interven
ț
ie,
prima
parte
se
concentrează
pe
studiul
bibliografic
al

conceptului
de
spa
ț
iu
public
pentru
definirea
ș
i
analizarea
scenariilor
de
utilizare
a
acestuia
în

mod
sustenabil.
Această
parte
a
lucrării
se
concentrează
pe
analizarea
mai
multor
teorii

relevante
conceptelor
generale
ș
i
de
asemenea
pe
analizarea
elementelor
legislative
ce

oferă
o
perspectivă
cu
privire
la
ce
anume
poate
fi
implementat.
Aceste
teorii
ș
i
elemente

legislative
sunt
sintetizate
printr-o
concluzie
personală,
concluzie
ce
stă
la
baza
studiilor
de

caz alese.

Partea
a
doua
a
lucrării
pune
accent
pe
definirea
modalită
ț
ilor
de
interven
ț
ii
în
spa
ț
iul

public
prin
analizarea
unor
studii
de
caz.
La
baza
selec
ț
iei
studiilor
de
caz
stau
conceptele

analizate
ș
i
criteriile
selectate
în
prima
parte
a
prezentei
lucrări.
Prin
studiile
de
caz
se

urmăre
ș
te
identificarea
ș
i
analizarea
modurilor
de
interpretare
ș
i
abordare
a
conceptelor

prezentate.
Această
parte
a
lucrării
este
sintetizată
printr-o
concluzie
personală,
ce
va
forma

alături
de
concluzia
primei
păr
ț
i,
bazele
metodologiei
de
interven
ț
ie,
scopul
final
al
acestei

lucrări teoretice.

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

5

2.
Analiză sit

Băile
Herculane
este
una
din
cele
mai
vechi
sta
ț
iuni
balneare
din
lume.
Cu
o
istorie

bimilenară,
sta
ț
iunea
Băile
Herculane
a
cunoscut
de-a
lungul
timpului,
atât
perioade

înfloritoare
ș
i
prospere,
cât
ș
i
lungi
perioade
de
degradare
ș
i
uitare.
Acest
capitol
define
ș
te
pe

scurt
contextul
istoric,
cultural,
urban,
politic,
economic
ș
i
social
al
sta
ț
iunii.
De
asemenea

sunt
definite
ș
i
caracteristicile
fizice
ale
sitului.
Toate
aceste
aspecte
sunt
sumarizate
printr-o

concluzie personală ce argumentează necesitatea generării unei metodologii de interven
ț
ie.

2.1.
Definirea contextului istoric, cultural
ș
i urban

În
compara
ț
ie
cu
clasicele
sta
ț
iuni
de
vilegiatură
care
se
dezvoltă
ca
nuclee

independente,
evolu
ț
ia
sta
ț
iunii
Băile
Herculane
a
fost
exclusiv
ca
sta
ț
iune
balneară.
Istoria

sta
ț
iunii se întinde pe două milenii cu o serie de etape de dezvoltare:

– perioada romană (secolele II-III);

– secolul al XVIII-lea (sub Imperiul austriac)

prima jumătate a secolului al XIX-lea

–
a
doua
jumătate
a
secolului
al
XIX-lea(
sub
administrație
dualistă
–
Imperiul
austriac

și Regatul maghiar);

– 1920 – 1948,
ș
i a doua jumătate a secolului XX

– 1989 – 2016
​
[1]

Figura 1 Etapele de dezvoltare ale sta
ț
iunii Băile Herculane

În
urma
analizei
etapelor
de
dezvoltare
se
poate
concluziona
faptul
că
de-a
lungul

timpului,
dezvoltarea
sta
ț
iunii
Băile
Herculane
s-a
făcut
în
strânsă
legătură
cu
contextul
geografic.

Astfel,
loca
ț
ia
izvoarelor
termale,
geografia
locului
ș
i
a
terenului
construibil
sunt
factori
ce
au
dus

la
o
dezvoltare
lenticulară
a
sta
ț
iunii,
de-a
lungul
râului
Cerna
cu
o
serie
de
nuclee
spa
ț
iale:

nucleul
generat
de
pia
ț
a
Hercules,
nucleul
complexului
Cazinoului,
zona
modernă
construită
în

secolul XX
ș
i zona dezvoltată de-a lungul drumului spre gară incluzând aici
ș
i Pecini
ș
ca.

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

6

Figura 2 Situa
ț
ia actuală a sta
ț
iunii Băile Herculane

Din
punct
de
vedere
al
contextului
cultural,
în
cazul
sta
ț
iunii
Băile
Herculane
se
poate

discuta
atât
despre
patrimoniu
material
cât
ș
i
despre
cel
imaterial
ambele
fiind
în
strânsă
legătură

cu
func
ț
iunea
balneară
a
sta
ț
iunii,
pe
care
aceasta
ș
i-a
păstrat-o
în
permanen
ț
ă.
Putem
spune
că

func
ț
iunea
balneară
a
fost
principalul
motor
de
dezvoltare
al
sta
ț
iunii
ș
i
de
sus
ț
inere
a
comunită
ț
ii.

Începând
cu
primul
nucleu,
de
unde
a
început
dezvoltarea
sta
ț
iunii
în
epoca
romană,
continuând

cu
al
doilea
nucleu
de
dezvoltare
urbană
–
ansamblul
Cazinoului
–
ansamblu
considerat
prototip

pentru
programul
de
arhitectură
de
vilegiatură
pentru
sta
ț
iuni
termale,
sta
ț
iunea
Băile
Herculane

se
bucură
de
un
patrimoniu
arhitectural
deosebit
de
bogat
ș
i
de
o
importan
ț
ă,
putem
spune,

interna
ț
ională.
Din
punct
de
vedere
al
patrimoniului
imaterial,
Băile
Herculane
a
fost
centrul

multor
evenimente
istorice
ș
i
culturale.
De-a
lungul
timpului,
sta
ț
iunea
a
găzduit
o
serie
de

personalită
ț
i
importante
ale
timpului
precum
Tudor
Vladimirescu,
Vasile
Alecsandri,
dar
ș
i
capete

încoronate
precum
împăratul
Iosif
al
II-lea,
împăratul
Francisc
I
cu
împărăteasa
Augusta
Carolina,

Franz
Josef
cu
Elisabeta
(Sissi),
Regele
României,
Carol
I
cu
Regina
Elisabeta.
De
men
ț
ionat

este
ș
i
oferta
culturală
a
clădirii
Cazinoului
care
a
găzduit
o
serie
de
evenimente
culturale
ș
i
care

ș
i-a pus amprenta asupra sta
ț
iunii.
​
[1]

Se
poate
observa
o
legătură
deosebit
de
strânsă
între
factorul
cultural
ș
i
dezvoltarea
în

timp
a
sta
ț
iunii
Băile
Herculane,
factori
care
dacă
sunt
analiza
ț
i
separat,
duc
la
o
în
ț
elegere

incompletă
ș
i
incoerentă
asupra
evolu
ț
iei
sta
ț
iunii.
De
aceea,
peisajul
cultural
al
sta
ț
iunii
trebuie

păstrat
ș
i
protejat
prin
interven
ț
ii
ce
nu
alterează
caracterul
zonei,
ci
dimpotrivă,
vine
ca
un
suport

pentru revitalizarea acesteia.

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

7

2.2.
Definirea contextului politic, economic
ș
i social

Dacă
în
perioada
în
care
a
fost
sub
administra
ț
ie
austriacă
Băile
Herculane
a
avut
un

puternic
caracter
imperial
cu
o
arhitectură
în
stil
baroc
ș
i
o
clientelă
ce
făcea
parte
din
pătura

aristocrată
a
societă
ț
ii
de
la
acea
vreme,
în
timpul
regimului
comunist
sta
ț
iunea
era

percepută
ca
imagine
simbolică
de
sta
ț
iune
burgheză,
decadentă.
Din
acest
motiv,
a
fost

distrusă
o
bună
parte
a
infrastructurii
care
ar
fi
putut
aminti
de
vechiul
regim,
iar
sta
ț
iunea
a

suferit
o
serie
de
interven
ț
ii
agresive.
Astăzi,
într-o
Românie
democrată
parte
a
Uniunii

Europene,
sta
ț
iunea
Băile
Herculane
se
află
într-un
context
politic
liberal
cu
o
administra
ț
ie

locală
deschisă
într-o
oarecare
măsură
la
colaborare
cu
entită
ț
i
ce
au
poten
ț
ial
de
a
aduce

un
plus
valoare
sta
ț
iuni.
Se
poate
spune
că
factorul
politic
a
avut
ș
i
are
în
continuare
un

impact
decisiv
în
dezvoltarea
sta
ț
iunii
balneare
Băile
Herculane,
iar
colaborarea
ș
i
mai
ales

modul
în
care
se
colaborează
cu
administra
ț
ia
locală
este
un
criteriu
ce
trebuie
luat
în

considerare.

Din
punct
de
vedere
economic
sta
ț
iunea
Băile
Herculane
are
o
economie
bazată

preponderent
pe
sectorul
turistic
ș
i
cel
comercial.
Conform
analizei
domeniilor
de
activitate

din
Strategia
de
Dezvoltare
Locală
a
Ora
ș
ului
Băile
Herculane,
reiese
că
ponderea
cea
mai

mare
o
de
ț
ine
sectorul
comercial
cu
62%
operatori
de
pia
ț
ă,
sector
urmat
de
sectorul

turismului cu o pondere de 18% operatori de pia
ț
ă.

Conform
recensământului
din
2011,
Băile
Herculane
are
o
popula
ț
ie
de
5.008

locuitori,
iar
numărul
acestora
este
în
scădere.
Analizând
distribu
ț
ia
popula
ț
iei
pe
categorii
de

vârstă
ș
i
tendin
ț
a
de
scădere
a
acesteia,
se
poate
spune
că
popula
ț
ia
sta
ț
iunii
Băile

Herculane
este
îmbătrânită,
iar
popula
ț
ia
tânără
se
orientează
spre
polii
mari
de
atrac
ț
ie
din

proximitate.
În
ceea
ce
prive
ș
te
împăr
ț
irea
popula
ț
iei
pe
grupuri
etnice,
conform

recensământului
din
2011
avem
96.3%
români,
2.5%
rromi,
0.5%
maghiari
ș
i
0.8%
alte

grupuri
etnice.
​
[2]
În
ciuda
acestui
ritm
de
scădere
a
popula
ț
iei,
numărul
turi
ș
tilor
care

vizitează
sta
ț
iunea
este
în
cre
ș
tere,
numărul
acestora
pe
parcursul
unui
an
fiind
aproape
de

100
de
ori
mai
mare
decât
popula
ț
ia
sta
ț
iunii.
De
asemenea,
conform
Institutului
Na
ț
ional
de

Statistică,
se
poate
observa
dinamica
sta
ț
iunii
de-a
lungul
unui
an.
Astfel,
în
perioada
iunie
–

septembrie
a
fiecărui
an,
sta
ț
iunea
înregistrează
cre
ș
teri
semnificative
a
numărului
de
turi
ș
ti

care înnoptează.

Figura 3 Înnoptări în structuri de primire turistică în Băile Herculane (date preluate de la INS)

Se
poate
concluziona
faptul
că
sta
ț
iunea
Băile
Herculane,
în
ciuda
tuturor

schimbărilor,
î
ș
i
păstrează
caracterul
de
sta
ț
iune
balneară,
func
ț
iunea
turistică
ș
i
comercială

fiind
principalul
motor
al
economiei
ora
ș
ului.
De
asemenea,
numărul
deosebit
de
mare
al

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

8

turi
ș
tilor
care
înnoptează
anual
în
Băile
Herculane
sugerează
că
sta
ț
iunea
rămâne
un
punct

atractiv
atât
datorită
proprietă
ț
ilor
curative
ale
apelor
termale,
cât
ș
i
datorită
patrimoniului,
în

ciuda stării de degradare a acestuia.

2.3.
Definirea caracteristicilor fizice ale sitului

Sta
ț
iunea
Băile
Herculane
este
situată
în
partea
de
sud-vest
a
jude
ț
ului

Cara
ș
-Severin,
pe
valea
Cernei
între
Mun
ț
ii
Mehedin
ț
i
(la
vest)
ș
i
Mun
ț
ii
Cernei
(la
est),
la
o

altitudine
medie
de
165
de
metri.
Sta
ț
iunea
poate
fi
accesată
atât
rutier
(E70
ce
leagă
vestul

ț
ării
de
Bucure
ș
ti)
cât
ș
i
feroviar
(calea
ferată
interna
ț
ională
Bucure
ș
ti
–
Timi
ș
oara
–

Budapesta)
prin
gara
Herculane.
În
ceea
ce
prive
ș
te
aria
de
interven
ț
ie,
aceasta
are
o

suprafa
ț
ă
totală
de
aproximativ
55
hectare
ș
i
cuprinde
zona
din
nordul
sta
ț
iunii,
zonă
care
are

un caracter dominant de turism
ș
i monument.

2.4.
Concluzii

În
urma
acestei
analize
se
pot
identifica
o
serie
de
parametrii,
definitori
pentru

evolu
ț
ia
sta
ț
iunii
de-a
lungul
existen
ț
ei
sale
de
aproape
două
mii
de
ani.
Elementul
cheie
care

a
stat
ș
i
stă
în
continuare
la
baza
sta
ț
iunii
Băile
Herculane
sunt
izvoarele
termale

recunoscute
ca
având
proprietă
ț
i
curative
ș
i
implicit
râul
Cerna,
care
a
modelat
dezvoltarea

sta
ț
iunii în timp.

De
asemenea,
cre
ș
terea
constantă
a
numărului
de
turi
ș
ti
care
înnoptează
întăre
ș
te

ipoteza
importan
ț
ei
atât
a
râului
Cerna
ș
i
a
izvoarelor
sale,
cât
ș
i
a
patrimoniului
construit
ș
i

demonstrează că brandul lui “Hercule” rămâne nealterat.

Cu
toate
acestea,
scăderea
popula
ț
iei,
degradarea
accelerată
a
patrimoniului

arhitectural
din
cauze
naturale
sau
probleme
legate
de
regimul
de
proprietate,
sunt
factori
ce

împiedică
sta
ț
iunea
să-
ș
i
atingă
poten
ț
ialul
său
real
de
sta
ț
iune
balneară
–
reper
major
atât
la

nivel
na
ț
ional
cât
ș
i
la
nivel
interna
ț
ional.
Pe
de
altă
parte,
dincolo
de
problemele
juridice
ale

imobilelor
din
centrul
istoric,
spa
ț
iul
public
ș
i
malurile
râului
Cerna,
pot
fi
doi
factori
ce
ar
duce

la o revitalizare a zonei turistice a sta
ț
iunii.

3.
Definirea
conceptului
de
spa
ț
iu
public
ș
i
analizarea
scenariilor

de utilizare a acestuia

3.1.
Spa
ț
iul public

3.1.1.
Definire

Why
is
our
commonsense
definition
of
public
space
so
far
from
reality?Part
of
the

problem
is
our
preoccupation
with
the
enduring
physical
qualities
of
public
spaces:
we
tend
to

spend
more
time
thinking
about
the
places
themselves.
This
preoccupation
is
particularly

prevalent
in
design
history
and
criticism.
By
focusing
on
the
physical
and
the
concrete,
we

often
ignore
non-physical
qualities—legal,
economic,
political,
aesthetic—all
of
which
aspect

a
public
space.
Public
spaces
do
not
exist
as
static
physical
entities
but
are
constellations
of

ideas, actions, and environments.

If
public
space
is
not
as
we
imagine
it,
what
should
it
be?
Put
differently,
what
would

be
a
normative
definition
of
public
space?
Public
space,
if
it
is
going
to
play
a
role
in

democratic
life,
must
be
a
hybrid
of
actual
physical
places
and
active
public
spheres.
To
tie

public
spaces
to
public
spheres
we
must
investigate
the
constantly
changing
intersections
of

physical
places,
the
laws
and
regulations
that
govern
them,
the
people
who
claim
them

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

9

through
their
use
or
demands,
and
the
actions
of
government
officials
to
answer
these

demands.

An
atrium
manager
may
post
new
rules
that
prohibit
otherwise
legal
activities
such
as

sleeping
or
loitering.
As
long
as
those
rules
are
enforced,
that
atrium
is
not
a
public
space.
A

government
building’s
plaza
may
be
redesigned
to
make
protests
and
demonstrations

impossible
or
difficult.
As
long
as
the
redesign
remains
in
place,
that
plaza
is
not
a
public

space.
The
state
may
condemn
an
entire
neighborhood
against
the
wishes
of
those
who
live,

work,
and
own
businesses
there.So
long
as
their
concerns
are
ignored,
that
neighborhood
is

not a public space.

Design-based
studies
of
public
space
do
not
value
public
spaces
for
their
ties
to

public spheres. They are limited.

By
distilling
the
physical
qualities
that
the
PPS
believes
support
accessibility,

activities,
comfort,
and
sociability,
the
PPS
promotes
a
model
for
an
idealized
community

where
only
good
things
happen;
a
space
apart
from
the
contradictions
and
problems
of

American cities.

As
it
emphasizes
public
space
as
a
feature
of
democratic
life,
Public
Space
argues

that public involvement in the initial design process is crucial.

That public space is a kind of hybrid of physical spaces and public spheres.

Public
spaces
are
constantly
changing.
New
regulations,
changes
in
design,
litigation

outcomes,
economic
shifts,
and
new
demands
all
affect
the
public
nature
of
public
space.

(KRISTINE F. MILLER Designs on the Public)

Architects
and
urban
planners
have
been
dealing
with
space,
the
other
side
of
the

coin – life – has often been forgotten.

Public
life
changes
constantly
in
the
course
of
a
day,
week,
or
month,
and
over
the

years.
In
addition,
design,
gender,
age,
financial
resources,
culture
and
many
other
factors

determine how we use or do not use public space.

Public
space
is
understood
as
streets,
alleys,
buildings,
squares,
bollards:
everything

that
can
be
considered
part
of
the
built
environment.
Public
life
should
also
be
understood
in

the
broadest
sense
as
everything
that
takes
place
between
buildings,
to
and
from
school,
on

balconies,
seated,
standing,
walking,
biking,
etc.
It
is
everything
we
can
go
out
and
observe

happening – far more than just street theatre and café life.

Cities
have
grown
gradually
for
hundreds
of
years,
rooted
in
many
years
of

experience
and
an
intuitive
feeling
for
human
senses
and
scale.
The
organic
growth
of

medieval
cities
encompassed
a
building
tradition
based
on
generations
of
experience
in
how

to
create
cities
with
well-functioning
interaction
between
life
and
space.
But
this
knowledge

was
lost
somewhere
in
the
process
of
industrialization
and
modernization,
which
led
to

dysfunctional
city
environments
for
the
important
and
yet
ignored
segment
of
city
life
on
foot.

Of
course,
society
has
changed
since
the
Middle
Ages.
The
solution
is
not
to
recreate

pre-modern
cities,
but
to
develop
contemporary
tools
that
can
be
applied
analytically
to
once

again forge an alliance between life and space in cities.

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

10

Good cities are all about people. (HOW TO STUDY PUBLIC LIFE – Jan Gehl)

The
shortage
and
inequity
in
the
distribution
of
urban
open
space
are

symptomatic
of
larger
transformations
of
public
space
and,
indeed,
of
the
public
realm.
Under

way
for
some
time,
these
changes
reflect
political,
economic,
and
technological
changes
and

make
us
wary.
Because
we
do
not
fully
grasp
their
implications,
three
key
and
interrelated

trends continue to provoke our collective anxiety.

First
there
is
a
general
agreement
that
we
are
experiencing
a
steady
withering
of
the

public
realm,
a
trend
recently
exacerbated
by
a
worldwide
campaign
for
market
liberalism

and
downsizing
governments.
As
a
result,
we
are
witnessing
a
corresponding
and
palpable

decline
in
the
levels
of
goods
and
services
historically
provided
by
the
government.
As
the

traditional
role
and
the
fiscal
capacity
of
government
have
shrunk,
the
role
of
the
private,
and

to
a
limited
extent,
that
of
the
nonprofit
sectors
has
increased.
While
the
growing
involvement

of
the
nonprofit
sector
has
mitigated
some
of
the
slack
created
by
the
withdrawal
of

government,
privatization
the
"commodification"
of
public
goods
and
emergence
of
local

governments as entrepreneurs-seems to be the order of the day.

Second,
emerging
conflicts
and
tensions
at
the
local
level
over
the
economy,

environment,
and
equity
are
becoming
a
by-product
of
a
larger
restructuring
of
the
global

economy
characterized
by
growth
of
transnational
corporate
power,
international
labor

mobility,
polarized
local
and
global
economies,
and
subservience
of
local
public
interest
to

interests of global capital.

Finally,
the
dizzying
pace
of
the
information
and
communication
technology
revolution

is
contributing
to
profound
changes
in
the
traditional
concepts
of
place
and
community,
local

versus
global
interests,
individual
and
group
identities,
and
the
nature
of
daily
commerce
and

social relations.

Collectively,
these
trends
represent
fundamental
shifts
in
the
way
public
life
and

space
are
conceptualized
and
in
the
values
associated
with
them.
I
argue
in
this
article
that

the
future
designs
and
plans
for
public
space
must
be
based
on
an
understanding
of
the

causes and consequences of these trends and the changing nature of public life.

It
is
clear
that
there
are
some
fundamental
shifts
underway
in
the
manner
in
which
the

public
realm
has
been
traditionally
conceptualized.
Whether
we
call
it
a
shrinking
of
the

public
realm
or
something
else,
the
distinction
between
the
public
and
the
private
will

continue
to
blur,
as
intersectoral
ventures-among
the
public,
private,
and
nonprofit
sectors
in

solving
societal
problems
will
inevitably
increase.
It
is
clear
that
our
public
life
increasingly
will

occur
in
private
places
or
in
cyberspace,
as
more
and
more
people
get
connected
to
the

Internet
and
benefit
from
the
information
and
communication
technology
revolution.
It
is

unlikely
that
our
life
as
cyborgs
and
our
membership
in
multiple
cybercommunities
will

obviate
our
fundamental
needs
for
social
contact
and
life
in
the
outdoors.
It
is
quite
likely
that

the
demand
for
parks.
playgrounds,
and
urban
open
spaces
will
continue
to
increase,

especially
in
inner-city
neighborhoods
with
increasing
numbers
of
school-age
children
and

senior citizens.

Whether
local
governments
will
be
able
to
meet
the
demand
for
such
public
spaces

through
comprehensive
planning
remains
uncertain.
Chances
are
that
in
the
absence
of

appropriate
local
government
responses
such
demands
will
be
met
through
grassroots

initiatives,
through
the
nonprofit
or
even
the
private
sector,
through
owner
participation

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

11

agreements
in
exchange
for
additional
development
rights,
and
the
like.
We
will
probably
see

continuing
fragmentation
of
the
political
space
of
urban
areas
and
continuing
struggle
for

local control of public spaces.

Mediate
between
the
public,
private,
and
nonprofit
sectors.
Assuming
that
solutions
to

societal
problems
will
increasingly
be
solved
by
collaboration
among
all
three
sectors,

planners
should
play
a
critical
role
in
defining
creative
solutions
under
specific

circumstances. role in defining creative solutions under specific circumstances.

Focus
on
the
concept
of
public
life
rather
than
public
spaces.
Traditionally,
planners

have
associated
public
life
with
public
spaces,
and
the
principles
of
land
use
planning
and

urban
design
are
based
on
this
premise.
Yet,
increasingly
spaces
and
connections
that

isolate a privileged class of the public by excluding the rest.

Include
conviviality
and
public
life
as
objectives
of
street
design.
In
recent
years
street

improvements
and
pedestrian
amenities
along
existing
bus
or
light
rail
transit
corridors
have

advanced
the
cause
of
streets
as
convivial
public
space.
We
are
finally
becoming
aware
that

transit
systems,
including
transit
stations,
can
be
an
important
element
of
the
public
realm

and
public
space.
(The
Future
of
Public
Space
Beyond
Invented
Streets
and
Reinvented

Places, Tridib Banerjee)

Concluzie personală

Popescu Răzvan

Îmbunătă
ț
irea infrastructurii de spa
ț
ii publice

12

3.1.2.
Tipologie

3.1.3.
Func
ț
iunile spa
ț
iului public

3.1.4.
Rolul spa
ț
iului public

3.1.5.
Riverfront

3.1.6.
Elemente legislative

3.1.7.
Concluzii

3.2.
Sustenabilitate

3.2.1.
Mobilitate

3.2.2.
Memoria locului

3.2.3.
Rebranding

3.2.4.
Concluzii

3.3.
Concluzii

4.
Definirea
modalită
ț
ilor
de
interven
ț
ii
în
spa
ț
iul
public
ș
i
studii

de caz

4.1.
Studii de caz

4.1.1.
Studiul de caz 1

4.1.2.
Studiul de caz 2

4.1.3.
Studiul de caz 3

4.1.4.
Studiul de caz 4

4.1.5.
Studiul de caz 5

4.2.
Concluzii

5.
Metodologia de interven
ț
ie

Concluzii

Bibliografie

[1]
Dr.arh. Liliana Ro
ș
iu,
​
Studiu istoric pentru actualizare Plan Urbanistic General
ș
i

Regulament Local ora
ș
ul Băile Herculane, Cara
ș
-Severin
​
. .

[2]
Thomas Brinkhoff, „City Population”. [Online]. Disponibil la:

https://www.citypopulation.de/en/romania/carasseverin/_/050923__b%C4%83ile_hercula
ne/.

Anexe