Urb Anghel Ana Maria Durata De Valabilitate A Certificatului De Urbanism Și Impliațiile Acesteia [606700]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE DREPT

MASTER DREPTUL URBANISMULUI ȘI AL
AMENAJĂRII TERITORIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE
la disciplina
CONTENCIOS ADMINISTRATIV

cu titlul
DURATA DE VALABILITATE A CERTIFICATULUI DE
URBANISM ȘI IMPLICAȚIILE ACES TEIA

Coordonator:
Prof. univ. dr. Traian -Cornel Briciu

Absolvent: [anonimizat]-Maria Anghel

București
2019

1 CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
CAPIT OLUL I. CERTIFICATUL DE URBANISM ………………………….. ………………………….. ………. 5
Secțiunea I. Noțiunea de certificat de urbanism ………………………….. ………………………….. ………….. 5
§1. Istoricul certificatului de urbanism ………………………….. ………………………….. ……………….. 5
§2. Definiția certificatului de urbanism ………………………….. ………………………….. ………………. 6
Secțiunea a II -a. Tipul certificatelor de urbanism în România și în Franța ………………………….. …. 8
§1. Certificat de urbanism facultativ / de informare ………………………….. ………………………….. 8
§2. Certificat de urbanism obligatoriu / operațional ………………………….. ………………………….. 9
Secțiunea a III -a. Clasificarea certificatelor de urbanism în funcție de conținut ……………………… 10
§1. Certificatul de urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții …………. 10
§2. Certificatul de urbanism în vederea concesionării de terenuri ………………………….. …….. 12
§3. Certificatul de urbanism pentru cereri in justiție și o perațiuni notariale ……………………. 13
§4. Certificatul de urbanism pentru destinații speciale ………………………….. …………………….. 14
Secțiunea a IV -a. Clasificarea certificatelor de u rbanism în funcție de scopul solicitat ……………. 14
§1. Certificatul de urbanism pentru expropriere ………………………….. ………………………….. …. 16
§2. Certificatul de urbanism emis în sc opul autorizării lucrărilor de construire. ……………… 17
§3. Certificatul de urbanism emis în scopul derogării de la prevederile documentațiilor de
urbanism. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
§4. Certificatul de urbanism emis în scopul operațiunilor cadastrale. ………………………….. … 19
§5. Certificatul de urbanism emis în scopul realizării unui branșament. ………………………… 19
Secțiunea a V -a. Clasificarea certificatului de urbanism în funcție de natura sa juridică ……………… 19
§1. Certificatul de urbanism – act administrativ ………………………….. ………………………….. …. 20
§2. Certificatul de urbanism – operațiune administrativă ………………………….. …………………. 23
§3. Certificatul de urbanism – act de informare ………………………….. ………………………….. …. 23
CAPITOLUL AL II -LEA. Menținerea valabilității certificatului de urbanism ………………………….. . 25
Secțiunea I. Valabilitatea certificatului de urbanism ………………………….. ………………………….. ….. 25
§1. Valabilitatea în funcție de scopul pentru care a fost solicitat, complexitatea investiției și
caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul ………………………….. ………………… 26

2 §2. Valabilitatea în funcție menținerea valabilității prevederilor documentațiilor urbanistice
28
Secțiunea a II -a. Prelungirea valabilității certificatului de urbanism ………………………….. …………. 29
Secțiunea a III -a. Incetarea valabilității certificatului de urbanism ………………………….. …………… 29
Secțiunea a IV -a. Implicațiile valabilității certificatului de urbanism ………………………….. ……….. 29
CAPITOLUL AL III -LEA. ROLUL CERTIFICATULUI DE URBANISM IN PROCEDURA DE
AUTORIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE ………………………….. ………………………….. … 34
Secțiunea I. Procedura de el iberare a certificatului de urbanism ………………………….. ………………. 34
Secțiunea a II -a. Procedura de eliberare a autorizației de construire ………………………….. …………. 35
Secțiunea a III -a. Autorități emitente ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
Secțiunea a IV -a. Principiile autorizării de urbanism ………………………….. ………………………….. …. 38
Secțiunea a V -a. Contenciosul aferent certificatului de urbanism ………………………….. …………….. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43

3 INTRODUCERE

Tot ce vedem și resimțim astăzi în jurul nostru este rezultatul unei planificări, a unei
organizări, a unei amenaj ări, iar ceea ce nu este vădit este munca și este efortul din spate. Atunci
când vorbim despre domeniul urbanismului, ne gândim la idei, la nevoi, la probleme și soluții, toate
transpuse pe hârtii. Ne gândim la trecut, prezent și viitor, deoarece urbanismu l este, înainte de toate,
o artă. Arta care prin procese complexe și interdisciplinare creează comunități, dezvoltă societăți și
asigură viitorul prin valorificarea trecutului și protejarea prezentului. Amenajarea teritoriului este
părintele, iar urbanismu l este copilul. Părintele îi transmite copilului principiile și direcțiile de
dezvoltare, iar acesta, analizând în profunzime, le pune în aplicare prin propril filtru. Ambii
evoluează în timp împreună cu mediul în care trăiesc, iar acțiunile fiecăruia îl c onturează. Este
binomul perfect al regulilor create de om pentru om. Domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului este un domeniu pe cât de complex, pe atât de important. Prin acesta se face tranziția
de la nivel macroteritorial la nivel microteritoria l, trecând prin faze diferite, fiecare având rolul și
importanța sa.
Din punct de vedere practic, domeniul este unul greu perceptibil din cauză că oamenii nu îi
văd aplicabilitatea directă la probleme imediate. Poate și din cauza aceasta mulți nu îi înțele g
utilitatea. În România, legislația care guvernează domeniul este relativ nouă, primele mențiuni fiind
din anul 1974 odată cu legile sistematizării republicii1. De-a lungul istoriei, această practică este
recunoscută de câteva mii de ani, din timpurile fi losofului grec Hippodamus care a prezentat lumii
în secolul 5 î. Hr. cel mai eficient mod de organizare a circulațiilor, trama hipodamică, cunoscută
astăzi ca trama ortogonală specifică marilor orașe americane. În timp, acest domeniu a evoluat din
consider ente legate de migrația popoarelor, de nevoia constantă de apărare împotriva invaziilor și
de protejare a sănătății oamenilor la ceea ce vedem astăzi și anume nevoia de gestionare rațională a
resurselor și dezvoltarea sustenabilă în vederea creării unui vi itor sigur.
Amenajarea teritoriului este activitatea strategică, urbanismul este activitatea operațională și
autorizarea construirii este cea practică. Acestea 3 relaționează între ele pe principiul subsidiarității
în relația de verticalitate, ameanajarea teritoriului fiind situată la cel mai înalt nivel, iar autorizarea
construirii la scară umană.
În context național, amenajarea teritoriului este activitatea responsabilă cu gestionarea
resurselor țării la o scară suprateritorială, iar urbanismul este activ itatea care transpune prevederile
acesteia la scară microteritorială, perceptibilă, gestionabilă și cuantificabilă. Documentațiile de
amenajare a teritoriului preiau prevederile directivelor europene pe care le transmit documentațiilor

1 A se vedea Legea nr. 58 din 1 noiembrie 1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale ,
emitent Marea Adunare Națională, publicată în Buletinul Oficial nr. 135 din 1 noiembrie 1974.

4 de urbanism, moment în care prin acestea se oferă cadrul pentru autorizarea construirii. Judecând
după acest aspect, putem stabili faptul că atât amenajarea teritoriului, cât și urbanimul sunt activități
premergătoare realizării investițiilor. Altfel spus, scopul final al ori căror astfel de documentații de
amenajare a teritoriului și de urbanism este autorizarea executării lucrărilor, fie de construire, fie de
desființare, amenajare sau organizare de șantier.
Prin intermediul autorizării construirii se face trecerea de la niv elul planurilor și strategiilor
la nivelul fundațiilor, stâlpilor și acoperișurilor, lucruri pe care oamenii le percep imediat și ale
căror efecte le resimt direct. Neregularitățile în aceste cazuri sunt imediat amendate de însuși
conservatorismul, uneori excesiv, al celor afectați. În acest caz, discuțiile pe seama legalității
autorizațiilor de construire încep să prindă din ce în ce mai des contur în instanțele de contencios
administrativ. Cum în instanță se contestă nu doar conținutul autorizației de con struire, ci și însuși
procesul în urma căruia autoritatea publică a emis -o, am considerat că este relevantă o cercetare
amănunțită în această direcție.
În vederea dezvoltării armonioase a cadrului construit, precum și a coerenței spațiilor
neconstruite re zultate în urma acestuia, este fundamental să stabilim importanța controlului
documentațiilor tehnice de autorizare a construcțiilor și execuția acestora ulterioară. Acest control
menit să limiteze efectele negative ale interesului privat în defavoarea int eresului public se
realizează printr -un sistem de norme juridice și tehnice, precum și prin proceduri care trebuie
respectate atât de către proiectanții și titularii investițiilor, cât mai cu seamă de către autoritățile care
emit autorizațiile cu pricina.
Astfel cum se menționează și în legile speciale aferente domeniilor urbanismului și
autorizării construirii, procesul de obținere a autorizației de construire începe odată cu solicitarea de
eliberare a certificatului de urbanism având ca scop declarat cons truirea, desființarea, amenajarea,
branșarea sau altele asemenea. Cum primul pas este întotdeauna și cel mai important, în lumina
acestor prevederi și judecând procedural consider faptul că o analiză detaliată asupra importanței
legalității certificatului de urbanism este imperioasă în contextul proliferării sesizărilor instanțelor
de contencios administrativ pe probleme din domeniul construcțiilor.
Având în vedere faptul că un certificat de urbanism emis de către administrația publică
poate naște raporturi juridice, iar anularea acestuia ulterioară pune investitorul într -un context
extrem de nefavorabil, anulându -se și celelalte acte emise în baza sa, se pune în discuție calitatea
acestui tip de act de a oferi siguranță pe toată perioada de valabilitate. Ma i cu seamă că acesta este
considerat singurul act care poate sedimenta contextul legislativ al unei investiții într -o țară în care
domeniul urbanismului și al autorizării construirii suferă modificări cu o repetitivitate alarmantă,
haotică și imprevizibilă , iar investitorii care investesc timp, resurse financiare și umane nu sunt
protejați în niciun fel. Felul cum documentațiile de urbanism pot schimba de la o zi la alta

5 reglementările urbanistice pentru o zonă pentru care a fost deja emis un certificat de urbanism cu un
anumit conținut relevă tocmai situația primejdioasă în care se regăsesc, involuntar, investitorii.
În acest context legislativ ajuns excesiv de subtil consider oportună analiza asupra
valabilității certificatului de urbanism cu toate implica țiile acesteia, de la faza de cerere de eliberare,
la tipologia acestora și culminând cu urmările nerespectării sale și efectele asupra actelor emise
ulterior în baza acestuia.

CAPITOLUL I. CERTIFICATUL DE URBANISM

Primul capitol est e destinat familiari zării cu subiectul ales, pornind de la noțiunea de
certificat de urbanism și continuând cu clasificarea acest uia după mai multe criterii precum :
clasificare în funcție de tip ologia în care se înacrează , clasificare în funcție de conținutul completat
de căt re autoritatea emitentă , clasificare în funcție de scopul pentru care este solicitat și clasificare
în funcție de natura sa juridică.

Secțiunea I. Noțiunea de certificat de urbanism

Pentru a înțelege noțiunea de certificat de urbanism trebuie să începe m cu cercetarea
acestuia din punct de vedere al evoluției de -a lungul timpului , oferind răspunsuri referitoare la
locul, timpul și scopul apariției acestuia și continu ând cu identificarea unor definiții din legislația de
specialitate .

§1. Istoricul certificat ului de urbanism

Istori a certificatului de urbanism conform celor prezentat e de domnul profesor M. Duțu în
lucrarea sa2 o identificăm și în publicațiile semnate de R. Bischin3, după cu m urmează: „din punct
de vedere istoric, el s-a născut în Franța din pr actica conform căreia cu ocazia vânzarilor
imobiliare se solicita administraț iei să comunice natura și conținutul servituților de urbanism
aplicabile imobilului care forma obiectul tranzac ției. R ăspunsul aces teia s -a concretizat iniț ial într-
o simplă notă informativă , dar care treptat și-a consoli dat statutul juridic, mai ales î n privin ța
rolului și consecinț elor produse, p ână când s-a ajuns la certificatul de urbanism de astă zi, care
indepline ște, în principal, func ția de informare a administraț iilor, sub forma unui act creator de

2 A se vedea M. Duțu, Dreptul urbanismului, ed. a V -a, Ed. Universul juridic, Bucureș ti, 2010, p.203.
3 A se vedea R. Bischin, Elemente de dreptul urbanismului în România și Uniunea Europeană. Legislație,
doctrină și juriprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p.116 -117; R. Bischin, Certificatul de urbanism, act
adminsitrativ sau act de informare?, Ed. C.H. Beck, București, 2018, p.97 -98.

6 drepturi în beneficiul lor, dar și pe cea de mijloc de control de că tre administra ție a utiliz ării
terenurilor, î n anumite lim ite și conform anumitor scopuri. ” În legislația românească certificatul de
urbanism a fost introdus pentru prima dată prin Regulamentul de construcțiuni și alinieri al
Municipiului București , mai întâi în anul 1928 , iar apoi în anul 1939. Dacă în momentul apariției
sale, acesta avea doar rolul de a comunica n atura și conținutul servituților de urbanism în sc opul
tranza cțiilor imobiliare, acesta și-a diversificat scopul pe parcurs , fiind folosit atât pentru
operațiunile notariale de vânzare -cumpărare , cât și pentru alte operațiuni administrative , având nu
doar rolul de informare asupra reglementărilor urbanist ice existente la momentul înregistrării cererii
pentru emiterea acestuia, ci și pe acela de a asigura respectarea aplicării prevederilor
documentațiilor de urbanism și celor de amenajare a teritoriului aprobate și în vigoare de către
solicitant .4 Scopul ce rtificatului de urbanism este declarat în mod expres de către solicitantul
acestuia în cadrul cererii pentru emiterea sa, în funcție de care acesta se încadrează într -una dintre
tipurile pe care le vom detalia în cuprinsul prezentei lucrări.

§2. Definiția cer tificatului de urbanism

Ce este certificatul de urbanism? În mod uzual, p entru a ne răspunde la o întrebare
referitoare la definirea unor termeni consultăm de obicei dicționarul e xplicativ al limbii române. În
situația de față, dat fiind faptul că avem de -a face cu o noțiune de specialitate specifică domeniului
urbanismului , construcțiilor și chiar al amenajării teritoriului, iar nu cu un simplu termen , căutăm
înțelesul acestuia în actele normativ e care fac referire și chiar reglementează noțiunea de certificat
de urbanism . Pornind de la general la specific, îl identificăm mai întâi în legea privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, care definește certificatul de urbanism ca fiind actul informativ emis de
către autoritatea publică, fie la nivel local, județean sau general, care cuprinde prevederi la cele 3
regimuri pe care le poate avea un imobil, respectiv regimul juridic, regimul economic și regimul
tehnic în baza căruia se vor realiza operațiuni notariale, se vor realiza execuții de lucrări sau alte
tipuri de operațiuni, în conformitate cu legislația în vigoare5. În sensul în care această definiție
cuprinde atât termenul de informativ, cât și pe cel de obligatoriu , se consideră de către specialiștii
din drept și urbanism că un asemenea certificat de u rbanism, dacă are calitatea de a naște obligații,
atunci are și calitatea de a naște drepturi. Ori tocmai în logica acestei gândiri certificatele de
urbanism ajung să fie contestate în instanță, deoarece sunt producătoare de efecte juridice încă de la
data emiterii și a aducerii sale la cunoștința solicitantului. Reținem de aici faptul că certificatul de
urbanism este întâi de toate un act cu caracter informativ, care este obligatoriu de obținut în vederea

4 A se vedrea art. 28 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul .
5 A se vedea art. 2 9 alin. (1) din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul .

7 realizăii unor operațiuni cu privire la un imobil respectiv parcele, construcții, amenajări și altele
asemenea . Mergând spre specific, legea privind aut orizarea executării lucrărilor de construcții
prevede o definiție mai detaliată a acestuia după cum urmează , în sensul că : „certificatul de
urbanism este a ctul de informare prin care autoritățile (…): a) fac cunoscute solicitantului
informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la
data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice ș i ale regulamentelor aferente
acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul
amplasamentului; c) stabilesc l ista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d) încunoștințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea
competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, a l
actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării ”6. De aici reținem în primul rând
tot faptul că este un act de informare, care nu doar că informează solicitantul cu privire la regimul
juridic, economic și tehnic al imobilului pentru ca re s-a solicitat , dar și instituie obligații precum
respectarea cerințelor urbanistice și obținerea unor avize, acorduri, autorizații sau puncte de vedere
ale diferitelor instituții în funcție de scopul pentru care a fost solicitat și implicațiile acestuia în
contextul reglementărilor urbanistice existente. De asemenea, din formulare deducem că solicitantul
nu trebuie să dețină un titlu de proprietate asupra imobilului pentru care solicită actul de informare
și că poate fi solicitat pentru orice teren exist ent. Conform normelor metodologice de aplicare a
acestei legi, certificatul de urbanism „se emite, în principal, în vederea începerii procedurii de
autorizare a executării lucrărilor de construcții, precum și (…) a altor lucrări ori amenajăr i”7, deci
funcția lui principală sau cea mai des întâlnită în practică este cea operațională, nu cea informativă.
Analizând și dicționarului explicativ al limbii române, acesta definește certificatul ca „act oficial
prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenti citatea unui înscris sau în care se atestă o
anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi ”8.
Chiar dacă din punct de vedere al formei și conținutului definițiile de mai sus nu sunt
identice, din punct de vedere al substanței ele au semnificați e comună, mai mult sau mai putin
detaliată. Coroborând aceste definiții , putem spune că certificatul de urbanism este în principiu un
act de informare obligatoriu dacă vizează începerea procedurii pentru obținerea unei autorizații de
construire , adică de valorifi care a dreptului de a construi , dar poate fi și doar act de informare
facultativ cu privire la regimul juridic, economic și tehnic al unui imobil, acesta din urmă putând fi
solicitat de oricine.

6 A se vedea a rt. 6 alin. (1) din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții .
7 A se vedea art. 30 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a legii 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții .
8 A se vedea https://dexonline.ro/definitie/certificat vizitat la 05 iunie 2019.

8 Secțiunea a II-a. Tipul certificat elor de urbanism în România și în Franța

După cum deduce m din definițiile identificate î n secțiunea anterioară, În România
identificăm două tipuri de certificat de urbanism : unul de informare cu caracter facultativ, si unul
operațional cu caracter obligatoriu . Această cat egorisire o întâlnim și la francezi, dar care mai sunt
la rândul lor împărțite în câte 2 tipuri, rezultând deci 4 tipuri de certificate de urbanism.

§1. Certificat de urbanism facultativ / de informare

Conform definițiilor identificate în legislația în vigo are, atât Legea nr. 350/200 1 cât și Legea
nr. 50/1991, principala funcție a certificatului de urbanism este cea de informare.
Certificatul de urbanism facultativ „se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoană
fzică sau juridică, care poate fi inte resat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora îi est e
supus respectiv ul bun imobil. ”9 În cazul în care sunt emise mai multe certificate de urbanism pentru
aceeași parcelă, conținutul acestora referitor la regimul tehnic extras din reglementările de urbanism
trebuie să fie similar pentru toți solicitanții. De asemenea, pentru certificatul de urbanism eliberat in
scop pur informativ nu este necesară solicitarea din partea administrației publice a titlului de
proprietate asupra imobilului.10 Acest lu cru este întărit și de faptul ca un certificat de urbanism emis
în cazul tranzacțiilor imobiliare, care conține informații cu privire la implicațiile urbanistice ale
operațiunii juridice, poate fi solicitat de oricare dintre parțile implicate într -un contr act de vânzare –
cumpărare. Este foarte important de declarat de către solicitant și obligatoriu de menționat în actul
emis de către autoritatea administrației publice, scopul în care certificatul de urbanism este eliberat ,
deoarece consecințele pe care le p roduce diferă în funcție de scop. Î n cazul în care acesta urmăreșe
obținerea unei informații, nu se stabilesc prin el condițiile construirii sau obligațiile de obținere a
unor avize, ci se aduc informații doar cu privire la regimul juridic, economic și teh nic extrase din
documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate.
Facând o paralelă cu dreptul fracez, domnul Bi schin ne prezintă în opera sa faptul că
certificatul de urbanism de informare este de două feluri în funcție de gradul de pre cizie al cererii:
certificat de informare generala (ordinar) sau certificat de acord prealabil (detaliat) . Certificatul de
urbanism de informare generală oferă solicitantului informații cu privire la regulile de urbanism
aplicabile unui teren și față de ca re autoritatea administrativă adoptă o poziție asupra
constructibilității sale. Certificatul de urbanism de acord prealabil oferă petentului atât date și

9 A se vedea art. 29 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
10 A se vedea art. 30 din Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

9 cunoștințe de ordin general asupra regulilor de urbanism aplicabile, dar și aducerea la cunoștință în
mod precis în privința posibilităților și condițiilor de realizare a unei operațiuni determinate.11

§2. Cert ificat de urbanism obligatoriu / operațional

În doctrină este denumit certificat de urbanism preoperațional , dar având în vedere faptul că
procedura d e autorizare începe cu depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism12,
conform legii, procedura sau operațiunea este deja începută în momentul emiterii sale, deci ar trebui
să ne referim la acesta ca și certificat de urbanism operațional . Proce dură ce înseamnă: că în baza
acestuia se vor obține avizele, acordurile și punctele de vedere, se vor elabora studiile de
fundamentare, se vor achita taxele, toate aferente documentației tehnice pentru autorizarea
construirii.
Certificatul de urbanism oper ațional are pe langă caracterul de informare si un caracter
obligatoriu, spre deosebire de cel doar de informare care este facultativ. Cum spuneam anterior,
procedura de autorizarea începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de
urbani sm, având ca scop final obținerea autorizației de construire, act administrativ în lipsa căruia
orice construcție edifica tă este ilegală și nu poate fi intabulată în cartea funciară. Certificatul de
urbanism operațional, pe langă datele privind regimul jur idic, economic și tehnic al imobilului
înscrise și în cel de informare, mai precizează dacă acesta poate fi folosit sau nu î n scopul solicitat,
deci pozitiv sau negtiv , în funcție de reglementările urbanistice aprobate. Dacă este pozitiv , mai
cuprinde cer ințe care trebuiesc îndeplinite în vederea obținerii autorizației precum avize, acorduri
sau studii de specialitate, sau după caz, condiția de elaborarea unor planuri urbanistice zonale sau de
detaliu în urma obținerii unui studiu de oportunitate. Certific atul de urbanism negativ precizează în
mod expres că nu poate fi utilizat în scopul declarat . Acesta poate fi emis în cazul în care scopul
declarat nu corespunde reglemetărilor urbani stice în vigoare, sau dacă scopul este modificarea
prevederilor urbanisti ce, autoritatea publică locală poate respinge in mod justificat cererea .13
Certificatele de urbanism obligatorii se emit pentru „îndeplinirea procedurilor legale de
concesionare de terenuri, în vederea adjudecării prin licitație a proiectării lucrărilor pu blice în
faza de documentație tehnico -economică "Studiu de fezabilitate", ori similară acesteia, precum și
pentru cereri în justiție și operațiuni notariale privind circulația imobiliară, atunci când
operațiunile respective au ca obiect împărțeli ori comas ări de parcele solicitate în scopul realizării

11 A se vedea R. Bischin, Elemente de dreptul urbanismului în România și Uniunea Europeană. Legislație,
doctrină și juriprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p. 117
12 A se vedea art. 21 din Legea 50/1 991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii.
13 A se vedea art. 32, alin (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

10 de lucrări de construcții, precum și constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil. ”14
Orice operațiune juridică din cele menționate, dacă este efectuată în lipsa certificatului de urbanism
va fi lovită de nulitate.
Raportându -ne la dreptul francez, certificatul de urbanism operațional poate fi comparat cu
certificatul de urbanism, procedură de control a diviziunilor funciare. Acesta poate fi de 2 tipuri:
„certificat de urbanism obligatoriu car e permite administrației să controleze utilizarea dreptului de
a construi, astfel încât regulile care limitează densitatea construcțiilor să nu fie deturnate cu ocazia
unui teren deja construit și certificat de urbanism obligatoriu în cazul diviziunii tere nurilor , în
vederea implantării de c lădiri , care nu sunt parcelate .”15

Secțiunea a III -a. Clasificarea certificat elor de urbanism în funcție de conținut

Conform normelor metodologice de aplicare a legii nr. 50/1991, autoritatea administrației
publice, loc ală sau județeană, în funcție de competență, redactează certificatul de urbanism ,
utilizând formularul -model, în conform itate cu prevederile documentațiilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism aprobate 16 aplicabile imobilului din documentația depusă , cu mențiunea
regimul ui juridic, economic și tehnic al imobilului , încadr area sau neîncadr area în reglementări și
dacă este necesară întocmirea unei documentații de urbanism suplimentare , precum și
nominalizarea avizelor sau acordurilor necesare în funcți e de scopul menționat în cerere .

§1. Certificatul de urbanism pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții

Formularul -model pentru c ertificatul de urbanism se completează în totalitate pentru situația
în care scopul declarat este realizarea de lu crări de construcții ,17 după cum urmează:
La începutul documentului , certificatului de urbanism prezintă în primul rând scopul în care
este eliberat și date referitoare la solicitant si la imobi lul pentru care este solicitat. Prima parte după
scop prezintă datele solcitantului certificatul de urbanism , fie proprietarul parcelei sau orice alta
persoana interesată , în funcție de sc opul pentru care este solicitat, apoi datele imobilului pentru care

14 A se vedea art. 30 alin (5 ) din Normele metodo logice de aplicare a legii nr. 50/199 1 privin d autorizarea și
executarea lucrărilor de construcții.
15 A se vedea R. Bischin, Elemente de dreptul urbanismului în România și Uniunea Europeană. Legislație,
doctrină și juriprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p. 117
16 A se vedea art. 38 alin (1) din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul.
17 A se vedea art. 35 alin. ( 9) lit. a), c) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcț ii

11 se soicită certificatul de urbanism , după care informații ref eritoare la tipul de documentați e de
urbanism aprobată , și hotărârea prin care s -a aprobat.
După aceste date de identificare se certifică regimul juridic, economic și tehnic al
imobilului . 1. Regimul juridic , se completează cu încadrarea imobilului în in travilanul sau
extravilanul localității, natura proprietății (publică sau privată ) pentru solicitanții care nu sunt
proprietari sau natura și titlul asupra imobilului pentru proprietari, conform extrasului de carte
funciară. Mai departe, după caz, se compl etează servituțile de urbanism și interferența cu
monumente istorice sau zone protejate. 2. Regimul economic , înscrie date cu privire la folosința
actuală a terenului, destinația din punct de vedere al zonificării funcționale stabilită prin
documentațiile de urbanism și de am enajare a teritoriului aprobate, reglementări privind obligaț iile
fiscale ale investitorului și alte prevederi rezultate din hotărârile consiliului local sau județean cu
privire la zona în care se află imobilul. 3. Regimul tehnic conțin e date extrase din reglementările
urbanistice aprobate , referitor la modul în care se poate construi pe parcelă , precum și restricțiile
impuse. Sunt notate date tehnice cu privire la retrageri față de limitele parcelei, regimul de inălțime
maxim admis, ind icatorii urbanistici POT18 și CUT19, informații referitoare la construibilitatea
parcelelor în funcție de suprafață, precum și mențiuni cu privire la echiparea edilitară a zonei,
accese și accesibilitate. După regimul tehnic, în rubrica rezervată scopul ui utilizării actului ,
emitentul certificatului are obligatia de a înscrie categoria de lucrări declarată de solicitant în cerere,
doar dacă acesta se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism și de amenajare a
teritoriului aprobate . În caz contrar se va menționa imposibilitatea realizării obiectivului solicitat,
justificată d e incompatibilitățile existente , sau po sibilitatea elaborării unei documentații derogatorii.
Mai departe la punctul 4 sunt mentionate obligațiile titularului cu privire la obțin erea
punctului de vedere de la Agenția pentru Protecția Mediului . Punctul 5 este destinat exclusiv
menționării documentelor ce trebuiesc depuse pentru obținerea autorizației de construire , împreună
cu cererea. Aici se regăsesc certificatul de urbanism, dov ada titlului de proprietate, documentația
tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire precum și restul de obligații cu privire
la obținerea avizelor, acordurilor și studiilor de specialitate, dar si dovada achitării taxelor legale.
După toate aceste certificări și obligații, este înscrisă durata de valabilitate a certificatului
de urbanism, precum și semnăturile emitentului , respectiv arhitec tul șef, secretarul și primarul. „În
situația în care emiterea certificatului de urbanism și a au torizației de construire/desființare este de
competența președintelui consiliului județean/primarului general al municipiului București, este
necesar avizul favorabil al primarului unității administrativ -teritoriale/sectorului municipiului
București, pe al cărei/cărui teritoriu este situat imobilul în cauză, în care vor fi menționate

18 Procentul de Ocupare al Terenului
19 Coeficientul de Utilizare al Terenului

12 elementele caracteristice ale regimului juridic, economic și tehnic ale imobilului – teren și/sau
construcții -, rezultate din documentațiile de urbanism și amenajarea teritori ului aprobate, precum
și din hotărârile consiliului local. Avizul primarului se emite și este valabil atât pentru emiterea
certificatului de urbanism, cât și pentru emiterea autorizației de construire/desființare, dacă scopul
declarat de solicitant este pe ntru executarea de lucrări de construcții ori pentru adjudecarea prin
licitație a proiectării lucrărilor publice. ”20
Certificatul de urbanism trebuie să fie însoțit de anexe, respectiv plan de încadrare în zonă și
plan de situație. Pe toate anexele la certi ficatul de urbanism se va aplic a ștampila -model "Anexă la
Certifi catul de urbanism ", fără de care certificatul de urbanism nu ar trebui să fie valabil.

§2. Certificatul de urbanism în vederea concesi onării de terenuri

Conform Legii nr. 50/1991, pot fi conce sionate în vederea construirii terenurile apar ținând
domeniului privat al statului sau al UAT21, terenurile aparținând domeniului public al statului sau al
UAT putând fi concesionate doar în vederea edificării unor obiective de interes public.22
Este foarte important să se emită certificatul de urbanism pentru terenurile ce fac obiectul
unei concesiuni deoarece fără informarea prealabilă asupra regimului juridic, economic și tehnic al
imobilului, solicitanții pot concesiona un teren neconstuibil. Aceesta ar putea fi considerat o eroare
din punct de vedere al adm inistrației publice și drept urm are o perațiunile juridice efectuate în lipsa
certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate conform legii . Certificatul de urbanism emis în
vederea concesionării de terenuri, potrivit normelor de aplicare a legii, nu se completează în
totalitate, ci doar până la punctul privind regimul tehnic al imobilului inclusive, deci nu se obligă
obținerea vreunui aviz . Din punctul meu de vedere consider deficitară această regle mentare care nu
obligă la obținerea avizelor de coordonare rețele în vederea concesionării de terenuri, deoarece pot
exista situații în care nu există interdicții de construire din punct de vedere al documentațiilor de
urbanism, dar se poate naște o situaț ie în care după realizarea operațiunii juridice, la momentul
autorizării unei construcții pe teren, va fi cerut un aviz de rețele, iar titularul poate fi supus unei
interdicții de construire cauzată de zona de protecție a unei rețele. Consider că normele d e aplicare
ale legii nr. 50/1991 ar trebui actualizate în acest sens.

20 A se vedea art. 22 alin. (1), alin (3) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991.
21 Unități Administrativ Teritoriale
22 A se vedea art. 13 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

13 §3. Certificatul de urbanism pentru cereri in justiție și operațiuni notariale

Un alt tip de certificat de urbanism este cel emis pentru operațiuni notariale. Atunci când
acestea se fac în vederea comasării sau dezmembrării de terenuri în cel puțin trei parcele, iar prin
certificat va fi menționată și necesitatea realizării unei documentații de urbanism de tip Plan
Urbanistic Zonal. Mai este necesar de solicitat atunci când se fac dezmemb rări sau comasări cu
scopul realizării unor lucrării de construcții sau de infrastuctură, dar și când se constituie o servitute
de trecere cu privire la un imobil. Aceste tipuri de certificate se completează tot până la regimul
tehnic inclusiv, fără necesi tatea obținerii de avize și acorduri. „În cazul vânzării sau cumpărării de
imobile, certificatul de urbanism cuprinde informațiile privind consecințele urbanistice ale
operațiunii juridice.”23, iar operațiunile juridice efectuate în lipsa certificatului de urbanism nu fac
cunoscute aceste consecințe, drept urmare beneficiarul p oate fi pus în situația de a se prezenta în
instanță pentru înșelăciune în cazul cumpărării unui teren neconstruibil pe bună credință . Pentru a
evita astfel de situații, certificatul d e urbanism este obligatoriu, atfel operațiunea juridcă va fi lovită
de nulitate. Din nou ne lovim de aceeași problemă ca și în cazul certificatului emis în vederea
concesionării de terenuri. În urma unor dezmembrări de terenuri, acestea pot deveni neconstr uibile,
nu din cauza suprafeței sau a deschiderii la stradă, ci din cauza unor rețele de utilități ce necesită
zone de protecție.
Referitor la mențiunea „Solicitarea certificatului de urbanism este facultativă atunci când
operațiunile de împărțeli ori com asări de parcele fac obiectul ieșirii din indiviziune, cu excepția
situației în care solicitarea este făcută în scopul realizării de lucrări de construcții și/sau de lucrări
de infrastructură ”24, consider că nu ar fi trebuit introdusă în lege. Nici realizar ea unei distincții între
operațiunile privind comasarea de terenuri, pentru care să nu se solicite obținerea avizelor de rețele,
și cele privind dezmembrarea, pentru care să se solicite obținerea avizelor, nu este utilă. Chiar dacă
presupunem ca prin coma sare se obține o suprafață mai mare de teren și există posibilitatea
construirii pe o zonă fără intredincție dată de o zonă de protecție. Există o altă posibilitate ca
parcelele inițiale să nu fie construibile, iar prin comasare să se ajungă la limita cons truibilității, dar
aceasta să fie, din cauza dimensiunilor reduse, supusă în totalitate interdicțiilor de construire.
Referitor la certificatele de urban ism pentru cererii în justiție nu cunoaștem mai mult decât
faptul că se va completa în funcție de cerin țele acestora.25 Legea nu oferă precizări cu privire la
cazurile în care se pot solicita certificate de urbanism în justiție. Aceasta ar putea fi o direcție
viitoare de cercetare în stransă legătură cu expertiza judiciară din domeniul urbanismului .

23 A se vedea art. 6 alin. ( 12) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
24 A se vedea art. 6 alin. ( 6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execută rii lucrărilor de construcții
25 A se vedea art. 35 alin. ( 9) lit. a), c) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții

14 §4. Certific atul de urbanism pentru destinații speciale

Conform procedurii comune de autorizare a construcțiilor cu caracter special „certificatele
de urbanism (…) cu caracter special se emit de către autoritățile din SNAOPSN26, cu respectarea
prevederilor documenta țiilor de urbanism și a planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate
potrivit legii și cu respectarea reglementărilor interne aplicabile zonelor cu destinație specială,
după caz. ”27. Legea nr. 350 menționează faptul că certificatele de ubanism pentru de stinații speciale
se eliberează pe baza avizului MDRAP28, fapt ce nu este prevăzut în Ordinul de procedură comună .
Acesta specifică faptul că instituțiile din cadrul SNAOPSN au structuri de specialitate proprii în
cadrul cărora se emit certificatele de urba nism și autorizațiile de construire, dar pot solicita și suport
tehnic autorităților publice locale privind corelarea cu cerințele urbanistice, iar acestea sunt obligate
să comunice informațiile necesare în termen de 15 zile calendaristice, nu lucrătoare. Singurele avize
ce trebuiesc obținute sunt cel de la Ministerul pentru Protecția Mediului și avizele pentru utilități și,
după caz, avize de la organismele competente pentru zonele asupra cărora s -a instituit un anumit
regim de protecție sau de restricții de construire . De asemenea , în cadrul structurii de specialitate se
poate cere c ompletarea documentației cu anumite studii de specialitate precum studiu istoric, de
circulație sau de amenajare peisagistică.
Structura certificatului de urbanism special est e similară cu cea a unui certificat de urbanism
normal, identificându -se aceleași rubrici privind regimul juridic, economic și tehnic și
menționându -se scopul în care este eliberat, diferența fiind structuria proprie în care se emite,
pentru a se evita blo cajele administrative existente în cadrul administraiei publice.
Certificatul de urbanism cu caracter special se emit e și se semnează de către conducătoul
instituției emitente în loc de primar și de șeful structurii de specialitate în locul arhitectului șe f,
acolo unde există una.

Secțiunea a IV -a. Clasificarea certificat elor de urbanism în funcție de scopul solicitat

Deși nu sunt definite ca atare printr -un act normativ, în practică s -au identificat mai multe
tipuri de certificate de urbanism, în func ție de scopul pentru care sunt solicitate. Din analiza
legislației specifice și conexe din domeniu, identificăm certificate de urbanism emise în vederea
realizării unor obiective de interes național, județean și local ce au la bază exproprieri pentru cauză
de utilitate publică , certificatul de urbanism pentru autorizarea lucrarilor de construire , certificatul

26 Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională
27 A se vedea art. 8 din ORDIN nr. 2.212/2.391/59/16.317/151/M.40/2.868/C/263/419/2018 pentru aprobarea
Procedurii comune de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu caracter special
28 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

15 de urbanism pentru realizarea documentațiilor de urbanism , certificatul de urbanism pentru
operațiuni cadastrale , certificatul de urbanism pentru branșament , certificatul de urbanism pentru
completarea documentației de atribuire a unui contract de lucrări încheiat între administrația publică
și un privat și altele asemenea.
Plecând de la mențiunea că ,,În certificatul de urbanism se va menționa în mod o bligat oriu
scopul eliberării acestuia” ,29 și ținând cont de faptul că certific atul de urbanism se completează mai
mult sau mai puțin î n funcție de scopul emis , după cum am observat în secțiunea anterioară, dacă se
vor elibera mai multe acte, conținutul cert ificatelor va fi același doar pentru cele eliberate în același
scop și va fi imposibil să fie la fel pentru toți solicitanții .30 Astfel, dacă un beneficiar va solicita să i
se emită un certificat de urbanism în scopul modificării reglementărilor urbanistice , iar autoritatea
publică îi aprobă scopul, un terț care se va interesa asupra terenului în cauză va primi un certificat
de urbanism informativ, în care nu este menționată posibilitatea realizării scopului identic cu cel
precedent și va putea c rea suspiciu ni asupra legalității certificatului de urbanim. Acest lucru este
cauzat de unele vicii de procedură, precum faptul că autoritățile publice nu verifică dacă au emis
anterior certificate de urbanism pe aceeași parcelă sau faptul că certificatele nu sunt red actate de
aceeași persoană. Astfel, în practică identificăm cazuri în care pentru același imobil, același
solicitant a primit certificate de urbanism diferite, chiar dacă reglementările urbanistice nu s -au
schimbat, ci doar scopul pentru care a fost emis.
În jurisprudență identificăm un caz în care reclamantei i -a fost emis un certificat de
urbanism în scopul achiziționării unui imobil, ce menționa că terenul respectiv face parte din zona
locuințelor indivduale și colective mici, iar patru luni mai tarziu , când a solicitat un certificat de
urbanism în scopul construirii, a primit certificare cu privire la faptul ca imobilul face obiectul unui
dosar aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, precum și faptul că este încadr at în subzona
funcțională pentru pro tecția cursurilor de apă și a zonelor umede. Reclamanta a atacat cel de -al
doilea act emis, în raport cu primul, iar Instanța De Contencios Administrativ Și Fiscal i-a respins
acțiunea ca neîntemeiată, reținând că ,,legalitatea unui act se verifică în rap ort de dispozițiile legale
în vigoare și nu prin raportare la mențiunile altui a ct emis de autoritatea publică .” În urma
recursului, motivarea instanței de fond privitoare la faptul că certificatul de urbanism este o
formalitate prealabilă autorizației de construire și nu are nicio valoare este greșită, deoarece
caracterul de informare prevăzut în legea nr. 350/2001 este foarte important și mai ales obligatoriu
în cazul achiziționării unui teren, după cum am menționaat in secțiunea anterioară cu privire la
certificatele de urbanism pentru operațiuni notariale. Însă motivarea instanței se referă la
inadmisibilitatea acțiunii deoarece reclamanta nu a atacat primul certificat de urbanism unde era

29 A se vedea art. 29 alin ( 5) din legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
30 A se vedea art.30 din legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

16 important caracterul de informare, ci a atacat cel de -al doilea a ct, pe care l -a considerat nefavorabil.
Curtea reține că cenzurare legalității actului administrativ contestat se face în raport de dipozițiile
legale în vigoare la data emiterii, iar nicidecum prin raportare la o situație de fapt de natură să
afecteze leg alitatea actului, datorită unor neregularități procedurale. 31

§1. Certificatul de urbanism pentru expropriere

Alineatul (1) al art. 24 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate
publică, necesară realizării unor obiective de inter es național, județean și local precizează faptul că
expropriatorul este cel care depune documentația pentr u eliberarea certificatului de urbanism
necesar realizării lucrărilor prevăzute la art.132 și nu persoana care deține titlul de proprietate.
Certific atele de urbanism eliberate î n scopul realizării lucrărilor de utilitate publică de
interes național, județean și local ce presupun exproprieri au un termen special de eliberare față de
celelalte tipuri de certificat de urbanism. Acestea se eliberează ș i se comunică expropriatorului în
termen de doar 10 zile calendaristice de la data depunerii documentației33 și nu 30 zile precum în
restul cazurilor. Mai mult de atât, în vederea înlătu rării barierelor administrative , conform
prevederilor Ordonanței de urgen ță a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite,

31 31 C.A. București, s. a VIII -a cont. Adm. Și fisc., decizia nr. 2004 din 15 octombrie 2009, nepublicată –
Ghica A.N., Urbanismul. Practică judiciară. Autorizații de construire, certificate de urbanism și avize, Ed.
Hamngiu, București, 2011 , p. 144 -147.
32A se vedea a rt. 1 din Legea nr. 255/2010 – Prezenta lege stabilește c adrul juridic pentru luarea măsurilor
necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare de drumuri de interes național,
județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, luc rărilor
necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de
dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor din
domeniul gospodăririi apelor, respec tiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă
permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor,
construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calit ății apei, lucrările de
amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare,
precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de
asigurar e a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor
turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a
zonei litorale a Mării Negre, lucră rilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu
instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de
producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instala țiile pentru iluminatul pârtiilor de
schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea
pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă – biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină – a
patinoarelor și echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul național de
dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările
ulterioare, lucrărilor de interes n ațional de dezvoltare a producerii, transportului și distribuției de energie
electrică și gaze naturale, de extracție a gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru
exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licen țe de exploatare, lucrărilor pentru
realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor
degradate.
33 A se vedea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 255/2010 .

17 certificatele de urbanism se consideră acordate, dacă acestea nu au fost transmise către expropriator
în termenul de 10 zile de la data solicitării. Tot este nevoie ca actul să ajungă în poses ia
expropriatorului, iar în acest sens, autoritățile competente cu emiterea sunt obligate să elibereze
certificatului de urbanism în termenul de 5 zile lucrătoare de la data la care este considerat acordat
tacit, conform art. 25 al legii 255/2010 , rezultân d un termen total de 15 zile în care expropriatorului
i se înmânează certificatul de urbanism. Acest termen reprezintă jumătate din durata normală de
emitere a actului în cazul investițiilor private, deci o simplificare clară a procedurii privind
investiți ile de utilit ate publică.

§2. Certificatul de urbanism emis în scopul autoriz ării lucrărilor de construire .

Cel mai des întâlnit tip de certificat de urbanism este cel emis în vederea autorizării
lucrărilor de construire . Din punct de vedere al conținutului l-am analizat în secțiunea anterioară,
dar merită menționat faptul că este cel mai complex și ar trebui să fie cel mai complet dintre toate
tipurile de certificat de urbanism . Certificatele emise în vederea construirii sunt similare între ele
din punct de vedere al conținutului , dar atât de diferite în funcție de obiectivul de investiții. Fiecare
dintre acestea ar trebu i să fie elaborat cu grijă, ana lizând implicațiile pe care le are investiția asupra
zonei, dar și asupr a utilizatorilor ei principali și par ticularizat în funcție de efectele pe care le poate
produce. Trebuie redactat la secțiunea avizelor în functie de specificul investiției și de normele
tehnice și legislative în vigoare, astfel încât să nu impună limitări abuzive asupra dreptului de
proprie tate cerând avize când nu este cazul, dar nici nu trebuie să scape din vedere unele avize care
pot fi esențiale pentru interesul general. De exemplu, încadrarea pentru solicitarea unui aviz de la
Inspectoratul pentru Situații de Urgență se face în conformi tate cu suprafața construită a
obiectivului, dar această suprafață necesară pentru încadrare este diferită de la o funcțiune la alta.
Există multe cazuri în care autoritatea administrației publice, cu exces de putere, solicită mai multe
avize decat n ecesar , din cauza faptului că personalul din structura de urbanism nu este bine pregătit
și nu cunoaște toate reglementările în domeniu. Drept urmare, din cauza unor erori în elaborarea
certificatului de urbanism, care de cele mai multe ori nu este considerat ac t administrativ ci doar
unul de informare sau o procedură administrativă, poate fi compromisă întreaga procedură de
autorizare, chiar și după ce aceasta a fost finlizată și construcția edificată. Să ne imaginăm un
scenariu în care un investitor a respectat întocmai cerințele din certificatul de urbanism, a obținut
autorizația de contruire, a ridicat construcția, după care un terț cere anularea autorizației Instanței d e
Contencios Administrativ pentru lipsa unui aviz care nu s -a cerut prin certificatul de u rbanism, dar
ar fi trebuit obținut sau prin neconformarea la prevederile urbanistice în vigoare. Instanța de fond
remarcă faptul că investitorul a respectat procedura de autorizare întocmai cu prevederile din

18 certificatul de urbanism, dar îl supune și pe a cesta din urmă controlului de legalitate, iar dacă
certificatul a incălcat reglem entările locale de urbanism, ilegalitatea sa va fi transmisă automat
autorizației de construire și mai departe construcției. Pot exista cazuri în care se construiește intr -o
zonă protejată fără a se cere aviz de la Ministerul Culturii, iar din cauza faptului că certificatul de
urbanism nu poate fi atacat pe cale separată dacă este pozitiv, ci doar cu autorizația, a cesta a pucă să
producă efecte. ,,Rămâne totuși de discutat dacă nu cumva, în cazul în care ce rtificatul de urbanism
prezintă serioase vicii de ilegalitate (ipoteză în care s -ar pute a susține că el dă naștere unor
consecințe juridice proprii, distincte de cele din regleme ntările existente în materie de urbanism),
n-ar trebui să recunoaștem particularului care se consideră lezat prin acesta, dreptul de a formula
acțiune în contencios administrativ, fără a mai fi nevoit să aștepte emiterea autorizației de
construire, când ar putea fi prea târziu .”34

§3. Certificatul de urbanis m emis în scopul derogării de la prevederile docu mentațiilor de
urbanism .

Certificatul de urbanism , conform legii, are scop ul de a aplica prevederile documentațiilor
de urbanim, dar în același timp , în această situație aparte stă la baza elaborării lor. Este un proces
ciclic în care, dacă prin cererea de emitere a certifcatului de urbanism se solicită o modificare de la
reglamentul existent aprobat, este necesară elaborarea unor noi documentații de urbanism de tip
PUZ sau PUD. Acestea, după aprobare, devin acte de reglementare specifică opozabile în justiție
care vor fi utilizate la eliberarea certificatelor de urbanism în vederea construirii. Deci următoarele
certificate de urbanism, vor asigura aplicarea documentației de urbanism aprobate în urma emiterii
unui certificat de urbanism în acest scop.
Conținutul certificatului pentru acest scop este similar cu cel petru autorizare, deoarece
scopul final este tot de construire, doar că mai este menționat după regimul tehnic necesitatea
elaborării unor document ații derogatorii . Acesta va fi de asemenea particularizat în funcție de
avizele specifice necesare pentru elaborarea unei documentații de urbanism și nu pentru autorizarea
unei construcții. Ulterior aprobării documentației de urbanism, este necesară reluar ea procedurii de
autorizare a lucrărilor, deoarece se va schimba regimul tehnic al imobilului, iar în certificatul de
urbanism pentru construire vor trebui să apară noile reglementări, în funcție de care se vor stabili
avizele și acordurile necesare execut ării construcției. Cum spuneam și la început, acest tip de
certificat de urbanis m dă naștere unui proces ciclic , dar și interdependent.

34 O. Podaru, Drept administrativ vol. I Act ul administrativ (II) Un secol de jurisprudență (1909 -2009)
Practică judiciară comentată, Ed. Hamangiu, București, 2010, p. 22.

19 §4. Certificatul de urbanism emis în scopul operațiuni lor cadastrale .

După cum reiese și din secțiunea anterioară, certifi catul de urbanism emis în scopul unor
operațiuni cadastrale are caracter obligatoriu în cazul în care vizează dezmembrări în mai mult de
trei loturi, dar este facultativ dac vizează comasări. De aemenea se mai solicită certificat de
urbanism atunci cand se constituie servituți de trecere cu privire la un imobil. Se diferențiază de cel
pentru oper ațiuni notariale prin simplul fapt că acela este obligatoriu întotdeauna.

§5. Certificatul de urbanism emis în scopul realizării unui branșament .

Pentru autorizării executării lucrărilor de branșamente, prin certificatul de urbanism este
puțin diferit ăn sensul că prin el se solicită un proiect tehnic de execuție și unele asigurări cu privire
la branșarea utilităților de la rețelele publice precum contractul pe baza c ăruia se execută lucrările,
se plătește o taxă pentru ocuparea domeniului public, și se solicită aviz din partea Administrației
Domeniului Public, avizele furnizorilor de rețele, după caz, în funcție de rețeaua la care se
realizează branșamentul și avizul Comisiei de coordonare rețele în cazul extinderilor .35

Secțiunea a V-a. Clasificarea certificatului de urbanism în funcție de n atura sa juridică

Legile din domeniul urbanismului și autorizării de construcții ne definesc certificatul de
urbanism ca fiind act de informare, dar un act obligatoriu, prin care se stabilesc cerințele urbanistice
care trebuiesc să fie indeplinite, dar sunt instituite și obligații cu privire la obținerea unor avize si
acorduri și intocmire unei documentații tehnice în vederea auto rizării unei construcții. Asupra
problematicii privind natura juridic ă a certificatului de urbanism , care este conside rat un act situat la
limita sferei actelor administrative, ce a născut de-a lungul timpului controverse din punctul de
vedere al posibilit ății supunerii la un control judiciar pe calea contenciosului administrativ în mod
independent și o jurisprudență relativ abundentă . Motivele de atacare diferind de la caz la caz în
funcție de scopul pentru care a fost emis și soluțiile date de instanță d iferind în funcție de natura
juridică a acestuia, interpretată în funcție de scop, au dus la o practică neunitară. C adrul legal al
dezbaterii cu privire la natura juridică a certificatului de urbanism este delimitat pe de o parte de
Legea 50/1991 și Legea 350/2001, iar pe de altă parte de Legea 554/2004.
Deoarece practica nu este una unitară, s -a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceasta , prin Decizia 13/2018 respinge, ca inadmisibilă, sesizarea fo rmulată de Curtea de Apel Cluj

35 A se vedea a rt. 35, alin (11) din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrăril or de construcții

20 Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.411/100/2015, în vederea
pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la natura
juridică a certificatelor de urbanism și anume: „Natura juridică a certific atului de urbanism emis în
scop preoperațional este aceea de act administrativ individual sau, dimpotrivă, aceea de
operațiune administrativă neproducătoare de efecte juridice? "36 Dat fiind faptul că primul capăt de
cerere este inadmisibil, instanța se pro nunță asupra măsurii în care poate fi cenzurat sub aspectul
legalit ății certificatul de urbanism emis în scop preoperational, dacă este considerat o operațiune
administrativă , deoarece în temeiul art. 18, alin (2) din legea contenciosului administrative, i nstanța
este competentă să se pronunțe și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza
emiterii actului supus justiției, în cazul de față certificatul de urbanism.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în urma unui recurs î n interesul legii, prin Decizia
nr. 25/2017 că „este posibilă exercitarea controlului de legalitate, pe cale separată, asupra
certificatului de urbanism prin care s -a dispus interdicția de a construi sau care conține alte
limitări ” ale dreptului de proprie tate, datorită faptului ca este un act ce impune anumite obligații în
procesul de autorizare, deci naște raporturi juridice și de asemenea este un refuz în efectuarea unei
operațiuni administrative conform legii contenciosului administrativ. De asemenea s -au mai
desprins orientări jurisprudențiale și de opinie, conform cărora certificatul poate fi considerat de
pildă act administrativ care produce efecte juridice , operațiune administrativă neproducătoare de
efecte juridice sau act de informare neproducător de efecte juridice, după cum urmează.

§1. Certificatul de urbanism – act administrativ

Orientarea majoritară este cea potrivit căreia, pentru beneficiar, certificatul de urbanism
poate fi considerat act administrativ care produce efecte juridice în anumite situații specifice, fiind
calificat fie ca act administrativ tipic, fie act administrativ asimilat dacă exprimă explicit refuzul de
a recunoaște dreptul de a construi pe un teren într -o anumită configurație dorită de proprietar.37
În această măsură am ales să analizez mai în detaliu apartenența certificatului de urbanism
în rândul actelor administrative, pentru a vedea dacă îndeplinește condițiile necesare. În tratatul de
drept administrativ al lui A. Iorgovan „actul administrativ este privit ca reprezentând forma
juridică principală a activității organelor administrației publice, care constă intr -o manifestare
unilaterală și expresă de voință de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații, în

36 A se vedea ÎCCJ, decizia nr. 13 din 26 februarie 2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de
Apel Cluj – Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.411/100/2015, privind
pronunțarea unei hotărâri pr ealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
37 A se vedea ÎCCJ, decizia nr. 13 din 26 februarie 2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de
Apel Cluj – Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.411/100/2015, pr ivind
pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .

21 realizarea puterii publice, sub controlul principa l de legalitate al instanțelor judecătorești.”38
Raportându -ne la această definiție a actului administrativ, putem spune că certificatul de urbanism
poate fi considerat o formă juridică a activității funcționarilor publici, d eoarece este un act
obligatoriu prin care autoritatea își realizează competența de a restrictiona obținerea autrizației ; este
un act unilateral deoarece nu necesită semnătură destinatarului precum contractele; naște drepturi în
favoarea beneficiarului prin faptul că cererea în vederea a utorizării este instrumentată în funcție de
regulile menționate în certificatul de urbanism, iar orice greșeală în redactarea certificatului poate
duce la atragerea nulității asu pra autorizației de construire și de asemenea poate stinge dreptul de
folosinț ă a proprietății dacă este negativ, adică precizează că nu poate fi folosit în scopul s olicitat;
naște obligații prin faptul că impune întocmirea unei documentații tehnice și obținerea anumitor
avize și acorduri pentru obținerea autorizației de construire ca act administrative final, deci produce
raporturi juridice.
În legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c) actul administrativ
este definit ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în
concret legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice. ”39 Din punctul meu de
vedere, această definiție încadrează și mai bine certificatul de urbanism în sfera actelor
administrative, deoarece pe lângă considerentele menționate anterior cu referire la caracterul
unilateral, acesta este un act individual, deoarece este întocmit pentru un solicitant determinat și
poate fi supus controlului de lega litate în instanță alături de autorizația de construire și dacă este
anulat certificatul atrage după sine anularea autorizației; este emis de o autoritate publică în vederea
organizării executării legii, dat fiind faptul că este parte obligatorie ce organi zează felul în care se
execută autorizația prin obligațiile de conformare instituite.
De asemenea, pe langă considerentele enunțate anterior de creare, modificare și stingere
unor drepturi și obligații independente de voința sa , ce fac referire la definir ea actului administrativ,
mai putem încadra certificatul de urbanism în sfera acestora și din alte motiv e. Primul ar fi că p rin
emiterea certificatului de urbanism preoperațional , în anumite situații p revăzute în legea
urbanismului, reglementările urbanist ice înscrise în act sunt conservate pe perioada sa de
valabilitate40. Drept urmare în situația în care, în această perioadă, ar interveni modificări
legislative, normele aplicabile rămân cele existente în momentul emiterii certificatului de urbanism,
dreptu l obținut de particular fiind protejat pe această cale. Un alt motiv mai este po sibilitatea

38 A se vedea D. Tofan Apostol, Drept administrativ vol. II, ed. 4, Ed. C.H.Beck, București, 2017, p. 15 apud
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed.4, Ed . All Beck, București, 2005, p. 25.
39 A se vedea art. 2 alin. (1) lit. c) din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
40 A se vedea OUG 51/2018 care modifică art 56. alin.(5) din Legea nr. 350/2001. Valabilitatea prevederilor
documentațiilor de ama najarea a teritoriului si de urbanism se extinde de drept pentru acele investiții care au
inceput în timpul perioadei de valabilitate , până la finalizarea acestora.

22 exercit ării controlului de legalitate asupra certificatului de urbanism pe cale separată, dacă prin
acesta s-a dispus interdicția de a construi sau care conține a lte limitări. De asemenea, consider că și
un certificat de urbanism cu caracter de informare, care a fost emis pentru realizarea unei tranzacții
imobiliare, ar trebui să fie considerat tot act administrativ, deoarece naște raporturi juridice.
Valoarea de c umpărare a unui imobil este stabilită în raport cu reglementările urbanistice, iar
acestea care ar trebui să fie reale și identice pentru toți solicitanți . Pe langă cel pentru tranzacții
imobiliare, am mai identifica în secțiunea anterioară certificate de urbanim pentru cereri în justiție,
care ar trebui să fie considerate acte administrative, oferind informații relevante în cadrul unei
spețe. În concluzie, pentru t oate aceste motive putem afirma că certificatul de urbanism este act
administrativ individual , iar legalitatea acestuia poate fi cenzuraă de instanță fie printr -o solicitare
expresă în acest sens, fie prin intermediul excepției de nelegalitate.
În jurisprudență, „în ceea c eea privește excepția inadmisibilității formulării cererii de
anulare a cer tificatului de urbanism, c urtea reține natura juridică a actului ce face obiectul
contenciosului de anulare promovat de către reclamanta -intimată este accea a unui act unilateral
administrativ prin care autoritatea publică dispune în regim de putere public ă în vederea
organizării executării și aplicării legii.
Cadrul procesual compatibil în procedura contenciosului -administrativ de anulare urmează
regula și principiul disponibilității procesului civil în virtutea căruia reclamantul arată și justifică
calita tea sa procesuală, legitimarea sa procesuală și interesul său, precum și calitatea procesuală,
legitimarea și interesul pârâtului ori pârâților care sunt chemați în judecată.
Din economia dispozițiilor Legii nr. 554/2004 nu se reține că în ipoteza în care un terț
(persoana ce se pretinde vătămată într -un drept al său sau într -un interes legitim printr -un act cu
caracter individual, adresat altui subiect de drept) acționează pe calea contenciosului administrativ
este obligat să cheme în judecată, pe lângă au toritatea publică emitentă a actului și beneficiarul
actului administrativ. Pe de altă parte, nici instanța de contencios administrativ nu este autorizată
în mod expres să introducă din oficiu pe beneficiarul actului administrativ. Totodată, nu se poate
reține cu temei că examinarea legalității actului administrativ unilateral cu caractcr individual
atacat de un terț nu s -ar putea realiza altfel decât cu chemarea obligatorie în judecată și a
beneficiarului actului administrativ. Regimul hotărârilor pronunța te de instanțele de contencios
administrativ este același ca și al celorlalte hotărâri judecătorești, respectiv acestea produc efecte
juridice relative, exclusiv față de părțile litigante interpartes litigantes.
Pe de altă parte, așa cum a arătat și instan ța de fond, față de recurenta -intervenientă SC S.
SA, hotărârea judecătorească a produs și produce efecte juridice, deoarece aceasta a intervenit în

23 procesul demarat de către reclamant. ”41 De aici reținem că, fiind vorba de un act administrativ ,
acesta treb uie să îndeplinească o serie condiții de admisibilitate ale acțiunii în instanț a de contencios
administrativ, în cazul de față cu privire la capacitatea reclamantului de a sta în justiție sau
„calitatea procesuală ce presupune existența unei identități înt re persoana reclamantului și
persoana care este titulară a dreptului încălcat (calitate procesuală activă) sau intre persoana
pârâtului și cel obligat să respecte dreptul (calitate procesuală pasivă). ”42

§2. Certificatul de urbanism – operațiune administrativă

O a doua orientare este cea conform căreia „natura juridică a certificatului de urbanism
este aceea de înscris care certifică efectuarea unei operațiuni administrative neproducătoare de
efecte juridice, respectiv aceea de informare a solicitantului. ” Deci certificatul de urbanism nu
produce efecte juridice în favoarea beneficiarului din perspectiva unui terț, pentru că nu o feră
dreptul de a construi, până când acesta nu face toate demersurile operațiunii admin istrative, astfel că
acțiunea unui terț în a nularea certificatulu i de urbanism este inadmisibilă. 43
„Certificatul de urbanism nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 29/1990, ci un act
preparator emiterii autorizației de construcție. El nu produce prin el însuși efecte juridice între
părți și nu poate forma el singur obiectul acțiunii în contencios administrativ. El poate fi atacat
numai odată cu actul definitiv dat în baza lui – respectiv autorizația de construire – însă în speță
acest act nu a fost emis de pârâtă deoarece nu a fost solici tat de partea îndreptățită. ”44 De aici
deducem că certificatul de urbanism este doar un act premergător în procedura de emitere a
autorizației de construire, o operațiune administrativă și poate fi cenzurat ă de instanță condițiile art.
18 alin. (2) din Lege a contenciosului administrativ, doar împreună cu autorizați a de construire sau
cu refuzul de eliberare al acesteia.

§3. Certificatul de urbanism – act de informare

O altă opinie , dar minoritară, este că, indiferent de calitatea pe care o are reclamantul
(beneficiar sau terț), certificatul de urbanism reprezintă doar un act de informare, neproducător de

41 C.A. Cluj, s. com., cont. adm. și fisc., decizia nr. 814 din 27 martie 2008, în Jurindex
42 A se vedea D. Tofan Apostol , Drept administrativ vol. II, ed. 4, Ed. C.H.Beck, București, 2017, p. 151
apud A. Trăilescu, Drept administrativ, ed. 4 , Ed. All Beck, București , 2010, p. 332.
43A se vedea ÎCCJ, decizia nr. 13 din 26 februarie 2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de
Apel Cluj – Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosa rul nr. 3.411/100/2015, privind
pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
44 Trib. Bihor, s. eoni., cont. adm. și fisc., senti nța nr. 5G/CA/2003, nepublicată Trib. Bihor, s.
eoni., cont. adm. și fisc., sentința nr. 5G/CA/2003, nepublicată

24 efecte juridice , deoarece nu este urmat de emiterea actului administrativ final – autorizația de
construire și nu poate fi supus controlului instanței de contencios administrativ decât odată cu
acțiunea în anulare a autorizației de construire (act administrativ tipic) sau odată cu refuzul de
emitere a acesteia într-o altă configurație decât cea permisă de certificatul de urbanism (act
administrativ asimilat ) 45
În jurisprudență, majoritatea spețelor privitoare la certificatul de urbanism, care se
presupune ca are doar caracter de informare, se nasc din refuzul de eliberare al acestuia de către
administrația publică „Recurenții au solicitat prin cererea de che mare în judecată obligarea
intimatului Primarul Comunei Feldioara să procedeze la emiterea certificatului de urbanism
privind construcția nei ntabulată în cartea funciară, situată în comuna Feldioara, str. G.. nr. I,
județul Brașov.
Potrivit a rt. 6 alin. (1 ) din Legea nr. 50 /1991, cu modificările ulterioare, „certificatul de
urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4. în conformitate cu
prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planuri lor de
amenajare a teritoriului, după caz. avizate și aprobate potrivii legii, fac cunoscut solicitantului
elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la
data solicitării și stabilesc cerințele urbanist ice care urmează să fie îndeplinite in funcție de
specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în
vederea autorizării".
Analizând această definiție, rezultă că certificatul de urbanism solicitat de recurenți are
caracterul unui act de informare, astfel că intimatul avea obligația să emită acest act. în care se
informeze solicitanții cu privire la regimul juridic al terenului pe care se află amplasată
construcția, respectiv că acest teren face obiectul unor ce reri de revendicare. ”46 În condițiile în
care certificatul nu conferă prin el însuși vreun drept pentru a opera putere de apreciere a autorității
publice, refuzul de eliberare a acestuia în term enul stabilit este nejustificat.

45 A se vedea ÎCCJ, decizia nr. 13 din 26 februarie 2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de
Apel Cluj – Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosa rul nr. 3.411/100/2015, privind
pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
46 C.A. Brașov, decizia nr. 138/R din 30 mai 2006, în C.P.J. 2006, p. 82

25 CAPITOLUL AL II-LEA. Menți nerea valabilității certificatului de urbanism

Având în vedere că nu s-a realizat o practică unitar ă în urma hotărârii prealabile a ÎCCJ
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind natura juridică a certificatului de urbanism,
aceasta fiind diferit e de la un caz la altul , putem pune î n discuție și problematica valabilitătii
acestuia de la un caz la altul , care este tot atipică și tine cont atât de natura juridică a certificatului,
cât și de scopul în care a fost emis.

Secțiunea I. Valabilitatea ce rtificatului de urbanism

Art. 39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții precizează că ,,valabilitatea certificatului de urbanism reprezintă
intervalul de timp (termenul) acordat s olicitantului în vederea utilizării acestuia în scopul pentru
care a fost emis, potrivit Legii.”47
Așadar există o durată de valabilitate determinată a certificatului de urbanism în care acesta
poate fi folosit în scopul solicitat. Dar ce se întamplă în mom entul în care prevederile
documentațiilor de urbanism ce au fost înscrise în certificat se schimbă pe durata de valabilitate a
acestuia? Emitentul ar trebui să notifice titularul certificatului cu privire la schimbarea
reglemetărilor în timpul procedurii de autorizare, pentru ca acesta sa se conformeze cu proiectul
noilor reglementări? Rămane la latitudinea emitentului să decidă dacă prevederile documentațiilor
de urbanism înscrise în certificatul de urbanism își păstrează valabilitatea pentru investiții le
începute în timpul autorizării sau anunță modificarea titularului pentru a se supune noilor
reglementări? Având în vedere ca această situație n u este reglementat ă în niciun act normativ, o
asemenea situație ar putea duce la blocaje în procesul de autor izare sau mai rau, la imposibilitatea
realizării unor obiective de interes general în favoarea unor interese private. Ce implică acest
termen de valabilitate al certificatului de urbanism? Având în vedere că este o durată de valabilitate
determinată, am pu tea spune că are puterea de a conserva reglementările înscrise în acesta pe toată
perioada de valabilitate. Dacă nu ar avea această putere, atunci certificatul de urbanism nu ar mai
trebui să aibă o perioadă de valabilitate determinată , ci să fie valabil p e toată perioada în care
reglementările de urbanism înscrise în acesta sunt în valabil e și în consecință încetarea valabilității
certificatului de urbanism odată cu acestea. Chiar și în această situație, solicitantul certificatului de
urbanism ar trebui să fie notificat cu vedere la schimbarea reglementărilor de urbanism în timpul
procesului de adoptare într -un interval de timp determinat.

47 Art. 39 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții

26 Art. 39 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 precizează că
,,emitentul certificatului de urbanism stabilește termenul de valabilitate pentru un interval de timp
cuprins între 6 și 24 luni de la data emiterii, în funcție de: scopul pentru care a fost solicitat,
complexitatea investiției și caracteristicile urbanistice ale zonei în care se a flă imobilul sau
menținerea valabilității prevederilor documentațiilor urbanistice și a planurilor de amenajare a
teritoriului aprobate , pentru imobilul solicitat .”48 Drept urmare, dacă autoritatea publică are la
cunoștință faptul că va expira o documenați e de urbanism sau se va aproba o alta, aceasta ar trebui
să limiteze perioada de valabilitate a certificatului de urbanism la termenul la care va i ntra in
vigoare noile prevederi sau vor ieși din vigoare cele existente în care nu se consideră că acesta are
puterea de a prelungi valabilitatea prevederilor urbanistice. Legea nr 350/2001 pe de altă parte nu
raportează valabilitatea certificatului la prevederile documentațiilor de urbanism ci mai mult la
perioada necesară finalizării procedurii de autorizare , menționând la Art. 32 alin (3) că ,,durata de
valabilitate a certificatului de urbanism se stabilește de către emitent conform legii, în raport cu
importanța zonei și a investiției.”49

§1. Valabilitatea în funcție de scopul pentru care a fost solicitat, compl exitatea investiției și
caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul

După cum este precizat în ordinul 839 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții , termenul de valabilitate
al certificatului de urbanism, este cuprins între 6 și 24 luni. În cazul în care expiră acest termen,
certificatul nu mai poate fi folosit.50
În practică, majoritatea certificatelor de urbanism emise în scopul construirii au o peri oadă
de valabilitate de 12 luni, cu posibilitate de prelungire. Dar ce implică acest termen de valabilitate?
Ne este mentionat faptul ca în acest termen certificatul poate fi folosit în scopul declarat.
În funcție de scop ul pentru care se eliberează , dup ă cum am precizat în capitolul I, există
mai multe tipuri de certificate de urbanism, fiecare având un termen de valabilitate diferit. În
ordinea clasei de împortanță a scopului, urmeză să detaliez valabilitatea fiecărui certificat.
Pentru c ertificatele d e urbanism emise în scopul realizării lucrărilor de construcții speciale ,
conform procedurii comune SNAOPSN, valabilitatea este determinată de emitentul din struct ura de
specialitate a fiecărui M inister, similar ă certificatului de urbanism clasic , adică în tre 6 și 24 de luni

48 Art. 39 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții
49 Art. 32 alin (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
50 A se vedea art. 39 alin (2) din Norma metodologică de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții.

27 iar în această perioadă de valabilitate certificatul poate fi folosit pentru orice fază de proiectare,
până la emiterea autorizației de construire sau desființare pentru investiția respectivă .51
La polul opus, adică având un termen de v alabilitate nedeterminat și o fază de proiectare
determinată, regăsim c ertificatele de urbanism emise în vederea realizării unor obiective de interes
național, județean și local ce au la bază exproprieri pentru cauză de utilitate publică , care „sunt
valabi le până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la
eliberarea procesului -verbal de recepție finală a lucrărilor .52
Despre c ertificatele de urbanism emise în scopul derogării de la prevederile urbanistice
aprobate este o întreagă discuție. Acestea ar trebui să fie valabile doar în acest scop și să nu po ată fi
folosite și în vederea construirii53, deoarece după aprobarea noilor documentații de urbanism,
reglementările asupra cărora va trebui să se supună imobilul se vor modifica. D rept urmare,
certificatul de urbanism inițial își pierde valabilitatea după modificarea regulamentului, fiind
necesar ă emiterea altuia. „Această concluzie este întărită de art. 29 alin (5) al Legii nr. 350/2001,
care prevede că în cuprinsul c ertificatului de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul
eliberării acestuia.54 De asemena, cuprinsul certificatului de urbanism este completat în funcție de
scopul pentru care a fost solicitat, ș i diferă de la un scop la altul. Documentațiile de urbanism, odată
aprobate, devin acte opozabile în justiție și sunt utilizate la eliberarea certificatelor de urbanism
pentru construirea obiectivelor din zona respectivă.55 Avizele cerute prin certificatul de urbanism
pentru o documentație derogatorie difer ă de avizele necesare în vederea construirii, la faza
următoare fiind necesară din nou obținerea lor sau a altor avize. În realitate, pentru facilitarea
procesului de autorizare, se practică emiterea certificatelor de urbanism cu ambele scopuri înscrise
pentru a fi necesară obținerea avizelor o singură dată.
După cum am menționat și în introducere, orice documentație de amenajare a teritoriului sau
de urbanism are ca scop final construirea. Prin urmare, autoritatea publică, în momentul în care
alege dacă e ste sau nu de acord cu elaborarea unei documentații de urbanism derogatorie, trebuie să
aibă în vedere scopul declarat pentru care se solicită modificarea reglementărilor pentru a -și motiva
alegerea. În jurisprudența menționată, identificăm un caz în care s-a anulat un PUD56 din cauza
faptului că la controlul de legalitate al certificatului de urbanism ce a stat la baza acestuia, s -a

51 A se vedea art. 3 alin. (3) din ORDIN nr. 2.212/2.391/59/16.317/151/M.40/2.868/ C/263/419/2018 pentru aprobarea
Procedurii comune de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu caracter special
52 A se vedea art. 26 din Legea nr. 255/2010.
53 C.A. București, s. a VIII -a cont. Adm. Și fisc., decizia nr. 1199 din 6 mai 2010, nepublicată – Ghica A.N.,
Urbanismul. Practică judiciară. Autorizații de construire, certificate de urbanism și avize, Ed. Hamngiu,
București, 2011 , p. 136.
54 Ibidem
55 A se vedea a rt. 18. Alin.(7) din Norma metod ologică de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea
execut ării lucrărilor de construcții.
56 Plan Urbanistic de Detaliu

28 constatat că era emis în scopul construirii și nu în scopul derogării de la documentașiile de urbanism
aprobate , prin urmare a cesta nu era valabil. Din acest punct de vedere asimilăm valabilitatea cu
legalitatea. Practic, certificatul fiind emis în scopul construirii , documentația de urbanism a fost
aprobată ilegal deoarece acesta era valabil doar pentru scopul solicitat și nu în alt scop.
Precum în cazul documentațiilor de urbanism și al autorizațiilor de construire, la fel și în
cazul celorlalte tipuri de certificate de urbanim. Cele emise în scopul efectuării unor operațiuni
notariale se folosesc doar la efectuarea respectivel or operațiuni. Cele pentru comasări de parcele
doar pentru comasări și așa mai departe. Reținem faptul că valabilitatea se termină acolo unde se
termină scopul în care certificatul de urbanism a fost emis, chiar dacă are o perioadă de valabilitate.
Același lucru este valabil și pentru certificatul de urbanism emis în vederea exproprierii pentru
cauză de utilitate publică . Chiar dacă are termen nedeterminat, până la semnarea procesului verbal
de recepție, acesta nu poate fi folosit în alt scop, iar durata de valabilitate expiră odată cu scopul.

§2. Valabilitatea î n funcție menținerea valabilității prevederilor documentațiilor urbanistice

Toate certificatele de urbanism au la bază o documentație de amenajare a teritoriului sau de
urbanism aprobată. Dar ținând c ont de faptul că prevederile urbanistice se schimbă în timp, ne
putem identifica în situații în care în timpul duratei de valabilitate a certificatului se schimbă
documentația de urbanism în vigoare. Identificăm trei tipuri de situații.
Expirarea valabilit ății PUG57 în baza căruia a fost emis certificatul de urbanism . În acest
caz, ne identificăm în art. 56 alin (5 ) din legea nr. 350/2001 care prevede că se extinde de drept
valabilitatea reglementărilor înscrise în certificatul de urbanism până la finalizare a investiției. Drept
urmare valabilitatea certificatului de urbanism nu este afectată.
În cazul aprobării unei documentații de urbanism care derogă de la cea anterioară în
timpul perioadei de valabilitate a certificatului , valabilitatea documentației nu se mai extinde ca în
cazul expirării PUG. Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se încheie în momentul
aprobării noilor reglementări, din cauza princip iului neultractivității normei.
În cazul în care un certificat de urbanism a fost eliberat î n baza unei documentații
derogatorii, iar intre timp aceasta a fost anulată , certificatul de urbanism își pie rde valabilitatea
deoarece întră din nou în vigoare normele anterioare, iar proiectul trebuie să se supună acestor
norme.
In cele două din urmă si tuații, este posibilă interpretarea menținerii valabilității prevederilor,
în funcție de natura juridică a certificatului de urbanism. Drept urmare, dacă este considerat act
administrativ, acesta are puterea de a conserva valabilitatea prevederilor urbanis tice în toate aceste

57 Plan Urbanistic General

29 situații, iar dacă este considerat act de informare sau procedură prealabilă, acesta nu are puterea de a
conserva valabilitatea prevederilor, întorcându -ne la situația prezentată anterior.

Secțiunea a II -a. Prelungirea valabilității certificatului de urbanism

Termenul de valabilitate a l certificatului de urbanism se poate prelungi numai de către
emitent, la cererea solicitantului formula tă cu cel puțin 15 zile înainte de data expirării ac estuia și
împreună cu certificatul de urbanism original. Certificatul de urbanism se poate prelungi o singură
dată pe o perioadă de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un nou certificat de
urbanism.
Certificatul de urbanism pentru exproprieri , având în vedere că nu are o perioadă de
valabilitate determinată, se prelungește automat până la semnarea procesului verbal de terminare a
lucrărilor , fără nevoie de formalități.

Secțiunea a III -a. Incetarea valabilității certificatului de urbanism

Conform normelor în vigoare, v alabilitat ea certificatului de urbanism încetează atunci când
titularul renunță la intenția de a mai construi fapt ce îî instituie obligația de a notifica acest lucru
autorității a dministrației publice emitente sau dacă titularul nu solicitată prelungirea valabilită ții
certificatului de urbanism în termenul legal de 15 zile înaintea expirării acesteia.58 De asemenea,
valabilitatea mai poate ănceta în momentul în care se modifică documentația de urbanism în baza
căreia a fost redactat. Acest lucru nu este specificat în cadrul legal din domeniu, dar interferează cu
principiul neultraactivității legii.

Secțiunea a IV -a. Implicațiile valabilității certificatului de urbanism

Una din condițiile de valabilitate a unui act administrativ , în cauză autoriza ția de construire
emis ă în baza uni certificat de urbanism, este legalitatea acestuia .
„Într-o formulare generică, prin legalitatea actelor administrative înțelegem obligativitatea
conformării acestora dispozițiilor constituționale, legilor adoptate de Parlament, tuturor a ctelor
normative având o forță juridică superioară. (A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II,
ed.4, Ed. All Beck, București, 2005, p. 43) ”59. Așadar, pentru ca autorizația de construire să fie legal

58 A se vedea art. 39 alin (3 ) din Norma metodologică de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea
execut ării lucrărilor de construcții.
59 A se vedea D. Tofan Apostol , Drept administrativ vol. II, ed. 4, Ed. C.H.Beck, București, 2017, p. 30 apud
A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, ed.4, Ed. All Beck, București, 2005, p. 43

30 emisă, aceasta trebuie să se conformeze tuturo r actelor normative în vigoare. Prin act normativ ne
putem referi în cauză la un Plan Urbanistic General (PUG) sau la un Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
de Sector al Municipiului București.
Presupunem o situație ipotetică, în care s -a emis un certificat de ur banism preoperaționa l, în
baza Planului Urbanistic General (denumit în continuare PUG) legal aprobat, în scopul autorizării
lucrărilor de construcții pentru un imobil aflat într -unul dintre sectoarele Municipiului București.
Regimul tehnic înscris în acest a se conformează, evident, regulilor de urbanism adoptate prin PUG ,
deoarece nu există altă documentație de urbanism valabilă în prezent . Între timp, înainte de
finalizarea procedurii de autorizare, să presupunem că se aprobă Planul Urbanistic Zonal (denum it
în continuare PUZ) pentru Sectorul din care face parte imobilul respectiv, care schimbă regulile de
urbanism privind imobilul în cauză .
PUZ -ul de sector fiind un act normativ, derogă de la prevederile PUG -ului, iar toate
autorizațiile de construire emi se de la data intrării în vigoare a PUZ -ului, fiind acte administrative,
vor trebui să se conformeze dispozițiilor sale. Din această privință, dacă după această dată se emite
o autorizație de construire în baza reglementărilor prevăzute prin PUG, aceasta v a fi lovită de
nulitate. Această consecință este întărită de principiul activității normei , mai exact de principiul
neultraactivității legii care „semnifică faptul că legea nu se aplică situațiilor apăr ute după ieșirea
ei din vigoare “60. În situația noastră ipotetică, PUG -ul este legea care nu se mai aplică după ieșirea
ei din vigoare, adică din moment ul adoptării PUZ -ului de s ector . PUZ -ul de sector abrogă implicit
PUG -ul, parțial, fapt rezultat din contrarierea reglementărilor urbanistice și ținând seama de voința
legiuitorului care este dată de ultima normă adoptată .61 Rezulă deci, într -o primă orientare și potrivit
principiului acțiunii normei juridice în timp, că certificatul de urbanism nu conservă regulile
aplicabile la data eliberării sale pe toata per ioada sa de valabilitate.
O a doua orientare este dată de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul , potrivit căruia „valabilitatea prevederilor documentațiilor de amenajare
a teritoriului și de urbanism se exti nde de drept pentru acele investiții care au început în timpul
perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situații: a) dacă în timpul
perioadei de valabilitate a fost începută, în condițiile legii, proce dura de autorizare a exe cutării
lucrărilor de construire/desființare ;(..)“62. Conform acestui articol, aplicat la situația noastră
ipotetică, putem afirma că reglementările extrase din PUG și înscrise în certificatul de urbanism
pentru imobilul respectiv își conservă valabilitatea până la finalizarea investiției, deoarece
procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire a fost începută în perioada de
valabilitate a Planului Urbanistic General. În completarea celor sus menționate, c onform art. ( 21) din

60 A se vedea S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 3, Ed. C.H.Beck, București, 2018, p. 26.
61 Ibidem
62 A se vedea art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul .

31 Legea nr. 50/1991 „procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu
depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a
autorizației de construire”63, drept urmare certificatul de urbanism conservă regulile aplicabile la
data eliberării pe toat ă perioada sa de valabilitate . Tot din articolul (21) din Legea nr. 50/1991 mai
înțelegem că a utorizația d e construire este actul final al autorității, deci mai există un act anterior,
distinct , reprezentat de certificatul de urbanism, act la care ar trebui să ne raportăm pentru a
identifica legislația aplicabilă la momentul emiterii autorizației de construire, conform art. 56 alin.
(5) din Legea nr. 350/2001 menționat anterior , și nu la legislația în vigoare î n momentul emiterii
autorizației de construire, conform principiului acțiunii normei juridice în timp.
Această a doua orientare este recunoscută de practică , dar nu și de lege din următoarele
considerentele:
În practica administrației publice această orie ntare ce constă în „cristalizarea și conservarea
regulilor aplicabile la data eliberării certificatului de urbanism pe toată perioada de valabilitate a
acestuia ”64 este motivată de de faptul că acesta conferă drepturi persoanei pentru care s -a emis actul
prin faptul că cererea acesteia în scopul construirii a fost soluționată în funcție de reglementările în
vigoare la momentul introducerii cererii și înscrise în certificatul de urbanism . Conservarea
reglementărilor mai este recunoscută în doctrină din cauza gradul ui mare de instabilitate a regulilor
de urbanism care este determinat de mai mulți factori. „Primul rezidă în numărul și suplețea
modalităților de revizuire a regulamentelor de urbanism. Al doilea se referă la jocul ierarhiei
normelor și la complexit atea aparatului normativ. Dreptul aplicabil unui teren anume, dintr -o zonă
dată, poate, în consecință, să se găsească afectat de nenumărate modificări în piramida normativă.
Alte atingeri la stabilitatea dreptului pot veni de la existența mecanismelor cons ervatoare și de la
posibilitatea de derogare și adoptare relativ minoră ”65. Un alt motiv pentru susținerea do ctrinei
este reprezentat de faptul că titularul în cauză este posibil să fi făcut deja toate demersurile necesare
introducerii cererii de obținere a autorizației de construire în momentul apariției modificărilor în
regulamentul de urbanism. Adică certificatul de urbanism a instituit deja destinatarului o serie de
drepturi și obligații precum d reptul de a realiza un contract de vânzare -cumpărare a imob ilului sau
de a proceda la operațiuni notariale privind circulația imobiliară . Chiar dacă nu conferă dreptul de a
construi, conferă d reptul de a porni procedura de autorizare . Certificatul de urbanism are un caracter
obligatoriu, de unde și obligativitatea obținerii și conformării conținutului acestuia pentru a porni
procesul de autorizare. De asemenea mai crează obligația de a obține avizele și acordurile cerute

63 A se vedea art. (21) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea e xecutării lucrărilor de construcții .
64 A se vedea M. Duțu, Dreptul urbanismului, ed. a V -a, Ed. Universul juridic, București, 2010 , p.214.
65 A se vedea DREPTUL URBANISMULUI – suport de curs – UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN
BUCUREȘTI, 2012 https://www.slideshare.net/exodumuser/144823018 -dreptulurbanismului , vizitat la 10
septembrie 2018.

32 prin certificatul de urbanism în vederea posibilității introducerii cererii pentru emiterea autorizației
de construire, dar și o bligația de a pezenta o documentație tehnică de autorizare a construirii. Având
în vedere că toate aceste obligații necesită atât resurse materiale cât și de timp din partea
beneficiarului , nesoluționarea favorabilă a cerer ii de autorizare în urma modificării documentațiilor
de urbanism atrage după sine un prejudiciu adus titularului certificatului de urbanism . Autoritatea
administrației publice obligă solicitantul să însoțească cererea de autorizare de un proiect tehnic
realizat în conformitate cu prevederile înscrise în certificatul de urbanism. Solicitantul apelează la
un proiectant pentru realizarea documentației tehnice , dar și la un verificator de proiecte , proiectul
final fiind conform cu cerințele înscrise în certific atul de urbanism . Având în vedere faptul că
atribuția autorității administrației publice este „analiza documentației pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcții depuse, în vederea constatării îndeplinirii prin documentația tehnică –
D.T. a tutu ror cerințelor și condițiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism, a
condițiilor cuprinse în avizele, acordurile, punctul de vedere și, după caz, actul administrativ al
autorității pentru protecția mediului competentă, obținute de solicitant ”66, și nu verificarea
corespondenței documentației cu ultimele norme în vigoare, refuzul de emitere a autorizației de
construire ar putea fi interpretat ca exces de putere din partea autorității administrației publice în
sensul art. 2 din Legea contenciosulu i administrativ nr. 554 /2004 , în condițiile în care certificatul de
urbanism este considerat act administrativ ce naște raporturi juridice . Schimbarea reglementărilor
urbanistice va fi urmată de schimbarea documentației tehnice de autorizare. Dacă preveder ile
urbanistice s -ar schimba într -un timp mai scurt decât cel acordat procesului de autorizare, deoarece
legea nu înterzice actualizarea lor înainte de expirare , autorizarea construirii ar deveni imposibilă.
Per a contrario , legea nu recunoaște această a doua orientare. Excepție face cazul prevăzut
expres în art. 56 a lin. (5) din Legea nr. 350/2001 care este interpretat ca fiind valabil doar în cazul
în care anterior încetării valabilității planului urbanistic general, a fost dem arată procedura de
autoriza re67 care începe cu depunerea cererii pentru obținerea certificatului de urbanism68 și nu în
cazul în care a intervenit o altă documentație de urbanism care să deroge de la prevederile înscrise
în certificat . Acest lucru este cauzat de modificarea adusă arti colului mai sus menționat prin OUG
nr. 51/2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și
pentru prorogarea unor termene , deoarece ținând cont de structura logico -juridică a normei,
împrejurările determinate în c are se aplică dispoziția descrise în ipoteza69 ordonanței de urgență fac
referire la încetarea valabilității planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate înainte de anul

66 A se vedea art. 10 alin (1) lit. c) din Norma metodologică de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții .
67 A se vedea art. 56 alin. (5) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul .
68 A se vedea art. (21) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de cons trucții .
69 A se vedea S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 3, Ed. C.H.Beck, București, 2018, p. 2 1.

33 2003 pentru care nu se poate finaliza actualizarea până la sfârșitul anului 20 18. Chiar dacă
prevederea în sine „valabilitatea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism se extinde de drept pentru acele investiții care au început în timpul perioadei de
valabilitate, până la finalizarea acestora ” exista î n legea nr. 350 /2001 introdusă prin Ordonanța nr.
27/2008, înainte de emiterea ordonanței de urgență nr. 51/2018 , aceasta a fost completată și restânsă
la trei situații specifice și doar pentru împrejurările determinate în motivarea acesteia. Drept urmare,
înterpretarea prevederii doar în contextul Legii nr. 350/2001 este greșită, deoarece trebuie să se aibă
în vedere ipoteza care a determinat modificarea acesteia prin ordonanța de urgență.
În dreptul francez, certificatul de urbanism a devenit mai mult de cât un act de informare,
chiar un act creator de drepturi, care conferă garanția pentru viitor a informațiilor cuprinse în el pe
toată durata de valabilitate , oferind inițiatorilor acea plasă de siguranță de care au nevoie atunci
când se angajează la proie cte investiționale în contextul prezent legislativ în care, atât legile
speciale privind autorizarea execuției de lucrări, cât și privind urbanismul și amenajarea teritoriului
sunt modificare cu o frecvență descurajatoare. În prezent, în România certificat ul de urbanism este
utilizat mai degrabă cu scop informativ și nu oferă solicitanților siguranța faptului că are un caracter
definitiv și absolut, ci doar obligatoriu . Având în vedere că noi am adoptat prevederile din dreptul
francez cu privire la certific atul de urbanism, ba chiar și tipurile acestuia, ar fi trebuit să preluăm și
prevederile privind durata de valabilitate a sa. Ori nu este clar din legislația românească dacă s -a
preluat sau nu, deoarece ne este indicată o durată de valabilitate, dar nu sun t menționate implicațiile
perioadei de valabilitate, excepție făcând acele investiții care au început în timpul valabilității
documentațiilor de urbanism care au expirat. Aceste măsuri au fost probabil neintenționat sau
deliberat omise din legislație, tocm ai pentru a crea confuzii și de a înclina la momentul respectiv
decizia spre partea care provoacă mai mare interes .

34 CAPITOLUL AL III -LEA. ROLUL CERTIFICATULUI DE URBANISM IN PROCEDURA
DE AUTORIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE

Parcurg ând document ația în m aterie mi-am însușit înțelegerea procesului de autorizare și a
răspunderilor p e care le are fiecare specialist d in prisma experienței profesionale . Analiz ând
atribuțiil e și sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora în legislația românească în cadrul
fiecărui specialist, am ierarhizat atribuțiile specialiștilor în cronologia autorizării construcțiilor
Conform art. 2 alin. (21) din Legea nr. 50/1991, procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construcții începe în momentul depunerii cerer ii pentru emiterea certificatului de
urbanism și are ca scop final obținerea autorizației de construire. Așadar răspunderea în procesul de
autorizare pleacă de la titularul investiției, care depune cererea de emitere a certificatului în scopul
construirii, și se angajează ca urmează procedura , adică i se dă dreptul la un drept . In caz contrar,
dacă renunță la intenția de a mai construi, acesta tot are o obligație și anume obligația de a notifica
autoritatea administrației publice emitente, în vederea încet ării valabilității certificatului de
urbanism.
Mai departe, răspunderea în cronologia autorizării construcțiilor se împarte după cum
urmează, conform legii 50/1991:

Secțiunea I. Procedura de eliberare a certificatului de urbanism

Din prisma emiterii certificatu lui de urbanism, răspunderea emiterii acestuia revine
autorității administrației publice în urma unui proces în care se realizează verificarea operativă
privind respectarea structurii și conținutului documentațiilor depuse și restituirea, după ca z, a
documentațiilor necorespunzătoare, împreună cu adresa de completare în termen de maximum 5
zile de la înregistrarea cererii. În practică, acest termen nu este respectat din cauza multitudinii de
cereri și a numarului de personal subdimensionat. Neresp ectarea termenului poate fi sancționat prin
amenzi contraventionale de către organele de control abilitate cu disciplina în autorizare.
Mai departe, dacă dosarul este complet și cererea de emitere a certificatului este corect
formulată și are scopul mențio nat, se procedează la analiza documentelor depuse în vederea
emiterii certificatelor de urbanism, precum și stabilirea cerințelor și condițiilor urbanistice necesare
pentru elaborarea documentației tehnice – D.T. pentru autorizarea execu tării lucrărilor de
construcții. Î n cadrul acestei etape, funcționarul public are obligația de a semnala toate avizele
necesare pentru tipul de investiție propus. In practică se întamplă de multe ori ca aceștia să omită

35 cererea anumitor avize, fapt ce poate aduce prejudicii considerabile patrimoniului în cazul
construirii intr -o zonă protejată fără să fie cerut un aviz de la Ministerul Culturii.70
După redactarea certificatului în conformitate cu documentațiile de urbanism aprobate, fapt
ce asigură condițiile legale pentru em iterea certificatului de urbanism, dar mai asigură și aplicarea
acestoraasupra localităților, se prezintă spre semnare certificat ul de urban ism. De aici în continuare,
funcționarul public responsabil de redactarea certificatului își împarte răspunderea cu arhitectul șef,
secretarul și primarul instituției/președintele consiliului județean. Astfel că, cel ce redactează
certificatul ar trebui să cunoasă normele tehnice în vigoare pentru a știi ce să ceară, iar secretarul,
jurist fiind, ar trebui să verifice l egalitatea acestuia. Există cazuri unde prin certificatul de urbanism
se impun limitări asupra dreptului de proprietate, fapt ce poate fi atacat în instanță.
Emiterea de certificate de urbanism complete necorespunzător sau cu date eronate sau fără a
respec ta prevederile cuprinse în documentațiile de urbanism aprobate atrage răspunderea
disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.71

Secțiunea a I I-a. Procedura de eliberare a autorizației de construire

În cont inuare din momentul eliberării certificatului de urbanism, începe etapa pentru
eliberarea autorizației de cnstruire, etapă în care răspunderea le revine proiectanților, care, conform
legii 184/2001, aceștia trebuie să își îndeplinească obligațiile pe parcu rsul exercitării profesiei, în
acord cu reglementările legale în vigoare, cu cerințele impuse prin expertize și studii de specialitate,
dar și cu respectarea codului deontologic specific profesiei. Experții tehnici atestați, angajați pentru
expertizarea un or proiecte, lucrări de construcții sau construcții aflate în exploatare, răspund pentru
soluțiile date. După proiectați, le revine o parte din răspundere verificatorilor de proiecte atestați,
care după cum reiese din denumire, verifică dacă proiectantul a îndeplinit toate condițiile necesare
în elaborarea proiectului. Specialiștii verificatori de proiecte atestați răspund în mod solidar cu
proiectantul în ceea ce privește asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor proiectului.
Acestia întoc mesc documentația necesară obținerii avizelor și acordurilor, cu respectarea normelor
în vigoare. Mai departe procedura continuă după cum urmează.
Emiterea avizelor și acordurilor, precum și a actului administrativ al autorității competente
pentru protecți a mediului competente privind investițiile evaluate din punctul de vedere al
impactului asupra mediului. P entru emiterea acestor avize, răspunderea cade în sarcina autorităților
administrației publice descentralizate, soecializate , prin verificarea documen tației și dacă aceasta
corespunde reglementărilor din domeniul respectiv. În caz contrar, se emite un aviz negativ sau

70 Decizia 2350 din 11.11.2010
71 Art. 34 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul

36 este solicitată modificarea proiectului în vederea redepunerii documentației pentru obținerea unui
aviz favorabil. Așadar, documentația trece prin mai multe filtre de verificare. Există cazuri în care
un aviz este condiționat de un altul. De exemplu, un aviz ISU poate fi condiționat de avizul de
alimentare cu apă la o anumită presiune, acordul ISC este condiționat de elaborarea expertizei
tehnice, și așa mai departe.
Continuăm procedura cu faza de e laborare a documentației tehnice necesare pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcții, denumită în continuare documentație tehnică – D.T.
După cum reiese din norma metodologică de aplicare a Legii 50/1991, după obținerea tuturor
avizelor și acordurilor, este intocmită documentația tehnică care a suferit modificări in fucție de
condiționările fiecărui aviz. Din punctul dmeu de vedere a ceste două etape merg practic in paralel,
deoarec e se condiționează reciproc. Proiectantul este obligat să introducă în proiect modificările.
Există totuși cazuri în care unele avize se emit fără documentația vizată spre neschimbare, fapt ce
lasă loc de interpretări și poate duce la nerespectarea acelui aviz.
După îndeplinirea obligațiilor privind întocmirea documentației și obținerea avizelor
necesare, se procedează la depunerea documentației în vederea autorizarea executării lucrărilor de
construcții la autoritatea administrației publice competente , împ reună cu certificatul de urbanism și
celelalte acte solictate prin acesta. R esponsabilitatea depunerii documentației poate să revină atât
proiectantului cât și beneficiarului. In acest caz, răspunderea constă în declarația pe proprie
răspundere ca inscris urile în cererea de autorizare sunt exacte și atrag răspunderea penală pentru
falsul în declarații.
Dacă toată procedura decurge cum trebuie, se procedează la verificarea documentației
depuse în vederea emite rii autorizației de construire, etapă î n care d ocumentația trece prin filtrul
autorităților admini strației publice locale pentru, ca și în cazut certifictului de urbanism, verificarea
operativă privind respectarea structurii și conținutului documentațiilor depuse și restituirea, după
caz, a do cumentaț iilor necorespunzătoare, analiza documentației pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcții depuse, în vederea constatării îndeplinirii prin documentația tehnică – D.T.
a tuturor cerințelor și condițiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism, a condițiilor
cuprinse în avizele, acordurile, punctul de vedere și, după caz, actul administrativ al autorității
pentru protecția mediului comp etentă, obținute de solicitant. Ultimul pas din această etapă este
redactarea și prezentarea spre semn are a autorizațiilor de construire.
Din acest moment, dacă documentația răspunde cerințelor înscrise în certificatul de
urbanism, intreaga răspunere privind emiterea nelegală a autorizației de construire revine
autorităților administrației publice, iar c ertificat ul de urbanism poate fi atacat î mpreună cu aceasta
în contencios administrativ . În cele mai multe cazuri, ilegalitatea autorizației pleacă de la
certificatele de urbanism incomplete, dar care nu pot fi atacate pe cale separată deoarece nu

37 constitu ie acte administrative, ci doar o procedură sau un act de informare, dar care impune
anumite limitări. Puterea certificatului de urbanism este trecută cu vederea, din punctul meu de
vedere.
După obținerea autorizatiei de construire începe etapa de execu tare a construcțiilor.
Răspunderea în această etapă le revine responsabililor tehnici cu execția, diriginților de șantier, dar
și proiectanților. În rogramul control al fazelor determinante, proiectantul participă alaturi de
executant si de autoritatea pub lică (ISC) la anumite faze determinante pe perioada executării
lucrărilor de construcții. Proiectanții de regulă se inscriu la cat mai putine faze determinante, lasând
mai multă responsabilitate executantului.
Responsabilii tehnici cu execuția atestați ră spund, conform atribuțiilor ce le revin, pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor, la lucrările de construcții pentru care sunt
angajați.

Secțiunea a I II-a. Autorități emitente

Potrivit competențelor stabilite în legislația în vig oare, atât certificatele de urbanism cât și
autorizațiile de construire se amite de aceleași autorități ale administrației publice locale. Structura
de specialitate condusă de arhitectul -șef al județului, al municipiului București, al municipiului sau
al orașului îndeplinește atribuțiile cu privire la întocmirea, verificarea din punct de vedere tehnic și
propune rea de emitere a avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de
construire;
În vederea asigurări aplicării corecte a documenta țiilor de urbanism și de amenajare a
teritoriului, trebuie să se asigure structuri de specialitate necesare dezvoltării durabile în
concordanță cu planurile de dezvoltare. În vederea realizării acestor obiective, comunele care nu pot
asigura organ izarea structuriii de specialitate pot forma asociații de dezvoltare intercomunitară în
condițiile legii, împreuă cu alte comune sau orașe, în vederea asigurării serviciilor publice privind
emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de constru ire în urma planificării urban e și
teritorială . În cazul în care localitățile nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară
atribuțiile funcției arhitectului -șef vor trebui îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de
specialitate al primarului, care a urmat cursuri de formare profesională în domeniul urbanismul și
amenajării teritoriale. 72

72 Art. 37 alin. (1) din Normele metodo logice de aplicare a legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul

38 Secțiunea a IV-a. Principiile autorizării de urbanism

Pentru ducerea sarcinilor la bun sfărșit pe tot parcursul etapelor de avizare și autorizar e,
regăsim în doctrină 5 principii ale autorizării de urbanism, necesare pentru buna funcționare și
gestionare a structurilor de specialitate în vederea indeplinrii atribuțiilor ce le privesc.

§1. Principiul obligativității autorizării publice a lucrarilor de construcții

Acest prim principiu este consacrat î n legea privind autorizarea construcțiilor încă din
primul articol, unde ne este menționat faptul că edificarea sau demolarea construcțiilor este legală
doar în baza unei autorizații de construire respect iv demolare, emisă conform prevederilor legale în
vigoare. Solicitantul trebuie să aibă un drept de proprietate real asupra imobilului pentru care
dorește emiterea autorizației. O terță persoană nu poate obține autorizație de construire pe un teren
asupra căruia nu are un drept. Orice construcție edificată trebuie să respecte proiectul care a stat la
baza autorizației și implicit autorizația de construire. Autorizatia de construire trebuie să respecte la
rândul ei prevederile înscrise în certificatul de urb anism, iar certificatul să fie în concordanță cu
planurile si regulamentele de urbanism și de amenajare a teritoriului. Toate aceste instrumente
reprezintă filtre de control administrativ prin care trece o documentație

§2. Principiul autonomiei locale

Acest principiu este prevăzut în legea administrației publice locale , conform căre ia,
autoritățile administrației publice au dreptul și capacitatea proprie de a gestiona și soluționa
treburile publice cu privire la buna funcționare a localității, în condițiile l egii. Acest drept aparține
consiliilor locale, primarilor și consiliilor județene, în calitate de autorități ale administrației publice
locale aleși prin vot universal.

§3. Principiul transparenței

Acest principiu este reprezentat de asigurarea caracterului public în procesul de autorizare,
atât cu privire la informarea și consultarea publicului în procesul de aprobare a documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism. D ocumentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului
aprobate , precum și alte reglementări care au stat la baza emiterii certificat elor de urbanism pot fi

39 consultate la cererea solicitanților . De asemenea, se publică lunar lista certificatelor de urbanism
emise cu datele de identificare ale solicitantului și ale imobilului , confor m legii. 73

§4. Principiul d isciplinei autorizării și execuț iei lucrărilor de construcții

Principiu prevăzut tot in legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții ce
prevede necesitatea constituirii unui aparat de specialitate aflat în respons abilitatea arhitectului -șef
pentru toate operațiunile administrative referitoare la avizarea și autorizarea documentațiilor de
urbanism și a construcțiilor.

§5. Principiul celerității autorizării lucrărilor de construcții

În cadrul acestui principiu încadră m nu doar atribuții ale administrației publice locate, dar și
stabilirea termenelor legale de eliberare a actelor administrative și de informare și mai presupune
stabilirea unor sancțiuni corespunzătoare în cazul nerespectării atribuțiilor și a termenelor. Nu în
ultimul rând mai presupune instituirea unor reguli cu privire la simplificarea procedurilor de emitere
a actelor administrative sau de informare.

Secțiunea a V-a. Contenciosul aferent certificatului de urbanism

Din punct de vedere al întinderii ef ectelor sale, de cele mai multe ori certificatul de
urbanism tinde să fie clasificat ca un act administrativ cu caracter individual, astfel cum am detaliat
și în cuprinsul lucrării. Scopul este precis, iar solicitantul este clar identificat.
Dacă vorbim despre contestarea unui certificat de urbanism, în lumina celor prezentate
anterior, aceasta se poate face doar în instanța de contencios administrativ și doar în anumite
condiții. Prima condiție este referitoare la posibilitatea acționării în instanța de contencios
administrativ. Nefiind considerat act administrativ, acesta poate fi supus controlului de legalitate
doar concomitent și interdependent cu autorizația d e construire la baza căruia stă. Pe cale separată
poate fi atacat și atunci când este un certificat de u rbanism de informare solicitat în scopul unor
tranzacții imobiliare sau în anumite condiții în cazul în ca re acesta impune limitări asupra dreptului
de proprietate sau dacă es te considerat act administrativ .
În cazul emiterii unui certificat incomplet sau cu date eron ate sau fără să respecte
prevederile legale în vigoare în materie de urbanism , sau refuzul emiterii unui certificat de

73 A se vedea art. 41 Asigurarea caracterului public din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

40 urbanism, poate face obiectul unei acțiuni în anulare pentru exces de putere și atrag e răspundere
disciplitar ă, administrativă, contravențională, civilă sau p enală, după caz .
A doua condiție este referitoare la termenele de contestare. Actele administrative au două
prevederi referitoare la termenele de contestare și anume: acte le administrative normative, având
aplicabilitate generală pot fi atacate oricând, iar actele administrative individuale, având
aplicabilitate individuală, directă, definită și cuantificabilă pot fi atacate, conform legislației în
vigoare, în termen cuprin s între 6 luni și 1 an, dar doar în cazuri speciale și în conformitate cu
Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ. Termenele de 6 luni, respectiv 1 an sunt
termene ulterioare cărora intervine prescripția.
Însă, pentru ca un act administrativ să poată fi contestat în instanță este necesară parcurgerea
procedurii prealabile. Aceasta reprezintă procesul prin care persoana care se consideră vătămată
într-un drept al său se poate adresa autorității emitente a certificatului de urbanism în vederea
revocării acestuia. Însă, această revocare nu se mai poate produce după ce actul respectiv a intrat în
circuitul civil și a început să producă efecte juridice. Această prevedere este încă o dovadă indirectă
asupra faptului că certificatul de urbanism poate naș te raporturi juridice, deci drepturi și obligații.
Actele administrative intră în circuitul civil astfel: actele administrative normative încep să producă
efecte de la publicarea lor, iar actele administrative individuale produc efecte de la data comunicăr ii
acestora, fapt care a născut în instanțele de contencios administrativ o serie de spețe în care sunt
implicate și organizațiile neguvernamentale care pot lua la cunoștință și termenul maxim de 1 an,
dar de la luarea la cunoștință de către ele prin inter mediul, spre exemplu, al unuia dintre membrii
săi, sau de ce nu de la înființare în cazul in care se nasc asemenea organizații în acest scop.

41 CONCLUZII

După cum am precizat în introducere, î n vederea dezvoltării armonioase a cadrului construit,
precum și a coerenței spațiilor neconstruite rezultate în urma acestora, este imperios controlul
autorizării și executării construcțiilor. Acest control menit să limiteze interesul personal în favoarea
interesului public, se realizează prin existența unui sistem de norme juridice și tehnice, precum și a
procedurilor, de la scară macro la scară micro, pentru că orice prevedere din orice documentație de
urbanism sau amenajare a teritoriului se concretizează în final prin obținerea unei autorizații de
construire, pri n construcția efectivă a clădirilor, respectiv realizarea amenajărilor. Toate acestea au
ca rezultat direct creșterea calității vieții oamenilor, însă trebuie pus mare accent și pe protejarea
mediului și ocrotirea stării de sănătate a acestora. Tocmai din aceste motive legislația privind
avizarea documentațiilor tehnice în domeniu a fost modificată la sfârșitul anului trecut prin Legea
nr. 292/2018, unde se pune un mai mare accent pe această procedură.
Relevanța subiectului ales este dată de faptul că la b aza oricărei documentații, atât de
urbanism, de tipul Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu, cât și de autorizare a
executării lucrărilor de construire, stă întotdeauna certificatul de urbanism. Din punctul meu de
vedere certificatul de urba nism este elementul esențial în orice dezvoltare, deoarece instituie acel
filtru de norme juridice și tehnice , fiind baza acestei proceduri. Certificatul de urbanism asigură
organizarea executării legii, unul dintre punctele pe care le îndeplinește un act administrativ tipic.
Chiar dacă setul de reguli este dat de actele normative, certificatul de urbanism asigură aplicarea
acestora în procesul de autorizare. În acest context legislativ am considerat oportună analiza asupra
duratei de valabilitate a certifi catului de urbanism cu toate implicațiile acesteia, deoarece
nerespectarea sa sau ilegalitatea sa produce efecte asupra actelor emise ulterior în baza acestuia.
Am observat că independent de perioada de valabile care ii este acordată actului, mai exista o serie
de factori externi, precum scopul în care a fost eliberat, actele normative în materie de urbanism în
vigoare sau chiar natura sa juridică, care duc la incetarea valabilit ății acestuia înaint de termen.
În concluzie, menționez că importanța acestu i act administativ este trecută cu vederea de
cele mai multe ori. Este extrem de relevant conținutul acestui act, deoarece în cazul în care prezintă
vicii de redactare, acestea se concretizează în autorizația de construire, care mai apoi sunt executate
și puse în funcțiune . Pe lângă importanța sa administrativă, este deosebit de relevantă durata sa de
valabilitate și ce implică aceasta, deoarece conservarea valabilității prevederilor înscrise în acest act
subliniază puterea pe care acesta o are în procedura de autorizare din punct de vedere al
ultraactivității normei juridice. Având în vedere faptul că această problemă nu este abordată în
niciun act normativ, am considerat oportună această discuție, deoarece practica din administrația
publică nu se suprapune cu acțiunea normei juridice în timp, iar în cazul contestării certificatului de

42 urbanism în instanța de contencios administrativ, implicațiile nescrise ale valabilității sale pot duce
la aparența de nelegalitate în funcție de orientarea asupra naturii sal e juridice.
Sunt foarte multe prevederi în legislația de specialitate care se contrariază și care provoacă
discuții care ajung mai departe la dispute în instanță. Este unanim recunoscut faptul că legislația
românească trebuie îmbunătățită și repede. Trebu ie ca toate prevederile referitoare la domeniul
studiat să fie agregate într -un Cod, respectiv codul amenajării teritoriului, urbanismului și al
construcțiilor, astfel cum se întâmplă în alte țări europene de la care România a preluat în mod
constant model e. Trebuiau preluate nu doar aceste modele, ci și modul lor de punere în aplicare.

43 BIBLIOGRAFIE

I. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. Bischin R., Elemente de dreptul urbanismului în România și Uniunea Europeană. Legislație,
doctrină și juriprudență, Ed. C.H. Beck, București, 2016
2. Bischin R., Certificatul de urbanism, act adminsitrativ sau act de informare?, Ed. C.H. Beck,
București, 2018
3. Cristea S., Teoria generală a dreptului, ed. 3, Ed. C.H.Beck, București, 2018
4. Duțu M., Dreptul urbanismului, ed. a V -a, Ed. Universul juridic, București, 2010
5. Ghica A.N. , Urbanismul. Practică judiciară. Autorizații de construire, certificate de
urbanism și avize, Ed. Hamngiu, București, 2011
6. Podaru O., Drept administrativ vol. I Actul administrativ (II) Un secol de jurisprudenț ă
(1909 -2009) Practică judiciară comentată, Ed. Hamangiu, București, 2010
7. Tofan Apostol D., Drept administrativ vol. II, ed. 4, Ed. C.H.Beck, București, 2017

II. JURISPRUDENȚĂ

1. ÎCCJ, decizia nr. 13 din 26 februarie 2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea
de Apel Cluj – Secția a III -a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.
3.411/100/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept.
2. C.A. București, s. a VIII -a cont. Adm. Și fisc., decizia nr. 1199 din 6 mai 2010
3. C.A. București, s. a VIII -a cont. Adm. Și fisc., decizia nr. 2004 din 15 octombrie 2009
4. C.A. Cluj, s. com., cont. adm. și fisc., decizia nr. 814 din 27 martie 2008,
5. C.A. Brașov, decizia nr. 138/R din 30 mai 2006, în C.P.J. 2006,
6. Trib. Bihor, s. eoni., cont. adm. și fisc., sentința nr. 5G/CA/2003, nepublicată Trib. Bihor, s.
eoni., cont. adm. și fisc., sentința nr. 5G/CA/2003

III. WEBSITE -URI INTERNET
1. https://dexonline.ro/definitie/ce rtificat
2. https://www.slideshare.net/exodumuser/144823018 -dreptulurbanismului
3. http://legislatie.just.ro
4. https://www.juridice.ro