UPGIMEIEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu [600736]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 1

Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA S.C. KAUFLAND ROMANIA SCS …………………………. 7
1.1 PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII ………………………….. …………………………. 7
1.2 ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A UNUI CENTRU LOGISTIC ………………………. 7
CAPITOLUL 2. CONVEIORUL VERTICAL TIP CUREA ………………………….. ……………… 10
2.1 SPECIFICAT II TEHNICE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
2.1.1 Dimensiuni si incarcare ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
2.1.2 Rata de aprovizionare ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
2.1.3 Masele partilor mobile pe transportorul vertical ………………………….. ……………….. 12
2.1.4 Culoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.1.5 Nivel de zgomot ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
2.2 TRANSPORT / PUNERE IN FUNCTIUNE / MONT AJ………………………….. ………….. 12
2.2.1 Generalitati ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.2.2 Transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
2.2.3 Montaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 13
2.3 MENTENANTA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
2.3.1 Plan de mentenanta ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
2.3.2 Mentenata in functie de pictogramele de avertizare ………………………….. …………… 13
2.3.3 Instructiuni de siguranta ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
2.3.4 Echipament de protectie ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
CAPITOLUL 3. A naliza datelor de bază, refacerea desenului de execuție si stabilirea
caracterului producției pentru reperul ”Roata dintata” ………………………….. ………………………. 16
3.1 Analiza datelor de bază și stabilirea caracterului producției ………………………….. ………. 16
3.2 Desenul de executie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
3.3 Stabilirea caracterului productiei ………………………….. ………………………….. ………………. 17
3.4 Analiza caracteristicilor materialului piesei ………………………….. ………………………….. … 19
3.5 Alegerea semifabricatului ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
3.6 Stabilirea ultimei operatii de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata ……………… 22
3.7 Stabilirea succesiunii operatiilor tehnologice ………………………….. ………………………….. 22
3.8 Pr oiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare
mecanică (film tehnologic) ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
3.9 Determinarea ada osului total si a adaosurilor de prelucrare intermediare ………………… 28
3.10 Alegerea utilajelor și a SDV -urilor ………………………….. ………………………….. ………….. 31
3.10.1 Alegerea sculelor aschietoare ………………………….. ………………………….. ……………….. 31

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 2

3.10.2 Alegerea masinilor unelte ………………………….. ………………………….. ……………………. 32
3.11 Determinarea parametrilor operațiilor de prelucrare mecanica a piesei si a normelor
tehnice de timp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 37
3.12 Determinarea regimu rilor de aschiere ………………………….. ………………………….. ………. 39
3.13 Calculul principalilor indicatori tehnico -economici ai fabricației …………………………. 42
CAPITOLUL 4. REDUCEREA COSTURILOR DE TRANSPORT IN CADRUL UNUI
CENTRU LOGISTIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 47
Capitolul 5. Norme cu privire la securitatea muncii, sănătatea muncitorilor și protecția
mediului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 55
5.1 Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 55
5.1.1 Instruirea personalului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 55
5.1.2 Echipament individual de protecție ………………………….. ………………………….. ……… 55
5.1.3 Organizarea locului de muncă ………………………….. ………………………….. …………….. 56
5.1.4 Microclima la lo curile de muncă ………………………….. ………………………….. …………. 56
5.1.5 Instalații electrice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 56
5.1.6 Depozitarea și transportul materiilor prime ………………………….. ………………………. 57
5.2 Norme de tehnica securității muncii în cazul mașinilor unelte ………………………….. …… 57
5.2.1 Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 57
5.2.2 Norme de tehnica securității muncii în cazul mașinilor -unelte de strunjit …………. 58
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 61

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 3

INTRODUCERE

Termenul de logistică este de utilizare recentă în gestiunea economi că a întreprinderii,
însă în alte domenii logistica există de multă vreme.
Sensurile logisticii în Roma Antică:
Logiste -se înțelegea intendentul însărcinat să furnizeze armatei tot ceea ce este nevoie pentru
a duce un război,
Logisteo = administrare – gestionarea fluxurilor necesare reușitei militare,
Logista – ofițer însărcinat cu organizarea amplasamentului pentru legiunile romane.
Principiile logisticii sunt de origine militară. Conducăto rii militari au fost primii care
au dat o utilizare nouă cuvântului logistică.
Logistica este privită ca o parte a artei războiului, fiind considerată ca aplicația practică
a artei de a mișca trupele.
Pentru militari , logistica cuprinde mijloacele și aranjamentele ce permit de a aplica
planurile startegice și tactice.
Strategia decide locul de acțiune, iar logistica aduce trupele în acel loc.
Dacă avem în vedere perioada de timp de 3 500 ani de la apariția omului din care
numărul anilor de război au fost de 3 165 ani, numărul de războaie purtate fiind de 8 000, putem
să ne formăm o imagine de ansamblu asupra importanței logisticii și a evoluției nevoilor
pentru un combatant:

PERIOADA ANALIZATĂ NECESARUL PE COMBATANT
LEGIONAR ROMAN 300 kg
SOLDAT 1914 4 tone
SOLDAT 1945 26 tone
RĂZBOIUL DIN GOLF 3 logisticieni / soldat combatant – 360 tone

Logistica în Franța se dezvoltă mai mult în sec. al XVIII -lea ca știință a raționamentului.
In timpul celui de-al doilea război mondial americanii utilizau cuvântul logistics pentru a
desemna aprovizionările (cu arme, muniții, piese de schimb, reparații) și mijloacele pentru a le
face să ajungă la locul și timpul dorit.
Dezvoltarea logisticii întreprinderii și a caracteristicilor sale, în special complexitatea
activităților care trebu ie îndeplin ite, au făcut ca majoritatea întrep rinderilor moderne să

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 4

considere și să trateze ansamblul mișcării și stocajul materiilor prime, materialelo r, pieselor de
schimb și produselor finite ca un sistem .
Dacă avem în vedere elementele esențiale ale procesul ui de realizare a produselor
necesare satisfacerii nevoilor clienților, pentru realizarea lor întreprinderea va utiliza mai multe
funcții de bază ale logisticii pentru a gestiona și a utiliza cele două tipuri de fluxuri (fizice – de
materiale și informațio nale) ce au sensuri inverse de circulație.
Funcțiile de bază al logisticii sunt cele referitoare la:
• Previzionare
• Aprovizionare, cumpărare
• Gestionarea comenzilor
• Gestionarea stocurilor
• Gestionarea depozitelor
• Manipularea produselor
• Planificarea și organiza rea producției
• Implementarea geografică a uzinelor și depozitelor
• Fluxul de informații
• Ambalare
• Distribuția și transportul de mărfuri
• Servicii către clientelă
Creșterea consumului din ultimii ani a avut un impact major asupra sectorul ui de retail,
iar jucătorii din această industrie au apăsat pedala de accelerație nu doar pe extinde rea
numărului de magazine pe care le dețin în România, ci și pe dezvoltarea platformelor logistice.
Astfel, retailerii au ajuns să controleze – fie în propr ietate, fie cu chirie – sute de mii de metri
pătrați de spații de stocare la nivel național, cu care își aprovizionează magazinele din mediul
offline sau online.
Stocul de spații logistice și industriale au ajuns la finalul lunii august la peste 3,8
milioa ne de metri pătr ați la nivel național, după ce 330.000 de metri pătrați au fost livrați în
piață în cursul acestui an, iar alți 150.000 de metri pătrați ar urma să fie finalizați până la
sfârșitul lui 2018, potrivit datelor companiei de consultanță imobili ară Colliers Int ernati onal.
O parte importantă din cererea care a stimulat această efervescență a pieței de platforme
logistice în 2018, dar și în anii anteriori, a venit din partea retailerilor. Spre exemplu, doar
companiile din industria FMCG ocupă în pr ezent circa 700. 000 de metri pătrați de platforme

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 5

logistice, dintre care 400.000 de metri pătrați se află în proprietatea lor, iar restul sunt spații
închiriate.
Totuși, indiferent că este vorba de depozite proprii sau închiriate, poziționarea acestora
este esențială în r etail, mai ales că timpul de livrare și accesul la o piață cât mai mare joacă
rolurile principale în operațiunile logistice. Un alt factor important în această ecuație a strategiei
de dezvoltare a spațiilor logistice destinate jucătorilor d in retail este r epreze ntat și de costurile
de construcție, care în România sunt rel ativ avantajoase comparativ cu alte țări din regiune, o
astfel de investiție fiind amortizată, în medie, în 12 ani, potrivit datelor Colliers
International. Dupa cele prezent ate mai sus se p oate s pune ca logistica si implicit spatiile de
depozitare au deven it o provocare pentru principalii retaileri din Romania.In acest sens voi
prezenta un spatiu de depozitare complet automatizat exploatat de unul din cei mai mari retaileri
care activeaza pe piata din Romania.
In cadrul proiectului se trateaza proiectarea t ehnologiei de fabricatie a unei roti dintate
din cadrul unei transmisii mecanice cu dantura cilindrica exterioara si profil in evolventa.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 6

Schema de principiu a un ei transmisii me canice

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 7

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA S.C. KAUFLAND ROMANIA SCS
1.1 PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

Povestea Kaufland a inceput in anul 1930 cand Josef Schwarz fuzionează compania sa
comercială cu Südfrüchte „A. Lidl & Comp. “devenind „Lidl & Schwarz KG “ . Firma se
transformă într -un en -gross de produse a limentare. Expansiunea firmei este întreruptă de
izbucnirea celui de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial
se continuă extinderea firmei. In anul 1 968 se deschide primul magazin la Backnang cu numele
de "Handelshof". In anul 1972 sediul firmei se muta la Neckarslum iar in anul 1984 se deschide
primul magazin cu autoservive Kaufland la Neckarslum.In anul 1990 se extinde in mai multe
orase din Germania. In Meissen are l oc des chiderea primului magazin Kaufland cu vanzare
rapida intr -un cort.In anul 1998 incepe expansiunea si in alte tari deschizandu -se astfel primul
magazin in Cehia. În prezent, Kaufland deține peste 1200 de magazine, dintre care mai mult de
650 sunt situate în Germania. Kaufland operează și în alte țări din E uropa Centrală și de Est:
Cehia, Polonia, Croația, Slovacia, România și Bulgaria. În plus, Kaufland dorește să se extindă
în anii următori cu alte două filiale în Republica Moldova și Australia.
Kaufland este prezent în România din anul 2005, și avut în an ul 2011 afaceri de 1,3
miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de hipermarketuri, urmat de Carref our și
Metro, după valoarea vânzărilor. Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi
direcți: Kaufland este primul lanț de hiper marketuri care a intrat în orașele mici din România,
cu 25.000 -40.000 de locuitori, în condițiile în care compe titorii săi Carrefour, Real, Auchan și
Cora ocolesc localitățile cu mai puțin de 100.000 de oam eni. Numărul mediu de angajați ai unui
hipermarket Kaufland este de 150.
În februarie 2008, Kaufland România avea circa 5.650 de angajați, la sediul central, în
cele 31 de magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești . În anul
2014, compania ajunsese a treia în topul angajat orilor privați din România, după Petrom și
Dacia, cu un total de 13.500 de salariați.

1.2 ORGANIZAREA STRUCTUR ALĂ A UNUI CENTRU LOGISTIC

Structura organizatorică poate fi definită ca reprezentând ansamblul persoanelor,
subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea orientate spre realizarea obiectivelor

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 8

prestabilite ale unui centru logistic. Fieca re departament isi are stabi liti indicatori de
performanta si sarcini exacte dupa cum urmeaza:
– Director General, are in subordine atat departamentele administrative cat si
operationale, mentine relatiile cu autoritatile in aria de desfasurare an activitati i;
– Director Operational, are in subordine deparatemente operationale.
– Departamentul operational Food/ Non-Food are ca responsabilitate receptia produselor
din aria mentionata cat si pregatirea pentru livrare catre magazinele arondate.
– Departamentul Operatio nal Fructe&Legume si Produse Proaspete are ca
responsabilitate receptia produselor din aria mentionata cat si pregatirea pentru livrare
catre magazinele arondate.
– Departamentul Tehnic are ca responsabilitate asigurarea mentenantei instalatiilor,
repararea si efectuarea de revizii a utilajelor si curatenia si reciclarea selectiva din cadrul
centrului.
– Departamentul Transport are ca responsabilitate asigurarea incarcarii si livrarilor
bunurilor din cadrul centrului catre magazinele arondate conform graficului de livrare
stabilit.
– Projec t Manager are responsabilitatea implementarii de noi proiecte, analiza detaliata a
rulajelor si stabilirea de layout -uri ale marfurilor in depozit in functie de sezonalitate.
– Departament procese&gestiune stoc are ca responsabili tate verificarea si corectia zilnica
a anumitor stocuri si monitorizarea in timp real din punct de vedere si stem a intrarilor
si iesirilor de marfa astfel incata acestea sa se incadreze in normele de timp stabilite.
– Departament resurse umane are responsabi litatea intocmirii pontajelor pentru toti
angajatii centrului, recrutare de personal, intocmire documente ne cesare angajatilor.
– Departament Securitate are responsabilitatea controlului punctelor de acces in centru.
– Departament SAP – IT are responsabilitate a de intocmire rapoarte cu anumite frecvente
si asigurarea de suport din punct de vedere sistem.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 9

Fig 1.1 Organigrama unui Centru de distributie Director General

Director operatiuni

Departamen t
operational
FOOD/NONFOOD
Departament Tehnic Departament
transport Departament
operational
Fruncte&Legume
Departament
procese&gestiune
stoc Project Manager
Departament
securitate Departament
resurse umane

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 10

CAPITOLUL 2. CONVEIORUL VERTICAL TIP CUREA

Acesta instalatie este de stinata pentru transportul automat cu ajutorul unor benzi transportoare
si depozitarea cu ajutorul unor brate robotizate /macarale a paletilor .Instalatia dispunde de 9 macarale
destinate depozitarii paletilor, inaltimea halei este de aproximativ 30 m, lung imea rafturilor este de
aproximativ 90 m ceea ce ofera o capacitate de depozitare de 32.000 de paleti.Instalat ia dispune de
protectie in caz de instabilitate a tensiunii electice care nu opreste instalatia in caz de lipsa a
energiei.Senzori la statiile cen trale ale macaralelor pentru identificarea paletilor cu defecte.
Dispune de senzori de vibratie, pentru monito rizarea fiecarui component motor.Absoarbe
vibratiile fiecarei roti dintate, a fiecarei osii, detectate vibratii anormale a fiecare rulment, detect eaza
socurile pentru fiecare component.

Fig. 2.1 Etape ale constructiei

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 11

2.1 SPECIFICATII TEHNICE
2.1.1 Dimensiuni si incarcare

Tabel 2.1 Dimensiuni si incarcare cu suport palet EURO
Echipament de
incarcare 1 : palet
EURO Lungime
[mm] Latime
[mm] Inaltime
[mm] Inaltime
inclusiv
echipamet
incarcare Greutate maxima
admisibila
Dimensiuni
exterioare (palet ) 1200 800 144 – 1000 kg
1200 kg (din zona de
receptie pana la zona
de depozitare) Dimensini exterioare
( incarcatura ) 1300 900 – 2250

Tabel 2.2 Dimensiuni si incarcare cu suport sistem de paleti (esenta tare)
Echipament de
incarcare 2 : Sistem
de paleti esenta tare Lungime
[mm] Latime
[mm] Inaltime
[mm] Inaltime
inclusiv
echipamet
incarcare Greutate maxima
admisibila
Dimensiuni
exterioare (palet ) 1200 800 144 –
1000 kg
Dimensini exterioare
( incarcatura ) 1300 900 – 2250

2.1.2 Rata de aprovizionare

Tabel 2.3 Rata de aprovizionare
Componentele
sistemului Destinatie Rata de aprovizionare
Conveior vertical/Tip
curea – 𝑣𝑚𝑎𝑥 1.4 m/s
𝑎𝑚𝑎𝑥 0.8 m/ 𝑠2
Conveior cu role – 𝑣𝑚𝑎𝑥 0.3 – 0.55 m/s
Conveior cu lant – 𝑣𝑚𝑎𝑥 0.3 – 0.55 m/s

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 12

2.1.3 Masele partilor mobile pe transportorul vertical
Tabel 2.4 Masele partilor mobile
Plan de amplasare Ridicare in sarcina [kg] Contragreutate kg]
35720000_VF -6010 1050 1562
35720000_VF -6030 1050 1562

2.1.4 Culoare

Tabel 2.5 Culoare
Parte componenta Culoare RAL
Zona de manipulare Gri deschis 7035
Panouri de imprejmuire Negru inchis 9005
Garduri Gri deschis 7035
Sistem de act ionare Albastru -gri 7031

2.1.5 Nivel de zgomot

Nivelul de zgomot este mai mic de 70 decibeli si este in categoria A.Zgomotul intr egului
sistem depinde de sarcina si de mediul de exploatare, din acest motiv determinarea nivelului de
zgomot se face prin masurarea corespunzatoare pe teren de catre operator.Beneficiarul poate stabili
masuri suplimentare pentru reducerea nivelului de zgomot.
2.2 TRANSPORT / PUNERE IN FUNCTIUNE / MONTAJ
2.2.1 Generalitati

In ziua montajului va avea loc o informare generala cu toti angajatii in materie de regul i de
securitate si sanatate in munca si instructiuni generale legate de instalarea echipamentului.Angajatii
care nu sunt prezenti in momentul prelucrarii instructiunilor, vor avea parte de instructaj separat in
momentul sosirii.Toti angajatii vor semna intr -un registru care dovedeste participarea la instructaj si
insusirea cunostintelor in urma instructajului de sanatate si securitate in munca.Vor avea loc intalniri
regulate c are sunt organizate de catre managerul respon sabil de instalare. Exista un jurnal de instalare
in care sunt notate eventualele nerespectari de regulamet sau eventuale accidente de munca.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 13

2.2.2 Transport

Transportul conveiorului catre locul de instalare nu se incadreaza in categoria de transport
agabaritic. Aceste specificatii sunt discutate in avans intre producator, echipa de asamblare si
beneficiar .
2.2.3 Montaj

Instalarea va fi intotdeauna facuta de personalul calificat al producatorului.Procesul de
asam blare este gestionat de catre managerul res ponsabil cu asamblarea in concordanta cu termenele
stabilite impreuna cu beneficiarul.

2.3 MENTENANTA
2.3.1 Plan de mentenanta

Interval ele de mentenanta generala se refera la o exploatare de 8 ore / zi , 5 zile / saptamana.In
cazul unor timpi de function are diferiti , planul de mentenanta trebuie convertit corespunzator.Dupa
aproximativ 100 de ore de functionare ar trebui ca toate racordurile cu suruburi de pe partile portante
ale transportoarelor verticale s i ale carucioarelor sa fie verificate si remedia te / retrase daca este
necesar.Toate transportoarele verticale si carucioarele, in functie de conditiile de utilizare si
functionare trebuie verificate de catre personal calificat o data pe an.

2.3.2 Mentena ta in functie de pictogramele de avertizare

Graficul de mentenanta a fost suplimentat si cu pictograme. Descrierea acestor pictograme
sunt prezentate in tabelul de mai jos:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 14

Tabel 2.6 Descrierea pictogramelor
Control vizual
Control de zgomot
Este necesara curatenia
Este necesara intervent ia

Fig. 2.2 Exemple de notificari

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 15

2.3.3 Instructiuni de siguranta

Efectuarea curateniei, mentenantei si inspectiei se va face doar in momentul in care utilajul este
scos din functiune.
• Trebuie eliminata orice indoiala ca masina poate fi pornita acci dental.
• Ansamblurile de mari dimensiuni trebuie inlocuite cu mare atentie.
• La lucrarile de intretinere si reparatii la care este necesara slabirea suruburilor, se va asigura
ca dupa ce lucrarile sunt finalizate suruburile sunt stranse la loc.
• Inainte de a lucra la conveioarele verticale , la schimbarea curelei trebuie folosit in stift de
siguranta pentru a aduce cureaua pe pozitia de reparatie.
• Inainte de a schimba curelele trebuie sa se utilizeze caruc ioare de ridicarea iar contragreutatea
trebuie sa fie as igurata cu chingi.

2.3.4 Echipament de protectie

AVERTISMENT !!!
Pericol de cadere de la inaltime.In cazul in care se intampla asta pot aparea
raniri foarte grave sau chiar moarte a.In momentul lucrului la inaltime se vor
folosi dispozitive adecvate pe ntru a preveni caderea.Orice dispozitiv folosit
trebuie verificat odata pe an de un expert.

ATENTIE!!!
Pericol de contact sau inhalare de substante toxice folosite la curatenie.In
cazul in care se intampla asta pot aparea iritatii ale pielii si/sau d ificultati de
respiratie.A nu se folosi substante de curatenie la intamplare, se vor folosi
doar substante re comandate de producator.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 16

CAPITOLUL 3. Analiza datelor de bază, refacerea desenului de execuție si
stabilirea caracterului producției pentru repe rul ”Roata dintata”

Una din cerințele majore ale industriei constructoare de mașini și utilaje constă in pro iectarea și
dimensionarea rațională a semifabricatelor și pieselor corespunzătoare cerințelor constructive
funcționale, precum și în proiectarea co rectă a proceselor tehnologice de prelucrare a pieselor.
O importanță deosebită îl are și prețul de cost al p iesei finite, preț care se dorește evident cât se
poate de mic. Materiile prime, materialele, semifabricatele alese, intreg procesul tehnologic lua t in
ansamblu, iși pun amprenta asupra prețului de cost, preț care trebuie să aibă o justificare economică.
Pentru a obține un preț de cost optim din punct de vedere economic, lucru care nu trebuie să afecteze
în nici un fel condițiile funcționale, constru ctive, tehnice pe care trebuie să le indeplinească piesa
finită.
Tehnologia de fabricație este determinată de caracterul producției și de particularitățile
constructive și de exploatare ale acestuia .
3.1 Analiza datelor de bază și stabilirea caracterului p roducției

Proiectul constă in elaborarea tehnologiei de fabricatiei, pentru reperul „Roata dintată”
prezentată in desenul de executie.Piesa urmează să se fabrice într -o unitate ce dispune de dotările
uzuale necesare prelucrărilor mecanice, iar lotul de fabricație este de 450 bucăți.
Principalele prescripții tehnice ce caracterizează precizia pi esei se referă la paralelismul si
perpendicularitatea sau coaxilitatea alezajelor, distanța dintre alezaje, perpendicularitatea fețelor
frontale ale alezajelor pe axa acestuia, forma geometrică corectă a alezajului, abaterile de formă ale
suprafețelor plan e.
Analiza si controlul desenului privește urmatoarele aspecte:
– desenul este executat la scara 1:2;

– suprafețele de prelucrat au precizate rugozitățile pe dese n, iar cele la care rugozitatea nu este
menționată, vor fi pre lucrate cu Ra = 12,5μm. Aceasta rugozitate este înscrisă deasupra indicatorului;
– pe desenul de execuție sunt trecute toleranțele la cotele libere executate în clasa mijlocie, conform
STAS 2300 -88

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 17

– în indicator este precizat materialul din care este confecționatăpiesa(42MoCr11, conform STAS 741 –
88
– sunt menționate pe desen alte informații referitoare la tratamentul termic imbunătățit HB 270…300
– muchiile se teșesc la 1,5×450 si 2×450.
3.2 D esenul de executie

Desenul de productie al unei piese este un desen definitiv, intocmit la scara care serveste la
executia obiectului reprezentat, cuprinzand toate datele necesare.
Fig. 3.1 Desen de executie roată dințată

3.3 Stabilirea caracterului productiei

Procesul de producție al unui anumit lot de piese este influențată de mai mulți factori
independenți dintre care cei mai importanți sunt: cantitatea produselor fabricate (care determină în
mod direct tipul producției), complexitatea constructiv ă și tehnolo gică a acestora, stabilitatea în timp
a fabricației. Fabricația prin prelucrare mecanică având un caracter complex și dinamic, încadrarea
într-un anumit tip de producție este greu de realizat, de cele mai multe ori coexistând simultan mai

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 18

multe tipuri de p roducție la nivelul diferitelor procese tehnologice, sau chiar în cadrul aceluiași proces,
ceea ce a condus la necesitatea stabilirii unor criterii de determinare a caracterului producției.
Masa piesei pe care trebuie să o prelucrăm, a fost da tă în urma p roiectării piesei în programul
Inventor și are valoarea de 8.172 kg.

Fig. 3.2 Greutatea rotii dintate

Astfel, putem determina tipul producției analizând caracteristicile dimensionale ale piesei din
desenul de execuție și mărimea lotulu i de fabricație care sunt redate în tabelul 3.1
Tabelul 3.1 Alegerea tipului de produc ție

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 19

Deoarece roata dințată are masa de 8,172 kg și știind că lotul de piese este de 450 bucăți putem
aprecia conform tabelului că tipul producției este de serie mijlo cie.

3.4 Analiza caracteristicilor materialului piesei

Alegerea materialelor cat si a tratamentelor termice este strans legata de cunoasterea
conditiilor de functionare a piesei. Proiectantul, la stabilirea marcii materialului, trebuie sa tina
seama de c ondit iile de functionare si in primul rand de fortele care solicita piesa.
Marca materialului prescris de proiectant pentru confectionarea reperului „Roata dintata"
este 42CrMo11 coform STAS 741 – 88.
Deoarece această marcă de oțel nu se mai regăsește în s tanda rdele actuale, prin comparația
concentrațiilor elementelor chimice care îl c ompun, s -a identificat o altă marcă de oțel recomandată
pentru construcția de angrenaje și care are o compoziție chimică asemănătoare și anume 42CrMo4
conform SR EN. 10083 – 1,2.
Compozi ția chimic ă si caracteristicile mecanice ale materialului 42CrMo4 (42Mo Cr11)
sunt prezentate in tabelele mai jos:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 20

Tabel 3.2 Compozitia chimica

Tabel 3.3 Caracteristici mecanice
MARCA
DE OTEL Rp02
N/mm2
Min Rm
N/mm2 As
% Z
% Rezilienta
DVM/ISO -V
J min HB

42CrMo4 340 600 15 40 30-35 241

3.5 Alegerea semifabricatului

Semifabri catele se aleg în funcție de dimensiunile și configurația roții:
– pentru d<50mm, se folosesc bare laminate, trase sau semifabricate extrudate;
– pentru d>50mm, se folosesc semifabricate forjate, matrițate sau turnate.
Roțile dințate de diametre mari se execut ă din semifabricate forjate, laminate, ev entual turnate,
asamblate prin sudare, cu coroane din oțeluri corespunzăto are, realizate prin vălțuire la cald.
Pentru realizarea acestui lot de piese, care face obiectul prezentului proiect, se recomandă
realizare a semifabricatului prin forjare.
Conform condițiilor impuse pentru alegerea semifabricatelor din STAS 2171/2 -84 put em alege
semifabricat forjat de tip disc găurit.
– condiții semifabricat forjat de tip disc găurit:
o h < 0,5 ∙ d ↔ 64 mm < 134,5 mm
o di< 0, 5 ∙ d ↔ 62 mm < 134,5 mm
Pentru reperul roată dințată condițiile de mai sus sunt indeplinite.
Masa semifabricatului : 34,430 kg; MARCA
DE OTEL C Si
max Mn P
max S
max Cr Mo Ni
42CrMo4 0.38-0.45 0.4 0.6-0.4 0.025 0.035 0.4-1.2 0.15-0.3 –

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 21

Fig. 3.3 Masa semifabricatului
Adaosurile de prelucrare standardizate pentru piese forjate de tip disc gaurit au dimensiunile
date pentru roata dințată de executat sunt :
h = 10±3 mm; d =12 ±4 mm; di =14±4mm.
Indicele de utilizare a materialului K m arată gradul de apropiere dintre forma și dimensiunile
semifabricatului și ale piesei finite.
Km=mp
msf
mp – masa piesei
msf – masa semifabricatului
mp= 8,172 kg
msf= 34,43 kg
Km=8,172 kg
34,43 kg=0,237

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 22

3.6 Stabilirea ultimei operatii de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata

Pentru realizarea unei suprafețe prin prelucrare mecanică, este necesară parcurgerea unor etape
de prelucrare.
Prin etape de prelucrare se înțeleg operațiile, așezările, fazele și trecerile necesare realizării
condițiilor tehnice impuse suprafeței. Indiferent de procedeul de prelucrare, aceste etape pot fi: de
degroșare, de semifinisare, d e finisare și de superfinisare.
În literatura de specialitate există tabele cu clasele de precizie și rugozitățil e economice, pe
baza cărora se stabilește pentru fiecare suprafață ultima etapă de prelucrare mecanică.Pentru piesa
,,roată dințată” suprafețel e supuse prelucrării sunt urmatoarele :

Fig. 3.4 Alegerea suprafetelor
3.7 Stabilirea succesiunii operatiilor tehnologice

Succesiunea operațiilor tehnologice în procesul de fabricare a pieselor, are influență asupra
performanțelor de precizie și calita te a suprafețelor piesei și asupra costului fabricației.
Tinand seama de tipul semifabricatului ales s i de geometria piesei si caracteristicile de
rugozitate impuse,succesiunea operațiilor tehnologice este inscrisă in tabelul 3. 4, iar ultima operație
de pr elucrare mecanică pentru fiecar e suprafața este prevazută in tabelului 3. 5.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 23

Tabel 3.4 Succesiunea operațiilor tehnologice
Nr. crt. Cod operație
tehnologică Denumirea operației
1 I Strunjire degrosare
2 II TT Imbun ătățire
3 III Strunjire finisare
4 IV Găurire
5 V Mortezare canal de pan ă
6 VI Danturarea prin frezare cu frez ă melc modul
7 VII Rodare
8 VIII Control final
Tabelul 3.5 Ultima operație de prelucrare mecanică

Nr. Precizia Rugozitatea Ultima operație de
crt. Suprafața Abat.sup.
(mm) Abat. inf.
(mm) Ra (
m ) prelucrare mecanică
0 1 2 3 4 5
1 Suprafața 1 – – 12,5 Strunjire frontală de
degrosare
2 Suprafața 2 0 -0,100 3,2 Strunjire cilindrică
exterioară de finisare
3 Suprafața 3 +0,030 – 12,5 Strunjire cilindrică
interioară de finisare
4 Suprafața 4 – – 12,5 Strunjire frontală de
degrosare
5 Suprafața 5 – – 12,5 Strunjire frontală de
degrosare
6 Suprafața 6 – – 12,5 Strunjire cilindrică
exterioară de degroșare
7 Suprafața 7 – – 12,5 Strunjire cilindrică
interioar ă de degrosare
8 Suprafața 8 – – 12,5 Găurire
4 Suprafața 4 +0,030 +0,060 1,6 Mortezare de finisare
10 Suprafața 10 – – 1,6 Danturare de finisare

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 24

3.8 Proiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare mecanică
(film te hnologic)

O etapă importantă în proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere o
reprezintă determinarea structurii procesului și numărului de operații.
Alegerea judicioasă a bazelor tehnologice constitue una din problemele cele mai importa nte
ale proiectării proceselor te hnologice. Un principiu fundamental în tehnologia prelucrării mecanice
este acela de a utiliza, pe cât posibil, aceleași baze tehnologice pentru cât mai multe operații de
prelucrare.
Stabilirea succesiunii operațiilor, așez ărilor și fazelor (proiectarea fi lmului tehnologic sa
itinerarul tehnologic) se face în funcție de tipul semifabricatului adoptat, de volumul producției, de
baza materială și de ultima operație de prelucrare mecanică ce se execută pentru fiecare suprafață a
reperului studiat.
Ultima opera ție de prelucrare mecanică se stabilește în funcție de precizia si rugozitatea
economică prescrisă suprafețelor.Proiectarea filmului tehnologic se poate realiza ținând seama de
două aspecte:
– diferențierea operațiilor – când piesele se prelucrează pe un n umăr relativ mare de mașini –
unelte, fiecare executând un anumit tip de prelucrare (strunjire, găurire, frezare, etc.). Avantajul
utilizării mașinilor -unelte universale îl reprezintă faptul că nu necesită calificarea ridicat ă a
operatorilor, procesul tehnol ogic este elastic, fără intervenții esențiale pentru a se trece la o nouă
fabricație;
– concentrarea operațiilor – când se utilizează un număr relativ mic de mașini ¬unelte și utilaje
specializate, de inaltă productivitate, care pot prelucra simultan mai m ulte suprafețe, operațiile
diferențiindu -se numai la prelucrările de mare finețe.
Filmul tehnologic de realizare a reperului din tema proiectului este prezentat în tabelul

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 25

Operația
Așezarea
Faza

Denumirea fazei
Scula ashietoare Schița așezării
Utilajul
tehnologic
Mijloc de
măsurare
/verificare
0 1 2 3 4 5 6 7
I
A 1 Strunjire cilindrica frontal
74-64
CNMG 12 04 16 -PR
Strung universal
C11MT (ZMM –
BULGARIA) subler 2 Strunjire cilindrica exterioara
Ø 270,3×35
3 Strunjire cilindrica interioara
Ø 54,470×6 4
4 Strunjire cilindrica frontal
Ø 85×12
5 Strunjire cilindrica frontala
Ø 85×13
B
B
6 Strunjire cilindrica frontal
64-64
CNMG 12 04 16 -PR

7 Strunjire cilindrica exterioara
Ø 270,3×2 4
8 Strunjire cilindrica frontal
Ø 40×12
4 Strunjire cilindrica frontal
Ø 40×13

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 26

II 10 Tratament termic de
imbunatatire
(Calire+Revenire)
Cuptor –
III A 11 Strunjire cilindrica exterioara
Ø 26 4×40
CNMG 04 03 08 -WF

Strung universal
C11MT ( ZMM –
BULGARIA) subler
comparator
pentru
verificarea
rugozitatii 12 Strunjire cilindrica interioara
Ø 62×64
13 Tesire 2×450
14 Tesire 1,5×450
15 Tesire 2×450
B 16 Tesire 2×450
CNMG 04 03 08 -WF
17 Tesire 1,5×450
18 Tesire 2×450

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 27

IV C 14 Pregaurire burghiu Φ 25
Masina de gaurit radial
INFRATIREA tip GR
820 M micrometru 20 Burghiere burghiu Φ 37
21 Largire adancitor Φ 40
22 Alezare alezor Φ 40
V C 23 Mortezare de degrosare canal
de pana
Cutit de mortezat
Masina de frezat
univers ala tip FUS 22 –
2M comparator
pentru
verificarea
rugozitatii 24 Mortezare de finisare canal de
pana
VI C 25 Danturare de degrosare
Freza melc modul
Masina de frezat roti
dintate FD 400 comparator
pentru
verificarea
rugozitatii 26 Danturare de finisare
VII C 27 Rodare dantura
comparator
pentru
verificarea
rugozitatii
VIII 28 Control final – – – –

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 28

3.9 Determinarea adaosului total si a adaosurilor de prelucrare intermediare

Adaosul de prelucrare pentru prelucrarea mecanica este m arimea stratului de metal, masurat
pe directia normalei la suprafata prelucrata, ce se indeparteaza prin aschiere.
Tabelul 3.6 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 1

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
lmax*
(Lmin*) lmin
(Lmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 74
Degroșare IT11 140 10 64,045 63,405 10 64

Tabelul 3.7 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 2

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiu
ne si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – Ø 281
Degroșare IT11 320 10,7 Ø 270,701 Ø 270,381 10,7 Ø
270,381+0,3
20
Finisare IT8 81 1,3 Ø 26 4,081 Ø264 1,3 Ø
264−0,1000

Tabelul 3.8 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 3

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
si abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – Ø 43
Degroșare IT11 140 16,5 Ø54,280 Ø54,470 16,5 Ø
54,470+0,140
Finisare IT7 30 2,5 Ø61, 470 Ø62 2,5 Ø 620,030

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 29

Tabelul 3.9 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 4

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
lmax*
(Lmin*) lmin
(Lmax) Adao sul
calculat
(real) Dimensiune si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 64
Degroșare IT11 140 12 57,140 57 12 57

Tabelul 3.10 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 5

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
lmax*
(Lmin*) lmin
(Lmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
si abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 57
Degroșare IT11 140 13 44,140 44 13 44

Tabelul 3.11 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 6

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
lmax*
(Lmin*) lmin
(Lmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
si abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 52
Degroșare IT11 140 12 40,140 40 12 40

Tabelul 3.12 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 7

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
lmax*
(Lmin*) lmin
(Lmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensi
une si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 40
Degroșare IT11 160 13 27,160 27 13 27

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 30

Tabelul 3.13 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 8

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiu
ne si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – 0
Pregaurire IT10 70 0 Ø 25 Ø 24, 430 0 Ø 25−0,0700
Burgh iere IT10 70 12 Ø 37 Ø 36, 430 12 Ø 37−0,0700
Largire IT4 43 2,6 Ø 34.6 Ø 34,457 2,6 Ø 34,6−0,0430
Alezare IT8 27 0,4 Ø 40 Ø 34,473 0,4 Ø 40−0,0270

Tabelul 3.14 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 4

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensi
une si
abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – Ø 62
Degroșare IT11 110 1 Ø 70,847 Ø 70, 457 1 Ø 70, 457
Finisare IT4 43 1 Ø 71, 457 Ø 72 1 Ø 72

Tabelul 3.15 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața 10

Succesiunea
operațiilor Clasa
de
preciz. Toler.
Adaosul
normat
dmax*
(Dmin*) dmin
(Dmax) Adaosul
calculat
(real) Dimensiune
si abateri
μm mm mm mm mm
Semifab. – – – – – – –
Degroșare IT4 74 17,15 – – 17,15 –
Finisare IT7 30 0,85 – – 0,85 –

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 31

3.10 Alegerea utilajelor și a SDV -urilor
3.10.1 Alegerea sculelor aschietoare

Sculele așchietoare se aleg în funcție de forma și dimensiunile suprafeței de prelucrat, tipul
prelucrării și materialul piesei, tipul și dimensiunile mașinii−unelte.
Pentru operațiile tehnologice cuprinse în filmul tehnologic al piesei, se aleg următoarele scule:
Tabel 3.16 Caracteristicile sculelor aschietoare

Nr.
crt.
Faza Denumirea sculei
așchietoare (catalog)
Schița sculei așchietoare
Caracteristici tehnice
0 1 2 3 4
1 1,2,3,
4,5,6,
7,8,4

CoroTurn T -MAX -P

CNMG 12 04 16
-PR

PR / GC4225

ap=4(1.5-7) mm
fn=0.5 (0.32-0.75) mm/r
vc = 275 m/ min

2 12,13,14,
15,16,17,
18,14
CoroTurn T -MAX -P

CNMG 04 03 08 -WF

-PF / GC4215

ap=1(0.3-2) mm
fn=0.3 (0.1-0.5) mm/r
vc= 415m/ min

4 20,21 Burghie Φ25, Φ37
DIN 1870

5 22 Rasnov
Adancitor
DIN 375 – 3010 d2 = 40 mm
d3 = 10 mm
l1 = 140 mm
l2 = 40 mm
6 23 Rasnov
Alezor d1 = 40 mm
l1 = 324 mm
l2 = 81 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 32

DIN 208 – 4030
7 24 Cutit de mortezat

b = 32
b1 = 12
L = 400
l = 150
8 25,26 Rasnov
Freza melc modul
DIN 5462
m = 8
D = 125
d = 40
L = 170
z = 10

3.10.2 Alegerea masinilor unelte

Mașinile unelte se aleg ținând cont de:
-tipul prelucrării;
-forma și dimensiunile piesei;
-se va avea în vedere și masa piesei astfel încât defo rmările elastice ale sistemului sã nu
depășească valor ile impuse de precizia prelucrării (mașina să aibă o r igiditate suficient de
bună);
-volumul producției.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 33

Operatia tehnologica I+III – Strunjirea – Strung universal C11MT (ZMM -BULGARIA)

Caracteristicile tehnice:
– inălțimea centrelor: 300mm
– diametrul maxim peste batiu: 60 0mm
– diametrul maxim peste sania transversală: 400mm
– diametrul maxim locaș punte: 800mm
– lungimea piesei ce poate fi prelucrată în punte: 240mm
– lățimea batiului: 400mm
– distanța maximă dintre centre: 1000, 1500, 2000, 3000, 4000, 5000mm
– cap universal DIN 5502 7: nr. 8
– alezaj arbore principal: 80mm
– putere motor electric: 7,5 kW
– număr avansuri: 160
– avans longitudinal: 0,0 – 12 mm/rev
– avans transversal: 0 ,01 – 6 mm/rev
– avans rapid longitudinal: 3800 mm/min
– avans rapid transversal: 1 400 mm/min
– posibilități filetare : 80
– filet metric: 0,25 – 120 mm
– filet inch: 120 – ¼ tpi
– interval filete modul: 0,625 – 30 modul
– interval filete DP: 480 – 1 pași/țoli
– cursa sani ei transversale: 315 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 34

– cursa saniei superioare: 130 mm
– diametrul pinolei păpușii mobile: 40 mm
– conicitatea pin olei: Morse Nr. 6

Operatia tehnologica IV – Gaurirea – Masina de gaurit radial INFRATIREA tip GR 820 M

Caracteristicile tehnice:
– cursa pinolei: 400 mm
– diametrul coloanei: 500 mm
– cursa saniei de gauri re pe brat: 1600 mm
– inaltimea masinii: 3775 mm
– cursa bratului pe coloana: 800 mm
– distanta min / max de la placa de baza la axul principal: 400 mm / 1800 mm
– conul axului principal: MORSE 6
– puterea motorului electric principal: 7,5 kW
– diametrul maxim de gaur ire:
o in otel: 80 mm
o in fonta: 100 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 35

Operatia tehnologica V – Mortezarea – Masina de frezat universala tip FUS 22 – 2M

Caracterist ici tehnice:
– suprafata de lucru a mesei de baza: 220/670 mm
– cursa maxima transversala a saniei orizontale: 250 mm
– cursa maxima longitudinala a mesei de baza: 320 mm
– conul arborelui principal orizontal: ISO 40
– suprafa de lucru a mesei fixe (echer): 320 x 670 mm
– conul arborelui capului de frezat ve rtical cu pinola: ISO 40
– masa maxima a piesei de prelucrat: 100 kg
– cursa maxima verticala a suportului mesei: 300 mm
– rotirea capului de frezat vertical: 360o
– numarul treptelor de turatii: 18
– domeniul de turatii: 45 – 2240 rot/min
– numarul treptelor de avansuri: 18
– domeniul de avansuri: 12,5 – 630 mm/min
– viteza avans rap id: 1200 mm/min

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 36

Operatia tehnologica VI – Danturarea – Masina de frezat roti dintate FD 400

Caracteristici tehnice:
– diameterul max de prelucrare: 400 mm
– modul maxim: 8 mm
– cursa axiala maxima: 300 mm
– cursa tangentiala maxima: 150 mm
– numarul m inim de dinti: 8
– unghiul maxim de inclinare a capului de frezat: +/ – 600
– diametrul mesei: 450 mm
– diametrul alezajului mesei: 70 mm
– turatia arbore lui portfreza: 50 -300 mm
– limitele avansului de lucru:
o axiale 0,71 – 6 mm
o tangentiale 0,1 – 4 mm
o radiale 0,05 – 2,0 mm
– avansuri rapide:
o axial 360 mm / min
o radial 360 mm / min
– Tensiune / Frecventa: 380 V / 50 H z
– Putere motor principal: 7,5 kW

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 37

– Tensiune / Frec venta: 380 V / 50 Hz
– Putere motor principal: 7,5 kW
– Putere totala: 14 kW

3.11 Determinarea parametrilor operaț iilor de prelucrare mecanica a piesei si a normelor
tehnice de timp

Normarea muncii reprezinta activiatetea de cercetare analitica a proceselor de munca
pe baza unor metode si procedee adecvate.Norma tehnica se face pe baza normelor de timp,
adica a timpului necesar pentru executarea unei anumite lucrari tehnologice in con ditii tehnico –
economice si organizatorice date.
Norma de munca cu fundamentarea tehnica se numeste norma tehnica si se poate
determinaca norma de tim p sau norma de productie.
Norma de timp [Nt] reprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui pr odus
in anumite conditii tehnico -organizatorice.
Norma de productie[Np] este marimea inversa a normei de timp si se exprima prin
cantitatea de produs e executate in unitatea de timp.
Timpul operativ[top] denumit si timp efectiv este timpul consumat pentru preluarea
materialului in decursul caruia se realizeaza procesul tehnologic de prelucrare mecanica.
Timpul de baza[tb] se mai numeste si timpul de mas ina –este timpul necesar pentru
prelucrarea materialului sau a semifabricatului pentru a -i schimba aspectu l si forma sau pentru
a stabili pozitia reciproca a pieselor daca este cazul unui montaj.
Timpul auxiliar[ta] este timpul in cursul caruia nu se produ ce nici o modificare
cantitativa sau calitativa a obiectului muncii.
Timpul de intreruperi reglementare : tir= ton +tic
Timplu de deservire[td] a locului de munca este alcatuit din timpul de deservire
tehnica[tdt] -in cursul caruia executantul asigura pe in treaga perioada a schimbului de munca ,
mentinerea in stare normala de functionare a utilajelor si de util izare a sculelor si timpul de
deservire organizatorica[tdo] – in cursul caruia executantul asigura organizarea ,aprovizionarea

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 38

si ingrijirea locului de munca. Determinarea normei de timp impune determinarea timpului
total necesar pentru parcurgerea tuturor operațiilor. td=tdt+td
Timpul de bază, adică timpul necesar pentru strunjirea unei suprafețe, este definit prin relațiile
următoare:

Figura 3.5 Strunjire exterioară – schița de calcul a timpului de bază
Formule de calcul
𝑡𝑏=𝐿
𝑠×𝑛×𝑖=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠×𝑛×𝑖 [𝑚𝑖𝑛 ]
𝑡𝑏=𝑡
𝑡𝑔 ϰ+(0,5…2) [𝑚𝑚 ]
𝑙2=(1…5) [𝑚𝑚 ]
a. Schita b. Formula

Figura 3.6 Strunjire frontală – schița de calcul a timpului de bază
În care:
➢ L este lugimea cursei de lucru a sculei I sensul avansului
➢ i = numărul de treceri necesar pentru executarea suprafeței respective
➢ l = lungimea suprafeței prelucrate [mm]
➢ l1= distan ța de pătrundere (intrare) a cuțitului [mm]
➢ l2=distanta de depășire a s culei (l2=0….5mm)
➢ s- avansul [mm/rot]
➢ n =turația piesei [rot/min]
Formule de calc ul
𝑡𝑏=𝐿
𝑠×𝑛×𝑖=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠×𝑛×𝑖 [𝑚𝑖𝑛 ]
𝑡𝑏=𝑡
𝑡𝑔 ϰ+(0,5…2) [𝑚𝑚 ]
𝑙2=(1…5) [𝑚𝑚 ]

a. Schita b. Formula

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 39

Figura 3.7 Elementele cursei de lucru a cuțitului

3.12 Determinarea regimurilor de a schiere

Elementele regimului de așchiere, adâncimea t, avansul s, viteza de așchiere v (sau turație n)
sunt determinate de o serie de factori care pot fi grupați astfel:
➢ Relativ la semifabricat și piesă:
-material, calitate, tratament termic;
-adaosul t ehnologic de prelucr are;
-forma, dimensiunile și plasarea suprafeței prelucrate;
-condiții tehnologice (rugozități, precizii etc)
➢ Relativ la sculă:
-materialul părții așchietoare;
-formă și dimensiunile capului cuțitului
-forma și dimensiunile tăișul ui
-durabilitatea i mpusă tăișului sculei
➢ Relativ la mașina -unelta:
-posibilități de prindere a pieselor și sculelor
-game de avansuri și turații
-momente maxim admise de sistemele cinematice

L- lungimea cursei de lucru a sculei în sensul
avansului [𝑚𝑚 ];
l-lungimea suprafeței prelucrate [𝑚𝑚 ];
𝑙1- distanța de pătrundere a cuțitului [𝑚𝑚 ];
𝑙2- distanța de depășire a sculei [𝑚𝑚 ];
𝑙3- lungimea suprafeței prelucrate pentru
așchia de probă [𝑚𝑚 ];
s- avansul [𝑚𝑚 /𝑟𝑜𝑡];
n- turația piesei [𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛 ];
a. Schita b. Formula

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 40

-puterea disponibilă pentru așchiere

Formule de calcul
𝑡𝑏=𝐿
𝑠×𝑛×𝑖=𝑙+𝑙1+𝑙2
𝑠×𝑛×𝑖 [𝑚𝑖𝑛 ]
– la burghiere cu ascuțire simplă;
𝑙1=𝑑
2𝑐𝑡𝑔ϰ+(0,5…3) [𝑚𝑚 ]
– la burghiere cu ascuțire dublă;
𝑙1=𝑑
2𝑐𝑡𝑔ϰ+(1…6) [𝑚𝑚 ]

a. Schita b. Formula

Figura 3.8 Formule de calcul a timpului de bază la găurire

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 41

OPERATIA
ASEZAREA
FAZA
Dimensiunea
suprafetei
Lungimea
suprafetei Parametrii regimului de aschiere Componentele normei tehnice de timp
Norma
de timp
NT Tb Timp auxiliar, T a
Tdt Tdo Ton Tpi/n i t
mm s
mm/rot n
rot/min v
m/min Ta1 Ta2 Ta3 Ta4 Total
I A 1 Ø 281 64 1 6 0,5 300 275 0,442 1,2 0,4 0,25 0,27 2,62 0,011 0,004 0,275
0,065 2 Ø 270,381 35 1 6 0,5 350 275 0,216 – 0,4 0,3 0,36 1,56 0,005 0,002 0,15 4
3 Ø 54,470 64 3 6 0,5 1500 275 0,281 – 0,4 0,3 0,25 1,45 0,007 0,002 0,155
4 Ø 85 185 2 6 0,5 1050 275 0,718 – 0,4 0,25 0,30 1,45 0,017 0,007 0,145
5 Ø 85 125 2 7 0,5 1050 275 0,485 – 0,4 0,25 0,30 1,45 0,012 0,004 0,174
B 6 64 64 1 6 0,5 800 275 0,100 1,2 0,8 0,25 0,22 2,47 0,002 0,001 0,231
7 Ø 270,381 24 1 6 0,5 350 275 0,17 4 – 0,4 0,3 0,36 1,56 0,004 0,001 0,156
8 Ø 40 180,3 2 6 0,5 475 275 0,741 – 0,4 0,25 0,30 1,45 0,018 0,007 0,147
4 Ø 40 120 2 7 0,5 475 275 0,443 – 0,4 0,25 0,30 1,45 0,012 0,004 0,174
Total componente si norma de timp pentru operatia I 3,657 – – – – 15,46 0,041 0,036 1,720 0,065 21,02 4
III A 11 264 40 2 1 0,3 500 415 0,542 1,2 0,4 0,3 0,36 2,76 0,013 0,005 0,247 0,065 12 Ø62 64 3 1 0,3 2000 415 0,300 – 0,4 0,3 0,22 1,42 0,007 0,003 0,154
Total componente si norma de timp pentru operatia III 0,842 – – – – 4,08 0,020 0,008 0,451 0,065 5,466
14 Ø 25 28 6 12,5 0,020 1156 231,2 0,14 0,14 0,18 0,04 – 0,36 0,004 0,007 –
0,072 20 Ø 37 28 6 18,5 0,20 418,8 183,8 0,2 0,14 0,18 0,04 – 0,36 0,006 0,008 –
21 Ø 34,6 28 6 14,8 0,85 105,8 84,4 0,34 0,14 0,18 0,04 – 0,36 0,010 0,010 –
22 Ø 40 28 6 20 3,05 34,7 121,1 0,23 0,14 0,18 0,04 – 0,36 0,006 0,008 –
Total componente si norma de timp p entru operatia IV 0,46 – – – – 1,44 0,026 0,033 – 0,072 2,531
V C 23 Ø 70, 457 128 1 12 0,2 21,4 5,5 2,33 1,45 1,2 0,37 0,17 3,14 0,04 0,05 0,16 0,107 24 Ø 72 128 1 12 0,08 34,6 10,15 3,15 1,45 1,2 0,37 0,17 3,14 0,06 0,06 0,22
Total componente si n orma de timp pentru operatia V 5,48 – – – – 7,38 0,10 0,11 0,38 0,107 13,557
VI C 25 40 1 1,6 154 60,32 12,25 2,4 7,5 – – 4,4 0,306 0,22 0,66 0,156 26 40 1 0,8 626 246 6,78 2,4 7,5 – – 4,4 0,16 4 0,16 0,44
Total componente si norma de timp pentr u operatia VI 14,03 – – – – 14,8 0,475 0,38 1,115 0,156 40,45
Timpul total 84,733
NTtotala =1.88+45.2+34.88+3.21=84, 47 min

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 42

3.13 Calculul principalilor indicatori tehnico -economici ai fabricației

Unul din indicatorii de bază ce caracterizează calitate a activității unei întreprinderi este costul
de producție pe unitatea de produs.
Costul de producție reprezintă valoarea bănească a materialelor, manoperii și a tutur or
celorlalte cheltuieli pe care le necesită realizarea unui produs.
Determinarea costulu i de producție se realizează prin calculul succesiv al valorii
componentelor sale:
a) Costul materialelor, C m se determină cu relați a:
Cm=[MsfPm-(Msf-Mp)Pdes](1+Papr
100) (1)
în care:
Msf – reprezintă masa semifabricatului (kg); M sf = 34,43 kg;
Mp – masa piesei (kg); M p = 8,172 kg;
Pm – prețul unitar al materialului (lei/kg); P m = 5 lei/kg;
Pdes – prețul de vânzare al deșeurilor (lei/kg); P des = 2 lei/kg;
Papr – cota chelt uielilor de aprovizi onare [%]; valori uzuale: 5.. .15 %, se adoptă 10%;
Cm=[34,43∙5 -(34,43 -8,172 )∙2](1+10
100)=131,54 lei
b) Cheltuieli cu manopera directă (salarii); se calculează cheltuielile S i cu salarizarea
operatorului pentru fiecare operație i:
Si=NtiShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100) (2)
Nti-norma de timp la operația i [min/buc];
CAS – contribuția angajatorului la Asigurările Sociale; CAS = 25 %;
CASS – contribuția angajatorului la Asigu rările Sociale de Să nătate; CASS = 10%;
CAM – contribuția asiguratorie pentru muncă: CAM= 2.25%

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 43

– Strunjire de degrosare
Si= NsdShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100)=4,41 lei/operație

Nsd=21,024
60=0,35 h

Shi= 12 lei/h;
CAS = 25 % ∙ Shi = 3 lei;
CASS = 10% ∙ Shi = 1,42 lei;
CAM = 2.25% ∙ Shi = 0,27 lei
– Strunjire de finisare
Si= NsfShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100)=1,14 lei/operație
Nsf =5,466
60=0,04 h
Shi= 15 lei/h;
CAS = 25 % ∙ Shi = 3,75 lei;
CASS = 10% ∙ Shi = 2,4 lei;
CAM = 2.25% ∙ Shi = 0,33 lei
– Găurire
Si = NgShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100)=0,5 lei/operație

Ng=2,53
60=0,04 h

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 44

Shi= 12 lei/h;
CAS = 25 % ∙ Shi = 3 lei;
CASS = 10% ∙ Shi = 1,42 lei;
CAM = 2.25% ∙ Shi = 0,27 lei
– Mortezare
Si = NmShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100)=2,78 lei/operație

Nm=13,55
60=0,22 h

Shi= 12 lei/h;
CAS = 25 % ∙ Shi = 3 lei;
CASS = 10% ∙ Shi = 1,42 lei;
CAM = 2.25% ∙ Shi = 0,27 lei
– Danturare
Si = NdShi
60(1+CAS+CASS+CAM
100)=8,56 lei/operație

Nd=40,45
60=0,68 h
Shi= 12 lei/h;
CAS = 25 % ∙ Shi = 3 lei;
CASS = 10% ∙ Shi = 1,42 lei;
CAM = 2.25% ∙ Shi = 0,27 lei

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 45

c) Costul de secție C Sj se calculează pentru toate operațiile i care se realizeaza în secția
respectivă j:

CSj=∑Si(1+RSj
100) (3)

CSj=∑Si(1+RSj
100)=86,4 5 lei
∑S i = 17,34 lei
RSj – regia secției = 400%.
d) Costul total de secție C S (pentru toa te secțiile care con tribuie la realizarea produsului):
CS=Cm+∑CSj (4)

CS=Cm+∑CSj=131,54+86,45=218,54 lei

e) Costul de producție, Cp :

Cp=Cp(1+Rint
100) (5)

Cp=Cs(1+Rint
100)=284,10 lei

Rint reprezintă regia întreprinderii = 30%
Pentru creșterea productivității prelucrării me canice este deosebit de importantă red ucerea
timpului auxiliar; acest lucru se poate aplica folosind indicatorul de continuitate a funcționării
mașinii –unelte.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 46

ICMU =tb
to=tb
tb+ta
în care: t b reprezintă timpul de bază; t b = min; t op – timpul operativ ; top = min;
ICMU strunjire degrosare =tb
tb+ta=3,657
15,46+3,657=0,14
ICMU strunjire finisare =tb
tb+ta=0,842
0,842+4,08=0,17

ICMU danturare =tb
tb+ta=14,03
14,03+14,8=0,44

ICMU mortezare =tb
tb+ta=5,48
5,48+7,38=0,42

𝐼𝐶𝑀𝑈 𝑔𝑎𝑢𝑟𝑖𝑟𝑒 =𝑡𝑏
𝑡𝑏+𝑡𝑎=0,46
0,46+1,44=0,40

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 47

CAPITOLUL 4. REDUCEREA COSTURILOR DE TRANSPORT IN CADRUL
UNUI CENTRU LOGISTIC
Pretul este un subiect sensibil atat pentru con sumato ri, cat si pentru companii. Primii isi doresc
sa plateasca cat mai putin pentru produsele pe care le achizitioneaza, iar cei din urma vor sa obtina un
profit cat mai mare din comercializarea lor. Pentru a obtine un echilibru intre preturi accesibile si
profit ridicat, companiile apeleaza la diverse metode de reducere a cheltuielilor.
Nevoia acuta de a pla nifica stocurile, de a urmari si controla activitatea din depozit a dus la
aparitia unei suite de sisteme informatice al caror rol este de a planific a si o ptimiza aceste tipuri de
activitati, denumirea lor generica fiind SCM (Supply Chain Management). Aces tea gestioneaza intreg
lantul logistic asigurand un nivel al preturilor cat mai corect prin controlul cheltuielilor generate de
aprovizionarea si dep ozitar ea marfurilor.
Pentru fiecare dintre aceste componente exista cate o solutie software dedicata, ce as igura un
control eficient al activitatilor specifice, astfel:
In ceea ce priveste aprovizionarea, componenta SCM destinata planificarii s i prev izionarii
necesarului de stoc ofera informatii despre ce, cat, cand sa comanzi si unde sa stochezi ma rfa.
Aceasta rezulta in:
• Costuri mai mici cu stocarea, pentru ca nu mai apar situatii in care este tinuta in stoc mai multa
marfa decat cea necesara.
• Nu se mai pierd bani cu produsele care expira in depozit.
• Clientii sunt multumiti pentru ca primesc marfa dorita la timp.
• Nu se achizitioneaza marfa in plus daca aceasta exista deja in alt depozit sau locatie etc.
Odata ajunsa in depozit, mar fa tre buie aranjata, iar angajatilor trebuie sa le fie usor sa o
gaseasca atunci cand pregatesc comenzile. Sistemele WMS (Warehouse Management System)
creeaza si controleaza fluxurile de lucru din cadrul depozitului, preluand astfel functia de stocare din
suita SCM. In acest mod:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 48

• Sunt reduse costurile cu depozitarea pentru ca WMS -ul ofera solutii pentru folosir ea eficienta
a spatiului, sugerand celulele sau randurile disponibile si calculand modalitatile cele mai bune
de stocare pe baza datelor de intrare f urniza te de utilizator.
• Angajatii din depozit gasesc usor produsele dorite, pentru ca marfurile sunt etiche tate (pentru
etichetare imprimantele utilizeaza riboane din ceara sau rasina si ceara) si pot fi identificate cu
ajutorul dispozitivelor de scanare a codurilor de bare.
• Timpul de picking si de livrare este mai mic.
• Nu mai apar erori la prelucrarea comenzilor pentru ca transferul de informatii intre depoz it si
ERP este automatizat.
Chiar daca imbunatatirea proceselor din logistica pot aduce reduceri cons iderabile de costuri prin
implementarea de sisteme informatice, ca si componenta a unei companii logistica , este generatoare
de costuri.Daca departamentele de va nzari si achizitii contribuie la cresterea profitului prin obtinerea
de discount -uri semnificat ive la achizitia de bunuri si plasarea la vanzare la preturi competitive fata
de concurenta, logistica trebuie sa sustina nevoia in continua crestere a cer intelo r de livrare atat de la
furnizor catre depozitele centrale cat si catre magazinele.
Pentru a re zolva problemele ridicate de costurile ridicate de transport Kaufland Romania opereaza
in Romania doua Centre logistice unul la Ploiesti deschis in anul 2 006 si celalalt in Turda deschis in
anul 2014. Fiecare din cele doua centre logistice deservesc cate un numar de 69 de magazine, centrul
din Ploiesti, respectiv 55 de magazine centrul din Turda.Pe langa livrarile directe catre magazinele
arondate se fac si livrari de tip cro ssdoking intre cele doua centre logistice.Limita de livrare catre
magazine este da ta de lantul carpatic, magazinele din sudul tarii fiind deservite de catre Centrul
Logistic Ploiesti, respectiv magazinele din nordul tarii fiind deservite ce Ce ntrul Logistic din Turda.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 49

Fig. 4.1 Strategia de livrare catre magazine
Logistica in cadrul Kaufland Romania se face in sistem centralizat.Toti furnizorii livreaza catre
cele doua centru logistice, sau doar la unul dintre ele, urmand a se face liv rari d e tip crossdoking
ulterior intre cele doua depozite.Sistemul de comanda al magazinelor este unul foarte strict , si este
exemplificat in schema de mai jos.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 50

Fig. 4.2 Schema logica de desfasurare a proceselor intr -un centru logistic

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 51

Zilnic din Centru Logistic pleaca catre toate magazinele in medie un numar de 5000 de paleti,
ceea ce insumeaza in mediu un numar de 150 de camioane cu conditia ca fiecare camion sa fie incarcat
la capacitate maxima de 33 de paleti. Livrarile c atre magazi ne, sunt variate si contin in functie de
marimea magazinului, suprafata de vanzare livrari de paleti de tip mixat (paleti construiti din articole
diferita) si paleti originali (paleti care contin un singur articol).Cel mai mare cost din cadrul u nui
centru logistic il reprezinta costurile legate de transport.
Tabel 4.1 Distributia medie a paletilor catre magazine

Num
ar de
mag
azin
e Numar
mediu de
paleti/maga
zin Numar
de
paleti/
camio
n Numar
mediu de
camioane/
magazin Pret mediu
transport/palet
(euro) Pret total de
transport
zilnic/magazin Pret total /zi de
livrare(euro)
69 72 33 2.18 7.65 550.8 37.950

Pretul lunar pentru costul de transport depaseste 1.000.000 euro . Asta in conditiile in care
fiecare camion este incarcat cu 33 de paleti.Numarul mediu de palet i catre un magazin fiin d de 72 de
paleti reprezinta un numar de 2.18 camioane catre fiecare magazin, fiin d astfel costuri suplimentare
cauzate de catre camioane le de tip grupaj, unde sunt cuplate mai multe magazine in acelasi
camion.Principala provo care e ste reducerea numarului de paleti /magazin astfel reducandu -se
costurile cauzate de transportul paletilot.Acest lucru nu se poate face reducand cantitatile coman date
de catre magazine ci optimizandu -se spatiul de incarcare in camioane. Un camion incar cat id eal trebuie
sa fie 100% ata t ca suprafata cat si ca volum, evitandu -se astfel costurile cauzate de transportul
“aerului” . Acest lucru se poate obtine din alegere a de paleti originali, stabili, de inaltime redusa peste
care se pot suprapune articole d e dime nsiuni mari si usoare, reducandu -se astfel numarul de paleti
formati pentru fiecare magazin. In acest fel este redus numarul de paleti livrat i care fiecare magazin,
obtinandu -se un cost competitv de transport.Potentialul de reducere al costurilor este varia bil, de la o
zi la alta, in functie de catitatile comandate de catre magazine.In tabelul de mai jos se regaseste un
calcul estimativ pentru o reducere de 15% a costurilor, target -ele fiind indreptate catre atingerea cotei
de 30% fara a incalca preved erele legale legate de tonajul depasit al incarcaturilor.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 52

Num
ar de
mag
azin
e Numar
mediu de
paleti/maga
zin Numar
de
paleti/
camio
n Numar
mediu de
camioane/
magazin Pret mediu
transport/palet
(euro) Pret total de
transport
zilnic/magazin Pret total /zi de
livrare(eu ro)
69 61.2 33 1.85 7.65 466.34 32.177

Fig. 4.1 Livrare paleti originali

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 53

Fig. 4.2 Livrare paleti mixat

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 54

Fig. 4.3 Livrare paleti suprapusi

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 55

Capitolul 5. Norme cu privire la securitatea muncii, sănătatea muncitorilor și
prote cția mediului
5.1 Generalități
Art. 6. – Lucrătorii care efectuează activități de muncă legate de pro ducerea materialelor plastice
trebuie să aibă pregătirea profesională corespunzătoare locului de muncă respectiv.
Art. 7. – Selecția și repartizarea person alului pe locuri de muncă, din punctul de vedere al stării de
sănătate și al aptitudinilor, se realiz ează prin examen medical și psihologic conform prevederilor
elaborate de Ministerul Sănătății.
5.1.1 Instruirea personalului
Art. 8. – Organizarea și desfă șurarea activității de instruire a lucrătorilor în domeniul securității muncii
se realizează în conformitate cu prevederile Normelor generale de protecție a muncii.
Art. 4. – Conducerea agenților economici va asigura că lucrătorii să fie informați co respun zător asupra
riscurilor existente în procesele de muncă și asupra măsurilor tehnic e, organizatorice și de
autoprotecție pentru prevenirea acestora.
Art. 10. – (1)Este obligatoriu ca persoanele juridice și fizice, pe lângă prevederile prezentelor norm e,
să elaboreze instrucțiuni proprii de securitate a muncii care cuprind măsuri valabile pentru condițiile
concrete de desfășurare a activităților.
(2)Este obligatoriu că instrucțiunile proprii de securitate a muncii să fie aduse la cunoștință
lucrătorilor .
Art. 11. – Este obligatorie amplasarea indicatoarelor de securitate în toate zonele în care persistă riscuri
de accidente de muncă sau îmbolnăvire profesională.
5.1.2 Echipament individual de protecție

Art. 12. – Dotarea lucrătorilor cu echipament indiv idual de protecție și alegerea sortimentelor se face
în conformitate cu prevederile "Normativului -cadru de acordare și utilizare a echipamentului
individual de protecție" aprobat prin Ordinul Ministrului M uncii și Protecției Sociale
nr.225/21.07.1445, publ icat În Monitorul Oficial nr.184/21.08.1445.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 56

5.1.3 Organizarea locului de muncă
Art. 13. – Este obligatorie organizarea locului de muncă conform tehnologiei de lucru și instrucțiunilor
proprii de securitat e a muncii.
Art. 14. – Este obligatorie menținerea curățe niei la locul de muncă și transportarea permanentă a
deșeurilor de fabricație la locurile special amenajate.
Art. 15. – Organizarea și desfășurarea activității de prevenire și stingere a incendiilor se realizează
conform prevederilor normelor PSI în vigoar e.
Art. 16. – Este interzisă păstrarea alimentelor și a hainelor sau servirea mesei în halele de depozitare
și fabricare a materialelor plastice.
Art. 17. – Este obligatoriu că lucrătorii să mănânce numai în încăperi special amenajate în acest scop.
5.1.4 Microclima la locurile de muncă
Art. 18. – este obligatoriu ca microclima la locurile de muncă să satisfacă parametrii proiectați,
respectând limitele admise prevăzute prin normele generale de protec ție a muncii.
Art. 14. – conducerea agenților econo mici are responsabilitatea supravegherii și controlului expunerii
la noxele din mediul de muncă și adaptării măsurilor de prevenire eficiente sub limitele admise.
5.1.5 Instalații electrice

Art. 25. – Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, u tilajele vor fi în construcție închisă cu
gradul de protecție de cel puțin IP 55, iar atunci când acestea sunt în construcție deschisă se vor lua
măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesi bile unei atingeri neintenționate.
Art. 26. – La ex ecutarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere directă se
utilizează mijloace de protecție verificate conform normelor energetice.
Art. 27. – La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere in directă toate
echipamentele și instalațiile electrice trebuie să fie legate la pământ.
Art. 28. – Toate părțile conducătoare ale instalațiilor electrice care nu fac parte din circuitele curenților
de lucru , dar care accidental pot ajunge sub tensiune, treb uie conectate la instalațiile de protecție prin
legare la pământ.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 57

5.1.6 Depozitarea și transportul materiilor prime

Art. 24. – Este obligatoriu ca în activitatea de depozitare a materiilor prime care se f olosesc în
fabricarea materialelor termo și hidroiz olante să se respecte prevederile următoarelor acte normative:
a) Norme generale de protecție a muncii.
b) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și transportul produselor
anorganice
c) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și transportul produselor
organice (exclusiv petrochimice)
d) Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare și cu
mijloace nemecanizate și depozitarea materialelor.
e) Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
f) Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea și întreținerea transportoarelor cu
bandă.
g) Prescripții tehnice ISCIR privind sig uranta în funcționare a instalațiilor mecanice sub presiune
și instalațiile de ridicat.
Art. 30. – Este interzisă depozitarea în același buncăr/rezervor a altor materii prime decât cea
etichetată.
Art. 31. – Este obligatorie marcarea prin semne convenționa le pentru pericol a tuturor rezervoarelor,
conductelor sau ambal ajelor care conțin substanțe toxice, inflamabile sau explozive.
Art. 32. – Este interzis accesul la locul de descărcare și de depozitare a materiilor prime necesare
fabricării materialelor pla stice al persoanelor care nu au nici o atribuție legată de acest e activități.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate națională care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din economia națională, în
condiții de securitate a muncii.
Respect area conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere pentru
prevederea și asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor concrete de
desfășurare a activității respective.

5.2 Norme de tehnica secur ității muncii în cazul mașinilor unelte

5.2.1 Aspecte generale

Norme de tehnica securității muncii are în vedere atât protecția contra accidentelor cât și reducerea
efortului fizic depus de operator.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 58

Mașinile –unelte sunt prevăzute din construcție cu disp ozitive care realizează protecția
operatorului contra accidentelor, cât și cu elemente care realizează protecția contra suprasarcinilor.
Principalele surse de accidente a operatorilor mașinilor –unelte sunt: așchiile, particulele abrazive,
desprinderea unor piese în mișcare de rotație, electrocutarea.
Mașinile –unelte moderne lucrează cu viteze mari de așchiere și produc mari cantități de așchii
la temperaturi ridicate. Vitezele mari de așchiere, la turații ridicate ale semifabricatului trebuie să
conducă la utilizarea dispozitivelor de prindere și fixare sigure, rigide.
Pentru protecția operatorului se recomandă folosirea ecranelor transparente de protecție
confecționate din celuloid sau material plastic. Aceste ecrane permit supravegherea comodă a spațiului
de lucru. De asemenea, construcțiile moderne ale mașinilor –unelte prevăd pornirea procesului de
așchiere numai după ce ecranul de protecție se află în poziția închis.
Ecranele de prot ecție se aduc în poziția de lucru prin rabatare sau prin glisare pe sine sau role.
Protecția operatorului împotriva prafului abraziv la mașini –unelte de rectificat, ascuțit și polizoare se
realizează cu instalațiile de absorție a particulelor abrazive extrem de fine.
Desprinderea pieselor din dispozitivele de prindere și fixare pot provoca accidente extrem de
grave. Acestea se pot produce în special la strunguri, unde se pot deșuruba universalele sau platourile
la schimbarea rapidă a sensului d e rotație. La sistemele moderne se utilizează sisteme de fixare care
elimină deșurubar ea acestor dispozitive.
Prevenirea desfacerii dispozitivului de strângere, pneumatic sau hidraulic, se obține prin
dotarea sistemului de strângere cu aparataj care funcți onează automat la scăderea presiunii,
nepermițând desfacerea bacurilor sau frânarea au tomat ă a mașinii –unelte.
În scopul evitării accidentelor prin electrocutare, mașinile –unelte trebuie să fie legate la pământ.
Pentru iluminatul local se utilizează tens iune redusă.

5.2.2 Norme de tehnica securității muncii în cazul mașinilor -unelte de strun jit

În cazul mașinilor –unelte de strunjit se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
-îndepărtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
-operatorul va fi echipat în timpul procesului de așchiere cu oche lari de protecție, cu mănuși de
protecție;
-în cazul în care mașină –unealtă este dotată cu ecran de protecție aceasta se va utiliza pentru protecție
în timpul proces ului de așchiere;
-măsurarea pieselor prelucrate se va efectua numai după oprirea comp letă a mișcării de rotație;
-operatorul va fi echipat cu o ținută adecvată de lucru;
-mașina –unealtă trebuie să fie prevăzută cu legarea la pământ;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 59

-îndepărtarea așchiilo r acumulate la terminarea schimbului de lucru se va efectua cu instrumente
speciale;
-se va evita formarea așchiilor lungi (de curgere) prin utilizarea sculelor așchietoare cu o geometrie
adecvată;
4.2.3 Norme de tehnica securității muncii în cazul mașinil or-unelte de găurit și alezat
În cazul mașinilor –unelte de găurit și alezat se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
-fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii -unelte pentru utilizarea dispozitivelor de prindere
și fixare adecvate;
-îndepărtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiil or;
-utilizarea lichidului de răcire -ungere în scopul măririi duratei de funcționare a sculei așchietoare prin
limitarea regimului termic;
-fixarea corespunzătoare a scul elor așchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita desprinderea lor
în timpul așchi erii;
-utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndepărtare a așchiilor, etc.);
-operația de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mișcărilor principale și de
avan s ale mașinii –unelte.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 60

CONCLUZII

Tema proiectului a constituit -o “Proiectarea unui reper din cadrul unei instalatii de depozitare
automata, cu studiul reducerii costurilor de transport in cadrul unui centru logistic ”.
In prim ul capitol am prezent at evolutia logisticii de -a lungul istoriei cat si provocarile din ziua
de azi in ceea ce priveste solutiile privind spatiile de depozitare.
In capitolul doi am prezentat date tehnice generale ale unei instatlatii de depozi tat automata a
paletilor din cadr ul unui centru logistic. O astfel de instal atie sporind considerabil spatiul de depozitare
din cadrul centrelor logistice.
In capitolul trei am prezentat proiectarea tehnologica si imbunatat irea unui reper din cadrul
instalatie i ce este supus la o solicitar e severa.
In capitolul patru a m prezentat un studiu de caz privind reducerea costurilor de transport in
cadrul unui centru logistic, prin minim izarea numarului de paleti si folosirea in capacitate cat mai
mare a spatiului unui camion.
In dinamica dezvoltarii industriei de retail in ziua d e azi, fiecare jucator important ata de piata
autohtona cat si mondiala cauta solutii optime privind eficientizarea proceselor, reducerii costurilor
de depozitare si tran sport oferind astfel servicii la preturi competititive consumatorului final.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă BANU V. Vasile Tiberiu

Ploiești 2019 pag. 61

Bibliografie

1. A. Vlase ș.a. „ Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”,
volumul 1, Editura tehnică, București 1985
2. A. Vlase ș.a. „ Regimuri de așchiere, adaosuri d e prelucrare ș i norme teh nice de timp”,
volumul 2, Editura tehnică, București 1985
3. C.Picoș ș.a. „ Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere” volumul 1, Editura Tehnică,
București 1982
4. C.Picoș ș.a. „ Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere” volumul 2, Edi tura Tehnic ă,
București 1982
5. Catalog CoroKey – SANDVIK
6. A. Neacsa “Documentatie suplimentara F UPP”
7. Documentatie Kaufland
8. https://www.scribd.com/document/97801656/Logistica -Istoric -Definitii -Modalitati -de-
Aborda re-Definirea -Fluxurilor -SCM -Procesul -Logistic -Functiile -de-Baza
9. https://www.intermodal -logistics.ro/centrele -de-distributie -din-retailul -romanesc -intre-
externalizare -si-logistica -proprie
10. https://www.seniorerp.ro/resurse_utile/cum -reduci -costurile -logistice/