UPGIMEIEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA [603002]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 5

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII FIRMEI SC PAS TECHNOLOGIES SRL
PLOIEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
CAPITOLUL 2. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A FABRICAȚIEI REPERELUI DE TIP
BUCȘĂ. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
2.1 Analiza caracteristicilor materialului piesei și alegerea semifabricatului ………………………….. .. 9
2.2 Stabilirea ultimei operații de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafață și a succesiunii
operațiilor tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
2.3 Proiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare mecanică
(˝film˝ tehnologic) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
2.4 Alegerea sculelor așchietoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
2.5 Alegerea utilajelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
2.6 Determinarea parametrilor operațiilor de prelucrare mecanică a piesei și a normelor tehnice
de timp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 20
2.7 Programele CNC pentru operațiile tehnologice la realizarea reperului bucșă …………………… 20
2.8. Calculul economic și stabilirea variantei optime de proces ………………………….. ……………….. 31
CAPITOLUL 3. OPTIMIZAREA OPERAȚIILOR DE TRANSPORT ȘI AMBALARE. STUDIU
DE CAZ LA SC PAS TECHNOLOGIES SRL DIN PLOIEȘTI ………………………….. …………………. 34
3.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
3.2. Managementul containerelor reutilizabile ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3.3. Analiza sistemului de producție ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
3.3.1. Compania și piețele în care activează ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3.3.2. Modul de organizare al companiei ………………………….. ………………………….. ………………. 35
3.4. Îmbunătățirea ambalării si a transportului ………………………….. ………………………….. ………….. 40
3.5. Con cluziile studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 43
CAPITOLUL 4. NORME DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ OCUPAȚIONALĂ …………………… 44
4.1. Prevederi generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 44
4.2. Repar tizarea sarcinilor de muncă la prelucrarea metalelor prin așchiere …………………………. 44
4.3.Prelucrarea metalelor prin strunjire ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
4.4. Prelucrarea metalelor prin frezare ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 51

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 6

INTRODUCERE

Petrolul este un lichid natural care se găsește în formațiunile rocilor. Se compune dintr -un
amestec complex de hidrocarburi cu diferite greutăți moleculare, plus alți compuși organici. Este în
general acceptat faptul că petrolul se formează în cea mai mare parte din resturile bogate în carbon
ale planctonului vechi după expunerea la căldură și presiune în crusta Pământului de -a lungul a sute
de milioane de ani. De -a lungul timpului, reziduul degradat a fost acoper it de straturi de nămol ,
scufundându -se mai departe în crusta Pământului și conservat acolo între straturi fierbinți și sub
presiune, transformându -se treptat în rezervoare de petrol . [12]
Industria petrolieră include procesele globale de explorare, extracție, rafinare, transport
(adesea cu petroliere și conducte) și comercializarea produselor petroliere. Cele mai mari volume
produse ale industriei sunt păcura și benzina . Petrolul este, de asemenea, m ateria primă pentru
multe produse chimice, inclusiv produse farmaceutice, solvenți, îngrășăminte, pesticide, parfumuri
sintetice și materiale plastice. Valoarea monetară extremă a petrolului și a produselor sale a condus
la denumirea de ˝aur negru ˝. [12]
Istoria industriei de gaze românesti se îngemănează cu istoria petrolului. Deși începuturile
exploatării zăcămintelor de gaz e naturale românesti sunt mai târzii cu circa 50 de ani faț ă de cele ale
petrolului, gazele naturale asociate au însoțit țițeiul de l a primele extracții primitive. Asemeni
petrolului, exis tența gazelor naturale este menț ionată de majoritatea popoarelor antice. [10]
Miracolul ˝ focurilor nestinse ˝ se regăsește la vec hii egipteni, la anticii greci și romani. Sunt
mărturii scrise ră mase de la vechii chinezi, de la popoarele din zona G olfului Persic sau Marea
Caspică . [10]
România a ocupat încă de la î nceputurile extracți ei primele locuri în Europa și î n lume în
privința producț iei anuale, a capacit ății de pre lucrare, transport sau export. Î n România au avut loc
nenumă rate premiere tehnice privind utilizarea gazelor naturale în industria chimică, transportul sau
distribuț ia prin conduc te, înmagazi narea sau tehnologii inovatoare la forare . [10]
Ținând cont de evoluția pieței petrolului societatea comercială unde s -a efectuat practica
pentru proiectul de diplomă și -a îmbunătățit portofoliul de activități, cu prelucrări pentru repere din
industria aeronautică. U n producător pentru industria aer onautică este o companie implicată în
diferite aspecte legate de proiectarea, construirea, testarea, vânzarea și întreținerea aeronavelor, a
componentelor de aero nave, a rachetelor sau a navelor spațiale . [11]
Industria aero nautică este industria care contribuie la construirea de aeronave și la fabri carea
pieselor de aeronave pentru întreținerea acestora. Acestea includ aeronavele și piesele utilizate
pentru aviația civilă și aviația militară. Majoritatea producției se efectuează în conformitate cu

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 7

certificatele de tip și standardele de apărare emise de un organism guvernamental. Acest termen a
fost în mare parte subsumat de termenul mai cuprinzător: ˝industria aeronautică ˝. [11]
Industria aeronautică este efortul uman în știință, inginerie și afaceri pentru a zbura în
atmosfera Pământului (aeronautică) și a spațiului înconjurător (astronautica). Organizațiile
aerospațiale studiază, proiectează, fabrică, operează sau întrețin avioane sau nave spațiale . [11]
Activitatea aeronautică este foarte diversă, cu o multitudine de aplicații comerciale,
industriale și militare. Industria aerospațială nu este aceeași cu spațiul aerian, care este spațiul fizic
de aer direct deasupra unei locații de pe teren. Începu tul spațiului și sfârșitul aerului sunt
considerate la 100 km deasupra solului, în conformitate cu explicația fizică că presiunea aerului este
prea scăzută pentru ca un corp de ridicare să genereze o forță de ridicare semnificativă fără a depăși
viteza orb itală. [11]
România devine tot mai mult un jucător important în domeniul industriei aeronautice . În
toată țara au apărut în ultimii ani fabrici care produc diferite tipuri de componente de metal, ca bluri
electrice sau servicii de monitorizare sau software. ˝Încet -încet, se for mează o adevărată rețea de
fabrici, institute, centre de cercetare și universități implicate în acest domeniu ˝. [14]
˝Modelul după care evoluează această industrie seamănă cu cel după care a evoluat și indus –
tria producătoare de componente auto la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000. Concret,
pentru a atrage investitori în acest domeniu, este nevoie să fie întruniți mai mulți factori: să existe
ingineri capabili să utilizeze noile tehnologii pe care le presupune ace astă industrie, să existe o forță
de muncă bine calificată în domeniul industrial, dar și o infrastructură decentă, care să asigure, de
exemplu, energie electrică la un nivel decent. Specialiștii în economie cred că, în viitor, va crește și
mai mult compet itivitatea României în acest domeniu, ca urmare a trei tendințe: îmbunătățirea
infrastructurii, cotația tot mai bună a universităților românești care pregătesc specialiști în domeniul
tehnologic ș i tendința de clusterizare adică de asociere a companiilor a ctive în această industrie ˝.
[14]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 8

CAPIT OLUL 1. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII FIRMEI SC PAS
TECHNOLOGIES SRL PLOIEȘTI

SC Pas Technologies SRL este o companie cu domeniul de activitate în industria de petrol și
gaze și component e pentru robineț i industriali dar mai nou, investiții masive s-au fă cut în domeniul
aerospațial. Astfel, P as Technologies a devenit parte din grupul Standard Aero . [9]
Standard Aero este unul dintre cei mai mari furnizori independenți de întreținere, reparații și
revizii din industria aerospațială din lume. Succesul companiei este o creștere a fuziunii sinergice a
întreprinderilor cu specialități complementare care au mărit exponențial capabilitățile și au generat
un angajament și o valoare fără precedent a clienților. Standard Aero oferă servicii extinse și soluții
personalizate pentru aviație de afaceri, aviație comercială, clienți militari și industriali. Aproximativ
6.000 de angajați profesioniști, administrativi și tehnici lucrează în 38 de locații importante din
întreaga lume, cu centre regionale de servicii și centre regionale, amplasate strategic, în întreaga
lume. [8]
În România, sunt două puncte de lucru , primul dintre ele este la Câmpina, unitate de
producție ce este specializată pe procese de acoperiri metalice, procese conexe și inspecție
nedistructivă, pentru industria producătoare de utilaj petrolier . [9] Cel de -al doilea punct de lucru a
apărut la Ploiești ca urmare a succesului datorat celui din Câmpina, compa nia încercând să se
extindă și î n alte domenii faț ă de cel petroli er astfel evitând să fie afectaț i prea rău de o nouă criză în
industria petrol și gaze, de aceea s -a incercat și reușit pătrunderea într -un no u domeniu , industria
aeronautică .
În cadrul punctului de lucru din Ploiesti , s-a urmărit proiectarea tehnologiei de fabricație a
unei piese de tip bucșă, componentă a trenului de aterizare la avioanele civile.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 9

CAPITOLUL 2. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A FABRICAȚIEI
REPERELUI DE TIP BUCȘĂ.

2.1 Analiza caracteristicilor materialului piesei și alegerea semifabricatului

Alegerea materialelor cât și a tratamentelor termice este strâns legată de cunoașterea
condițiilor de funcționare a piesei. Proiectantul, la stabilirea mărcii materialului, trebuie să țină
seamă de condițiile de funcționare și în primul rând de forțele care solicită piesa.

Figura 2.1 Material de tip AMS 4880 Figura 2.2 Material de tip AMS 4640

Materialul pentru bucșa studiată este un aliaj AlCuNi, material ce este folosit pentru
prelucrarea bucșilor utilizate în industria aero, la trenul de aterizare. Este un material turnat
continuu și tratat termic.

Figura 2.3 Proprietățile fizice ale semifabricatului. Reprezentare Solid Edge

Pentru prelucrarea bucșei din lucrare, există două tipuri de material disponibile, AMS 4880
de tip ˝tub/țeavă˝, formă ce se apropie cel mai mult de piesa finită sau AMS 4640 care este de tip

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 10

˝plin˝. În conformita te cu rolul funcțional al reperului studiat, numărul de piese ce se execută și
marca materialului, se adoptă un semifabricat de tip ˝țeavă˝, acesta asigurând economii mari de
costuri datorate reducerii greutății și eliminări uriașe ale resturilor.
În figur a 2.3, putem observa proprietățile fizice ale semifabricatului ales. Tot din figura 2.3
reiese și greutatea semifabricatului.

2.2 Stabilirea ultimei operații de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafață și a succesiunii
operațiilor tehnologice [5]

Ținând seama de tipul semifabricatului ales, de geometria piesei și caracteri sticile de
rugozitate impuse, ultima operație de prelucrare mecanică pentru fiecare suprafață este prevăzută în
tabelul 2.2.
Succesiunea operațiilor este reprezentată în tabelul 2.1 , iar suprafețele sunt stabilite în
figura 2.4.

Tabelul 2.1 . Succesiunea operațiilor tehnologice
Nr. crt. Cod operație
tehnologică Denumirea operației
1 I Debitare material
2 II Strunjire degroș are
3 III Strunjire finisare
3 IV Găurire
4 V Frezare
5 VI Inspecție Intermediară
6 VII Inspecți e Lichide Penetrante
7 VIII Electro -depunere cu cadmium
8 IX Inspecție finală
9 X Ambalare și identificare finală

Figura 2.4 Stabilirea suprafețelor

S03 S02
S01
S04 S05

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 11

Succesiunea operațiilor tehnologice în procesul de fabricare a pieselor, are influență asupra
performanțelor de precizie și calitate a suprafețelor piesei și asupra costului fabricației.
Optimizarea proceselor tehnologice de fabricare se realizează atât p rin optimizarea
parametrilor operațiilor tehnologice, cât și prin stabilirea unei succesiuni optime a acestora, ce se
realizează pe baza următoarelor principii:
 suprapunerea și unificarea bazelor constructive, tehnologice, de măsurare și de montaj
pentru asigurarea cu costuri minime a condițiilor tehnice de precizie și poziție reciprocă;
 prelucrarea în primele operații sau așezări a suprafețelor ce vor constitui baze tehnologice
sau baze de măsurare pentru urmatoarele operații sau așezări și a suprafețelor ce pot descoperi
eventualele defecte ascunse ale semifabricatului;
 reducerea numărului de operații, așezări și faze prin asocierea geometrică și tehnologică a
suprafețelor de prelucrat;
 plasarea corectă a operațiilor de tratament termic și prevederea unor operații de eliminare
a deformațiilor ce pot rezulta după aceste tratamente și de refacere a calității suprafeței;
 realizarea în operații distincte a fazelor de degroșare, a fazelor de finisare și de
superfinisare pentru optimizarea utilizării mașinilor -unelte și a S.D.V. -urilor prin alegerea acestora
în funcție de precizia prelucrării;
 prelucrarea către sfârșitul procesului tehnologic a suprafețelor cu precizie ridicată și
rugozitate m ică care se pot deteriora în timpul manipulării precum și a suprafețelor ce pot reduce
rigiditatea semifabricatului;
 stabilirea unui număr rațional de operații de control dimensional sau nedistructiv, astfel
încât să se depisteze cât mai devreme apariția unor rebuturi, dar fără a încărca procesul tehnologic
cu un număr excesiv de operații de control care vor scumpi inutil fabricația.

2.3 Proiectarea succesiunii așezărilor și fazelor pentru toate operațiile de prelucrare mecanică
(˝film˝ tehnologic) [5]

Stabilirea succesiunii operațiilor, așezărilor și fazelor (proiectarea filmului tehnologic sau
itinerarul tehnologic) se face în funcție de tipul semifabricatului adoptat, de volumul producției, de
baza materială și de ultima operație de prelucrare mecanică ce se execută pentru fiecare suprafață a
reperului studiat.
Ultima operație de pre lucrare mecanică se stabilește î n funcție de precizia și rugozitatea
economică prescrisă suprafețelor.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 12

Proiectarea filmului tehnologic se poate realiz a ținând seama de două aspecte:
 diferențierea operațiilor – când piesele se prelucrează pe un număr relativ mare de mașini –
unelte, fiecare executând un anumit tip de prelucrare (strunjire, găurire, frezare, etc.). Avantajul
utilizării mașinilor -unelte universale îl reprezin tă faptul că nu necesită calificarea ridicată a
operatorilor, procesul tehnologic este elastic, fără intervenții esențiale pentru a se trece la o nouă
fabricație;
 concentrarea operațiilor – când se utilizează un număr relativ mic de mașini -unelte și
utilaje specializate, de înaltă productivitate, care pot prelucra simultan mai multe suprafețe,
operațiile diferențiindu -se numai la prelucrările de mare finețe.
Controlul calității constitu ie un factor esențial al oricărui sistem științific de organizare a
producției și a muncii. În concepția modernă, controlul de calitate nu se reduce la depistare,
constatare și înregistrare a rebuturilor, ci are rol activ de a influența activitatea productivă, în scopul
prevenirii defectelor de fabricație.
În acest scop, c ontrolul de calitate trebuie să intervină nu numai în faza finală, de produs
finit ci în toate etapele de fabricație.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 13

Tabelul 2.2 Film tehnologic Operați a
Așezare
Faza Denumirea
fazei Schița așeză rii M.U.
S.D.V.
0 1 2 3 5 6
I A 1 Debitare

Fierăstrău
semiautomat cu
pânză pentru bronz
(grosime 3mm)
II A 2 Strunjire
frontală de
degroș are
Doosan 2600M
3 Strunjire
cilindrică
exterioară de
degroș are Doosan 2600M
4 Strunjire
cilindrică
interioară de
degroș are Doosan 2600M
III A 5 Strunjire
frontală de
degroș are
Doosan 2600M
6 Strunjire
exterioară de
finisare Doosan 2600M
Doosan 2600M
7 Strunjire
interioară de
finisare

IV A 8
Găurire Ø20.57

DOOSAN MYNX
6500 9 Găurire Ø32.13

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 14

Operați a
Așezare
Faza
Denumirea
fazei Schița așeză rii M.U.
S.D.V.
0 1 2 3 5 6
V A 10 Frezare
DOOSAN MYNX
6500

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 15

2.4 Alegerea sculelor așchietoare

Sculele așchietoare se aleg în funcție de forma și dimensiunile suprafeței de prelucrat, tipul
prelucrării și materialul piesei, tipul și dimensiunile mașinii -unelte.
Alegerea sculelor presupune stabilirea tipului, formei, dimensiunilor și materialului părții
active. Se recomandă utilizarea sculelor standardizate care sunt fabricate de producători specializați
și care se găsesc în mod curent, pe piață.
În tabelul 2.3 [7] de mai jos sunt prezentate caracteristicile sculelor așchietoare .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 16

Tabelul 2.3 Alegerea sculelor așchietoare
Nr.
crt. Faza Denumirea sculei
așchietoare (catalog) Schița sculei așchietoare Caracteristici tehnice
0 1 2 3 4
1 2, 3, 5

Cuțit pentru degroșare
Corp –
SCLCR2525M12
[Photo]
[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac κlongitudinal 95 °
Dimensiunea plăcuței 12
Înălțime funcțională h = h 1 25 mm
Lățimea cozii b 25 mm
Lățime funcțională f 32 mm
Lungime funcțională l1 150 mm
Lungime maximă în consolă l4 23,7 mm
Unghi de degajare γ 0 °
Unghi de înclinare λS 0 °

Plăcuță –
CCGT120408 -PM2 WK1

[Photo]

[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc inscris d 12,7 mm
Margine de tăiere l 12,9 mm
Grosime plăcuță s 4,76 mm
Rază r 0,8 mm
Avans minim per revolutie fmin 0,1 mm
Avans maxim per revolutie fmax 0,35 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0,8 mm
Adâncimea maximă de tăiere apmax 5 mm

2 4 Bară pentru degroșare
Corp -A40T -PVUBR16

[Photo]

[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac κlongitudinal 93 °
Dimensiunea plăcuței 16
Lățime funcțională f 27 mm
Lungime funcțională l1 300 mm
Unghi de degajare γ 0 °
Unghi de înclinare λS -8 °

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 17

Plăcuță –
VCGT160408 -MN2 WNN10 [Photo]

[Dim Draw]
Detalii plăcuță
Cerc inscris d 9,525 mm
Margine tăiere l 16,6 mm
Grosime plăcuță s 4,76 mm
Rază r 0,8 mm
Avans minim per revolutie fmin 0,1 mm
Avans maxim per revolutie fmax 0,35 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0,8 mm
Adâncimea maximă de tăiere apmax 3,5 mm

3 6 Cuțit pentru finisare
Corp – SCLCR2525M12

[Photo]

[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac κlongitudinal 95 °
Dimensiunea plăcuței 12
Înălțime funcțională h = h 1 25 mm
Lățimea cozii b 25 mm
Lățime functională f 32 mm
Lungime funcțională l1 150 mm
Lungimea maximă în consolă l4 23,7 mm

4
7 Bară pentru finisare
Corp -A40T -PVUBR16

[Photo]

[Dim Draw]
Detalii corp cuțit
Unghi de atac κlongitudinal 93 °
Dimensiunea plăcuței 16
Lățime funcțională f 27 mm
Inălțime funcțională l1 300 mm
Unghi de degajare γ 0 °
Unghi de înclinare λS -8 °

Plăcuță -VCGT160404 -FN2
WNN10

[Photo]

[Dim Draw]

Detalii plăcuță
Cerc inscris d 9,525 mm
Margine de tăiere l 16,6 mm
Dimensiunea plăcuței s 4,76 mm
Rază r 0,4 mm
Avans minim per revolutie fmin 0,08 mm
Avans maxim per revolutie fmax 0,25 mm
Adâncimea minimă de tăiere apmin 0,6 mm
Adâncimea maximă de tăiere apmax 3,5 mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 18

5 8, 9 Freza din carbura metalica
Corp –
MC716 -16.0W2A -WJ30TF [Photo]

[Dim Draw]
Detalii corp
Diametrul muchiei tăietoare Dc 16mm
Clasa de toleranță a muchiei tăietoare e8
Lățimea șanfrenului l11 0, 2mm
Adâncimea maximă de tăiere Lc 16mm
Lungime activă l3 16mm
Lungime totală l1 82 mm
Lungimea consolei l4 34mm
6 10 Freza cu placute amovibile
Corp –
F4042.T36.040.Z04.15 [Photo]

[Dim Draw]
Detalii corp
Diametrul muchiei tăietoare Dc 40mm
Mărimea dispozitivului d1 T36
Lungime totală l4 40mm
Adâncimea maximă de tăiere Lc 15mm

Plăcuță -ADHT1606PER -G88
WXN15 [Photo]

[Dim draw]
Detalii plăcuță
Lățimea placuței l2 10, 8 mm
Lungimea muchiei tăietoare l 17, 5mm
Grosimea plăcuței s 6, 15mm

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 19

2.5 Alegerea utilajelor

Pentru realizarea operațiilor tehnologice menționate în tabelul 2.3, s -au ales următoarele
utilaje :
 Opera țiile tehnologice I, II și III vor fi realizate pe strung CNC – DOOSAN
2600M(figura 2.5)

Diametru de prelucrare – Ø 255mm
Lungimea maximă de prelucrare – 760mm
Turația maxima în universal – 3500 RPM
Puterea motorului electric – 22 kW
Sistem de operare – FANUC
Figura 2.5. Strung CNC – DOOSAN
2600M

 Operațiile tehnologice IV și V vor fi realizate pe freză, CNC -DOOSAN MYNX
6500

Figura 2.6. Freză CNC – DOOSAN MYNX 6500

Axa X – 1270 mm
Axa Y – 670 mm
Axa Z – 650 mm
Dimensiuni masă – 1400 x 670 mm
Greutatea maximă admisă pe masă –
1000 kg
Turația maximă în ax : 6000 RPM
Tip prindere: ISO 40
Număr maxim de scule în magazie –
24
Puterea motorului electric – 15kW
Sistem de operare – FANUC

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 20

2.6 Determinarea parametrilor operațiilor de prelucrare mecanică a piesei și a normelor
tehnice de timp [1]

Adaosul de prelucrare pentru prelucrarea mecanică este mărimea stratului de metal, măsurat
pe direcția normalei la suprafața prelucrată, ce se îndepărtează prin așchiere.
Valoarea adaosurilor de prelucrare trebuie să fie astfel determinată încât să se asigure
obținerea preciziei dimensionale și a calității suprafeței cu costuri minime în condițiile concrete ale
fabricației.
Adaosurile de prelucra re prea mari conduc la scumpirea fabricației prin creșterea numărului
de faze de prelucrare, creșterea consumului de scule, creșterea consumului de energie, uzarea pre
matură și excesivă a utilajelor.
Adaosurile de prelucrare mici nu permit obținerea preci ziei și rugozității suprafeței prin
procedee economice, crește pericolul apariției rebuturilor, ceea ce va avea drept consecință creșterea
costurilor.
Valorile optime ale adaosurilor de prelucrare se pot determina prin metoda experimental
statistică sau prin metoda analitică, în funcție de caracterul producției și de dimensiunile piesei.
Metoda experimental statistică se bazează pe stabilirea adaosurilor nominale Ai cu ajutorul
unor standarde sau normative, care sub formă tabelară recomandă valori ale ada osurilor de
prelucrare ce au rezultat din prelucrarea statistică a datelor din experiența uzinală.
Există standarde cu adaosuri nominale pentru operațiile de rectificare, tabele în literatura de
specialitate cu adaosurile nominale pentru operațiile de fini sare cu scule așchietoare (strunjire,
finisare, rabotare etc.) și standarde care indică valorile adaosurilor totale At și toleranța Ts pentru
diferite tipuri de semifabricate (forjate liber, matrițate, turnate).
Adaosurile din standard sunt stabilite în ip oteza că pe suprafața respectivă se vor executa toate
tipurile de operații (degroșare, semifinisare, finisare, rectificare, prelucrari de mare finete) astfel că
de obicei aceste adaosuri sunt acoperitoare. Metoda se palica în cazul pieselor de dimensiuni r eduse.
Metoda de calcul analitic a adaosurilor de prelucrare se bazează pe analiza factorilor care
determină mărimea adaosului, determinarea valorii componentelor adaosului și sumarea acestora.
Metoda ține seama de condițiile concrete în care are loc prelu crarea mecanică a suprafeței
respective și permite punerea în evidență a posibilităților de reducere a adaosului și prin aceasta
reducerea costului fabricației. Aplicarea practică este relativ dificilă datorită volumului mare de
calcule și de informații ne cesare despre procesul tehnologic, astfel că utilizarea ei este potrivită în
cazul pieselor de dimensiuni mari și a pieselor din materiale scumpe.

Alegerea mărimii adaosului de prelucrare este supusă unor tendințe:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 21

 tendința de mărire a adaosului – caz în care semifabricatul este mai ieftin, dar costurile de
fabricație sunt mai mari (manoperă, cost de scule, energie consumată);
 tendința de reducere a adaosului – caz în care semifabricatul este mai scump, dar se reduc
celelalte cheltuieli de prelucrare.
Mărimile adaosului de prelucrare și forma semifabricatului depind de natura materialului, de
procedeele de elaborare a semifabricatului, de dimensiunile și complexitatea pieselor, de precizia
dimensională și rugozitatea certe, de caracterul producț iei.

Tabelul 2.4 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața S02
Succesiunea
operațiilor Clasa de
preciz ie
IT Toler anță
μm Adaosul
normat
mm Dmin
mm Dmax
mm Adaosul
calculat (real)
mm Dimensiune si
abateri
Semifabricat – – – – – – Ø152,4
Degroșare IT11 250 2,72 Ø146,96 Ø146,71 5,44 Ø146 ,96−0,25+0
Finisare IT8 63 0,50 Ø145,96 Ø145,89 1 Ø145 ,96−0,06+0
Rectificare – – – – – – –

Tabelul 2.5 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața S01
Succesiunea
operațiilor Clasa de
precizie
IT Toleranță
μm Adaosul
normat
mm Dmin
mm Dmax
mm Adaosul
calculat(real)
mm Dimensiune si
abateri
Semifabricat – – – – – – Ø 133,5
Degroșare IT11 250 2,675 Ø138,85 Ø139,1 5,35 Ø138 ,85−0,25+0
Finisare IT7 40 0,50 Ø139,85 Ø139,81 1 Ø138 ,85−0,04+0
Rectificare – – – – – – –

Tabelul 2.6 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața S03
Succesiunea
operațiilor Clasa de
precizie
IT Toleranță
μm Adaosul
normat
mm Dmin
mm Dmax
mm Adaosul
calculat(real)
mm Dimensiune si
abateri
Semifabric
at – – – – – –
Găurire IT10 70 – Ø16 – – Ø16
Frezare
degroș are IT10 100 7,56 Ø31,13 Ø31,23 15,13 Ø31 ,13−0+0,1
Frezare
finisare IT9 62 0,5 Ø32,13 Ø32,192 1 Ø32 ,13−0+0,06

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 22

Tabelul 2.7 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața S05
Succesiunea
operațiilor Clasa de
precizie
IT Toleranță
μm Adaosul
normat
mm Dmin
mm Dmax
mm Adaosul
calculat(real)
mm Dimensiune
si abateri
Semifabricat – – – – – – –
Găurire IT10 70 – Ø16 – – Ø16
Frezare
degroș are IT10 84 1,78 Ø19.57 Ø19.65 3,57 Ø19 ,57−0,08+0
Frezare
finisare IT9 52 0,5 Ø20.57 Ø20.62 1 Ø20 ,57−0,05+0

Tabelul 2.8 Adaosuri de prelucrare prentru suprafața S04
Succesiunea
operațiilor Clasa de
precizie
IT Toleranță
μm Adaosul
normat
mm Dmin
mm Dmax
mm Adaosul
calculat(real)
mm Dimensiune
si abateri
Semifabricat – – – – – – 220
Strunjire
degroș are IT11 290 5 210 209,71 10 210−0,29+0
Frezare
degroș are IT10 185 2,71 204,58 204,39 5,42 204 ,58−0,18+0
Frezare
finisare IT9 115 0,5 203,58 203,465 1 203 ,58−0,11+0

Adaosul normat este cel care se determină din standarde, norme, sau tabele din literatura de
specialitate.
Adaosul calculat rezultă prin calcul după rotunjirea dimensiunilor nominale intermediare în
concordanță cu precizia instrumentelor de măsurare corespunzătoare ope rației.
Norma tehnică de timp (NT) reprezintă timpul stabilit unui executant, care are calificarea
corespunzătoare și lucrează cu densitate normală, pentru efectuarea unei unități de lucru (operație,
prelucrare, piesă) în condiții tehnice și organizatori ce date.
Structura normei tehnice de timp poate fi exprimată prin relația:
τn=τpi
n+τb+τa+τdt+τdo+τon+τit 5.1
unde:
𝜏𝑝𝑖 – timpul de pregatire incheiere
𝜏𝑏 – timpul de baza;
τb=l+l1+l2
ns∙i 5.2
unde: s – avansul; n – turatia masinii; l – lungimea suprafetei prelucrate; l 1, respectiv l 2 distantele de
intrare si iesire ale sculei; i – numarul de treceri
𝜏𝑎 – timpul auxiliar

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 23

𝜏𝑒=𝜏𝑏+𝜏𝑎 – timpul efectiv (operativ) 5.3
𝜏𝑑𝑡 – timpul de deservire tehnica
𝜏𝑑𝑜 – timpul de deservire organizatorica
𝜏𝑑=𝜏𝑑𝑡+𝜏𝑑𝑜 – timpul pentru desrevirea locului de munca 5.4
𝜏𝑜𝑛 – timpul de odihna si necesitati fiziologice
𝜏𝑖𝑡 – timpul de intreruperi conditionate tehnologic si de organizarea muncii
τir=τon+τit – timpul de intreruperi reglementate 5.5

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 24

Tabelu l 2.9 Parametrii regimului de așchiere și norma tehnică de timp OPERATIA
ASEZAREA
FAZA
Dimensiunea
suprafetei
Lungimea
suprafetei Parametrii regimului de
aschiere Componentele normei tehnice de timp
Norma de timp,
NT min Tb min Timp auxiliar, T a
Tdt
Tdo
Ton
Tpi/n i
t (a P) mm
s (f n) mm/
rot
N rot/min
v (v C)
m/min
Ta1 min
Ta2 min
Ta3 min
Ta4 min
Ta5 min
Total min
II A 2 9,45 5 2 2,5 0,237 458 192 0,189 1,50 0.95 0.70 0,65 – 3,80 0.005 0.019 0.010
3 146.96 215 1 2,72 0,237 416 192 2,153 – 1,3 0,8 0,65 – 2,67 0,053 0,021 0,118
4 138.85 215 2 1,34 0,291 478 204 3,137 – 1 0,8 0,37 – 2,17 0,078 0.031 0.172
Total componente si norma de timp pentru operatia II 5,479 – – 8,64 0,136 0,071 0,3 0.11 14,74
III A 5 4,05 5 2 2,5 0,237 441 192 0,081 1,20 0,95 0,70 0,65 – 3,80 0,002 0,001 0,007
6 145,96 210 1 0,5 0,101 1040 459 2,071 – 1,3 0,8 0,65 – 2,67 0,051 0,021 0,186
7 139,85 210 1 0,5 0,139 676 297 1,611 – 1 0,8 0,37 – 2,17 0,040 0,016 0,144
Total componente si norma de timp pentru operatia III 3,763 – – 8,64 0,093 0,038 0,337 0,097 12,81
IV A 8 20.57 6 1 6 0,632 4050 200 1,798 0,10 0,23 – 0,09 0,09 0,51 0,071 0,072 0,069
9 32.13 6 1 6 0,187 2030 100 7,53 0,10 0,23 – 0,09 0,09 0,51 0,071 0,027 0,241
Total componente si norma de timp pentru operatia IV 9,328 0,18 1,02 0,142 0,099 0,310 0.166 1,917
V A 10 203,58 6 1 6 0,172 1990 251 0,124 0,10 0,23 – 0,09 0,13 0,55 0,071 0,011 0,021
Total componente si norma de timp pentru operatia V 0,124 – 0,13 0,55 0,071 0,011 0,022 0.166 0,95

NT = 14,74 + 12,81 + 1,917 + 0,95 = 30,42 min

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA

Ploiesti 201 9 25

2.7. Programele CNC pentru operațiile tehnologice la realizarea reperului bucșă

Program CNC pentru operația de strunjire de degroșare

%
O0447(161T1134 -DEGROȘARE )
(MASINA -PUMA GT 2600)
(DESCRIERE -BUSHING -TOW FITTING)
(MATERIAL -AMS 4880)
(SEMIFABRICAT -157/108)
(REV. PROGRAM -01)
(DATA -10.07.2017)
(PROGRAMATOR -ROȘCA A.)
G99
G50S1000
G0G28U0.
G0Z300.
M01
T0101
(STRUNJIRE FRONTALĂ )
(CNMG 120408)
G96S120F0.12M3
G0G54Z5
G0X158
M08
G72W.5R.2
G72P100Q110U0.W0.F0.15
N100G0Z2.
G1X125
N110Z5.
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z300.
M1
T0101
(STRUNJIRE TEHNOLOGICĂ EXTERIOARĂ )
(CNMG 08)
G96S120F0.12M3
G0Z10.
Z3M08
X153.5(X155.)
G1Z2.
G1X154.5(156.)Z0.5
G1Z-20
G1X155(X157.)F0.2
G0X160.
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z300
M1
T0909 (ȘANFREN INT)
(R-0.4)
G96S150F0.15M04
G0Z5
G0G54X133F0.2
G1Z2.M8
G1X131Z1F0.1
G1X129
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z50
M0

(***********)
(ÎNTOARCE PIESA)

T0101
(STRUNJIRE FRONTALĂ )
(CNMG 120408)
G96S120F0.12M3
G0Z10.
G0G54X158
Z2.M08
G72W.5R.2
G72P115Q116U0.W0.F0.15
N115G0Z0.
G1X125
N116Z3.
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z300.
M01

T0909
(STRUNJIRE INTERIOARĂ )
(STRUNJIRE DEGROȘARE )
(R-0.4)
G96S150F0.15M04
G0Z10.
G0G54X131
Z2.M8
G71U1R1
G71P120Q130U -0.3W0F0.15
N120G0X138
G1Z-205.
N130X131
G0Z2.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA

Ploiesti 201 9 26

G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M01
T0202STRUNJIRE EXTERIOARĂ STRUNJIRE
DE D EGROȘARE
(CCGT)
(R-0.4)
G96S120F0.15M04
G0Z10.
X155
Z2.M08 G71U1.R1.
G71P135Q145U0.3W0F0.15
N135G0X147
G1Z-205
N145X157.
G0Z2.
G0Z10.
M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z300.
M30
%

Program CNC pentru operația de strunjire de finisare

%
O0448(161T1134 -F1)
(MASINA -PUMA GT 2600)
(DESCRIERE -BUSHING -TOW FITTING)
(MATERIAL -AMS 4880)
(REV. PROGRAM -01)
(DATA -10.07.2017)
(PROGRAMATOR -ROȘCA A.)
(G -0.1)
G99
G50S1000
G0G28U0.
G0Z250
M01

(STRUNJIRE INTERIOARĂ )
(STRUNJIRE FINISARE )
T0909
(R-0.2)
G96S150F0.12M04
G0Z10.
G0G54X138
Z1.25M08
Z1.M08
G71U0.6R.2
G71P120Q130U -0.2W0F.12
N120G0X139.802
G1Z-204.781
N130X134.
G0Z1.
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M01

(STRUNJIRE INTERIOARĂ )
(SEMI FINISARE )
T0909
(R-0.2)
G97S275F0.1M04
G0Z10.
G0G54X139.702
Z3.M08
G1X139.665Z -204.781F0.1
X137.025Z -203.367
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M01

(STRUNJIRE INTERIOARĂ )
(STRUNJIRE FINISARE )
T0909
(R-0.4)
G97S275F0.1M04
G0Z10.
G0G54X139.802
Z3.M08
G1X139.762Z -204.781F0.1
X137.025Z -203.367
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M0

(STRUNJIRE EXTERIOARĂ -STRUNJIRE
DEGROȘARE )
T0202

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 27

(CCGT)
(R-0.4)
G96S120F0.12M04
G0Z10.
X147
Z2.M08
G71U0.35R.2
G71P100Q110U.4W0F0.12
N100G0X145.965
G1Z-204.781
N110X153.
G0Z2.
G0Z10.
M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M01

T0303
(SEMI FINISARE SI FATA)
(VBMT)
(R-0.4)
G96S120F0.12M4
G0Z10.
G0G54X150.365
Z10.
Z1.M08
G1Z0.
G1X125
G0Z2.
X146.165
Z3.
G1Z1.
X146.125Z -204.781
X148.793Z -203.367
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M01
(VEZI 146.165)
T0303
(STRUNJIRE FINISARE )
(VBMT)
(R-0.4)
G96S120F0.12M4
G0Z10.
G0G54X150.365
Z3.
Z1.M08
G1Z0.
G1X125
G0Z3
X145.965
Z3.
G1Z1.
X145.915Z -204.781
X148.793Z -203.367
G0Z10.M09
M5P11
G0G28U0.
G0Z200.
M00

T0505
(DEBITARE PARTIALĂ )
(L-2MM)
G97S200F0.03M4
G0Z10.
X170.
Z-205.781M08
G1X160F1
G1X144.5F0.05
M09
G1X139F0.03 (REGLEAZĂ PE MASINĂ )
G0X170.
G0Z0
G0G28U0.
G0Z200.
M09
M5P11
M30
%

Program CNC pentru operația de găurire

%
O0449(161T1134 GAURIT OP. 1)
(CNC MACHINE MYNX6000/50)
(PRINDERE CU DISPOZITIV IN UNIVERSAL
AXA A -VARF)
(MATERIAL AL -NI-BRONZE PER AMS 4880)
(ORIGINE G54)
(X SI Y IN CENTRUL PIESEI)
(Z LA FATA PIESEI) (ATENTIE X SE IA LA FIECARE PIESA)
(1)
(PROGRAMATOR ROSCA A. )

G0G91G28Z0Y0
G90
(GĂURIT D20.574 Î N A0 GRADE)
(BURGHIU -MC716 -16.0W2A -WJ30TF )

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 28

G0G90G54A0.
G0G90G54X50.8Y0
#600=20.63(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X50.8Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F1000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
G0G90G54X -50.8Y0
#600=20.63(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X -50.8Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F1000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
N180
G0G90G54A180.

G0G90G54X50.8Y0
#600=20.63(DR)

#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603 #605=0.25
#606=0.
G0G90G54X50.8Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F1000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
G0G90G54X -50.8Y0
#600=20.63(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X -50.8Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F1000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
N30
G0G90G54A30.
G0G90G54X0.Y0
#600=29.(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X0.Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 29

G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
G0G90G54X0.Y0
#600=38.481(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X0.Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z0.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
N270
G0G90G54A270.
G0G90G54X107.95Y0
#600=30.(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606= -3.5
G0G90G54X107.95Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z6.5F2000.
G1Z6.5F100.
M8
M7
G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
G0G90G54X -107.95Y0 #600=30.(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.5
G0G90G54X -107.95Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z2.F2000.
G1Z2.F100.
M8
M7
G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
N5
G0G90G54X107.95Y0
#600=50.8(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606= -6.
G0G90G54X107.95Y0.
S3000M3
G43H19Z50.
G1Z6.6F2000.
G1Z6.6F100.
M8
M7
G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G9 1X-#604
G0G90Z50.M9
G0G90G54X -107.95Y0
#600=50.8(DR)
#601=#600/2.
#602=16.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.25
#606=0.
G0G90G54X -107.95Y0.
S3000M3
G43H19Z50.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 30

G1Z2.F2000.
G1Z2.F100.
M8
M7
G1G91X#604F2000.
WHILE[#606LT10.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605 END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z50.M9
G0G91G28Z0Y0M5
M30
%

Program CNC pentru operația de frezare

%
O0450
(CNC MACHINE MY NX6000/50)
(PRINDERE ÎN DISPOZITIV PE MASA
MAȘ INII)
(MATERIAL AL -NI-BRONZE PER AMS 4880)
(ORIGINE G54)
(X SI Y IN CENTRUL PIESEI)
(Z LA FATA PIESEI)
(PROGRAMATOR ROSCA A. )
G0G91G28Z0Y0
G90
T19M6( F4042.T36.040.Z04.15 )
(HOLDER BT -50-32-80)
(INSERT ADHT1606PER -G88 WXN15 )
G0G90G54
G0G90G54X -73.Y -102
#600=54.(DR)
#601=#600/2.
#602=32.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.05
#606=0.
G0G90G54
S4500M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z-20.F100.
M8
M7
G1G91X#604F6000.
WHILE[#606LT100.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z200.M9
M1
G0G90G54
G0G90G54X -73.Y102.
#600=54.(DR)
#601=#600/2. #602=32.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.05
#606=0.
G0G90G54
S4500M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z-20.F100.
M8
M7
G1G91X#604F6000.
WHILE[#606LT100.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z200.M9
(…)
M1
N15
G0G90G54
G0G90G54X -51.Y105.
#600=48.(DR)
#601=#600/2.
#602=32.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.05
#606=83.
G0G90G54
S4500M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z-11.F100.
M8
M7
G1G91X#604F6000.
WHILE[#606LT100.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 31

G3I-#604
G1G91X -#604
G0G90Z200.M9
M1
G0G90G54
G0G90G54X -51.Y -105.
#600=48.(DR)
#601=#600/2.
#602=32.(DF)
#603=#602/2.
#604=#601 -#603
#605=0.05
#606=83.
G0G90G54
S4500M3
G43H19Z50.
G1Z1.F2000.
G1Z-11.F100.
M8
M7
G1G91X#604F6000.
WHILE[#606LT100.]DO1
G3I-#604Z -#605
#606=#606+#605
END1
G3I-#604 G1G91X -#604
G0G90Z200.M9
G0G91G28Z0Y0M5
M1
N11
T2M6 (F4042.T36.040.Z04.15 )
(INSERT ADHT1606PER -G88 WXN15 )
#600=0.
G0G90G54X180.Y0.
S2200M3
G43H2D2Z50.
M8
G1Z0.F15000.
G1G90G41X123.381
WHILE[#600LT150.]DO1
G91G2I -101.791Z -0.05
#600=#600+0.05
END1
G2I-101.791
G0G91Z200.F10.
G1G40X0.F5.
G0G90Z100.
G0G91G28Z0Y0
M30
%

2.8. Calculul economic și stabilirea variantei optime de proces

Unul din indicatorii de bază ce caracterizează calitatea activității unei întreprinderi este
costul de producție pe unitatea de produs.
Costul de producție reprezintă valoarea bănească a materialelor, manoperii și a tuturor
celorlalte cheltuieli pe care le necesită realizarea unui produs.
Determinarea costului de producție se realizează prin calculul succesiv al valorii
componentelor sale:
a) Costul materialelor , Cm se determină cu relația:
𝐶𝑚=[𝑀𝑠𝑓𝑃𝑚−(𝑀𝑠𝑓−𝑀𝑝)𝑃𝑑𝑒𝑠](1+𝑃𝑎𝑝𝑟
100) = (6.1)
=[8,22∗71−(8,22−2,39)∗11]∗(1+10
100)=1090 ,23 lei/buc
în care:
Msf reprezintă masa semifa bricatului (kg); M sf = 8,22 kg;
Mp – masa piesei (kg); M p = 2,39 kg;
Pm – prețul unitar al materialului (lei/kg); P m = 71 lei/kg;
Pdes – prețul de vânzare al d eșeurilor (lei/kg); P des = 11 lei/kg;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 32

Papr – cota cheltuielilor de aprovizionare [%]; valori uzuale: 5.. .15 %, se adoptă P apr = 10%;
b) Cheltuieli cu manopera directă (salarii); se calculează cheltuielile Si cu salarizarea
operatorului pentru fiecare ope rație i:
𝑆𝑖=𝑁𝑡𝑖𝑆ℎ𝑖
60(1+𝐶𝐴𝑆 +𝐶𝐴𝑆𝑆 +𝐶𝐴𝑀 +𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡
100)= (6.2)
= 1
60∗( 𝑁𝑡𝑠𝑑∗ 𝑆ℎ𝑠𝑑 + 𝑁𝑡𝑠𝑓∗ 𝑆ℎ𝑠𝑓 + 𝑁𝑡𝑓𝑐∗ 𝑆ℎ𝑓𝑐 )∗( 1+𝐶𝐴𝑆 +𝐶𝐴𝑆𝑆 +𝐶𝐴𝑀 +𝐼𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡
100 )=
=1
60∗( 18,63∗ 10+ 8,92∗ 15+ 2,87∗ 15)∗( 1+25+10+2,25+10
100 )=8,91lei/ operație
în care:
Nti reprezintă norma de timp la operația i [min/buc];
Ntsd – norma de timp la operația de strunjire de degroșare, Ntsd =18,63 min/buc;
Ntsf – norma de timp la operația de strunjire de finisare, Ntsf = 8,92 min/buc;
Ntfc – norma de timp la operația de frezare, găurire, Ntfc =2,87 min/buc;
Shi – salariul tarifar orar al operatorului [lei/oră]; pentru anul 2018 este cuprins între 10,0 …
20,0 lei/h, în funcție de calificarea operatorului; pentru lucrările de debitare, degroșare este necesară
o calificare scăzută, pentru operațiile de finisare o calificare medie, pentru operațiile de prelucrare a
danturii roților dințate, rectificare de orice tip este necesară o calificare ridicată;
CAS – contribuția angajatorului la Asigurările Sociale; CAS = 25 %;
CASS – contribuția angajatorului la Asigurăril e Sociale de Sănătate; CASS = 10 %;
CAM – contribuția angajatorului la fondul de risc; CAM = 2,25 %;
Impozit 10%
c) Costul de secție CSj se calculează pentru toate operațiile i care se realizeaza în secția
respectivă j:
𝐶𝑆𝑗=∑𝑆𝑖 (1+𝑅𝑆𝑗
100)=8,91∗ (1+ 400
100)=44,55 lei/buc (6.3)
în care:
RSj reprezintă regia secției prin care se iau în considerație toate cheltuielile care se fac în
secție pentru obținerea produsului; se determină de serviciul contabilitate, iar val ori uzuale pentru
secțiile de prelucrări mecanice sunt RSj = 300 .. . 500%, în funcție de complexitatea dotărilor și de
mărimea secției, iar pentru secțiile de tratamente termice, deformari plastice, tunătorie
RSj = 400 .. .600%. Se adoptă: RSj = 400%.
d) Costul total de secție C S (pentru toate secțiile care contribuie la realizarea produsului):
𝐶𝑆=𝐶𝑚+∑𝐶𝑆𝑗=1090 ,23+44,55=1134 ,78 𝑙𝑒𝑖 (6.4)
e) Costul de producție , Cp :
𝐶𝑝=𝐶𝑠(1+𝑅𝑖𝑛𝑡
100)=1134 ,78∗(1+ 30
100)=1475 ,21 lei/buc (6.5)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 33

în care, Rint reprezintă regia întreprinderii, și ține seama de toate cheltuielile realizate la nivelul
societații comerciale pentru obținerea produsului; se determina de serviciul contab ilitate, iar valorile
uzuale sunt Rint = 10…40%.
Se adoptă: Rint = 30%.
Pentru creșterea productivității prelucrării mecanice este deosebit de importantă reducerea
timpului auxiliar; acest lucru se poate aplica folosind indicatorul de continuitate a func ționării
mașinii –unelte.
Pentru operația de strunjire de degroșare se obține:
𝐼𝐶𝑀𝑈 =𝑡𝑏
𝑡𝑜𝑝=𝑡𝑏
𝑡𝑏+𝑡𝑎= 5,479
5,479 +8,64=0,388 (6.6)
Pentru operația de strunjire de finisare se obține:
𝐼𝐶𝑀𝑈 =𝑡𝑏
𝑡𝑜𝑝=𝑡𝑏
𝑡𝑏+𝑡𝑎= 3,682
3,682 +4,84=0,432
Pentru operațiile de frezare, găurire și filetare se obține:
𝐼𝐶𝑀𝑈 =𝑡𝑏
𝑡𝑜𝑝=𝑡𝑏
𝑡𝑏+𝑡𝑎= 9,452
9,452 +1.57=0,857
în care: tb reprezintă timpul de bază; tb = min, top – timpul operativ, top = min;
Costul produselor sau al pieselor se poate exprima în lei/produs sau lei/lot de piese. Costul
unui lot de produse (piese) identice, Cs , este dat de relația:
Cs = F + V . n (lei/lot) (6.7)
în care: F – cheltuieli fixe;
V – cheltuieli variabil e;
n – numărul de piese din lot.
Cheltuielile fixe se determină prin procedee de calcul convenționale și cuprind cheltuielile
efectuate cu utilajul tehnologic (amortizare, funcționare, întreținere) și cheltuielile generale ale
secției și întreprinderii (î ntreținere clădiri, retribuție pentru muncitorii auxiliar și TESA).
Cheltuielile variabile se determină direct pe unitatea de produs și cuprind cheltuielile cu
materialele consumate, cheltuieli cu manopera (celor care lucrează nemijlocit pentru realizarea
produsului) la care se adaugă cheltuielile cu regia.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 34

CAPITOLUL 3. OPTIMIZAREA OPERAȚIILOR DE TRANSPORT ȘI
AMBALARE. STUDIU DE CAZ LA SC PAS TECHNOLOGIES SRL DIN
PLOIEȘTI

3.1. Introducere

În ultimele două decenii domeniul managementului lanțului de aprovizionare a dezvoltat
considerabil ramura logisticii inverse. Scopul acestei ramuri este de a reintegra materialul cu un
traseu bine definit (produse și ambalaje) în fluxul de producție. Logistica inversă este definită ca
fiind totalitatea activitățilo r logistice desfășurate în sprijinul produsului vândut clienților,
schimbarea bunurilor returnate de beneficiari și eliminarea produselor ce nu mai pot fi folosite. [13]
Fluxul revers constă, printre altele, în colectarea, transportul și reciclarea produselor și
materialelor pentru a le putea refolosi în procesul de producție sau pentru a le elimina într -un mod
cât mai prielnic mediului înconjurător. [13]
Pe lângă logistic a produsului, există de asemenea și logistica materialelor de ambalare.
Acestea sunt elemente utilizate pentru transportul produselor în cadrul procesului de producție, ca
exemplu putem considera protejarea pieselor transportate de la o companie la alta. A mbalajele
permit, de asemenea, transportul și comercializarea către clientul final. Ambalajele folosite pot fi de
unică folosință, de exemplu cutiile de carton, sau pot fi reutilizabile, de exemplu lăzile de lemn.
Rezistența superioară a lemnului permite u tilizarea cutiilor până la deteriorarea ireversibilă a
acestora. Indiferent de durata de viață a celor două ambalaje, putem considera că acestea sunt
reintroduse în fluxul tehnologic prin procesul de reciclare. [13]
Prin urmare lăzile de lemn trebuie retur nate la punctul lor de origine pentru reutilizare.
Acest procedeu este cunoscut sub denumirea de sistem cu circuit închis. [13]
Această lucrare prezintă un studiu de caz desfășurat într -o fabrică cu domeniul de activitate
în prelucrări mecanice pentru indu stria aerospațială. S -a observat fluxul tehnologic al bucșelor
pentru trenul de aterizare desemnat avioanelor de pasageri. Aceste piese urmează un traseu bine
definit în fluxul de producție.
Aceste piese necesită procese speciale (control nedistructiv cu lichid fluorescent și electro –
depunere de cadmiu) ce sunt efectuate de un furnizor extern, situat în Polonia. Pentru transportul
acestor piese sunt folosite containere reutilizabile, cutii de lemn, distanțiere de carton și pungi
anticoroziune, ambalaje ce pot fi reutilizate pentru transportul altor produse către furnizori sau
clienți, cât și pentru stocare.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 35

3.2. Managementul containerelor reutilizabile

Datorită prețurilor scăzute, cutiile de carton sunt de deseori soluția preferată pentru aplicații
cu o singură utilizare. Cu toate acestea, ambalajele folosite pentru o singură utilizare creează
cantități foarte mari de deșeuri care trebuie integrate într -un proces de reciclare. [13]
Astfel, ambalajele de unică folosință se confruntă cu preocupări legate de mediu, utilizarea
lor este reglementată de legi, și acestea sunt într -o anumită măsură, neatractive din punct de vedere
comercial. [13]
Problemele principale ale containerelor reutilizabile sunt costurile și controlul fluxului și
disponibilitatea acestora. [13]
Se consideră ca un sistem logistic cu containere returnabile reprezintă o investiție pe termen
lung, dar necesită proceduri de bugetare datorită costurilor inițiale ridicate. [13]
În continuarea lucrării, un studiu de caz al unei aplicații d in lumea reală este prezentat.

3.3. Analiza sistemului de producție

3.3.1. Compania și piețele în care activează

Compania operează o fabrică ce este furnizor principal pentru următoarele piețe: piață
aerospațială, piața de petrol și gaze și piața turbinelor industriale.
Compania utilizează procese inovatoare și de înaltă tehnologie, împreună cu soluții licențiate
de la producătorii de echipamente originale. Compania produce, în principal, componente fiabile ce
sunt expuse la uzură ridicată, căldură ridicată și medii corozive. [9]

3.3.2. Modul de organizare al companiei

Compania deține două puncte de lucru, unul dintre ele se află în Câmpina, unitate de
producție ce este specializată pe procese de acoperiri metalice, procese conexe și insp ecție
nedistructivă, pentru industria producătoare de utilaj petrolier. [9] Ca urmare a succesului acestui
punct de lucru, s -a deschis și cel de -al doilea, în locația Ploiești West Park, servind aceeași industrie
dar mizând pe investiții în industria aeron autică.
Practic punctul de lucru de la Ploiești, este o celulă productivă de finisare a unor
componente ale armăturilor din industria petrolieră și a unor componente tehnice pentru industria

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 36

aeronautică. Linia de producție este formată din 19 utilaje prin cipale organizate în două
sectoare: unul specializat în strunjire și celălalt specializat în găurire și frezare.
Suprafața totală a punctului de lucru din Ploiești West Park este de aproximativ 10000 metri
pătrați. În figura 1 este ilustrat parcursul tehnologic al pieselor studiate în această lucrare.

Figura 3.1. Parcursul tehnologic al piesei studiate

În figura 3.1. este prezentată schema de organizare a fabricii și traseul bucșelor studiate în
această lucrare. Pașii prezentați în schemă sunt de taliați în fișa de urmărire emisă de echipa de
planificare, fișă care, în prealabil, este verificată și aprobată de către echi pele de calitate și
producție.

 Pasul 1
După ce a fost emisă fișa de urmărire ș i documentația necesară pentru producerea bucșei
respective, materialul este transportat în zona desemnată debitării de către personalul avizat cu
ajutorul unor cărucioare speciale pen tru transportul materiei prime.

 Pasul 2
Consultând fișa de urmărire și documentația, personalul responsabil pentru operația de
debitare, se informează în legătură cu lungimea necesară pentru producerea bucșei(figura 3.2.) și
începe procesul de debitare.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 37

Figura 3.2. Dimensiunile standard de debitare pentru semifabricat

 Pasul 3
Următoarele operații după debitarea materialului sunt cea de strunjire de degroșare ș i cea de
strunjire de fi nisare. Utilajul este pregătit ș i reglat(figura 3.3.) pentru reperul respectiv de către
operator. Modul de prindere al semifabricatului poate fi observat în figura 3.4.

Figura 3.3. Setarea și pregătirea utilajului Figura 3.4. Modul de prindere al
semifabricatului

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 38

 Pasul 4
Înainte de inspecția intermediară, după operațiile de strunjire, piesele sunt trimise la
debavurare unde sunt debavurate cu ajutorul unor scule speciale(figura 3.5. si figura 3.6.), cu
ajutorul unor cărucioare special concepute pentru transportul pieselor în interiorul secției.

Figura 3.5. Scule debavurare cu acțiune
pneumatică Figura 3.6. Polizor de banc

 Pasul 5
În această etapă, cu ajutorul aparatelor de măsură stabilite în documentație de către echipele
de calitate și producție, piesele sunt verificate conform desenului de execuție, în cazul nostru, piesa
este măsurată pe CMM (Coordinate -Measuring -Machine) după cum este reprezentat în figura 3.7.

Figura 3.7. Măsurarea bucșei după operația de strunjire

 Pasul 6
După validarea pieselor de către controlul de calitate, acestea sunt trimise la următoarea
operație, cea de găurire și frezare pentru a fi prelucrate.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 39

 Pasul 7
După terminarea operației de găurire și frezare, piesele trebuie din nou validate de către
controlul calității dar nu înainte de a fi debavurate.

 Pasul 8
Piesele revin la controlul de calitate, de această dată pentru inspecție inter mediară înainte de
procesele speciale. Aici ele sunt validate din nou cu ajutorul CMM (Coordinate -Measuring –
Machine), după care sunt trimise în zona de recepție/livrare pentru a fi ambalate și trimise la
serviciul extern de acoperire.

Figura 3.8. Măsurarea bucșei după operația de găurire și frezare

 Pasul 9
Pentru protecție suplimentară, piesele sunt acoperite cu un produs anticoroziune, apoi sunt
ambalate individual în folie cu bule și amplasate în cutii de carton c u dimensiunile de
49 x 45 x 30 cm, cu capacitate pentru 6 piese. După ce procesul de ambalare este finalizat, cutiile
sunt livrate către furnizorul extern de procese speciale.

 Pasul 10
Ajunse aici, piesele sunt supuse procesului de co ntrol nedistructiv cu penetrant fluorescent
pentru a detecta eventuale discontinuități deschise la suprafața pieselor examinate. Dacă piesele au
trecut de acest control, urmează electrodepunerea cu cadmiu. După terminarea proceselor speciale,
piesele sunt ambalate și trimise înapoi.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 40

 Pasul 11
După recepția pieselor trimise la serviciul extern de acoperire, urmează inspecția finală
pentru a verifica electrodepunerea cu cadmiu și eventuale lovituri rezultate în urma manipulării și
transportului. Aici control ul este făcut vizual și cu ajutorul CMM (Coordinate -Measuring -Machine)
pentru a verifica stratul de cadmiu depus.

 Pasul 12
Piesele ajung din nou în zona de recepție/livrare, unde sunt conservate împotriva coroziunii,
ambalate individual în folie cu bule pentru protecția pieselor, așezate în cutii câte 6 piese, și sunt
pregătite pentru:

 Pasul 13.1 livrare sau
 Pasul 13.2 depozitare intermediară a piese lor finite

3.4. Îmbunătățirea ambalării si a transportului

În ultima parte a lucrării, vom urmări:
 îmbunătățirea procesului de ambalare, prin înlocuirea ambalajelor de unică -folosință
(folie cu bule pentru protejarea pieselor) și renunțarea la conservarea bucșelor împotriva coroziunii,
toate aceste cerințe fiind satisfăcute de pungi VPCI (Vapor phase co rrosion inhibitor – inhibitor de
coroziune în fază de vapori), care oferă protecție anticoroziune. Datorită rezistenței ridicate acestea
din urmă pot fi reutilizate până la deteriorare. Acest mod de acțiune asigură o protecție
anticoroziune completă și con tinuă eliminându -se riscurile apariției oxidării în zonele neacoperite
cu conservant (așa cum este cazul conservanților clasici: ulei, vaselină) sau în cazul deschiderii
temporare a ambalajului pentru inspecție periodică sau recepție. Pungile transparente permit
identificarea, inventarierea și alegerea produselor fără a fi necesară deschiderea pachetului . [15]
 înlocuirea cutiei de carton (ambalaj de unică folosință) cu dimensiunile 49 x 45 x 30 cm,
cu o ladă de lemn reutilizabilă cu noi dimensiuni, 49 x 49 x 34 cm. Acest lucru necesită o investiție
care va fi amortizată în timp, aceste lăzi fiind folosite până la deteriorarea lor.
Un studiu de caz a fost efectuat pe un lot de 300 bucăți/an urmărind costurile ambalării și al
transportului. Simularea costurilo r totale s -a desfășurat pe durata a doi ani, rezultatele fiind
transpuse în următoarea parte:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 41

Varianta 1 – cutie de carton cu dimensiunile 49 x 45 x 30 cm

Dimensiuni: 49 x 45 x 30 cm
Greutate cutie carton: 6 kg
Preț cutie de carton: 65 lei
Capacitate cut ie de carton: 6 piese
Greutate brută: 17 kg
Cost transport: 270 lei
Folie cu bule folosită pentru ambalarea a 6 piese : 10 m2

 Pentru transportul și ambalarea a 300 piese vom avea nevoie de:
Total cutii carton = 300
6 = 50 cutii carton
Folie cu bule 100 m2= 90 lei => 10 m2 x 50 cutii (6 piese) = 500 m2
Ulei pentru protecție anticoroziune: 5 litri

Figura 3.9. Vedere de sus a modului de
ambalare Figura 3.10. Vedere din lateral a modului
de ambalare

Tabel 3.1. Costurile de transport ș i ambalare pentru cazul 1
Nr. crt. Preț unitar Cantitate
necesară Preț per
cantitate
necesară
A. Necesarul pentru primul an de activitate
1. Cutie 49 x 45 x 30 cm 65 lei/ cutie 50 cutii 3250 lei
2. Folie cu bule 90 lei/ 100 m² 500 m2 450 lei
3. Ulei pentru protecție anticoroziune 400 lei/ 20 l 5 l 100 lei
4. Cost transport 270 lei/ cutii 50 transporturi 13500 lei
B. Necesarul pentru al doilea an de activitate
1. Cutie 49 x 45 x 30 cm 65 lei/ cutie 50 cutii 3250 lei
2. Folie cu bule 90 lei/ 100 m² 500 m2 450 lei
3. Ulei pentru protecție anticoroziune 400 lei/ 20 l 5 l 100 lei
4. Cost transport 270 lei/ cutie 50 transporturi 13500 lei
Preț total 34600 lei

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 42

Varianta 2 – ladă de lemn reutilizabilă cu dimensiunile 49 x 49 x 34 cm

Dimensiuni: 49 x 49 x 34 cm
Greutate ladă: 7kg
Preț ladă: 87 lei
Capacitate ladă: 12 piese
Greutate brută: 28 kg
Cost transport: 444 lei
Pungi VPCI: 12 pungi VPCI
Separatoare carton folosite pentru 12 piese: 6 bucăți
Folie cu bule folosită pentru ambalarea a 12 piese: 1 m2

 Pentru transportul ș i ambalarea a 300 bucșe vom avea nevoie de:
Total lăzi lemn reutilizabile= 300
12 = 25 lăzi
Folie cu bule: 300
12 = 25 m2
Separatoare carton: 6 buc/ ladă x 25 lăzi = 150 bucăti
Pungi VPCI: 300 piese = 300 pungi VPCI

Fig 3.11. Vedere de sus a modului de
ambalare Fig. 3.12. Vedere din lateral a modului de ambalare

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 43

Tabel 3.2. Costurile de transport ș i ambalare pentru cazul 2
Nr. crt. Preț unitar Cantitate necesară Preț per cantitate
necesară
A. Necesarul pentru primul an de activitate
1. Ladă 49 x 49 x 34 cm 87 lei/ ladă 25 lăzi 2175 lei
2. Folie cu bule 90 lei/ 100 m² 25 m² 23 lei
3. Pungă VPCI 1,85 lei/ bucată 600 bucăți 1110 lei
4.Separatoare carton 1 lei/ bucata 150 bucati 150 lei
5. Cost transport 444 lei/ ladă 25 transporturi 11100 lei
6. Cost transport returnare lăzi 2775 lei/ transport 1 transport 2775 lei
B. Necesarul pentru al doilea an de activitate
1. Ladă 49 x 49 x 34 cm 87 lei/ ladă 0 lăzi 0 lei
2. Folie cu bule 90 lei/ 100 m² 25 m² 23 lei
3. Pungă VPCI 1,85 lei/ bucată 300 bucăți 555 lei
4. Separatoare carton 1 lei/ bucata 0 bucăți 0 lei
5. Cost transport 444 lei/ ladă 25 transporturi 11100 lei
Preț total 29011 lei

3.5. Concluzii le studiului de caz

În cadrul studiului de caz efectuat la SC PAS TECHNOLOGIES SRL s -au luat în
considerare costurile de transport și ambalare a 600 de produse (300 de produse per an), pentru a
avea o vedere mai amplă a amortizării costurilor inițiale.
În urma calculelor se poate distinge o reducere a costurilor cu 1 6.6 %, principalul motiv
pentru aceasta fiind eliminarea ambalajelor de unică folosință și inlocuirea lor cu ambalaje
reutilizabile. în plus, compania trebuie să plătească pentru eliminarea deșeurilor rezultate din
ambalajele de unică folosință, acest cost fiind eliminat odată cu implementarea ambalajelor
reutilizabile.
Marea majoritate a produselor din companie necesită servicii externe de procese speciale , de
aceea investiția în ambalaje reutilizabile va diminua considerabil costurile de transport și amba lare.
Se poate concluziona că investiția în ambalaje reutilizabile aduce numeroase beneficii
companiei, atât din punct de vedere economic dar și din punct de vedere ecologic, cel din urmă
trebuind să preocupe din ce în ce mai mult societatea în care trăim .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 44

CAPITOLUL 4. NORME DE SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ OCUPAȚIONALĂ

4.1. Prevederi generale [16]

Art. 1. – (1) ˝Normele specifice de securitate a muncii pe ntru preluarea metalelor prin
așchiere cuprind mă suri de p revenire a accidentelor de muncă ș i bolilor profesionale specifice
activității de preluare a metalelor prin aș chiere pe mașini -unelte acț ionate electric, hidraulic,
pneumatic sau electropneumatic, pe mașini și dispozitive manuale acționate electric sau pneumatic
și pentru preluă ri manuale ˝.
(2) ˝Măsurile de prevenire cuprinse î n prezentele norme au ca scop eliminarea factori lor periculoși
existenți în sistemul de muncă, proprii fiecă rui element component al acestuia ( executant -sarcină de
muncă -mijloace de producție -mediu de muncă ) ˝.

Domeniu de a plicare [16]
Art. 2. – ˝Prezentele norme se aplică în toate unitățile economice în care există activitatea de
prelu crare a metalelor prin aș chiere, indiferent de forma de proprie tate asupra capitalului social ș i
de modul de organizare a acestora ˝.
Art. 3. – (1) ˝Prevede rile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii ˝.
(2) Pentru activităț ile ne specifice sau auxiliare activităț ii de preluare a metalelor prin aș chiere,
desfășurate în unităț i, se vor aplica p revederile normelor prezentate în anexa 1.

Revizuirea normelor [16]
Art. 4. – ˝Prezentele norme se vor revizui periodic și vor fi modificate ori de câ te ori este
necesar, ca urmare, a modificărilor de natură legislativă , tehnică etc., survenite la nivel național sau
proceselor de muncă ˝.

4.2. Repartizarea sarcinilor de muncă la prelu crarea metalelor prin aș chiere
Realizarea sarcinii de munc ă [16]

Art. 5. – (1) Deservirea mașinilor -unelte este permisă numai lucrătorilor calificați și instruiț i
special pentru acest scop.
(2) ˝Lucrătorii î n formare (calificare) vor fi supravegheaț i o perio adă de timp de 1 -3 luni, în funcț ie
de com plexitatea lucrului, de un l ucrător calificat și vor lucra singuri numai după ce conducătorul

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 45

locului de muncă îl va testa practic și teoretic asupra cunoașterii normelor și exploată rii corecte
a utilajului ˝.
Art. 6. – ˝Se interzice lucrul la mașini -unelte fără ca lucrătorii să posed e documentația
necesară (desene, fiș e tehnologice, planuri de operaț ii, schema de ungere și instrucț iuni speciale de
securitate a muncii corelate c u prevederile din cartea tehnică a maș inii-unelte) cu excepția lucrului
după piese model ˝.
Art. 7. – ˝Ajutoru l de lucrător va lucra numai în prezența lucră torului ˝.
Art. 8. – ˝Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor și dispozitivelor, a accesoriilor,
sculelor și pieselor de pe maș ini-unelte, care depăș esc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat
adecvate, ținându -se cont de prescripț iile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic. De la caz
la caz, în funcție de frecvenț a operați ilor de ridicare , se va aprecia necesitatea dotării cu mijloace
ajutătoare de ridicat și transportat, chiar dacă sarcinile sunt mai mici de 20 kg ˝.

Deservirea masinilor -unelte [16]

Art. 9. – Înainte de î nceperea lucrului, lucrătorul va controla starea maș inii, a dispozitivelor
de comandă (pornire -oprire ș i schimbarea sensului mișcării), existența ș i starea dispozi tivelor de
protecție și a gră tarelor din lemn.
Art. 10. – Lucră torul care dese rvește o masină -unealtă acționată electric va verifica zilnic:
 integritatea sistemului de î nchidere a carcaselor de prot ecție (uș i, capace etc);
 starea de contact între bornele de legare la pământ și conductorul de protecț ie;
 modul de dispunere a cab lurilor flexibile ce alimentează părț ile mobile , cu caracter
temporar, precum și integritatea înveliș urilor exterioare;
 continuitatea legăturii la centura de împămâ ntare.
Art. 11. – ˝Se interzice lucrătorilor care deservesc mașinile -unelte să execute reparații la
mașini sau instalaț ii electrice ˝.
Art. 12. – ˝În mod obligatoriu, mașina -unealtă , agregatul, linia automată vor fi oprit e și scula
îndepărtată din piesă în urmă toarele cazuri :
 ˝la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dis pozitivele de prindere atunci când
mașina nu este dotată cu un dispozitiv special care p ermite executarea acestor operații î n timpul
functionării mașinii ˝;
 la mă surarea manual ă a pieselor ce se prelucrează ;
 la schimbarea sculelor ș i a dispozitivelor;
 la oprire a motorului transmisiei comune în cazul când mașina e ste acț ionată de la această
transmisie.
Art. 13. – ˝În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarel e electrice de antrenare ale mașinii –
unealtă, agregatului, liniei automate în urmă toarele cazuri ˝:
 la părăsirea locului de muncă sau zonei de polideservire, chiar ș i pentru un timp scurt;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 46

 la orice î ntrerupere a curentului electric;
 la curățirea și ungerea mașinii și la îndepărtarea aș chiilor;
 la constatarea oricăror defecțiuni în funcț ionare.
Art. 14. -˝ În cazul când în timpul funcționării se produc vibrații, mașina se va opri imediat
și se va proc eda la constatarea și înlăturarea cauzelor. În situația î n care acestea sunt determina te de
cauze tehnice, se va anunța conducătorul procesului de muncă ˝.
Art. 15. – ˝După terminarea lucrului s au la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să
curețe ș i să ungă mașina, să lase ordine la locul de muncă și să comunice schimbului urmă tor, toate
defecț iunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la acc idente lucră torul care preia
mașina˝.
Art. 16. – ˝Înlăturarea așchiilor și pulberilor de pe maș inile-unelte se va face cu ajutorul
măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea așchiilor cu mâna. Se interzice
suflarea aș chiilor sau p ulberilor cu jet de aer; această operaț ie este permisă numai cu justifică ri
tehnologice sau constructive ș i cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm ˝.
Art. 17. – ˝Evacuarea deșeurilor de la mașini se va face ori de câte ori prezența acestora este
stânjenitoare pentru desfăș urarea procesului d e producție sau pentru siguranța operatorului și cel
puțin o dată pe schimb ˝.
Art. 18. – ˝Piesele prelucrate, materialele, deșeurile se vor așeza în locuri stabilite și nu vor
împiedica mișcările lucrătorilor, funcționarea mașinii și circulația pe că ile de acces. P iesele
prelucrate, materialele și deș eurile cu dimen siuni mai mici se vor depozita î n containere ˝.
Art. 19. – (1) Grătarele din lemn de la mașini vor fi menținute curate și în bună stare,
evitâ ndu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gră tare sau pavament se înl ătură prin acoperire cu rumeguș .
Art. 20. – ˝Se interzice spă larea ma șinilor cu emulsii sau uleiuri de ră cire, produse
inflamabile (benzina, tetraclorură de carbon, silicat de sodiu etc.) precum și ș tergerea lor cu bumbac
utilizat la cur ățare a mașinii˝.

4.3.Prelucrarea metalelor prin strunjire [16]

Fixarea ș i demontarea sculelor [16]

Art. 21. – (1) Fixarea cuțitelor de strung în suport se face astfel încât înălțimea cuțitului să
corespundă procesului de aș chiere.
(2) Partea din cuț it care iese din s uport nu va depăș i de 1,5 ori înălțimea corpului cuțitului pentru
strunjirea normală .
(3) Fixare a cuțitului î n suport se va face folosind toate șu ruburile din dispozitivul portsculă .
Art. 22. – La montarea ș i demonta rea mandrinelor, universalelor ș i platourilor pe strung, s e
vor folosi dispozitive de susținere ș i deplasare.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 47

Fixarea ș i demontarea pieselor [16]

Art. 23. (1) Piesele d e prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri ș i
perfect centrate, pentru a nu fi smulse.
(2) La fixarea pieselor ș i scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei
corespunz ătoare, fără prelungit oare din ț eavă sau alte pâ rghii.
Art. 24. – La fixarea pieselor î n univers alul strungului, se va repeta condiția L < 3d, unde L
și d reprezintă lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
Art. 25. – La prelucr area pieselor lungi, pentru susț inerea lor se vor utiliza linete.
Art. 26. – La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpuș a iar pinola se va bloca în
poziția de strâ ngere.
Art. 27. – Slăbirea piesei din pinola p ăpușii mobile se va efectua numai după oprirea
strungului.
Art. 28. – Înaint e de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui bac de
strângere. Dacă bacurile sunt uzate (șterse), au joc, prezintă deformaț ii sau fisuri, universalul sau
platoul vor fi î nlocuite.
Art. 29. – Înainte de începerea lucrului, lucrăt orul va verifica dacă modul în care este ascuțit
cuțitul și dacă profilul acestuia corespund prelu crării pe care trebuie să o execute, precum ș i
materialul din care este confecț ionată piesa. Se vor folosi cuț ite de s trung cu prag special pentru
sfărâmarea așchiei continue.
Art. 30. – La cuțitele de strung prevăzute cu plăcuț e din carburi m etalice se vor controla cu
atenție fixarea plăcuței pe cutit ș i starea acestuia. Nu se permit e folosirea cuțitelor la care plăcuțele
prezintă fisuri, arcuiri sau deform ații. Cuțitele cu plăcuț e din carburi metalice sau ceramice vor fi
ferite de ș ocuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strungului [16]

Art. 31. (1) Angajarea cuțitului î n material va f i facută lin, după punerea în mișcare a
piesei de prelucrat . În caz contrar, există pericolul smulgerii pies ei din universal sau ruperii
cuțitului.
(2) La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri
mașina.
Art. 32. – La prel ucrarea între vâ rfuri se vor folosi numai antrenoare(inimi de antren are) de
tip protejat sau ș aibe de antrenare protejate.
Art. 33. – La pre lucrarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strâ ngerea, respectiv desfacerea
bucșei se vor face numai după oprirea c ompletă a maș inii.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 48

Art. 34. – (1) Se interzice urcarea pe platoul st rungului carusel în timpul cât acesta este
conectat la reț eaua de alimentare.
(2) Se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este conectat la rețeaua electrică
de alimentare.
Art. 35. – Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, teș ite la ambele capete.

4.4. Prelucrarea metalelor prin frezare [16]

Fixarea sculei [16]

Art. 36. – Înainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, dacă aceasta corespunde
materialului ce urmează a se prelucra, precum și regimul de lucru indicat în fișa de operaț ii.
Art. 37. – Montarea ș i dem ontarea frezei se vor face cu mâ inile protejate.
Art. 38. – După fixarea și reglarea frezei, se va regla și dispozitivul de protecț ie, astfel încât
dinții frezei să nu poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea lucrătorului î n timpul lucrului.

Fixarea pieselor [16]

Art. 39. – (1) Fixarea pieselor pe maș ina de frezat se va executa cu dispozitive sp eciale de
fixare sau în menghină .
(2) Se interzic improvizaț iile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. – La fixarea în menghină sau direct pe masa mașinii a pieselor cu suprafeț e
prelucrat e, se vor folosi menghine cu fălci zimțate sau plăci de reazem și strângere zimț ate.
Art. 41. – În timpul fixă rii sau de sprinderii piesei, precum și la mă surarea pieselor fixate pe
masa mașinii de frezat, se va avea grijă ca distanța dintre piesa și freză să fie câ t mai mare.

Pornirea si exploatarea frezelor [16]

Art. 42. – (1) La operaț ia de frezare, cuplarea avan sului se va fa ce numai după pornirea
frezei.
(2) La oprirea maș inii de frezat, se va decupla mai întâ i avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43. – În timpul funcționării maș inii de frezat, nu este permis ca pe masa ei să se
găsească scule sau piese nefixate.
Art. 44. – În tim pul înlocuirii roților de schimb, mașina de frezat va fi deconectată de la reț ea.
Art. 45. -Verificarea dimensiunilor pieselor fixate pe masa mașinii, precum și a calității
suprafeț ei prelucrate, se vor face numa i după oprirea maș inii.

Pornirea ș i exploatarea maș inii [16]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 49

Art. 49. – Înaintea pornirii maș inii, se va verifica fixarea sculei și a piesei și se va
controla să nu rămână chei sau piese nefixate pe masa maș inii.
Art. 50. – Înaintea începerii lucrului, la mașinile de rabotat și mortezat, după pornirea
acestora, se vor executa câteva curse de mers în gol pentru verificarea funcționă rii.
Art. 51. – În timpul funcționării mașinii de rabotat, este interzisă folosirea spați ului dintre
ghidajele rabotezei pentru pă strarea sculelor sau a altor materiale.
Art. 52. – În cazul prelucră rii prin rabotarea unei piese ale cărei dimensiuni depășesc masa
mobilă a rabotezei, pe toată durata lucrului se va îngrădi zona respectivă .
Art. 53. – Mașinile de broșat vor fi prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de ră cire a
sculei. Broșele nu se vor răci cu bumbac sau câ rpe ude.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 50

CONCLUZII

În cadrul proiectului s -au urmărit două aspecte și anume, proiectarea tehnologică a reperului
studiat, d e tip bucșă, piesă componentă a trenului de aterizare la avioanele civile și , ca temă
specială, principalele aspecte economice cu privire la optimizarea ambalării și a transportului.
În prima parte, s -au prezentat motivele alegerii semifabricatului cel mai potrivit pentru
realiz area bucșei, precum și succesiunea pe operații, faze și așezări a procesului de producț ie. În
finalul capitolului sunt prezentate , ca rezultat al proiectării, fișele tehnologice pe așezări .
Utilizând software -ul Walter GPS v. 6.0, s -au ales sculele optime pentru îndeplinirea
cerințelor tehnologice dar și pentru folosirea regimuril or optime de așchiere.
Prin utilizarea Walter GPS v. 6.0 avem siguranța că adaosuril e sunt cele optime pentru a
putea prelucra piesa în condiții de sigurantă.
A doua parte a lucrării o repre zintă tema specială, ce constă î ntr-un studiu de caz având
acces la toate informațiile necesare în cadrul SC PAS TECHNOLOGIES SRL Ploiești , privind
ambalarea și transportul bucșelor. Prin rezultatele studiului de caz s -au identificat soluții economice
de permit reduc erea costuril or de ambalare și transport prin înlocuirea ambalajelor de unică
folosință cu ambalaje reutilizabile.
Analizând rezultat ele studiului de caz, s -a observat o eroare în calcul ul prețului ambalării,
unde iniț ial ambalarea era cotată la prețul de 3$/piesă însă conform rez ultatelor studiului de caz,
prețul real al ambală rii este de 10 $/piesă. În perioada finalizării studiului, pentru a corecta pierderile
înregistrate de societatea comercială la care s -a efectuat practica pentru realizarea proiectului de
diplomă, s-a luat decizia managerială ca toate cotările de pr eț privind ambalarea pieselor să fie
analizat e și facturate coresp unzător.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Alexandru -Marian N. ROȘCA
Ploiesti 201 9 51

BIBLIOGRAFIE

1. A. Vlase, A. Sturzu, A. Bercea -Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de
timp, vol I, Editura Tehnică, București, 1983;
2. A. Vlase, A. Sturzu, A. Bercea -Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de
timp, vol II, Editura Tehnică, București, 1985;
3. Picoș C., ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, Vol. 1, Editura Tehnică,
București, 1979;
4. Picoș C., ș.a., Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchier e, Vol. 2, Editura Tehnică,
București, 1982;
5. Picoș C. ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere , Manual de
proiectare , vol. I, Editura „Universitas”, Chișinău, 1992;
6. Picoș C., ș.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere , Manual de
proiectare , vol. II, Editura „Universitas”, Chișinău, 1992;
7. Ghid pentru alegerea sculelor așchietoare Walter GPS – www.walter -tools.com
8. Site de prezentare a l companiei – www.standardaero.com
9. Site de prezentare al companiei – www.pas -technologies.com
10.Gheorghe St ănescu, Mihail Minescu, Cătălin Niță – Gaz de Româ nia, istorie ilustrată , Editura
Boltibrom, 2018;
11. https://en.wikipedia.org/wiki/Aerospace
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Petroleum_in dustry
13. Volker Trauzettel, Case Study On Optimizing Parts Supply In Manufacturing By Reusable
Containers, 2015.
14. https://romanialibera.ro/economie/companii/romania –in-cursa -aerospatiala -428496
15. www.cortrom.ro
16. www.iprotectiamuncii.ro